Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi!

　　　publicație lunară a Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia

ルーマニア正教会日本支部月刊誌

,,Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi!”

「全力を尽くさないで、言われることをすべて信じないで、　　知っていることすべてを話さないで」

Nr.11正教メリディアン

2 3www.parohiatokyo.ro www.parohiatokyo.ro

Cuprins04　Editorial　　,,Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi!”

08　File de istorie　　Ortodoxie românească pe tărâm Nippon (11)

09　Studiul Sfintei Scripturi　　„Pe oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri”

(Matei 10, 32) (2)

11　Societatea astăzi　　Biserica Ortodoxă Japoneză – Rugăciunea în limba japoneză

13　Călăuză duhovnicească　　Sfaturi pentru cinstirea corectă a Sfintei Cruci

15　Sănătate pentru toți　　Terapia pădurii

17　Știați că...　　…Anul Bisericesc începe la 1 septembrie?

19　Jurnalul parohial 　　 Septembrie 2014

Fii ctitor! Ajută la construirea primei biserici ortodoxe românești pe meleaguri nippone precum și la susținerea tuturor proiectelor culturale și social - filantropice ale Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia. Poți deveni ctitor, depunând oricât te lasă inima, în contul:

1.Din Japonia Nume Banca: 三菱東京 UFJ 銀行 (Mitsubishi Tokyo UFJ BANK) Nume cont ﾙｰﾏﾆｱｵﾙﾄﾄﾞｸｽﾁｬｰﾁｼﾞｬﾊﾟﾝ Nume filiala 玉川支店 (Tamagawa Branch) Numar cont 03120982.Din străinătate(din România se pot trimite bani prin sucursalele BCR) Numele beneficiarului:Romanian Orthodox Church Japan Adresa beneficiarului:4-27-2 Entopia 101, Yoga, Setagaya-ku, Tokyo, Japan Numarul contului beneficiarului: 0312098 Cont deschis la: The Bank of Tokyo Mitsubishi UFJ, Ltd. Tamagawa Branch, 2-24-5 Tamagawa Setagaya-ku, Tokyo 158-0094 Japan

Dumnezeu să-ți răsplătească mila!,,Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui”(Mt.5,7)

Programul liturgic al Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia se desfașoară in Centrul St.Columban, 4-1-10 Kami Yoga, Setagaya-ku, Tokyo.Mai multe detalii puteți afla accesînd site-ul Reprezentanței : http://www.parohiatokyo.ro/, precum și la nr de telefon 090-9817-3445 (Preot al Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia, Daniel Corîu).

ABONAMENT

Cei care doriți să vă abonați la revista ,,Meridiane Ortodoxe”, o puteți face trimițând un email la adresa [email protected] în care să specificați datele dumneavoastră de contact (nume, adresă, nr. de telefon) sau la numărul de telefon 090-9817-3445, menționând și perioada de abonament.

Abonamentul se face pe o perioadă de 6 luni sau 12 luni.

REDACȚIA REVISTEI ,,MERIDIANE ORTODOXE”

REDACTOR: Pr. Corîu Daniel

COLABORATORI: Dr. Mihaela ȘerbuleaDr. Ruxandra Marginean KohnoTony Donea

TRADUCĂTORI:Monica TakasakiSimona OsakoDr. Ruxandra Marginean Kohno

CORECTOR:Alina Șerban

TEHNOREDACTARE ȘI DESIGN:Petre Takashi Kohno

ADRESA REDACȚIEI:4-1-10 Kami-Yoga, Setagaya-ku,Tokyo„St.Columban” Mision House Center


Editorial

Editorial

Editorial

Editorial

,,Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi!”

Aceste cuvinte scrise pe o hârtiuță le-am primit de la tatăl meu, la început de an școlar , pe când studiam la Semi-narul Teologic. Nu i-am cerut să mi le explice și nici nu am căutat o explicație

pentru ele. Mai târziu am af lat că un mare duhovnic român, părintele Paisie Olaru de la Sihla, le spunea într-un format adăugit. Se presupune că aceste cuvinte alcătuiesc un proverb, făcând

parte din zicerea înțeleaptă a poporu-lui. La o primă atenție asupra lor, fieca-re poate înțelege întrucâtva sensurile și profunzimile pe care le descoperă. Însă, așa cum direcția din care privim un ta-blou, poate influența percepția noastră asupra mesajului pe care îl transmite, la fel se întâmplă și cu analiza acestor cuvinte. De aceea, analiza noastră va viza cele două coordonate existențiale ale omului întreg: trupească și duhov-nicească.

,,Să nu faci tot ce poți!”Trăim într-o societate care încurajea-

ză în exces stabilirea și atingerea unor ținte (targhet-uri) cât mai înalte, chiar și pentru lucruri sau produse banale. Iar acest demers presupune întotdeau-na determinare, depășire de sine, dez-voltare personală. Se întâmplă însă, ca de fiecare dată când ne propunem ceva înalt pentru noi înșine, ca și devenire personală, altcineva de lângă noi să își propună, în aceeași direcție, ceva și mai înalt. Și tot așa lucrând, ne vedem intrând într-o întrecere care ne sleiește de puteri și care ne va nemulțumi la infinit. Aceste trăsături sunt caracte-ristice coordonatei trupești, materiale. Depășirea de sine în dobândirea știin-țifică, materială sau trupească, nu este altceva decât o atenție deosebită la noi înșine și o încredere mult prea mare în forțele noastre. Noi vrem să dobân-dim cât mai mult, iar întotdeauna mai mult, fie material, fie intelectual, fie sub orice alt aspect. Și cu siguranță, atâta timp cât mintea și trupul nostru ne permit, vom reuși. Însă, simultan are loc un proces invers proporțional cu cel descris. Cu cât ambiția și determi-narea noastră interioară se manifestă mai mult în plan trupesc, material, cu atât planul duhovnicesc, spiritual, rămâne ascuns la limita subzistenței. De aceea, „a face” în plan trupesc, pre-supune limită, pentru că și trupul este

limitat. Coordonata duhovnicească, deși ar părea diferită ca și atitudine la o primă vedere, de fapt, cuprinde cam aceeași limitare. Și aceasta pentru că în plan duhovnicesc, nu omul este cel care se (auto)dezvoltă. Conform teologiei Sfântului Siluan Athonitul, omul crește duhovnicește coborând spre vârful pi-ramidei răsturnate, care este Hristos. Mai exact, dacă lumea trupească este asemenea unei piramide ce are vârful spre cer, lumea duhovnicească este toc-mai piramida întoarsă. Ajunge astfel la vârf numai cel ce se smerește, cel ce ”urcă” coborând spre vârful răsturnat. Iar aceasta se face numai prin conști-ința neputinței omenești și a lucrării harului lui Dumnezeu, Cel care este pu-terea noastră. Sfântul Apostol Pavel ex-plică această lucrare: „dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; și harul Lui care este în mine n-a fost în zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine.”(I Corinteni 15,10). Deci, în plan duhovnicesc înseamnă să nu-ți pui targhet-uri pentru că omul nu poate face ceva de la sine, ci harul lui Dumne-zeu este cel ce lucrează în noi, precum voiește. Omul însă, la fel cum spune Sfântul Pavel, trebuie să aibă o deschi-dere spre lucrare duhovnicească, pentru că harul nu lucrează din exteriorul lui, ci din interior. Astfel, orice creștere du-hovnicească nu este în puterea noastră, ci ea se împlinește în conștiința nepu-tinței și în conlucrarea intensă cu harul lui Dumnezeu. Sintetizând cele expuse, ,,să nu faci tot ce poți” înseamnă să te smerești, atât în plan trupesc, cât și în plan duhovnicesc.

,,Să nu crezi tot ce auzi!”Putem spune că informația este ade-

vărata putere a lumii contemporane. Fiecare aspect al vieții noastre este ca-racterizat de aceasta. Ne croim drumul vieții în funcție de informațiile pe care


Editorial

Editorial

le primim și facem alegeri oportune tot în funcție de acestea. Fiecare persoană are acces la orice fel de informație, însă nu fiecare poate discerne dacă informa-ția este folositoare, adevărată sau nu. Astfel, avem cantitate informațională, însă din ce în ce mai puțină calitate. De aceea, ,,să nu crezi tot ce auzi” poate însemna în plan trupesc să discernem caracterul informațiilor primite. Să nu luăm tot ceea ce primim ca fiind bun și de folos, ci să înmagazinăm în mintea și sufletul nostru doar acele gânduri și cuvinte cu adevărat folositoare. Toto-dată, îndemnul de mai sus, vizează și încredere în cuvintele celorlalți. Se spu-ne că omul la bucurie face promisiuni deșarte, iar la supărare și tristețe, își arată sinceritatea. Promisiuni deșar-te sunt făcute și de oamenii care vor să acceadă în funcții înalte. De aceea, încrederea în cuvinte este bine să fie simultan dovedită de fapte. În plan du-hovnicesc, ,,să nu crezi tot ce auzi” are două direcții de înțelegere: una în ceea ce privește aproapele nostru, și alta în ceea ce ne privește pe noi. Când auzim lucruri rele sau presupuneri, bănuieli despre aproapele nostru să nu credem până nu vom vorbi personal cu acea persoană. Bănuielile neîntemeiate au distrus reputații, au creat depresii, ba chiar și sinucideri. Astfel, mai folositor este să nu credem tot ceea ce auzim despre aproapele nostru, în special dacă cele auzite au un caracter negativ. Dacă se întâmplă să auzim de bine, să ne bu-curăm și să încurajăm făptuirea binelui de către toți. În ceea ce ne privește, ,,să nu crezi tot ce auzi” înseamnă să nu credem acele cuvinte care ne f latează, ne laudă și ne aduc slavă deșartă pen-tru orice lucru mai mic sau mai mare pe care l-am împlinit. Pentru că așa cum ne spune Sfântul Apostol Pavel, nu sin-guri reușim să facem ceva bun, ci doar cu ajutorul lui Dumnezeu. Să credem

cuvintelor auzite despre noi doar atunci când acestea sunt critice, negative sau chiar răutăcioase. A crede aceste cuvin-te înseamnă, a ne smeri și a ne vedea neputințele adevărate pe care și unii oameni le-au sesizat și le-au afirmat. Făcând astfel, veșnicia se va întipări în noi, după cuvintele Sfântului Macarie Egipteanul: , ,de s-a făcut întru tine defăimarea ca lauda, sărăcia ca bogăția și lipsa ca îndestularea, nu vei muri”. Și cuvintele ,,să nu crezi tot ce auzi”,în profunzimea lor sunt o chemare tot la smerenie și umilință.

,,Să nu spui tot ce știi!”Cuvântul are o mare putere în inter-

acțiunile umane. De aceea și Hristos ne-a atenționat referitor la cuvânt: ,, Vă spun că pentru orice cuvânt deșert pe care-l vor rosti, oamenii vor da socotea-lă în Ziua Judecăţii, căci din cuvintele tale vei fi găsit drept, și din cuvintele tale vei fi osândit (Mt. 12, 36-37). Deși ar părea că îndemnul de mai sus ne instigă la minciună sau la ascunderea adevărului, lucrurile stau cu mult altfel. ,,Să nu spui tot ce știi” în plan trupesc înseamnă de fapt să relativizăm capa-citatea noastră de a cunoaște totul. De multe ori se întâmplă ca să ne oferim gratuit părerea referitoare la anumi-te aspecte pe care nu le stăpânim sau nu le cunoaștem în profunzime, fiind întotdeauna capabili de a învăța și a oferi informații altora și nu de a primi sau a ne învăța pe noi înșine. Totoda-tă, să nu spui tot ce știi poate însemna să nu spunem orice, oricui și oricând. Trebuie să avem capacitatea să discer-nem perspectivele cuvintelor noastre asupra celor din jur și asupra noastră. Se spunea undeva foarte frumos că ești stăpânul cuvintelor tale atâta timp cât nu ai deschis gura. Când ai deschis gura și ai vorbit, nu mai stăpânești cuvinte-le, ci ele te stăpânesc. Aceste aspecte se regăsesc cu precădere și în planul du-

Editorial

Editorial

hovnicesc. Considerăm că păcatul lumii moderne este trufia vieții, iar ca mlă-diță a acesteia se află vorbirea de rău. La orice colț de stradă, în orice casă sau chiar la telefon, fiecare vorbește despre faptele rele ale celuilalt, ale aproapelui. Sfântul Apostol Pavel ne atrage aten-ția:,, Vorbitorii de rău nu vor moșteni împărăţia lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 10). Astfel, ,,să nu spui tot ce știi” înseam-nă să ascunzi greșelile aproapelui, cel puțin în fața celorlalți. Pentru că dacă vrei îndreptarea lui, și să presupunem că asta dorești odată ce-i dai pe față greșelile, atunci mai bine spune-i „între patru ochi”, fără a răspândi în toată lumea, fie ea materială, fie virtuală, ne-putințele aproapelui. Și făcând astfel, Dumnezeu va acoperi greșelile noastre, așa cum acoperim și noi pe cele ale fra-telui nostru. De multe ori, ideea de a da pe față păcatele și neputințele fratelui nostru vin din dorința de dreptate. Vrem să se facă dreptate. Însă, uităm că dacă dreptatea vine și asupra noastră, nu vom reuși să ieșim din tăvălugul ei, curați și întregi. Totodată, și în plan duhovnicesc trebuie să luăm în seamă de a nu spune orice, oricui și oricând. Cuvintele duhovnicești nu se spun ori-unde sau oricum, dar mai ales oricui. Doar omul duhovnicesc poate primi cu-vintele duhovnicești. Iar mustrările sau îndemnurile sunt cu atât mai greu de primit de omul trupesc. Proverbele lui Solomon ne învață în acest sens: ,, Cel care-i ceartă pe cei răi își va atrage dis-preţ, iar cel care-l mustră pe cel necurat se necinstește pe sine. Nu-i mustra pe cei răi, ca să nu te urască; mustră-l pe cel înţelept, și el te va iubi.”(Proverbe 9, 8-9) Tot în acest îndemn se cuprinde și cuvântul lui Hristos :,,Nu judecați ca să nu fiți judecați!”. De fapt, când am vorbit de rău pe cineva, deja am pus judecata noastră asupra lui, răpindu-i astfel lui Dumnezeu dreptul suprem

de Judecător. Astfel, ,,să nu spui tot ce știi” este de asemenea, un îndemn la smerenie, la conștientizarea propriilor neputințe și erori, precum și la renun-țarea egoistă și nedreaptă de a judeca în locul lui Dumnezeu, Singurul și Ade-văratul Judecător.

În concluzie, vorba populară româ-nească, fără a avea știință academică, sociologică sau poate chiar și teologică, a știut să sintetizeze, în cuvinte puține, ”rețeta” pentru o societate armonioasă și înduhovnicită: smerenia. Iar dacă acest proverb este de forma ,,să nu..”, cumva imperativă, vă propunem spre reflecție câteva versuri ce pot sublinia sub formă afirmativă, aceleași sensuri:

„Ascultă, privește și taci!... Ascultă, să-nveţi să vorbești, Privește, să-nveţi să clădești. Și taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, privește și taci!

Când simţi că păcatul te pașteȘi glasul Sirenei te fură, Tu pune-ţi lacăt la gură Și-mploră doar sfintele moaște -Când simţi că păcatul te paște!...

Când simţi că dușmanul te-nvinge, Smulgându-ţi din suflet credinţa, Așteaptă-ţi tăcut biruinţa Și candela minţii nu-ţi stinge -Când simţi că dușmanul te-nvinge!” (…)A XI-a poruncă, de Ion Minulescu

Pr. Daniel Corîu


Ortodoxie românească pe tărâm Nippon （11）Jurnalul cuviosului român Anatolie Tihai, misionar ortodox în Japonia1

(continuare),, Părintele Pavel a plecat din Hakodate în luna septembrie și, cer-cetând bisericile, s-a oprit pentru un timp la Sanuma, pe când preoteasa lui a rămas la Wakayanagi pentru a propovădui. În timpul acela de la începutul lunii Octom-brie s-a întâmplat, din cauza ploilor mari, o revărsare asupra orașului Wakayanagi și a satelor din apropiere. Nenorocirea s-a întâmplat noaptea, iar viitura a înecat roa-da și ameninţa casele aflate în locurile mai joase. De obicei, în timpul unor asemenea intemperii se bate alarma, se trag clopotele etc. În acest caz, locuitorii din Sanuma, au-zind alarma, s-au îndreptat deîndată spre locul inundaţiei,pe când în Wakayanagi, în acea seară, doamna preoteasă le-a predicat femeilor. În pofida alarmei și a bătăilor de clopot femeile au stat în liniște ascultând predica până la capăt.

La 21 noiembrie, de dimineaţă, după ce ne-am rugat și ne-am luat rămas bun de la credincioși, am plecat din Sanuma și către amiază am ajuns la Takashimizu. Creștinii de aici sunt atât de râvnitori încât au lucrat și nopţile pentru a-și construi o casă de rugăciune. Creștinii au ajunat și eu l-am ajutat pe părintele Pavel să-i mărturisim. De asemenea, au primit botezul 15 suflete, astfel încât creștinii din Takashimizu sunt acum 106. La Takashimizu am stat trei zile și trei nopţi, iar în fiecare seară le-am ţinut predici creștinilor adunaţi la rugăciune și am vorbit despre starea bisericii locale și a altor biserici.

De la Takashimizu am plecat către urmă-toarea biserică, situată în orașul Furukawa, unde sunt 49 de credincioși. Aici nu există un catehizator și astfel nu au fost candi-

daţi pentru botez. Creștinii doar s-au mărturisit și s-au cuminecat, iar seara au ascultat o predi-că. În dimineaţa zi-lei de 25 noiembrie, după ce am săvârșit obedniţa și i-am îm-părtășit cu Sfintele Taine pe cei care postiseră, ne-am în-dreptat spre orașul Wakuya. Drumul străbate doar o întindere dreaptă ca-n pal-mă, iar primăvara și vara se poate vedea că aceste locuri sunt minunate, pe când acum, pe timp de iarnă, ţi se descoperă privirii doar câmpuri înguste scrijelite de canale ale căror maluri sunt străjuite de rânduri de copaci. Aici am găsit postitori și am unit cu Biserica lui Hristos 14 noi creștini. În Wakuya și alte două cătune apropiate sunt în total 67 de creștini.”(va urma)

Studiul Sfintei ScripturiS

tudiul Sfintei S

cripturi

1. Articol preluat cu acordul autorului de pe blogul http://cubreacov.wordpress.com

Biserica de laTakashimizu

File de istorie

File de istorie

Biserica de la Takashimizu

„Pe oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri”

(Matei 10, 32) (2)

(continuare)Desigur, Dumnezeu poate să ne ia locul pentru a suferi și a-Și da viața pentru mântuirea noastră. Dar El nu ne poate lua locul pentru actele noastre de libertate, de opțiune, de iubire. Libertatea nu îl eliberează decât pe cel care o dorește.

Într-o carte apărută în limba franceză, părintele Auguste Valensin ne prezintă probabil cea mai fericită concluzie care vi-zează comportamentul credinciosului față de mărturisirea lui Iisus Hristos. El spune

că dacă, prin absurd, ne-ar apărea ca o evi-dență faptul că Dumnezeu nu există și a-L vesti oamenilor este o pierdere de vreme și o chestiune inutilă, „eu aș socoti că m-am onorat pe mine însumi crezându-L pe El; dacă universul ar fi ceva idiot și fără valoa-re, cu atât mai rău; vina nu stă de partea mea, fiindcă am gândit că Dumnezeu este, ci de partea lui Dumnezeu, pentru că nu este”. 1

Da, este adevărat, credința poartă în


Studiul Sfintei Scripturi

Studiul S

fintei Scripturi

Societatea astăzi

Societatea astăzi

sine un obstacol; inerent naturii ei foarte enigmatice, el este pe măsura măreției sale: „Dumnezeu este în ceruri, iar oamenii pe pământ” (Ecleziastul 5, 1). Această distan-ță, de neîndurat pentru profetul Isaia, îl va face pe acesta să spună: „De ai rupe cerurile și Te-ai coborî pe pământ!” (Isaia 63, 19). Întruparea însă a făcut ceea ce era imposibil să devină posibil; prin Nașterea lui Hristos, ceea ce era incredibil devine credibil, ceea ce era nevăzut devine văzut și harul lucrează și susține permanent lumea pentru ca, în final, în marea Sa iubire față de noi, Dum-nezeu să fie singurul argument al existen-ței Sale și, datorită acestui aspect, credința nu mai este o noțiune inventată, ci devine un dar, iar omul are de dat mărturie despre această natură împărătească, gratuită a cre-dinței sale, deoarece credința este dată, este mărturisită, este predicată tuturor pentru ca Dumnezeu să-și poată lucra parusia în orice suflet uman.

De aceea, Ioan de Sarug, scriitor sirian, înalță iubirea umană la nivelul lui Hristos. El întreabă: „ce soț a murit vreodată pentru soția lui și ce soție a ales vreodată drept soț un răstignit? Domnul S-a logodit cu Biserica, i-a alcătuit o zestre din Sângele Său, i-a făurit un inel din cuiele răstignirii Sale”. 2 Iată, așa-dar, care este adevărata comoară a celui care mărturisește! În societate, de cele mai multe ori, „cununa” credinciosului este formată din „spinii” generați de ipocrizia, lașitatea și deriziunea ateistă, din nefericire tot mai prezentă. Dar, Hristos, le-a suferit, a răbdat, a murit și a fost coborât în Infern, după care a înviat și S-a înălțat la Tatăl Său și Tatăl nostru pentru a ne oferi în dar harul Mângâietorului, al Duhului Sfânt care reprezintă, în definitiv, adevărata comoară pentru că ne aduce po-sibilitatea filiației, a îndumnezeirii; ne face, astfel, mărturisitori ai Adevărului și Îl vedem pe Dumnezeu prin Dumnezeu și tocmai acest mister, această taină de nepătruns este cea

care condiționează și salvează credința.Un credincios adevărat, un mărturisitor

al lui Iisus Hristos este, astăzi, o persoană căreia nu îi este frică nici de cancer, nici de bombă, nici de persecuția ateistă; cre-dinciosul adevărat este cel a cărui credință constituie un anumit mod de a iubi lumea, modul suprem fiindcă el Îl urmează pe Hristos și oferă mărturie pentru El.

În frumusețea chipurilor pline de sfin-țenie ale martirilor, în demnitatea oricărui participant la celebrarea Sfintei Liturghii, creștinismul devine cu adevărat mesianic. În „împărăția Cezarului” ne este poruncit de către Hristos să căutăm, să vestim și să aflăm ce nu se află: împărăția lui Dumne-zeu. A mărturisi înseamnă a schimba lu-mea, a transfigura creația, a oferi un cuvânt acolo unde inimile întunecate îl opresc și rămân indiferente pentru că iubirea dum-nezeiască de oameni ne așteaptă să oferim la rândul nostru această bucurie și celor care o doresc, dar nu o pot afla pentru că, dacă în iad fiecare se duce pe cont propriu deoarece este liber să aleagă între bine și rău, preferând răul în detrimentul binelui, mântuirea este esențialmente darul comu-niunii!

Claudiu-Ioan ComanFacultatea de Teologie Ortodoxă

„Dumitru Stăniloae”- Iași

1. Auguste Valensin, Autour de ma foi, Paris, 1948, p. 56.2. A. Raes (ed.), Le mariage dans les Églises d̕ Orient, Chevantogne, 1958, p. 15.

Biserica Ortodoxă Japoneză – Rugăciunea în limba japoneză

Ortodoxia a fost adusă în Japonia din Rusia în anul 1861.

În 1959, Japonia a renunțat la politica de izolare a țării și a deschis câteva porturi comerțului cu străinătatea.Unul din aceste porturi a post Hakodate, din Hokkaido.

Rusia a construit un consulat la Hako-date.Ca preot atașat consulatului a venit în Japonia, în 1861, Sfântul Nicolai (1832-1912), cel asemenea apostolilor, care la vremea aceea de-abia terminase Academia Teologică din St.Petersburg.

Guvernul Tokugawa a deschis porturile pentru comerț dar nu a abolit legea lui Toyotomi Hideyoshi din 1587 prin care se interzicea activitatea preoților pe tărâmul Japoniei, deci legea de interzicere a crești-nismului între japonezi era încă în vigoare. De aceea, Nicolai, făcîndu-și în secret disci-

poli printre japonezi, s-a dedicat învățării limbii, istoriei și culturii japoneze, în vede-rea zilei când va fi posibilă o activitate de propăvăduire a creștinismului. Cel care s-a botezat în secret primul la Nicolai a fost un samurai, Paul Takuma Sawabe. El va deveni primul preot japonez în 1873.

După îngăduirea creștinismului în Ja-ponia de către Guvernul Meiji, Nicolai se mută, în 1872, de la Hakodate la Tokyo, în Kanda. Aici este locul unde este astazi Catedrala Învierii Domnului, cunoscută sub numele de Nicolai-Do.Această Catedrală a fost construită în 1891 și este una din atracțiile turistice ale orașului Tokyo.

Una din lucrările de o viață ale lui Nicolai a fost aceea de a traduce Biblia și rugăciuni-le. El gândea că este important, pentru ca japonezii să înțeleagă sensul învățăturii și

Biserica de la Yokohama


a rugăciunilor creștine ortodoxe, ca acestea să fie transmise în limba japoneză. În ace-eași perioadă se traducea în limba japoneză Biblia și de către catolici și protestanți, dar este evident că aceste traduceri care reflectă teologiile lor specifice, nu pot fi folosite de către Biserica Ortodoxă.

Cu ajutorul unui cunoscător al culturii chineze, Paul Tsugumaro Nakai, Nicolai a tradus Noul Testament și toate cărțile de rugăciune în afara de Mineiuri în limba japoneză (din păcate, Vechiul Testament nu a fost tradus). Aceste cărți sunt și astăzi folosite, mai ales Sfănta Scriptură din care se citește la Sfânta Liturghie, este cea tipă-rită mai bine de acum 100 de ani. Astfel, în afară de cazuri speciale când slujba se face pentru străini, Sfânta Liturgie și toate ru-găciunile din Biserica Ortodoxă japoneză se

desfășoară în limba japoneză. Evident, și cântările sunt tot în limba

japoneză. Cel pe care l-a chemat Nicolai pentru a dirija corul în Biserică a fost frate-le mai mic al preotului Anatolie Tihai, Iacov Tihai (1840-1887). Frații Tihai sunt origi-nari din Chișinău, după cum bine știți.

Iacob Tihai a pus versurile japoneze pe melodia cântărilor din ortodoxia rusă. De aceea, accentul diferă. Tihai a daptat me-lodiile limbii japoneze, uneori compunând noi melodii. Cântecele din Biserica Ortodo-xă Japoneză sunt și astăzi cele alcătuite de Tihai.

După cum am mai spus, dat fiind că în Japonia creștinismul a fost interzis multă vreme, și astăzi el este greu de acceptat de către japonezi. De asemenea, dat fiind că au urmat și situații istorice nefavorabile relațiilor ruso-japoneze (precum Rozboiul Ruso-Japonez, Revoluția Rusă, Cel de al Doilea Război Mondial, Războiul Rece), în Japonia, ortodoxia, transmisă pe filieră rusă, a fost într-o situație dificilă față de catolicism și protestantism. Ca urmare a acestui fapt în Japonia sunt mai puțin de 10.000 de credincioși ortodocși, mai puțin de 0,01% din întreaga populație a țării. Noi suntem ca număr o minoritate, dar am păs-trat timp de 150 de ani credința ortodoxă și rugăciunea în limba japoneză. M-aș bucura ca și frații români să aprecieze acest fapt.

Preot Gregory Mizuno

Societatea astăziC

ălăuză duhovniceascăCălăuză duhovnicească

Societatea astăzi

Sfaturi pentru cinstirea corectă a Sfintei Cruci

Monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, afirma, și pe bună dreptate, că poporul român are două mari evlavii - la Maica Domnului și la Sfânta Cruce. De ce? Pentru că de fiecare dată românul, când pleacă la treaba sa, la masă, la culcare sau în straja dimineţii, se închină și rostește cu o evlavie puternică ,, Maica Domnului , ajută-mă!’’ sau ,,Doamne ajuta!”. Crucea cea de viaţă dătătoare este pentru un creștin cel mai de preţ altar. De pe acest altar Hristos Domnul ne - a dăruit arvuna vieţii veșnice. A adus în lume posibilitatea mântuirii, a adus Lu-mina Lină a Învierii. Nu ar fi existat Înviere fără Cruce. Ea este hotarul dintre viaţă și moarte. Cel ce își asumă crucea ajunge la viaţa cea adevărată. Crucea este, dacă do-riţi, steagul de luptă al creștinului. Așa cum în vechime soldaţii se ghidau după steagul neamului lor și prindeau avânt în luptă văzându-l, așa și creștinul văzând Crucea înălţată, se avântă cu credinţă puternică în lupta cu vrăjmașul mântuirii, având braţele întinse ale Mântuitorului mereu deschise pentru tainica îmbrăţișare. De aceea Bise-rica, prin Sfinţii Apostoli și mai apoi prin Sfinţii Părinţi, au statornicit canoane pen-tru cinstirea corectă a Sfintei Cruci.

În cultul creștin, Crucea și tot ceea ce este legat de ea, are o însemnătate deose-bită, bucurându-se de o mare evlavie și cin-stire. Biserica arată clar că cinstirea Sfintei Cruci nu este idolatrie deoarece, în sens duhovnicesc prin Cruce se înţeleg toate su-ferinţele și greutăţile ce trebuie asumate de credincios cu seninătatea credinţei în Dum-nezeu și ea este nedespărţită de Chipul lui Hristos. Este semn de bucurie și biruinţă, căci prin ea a venit ,, mântuire la toată lu-mea’’. În vechime Crucea era un obiect de rușine, un instrument de tortură, căci pe ea se răstigneau răufăcătorii. Prin luarea ei de

către Mântuitorul, prin suprema Sa Jertfă, a fost ridicată la cinstea de simbol al biruin-ţei lui Hristos asupra morţii.

Ţinând cont de aceste câteva aspecte duhovnicești, un creștin cuminte, trebuie să știe că Sfânta Cruce este cu adevărat cin-stită atunci când:

- Participă la sărbătorile închinate ei, la Sfânta Liturghie;

- Citește Acatistul Sfintei Cruci, postește miercurile și vinerile, care amintesc de ea;

- Se închină corect - cu degetele mâinii drepte - mare, arătător și mijlociu unite , iar inelarul și cel mic îndoite în palmă - le duce la frunte și spune ,, În Numele Tatălui’’ – la piept (mai sus un pic de buric) spunând ,, și al Fiului’’ – la umărul drept și apoi la cel stâng spunând ,, și al Sfântului Duh. Amin!’’ lăsând braţul în jos;

- Evită glumele sau vorbele necuviincioa-

Biserica de la Yokohama


Sănătate pentru toți

Sănătate pentru toțiCălăuză duhovnicească

Călăuză duhovnicească

se la adresa Sfintei Cruci;- Nu este cusută, brodată, zidită pe jos,

în locuri necuviincioase, unde poate fi căl-cată sau profanată;

- Credinciosul se însemnează cu semnul Sfintei Cruci când trece pe lângă o biserică, frumos, clar, fără grabă, deoarece este o formă de mărturisire a dreptei credinţe. Greșit fac cei ce se rușinează și se închină cu limba sau fac niște gesturi schimonosite. Spunea părintele Ilie Cleopa de la Sfânta Mănăstire Sihăstria (+1998) ,,că râd dracii de se prăpădesc văzând o așa batjocură’’;

- Să evite purtarea articolelor de îmbră-căminte cu semnul Sfintei Cruci profanat (crucea cu braţele frânte sau întoarsă in-vers) și cu mesaje blasfemiatoare;

- Acolo unde este posibil să existe Sfânta Cruce ( la birou, acasă);

- Să poarte la gât un lănţișor cu cruciuli-ţă;

- Să doneze Sfinte Cruci pentru biserici, mânăstirii sau pentru diverse centre sociale creștine;

- Să amenajeze unde este posibil, la loc de mare cinste, troiţe cu semnul Crucii;

- Să aibă în grijă ca mormintele celor dragi, sau rămășiţele lor să aibă protecţia Sfintei Cruci;

- Ca români ortodocși să mărturisească cu orice prilej credinţa în Sfânta Cruce;

- Să dorească și dacă este posibil să meargă în locuri unde se găsesc părticele din lemnul cinstitei Cruci;

- Să nu privească purtarea sau însemna-rea cu sfânta cruce ca pe o formulă magică ce asigură prosperitate materială și să nu o folosească în practici păgâne sau vrăjito-rești;

- Să facă semnul crucii la masă, diminea-ţa și seara, la serviciu și în toate momentele vieţii cu credinţă puternică.

Închei această expunere succintă, prin a mă ruga Mântuitorului Hristos să vă apere și să vă binecuvânteze cu Sfânta Sa Cruce, care va apărea pe cer la Judecata obștească și „să fie cu voi cu toţi, cu al Său Har și cu

a Sa iubire de oameni”, la care adaug și frumoasele cuvinte ale lui Andrei Pleșu: ,, Crucea, ca moarte a Celui viu e singura șan-să de viaţă a muritorilor. A-ţi purta crucea e a implanta, în carnea trupului tău șubred și confuz, proiectul geometric al mântuirii. Crucea fiecăruia e îngerul fiecăruia…’’

Să aveţi și să mărturisiţi credinţa în Sfânta Cruce în toată viaţa, iar ea vă va fi ,,armă împotriva diavolului’’, învăţându-vă taina ei!

Preot Gheorghe - Dorin Olteanu,Paroh al Parohiei FierbinţiArhiepiscopia Târgoviștei

Terapia pădurii

A venit toamna, un anotimp foarte fru-mos in Japonia, când frunzele se colorează și vremea este de obicei stabilă, uscată și îmbietoare la plimbări în natură. Este mo-mentul să ieșim puțin (mai mult) din casă și să încercăm să restabilim contactul cu natura. Unul din locurile cele mai benefice pentru sănătate este pădurea, și chiar dacă locuim în Tokyo sau împrejurimi, sunt

multe locuri unde se pot face drumeții de câteva ore pentru încărcarea bateriilor. Unele idei le puteți lua de aici: http://www.gotokyo.org/de/tourists/topics_event/to-pics/140512/topics.html

Pădurile au fost recunoscute din cele mai vechi timpuri drept vindecători și oamenii le-au apreciat puterile tămăduitoare atât în formă directă, cât și luate acasă sub formă




de plante care pot fi uscate, transformate în tincturi sau distilate în uleiuri esenți-ale. Acestea pot continua terapia și după întoarcerea în mediul urban, producând în plus nostalgia de a dori să ne reîntoarcem în natură. Pădurea ne îmbrățișează, ne ajută prin aerul ei purificat să respirăm mai profund și astfel să gândim mai limpede. Cărările pădurii sunt și simbolic drumuri pe care trebuie să le regăsim, să le urmăm calea pentru a ajunge la izvoarele puterilor noastre.

Din punct de vedere anatomic și fiziolo-gic, copacii sunt reversul sistemului nostru respirator. Trunchiul este echivalentul tra-heei, ramurile mari sunt bronhiile, crengile mici bronhiolele, frunzele sau acele sunt alveolele pulmonare, acolo unde are loc schimbul de gaze: plantele inspiră bioxidul de carbon expirat de mamifere. Oare nu ar trebui să ne gândim cu recunoștință la plante de fiecare dată când respirăm?

Parfumul pădurilor este produs de mole-culele aromatice care au funcții de apărare a copacilor față de bacterii, fungi și viruși. Ele reprezintă sistemul imunitar, de apă-rare contra infecțiilor, al copacilor. Astfel putem deduce că vor avea aceleași efecte benefice și în organismul nostru. Cercetări de biologie moleculară ca și studii clinice au confirmat proprietățile imunostimu-latoare are uleiurilor esențiale, în special cele din speciile de conifere și de eucalipt. Inhalate prin difuzare în aerul încăperilor sau prin inhalații umede, sau chiar prin frecare directă pe piele (ele nefiind dermo-toxice), aceste esențe pot preveni bronșite, sinuzite, acționa decongestionant asupra mucoaselor respiratorii, expectorant, an-ti-inflamator, anti-tusiv. Ele deschid căile respiratorii, aducând limpezime în gândire, vitalitate, o stare de spirit proaspătă.

După o plimbare prin pădure, prin aceste mecanisme corelate, de efort fizic și stimulare senzorială multiplă, sunt ac-tivate toate funcțiile organismului, strâns interconectate: producția de hormoni, de

neurotransmițători, de celule imunitare. Ne simțim bine și putem aborda cu mai multă încredere problemele curente, fie familiale sau profesionale. S-a dovedit că sunt influențate pozitiv stările depresive, lipsa de elan, tristețea, mânia, oboseala cronică, durerile lombare fără cauză preci-să, migrenele, tulburările digestive, durerile persistente, tulburările după evenimente traumatice, frici nelegate de realitate ale copiilor, probleme fizice și sufletești fără ca-uză clară și care revin mereu, dificultăți în luarea deciziilor, oboseala cronică, procese fizice destructive.

Sper că am reușit să vă conving să vă împachetați un mic rucsac cu merinde și apă, o haină de ploaie pentru orice eventu-alitate, să vă încălțați cu pantofi comozi și să luați trenul spre cea mai apropiată zonă împădurită, unde să petreceți câteva ore în natură. Vă veți întoarce recreați (re-creați?) și veți dori să reveniți cât de curând!

Vă doresc multă sănătate și plimbări plăcute!

Multă sănătate și spor la toate!Mihaela Șerbulea, MD, PhD

Yokohama

Știați că...Ș

tiați că...

… Anul Bisericesc începe la 1 septembrie?

Data de 1 septembrie, ca început al anului bisericesc, a fost împrumutată de la evrei, care începeau atunci anul civil, numit și Indictionul, așa cum apare menţionat și în Sinaxarul din Minei, în ziua de 1 septem-brie. Cultul creștin, având un caracter mixt, iudeo-creștin, și-a însușit în rânduiala sa cadrele exterioare ale Legii Vechi, despre care Însuși Mântuitorul Hristos zicea: ,,N-am venit să stric, ci să împlinesc” (Matei 5, 17), adică să desăvârșească Legea dată prin Moise poporului ales. După cum aflăm din textul Bisericii, Indictionul era cunos-cut și la romani, care începeau noul an de la această dată. Iar indictionul la romani însemna: poruncă și arătare. Indictionul (de la latinescul indictio) este o perioadă

de 15 ani, al cărui prim an se numește și indictionul întâi și așa mai departe, până la al 15-lea, după ordinea lor. Terminându-se, astfel, evoluţia celor 15 ani, începe iarăși o nouă perioadă, la care, de asemenea, anul întâi se numește indictionul întâi până la al 15-lea an, după care iarăși începe o nouă perioadă. Că indictionul își are numele de la tributurile extraordinare, destinate pentru plata soldaţilor (acest fel de tributuri se nu-meau indictiones) nu există nici o îndoială. Mai greu este să se răspundă la întrebarea: de ce perioada are 15 ani sau de când s-a introdus pentru prima oară indictionul. Regula practică pentru a găsi al câtelea an al indictionului este un an oarecare după Hristos, este următoarea: se adaugă 3 la


Septembrie 2014

În prima Duminică din această lună de toamnă am aflat din Sfânta Evanghelie, ce s-a citit la Sf. Liturghie, despre însemnăta-tea Sfintei Cruci, despre viața creștinului și a Botezului, care este nașterea de-a doua, din apă și din Duh. Tot atunci ne-a vorbit părintele Daniel și despre Sf. Euharistie, cum că această taină poate fi înțeleasă doar duhovnicește și nu prin raţiune. Cine s-a împărtășit cu credință și s-a apropiat cu dragoste de Sfintele Taine, nu poate fi ne-simțitor la acestea.

În duminica ce-a de-a doua, pe 14 Sep-tembrie, în număr mai mare decât de obi-cei, am sărbătorit Înălțarea Sfintei Cruci. În cadrul aceleiași Duminici, după Sfânta Liturghie, a avut loc ședința Consiliului Parohial în care s-a stabilit ca, familiile de români care doresc și au posibilitatea, să depună lunar suma de 5000 Yeni, în contul parohiei pentru construirea viitoarei Bise-rici. Acest demers, așa cum s-a văzut ulteri-or, a fost unul eficient și aprobat de majori-tatea credincioșilor parohiei, astfel încât la data de 1 Octombrie, în contul parohiei se afla suma de 975000 Yeni. Încurajăm astfel pe cei care au donat, să continue, iar pe cei care nu au donat încă, să înceapă, deoarece viitoare biserică a parohiei va fi o realizare a unității românilor din Japonia și va repre-zenta emblema comunității noastre.

În a treia duminică a lunii septembrie, Hristos ne spune prin Sf. Evanghelie că „cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să Îmi urme-ze Mie”. Aceste cuvinte, de o profunzime greu de înțeles și îngrijorător de adevărate înseamnă că dacă renunțam la plăcerile trecătoare ale trupului și ale lumii și ”pier-zându-ne” sufletul pentru Hristos, printr-o viață plăcută Lui, vom avea de câștigat atât aici pe pământ, cât mai ales viaţa veșnică.

Deși acest lucru pare cumva paradoxal și greu de înțeles, referindu-se la „sinele” nostru, Hristos ne arată și modul în care îl putem realiza. Adevăratul nostru „sine” este acoperit de cumulul educaţiei, înclina-ţiilor, moștenirilor genetice, patimilor, etc., începând din copilărie și până la sfârșitul vieţii, din cauza cărora nu suntem liberi. Prin Taina Sfintei Spovedanii, precum și prin Sfânta Împărtășanie, săpăm încet, încet în profunzimea noastră spirituală și găsim acolo pe Hristos, adevăratul nostru „sine” pe care L-am primit la Botez.

În ultima duminică din această lună, aflăm despre cum trebuie să facem ca să auzim și să înțelegem cuvântul lui Hristos. Prin îndepărtarea de păcat, cuvântul Lui este hrănitor și-l putem înțelegem mai în profunzime. Cercetând viața noastră, de multe ori vom vedea că au fost evenimente care ne-au schimbat cursul vieții, eveni-mente fericite sau neobișnuite, pe care mintea nu este capabilă să le înțeleagă. Ele sunt lucrarea lui Dumnezeu care, astfel, ne cheamă la schimbarea profundă a existen-ței noastre, să ne lepădăm de păcat și să ascultăm cuvântul Lui. Tot atunci, părintele Daniel, ne-a invitat pe toţi, comunitatea ro-mânească din Tokyo (și nu numai), să par-ticipăm în fiecare primă duminică a lunii, la o agapă frăţească ce are ca scop apropierea și unitatea enoriașilor ce fac parte din pa-rohia noastră. Astfel, aducând fiecare ce putem (mâncare, fructe, etc.), haideţi să le împărţim cu fraţii noștri întru Hristos!

Știm cu toţii, că stând aproape de Hris-tos și de biserică, este imposibil să nu sim-țim prezența și iubirea Lui faţă de noi în orice moment al vieții noastre și oriunde ne-am afla. Astfel, fie că trecem prin greu-tăţi, fie că ne bucurăm de momente fericite ale vieții noastre, El este cu noi. Să nu ui-

Jurnal parohialȘtiați că...Jurnal parohial

Știați că...

anul respectiv și, apoi, se împarte totul la 15 și, dacă împărţirea este fără rest, anul indictionului este 15, iar dacă rămâne un număr, acesta va fi anul indictionului.

Un al doilea motiv pentru care ziua de 1 septembrie a fost așezată ca zi a începu-tului de an bisericesc este tradiţia potrivit căreia, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos Și-a început activitatea Sa publică, intrând în sinagogă și citind cuvintele pro-orocului Isaia, care profeţeau despre Per-soana Sa dumnezeiască: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Și să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 și Luca 4, 18-19).

În fine, al treilea motiv pentru care ziua de 1 septembrie este socotită ca ziua de început a anului bisericesc este tradiţia

moștenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a lunii septembrie a început creaţia lumii.

Prof. Tony DoneaSt. Mary International School, Tokyo


Jurnal parohialJurnal parohialJurnal parohial

Jurnal parohial

tăm nici că toate cele ce ne par imposibile nouă oamenilor, sunt posibile pentru Dum-nezeu, care nu ne lasă și ne ascultă mereu rugăciunile.

Totodată, în luna Septembrie, s-a oficiat de două ori Taina Sfântului Botez. Astfel, pe 21 a îmbrățișat credința Ortodoxă, dom-nul Gabriel Kumagai, care după ce a primit catehizarea specifică, a mărturisit Crezul Ortodox și a murit și a înviat cu Hristos, prin întreita cufundare în apa Botezului.

O ocazie deosebită a reprezentat-o pe 28 Septembrie, Botezul a 3 fetițe: Maria de opt luni, fiica lui Furusawa Nicolae și Teodora, Georgeta de 7 ani, fiica familiei Georgy și Georgeta Rockembrandt și Sofia Kurosaki, 13 ani. Primele două, conform rânduielii, au beneficiat de ajutorul nașilor Ioniță Daniel și Alexandra, respectiv Kurosaki Ni-colae și Florentina. Sofia, având conștiință și responsabilitate, a mărturisit singură Crezul Ortodox și s-a cufundat în apa Bote-zului, alături de surorile ei în Hristos.

PhD. Andreea Duțu


定期購読 ( 有料版紙媒体・小冊子 )

紙媒体の『正教メリディアン』定期購読をご希望される方は ...氏名、住所、電話番号を明記のうえ [email protected] までご連絡をください。または電話 090-9817-3445 までお気軽にお問い合わせください。

『正教メリディアン』の編集室

○ 編集長　コリウ・ダニエル神父○ 協力者　ミハエラ・シェルブレア PhD　ルクサンドラ・マルジネアン＝コウノ PhD　トニー・ドネア○ 翻訳者　モニカ・タカサキ　シモナ・オサコ　ルクサンドラ・マルジネアン＝コウノ PhD○ 添削者　アリナ・シェルバン○ デザイン / レイアウト　ペトレ・隆・高野

編集室の住所

聖コロンバン会東京都世田谷区上用賀 4-1-10

目次24　社説　　「全力を尽くさないで、言われることをすべて信じないで、　　知っていることすべてを話さないで」27　歴史の足跡　　日本におけるルーマニア正教の歴史（11）28　聖書の勉強　　「人々の前で、私の味方であると宣言する者すべてを、　　私もまた、天におられる父の前で、私の味方であると宣言する」　　　（マテイ 10、32）（2）30　現代社会　　日本正教会 ― 日本語の祈り32　精神的案内　　聖十字架の尊敬34　皆の健康　　森林セラピー36　･･･ご存知でしたか？　　正教会暦は 9 月 1 日に始まることを・・・38　教会区の日記　　2014 年 9 月

建立者になってくれませんか？日本における初めてのルーマニア正教会の教会を建てるために助けてくれませんか？そして、ルーマニア正教会日本支部の文化的・社会的・チャリティーの活動を助けてくれませんか？建立者になるために心許す限りの寄付を次の口座にお振込みお願いします。

　三菱東京 UFJ 銀行　玉川支店　普通口座　口座名：ルーマニアオルトドクスチャーチジャパン　口座番号：0312098

神が貴方の憐れみを報いますように！「憐れみ深い者は幸いです。その人たちは憐れみを受けるから。」（マテイ 5、7）

聖体礼儀などは、聖コロンバン会（住所：東京都世田谷区上用賀 4-1-10）で行われています。詳細は、日本支部ホームページ：http://www.parohiatokyo.ro/ または電話 090-9817-3445 （コリウ・ダニエル　ルーマニア正教会日本支部神父）までお問い合わせください。


社説

社説

「全力を尽くさないで、言われることをすべて信じないで、知っていることすべてを話さないで」

この言葉はメモの形で父から貰いました。神学校で勉強していた頃でした。新学年の始まりでした。父も説明してくれなったし、私も説明をもとめなかったのです。この言葉は、

あとで分かったことですが、シフラのパイシエ・オラル神父が言っていた言葉だと分かりました。これはルーマニア国民の諺だと言われています。初見では、誰もがこの言葉を理

社説

社説

解できると思うでしょう。しかし、視線の方

向性によって絵の理解が異なったりするよう

に、この言葉も理解する背景によって異なっ

たりします。私はここで人間の体と精神と言

う人間の二つの側面に照らして、この言葉を

考えたいと思います。

「全力を尽くさないで」

我々の住む社会はすべての商品において、ある

目標の達成を目指しています。この目標の達成を

追うことによって、個人は絶えず自己発展を果た

さなければならないのです。しかし、我々の目標

と似たようなもの、またそれを超えるものを他人

も目指すことでしょう。そして競争になり、私た

ちは力尽きて、疲れてしまうことでしょう。この

ような競争は物質的なものです。この競争におい

て、自分たちは個人の力を過剰に信じることにな

るでしょう。私たちはより物質的な高い目標を追

うときに、私たちの精神は停滞します。精神的に

人間は自分で発展しないのです。聖シルアン・ア

トニトルによると人間は謙遜することによっての

み発展できます。人間の無力さを意識し、神の恵

みの働きを意識すれば良いのです。聖パウェルが

言います：「私は今日あるのは神の恵みによるこ

とであり、そして、私に対する神の恵みは無駄

になりませんでした。それどころか、私は使徒

の誰よりも骨をおって働きました。私が、といよ

り、神の恵み私とともにあって働いていたので

すが・・・」（コリントの人々への手紙Ｉ、15、

10）。従って、人間は目標を定めることはできな

いのです。神の恵みは、人間を通して働くのみで

す。また、人間の精神的な発展は、神の恵みの働

きによるものです、我々は、自分の無力さを考え

るのみです。従って、「全力を尽くさないで」と

いうのは、物質的な側面においても、精神的な側

面においても、謙遜することです。

「言われることをすべて信じないで」

我々は情報社会に生きていると言えます。情報

を得て、自分たちは各自の人生の道を歩みます。

皆が情報を得ることができますが、その情報が

役に立つものかどうか判別しなかればならない

のです。従って、「言われることをすべて信じな

いで」というのは、情報の中から役に立つもの

だけを選ぶことです。また、出世したい人は甘

い約束をすると言われている通り、言葉への信

頼はその言葉に行動が伴うかどうかを見ること

によるものでしょう。これは物質的な面での意

味です。精神的な意味についても考えましょう。

精神的な側面においては、「言われることをすべ

て信じないで」というのは二つの意味がありま

す。一つは、隣人についての悪いうわさを聞い

た時に、それを直ちに信じないことです。悪い

うわさは、人の鬱を促し、自殺までも促します。

良いうわさであれば、喜ぶべきなのですが。も

う一つは、自分について言われることをすべて

信じないことです。特に褒められるときです。

聖パウェルの前述の言葉にもあったように我々

が成し遂げたものは、一人で成し遂げたのでは

なく、神の恵みがあって成し遂げたものです。

私たちは自分たちに対する批判の言葉を信じた

方が良いのです。つまり、謙遜して、自分たち

の至らないところを見つめるのです。エジプト

のマカリエが言うように「貴方の中で誹謗は褒

め言葉のように聞こえ、貧乏をお金持ちであっ

たかのように感じ、まして足りないものを溢れ

るものとして捉えたならば、その時、永遠の命

を得たでしょう」。「全力を尽くさないで」　とい


社説

社説

う言葉のように、「言われることをすべて信じな

いで」という言葉も謙遜の意味を含んでいます。

「知っていることすべてを話さないで」

人間の間では、言葉が大切です。そのため、イ

イススも「あなた方に言っておく。裁きの日に人

は語ったすべての無益な言葉について、弁明しな

ければならない。あなたは自分の言葉によって義

とされ、また、自分の言葉によって罪あるものと

される」（マテイ 12、36-37）と忠告しました。従っ

て、物質的な面では、「知っていることすべてを

話さないで」というのは、我々は、すべてを知る

ことができないことを認識するように呼びかけて

います。しばしば、すべてを知っているかのよう

に、我々が他人に情報を与えたりして、自分から

引いて、情報を貰うようにはしないのです。精神

的な面では、「知っていることすべてを話さない

で」というのは、他人の悪口をしないことを意味

するのです。他人の悪口をすることは頻繁に行わ

れていることです。しかし、聖パウェルが言うよ

うに「悪口を言う人は永遠の命を得ません」（コ

リントの人々への手紙Ｉ、6、10）。従って、隣

人の悪口をせず、彼の至らないところを隠して話

した方が良いのです。彼の至らないところを彼に

直接話した方が良いのです。そうすれば、神も我々

の過ちを赦すでしょう、私たちも他人の過ちを許

したように。隣人の過ちについて悪口を言うのは

正義だと思っているのですが、同じように、正義

のもとで我々も裁かれたのであれば、我々も我慢

できないでしょう。更に、「知っていることすべ

てを話さないで」というのは、精神的な側面の意

味も持っています。ソロモンの言葉にあるように

「あざける者を責めるな。さもないと彼はお前を

憎むだろう。智慧のある者を責めよ。そうすれば、

彼はお前を愛するだろう」（藏言 9、8-9）。この

言葉は「他人を裁くなら、自分も裁かれるだろう」

と主イイススの言葉を思い起こさせます。人を「裁

く」のは神のみです。神のみは真の審判を下すも

のなのです。

結論として、アカデミックな、あるいは社会

学的や神学的な知識はなくても、タイトルの言

葉は、謙遜へと呼びかけることによって、より

精神的に満ちた、平和な世界を目指しています。

以下の言葉も同様です。

聞いて、見て、黙ってください！

聞きながら、しゃべることを学ぶだろう。

見ながら、構築することを学ぶだろう。

黙りながら、何をすべきかわかるだろう。

聞いて、見て、黙ってください！

罪が自分にかぶさっていると感じたら、

誘惑に負けないと感じたら、

口に錠をかけ、

聖人に祈りなさい

罪が自分にかぶさっていると感じたら。

敵に破られると思ったら、

信仰を心から抉られそうになったら、

勝利を黙って待ちなさい、

そして心の灯火をそのままにしておいて、

敵に破られると思ったら。（・・・）

ヨン・ミヌレスク「第十一戒」

コリウ・ダニエル神父

歴史の足跡

歴史の足跡

日本におけるルーマニア正教の歴史（11）ルーマニア人神父 Anatolie　Tihai（アナトリエ・ティハイ）の日記より1

（つづき）パウェル神父は 9 月に函館を立ち、途中で既に建てられていた教会を視察してから一時的に佐沼に留まりました。その間、彼の妻はワカヤナギに残り、正教会の教えを人々に話していました。10 月の初めに、豪雨のためにワカヤナギと近辺の里が洪水に見舞われました。洪水が夜に起きて、収穫物を飲み込み、低い位置にあった家をも飲み込もうとしていました。そういう危機の時に、鐘がなります。それを聞いて、佐沼では、人々がすぐ洪水が起きていた所に向かったのですが、ワカヤナギでは、パウェル神父の妻の話を静かに聞いていた女たちは、その場から動かなかったのです。

私たちは 11 月 21 日朝、信者と一緒に祈ってから、皆と別れ、佐沼から出発しました。午後には高清水に着きました。ここのクリスチャンは熱心に、夜も働いてお祈りの家を建てました。ここのクリスチャンは断食をしました。そこで、私はパウェル神父を助け、皆の痛悔を行いました。さらに、新しく 15 人の信者を洗礼しました。結果として、今は高清水の信者の数は 106 人に達しました。高清水では三日三晩泊まり、毎晩にクリスチャンに説教をし、高清水と他の町の教会の状況についても話しました。

高清水から次の教会へ行きました。古川という町です。ここに49 人のクリスチャンがいます。ここに正教会の教えを布教する人がいないので、新しい洗礼がなかったのです

が、痛悔があり、聖体拝領があり、そして説教が行われました。11 月 25 日に朝の祈りの後に、断食をした人のために聖体拝領を行った後に、ワクヤという町に向かいました。この道は平たんで、春と夏は素晴らしいですが、冬の今は並木に囲まれた田圃だけが見えるのです。ワクヤでは断食したクリスチャンがいて、14 人の人が新しく洗礼を受けました。ワクヤと近辺の里には 67 人のクリスチャンがいます。（つづく）

1. この記事は次のブログから作者の承諾を得て引用されています。http://cubreacov.wordpress.com

高清水教会


聖書の勉強

「人々の前で、私の味方であると宣言する者すべてを、私もまた、天におられる父の前で、私の味方であると宣言する」

（マテイ 10、32）（2）

（つづき）もちろん、神が我々の代わりに、我々の苦しみを背負うことができるし、我々を救うために死ぬことができます。しかし、彼が我々の自由の選択を我々の代わりに行うことはできません。自由はそれを望む人のところにしか訪れないのです。

アウグステ・ヴァレンシン神父はフランス語の本で次のように言います。もし、神が存在しないことが確定したならば、「私が神を信じて自

分自身を尊敬していたと思うでしょう。もし、宇宙は無意味なことならば残念です。それが神を信じた私のせいではなく、存在しない神自身のせいです」1。「神が天におり、人間が地球にいます」（伝道の書 5、1）とあるように、信仰自体はそのなかに一つの障害物を持っています。この距離は障害物です。この距離は預言者イザヤにとっては耐えられないものでした。彼が言いました「神よ、

聖書の勉強

聖書の勉強

天を破り、地上に降りてくれれば！」（イザヤ書63、19）。イイススの誕生によって、不可能と思われていたこの地上への神の降臨は、可能となり、見えないものは見えるものとなり、そして神の賜物は絶えず生きる者を生かしているのです。そうすると、信仰はあり得ないものではなく、賜物になのです。信仰は与えられたものであり、そして皆によって告白されるべきである。これによって、神がすべての人の心の中で働けるのです。

シリアの著者、ヨアン・サルグはイイススの愛について次のように言います「どの夫が自分の妻のために死に、どの妻が十字架にかけられた人を夫としましたか。主イイススが教会と婚約をし、自分の血を持参金にして与え、十字架の上の自分の釘をもってその婚約指輪とした」２。以上の持参金や婚約指輪は、自分の信仰を束縛する人すべての宝物です。社会において普段は、信仰を告白した人が無信仰の人々の与える「茨の冠」を宝とします。しかし、主イイススは全ての侮辱に耐え、死んで、地獄に行き、そして天国に上りました。そこから自分たちに聖霊を遣わしました。これこそは我々の真の宝物です。聖霊を通して、我々も神に近づけるのです。信仰を告白することと言うのは、聖霊を持って神を告白します。

本当の信者は、癌も、原爆も、無神論者の圧力も怖がらないのです。本当の信者は、その信仰によって、イイススの例に従い、世界を愛しています。

キリスト教のもつ救いの意味が信仰のために死んだ人々の顔を、そして聖体礼儀に参加するすべての人の態度を照らしています。この世で我々が見えない国、神の国を告白するように呼ばれています。告白することによって、この世を変えることになり、まだ信じていない人の心を打つのです。自由の働きによって皆が善と悪の間に選ぶことができ、地獄に落ちることもあるのですが、それは各自の判断によるものです。

しかし救いは、お互いに助け合ってくるものです！

クラウディウ・ヨアン　コマンドゥミトル・スタニロアイェ正教神学校、ヤッシ市

聖書の勉強

1. アウグスト・ヴァレンシン、『私の信仰をめぐって』、1948 年、56 頁2. A. ラエス、『東洋の教会における結婚』シェヴァントーニュ出版、1958 年、15 頁


現代社会

現代社会

現代社会

現代社会

日本正教会 ― 日本語の祈り

日本にロシアから正教会の信仰がもたらされた

のは、1861 年のことです。

1859 年、日本はそれまでの鎖国政策を捨てて、

欧米諸国との交易のために、いくつかの港を開放

しました。その一つが北海道の函館です。

帝政ロシアは函館に領事館を建てました。そ

の領事館付きの司祭として、サンクトペテルブ

ルク神学アカデミア (St. Petersburg Theological

Academy) を卒業したばかりの修道司祭ニコライ

が、1861 年夏に来日しました。後の日本の亜使

徒聖ニコライ (St. Nicholas, Equal-to-the-Apostle,

Enlightener of Japan, 1836-1912) です。

当時の日本政府である徳川幕府は欧米に港を開

放したものの、豊臣秀吉による 1587 年の「バテ

レン追放令」以来の「日本人のキリスト教信仰禁

止政策」を継続していました。そのため、ニコラ

イは密かに日本人の弟子を獲得しつつ、将来公式

に宣教が許される日に備えるため、日本の言語、

歴史、文化の勉強に専念したのです。なおこの

時、密かにニコライから洗礼を受けた最初の日本

人は、パウェル澤辺琢磨（Paul Takuma Sawabe）

という元武士でした。彼は 1873 年に、日本人で

最初の司祭になっています。

明治新政府によってキリスト教が解禁された

後、1872 年にニコライは函館から東京・神田

へ本拠を移します。現在、「ニコライ堂」の愛称

で知られる日本正教会の本部、東京復活大聖堂

（Holy Resurrection Cathedral in Tokyo）の所在

地です。なお、ニコライ堂は日本の首座主教座聖

堂として 1891 年に建てられ、東京の観光名所の

一つとなっています。

ニコライが日本での宣教において、まさに永眠

するその日まで生涯をかけて取り組んだのは、聖

書と祈祷を日本語に正しく翻訳することでした。

横浜正教会

これまで外国との接点がなかった日本人たちにキ

リスト教の教えを正しく伝え、正教会の祈りの意

味を理解させるためには、「日本語で教え、日本

語で祈る」ことが何よりも重要だと、彼は考えた

のです。同じ時期に日本で布教を始めたカトリッ

ク教会、プロテスタント教会もそれぞれ、独自に

聖書などの翻訳に着手していました。しかし当然、

正教会が彼らの神学を反映した翻訳を用いること

はできません。

ニコライは大阪出身の漢学者 (scholar of

Chinese literature) であったパウェル中井木莵麻

呂 (Paul Tsugumaro Nakai) の協力を得て、月課

経（ミネア）を除く全ての祈祷書と新約聖書の日

本語訳を完成しました。（残念ながら、旧約聖書

全巻の日本語訳はできませんでした）それらの祈

祷書は、現在も日本正教会で用いられています。

特に福音経（Gospel Book on the Altar）は、どの

教会も 100 年以上前に印刷された現物を、宝物

のように大切に使用しています。このようにして、

日本正教会において聖体礼儀やその他の祈祷は、

外国人のために行われる場合を除き、全て日本語

で行われているのです。

また、日本語による祈りを行うということは、

当然聖歌も日本語で歌われることになります。ニ

コライが聖歌の指導者として 1873 年に日本に呼

んだのは、既に来日していたアナトリイ・チハイ

神父の弟、ヤコフ・チハイ（1840-1887）でした。

チハイ兄弟がベッサラビア地方（今のモルドヴァ）

キシナウの出身であったことは、ルーマニアの皆

さんは良くご存じのことでしょう。

ヤコフ・チハイが行ったことは、ロシア正教会

の伝統的な聖歌のメロディーに日本語の歌詞を当

てはめることでした。元の歌詞の教会スラブ語と

日本語とでは、明らかにシラブルの長さもアクセ

ントも異なります。チハイは日本語に合わせて原

曲を編曲し、また時には新たに作曲することで、

日本語による聖歌を編纂しました。現在も日本正

教会では、チハイが編纂した楽譜に基づく日本語

の聖歌を歌っています。

既に述べたように、日本はキリスト教信仰を禁

止していた歴史が長かったため、今もキリスト教

が受け入れられにくい社会です。またさらに、日

露戦争、ロシア革命、第二次世界大戦、米ソ冷戦といっ

た、日本とロシアとの関係を悪化させる歴史的要

因が続いたため、ロシア経由で伝わった正教会は、

20 世紀以降の日本ではカトリックやプロテスタ

ントと比べてより不利な環境にありました。その

結果、日本人の正教徒は 1 万人足らず。全人口の

0.01% 未満です。しかし、私たち日本正教会の信

徒は人口ではマイノリティでも、150 年にわたっ

て日本語による祈りを守り、信仰を受け継いでい

るのです。ルーマニアの兄弟姉妹の皆さんに、こ

のことを知っていただけたら、私は幸いです。

司祭グリゴリイ　水野　宏

横浜正教会


精神的案内

精神的案内

すように抱きしめます。十字架はこのような意味

合いを持っているため、教会および聖神父はそれを

尊敬するためのカノンを定めました。

　クリスチャンにとって十字架は特別なもので

す。十字架は愚像崇拝ではありません。十字架は人

間が背負うべきすべての苦しみを意味します。十

字架は主イイススとともにあります。十字架を通し

て人間の救いがもたらされたため、十字架は喜びと

勝利を意味します。昔、十字架は拷問のツールであ

り、恥の意味を持っていましたが、それは主イイ

ススの釘付けによって変わり、死に対する勝利の

意味を持つようになりました。

　前述のことを念頭に置くと、クリスチャンが聖十

字架を尊敬すると言えるのは、以下のことを守る

時です。

ô 聖体礼儀と十字架の祝日に参加する時

ô 十字架のお祈りを読み、水曜日と金曜日に十字

架にちなんで、断食をする時

ô 十字架を正しく切る時です（右の手の親指・人

差し指と中指を一緒にして、薬指と小指を曲げ、

頭を指し、「父と」と言い、臍の上を指し「子と」、

右肩・左肩を指し「聖霊の名によって、アミン」

と言います）。

ô 十字架に対する侮辱の言葉および冗談を使わな

い時

ô 十字架の印を踏まれる場所に書かない、あるい

は刺繍しない時

ô 信者が教会の前を通る時に十字架を切ります。そ

れが信仰の証です。それを恥じて、口の中で下で

十字架を切る人は間違っています。シハストリサ

のイリエ・クレオパ神父は「悪魔がそれをみたら

大いに笑うでしょう」と言っていました。

ô 十字架を侮辱した形で描いた服装を着ない時

ô 家と職場に、可能な限り、十字架を置く時

ô 首に小さな十字架のペンダントを下げる時

精神的案内

精神的案内

聖十字架の尊敬

　ロシアの神父、ニコラエ・スタインハルトは、ルーマニア国民には二つの大尊敬があると言っていました。一つは聖母マリアに対する尊敬、そしてもう一つは、聖十字架に対する尊敬です。何故それが言えるのかと言うと、ルーマニア人は仕事に出かける前や朝起きた時、夜寝る時に「聖母マリア助けてください！」あるいは「主イイスス助けてください！」と言って十字架を切るからです。十字架は命を与えているのです。クリスチャンにとっては一番大切なものです。十字架は聖卓であり、この聖卓から主イイススが永遠の命を与えてくれました。十字架から主イイススは救いの可能性をもたらし、この世に復活の光を照らしたのです。十字架なしでは復活はあり得ないのです。十字架は生と死の境目です。十字架を背負うものはすべて真の命を与えられるのです。十字架はクリスチャンの旗です。昔、戦争に行った兵士が自国の旗を見て勢いづいたように、クリスチャンも十字架を見て救いの妨げとなるものと戦うのです。十字架で広げられた主イイススの手はクリスチャンを励ま

ô 教会・修道院や様々な施設のために十字架を寄

付する時

ô 可能な限り、十字架を建てる時

ô 先祖の墓に十字架を建てる時

ô 正教徒としていつでも十字架への信仰を告白す

る時

ô 主イイススの十字架の破片がある所を訪れる時

ô 魔法として十字架を使わない時、あるいは富へ

のカギとして十字架を切らない時

ô 食べる前に、朝夕と仕事の時に信仰厚く十字架

を切る時

ここで主イイススにお祈りします。皆その十字架

で祝福しますようにと。この十字架は最後の審判

の時に現れるのです。これは皆とともにあります

ように。「十字架は、主イイススの死を意味し、死

んでいく我々の永遠の命を意味しているのです。

各自が自分の十字架を背負うと言うのは、救いを

背負うことです。十字架は各自の天使です」とア

ンドレイ・プレシュが言いました。

　十字架への信仰を生涯を通して告白しますよ

うに！十字架は悪魔から守ってくれるでしょう。

ドリン・オルテアヌ神父

フィエルビンツィ教会区、タルゴヴィシュテ


皆の健康

皆の健康

皆の健康

皆の健康

森林セラピー

秋がやってきました。日本ではとても綺麗な季節です。木が紅葉していて、天気も通常は安定して、湿気も少ないので自然の中を散歩するのは魅力的です。こういう時こそ、家を出て、自然との接触を取り戻してみるのも良いと思います。健康にとって最も有益な場所の一つは森です。東京都及び東京都付近に住んでいる方でも、心身をリフレッシュするために、数時間のかかる森林浴ができる場所が沢山あります。こちらのサイトを参考にしてください：http://www.gotokyo.org/de/tourists/topics_event/topics/140512/topics.html

森林は昔から名医として認識されていて、人々は森の直接的な治療力だけではなく、間接的な治療力も認めています。例えば、森の草を家に持っ

ていって、乾燥させて煎じ薬を作ったり、蒸留させて精油を作ったりできます。そうすることによって、森林セラピーが都会の生活に戻った後でも続きます。さらに、それを使用すると、また自然に戻りたくなる気持ちも湧いてきます。

森は我々を歓迎しています。浄化された空気のおかげで、我々はより深く呼吸できるようになり、より明確に考えることができるようになります。森のロードは、象徴的に言うと我々が自分を見つけるために、自分の力の源に辿り着くために歩まなければならない道となっています。

解剖学的な面及び生理学的な面から見ると、木が我々の呼吸器の逆なのです。つまり、木の幹は気管で、大きな枝は気管支で、小さい枝は細気管

支で、葉っぱは肺胞を意味しています。葉っぱは

哺乳動物が吐き出す二酸化炭素を吸収し、酸素を

作り出します。そのために、呼吸するたびに、木

のことを有り難く思うべきではないでしょうか。

森の香りは、細菌やカビやウイルスから木を

守っている芳しい分子によって作られているもの

です。これらは木の免疫機構を意味して、木を感

染から保護しています。そのことから、我々の体

の中にも同じ有益な効果をもたらすと結論付ける

ことができると思います。分子生物学の研究、又

は臨床研究では精油の免疫賦活性の特徴が、特に

毬果植物類とユーカリ類に認められています。部

屋中に拡散させて吸入したり、ウエット吸入した

り、あるいは皮毒性を持っていないため皮膚に直

接擦ったりすることによって、これらの精油は気

管支炎、副鼻腔炎を予防したり、鼻の粘膜に対す

る鎮咳去痰、抗炎症、充血除去の作用があります。

これらは気道を開いて、すっきりした考え、活力

と新鮮な気持ちをもたらしています。

森林浴の後は、これらの相関している（物理的

な動力と外部からの複数の刺激の）メカニズムを

通して、厳密に相互接続されている体の全ての機

能が活性化されています：ホルモン、神経伝達物

質や免疫細胞の産生。体の調子が良くなり、自信

を持って、家庭と仕事に関連する日常問題に取り

組むことができます。さらに、うつ状態、熱意の

欠如、悲しみ、怒り、慢性的な疲れ、明らかでは

ない原因による腰痛、偏頭痛、消化不良、持続し

ている痛み、あるトラウマの後の障害、子供の現

実と関係ない出来事の怖さ、定期的に現れる明ら

かではない原因による物理的な及び感情的な障

害、意思決定の難しさ、破壊的な物理的な過程は

有益な影響を受けていることが証明されました。

というわけで、お水、食物と念のための雨具の

入ったバックパックを用意して、歩きやすい靴を

履いて、一番近い森のある場所まで電車で行きた

いと思われるようになることを願っています。自

然の中で数時間を過ごせば、きっとリフレッシュ

でき、生まれ変わったかのような気持ちになると

思います。そして、元の生活に戻っても、またす

ぐ自然の中に帰りたくなると思います。

健康でいられるようにと楽しい散歩を願ってい

ます！

ミハエラ・シェルブレア MD、PhD

横浜市在住


･･･

ご存知でしたか？

･･･ご存知でしたか？･･･ご存知でしたか？･･･

ご存知でしたか？

正教会暦は９月１日に始まることを・・・

正教会の新年の始まりである 9 月 1 日というのはユダヤ人から借りたものです。彼らはその日にインディクティオとも呼ばれている暦年を始めていました。これは、ミネイの伝記にも記載されています。キリスト・ユダヤの混じったキリスト教は旧法の外側の決まりを自分の習慣の中に取り込みました。イイスス・ハリストスはこれについてこういうふうに話しました：「わたしが律法や預言者を廃するためにきた、と思ってはならない。廃するためではなく、成就するためにきたのである」

（マタイ 5、17）。つまり、モーゼを通じて選ばれた国に与えられた法を成就することです。

教会の文献によると、インディクティオは 9 月 1日に新年を迎えた古代ローマにも使用されていました。彼らにとっては、インディクティオは命令

と現れという意味を持っていました。ラテン語に由来しているインディクティオは 15 年周期の年代単位です。最初の一年は第 1 インディクティオと呼ばれて、それで順番に第 15 インディクティオまで進みます。それから 15 年後には、また第 1 インディクティオに戻って、新しい周期が始まります。インディクティオというのは古代ローマの軍人の支払いに使われた貢物（インディクティオ）から来ているのは疑いがありません。しかし、なぜインディクティオは 15 年周期を示しているのか、そしていつ初めて導入されたのかは答え難い質問です。

キリスト後の年をインディクティオで数えるには規則があります：その年に 3 を加算し、そして15 で割ります。もし余りがなければ、その年は第

15 インディクティオと数えて、もし余りがあれば、

その年は余りの数字のインディクティオと数えま

す。

9 月１日が正教会の新年の初日である２つ目の理

由は、イイスス・ハリストスが初めてシナゴーグ

に入って、自分の霊的な性質について予言してい

たイザヤの言葉を読み、公的な活動を始めた日だ

と定められていることです：「神である主の霊が、

わたしの上にある。主はわたしに油をそそぎ、貧

しい者に良い知らせを伝え、心の傷ついた者をい

やすために、わたしを遣わされた。捕われ人には

解放を、盲人に目を、囚人には釈放を告げる。主

の恵みの年を告げ知らせるのである。」（イザヤ書

61、1-2、ルカ 4、18-19）。

そして、9 月 1 日が正教会の新年の初日である３

つ目の理由は、旧法から由来している伝統による

と、その日は創世の初日であることです。

トニー・ドネア講師

セント・メリーズ・インターナショナル・スクール東京


2014 年 9 月

9 月の最初の日曜日に、聖体礼儀で読まれた聖書の箇所から十字架の重要性について学びました。更に、洗礼について学びました。また、ダニエル神父は聖体拝領の意義について話してくれましました。聖体拝領が信仰を持って行われると、その結果何かを感じとることがあると言いました。つまり、聖体拝領は精神的に感じとるものであり、理性で理解する者ではないと言うことです。

9 月の二番目の日曜日にあたる 14 日は、聖十字架の祝いの日でした。この日、聖体礼儀の後に、教会区委員会が開かれ、教会建立のために、信者の家族ごとに毎月 5 千円の寄付を行うことを決めました。この寄付は任意のものです。この呼びかけに多くの人が応え、10 月 10 日までに教会の口座に 975,000 円の寄付金が寄せられました。寄付が続けられますようにお願いします。また、寄付をしていない人は、寄付を始めるようにお願いします。新しく建てられる予定の教会は、日本におけるルーマニア人の団結の印であり、ルーマニア人コミュニティーの結晶です。

9 月の三番目の日曜日に、「私と共に来たい人は、自分の十字架を背負って、自分を捨てればいい」というイイススの言葉を聖書から伺いました。この言葉は一見して理解しにくいのですが、その意味は、快楽に満ちた人生を捨て、神に愛された生き方をしなさいと言うものです。本当の自分とは、洗礼で受けたもので、それが後の生活によって教育、遺伝、欲望などに埋もれてきて、痛悔によってのみ再び現れると言うことです。

9 月の最後の日曜日は、説教での言葉によって、イイススの言葉をどのように理解できるかについて学びました。つまり、各自の人生おいて、良い出来事あるいは不幸な出来事があり、それによってイイススが我々に、罪を捨て、彼の言葉を聞き入れるように話しかけてくれているということを学びました。

また同じ 9 月 28 日に、ダニエル神父は「コミュ

ニティーの日」の設定について教えてくれました。今後は、毎月第一日曜日を「コミュニティーの日」として、各家族が食べ物を持ち寄って、懇親を深めるようにしましょうと言うことです。皆さん、参加しましょう！

私たちが皆、教会を中心に生活を送ると感じるのは、どこでもいつでも主イイスス・ハリストスが我々と共にいることです。我々に不可能でも、神に不可能はないのです。彼は我々の祈りをいつでも聞き入れてくれます。

9 月に二回洗礼が行われました。21 日は、熊谷・ガブリエルの洗礼でした。28 日には、3 人の女の子が洗礼を受けました。古沢・ニコラエとテオドラの長女、マリア（8 か月。名付け親：ヨニツァ・ダニエルとアレキサンドラ）、ジェオルジェタ（7歳。名付け親：黒崎・ニコラエとフロレンティナ。）とソフィア・黒崎（13 歳。良心がしっかりしていて、自分で信条を唱え、他の二人と一緒に洗礼のお水に浸かりました）。

アンドレア・デウツ PhD

教会区の日記

教会区の日記教会区の日記

教会区の日記

Publicație lunară Meridiane Ortodoxe Nr.11, Septembrie 2014月刊「正教メリディアン」11 号　2014 年 9 月

Documents

Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi și să nu spui tot ce știi!