Ca s nu mor bouGabriel Liiceanuiunie 10, 2014Cultura,Opinie,Societate/Life142 comentarii43,261 VizualizariAlexandru Dragomir era cu apte ani mai tnr dect Noica. A murit n 2002. n 1942-1943 a fost doctorand al lui Heidegger la Freiburg. Era un rsfat al profesorului. Dup 1947 nu s-a mai ndeletnicit niciodat la scen deschis cu filozofia. A preferat tot soiul de travestiuri profesionale: a fost sudor la Industria srmei i i-a sfrit cariera ca economist la ISCE Exportlemn. A ratat de puin, n 1959, arestarea n lotul Noica-Pillat. Filozofia a transformat-o ntr-o afacere particular, practicat cu asiduitate dup orele de serviciu i apoi, fr grani de timp, dup ce a ieit la pensie.Dragomir era singura instan de care Noica se temea, singurul cruia-i ddea textele nainte de publicare i de ale crui observaii inea cont. Dup moartea lui Noica, n 1987, Sorin Vieru, Andrei Pleu i cu mine, rmai orfani, am fost preluai de Alexandru Dragomir (dup o vreme ni s-a alturat i Horia Patapievici). A nceput s fac cu noi seminarii private sau s ne in prelegeri despre crase banaliti metafizice (despre uitare, despre brbat i femeie, despre autonelare, despre greeal, despre trezitul de diminea, despre istorie, despre firul de praf, despre progres, despre inutul urtului-scrbosului, despre btrnee, despre talent, despre minciun) Cunotinele lui de filozofie erau de prim ordin. Cita pe de rost din filozofii greci i germani cu trimitere la pagin. Dar prea c nu are obiceiul s scrie i c nici n-ar fi scris vreodat un text destinat publicrii.ntr-o diminea (era dup 1990), ducndu-m la el acas, pe strada Arcului, l-am gsit cu un caiet pe msua de lucru. Aha, deci scriei!, am strigat triumftor, ca i cum l-a fi prins fcnd ceva necurat. i atunci de ce nu publicai?, am continuat. Pentru c nu m in-te-re-sea-z! Atunci de ce scriei? Nu scriu, n sensul n care nelegi dumneata asta. mi iau note. Notez. Scriupentru mine. De ce? De ce? Ca s neleg. Ca s nu mor bou!E cu putin dialogul?Alexandru Dragomir mi-a dat primul senzaia ntlnirii cu acel tip uman care i propune, cu o tenacitate programat i socotind c asta e suprema ndatorire a omului,s neleag lumea cu mintea lui. De aceea i ncepea ziua cu o lung plimbare prin piaa de idei a omenirii. Dar cum poi alege, dup ce ai vizitat o bun parte din tarabele culturii, exact acele idei care, strnse ntr-un ghem al minii, te fac s ajungi la o nelegere care e mai aproape de adevr dect de o erudiie gunoas sau de o nroad btaie de cmpi? Noica avea un recurs prompt la delirul speculativ. Dragomir, la obligaia moral de a nelege lumea curind n prealabil mintea care judec de prejudecile ei, dar deoptriv de patimile sufletului i de trufiile eului. A sta pe gnduri n faa fiecrui gnd, a nu lua de bun nici o afirmaie primit de-a gata, a cuta la tot pasul demarcaia fin dintre a ti i a nu ti erau pentru el elementele obligatorii ale unei diete spirituale sntoase. Dragomir a fost ultimul (sau primul?) om de cultur de la noi preocupat de aflarea unui rspuns la ntrebarea ce nseamn a gndi? i de practicarea gndirii n puritatea actului ei.Am s dau un exemplu. Dragomir i-a pus problema condiiilor n care e cu putin un dialog. Socrate fusese primul individ din specia noastr care fixase regulile lui a sta de vorb cu un scop bine precizat. Este nevoie, le spunea el celor cu care intra ntr-o discuie, s ne ntlnim, dup ce ne-am pus eurile n parantez i am uitat de dreptatea fiecruia, ntr-un loc aflat mai presus de noi i care ne nglobeaz pe toi. Condiia dialogului era atingerea acelei regiuni impersonale a spiritului, numitlogos, raiune, n care singurul lucru important e adevrul. Cei ce dialogau semnau cu o ceat de vntori crora vnatul, odat capturat, le aparinea tuturor. Dar dac e aa, se poate discuta cu oricine? Se poate porni la vntoarea regal a adevrului cu vntori care, la plecare, au deja propriul lor vnat n desag? Nu cumva exist oameni blocai ntr-o prezumie de cunoatere care i face inapi pentru cutarea liber a adevrului?Cu aceste ntrebri n minte, Dragomir ne-a fcut ntr-o zi inventarul categoriilor umane cu care dialogul nu e cu putin. Iat-l: Clerul de orice religie, dar sigur cel ortodox. Comunitii i extrema dreapt. Posesorii adevrului. Fanaticii de orice fel. Protii care se cred detepi. Mincinoii.Cte feluri de a fi bou exist?Pentru a afla ce trebuie s facem ca s nu murim boi, trebuie mai nti s acceptm c, oricum, ne natem aa. Dar ce-i de fcut mai departe? Cei care ne poart o vreme de mn (coala, familia etc.) nu reprezint ntotdeauna o garanie c vom ajunge s ne aezm n via pe picioarele noastre. Educatorii buni sunt la fel de rari ca geniile. Nu tim neaprat care sunt lucrurile care se fac i cele care, pentru nimic n lume, nu se fac, nici cum trebuie s evalum oamenii, i nici care este preul vieii. Nu tim cum arat viaa n toate cotloanele ei i nici ce loc anume avem s ocupm noi n ea. Pe scurt, a fi om adevrat, a descoperi n tine vocaia individualului i nu pe cea a unui exemplar de turm, este un lucru mai presus de specialiti profesionale i apartenene sociale. Ne putem mntui cu toii de inocena noastr primar? Care sunt cile depirii ei? Cte feluri ale lui a fi bou exist?Prima variant e cea n care te nati bou i nu mai e nimic de fcut. Nu vei nelege niciodat mersul lumii. Poi s ajungi chiar i un savant de renume, dar asta nu ofer garanii asupra faptului c nu ai fost, nu eti sau nu vei fi n eternitate analfabet existenial. in s subliniez c aici nu e vorba de nimic incorect politic. Bou nu e o invectiv, ci un mod lapidar pentru a numi instalarea n via fr nici o rspundere fa de tine nsui i fa de semenii ti. Poi s te nati i s rmi bou, aa cum poi s te nati i s rmi chiop. Aadar, nu e vina nimnui dac vei aparine acestei categorii i nimeni nu e acuzat sau pedepsit pentru asta. Chestiunea acestei nateri nefericite e una de fatalitate, este pesemne una de hart a neuronilor, de osificare prematur a lor, de ncremenire ntr-o configuraie sumar, de un har al prostiei pe care nimeni nu i-l poate rpi, corija sau contesta. Clasicul problemei, Carlo M. Cipolla, economist cu studii la Sorbona i London School of Economics, a fixat ntr-o crulie care nu depete cincizeci de pagini legile fundamentale ale imbecilitii umane[1].Autorul precizeaz de la nceput c legile imbecilitii nu se adreseaz imbecililor, ci celor care au de-a face cu ei, n sperana, destul de ubred de altfel, c ne-am putea apra cumva, cunoscndu-i legile, de efectele devastatoare ale imbecilitii. Imbecilii, spune Cipolla, reprezint un grup de indivizi ce fac, la rndul lor, parte din neamul omenesc. Acest grup este mai influent dect Mafia, dect complexul militar-industrial, dect comunismul este vorba de un grup neorganizat, neconsfinit, care nu are nici conductor, nici preedinte, nici reguli, i care reuete totui s opereze n perfect armonie, ghidat parc de o mn nevzut. Acest grup, precizeaz Cipolla, este una dintre cele mai puternice i ntunecate fore ce mpiedic fericirea i progresul omenirii. Imbecilul, spre deosebire de rufctor (care face ru altuia, dar ctig el), este un individ care face ru altor persoane, fr s ctige ns nimic din rul fcut. n contact cu un imbecil, toat lumea pierde. El este opusul absolut al inteligentului care, prin ceea ce face, ctig i el i-i face i pe ceilali s ctige. Cu ct cantitatea de imbecili e mai mare ntr-un grup, cu att cei inteligeni vor plti un pre mai mare. O s v las pe dumneavoastr s descoperii legile imbecilitii, deschiznd cartea lui Cipolla. M rezum s reproduc aici prima dintre cele cinci legi: Numrul indivizilor imbecili n via este mereu i n mod inevitabil subestimat de toat lumea.Vom da deci deoparte cazul bovitii nscute, pentru c aici nu se mai pune problema dragomirian a lui ce s-ar putea face pentru a nu muri bou. Nu se mai poate face nimic. Din calea unui inocent abisal nu poi dect s te fereti, fiindu-i mil de el i de tine n aceeai msur. i rmn atunci, dup prerea mea, doar dou lucruri care dau o ans pentru mntuirea de aceast insuficien nefast.Primul l-a numi trecerea de la faza de pom slbatic la cea de pom cultivat. Educaia, aadar. ine de eviden s spui c nu poi face o cas bun cu crmizi proaste i o societate civilizat cu indivizi needucai. Dup 1990, Finlanda a trecut n fruntea rilor civilizate ale Europei, alocnd educaiei cel mai mare procent din buget. O prieten care s-a ntors recent din Africa de Sud mi spunea c guvernul Mandela a avut trei prioriti: 1. Educaie; 2. Educaie; 3. Educaie. Rezultatul dup dou decenii: cele mai inteligente i competente discuii pe care le urmrise la televizor n sejurul ei de la Johannesburg aveau ca protagoniti pe cei ce suferiser, decenii la rnd, de pe urma segregaiei rasiale: aparineau populaiei de culoare. Orice individ care nu este un imbecil caracterizat, n sensul lui Cipolla, poate, educat fiind, s fac pasul de la mrul slbatic la mrul cultivat i s nu moar bou. Kant a numit chestia asta ieirea din minorat. Dei, spune Kant, este att de comod s fii minor, orice om poate, prin efortul iluminrii, s ajung s-i foloseasc capacitatea de nelegere fr s recurg la ghidajul altuia.Primul lucru de fcut pentru mntuirea de bovitate ine aadar de o toalet spiritual. Omenirea ar ctiga enorm dac i-ar asuma analogia care exist ntre toaleta corporal i cea spiritual: aa cum e de preferat s nu iei pe strad oricum (murdar, cu prul vlvoi, nesplat pe dini sau puind), ar fi de preferat s mnuieti limba corect, s ai dicie, s ai un vocabular bogat, s nu faci sofisme, s tii s asculi, s ai umor, s nelegi uor, s te exprimi clar, s poi purta o discuie agreabil, s pronuni corect numele strine etc. i, n cele din urm,s vrei s nelegi lumea ca s nu mori bou.Se impune ns aici o precizare. Nu puini gnditori, fascinai de seducia distribuiei echitabile a raiunii n specia uman,[2]au ignorat att figura imbecilitii, ct i faptul c, n cazul ei, educaia nu poate dect un singur lucru: s transforme un imbecil needucat ntr-unul educat. Altfel spus, limita educaiei, a iluminrii, a maturizrii este imbecilitatea nsi. Educaia nu poate anula imbecilitatea odat ce ea exist. Ea poate fi o pre-condiie pentru pierderea inocenei tmpe, i nicidecum o garanie de anulare a ei. Un bou educat nu e mai puin un bou. Cnd Dragomir mi spunea c nu vrea s moar bou, subnelegea faptul c, n cazul lui, existau unele certitudini referitoare la faptul c efortul dea nelegear fi urmat s dea rezultatele dorite.A doua variant a lui a fi bou privete cazul oamenilor inteligeni care se prostesc n urma ntunecrii minii pe baze afective. Un important neurolog contemporan (Antonio R. Damasio,Eroarea lui Descartes. Emoiile, raiunea i creierul uman) a artat c dac raiunea noastr ar fi pur, adic lipsit de ingrediente emoionale, ea i-ar pierde capacitatea de a lua hotrri juste, pe scurt, i-ar pierde eficacitatea existenial. Trebuie examinat de fiecare dat cnd anume componenta afectiv a raiunii este benefic (de lamania, pasiunea erotic platonician care naripeaz i pregtete sufletul pentru fapte mree, i pn la paulinicul dac iubire nu e, nimic nu e), i cnd anume ea devine orbire care blocheaz drumul minii n efortul ei de a distinge falsul de adevr. Altfel spus, poate un om, orict de inteligent ar fi, s nu-i piard raiunea i s rmn obiectiv, atunci cnd e vorba de copilul lui, de iubita sau iubitul lui, de religia lui, de naia lui, de partidul lui, de echipa lui de fotbal, de opiunile fcute n tineree etc.? De ce oare, te ntrebi, terenul judecilor religioase, politice i naionale este cel mai tare expus distorsiunilor afective care pot ajunge s strice prietenii, s scindeze societi, s provoace rzboaie, s-i aeze pe oameni sub regnul urii i s-i mping la crim? Cum poate, de pild, o religie a iubirii s devin, pe parcursul istoriei ei, una a urii i a crimei?[3]De ce a-i propune s nu mori bou este o ndatorire morali, aici, st la pnd drama democraiilor. Toat lumea avnd drept de vot n virtutea unei prezumate egaliti a indivizilor care aparin speciei (egalitate real a drepturilor, dar nu i a dotrilor pe baza crora se fac judecile), se poate ntmpla ca numrul imbecililor (educai i needucai) i al indivizilor orbii de pasiuni funeste s fie mai mare dect cel al inteligenilor capabili s se cenzureze afectiv. Rezultatul va fi o societate n deriv, n care cei inteligeni (i minoritari) vor suferi, laolalt cu imbecilii i distorsionaii afectiv (majoritari), efectele opiunilor imbecililor i distorsionailor afectiv. Toat societatea, cu excepia rufctorilor rmai nepedepsii (n aceast schem nu e luat n calcul categoria ticloilor a rufctorilor, potrivit nomenclatorului lui Cipolla , adic a celor incapabili s calculeze cu binele celorlali), va suferi de pe urma celor care decid i voteaz n concordan cu o eclips total sau pasager a inteligenei. Altfel spus, democraia trebuie s-i asume ca pe un element fatal nivelul de nelegere a lumii pe care l-a atins o societate. Iar cnd nivelul acesta este sczut, cderea minoritii nelegtoare n sclavia rufctorilor i a inocenilor manipulabili este un rezultat scontat.Concluzie Ideea lui Dragomir c datoria fa de ceilali ncepe cu datoria pe care o ai fa de tine nsui, formulat de el n maniera dezinvolt a lui ca s nu mor bou, se ntlnete (dezvluindu-i ntreaga ncrctur moral) cu titlul celebrului eseu din 1915 al lui John Erskine,The Moral Obligation to Be Intelligent. Nu cumva, n tabla virtuilor, trebuie s punem la loc de cinste inteligena? se ntreab Erskine. Dac exist o virtute a inteligenei, nu cumva complacerea n minorat i imbecilitate, cu iradierea ei negativ asupra tuturor semenilor ti, este un pcat? Dac e adevrat c binele i rul unei societi depind n ntregime de prostia i inteligena fiecrui membru al ei, atunci ca s nu mor bou devine un imperativ etic suprem. i atunci vor fi totdeauna vinovate dou categorii: 1.Cei ce ar fi avut condiiile intrinseci pentru a se dezbra la timp de inocena acut (ignorana existenial i politic), dar care n-au fcut nimic pentru asta. 2. Cei care au suferit din mers trauma deraiajului afectiv, pierzndu-i, temporar sau definitiv, discernmntul raiunii.Cu ct cantitatea de inteligen va fi mai mic ntr-un grup, cu att toi membrii grupului (i cei inteligeni i nevinovai, printre ei) vor plti un pre mai mare. De aceea, cu excepia imbecililor caracterizai, cu care nu e nimic de fcut (singura aprare imaginabil este, dup cum am vzut, s-i evii pe ct i st n putin), o societate care-i urmrete binele propriu are ca suprem ndatorire s fac tot ce poate pentru a dezvolta inteligena membrilor si. Dragomirian vorbind, orice putere are datoria public (i obligaia de a-i face din asta un program politic) de a crea condiiile pentru a ne mpiedica s murim boi, adic de a nceta s fim manipulabili, devenind, dimpotriv,api s descifrm semnele lumii.n calea acestui deziderat se ridic, dup cum am avut timp s aflm n anii tranziiei, un enorm obstacol: cnd puterea ncape pe mna rufctorilor bine organizai care-i manipuleaz pe imbecili sau care-i selecteaz pe cei mai proemineni dintre ei, aliindu-se cu ei la guvernare, inteligenii devin neputincioi. Toate civilizaiile care s-au dus de rp au devenit victima conjunciei letale dintre ticloi i imbecili..______________________________________[1]Carlo M. Cipolla,The Basic Laws of Human Stupidity, Il Mulino, Bologna, 1988 (trad. romnLegile fundamentale ale imbecilitii umane, Humanitas, Bucureti, 2014) Trebuie precizat nc o dat c termenul imbecil la Copolla, ca i cel de bou utilizat, pornind de la Dragomir, n acest text este folosit strict constatativ i tehnic-descriptiv, chiar dac faptul de a aparine acestei categorii nu e, desigur, un motiv de satisfacie. De altfel, cine ar recunoate, odat ncadrat aici, c face parte din aceast categorie? Pe de alt parte, nsi recunoaterea l-ar scoate automat din ea. De aceea, discuia privitoare la imbecili i imbecilitate nu se poate face niciodatad personam, ci trebuie teoretizat numai n termenii fluizi i impersonali ai sociologiei. Altminteri, pentru c nu exist cluburi ale imbecililor, e o chestiune de maturitate personal s identifici un imbecil i s te feretui de el.[2]Platon, cu exemplul copilului de sclav care, n virtutea alctuirii sale genetice, are n elin potentiatoat cunoaterea; Descartes, cu credina c orice fiin uman, raional fiind, e capabil s disting adevrul de fals (le bon sens est la chose du monde la mieux partage); Kant cu contiina n genere (das Bewusstsein berhaupt).[3]Vezi, de pild,Kriminalgeschichte des Christentums(Istoria criminal a cretinismului), 19862013, opera n zece volume a lui Karlheinz DeschnerAi informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.roMore Sharing ServicesShare|Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on print

Currently there are "142 comments" on this Article:1. Virgil Iordachespune:10/06/2014 la 9:10Dac se ntlnea d-l Dragomir cu printele Galeriu ar fi avut fr ndoial un dialog interesant:http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/cuvant-de-folos/parintele-galeriu-un-crestin-autentic-nu-poate-fi-prostRspunde Adrian Rususpune:10/06/2014 la 11:42Cunoasterea e dat iniial, inca din Geneza- nu din Isaiasi e intotdeauna ambigu, ambiguitatea fiind chiar condiie a credinei, in sf. Pavel (cunoastem ca n ghicitur). Aa c Pr. Galeriu fantasmeaz intrucatva. Nu e singurul. Veti gasi aceeasi fantasma la N. Steinhardt, si, fireste, la Andrei Plesu. Dar Christos n-o spune niciodata. Ar fi un verset cu sens apropiat in Matei: Fiti intelepti ca serpii i candizi ca porumbeii, care e tradus in alte limbi Soyez ruses (vicleni) comme le serpent. Dar si aici, cuvantul in greceste este intelept, si nu viclean. La GL insa ramane mereu ambiguitatea: este, inteligentul, detept (descurcare, mecher, viclean, abil.) sau doar are capacitati intelectuale ? Adica nu face diferenta intre calitatea tehnica a inteligentei si cea morala. Inteligenta nu e intotdeauna morala. Inteligenta ca viclenie este chiar anti-cretina. Avem, de pilda, modelul Mskin, zis tot de GL, care e prost de buna-voie, pentru ca intoarce obrazul. GL trebuie sa asambleze cele doua modele, (deteptul cu Mkin) ca sa iasa ceva veridic. Altfel, sunt basme.Rspunde Adrian Rususpune:10/06/2014 la 11:50cuvantul in greceste este PRUDENT.Rspunde it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 14:32Adevarat graiti, dar daca esti cu adevarat inteligent, nu mai poti fi un crestin autenticRspunde Adrian Rususpune:10/06/2014 la 14:59E minunat ! Pentru ca atunci, prostia nu mai are in raport cu CE sa fie pacat. Ne-am scos.Rspunde liviutaspune:13/06/2014 la 9:52Stiu ca nu e relevant, insa mentionez, in treacat, ca cei mai inteligenti oameni pe care ii cunosc sunt crestini practicanti, in timp ce ateii/agnosticii pe care ii cunosc fac parte mai degraba din mainstreamul semidoct, consumator de clisee culturale.Pe Horia Patapievici ori Andrei Plesu, crestini care nu isi ascund credinta de pilda, unde i-ati situa, la inteligenti sau la non-inteligenti?Rspunde it_s__not_newsspune:13/06/2014 la 15:04@Adrian Rusu, @liviutaV-as ruga sa-mi definiti crestin autentic. Dupa umila mea parere, singurul crestin autentic a fost Isus Cristos, iar interpretarile postume (inclusiv noul testament) i-au facut mai mult rau decit bine. Laxitatea termenului face discutia superflua. Putem bate apa-n piua pina ne vine rau.@Adrian RusuNu cred ca ti-ai dori sa traiesti intr-o lume care confunda prostia cu pacatul. Prostia e un dat. Pacatul, in sens crestin, e un rezultat al vointei. In orice caz, un comentariu care va devoaleaza nivelul.@liviutaTot respectul pentru cei doi, dar sa nu confundam cultura cu inteligenta (desi se sustin reciproc). Probabil n-ai cunoscut biologi buni in ceea ce fac. Sau fizicieni. Sau matematicieni.Pentru un studiu statistic interesant:http://www.pewforum.org/2009/11/05/scientists-and-belief/Ca idee, fizica/biologia moderna exclude crestinismul, desi nu poate exclude existenta / non-existenta lui d-zeu (prin definitie, stiinta se ocupa de fenomene fizice, in timp ce d-zeu este, hm, transcedental). Metafizica ramine singura varianta de descoperire a lui d-zeu. Ca exercitiu intelectual, e distractiv, e o gimnastica pe care trebuie sa o faci la un moment dat. Din punct de vedere pragmatic este insa trimiterea mintii in vacanta.Iti garantez ca aflarea unor solutii la unele probleme reale de fizica/matematica/biologie/etc este un proces mult mai laborios decit procesul de speculatie metafizica. Astfel de probleme pur si simplu cer mai multi neuroni (si includ si procese de gindire speculative).Si revenind in mundan, inchei prin a va spune ca obscurantismul al carui ilustru reprezentant in tarisoara noastra este BOR face mult mai rau societatii decit vreti voi sa admiteti. (Comunistii ne voiau atei pe toti, noua societate ne vrea credinciosi pe toti cu forta)Parlamentari care fura, dar fac biserici, nu scoli. Infractori de joasa speta dar care dau danii. BOR care vrea ca teoria lui Darwin sa fie inlocuita de o poveste de adormit tincii (remarcati teoria, nu am zis adevarul, daca puteti distinge notiunile)Rezultatul actiunilor lor este catastrofal pentru viitoarele generatii omorite dinainte de a se naste, un genocid mut si nerecunoscut, iar totul e facut cu credinta. O sa ziceti ca ei nu sint adevarati crestini. Sincer, nu-mi pasa. Simplul fapt ca BOR ofera o acoperire morala acestor jeguri umane e problematic, nu credeti?Si nu numai, unii intelectuali romani vor sa nu gindim critic. Link-ul asta al lui Papahagi e celebru:https://www.facebook.com/photo.php?fbid=690384337692090&set=a.177869785610217.46981.100001615896652&type=1Quote: O spun fr menajamente: cine atac Biserica submineaz fiina neamului romnesc. [no shit!]Eu ce-mi doresc este sa va finantati biserica singuri, cum este si normal, de altfel. Atit. Nu din banii mei.Rspunde Adrian Rususpune:13/06/2014 la 16:58Pi dup ce mi spuneti ca crestinii practicanti sunt cei mai inteligenti, unde as mai putea eu sa-i plasez? Se stie ca domniile-lor apara crestinismul cu ghearele si cu dinii. Ii plasez unde-i plasati si dumneavoastra, ca mi-e fric.Rspunde Adrian rususpune:13/06/2014 la 19:05!!! Its not news. daca nu citii ce zic AP si GL, nu poluati inutil. Nu eu zic chestiile astea, ci cei doi. (Merci)Rspunde pehashspune:16/06/2014 la 11:06@liviuta: In treacat fie spus, daca cei mai inteligenti oameni pe care ii cunoasteti sunt crestini practicanti, asta nu spune nimic despre oamenii inteligenti sau crestinii practicanti, pentru ca se rezuma strict la anturajul dvs. Daca ne uitam la niste cifre seci, intr-un raport Eurostat din 2010, desi 92% dintre Romani cred ca exista un Dumnezeu, in Cehia si Norvegia doar 16%, respectiv 22%, raspund afirmativ la aceeasi intrebare. Deci majoritatea norvegienilor sunt mai prosti decat prietenii dvs si decat romanii in general?? De-a lungul timpului au aparut foarte multe statistici pe acest subiect, majoritatea fiind subiectul unor controverse intre autori si reprezentantii cultelor, care afirma ca exista o legatura invers proportionala intre inteligenta si educatie pe de-o parte si credinta de cealalta parte. Cu alte cuvinte, cu cat esti mai credincios, cu atat mai putin probabil sa fii inteligent si educat. Poate ca nu ar trebui sa va mai laudati cu anturajul?.. Avem noi o vorba inteleapta spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti.Rspunde liviutaspune:16/06/2014 la 17:54Inteligent cum sunteti, sunt convins ca ati sesizat ca mi-am inceput comentariul spunand stiu ca nu e relevant. E de prisos sa continuam.Rspunde2. Nautilusspune:10/06/2014 la 9:17Toat lumea avnd drept de vot n virtutea unei prezumate egaliti a indivizilor care aparin speciei (egalitate real a drepturilor, dar nu i a dotrilor pe baza crora se fac judecile), se poate ntmpla ca numrul imbecililor (educai i needucai) i al indivizilor orbii de pasiuni funeste s fie mai mare dect cel al inteligenilor capabili s se cenzureze afectiv. Rezultatul va fi o societate n deriv, n care cei inteligeni (i minoritari) vor suferi, laolalt cu imbecilii i distorsionaii afectiv (majoritari), efectele opiunilor imbecililor i distorsionailor afectiv. Toat societatea, cu excepia rufctorilor rmai nepedepsii, va suferi de pe urma celor care decid i voteaz n concordan cu o eclips total sau pasager a inteligenei.E foarte posibil, dar nite betzai dt3ptzi crescui pe la cpunile vesticilor mai zic i c e necesar ca societatea s depind de voturile imbecililor i ale tipilor orbii de pasiuni funeste (printre ultimii stau la loc de frunte maniacii religioi), pentru a crea un echilibru ntre diversele grupri din societate.Atunci cnd un oarecare Franois Hollande a pretins c el i ai lui sunt de partea drepturilor civile n detrimentul oricror altor consideraii, au ieit n strad 340 000 de francezi. Lucru pe care ei nu-l mai fcuser de ani buni.Rspunde bou in panoptoconspune:11/06/2014 la 15:55A nu fi bou implica si o privire critica asupra panopticonului contemporan, nu?http://cryptome.org/2014/05/npth-01.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-02.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-03.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-04.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-05.pdfCe ar fi spus Socrate ref acest fenomen? Avem obligatia morala sa ne opunem lui, acum cand nu este inca inradacinat ca normalitate a democratiei (cu care se va confrunta probabil generatia viitoare)?Rspunde3. tudor padurespune:10/06/2014 la 9:21Excelent!Nu ca zic, dar, nici nu spunA sta pe gnduri n faa fiecrui gndRspunde4. VladBspune:10/06/2014 la 9:27Tirania majoritatii asupra minoritatii pusa in practica prin mecanisme democratice este un fapt. In realitate treburile cred ca stau cam asa e totdeauna o minoritate care incearca sa se izoleze de majoritari pe care ii considera incremeniti in starea de boi si pe care incearca cu toata inteligenta de care dau dovada sa-i mentina pe ceilalti acolo unde sunt.A fi cu adevarat inteligent cred ca presupune capacitatea de a gasi metode de comunicare si cu categoriile la care face referire domnul Dragomir si pe care le considera inapte pentru dialog.Cu alte cuvinte si credinta sau iubirea fara implicare rationala constituie o cale spre cunoasterea de sine si spre relationarea cu ceilalti.Ideologii, posesorii adevarului absolut, mincinosii si prostii care se cred destepti se vor confrunta mai devreme sau mai tarziu cu realitatea. Cred ca registrul comunicarii pentru aceste categorii se schimba, nu mai poate fi rational sau afectiv. Ironia, absurdul, inganarea pot reprezenta metode de comunicare eficiente.Totusi sa nu uitam ca pana si cu boul exista metode de comunicare ii dai ceva de mancare si apoi rumega linistit. Si iti va ramane recunoscator pentru asta.Rspunde iosiPspune:14/06/2014 la 0:56Totusi sa nu uitam ca pana si cu boul exista metode de comunicare ii dai ceva de mancare si apoi rumega linistit. Si iti va ramane recunoscator pentru asta.Absolut corect! De altfel, pe aceasta se bazeaza si politica autohtona, cu deosebirea ca mancarea este furata din hambarul altora.Rspunde5. euripidespune:10/06/2014 la 9:34un bou educat s ar putea sa fie mai periculos decit unul needucat. ce te faci daca ajunge in cercurile de putere / influenta / decizie ? si mai grav, boul educat va stabili normele morale si sociale ? care i solutia ? boul trebuie impiedicat sa ajunga in straturile rarefiate ale societatii.cum ? izolind boul sau eliminind straturile ? cautind altceva ? pe spinoza ? nu toata lumea i damasio.Rspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:08Cu boul care nu-i scolit, muncesti putin l-ai dovedit!Dar lupta este colosala cu boul care are scoala.Rspunde6. tefan Brgreaspune:10/06/2014 la 9:40Stimate Domnule LiiceanuMagnific text ca ntotdeauna. Salut sincer nu c ar prezenta importan faptul c ai nceput s scriei I pentru zone cu larg aderen la public.Cu cele mai bune urri de sntate i putere de munc inclusiv de capacitate de a se minuna atunci cnd este cazul oportune mai ales la vrsta noastr.Rspunde7. Mariana Branspune:10/06/2014 la 9:43Mulumesc! Pot ncepe ziua!Rspunde8. Elaelaspune:10/06/2014 la 10:06Nemaipomenit articol!Rspunde9. Radu Kornespune:10/06/2014 la 10:07Sunt de acord cu laudele la text. Ca forma si continut. Dar forma luminoasa ascunde un miez intunecat. Personal nu cred in super-oameni si nici in drepturile lor speciale. Humani nihilOare logica se aplica (cu siguranta s-a aplicat) si celor mai buni arcasi ? Sau celor mai buni casapi ? Cultura (nu inteligenta) este ceea ce sustine articolul ar fi calitatea umana suprema (in moralitatea contemporana). Si asta nu cred ca tine decat partial de calitatea individului. In rest este sansa de a gasii pe cineva sa te finanteze (Dl. Dragomir si Schliman pot fi exemple de auto-finantare. Ca de altfel si Anticii fara cinici).Iar ultima fraza, Domnule Liiceanu, ascunde o amaraciune care nu mi se pare de Luceafar ci mai degraba rezultata din uimirea ca, intrand in arena cu noroi a gladiatorilor barbari, acestia nu au bunul simt de a recunoaste toga. Deh, locurile din public sunt mai sigure.Dar chapeau pentru textRspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:12Personal nu cred in super-oameni si nici in drepturile lor speciale. In schimb, contributiile lor speciale la adaparea si furajarea boilor nu va deranjeazaRspunde Radu Kornespune:13/06/2014 la 16:41Scuze pentru intarzaiere; va referiti inteleg la cei ce platesc cele mai mari taxe ? la cei ce contribuie la creearea economiei tertiare ? Atunci va dau dreptate. De fapt si in Atena emocratia era cenzitara. Si in Roma Republicana. Dar am vaga impresie ca va referiti la hrana spirituala, adica la Domnul Trandafir. Nu ?Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:58Da, ma refer la cei care platesc cele mai mari taxe.Sursa de hrana sprituala nu mai este, din fericire, impusa de catre stat!Rspunde10. aurelspune:10/06/2014 la 10:13Cu toate ca nu prea citesc Liiceanu, incep sa cred ca o data cu trecerea timpului acesta incepe sa inteleaga rostul lumii!?Acest text splendid despre acest extraordinar ganditor Alexandru Dragomir este de o importanta covarsitoare, deoarece avem cam pe toate palierele societatii NUMAI BOI!?Oare cum se explica ca niste boi isi dau cu parerea cu ar trebui invatamantul? Oare cum se expica ca niste boi isi dau cu parerea despre jalea totala din regia dramatica si de opera?Este o singura explicatie si acum, domnul Liiceanu descurca edificiul construit pe nisip, numit UE si Europa in general . aducandu-ne in lumina acest text superb!Alexandru Dragomir daca si lasa scris fenomenalele sale idei filozofice s-ar fi ridicat acolo unde ii era locul, dar datorita boilor care cnduc lumea, era, totusi de pomana, deoarece acestia nu inteleg, sunt rau intentionati si vor trai si vor pleca dintre noi boi!!!!Felicitari LiiceanuRspunde11. contributorsfilspune:10/06/2014 la 10:25Cine sunt acesti semeni de-ai dumneavoastra si de-ai lui Plesu, de-ai lui Patapievici acesti neica-nimeni : Socrate, Platon, Dragomir, Noica?N-or fi, si astia, ca si dumneavoastra, niste basisti, care au pus umarul la distrugerea tarisoarei noastre dragi, in timpul regimului Basescu?Or fi niste propagandisti de-ai PMP?Rspunde Maraspune:10/06/2014 la 16:52Ma tem pentru dumneata, ca ai sa mori ca-n titlu, din pacate. Este descris in text, cum pentru dumneata nu mai e nimic de facut.Dar nu te lasa, scrie in continuare !Rspunde xantipaspune:10/06/2014 la 21:11Vai, stimata doamna, v-ati grabit un contributor are nas fin pentru ironie; de altfel, fara suparare, simtul umorului este un indiciu al inteligentei a propos si de titlul articolului.Rspunde contriburorsfilspune:11/06/2014 la 8:17Dupa grosolonia si impertinenta agresive, la vedere, domnul ascuns sub numele Mara pare a face parte din echipa Gadea, angajat al lui Felix.Rspunde Maraspune:11/06/2014 la 16:55Suficient ca ti-am aratat unde ti-e locul, nu te mai astepta sa si corespondam.Rspunde12. M. Constantinspune:10/06/2014 la 10:25La 86 de ani, cand se va fi sfarsit, Alexandru Dragomir maturase cam toate parcurile umane in cautarea cailor rationale de a depasi ignoranta congenitala fiintei. A depasi conditia existentei instinctive, compatibile doar cu viata tuturor bovinelor din zoologie (salbatice sau domestice), insemna asumarea unui efort perpetuu de invatare, in postura discipolului silitor. Limita suportabilitatii in aceasta directie vine, mai devreme ori mai tarziu, din refuzul de a accepta postura de maimuta bine dresata.Solidaritatile gregare iscate de difuziunea si iluminarea in masa a tablelor adunarii/inmultirii scaderii/impartirii nu sunt zdruncinate decat de certitudinea sa ca, la marginile ratiunii, creatorul este singur cu tenebrele irationale ale viselor sale. Nu se cunoaste birocratia prin care, din nimic, ceva nou rasare. Iar odata pierduta iluzia ca poti pune, liber si in deplinatatea facultatilor mintale, pe masa tuturor ceva nemaivazut, presupunand ca asta era treaba ta de fiinta educata, nu-ti ramane decat sa spui ca esti pregatit sa mori ca un bou.Rspunde13. Logosspune:10/06/2014 la 10:25Ironia soartei. Primul comentariu la acest text vine de la un teolog.Daca luam in considerare ceea ce ne reveleaza psihologia cognitiva si neurostiintele despre resorturile cognitive si afective care inhiba claritatea gandirii si onestitatea intelectuala nu prea avem motive de optimism. Kundera ne spune ca Flaubert intuise deja ca stupiditatea este o parte constitutiva a conditiei umane:Flaubert discovered stupidity. I daresay that is the greatest discovery of a century so proud of its scientific thought. Of course, even before Flaubert, people knew stupidity existed, but they understood it somewhat differently: it was considered a simple absence of knowledge, a defect correctable by education Flauberts vision of stupidity is this: Stupidity does not give way to science, technology, modernity, progress; on the contrary, it progresses right along with progress! Milan Kundera, The Art of the NovelRspunde14. mariusipspune:10/06/2014 la 10:28Aproape de acord cu dvs. in tot ce ati enuntat cu mare elocinta, insa simt insa ca va scapa un aspect fundamental: calea spre mantuirea din bovitate trece printr-un punct unde se ingemaneaza ratiunea cu iubirea. Simt ca dvs. tindeti sa acordati importanta mai mare ratiunii/cunoasterii rationale (am zis mai mare, ca sa nu zic exclusiv si sa par prea categoric) si sa ignorati celalalt termen al acestui binom.Pe de alta parte, perfect de acord cu dvs. asupra faptului ca iesirea din bovitate este un imperativ etic al fiecarui individ. Propun si un corolar: construirea conditiilor pentru ca fiecare individ sa aiba sansa de a iesi din bovitate este un imperativ etic al societatii. Insist asupra acestui aspect: o scoala bine finantata si bine organizata este o conditie obligatorie, insa nu suficienta pentru a indeplini acest imperativ. Cel putin in societatea noastra se nasc foarte multe persoane care nu vor avea aceasta sansa (de a iesi din bovitate) indiferent cat de buna va fi scoala. Iar numarul acestora va fi in crestere cata vreme noi, cei care am avut aceasta sansa, nu vom intelege sa ne asumam acest imperativ etic.Ca sa fiu mai specific: o reforma a invatamantului de tip Funeriu nu va insemna nimic pentru acei copii care nu au casa, nu au certificat de nastere, nu au mancare, nu au incaltari si haine ca sa mearga la scoala, nu au parinti care sa doreasca mai presus de orice trimiterea lor la scoala, nu au culoarea pielii potrivita, nu au acasa apa curenta, nu au acces la servicii medicale, nu au acasa electricitate, nu au acasa unde sa-si faca temele si lista poate continua la nesfarsit. Ei vor ramane boi pentru ca nu s-au educat. Noi, vom ramane boi pentru ca i-am lasat de izbeliste (nu i-am iubit suficient pentru a le da o sansa). Ironic, in timp ce ei vor fi responsabili doar pentru bovitatea lor, noi vom fi responsabili atat pentru a noastra cat si pentru a lor.Rspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:24Domnule mariusip, eu unul trag la jug de dimineata pana seara ca sa-mi castig tainul zilnic de furaje. Alti boi in schimb trag numai la masea prin crasma satului. Vedeti vreo logica sa-i finantez eu, din cota mea de vita furajata?Mai mult, exact cei care refuza munca de bou (si jugul aferent) se simt excelent in postura de taur, deci se impuie de parca acesta ar fi scopul esential al Universului: sa le creasca lor progenitura. Regret dar nu ma simt dator sa le acopar inconstienta!Si ca veni vorba, un prim pas spre iesirea din conditia de bovidee este previzionarea si asumarea consecintelor propriilor actiuni, dar aceasta este un deziderat imposibil de atins intr-un stat declarat asistential.Rspunde mariusipspune:10/06/2014 la 22:36Eu interpretez asa comment-ul dvs.: pur si simplu nu v-ati putut abtine, impulsul sarcasmului a fost prea tare.Pt. ca altfel, mi-ati dat altadata impresia unei persoane rationale. Si nu se poate sa nu realizati ca tocmai ati exemplificat in mod plastic argumentele mele: cei are beau azi in carciuma, adanciti in lipsa lor asumare a conditiei umane, sunt tocmai prototipul, matrita in care se toarna personalitatea acestor copii de care vorbesc eu si carora dvs. nu vreti sa le dati nicio sansa.Sau altfel spus, cei de a caror subumanitate va plangeti azi sunt fostii copii, de acum 30-40 de ani, pe care parintii nostri i-au ignorat, la fel cum noi ii ignoram pe copiii lor. Iar copiii nostri, la randul lor, se vor plange cand acestia, crescuti la randul lor mari, vor Bun, sa acceptam atunci argumentul dlui Eunuke, parca, cum ca un imperativ moral de grup e o imposibilitate, datorita inexistentei constiintei acestui grup. Incerc atunci sa pun problema din punct de vedere pragmatic, nu moral:1. Oamenii acestia care isi rateaza menirea exista si se reproduc (ba chiar se reproduc mai eficient decat noi, ceilalti, care ne consideram superiori lor)2. Istoria ne arata ca lasati in treaba lor ei devin problema noastra.3. Exista 3 reactii posibile:a) ii lasam sa se decurce cum stiu ei si apoi ne plangem ca nu au disparut de la sine. Aceasta e calea pe care vreti dvs. sa mergeti.b) incercam sa-i exterminam programatic. Aceasta e calea pe care au mers unii in trecut si, din ce vad pe forumuri, viseaza sa mearga si altii. Mie mi se pare inacceptabila moral.c) incercam sa le dam copiilor lor o sansa la educatie. Mie aceasta a treia cale mi se pare si cea mai pragmatica si cea mai morala.Dumneavoastra vedeti si o alta posibila reactie?Rspunde euNukespune:11/06/2014 la 10:49@mariusip,domnule, dac nu v e cu bnat, de unde tii c imbecilii i rateaz menirea din moment ce se reproduc intens? Nu cumva tocmai asta e menirea lor: s asigure perpetuarea speciei? Eu sunt convins c strmoii mei au fost cu toii nite imbecili, asta pentru c numai ei se pot iubi in netire in condiii att de vitrege -rzboaie, haos, srcie, foamete, dezastre naturale, boli catastrofale, invazii i jafuri la ordinea zilei, conductori incompeteni sau criminali- precum cele caracteristice evului mediu de pild, ca s nu cobor i mai jos, in comuna primitiv, in vremurile in care se murea nu numai de foame, ci i de frig, de lipsa oricrui confort, de precaritatea limbajului [imaginai-v un grup in care sensul cuvintelor comune nu este inc sedimentat, in care fiecare strigt poate fi interpretat in felurite moduri de nite colegi de turm slbatici, speriai de propria umbr i complet lipsii de contiin i cod moral] .Istoria ne arat nu c ei ar fi problema noastr [cine suntem noi i de ce ar trebui s ne separm att de rigid de tagma imbecililor?], ci c ar fi strbunii notri, uneori chiar prinii notri. Ce faci dac descoperi -in urma unui proces evolutiv personal- c tatl dumitale e un imbecil? l trimii la coals se dreag cumva? Sau l iubeti i mai tare, cci, fiind imbecil ar avea pasmite mai mult nevoie de iubire dect oamenii inteligeni? Nu, cci dac e s fi cu adevrat inteligent te gndeti c inteligena uman este deocamdat un accident al istoriei i c dintotdeauna imbecilii au fost majoritari dar in acelai timp capabili s produc indivizi remarcabili in plan moral i intelectual i chiar s permit existena acestor excepii care in timp, cu chiu cu vai, au reuit s mping neamul omenesc la stadiul actual de dezvoltare. Imbecilii nu sunt problema noastr, nu ar trebui s fie, cci s-au descurcat de veacuri fr ajutorul nostru. Ei ne aleg pe noi, pe inteligenii care merit s supravieuiasc i s creeze ceva util pentru ei. Imbecilii l-au ales pe Steve Jobs i l-au ignorat total pe Noica. Ei nici nu tiu cine a fost Noica, dar nu-i bai, c muli dintrei ei nu tiu nici cine a scris Biblia, iar ali nu tiu nici pe ce planet se afl. E oare att de grav c le lipsete Educaia care le-ar fi permis s-l descopere pe Noica? Zicei c ar trebui s le dm ansa la educaie. Pi, iat, au trecut 150 de ani de cnd li s-a dat aceast ans i ei nu au aflat pe ce planet triesc. dar in acest timp au reuit s ridice o ar din mocirl, apoi s o afunde din nou, iar acum s-au pornit iari, cu o energie fantastic s adune capitalul necesar redresriipersonale, a reconstituirii averilor strmoeti. i fac asta -strng capital- in condiii oribile pentru care nu se plng la CEDO, in ri ostile, printre strini, cu copiii lsai de izbelite acas. Noi trebuie s le permitem s acumuleze linitii capitalul, s-i construiasc casele i s-i refac gospodriile distruse de comunism. Noi, inteligenii, in loc s susinem statul in aciunile sale pretins civilizatoare, ar trebui s nlturm barierele puse de acest stat in calea fericirii personale a imbecilului. Nu de educaie are nevoie imbecilul, ci de libertate, ca i noi tilani, dtepii. De libertatea de a-i cheltui banii pe orice prostie dorete, de libertatea de a cldi orice trsnaie aa cum a vzut el prin Occident -c noi, inteligenii, suntem cei ce au definit i fixat normele stilurilor arhiotectonice precum i cele de urbanism, de libertatea de a-i educa odraslele aa cum cred ei de cuviin, nu in virtutea unei meniri nchipuite i trasate de Sus, ba chiar de libertatea de a-i altoi progeniturile mai nrvae, de libertatea de a iniia afaceri tmpite, de libertatea de a deschide mii de crciumi din care oricum 90% vor disprea in maxim 3 ani, de libertatea de a cultiva orice buruian orict de nociv ar prea birocrailor specializai in planificarea agriculturii, de libertatea de a-i produce otrava lichid in propria gospodrie, de libertatea esenial de a vinde orice produs al muncii lor, fr biruri i fr condiii birocratice aberante, inclusiv produsul de copii, orict de imoral ar prea [nu cumva grecii antici erau cei intrigai de uurtatea moral a geilor care-i traficau fr jen copchiii la trg?]. Cu ct vor avea mai mult libertate cu att imbecilii vor produce mai puin ru celorlali i mai mult bine pentru sine. Ne lamentm de soarta copiiilor din familiile srace dar acceptm cu incontien norma de dreptul familiei care practic blocheaz orice adopie, iar in cele din urm conduce la instituionalizarea acestor amri, in pucriile/lagrele pentru minori cunoscute sub numele de orfelinate sau centre de plasament. Este mai moral ca aceti copii ai nimnui s fie inui cu fora in lagrele statului socialist dect s fi fost lsai s triasc in familii de oameni? Statul le-a rpit ansa de a se dezvolta normal, de a crete in familii cu mam i tat, de aa fi iubii i de a vea un spijin moral minimal, dar intelighenia se lamenteaz in continuare c pasmite imbecilii nu ar avea ansa la educaie. Dar Educaia de stat este parte din problem, una din principalele cauze ale marasmului moral, este un lagr extraordinar de scump in care minorii muncesc fr rost, fr s fie pltii, pentru un stat incapabil s fixeze obiective pentru sclavii si. Cel mai prost stpn de sclavi din istorie -statul socialist- i ine captivi cetenii pe parcursul a 12 ani, timp in care tinerii sunt efectiv blocai in tentativele naturale de cunoatere, de descoperire a sinelui, de deprindere a unei meserii, de contientizare i edificare moral, de construcie identitar i de practic pe trmul moralei cu ajutorul liberului arbitru, i, in final, de asumare a unor responsabiliti inerente fiinei umane: angajarea intr-o activitate lucrativ, construirea unui cmin, cstoria i familia. Intelighenia preioas ce alctuiete presa neao incit i ea zilnic la dispre fa de aceti oropsii, augmentnd regimul concentraionar i colportnd falsele culpe morale: zilnic jurnalitii notri intransigeni sunt ocai de activitatea erotic fireasc a adolescenilor captivi, zilnic i arat cu degetul pentru frivolitatea lor, pentru rezultate proaste in ntrecerile socialiste cunoscute sub numele de trepte i bacalaureat. Milioane de imbecili prini de ocazie se reped s mutruluiasc milioanele de imbecili in devenire, cu concursul nepreuit al statului. In paginile de comentarii, pe bloguri, prin forumuri, la pia i in autobuze, adulii cu veleiti parentale dure se precipit in evocarea unei epoci de aur a inteligenei romneti fa de care aceti nenorocii reprezint o ruine de nepermis. ansa la educaieocazia de a fi trntii in mocirla invectivelor i oprobriului public. Nici de educaie i nici de reacii nu duc lips adolescenii care au avut ghinionul s se nasc intr-un regim socialist-progresist, le au din plin, ci de libertatea de alege de timpuriu o meserie, de a obine un venit imdeiat dup ieirea din minorat, de a nva singuri s devin responsabili, de a-i construi cariera inainte de termenul stabilit de stat, de a-i ncepe viaa sexual dup ceasul biologic iar nu dup prescripiile unor birocrai, sau, mai plastic spus: de a infrunta viaa cu propriile fore i fr s poarte stigmatul imbecilitii i povara informaiei inutile implantate de ctre instituiile de dresaj ale statului.Rspunde mariusipspune:11/06/2014 la 13:01Imi pare rau, nu pot fi de acord cu dvs, desi va apreciez verva si stilul. Statul acesta libertarian, pe care il visati, e o distopie: copiii aceia pe care doriti sa-i aruncati in viata, fara educatie (sunt de acord in mare parte cu descrierea pe care i-o faceti sistemului actual de educatie, insa defectele sale actuale nu inseamna ca educatia e inutila sau daunatoare in principiu) nu vor intra in campul muncii, ci vor intra in curtea dvs. si va vor da in cap.Dumneavoastra sunteti un om educat. Chiar foarte educat. Sunteti dispus sa renuntati la roadele educatiei dvs. si sa va castigati existenta exclusiv din activitati in care nu aveti voie sa va folositi cunostintele pe care le-ati dobandit prin educatie? Va invit la mine, am gradina de sapat, lavanda de taiat, reparatii de facut, gazon de tuns, legume de udat, etc. Eu imi castig banii din consultanta IT si va platesc pe dvs. sa faceti munca fizica necesara in jurul casei. Si toata lumea va fi fericita. Presupun ca si familia dvs. nu?Ce vreau sa subliniez prin aceasta reducere la absurd? Ca modelul dvs. de societate pe care il propovaduiti nu are cum sa functioneze cata vreme ecartul intre cat pot eu castiga dupa ce m-am educat si cat poate castiga cineva care nu s-a educat este atat de mare incat tensiunea duce la activitati criminale. Ma uimeste cum nu intelegeti ca o societate libertariana ajunge inevitabil la o rata a criminalitatii imensa. Ce sperati? Ca veti face suficient de multi bani ca va ridicati un gard de 5 m, electrificat, ca veti avea 10 bodyguarzi fiecare membru al familiei, ca veti umbla numai cu elicopterul, etc.? Pot sa va intreb cui veti vinde produsele/serviciile dvs. dacaa) statul nu exista, deci nu cumpara nimic de la dvs. sib) majoritatea cetatenilor nu au educatie, deci nu au job-uri bune, deci nu fac bani, deci nu cumpara nimic de la dvs?Eu as angaja un copil din asta si la 14 ani, insa dace el nu are educatie nu poate produce valoare adaugata mare, deci nu pot obtine pe piata bani multi pe munca lui, deci nu pot sa-l platesc suficient ca sa aiba o viata indestulata, cum am eu, care am educatie.Rspunde mariusipspune:11/06/2014 la 14:41Aruncati o privire pe strada asta, ca sa vedeti cum arata in practica societatea visata de dvs. clasa de mijloc baricadata dupa gratii:[https://www.google.com/maps/views/view/streetview/brazils-painted-streets/rua-capitao-siqueira-barbosa/OpFQFg9WkL8LIL9hDv9v6A?gl=us&heading=280&pitch=97&fovy=51]Multe zone din Brazilia, Africa de Sud, ba chiar si S.U.A. ilustreaza perfect ce se intampla pana la urma cand statul e slab si nu-si mai face simtita prezenta: oamenii se organizeaza intr-adevar dupa cum reusesc si se descurca: unii isi fac case mai mici sau mai mari (dupa posibilitati) si se baricadeaza dupa gratii si/sau paza privata, altii se inmultesc in favele si ii ataca pe cei dintai ca sa-si satisfaca si ei din nevoile de baza.Rspunde euNukespune:11/06/2014 la 21:18@mariusip,domnule, acum am venit de la sap. i da, dac pltii bine -cel puin la nivelul mediu al veniturilor mele de chiabur- vin s v sap i grdina dumneavoastr i v tund i lavanda, manual sau mecanizat, depinde ct suntei dispus s investii. i da, am renunat de mai bine de 10 ani la o carier de avocat pentru a m face fermier, asta dup ce mai nti am ctigat ceva experien de afaceri pe piaa serviciilor. Nu-i nimic ieit din comun, cunosc cel puin o duzin de indivizi care i-au abandonat jobul pentru care se colarizaser pentru a se apuca de cu totul altceva. In mediul de afaceri mobilitatea este ceva uzual, chiar banal.Nu tiu despre ce vorbii cu statul acela libertarian [in funcie de ce curent libertarian apreciai conformaia acelui stat? nu cumva e contradicie in termeni dac ne gndim c o mare parte a libertarienilor sunt anarhiti?], eu oricum nu propvduiesc nimic [i nu tiu de ce avei impresia asta]. i, s m scuzai, nici nu am timp s m adncesc in controverse cu domnia voastr asupra modelelor preferate de stat [pe scurt, eu prefer unul democratic i liberal, de pild Elveia]. Doar att spun: este pur i simplu aberant s dai de exemplu un stat socialist -Brazilia- ca s ilustrai asupra prezumatei stri catastrofale a societii ce ar fi indus de un regim libertarian nchipuit ale crui date eseniale rmn o nebuloas. Adic, eu incep s m ndoiesc c tii despre ce vorbii, c stpnii bine proprietatea termenilor pe care-i utilizai. iosiPspune:12/06/2014 la 14:33a) ii lasam sa se decurce cum stiu ei si apoi ne plangem ca nu au disparut de la sine. Aceasta e calea pe care vreti dvs. sa mergeti.Ipoteza corecta, concluzie gresita: daca-i lasam sa se descurce cum stiu ei (dar le sanctionam drastic derapajele, atunci cand cum stiu ei contravine normelor de convietuire) vor disparea de la sineDar sunt de acord, vina nu este doar a lor ci preponderent a statului, care incurajeaza astfel de comportamente prin aplicarea indiscriminata a unor politici sociale aberante!Rspunde mariusipspune:13/06/2014 la 15:26Ma uit pe geam, din casa mea, si la vreo 500 peste camp e o cocioaba. In jurul ei se alearga de dimineata pana seara vreo 7 copii veseli si cam despuiati, ca sa zic asa. Incerc sa-mi imaginez cum se traduce in practica solutia propusa de dvs. si nu reusesc sa ajung la alt scenariu decat urmatorul:Am avut ocazia sa-i cunosc si de aproape. Sunt aproape convins ca ei nu exista oficial cel mai mic a fost botezat acum cateva luni si bunica l-a adus la biserica intr-un prosop, iarna, ca altceva nu avea. Si in prosopul ala nu a pus niciun certificat de nastere. Acesti copii si multi altii asemenea lor vor creste, in lumea lor, pana vor atinge varsta de 18 ani (macar un procent din ei). Dupa care, probabil, va intra in functiune pentru ei mecanismul de care vorbeati dvs. Cel cu sanctionarea drastica a derapajelor. Si in acest fel se va rezolva intr-adevar si problema lor (adica se va aranja disparitia lor de pe camp si din fereastra mea). Va reamintesc insa ca alta dezbatere acuta in momentul de fata este tocmai suprapopularea inchisorilor, si costurile mari pentru societate ale sistemului de detentie, pe care nu mai suntem dispusi sa-l finantam. Deci daca am implementa sanctionarea drastica a derapajelor fara zabava si fara osebire, am descoperi ca nu avem bani pentru asa ceva.Eu m-am tot gandit in ultimul timp la astfel de scenarii, am cunoscut tot felul de povesti si asa am ajuns la concluzia ca optiunea pragmatica pentru noi este sa le asiguram si lor o sansa reala la educatie. Daca nu ne intereseaza aspectul moral al problemei, cred ca macar cel pragmatic ar trebui.Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 19:181.Sistemul de detentie se poate auto-finanta (partial) prin munca detinutilor. Desigur, nu vorbesc de munca fortata ci de aplicarea principiului cine nu munceste nu mananca.2. Ce garantii aveti ca educarea celor sapte va avea ca rezultat eliminarea derapajelor ulterioare? Doar mediul familial ramane acelasi3. Ati facut calculul (economic) al raportului dintre educarea gratuita a celor sapte si costurile aferente detentiei a -sa spunem doi dintre ei?N.B. Daca statul n-ar mai finanta natalitatea sunt convins ca cei sapte magnifici ar fi (probabil) ultimii din speta lor. Adaugati la asta amenzi usturatoare pentru cei care fac copii dar nu le asigura conditiile necesare de evolutie (biologica si educativa) si puteti inlocui probabil cu sigur. mariusipspune:14/06/2014 la 0:45Ok. Ramane atunci asa: eu ma voi preocupa in continuare de politici legate de educatie, dvs. de introducerea muncii obligatorii in penitenciare si de eliminarea alocatiilor pentru copii. Vom vedea in timp care din cele doua politici e mai eficienta pentru rezolvarea problemei pe marginea careia am discutat.Nu ma pot abtine totusi: statul nu e in stare sa faca autofinantabil Oltchim, CFR, etc. De ce credeti ca ar fi in stare sa faca autofinantabile penitenciarele? Sau va ganditi sa privatizam si inchisorile? iosiPspune:15/06/2014 la 5:00Sau va ganditi sa privatizam si inchisorile?De ce nu? Si nu, minca n-ar fi obligatorie, ar fi voluntara (in aceeasi masura in care munca in stare de libertate este voluntara: adica poti sa nu muncesti, dar atunci nu mananci).De ce credeti ca autorii unor fapte antisociale ar trebui sa aiba masa, caldura si alte utilitati sigurate gratuit, cand noi astia liberi platim pentru ele?P.S. De curiozitate, ati vazut conditiile de detentie asigurate lui Breivik? Cred ca 90% dintre homelesii romani ar fi tentati sa mearga in Norvegia sa omoare vreo cativa, la intamplare, doar ca sa fie cazati si hraniti pe banii statului, cu camera de exercitii, acces la televiziune prin cablu si plimbari nelimitate prin insula-penitenciar. Pai sa tot fii criminal, ca doar stangistii (stangistele?) infectati cu PC au vegheaza la linistea ta lokospune:17/06/2014 la 15:59Cu aceste ntrebri n minte, Dragomir ne-a fcut ntr-o zi inventarul categoriilor umane cu care dialogul nu e cu putin. Iat-l: extrema dreapt. .. Va pierdeti timpul domnule mariusip.Rspunde15. Un cititorspune:10/06/2014 la 10:42Un articol cit se poate de lung si interesant.Rspunde16. Alexspune:10/06/2014 la 10:47Si uite exact de-aia ar trebui, intr-o societate ideala, reintrodusa notiunea de vot cenzitar dar nu bazat pe avere si pe situatie, ca la noi pina in 1917, si pe o agerime mintala si o intelegere a vietii si a societatii. Nu consider ca ar trebui sa avem ca premisa (nu gasesc o traducere mai buna a termenului englez prerequisite) educatia, intrucit educatia ne imbogateste cunoasterea dar nu ne face in mod necesar mai inteligenti. Din pacate, insa, nu exista nici un forum suprem care sa ne ateste aceste calitati, sa ni le valideze, si sa ne dea acest certificat de alegator luminat. Asadar, va trebui sa traim cu neajunsurile inerente democratiei. Si sa riscam a fi condusi (prin puterea numerelor) de catre boii din acest text deoarece democratia este cel mai mic rau dintre rautatile posibile.Rspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:30Eu unul sunt pentru votul cenzitar bazat pe valoarea impozitelor platite in ultimul ciclu electoral, si asta din doua motive:1. Este logic ca cei care contribuie mai mult la bugetul de stat sa aiba o putere de decizie sporita asupra destinatiei fondurilor colectate.2. Orice incercare de abuz (de exemplu, prin impunerea unei legislatii care sa reduca drastic impozitele pe venit) s-ar repercuta in scaderea relativa a puterii de vot la urmatoarele alegeri.Rspunde Alexspune:10/06/2014 la 15:24Sper ca raspunsul meu catre iosiP sa ajung in locul care trebuie.Spuneti asa: Este logic ca cei care contribuie mai mult la bugetul de stat sa aiba o putere de decizie sporita asupra destinatiei fondurilor colectate.Nu sint de acord Asta inseamna revenirea la votul cenzitar clasic, bazat pe asumptia (sau asumptiunea, nu stiu care termen este corect) ca cel bogat este mai merituos cumva, ori iata, in Romania de azi Becali, Vanghelie, si atitia altii ca ei, au multi bani dar din pacate cam atit. In plus, chiar daca nu ar fi asa, votul bazat pe avere (cu existenta unui corp de electori) ar fi total imoral intr-o societate moderna.Mai spuneti Orice incercare de abuz (de exemplu, prin impunerea unei legislatii care sa reduca drastic impozitele pe venit) s-ar repercuta in scaderea relativa a puterii de vot la urmatoarele alegeri.Pai cum ? O reducere de impozit ii afecteaza pe toti platitorii de impozit in egala masura (se presupune), neschimbind astfel deloc proportiile relative, ci numai cifrele absolute, nerelevante in contextul nostru.S-ar mai putea argumenta ca ar trebui cumva instaurat un fel de examen de cetatenie si se maturitate politica, un fel de carnet de alegator cam ca un carnet de conducere sa se dea examen pentru asta, sa fie meritat. Si totusi, recunoasteti ca si asta ar fi la cumplit de imoral toti ceitatenii, deci toti cei afectati de conducerea cetatii, ar trebui sa aiba dreptul de a-si spune parerea. Singurul compromis facut de statele moderne este cel legat de virsta si de dizabilitati intelectuale vadite, dovedite medical.Nu avem alta iesire, ma tem, decit un salt zdravan al nivelul de educatie mediu al populatiei, ori cu privire la asta eu unul nu am nici cea mai mica iluzie, speranta, sau asteptare.Rspunde Hantzyspune:11/06/2014 la 13:53La prima vedere, pare OK. Pentru ca ne-am obisnuit ca puterea ce o ofera marfa de liber schimb (banul) sa fie infinita. Astfel, daca platesc impozit mai mult am dreptul la o decizie cu coeficient supraunitar. Insa, tocmai astfel pot bloca accesul altora in acest Club select. Sunt statistici care arata ca 80% din averea mondiala e detinuta de 20% din populatie. Un vot cenzitar, realizat in bloc de acestia, ar adanci diferentele necontenit, initiind o spirala ce nu are nimic de-a face cu autoreglarea promovata de dreapta cea naturala.De ce n-ar fi IQ-ul personal criteriul pentru votul cenzitar? Sau, diferentiat pe domenii, de ce n-ar vota sportivii pentru legile de resort, iar finantistii pentru cele contabile?!Rspunde Adrian Rususpune:11/06/2014 la 16:06IosiP: charmul obisnuit al domniei voastre.Iata, va propun un mic aranjament: vot censitar, dar atunci prostii nu mai platesc impozite, foarte-prostii au dreptul sa fure, iar idiotii sa ucida. Ar fi echitabilsi in consonanta cu ordinea naturala a lucrurilor.Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 20:49Gresit! Libertarianismul presupune faptul ca ai voie sa faci orice, cu conditia sa nu agresezi alte persoane.Dar ca sa va raspund:1. Prostii sunt liberi sa nu plateasca impozite, cu conditia sa nu beneficieze nici de serviciile pe care aceste impozite le cumpara (invatamant, sanatate, protectia politiei, recursul la justitie etc.).2. Desigur, prostii vor fi consemnati in casa: nu vad ce drept ar avea sa foloseasca drumurile publice (a caror constructie si intretinere nu o platesc).2. Conform celor de mai sus, sunt liber sa-i execut la vedere cand ii prind in strada. Cu ce? Desigur, cu armele din dotare, pe care as avea dreptul legal sa le detin si sa le folosesc impotriva agresorilor.Va mai place aranjamentul?Rspunde Adrian rususpune:12/06/2014 la 22:04Nunu-mi place ! Intai ca daca ii consemnezi, nu mai produc, in fbricile si uzinile patriei (sau pe ogoare). Al doilea ca nu mai cumpara. Cum mai merge, atunci capitalismul ? Trebuie boi, ca sa cumpere. Pai.ii ucideti cu armamentul din dotare, dar vei avea mustrari de constiinta, nu va va fi comod. Bouln-are ! E bou. Din cauza asta e mai in drept sa ucida, decat dumneavoastra. (de furat nu mai zic, ca e evident). Chiar asta e sensul pledoariei d-lui GL: dreptul natural, cum l-a dat bunul Dumnezeu (natura pentru moderni), si NU vreun drept dres cu moralina, cu farafastacuri religioaseetc. Nu se toarna apa-n vin.Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:151. Oricum nu produc: majoritatea sunt asistati social sau frectionari la stat.2. Lipsa lor de consum ar fi compensata de consumul suplimentar al celor care nu mai sunt supra- taxati (cititi: jefuiti) de catre stat.3. Nu am mustrari de constiinta sa-mi apar viata, integritatea corporala sau proprietatea. E unul dintre drepturile acelea naturale. kinnspune:16/06/2014 la 17:17Super raspuns!Rspunde Klopo_tarespune:11/06/2014 la 8:11Prerequisite- conditie preliminaraRspunde17. n italyspune:10/06/2014 la 10:48Articolul excelent pare si o justificare a inutilitatii implicarii politice a celor mai inteligenti .Dupa lectura pare mult mai corect sistemul de vot american.Daca ar citi si primele doua personaje ale statului s-ar regasi perfect printre randuri -ticalosul dormind in continuare ca boul pe coada iar celalalt prins din pacate tocmai la a doua perioada cand hormonul bate neuronul.Rspunde n italyspune:10/06/2014 la 16:08erata dormind in continuare pe constiinta ca boul pe coadaRspunde18. Nautilusspune:10/06/2014 la 10:52VladB:minoritate care incearca sa se izoleze de majoritari pe care ii considera incremeniti in starea de boieuripide:boul trebuie impiedicat sa ajunga in straturile rarefiate ale societatii.\aurel:avem cam pe toate palierele societatii NUMAI BOI!? () boi isi dau cu parerea cu ar trebui invatamantul?Cu ceva ani n urm (pe vremea cnd se inventase cota unic, se iscase scandalul Spiru Haret i dl. Liiceanu era unul dintre puinii cu BMW) circula printre jurnaliti, blograi i comentaci o teorie care (tradus din huooo, onomatopee i organe sexuale bgate i scoase n limbajul obinuit) zicea cam aa:Nu se poate lsa dreptul de decizie prin vot universal publicului obinuit i mai ales publicului tnr, cel care intr acum n cmpul muncii, 18-25 de ani.Fiindc sunt numeroi, deci reprezint un numr suficient de mare de voturi ca s ncline balana, au coal, de stat sau privat, fcut pe bune sau pe bani, deci manevreaz computerul i influeneaz opinia public, au salariul la vedere pe cartea de munc i deci au acces la credit cu care se pot sparge n figuri, cumpra apartamente i maini, i n acelai timp sunt bsiti, l susin pe un tip mrlan i ru de gur ca i ei, nu au moderaia unuia crescut n comunism, care tia s fie elegant i politicos, tia cnd s tac i s stea n banca lui.Deci dac am presupune c orice cetean are drepturile civile obinuite, aceti cocalari cu credit ne invadeaz, ocup posturile de la stat i din firme, voteaz, cumpr proprieti, i ntreaga societate va trebui s se plieze pe ei, devenim o ar de cocalari cu BMW n leasing.Hai s le interzicem dreptul la vot, dreptul de a deine automobile i a avea permis de conducere, dreptul de a cumpra proprieti, i s desfiinm ct mai multe faculti private sau nu, ca s i obligm s stea la munca de jos.Drepturile civile sunt universale, mai puin cnd eti negru, femeie sau prea tnr i prea bsist pentru gustul unora.Rspunde19. VASILIU MIRCEA PAULspune:10/06/2014 la 10:59Mai mrlnete, dar sintetic:Cu prostul necolarizatTe lupi un pic i ai scpat,Dar duci o lupt colosalCu prostul care are coal.Rspunde20. VladBspune:10/06/2014 la 11:12@mariusipConditia de a iesi din bovitate este de a nu fi tratat ca un bou. Degradarea umana incepe cand il consideri pe celalalt bou.Societatea si implicit sistemul de educatie favorizeaza bovitatea.Ti se spune apriori ca esti bou. Si ca pentru a iesi din starea de bovitate trebuie sa faci asta, asta. Omul nu apuca sa se confrunte cu bovitatea lui decat tardiv dupa ce sistemul te-a rescris si ti-a aratat calea catre umanitate, in fel si chip, desigur negandu-ti aceasta calitate. E uimitor ca totusi mai exista oameni care reusesc sa depaseasca aceste conditii de indobitocire atroce si sa ramana oameni.Imaginea despre om ca fiinta asemanatoare lui Iisus nu poate crea decat un comportament tiranic al celor care cred ca oamenii, fara osebire, trebuie sa ii semene.Ici colo, ici cand, apare si un Iisus, un Buddha, un Osho, un Gurdjieff, un Socrate, un Eminescu, un cioban mioritic. Asta-i viata Rspunde mariusipspune:10/06/2014 la 14:29Nu-mi propun sa intru in polemica cu dvs. Cred ca pana la urma nici nu exista diferente foarte mari de viziune.Dl. Liiceanu crede ca ne nastem boi (lipsiti de cunoastere, de intelegere a sensului) si prin educatie ne ridicam din conditia de boi in cea de oameni. Pe mine nu ma interesa neaparat in aceasta discutie dinamica devenirii din bou in om, ci mai degraba starea de om. Daca as privi insa din perspectiva dinamica acest subiect, am puncte comune cu viziunea dvs:- ne nastem cu inima de om (capacitatea de a iubi neconditionat) si cu minte de bou (lipsa intelegerii rationale a sensului lumii).- societatea incearca sa ne educe (sau sa ne indoctrineze/indobitoceasca, credeti dvs.), timp in care inima noastra insa se impietreste (se depune pe ea o zgura a rautatilor si prejudecatilor)La capatul acestui proces al devenirii din copil in adult majoritatea esuam sa crestem oameni pana la final fie pentru ca nu ne dezvoltam partea rationala (prin educatia formala sau prin autoeducatie), fie pentru ca ne impietrim inima desi ne educam, fie pentru ca facem ambele greseli (ne impietrim si inima si ne pastram si mintea la nivelul infantil). Oricare parte ne lipseste, tot dobitoace ajungem. Foarte putini reusim sa ne redescoperim capacitatea de a iubi dupa ce am trecut prin viata si prin educatie, indiferent cat de performanti suntem in cultivarea gandirii/cunoasterii rationale.In fine, modelul acesta al omului implinit, pe care il pretuiesc eu, a fost propus umanitatii de multa vreme. Eu doar sunt printre cei care cred ca acesta e cel corect.Rspunde21. eu******spune:10/06/2014 la 11:33Nu sunt de acord cu formularea:Dragomirian vorbind, orice putere are datoria public (i obligaia de a-i face din asta un program politic) de a crea condiiile pentru a ne mpiedica s murim boi, adic de a nceta s fim manipulabili, devenind, dimpotriv, api s descifrm semnele lumii.Iarasi puterea, datoria publica cuvinte greleOare putem sa iesim de sub pulpana puterii care inseamna de fapt STATUL?Ma cam doare in basc de stat, mai ales de statul unoraTraim intr-o lume imperfecta si asta ne consuma, dar trebuie sa incercam sa traim mai bineAs spune ca secretul lui Polichinelle consta tocmai in sumarea unor minuscule particule de preferinta persoane ce depasesc status-ul de bou care se misca in societate animati de o stare normala si permanenta de a inlatura derapajele vezi enuntul Ca sa nu mor bou!. Aceste personaje nu detin cheile adevarului si nici nu vor sa indrepte lume, doar fac cate ceva, pe ici pe colo, poate prin unele parti, si cateodata dau cu + alteori cu - dupa posibilitatiSi astfel avem doua situatii in extrema limita cand:1. societatea este dominata de cantitatea importanta de boi si moare incet si sigursau2. societatea are germenii renasterii ca urmarea a existentii unor agenti activi si capabili care fac posibila inlaturarea derapajelor intr-un orizont de timp rezonabil.Din observatiile mele exista doar o singura natiune care are antidot-ul puternic in sange impotriva categoriei numite BOU asa s-au nascut si au crescut cu valoarea libertatii si a dreptatii in sange si aceea nu este in Europa curat ghinion Mon Cher Ami!Rspunde22. Marius Ogreanspune:10/06/2014 la 11:43Sa stiti, dle Liiceanu, ca faptul ca ati trait o importanta parte din viata sub comunism a fost si (!) un noroc. Inconjurat de atata bovitate, nu vad cum ati putut face fata altfel decat citind, incercand sa intelegeti lumea.Va invidiez pentru cat ati citit si pentru imaginea mult mai clara pe care o aveti in legatura cu viata si lumea.Tot ce putem sa facem e sa incercam sa va ajungem din urma.Rspunde23. Gabrielspune:10/06/2014 la 12:16Dle Liiceanu, Imbecilitatea este si aparenta. Ea este folosinta ca o masca in vederea ascunderii unor informatii sau fapte.Imi pare nespus de rau ca nu ati aprobat comentariul lui Pinochio.Multumesc.Rspunde24. VladBspune:10/06/2014 la 12:30Incercati sa adresati starea de echitate intre oameni comitand un sofism si anume pornind de la premiza ca am trai toti pe plan de egalitate. Ceea ce este fals. Exista oameni care fac legea profitand de limitarile, increderea, situatia economic, sociala a altor oameni in beneficiul propriu. Cu alte cuvinte ei ar trebui sa se ocupe de bunastarea si propasirea obstei si ei se ocupa de a lor ba, mai mult, isi folosesc avantajul institutional pentru si mijloacele pe care le au la dispozitie pentru a face viata semenilor cat mai dificila.Egalitatea intre oameni, iubirea, dialogul nu exclud dezacordul si in mod cert nu inseamna o permanenta si nemasurata acceptare.Cand persoanele aflate in pozitia de a servi obstea derapeaza de la acest obiectiv principiul egalitatii nu mai functioneaza ci a fost incalcat. Cand omul vede o astfel de situatie nu poate sa o justifice cu ceilalti sunt boi. Nu merge Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 21:01Va adresez o intrebare (sincera): ce anume intelegeti prin principiul egalitatii?Sau altfel spus, exceptand egalitatea la nastere ne nastem cu totii oameni in ce alte privinte mai suntem egali, si cum ar trebui sa se manifeste acest principiu in societate?Rspunde VladBspune:13/06/2014 la 10:22Imi cer scuze dar abia acum am vazut intrebarea pe care mi-ati adresat-o.Viata e aceeasi in toti oamenii, asta ne leaga Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:17Pana aici nu am nimic de comentat / obiectat!Astept cu interes raspunsul la partea a doua a intrebariiRspunde Vladspune:13/06/2014 la 19:30Vad ca aveti deja solutiile de organizare a societatii: cei de stanga, cei de dreapta.Nu stiu sa va raspund cu privire la celelalte criterii ale egalitatii. Eu nu vad decat unul.Legat de organizare, exista o organizare a intregii naturi care cuprinde si oamenii. Omul incearca permanent sa o rescrie cu rezultatele care se vad.Rspunde25. Ciprianspune:10/06/2014 la 12:32Una din capcanele ideilor expuse in articol, cu aplicatii clasice de acum in politica si lupta electorala, ar fi ca unii pot fi tentati sa-i eticheteze pe altii boi, ignorand complet biblicul (din memorie citez) inaninte sa te uiti la paiul din ochiul vecinului uita-te mai intai la barna din ochiul tau.Rspunde26. shinobispune:10/06/2014 la 12:35Stima d-lui Liiceanu & tuturor comentatorilor,Ce-ar mai putea fi de adaugat? aproape nimic, mai putin o scurta observatie ca ultimul paragraf intr-adevar, from my angle putea lipsi, sau introdus cu pe-asta n-am vrut sa-l scriu, dar nu m-am putut abtineCa o pata de culoare, un amic recent intors de la Tokyo, a stat la o masa & discutie cu niste tineri (2 x 25 de ani, filologi din lumea anglo-saxona) care n-auzisera de Charles BukowskiYours,Rspunde27. VladBspune:10/06/2014 la 13:20Ultimul comentariu este raspuns pentru Nautilus.Rspunde28. Adrianspune:10/06/2014 la 13:55Foarte frumos textul. Mi-a placut parte cu harul prostiei. M-a dus cu gandul la ignorance is bliss.Avem filozofi buni. Avem si hoti buni (inteligenti), poate chiar printre cei mai prolifici hoti din lume. Oameni inteligenti, dar activi in societate (nu filozofi) avem? Oameni care sa incerce sa schimbe mersul lucrurilor? Daca acesti oameni exista, atunci de ce nu ii vedem pe ei sau rezultatele lor? Sau de ce asa rar?Oare in Romania sunt hotii mai inteligenti decat cetatenii onorabili? Este raul mai inteligent decat binele in Romania? Sau peste tot e asa? Sau poate e doar nivelul de educatie de vina la noi? Dileme, dilemeRspunde29. sorinspune:10/06/2014 la 13:56Pe vremuri, mucailii cu har la vorba, lansasera anecdota cu trenul blocat pe o linie de un bou, care patea linistit intre ine. eful de tren, om trecut prin multe, a justificat ca nu poate da drumul trenului si nu poate deranja animalul pentru ca, dei bou, era pe linie. Ca muli alii.Textul domnului Liiceanu poate avea si o utilitate practica. Sunt sigur ca obligatia citirii integrale a textului si exprimarii in scris a ceea ce s-a inteles in nu mai mult de o propozitie, va trimite in staul pe multi din cei ce se cred situati, cum spunea cineva pe aici, in straturile rarefiate ale societatii.Rspunde30. ion adrianspune:10/06/2014 la 14:39Nimic nou pe lumea asta. Parca cineva spunea deasemeni ca prostia este un pacat capital? Eu credeam ca Buddha. Dar se pare ca azi se considera ca aceasta opinie ar fi doar a satanistilor!Rspunde31. it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 15:10Hm Toate civilizaiile care s-au dus de rp au devenit victima conjunciei letale dintre ticloi i imbecili.Nu chiar. Civilizatiile si-au indurat lungi perioade uneori ticalosii si imbecilii. Eu cred ca lucrurile stau putin altfel, anume civilizatiile cad atunci cind se pierde increderea in ideile fondatoare ale civilizatiei respective. Moartea lor declanseaza disolutia. In faza expansionista a unei civilizatii, ticalosii (un anumit tip) si imbecilii (masa manevra) sint absolut necesari.Deci, atit timp cit credem in idea fondatoare a civilizatiei occidentale, vom tine flacara aprinsa pentru *acest* model.Ca sa-l citez pe Camus, pt d-voastra, din minte: Motivatia existentei unui scriitor este sa previna distrugerea civilizatiei.Rspunde it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 16:17ideea evidentMa mai lasa tastatura Rspunde eu******spune:10/06/2014 la 16:27Si totusiSa ne uitam la frumoasa Italia. O tara minunata, a generat o cultura imensa si totusi nu a mai reusit sa revina la ceea ce a fost odinioara Oare de ce? Ce o impiedica sa isi relanseze valorile si societatea?La fel as putea scrie despre FrantaProbabil ca altii ar putea spune cam la fel despre GermaniaImi place Japonia si o gasesc absolut fascinanta prin cultura si traditiile ei, si totusi ce se intampla acolo? De ce?Lipseste o colectivitate de genul Ca sa nu mor bou!Tara, tara, se cauta oameni adevarati care sa adere la slogan si sa comunice!Numai de bine sa auzim!Rspunde nimrodspune:10/06/2014 la 18:47@eu******Cu tot respectul,Nu cred c Italia a generat cultura imens de care vorbii, ci statele, sttuleele i oraele-state din peninsul i mai ales risipitorul Vatican care a i provocat Reforma pe chestia asta, toate de dinainte de, ca s zic aa, Italia Mare, care n-a generat dect fascismul i eventual Mafia.Frana e bien merci, cred, ct vreme de 20 de ani se gsesc n economia francez bani i pentru salariul meu de TOE ntr-o editur de ni.Germania: dac ar fi s i se dea alt nume psrii Phoenix, Germania ar fi cel mai potrivit.Japonia. Pi asta e i ideea: japonezii s-au cam sturat s fie fascinani prin cultur i tradiii.Rspunde euNukespune:10/06/2014 la 23:16@eu****,@nimrod, domnilor, nu obinuiesc s intervin in schimburile de lamentaii, dar, nainte de a cdea in dulcea atracie a fatalitii in s v reamintesc c Italia modern a produs cel puin la fel de mult, de masiv, de impresionant ca i Italia renascentist, cea pre-naional. Poate c nu se vede att de magnific pe strzi, dar se aude in muzic Rossini, Verdi, Ennio Morricone, Enrico Rava, Paolo Fresu, Franco Cerri, Mop Mop, Funk off, The Dining Rooms [i am oferit doar cteva nume pentru toate gusturile] se vede pe marile ecrane -Visconti, Rossellini, Fellini, Sophia Loren, De Sica, Mastroiani, Sergio Leone, Roberto Benigni, Giusseppe Tornatore, Antonioni, Belluci [i v recomand cu cldur pelicula "Nuovomondo" dac dorii s cunoatei i o Italie de altdat pentru a nu credea c cea de acum este att de deczut] i se revars din literatur, dramaturgie i filosofie Pirandello, Moravia, Buzzati, Italo Calvino, Umberto Eco. Acetia, toi la un loc, i pe lng oamenii de litere o liot de arhiteci i ingineri strlucii sunt Italia de astzi. Ei v ncnt ochiul zi de zi cu filmele lor profunde sau triviale, v leagn cu muzica lor modern, dinamic i totui armonioas, v delecteaz cu proza meteugit sau lumineaz cu eseistica politic, v plimb cu mainriile lor elegante, v mbogesc dieta cu reete ingenioase, v uureaz viaa cu utilajele pe care le-au nscocit. Iar dac nite politicieni efemeri au paradit economia acestei ri asta nu nseamn c neamul i-a pierdut automat vreun strop din mreia lui natural. Nu este prima criz prin care Italia i italienii au trecut, i nu este nici pe departe att de grav ca in alte momente ale istoriei lor. Nu pentru italieni m tem eu, cci veacurile de istorie au dovedit ct de rezisteni i tenace sunt, ci pentru noi, neamul att de numeros dintre Carpai care de attea ori a plecat capul ori a migrat in mas in loc s-i nfrunte asupritorii.Rspunde nimrodspune:11/06/2014 la 8:57Ct vreme gusturile nu se disput, eu nu v contrazic, da ndrznesc s observ c naintea noastr cei care au emigrat n mas au fost italienii, cu Mafia lor cu tot i s adaug c, personal, prefer oferta cultural de la nord de Alpi pentru c nu e ca vinul dulce, recte uor de neles.Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 21:10Parca n-as pronunta Ennio Morricone in aceeasi fraza cu Enrico Rava si Paolo Fresu.Desigur, ati precizat ca este pentru toate gusturile, ceea ce include si lipsa de gust!Semnat, pentru conformitate: un posesor al discografiilor complete ER si PF.Rspunde32. euNukespune:10/06/2014 la 15:45Un text excelent, savuros, exceptnd, din pcate concluzia:o societate care-i urmrete binele propriu are ca suprem ndatorire s fac tot ce poate pentru a dezvolta inteligena membrilor si. Pentru c:1. Este ndoielnic c o societate poate urmri ceva, mai ales in plan etic. E greu de crezut c membri unei societi ce se ndreapt ctre prpastie -economic, moral, existenial- ar fi ales contient rul propriu, deteriorarea fizic, automolestarea sau sinuciderea colectiv. Aceste cazuri sunt rarisime i de obicei e vorba de grupuri umane foarte restrnse, unite de un crez de natur mistic, de secte sau micri ultraradicale revoluionare. O seam de societi umane au fost distruse sau decimate cu concursul unei majoriti de imbecili i inteligeni ce-i imaginau c voteaz sau militeaz pentru un bine colectiv.2. Pentru ca o societate s-i fixeze ndatoriri e nevoie de o contiin colectiv de sine. Este ins posibil acest fenomen? i dac da, atunci ce se ntmpl dup cristalizarea acelei contiine colective? Turma are constiina gregaritii sale? Nu cumva atunci cnd o societate se omogenizeaz cultural i moral prea intens apar germenii unei solidariti radicale ce tinde nu ctre binele public, ci ctre eliminarea diferenelor i excepiilor? Nu cumva contiina colectiv a grupului se ntoarce ctre sine opunnd in permanen lumea grupului? i atunci, cum ar putea o contiin colectiv s mai opereze in registrul moral al raiunii dac morala este confiscat de instinct, de cel dominant, al conservrii turmei, iar binele dispare sub imperativul pstrrii identitii momentului? De pild, dac un neam se vede pe sine ca fiind valah, nu cumva toi cei care se identific ca rumni vor fi eliminai sau expulzai, i viceversa, cnd roata istoriei se-ntoarce? Pentru c, dac e s analizm episoadele identitare ale modernitii, pare c de cte ori un popor a ajuns la un oarece nivel al contiinei de sine i s-a vzut mulumit de imaginea sa din acel moment ceea ce a urmat sugereaz o propensiune colectiv ctre ncremenirea in istorie, cu tot ce poate nsemna acest lucru, cu purificare etnic violent sau panic i subtil, cu marginalizarea minoritilor de orice fel, cu impunerea unor norme definitive/dogme in materie de limb i istorie.3. Este cu att mai greu de crezut c o societate -in orice stadiu de autodefinire i de cristalizare a contiinei s-ar afla- poate face ceva, contient i programatic, pentru inteligena membrilor si. Dac s-ar afla undeva sus pe scara identitar atunci inteligena membrilor si ar fi cel puin un impediment pentru unitatea grupului, ba chiar un real pericol pentru status quo, cel puin din punctul de vedere al celor ajuni la vrful societii, cci, trebuie s nelegem c un nivel superior al contiinei colective nu presupune deloc un nivel superior al inteligenei. Un singur tip de societate ar putea funciona in acest sens -al elevrii- i anume cea creat pe baze contractuale, prin acordul consimit al tuturor membrilor si. Dar o astfel de societate presupune atingerea in prealabil a unui anume nivel de inteligen a membrilor si, ca atare, ar fi redundant ca societatea detepilor s-i propun, in mod programatic, inventarea unor instrumente care s conduc la dezvoltarea inteligenei membrilor si, cci este de la sine neles c orice organizaie a inteligenilor i propune, cel puin in subsidiar, o dezvoltare personal in plan mental/moral. O societate [ce se pretinde] democratic nu este obligatoriu una contractual, ci, ndeosebi natural, cristalizat in urma aciunilor incontiente declanate de grupuri preexistente. Dac grupul imbecililor este majoritar -i-s destule motive s credem c aceasta este regula- este imposibil ca societatea aflat sub dictatul lor incontient i deseori involuntar s-i propun mcar dezvoltarea inteligenei membrilor si, darmite s i fac ceva in acest sens.4. Ca atare, dac se dovedete c societatea nu ar fi capabil s-i fixeze obligaii de natur moral, atunci cei care ar trebui s o fac ar fi, logic, grupurile contiente de inteligeni legai ntre ei nu de circumstane naturale, ci de scopuri comune fixate printr-un contract, indivizi totodat solidari cu societatea din care fac parte, deci inclusiv cu imbecilii majoritari. Desigur, prima chestiune ce rsare ar fi: ar trebui oare ca grupurile inteligenilor s se implice in sensul elevrii majoritii imbecile? Nu este, aa cum ar prea, o obligaie moral de la sine neleas, ci una dedus, in funcie de concepiile inteligenilor dispui s se arunce intr-un asemenea proiect de anvergur. Orice om inteligent ar trebui poate s se ntrebe de la bun nceput dac nu cumva imbecilitatea este un dat, o trstur genetic, cci, dac ar fi aa, atunci tot efortul colectiv ar fi in van. Cei care consider c imbecilitatea este similar pcatului -in care poate intra, se poate tri i din care se poate iei- pot alege calea implicrii, ceilali, inteligenii pesimiti ce se-ncred in tiina geneticii- ar putea s-o fac in ideea -desprins din teoriile eugeniste- ameliorrii societale [totui, diferit sub aspect politic de cea rasial], asta pentru c exist totui posibilitatea manipulrii maselor de imbecili in sensul abinerii de la procreere. Dar i pentru asta e nevoie de o doz serioas de altruism, de generozitate care s constituie o contrapondere la penibilul posturii de salvator al omenirii in care se aaz, vrnd-nevrnd, orice inteligent ce investete efort i timp in sensul ridicrii iq-ului mediu al societii.5. Din pcate, aa cum reiese din istoria progresismului modern, grupurile de inteligeni preocupai de ridicarea cultural i moral a maselor nu au fost scutite de cderea in imbecilitate. Iar imbecilitatea inteligentului deczut s-a dovedit a fi mult mai periculoas dect cea a imbecilului ordinar, pentru c efectele aciunilor grupului organizat de imbecili cu taif se rsfrng asupra intregii societii, iar nu doar asupra vecinilor. Organizai in loji secrete sau societi publice, in organizaii tiinifice sau filantropice, in partide politice, toi imbecilii cu pretenii i diplome s-au npustit asupra prostimii cu toate armele posibile pe care le-au putut nscoci, subjugnd statele naionale i punndu-le la jugul progresului suprem, al pcii mondiale, al egalitarismului izbvitor. i a urmat un rzboi catastrofal. Pornit de inteligeni ce au czut prad unor iluzii cu privire la rase, clase sociale, bunstare general. Pentru c au crezut cu fanatism in ndatorirea lor de a face bine tuturor celorlali, chiar dac acetia -imbecilii sau inteligenii sceptici i individualiti- nu-i doreau binele respectiv. Inteligenii interbelicului pierduser noiunea binelui pe drumul progresului, din momentul in care au cedat in faa imperativului solidaritii sociale i au aezat pe o scar a valorilor absolutizat binele colectiv deasupra vieii i libertii. Abia dup ce au operat aceast mutaie de ordin etic s-au putut deda la activitile de impunere a binelui cu fora, iar ndrtncii au putut fi eliminai fizicdin moment ce stteau in calea progresului omenirii. Inteligenii epocii au uitat c poate datoria lor de seam ar fi fost s se ngrijeasc de binele propriu, de progresul personal, de inteligena proprie ce trebuie cultivat cotidian, iar abia apoi s se dedice, lund in seam limitele naturale, unor activiti de tip filantropic, private, focalizate, punctuale. iar romnul o spune mai simplu: cinele moare de drum lung, iar prostul de grija altuia. Dac e s ne-ngrijim de inteligena celorlali nu o putem face in ideea c in acest fel -prin educaie sistematic i programatic- druim un bine indispensabil celuilalt, ci doar pentru c astfel, prin educaie, creem premisele pentru apariia unui bine personal de durat sau mcar pentru evitarea rspndirii sau estomparea unui ru altfel de nenlturat. Asta pentru c decelarea binelui general pare c depete intelectual majoritatea membrilor unei societi, ins definirea binelui personal este posibil pentru aceeai majoritate. Iar cei mai inteligeni se pot i ei nela in procesul complicat al distingerii, categorisirii, priotizrii, precum i in cel corelativ al alocrii de resurse pentru atingerea binelui respectiv. Nu tim nici astzi dac, de pild, nvmntul gratuit i obligatoriu de 8, 10 sau 12 ani a fost o idee bun, dac a produs cu adevrat un bine societii. Poate ar fi fost mai bine s rmn de 4 ani, dac evidenele, inclusiv cele statistice, arat c imbecilii sunt majoritari in continuare, iar coala, corpul didactic, colegii inteligeni, nu reuesc s le mai fac fa atunci cnd trec de vrsta minoratului. Datele sugereaz c in acest moment se produce o risip extraordinar de fonduri cauzat de fixaia progresist a nvmntului generalizat i obligatoriu, fixaie instituionalizat de ctre stat. Aceti bani -aruncai astzi in tentativa de elevare a tuturor imbecililor- ar fi putut fi folosii, printr-un sistem de burse de merit, in sprijinul elevilor inteligeni, harnici i dornici s aprofundeze i continue studiile in strintate, aa cum se ntmpla in zorii de secol 19 ai naiunii romne. Dar nu, statul nostru prefer s ne lege bolovanul de gt ca s nu umblm cu capul gol i s simim c prin munca noastr de sisifi producem un bine societii.6. iar dac ceea ce i-ar propune inteligenii progresiti -organizai pe baze contractuale- ar fi nu impunerea unui bine -relativ i iluzoriu- intregii societii, ci cutarea binelui personal i prin limitarea rului produs in mod inerent de ceilali, in special de imbecili, atunci am vedea c esenial nu este s scapi societatea de imbecili sau s le micorezi cumva densitatea pe mp, ci s le iei din puterea de a nfptui rul general pe care nu i l-au propus niciodat. Fiecare pasre pe limba ei piere i nu trebuie s ne pese de realitatea jalnic a imbecilului ce se automutileaz, i nici de cea trist a imbecilului ce-i terorizeaz familia, i nici de cea ridicol a imbecililor ce contureaz tabloul crciumii neaoe, ci doar de realitatea sinistr a imbecilului cu drept de vot, blindat de statul progresist cu o armur de drepturi sociale i economice. Toate drepturile imbecilului sunt o povar pentru inteligeni, toate drepturile presupun un cost, iar costul este suportat de acea parte inteligent i harnic a societii. i nu se termin niciodat, te nati cu obligaia de a suporta o droaie de imbecili, nu cum ar fi naturalunu, doi, poate trei pierde-var i calc-n strchini ce se nimeresc in orice neam. i pn mori tragi pentru binele lor; care bine este tot mai puin, c nu foarte muli oameni inteligeni rezist in acest regim idiocratic de semi-sclavie aa c fug de aici, i o s fie i mai puin bine in viitor, c cine o fi att de prost s mai fac copii ca s aib cine s munceasc i s plteasc pentru ca statul binefctor s satisfac hachiele milioanelor de imbecili? Aceste drepturi ce l-au boierit pe imbecil ar trebui s fie inta inteligenilor preocupai mcar de binele personal. i in primul rnd dreptul la vot. Imbecilii triesc cu impresia c dreptul la vot este de la sine neles, c vine odat cu buletinul i o dat exprimat i confer aureola eroului ce salveaz democraia. Iar actul tampilrii buletinului este unica manifestare politic a imbecilului, cci aa pricepe el democraia, dup mintea lui e mai mult dect suficient. i i place, pentru c este gratuit, ba chiar uneori e i premiat pentru gestul de a vota. Dei in natur orice bun, orice serviciu, orice lucrare comport un cost ce urmeaz a fi acoperit de o plat a beneficiarului, iat c in democraia imbecililor de pltit pentru serviciul democratic pltesc doar inteligenii, iar imbecilii achiziioneaz for politic pe degeaba, cnd nu sunt pltii, recte mituii, de partide. Pn nu vor plti efectiv pentru erorile lor aceti imbecili nu vor avea cum s nvee s devin responsabili pentru actele lor, deci vor fi condamnai pe veci la imbecilitate. Alegerea politic intr-o democraie i conferirea unui mandat reprezentativ nu pot fi desprite de ideea de responsabilitate pentru decizia politic. Imbecilii, prin definiie, nu se simt responsabili, nu fac legtura intre dezastrul lor personal i opiunea politic greit in care persist. Iat de ce serviciul democratic al plebiscitrii ar trebui taxat, pentru ca imbecilii s plteasc mcar astfel pentru erorile lor, pentru a-i inhiba pe viitor s mai acioneze dup impulsuri afective ori la sugestia unui mituitor. Iat aadar, un eventual scop comun al grupurilor de inteligeni contieni de precaritatea minoritii lor in societatea democratic actual i dispui s-i procure, printr-un efort colectiv, pe cale democratic, panic, un bine personal mrunt ce ar putea ins evolua intr-un bine general.Rspunde33. Tonyspune:10/06/2014 la 17:12Imbecilitatea nu este att o incapacitate intelectual, ct un viciu moral.Imbecilul este idiotul, n sens etimologic, adic acela suficient siei, care nu se deschide spre ceilali, spre a dobndi cunoatere, cultur i civilitate.Imbecilul i vede de ale sale, de boitatea lui. Se simte confortabil n ea, cum observ i proverbul: Prostul nu e prost destul, dac nu e i fudull.Rspunde34. VladBspune:10/06/2014 la 17:16@EuNukeFascinant comentariul dumnevoastra. Inteligenta, de care dispuneti din abundenta, va fura si pe dumnevoastra.Viata este un tot organic din care fac parte imbecilii, geniile. Criteriile de selectie naturala nu aleg neaparat geniile, dovada ca avem si oameni mai putin dotati in spectrul intelectual. Din punct de vedere biologic rezistenta la boli, anumite abilitati favorizate de unii oameni duc specia mai departe.La gradul maxim de dezvoltare umana linia de demaractie dintre sine si tot d