S T E N O G R A M A - Senat · - 4 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 15 mai 2017 Ședința a început la ora 16.10. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 15 mai 2017

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 4; 29-30

2. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

Informare privind conducerea grupurilor parlamentare.

4

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru

stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru

modificare și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea

pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în

cursul procesului penal – procedură de urgență;


modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei

circulației pe infrastructura rutieră – procedură de urgență;

- Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi

Civilizaţia Levantului;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011

privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare;


prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare

pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă – procedură de urgență;

- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru

completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului –

procedură de urgență.

5

- 2 -

4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi

sportului nr. 69/2000; (b72/2017)

- Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu şi de

regim juridic special; (b73/2017)

- Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al

statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură

şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea,în domeniul public al statului şi

administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica

Pământului, judeţul Ilfov. (b85/2017)

6

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. (L64/2017)

7

6. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne. (L50/2017)

10-15;

35

7. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în

concesiunea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” – S.A.

Galaţi în domeniul public al judeţului Tulcea. (L97/2017)

15-18;

35-36

8. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea

infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum şi desfăşurarea

activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare. (L487/2016)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

18-22;

36

9. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009

privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

(L61/2017)

22-23;

36

10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 6 alin. (6) din

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în

natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului

comunist în România. (L70/2017)

23-29;

36-37

- 3 -

11. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991

privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. (L83/2017)

30

12. Dezbaterea și respingerea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere

încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15

februarie 2013. (L195/2013)


31

13. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind

modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L207/2016)


(Retrimitere la Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a

executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului și Comisia pentru

învățământ, știință, tineret și sport.)

37

14. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale.

(L544/2016)

38

15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 115/2015

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L28/2017)

44

16. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Ion Marcel Vela, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, Nicu Fălcoi, Severica-Rodica Covaciu,

Emilia Arcan, Mircea-Vasile Cazan, Allen Coliban, Vasile-Cristian Lungu, Ioan-Narcis

Chisăliță, Eleonora-Carmen Hărău, Dan Lungu, Doina-Elena Federovici, Cătălin

Dumitru Toma, Eugen Pîrvulescu, Remus Mihai Goțiu.

47

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 15 mai 2017

Ședința a început la ora 16.10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Adrian Țuțuianu și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 15 mai 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul de lucru

fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și

Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința de plen a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul

Senatului; ora 17.00, vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză,

18.15 – 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

*

Continuăm activitatea noastră și, înainte de a trece la punctul 1, Secțiunea I, invit la microfon

pe domnul senator Fifor Mihai.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

- 5 -

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am două anunțuri de făcut.

Cel dintâi se referă la o modificare la Comisia juridică, unde domnul Robert Cazanciuc va fi

președintele acestei comisii. Îl înlocuiește pe domnul Șerban Nicolae.

Iar la grup anunțăm schimbarea liderului: domnul Șerban Nicolae este înlocuit de subsemnatul.

Mulțumesc. (Aplauze.)


Vă mulțumim pentru informare.

Urăm succes și liderului de grup al PSD, și noului președinte al Comisiei juridice.

*

Dați-mi voie să vă prezint notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a

Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor

măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea și completarea unor acte

normative – procedură de urgență;

2. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi

a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal – procedură

de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulației pe infrastructura rutieră –

procedură de urgență;

4. Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia

Levantului;

5. Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de

organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare;

6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea

unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor

- 6 -

dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – procedură de urgență;

7. Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea

Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului – procedură de urgență.

*

Intrăm în ordinea de zi și la punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de

urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul

finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

(b71/06.03.2017)

Sunt o serie de inițiatori. Dacă dintre inițiatori există cineva care dorește să susțină?

Nu sunt inițiatori care doresc să susțină.

Nu avem cum să supunem la vot procedura de urgență.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului

nr. 69/2000. (b72/06.03.2017)

La fel, o serie de inițiatori, din partea PNL, UDMR, ALDE.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Răducu-George Filipescu:

Grupul PNL... Grupul PNL susține această inițiativă legislativă, în integralitatea lui.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră.


Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu şi de regim juridic

special. (b73/06.03.2017)

Inițiator, domnul senator Șerban Nicolae. Este prezent domnul Șerban? Vă rog. Microfonul 3.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Susțin procedura de urgență. Este din legislatura trecută. A intrat în procedura aceea, cu care

știți că nu sunt de acord, de casare între legislaturi. A fost adoptată procedura de urgență în legislatura

trecută. Sper să aibă același succes și acum.

Mulțumesc.

- 7 -


Mulțumesc pentru precizări.



Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal (inclusiv privind

falsificarea şi contrafacerea). (b79/07.03.2017)

La fel, o serie de inițiatori, din partea PSD. Dacă există susținere. Nu există.

Motiv pentru care nu putem să adoptăm procedura de urgență.

5. Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din

administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul

Vrancea, în domeniul public al statului şi administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov. (b85/07.03.2017)

Doamna senator Silistru, vă rog. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să susțineți procedura de urgență, având în vedere că suprafața respectivă este

indispensabilă pentru desfășurarea activității Institutului Național de Fizică a Pământului.


Mulțumesc, doamna senator, mai ales că m-ați rugat să îl susțin.



Cu 85 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru

modificarea şi completarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală,

precum şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (b86/08.03.2017).

Inițiatori: o serie de colegi, deputați și senatori, de la UDMR.

Nu se susține.

Motiv pentru care nu putem să adoptăm procedura de urgență.

*

Secțiunea II, dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Și avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2017

pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. (L64/10.04.2017)

- 8 -

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Domnul Virgil-Alin Chirilă – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene:


Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Prezentul proiect de act normativ vizează instituirea unor măsuri potrivit cărora instituțiile

administrativ-teritoriale pot solicita din contul curent al Trezoreriei statului împrumuturi din venituri

din privatizare în limita sumei de 500 de mii de lei pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării

proiectelor finanțate din fondurile externe, nerambursabile din perioada 2014 – 2020, inclusiv pentru

cheltuieli neeligibile asociate proiectelor.

Susținem adoptarea prezentului proiect de lege în forma propusă prin raportul Comisiei pentru

buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul Alin Chirilă, da?

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget. Microfonul 7. Vă rog, domnule senator

Teodorovici.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia

pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au transmis aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu patru voturi

pentru și două abțineri, să aducă un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul 2.

- 9 -

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


Stimați colegi,

Aș vrea să vă citesc din motivarea emiterii actului normativ.

„În prezent, multe proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile implementate de către

autoritățile administrației publice locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a

lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanțare proprie sau

pentru a asigura cheltuielile neeligibile.”

Deci, în primul rând, avem o lege care... o ordonanță care ne arată lipsa de organizare sau

haosul care domnește în administrațiile locale și, mai departe, ni se spune că „deși multe dintre

unitățile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziție publică, băncile nu s-au arătat

interesate în acordarea de împrumuturi”, ceea ce arată că băncile nu văd că aceste proiecte vor aduce

înapoi banii împrumutați.

Totuși, având în vedere că împrumuturile acestea sunt în sumă mică, 500 de mii de lei, și se fac la

prețul pieței, la ROBOR la 3 luni, Partidul Național Liberal va susține și va vota pentru această ordonanță.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt alte intervenții.


Domnul Gabi Ionașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor și doamnelor colegi,

La comisia din care fac parte am solicitat admiterea unui amendament care, înțeleg, că este

respins. Acesta se referea la excluderea din textul de la art. 1 a prevederii referitoare la Legea nr. 273,

și anume excluderea din text a art. 61 alin. (1), pentru că și în Legea administrației publice locale, dar

și în Legea finanțelor publice locale, la respectivul articol și alineat se spune că consiliile locale

județene și consiliul general al municipiului București, după caz, pot aproba contractarea sau

garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu și lung pentru realizarea de

investiții publice de interes local pentru refinanțarea datoriei publice.

Așadar, consider că nu se poate exclude cenzura consiliului local privind aprobarea acestor

împrumuturi.

Vă mulțumesc și vă rog să supuneți propunerea mea cenzurii plenului.

Vă mulțumesc.

- 10 -


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins, amendament pe care l-a susținut colegul

nostru.


Cu 41 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul este respins.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un

amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis.


Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege privind

aprobarea ordonanței a fost adoptat.

*

Punctul 2 al ordinii de zi. Este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie

Internă a Ministerului Afacerilor Interne. (L50/20.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și-i dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat Cristina Manda.

Vă rog. Microfonul 8.

Doamna Maria-Cristina Manda – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:


Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța nr. 76/2016 fosta Direcție de Informații și Protecție Internă a fost reorganizată

în cadrul ministerului, fiindu-i stabilite extrem de clar atribuțiile care vizează personalul, patrimoniul,

misiunile MAI și, totodată, protecția informațiilor clasificate din MAI.

Prin reorganizarea fostului departament s-a urmărit în mod deosebit eliminarea suprapunerilor

instituționale care existau la acel moment și, practic, departamentul, acum, are personalitate juridică,

- 11 -

competență teritorială generală, e constituit dintr-un aparat central și subunități distribuite la nivel

teritorial și, repet, are rolul de a asigura exclusiv spațiul Ministerului Afacerilor Interne.

Noi vă rugăm să dați un aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 76/2016.

Vă mulțumesc.


Mulțumim, doamna secretar de stat.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație

publică și organizarea teritoriului au elaborat un raport comun.

Invit pe domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, pe domnul senator Florin

Cârciumaru, să prezinte raportul.


Domnul Florin Cârciumaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 9 mai 2017, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente

admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație

publică și organizarea teritoriului supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul comun

suplimentar de admintere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.




Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Domnul Traian Băsescu:



Cred că avem o inadvertență chiar în conținutul legii.

Dacă privim la art. 3 alin. (2)… Se face următoarea precizare: „Activitatea desfășurată de

Direcția Generală de Protecție Internă în domeniul securității naționale are caracter de secret de stat.”

Iar la art. 8 se vine cu o modificare. Dacă în vechea lege desemnarea șefului acestei structuri se

făcea și cu avizul CSAT, de data aceasta, se propune ca, deși este o structură care desfășoară activități

secret de stat, CSAT-ul să nu mai aibă aviz la nominalizarea șefului acestei direcții.

- 12 -

Mai fac o observație care este extrem de importantă și trebuie să ținem cont de ea cu privire și

la celelalte servicii. Se revine la remilitarizarea acestui serviciu.

Drumul serviciilor secrete în România trebuie să fie trecerea la servicii civile, cu agenți civili,

cu o carieră precis desemnată printr-o lege, prin Statutul ofițerului de informații. Este un pas înapoi

ceea ce facem acum, remilitarizând acest serviciu.

Propunerea mea este ca legea să meargă înapoi la comisie pentru analiză, pentru că, din 2007, eu

am depus la Parlament un set de legi ale securității naționale, prin care, în Statutul ofițerului de informații,

acesta trecea la un statut civil și nu militar. Abuzurile se produc în serviciile de informații, în primul rând,

pentru că sunt militarizați, pentru că maiorul dă ordin capitanului, pentru că locotenent-colonelul dă ordin

maiorului, pentru că generalul dă ordin coloneilor.

Vă rog măcar dați șansă de reanaliză a acestui articol care militarizează Serviciul de Informații

al Ministerului de Interne și propun eu să se analizeze posibilitatea ca serviciul să fie civil.

Vă mulțumesc.

Deci propunerea este de întoarcere la comisie.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru precizări, domnule senator.

Din punct de vedere formal, o astfel de propunere poate s-o facă liderul sau unul dintre

vicelideri. Și să solicite și un termen.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.

Vă rog, domnule senator. (Discuții la prezidiu.)

Nu? Domnul senator Nicu Fălcoi. Înseamnă că domnul secretar de ședință m-a informat greșit.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Nicu Fălcoi:


Stimați colegi,

USR va vota împotriva adoptării acestei legi. Asta, pentru că, plecând de la o ordonanță de urgență,

care, practic, încerca să scoată de sub suspiciuni un serviciu profund bolnav, care ani de zile s-a considerat

deasupra legii, nefiind altceva decât o unealtă a mai marilor zilei, prin amendamentele aduse atât în Camera

Deputaților, cât și în comisiile de la Senat s-a reușit deturnarea acestei ordonanțe de urgență.

Practic, prin eliminarea avizului CSAT, cât și prin lăsarea la dispoziția ministrului

Administrației și Internelor a numirii directorului acestei direcții și eliminarea obligativității ca acesta

să fie militar într-un serviciu militarizat, precum și prin secretizarea, practic, a întregii sale activități,

DGPI devine, de fapt, un serviciu secret, pus la dispoziția domnului Dragnea.

- 13 -

Prin urmare, Uniunea Salvați România nu poate gira așa ceva și vom vota împotriva acestei legi.


Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu.


Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Având în vedere opinia Grupului parlamentar al PMP, solicit retrimiterea la comisie a acestui

proiect de lege.

Termen: două săptămâni.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.


Cu 39 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea dumneavoastră a

fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

Doamna senator Alina Gorghiu. Vreți să interveniți?

Vă rog, microfonul 2.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:


Aș fi vrut să spun punctul de vedere al grupului Partidului Național Liberal, înainte să fie votul

de retrimitere la comisie, pentru că susțineam această propunere.

În esență, ceea ce se spune aici e un lucru corect. A venit de la Guvernul Cioloș ordonanța de

reorganizare a acestui serviciu, cu o propunere simplă: șef al acestui serviciu să fie un cadru militar

numit de ministru, cu avizul CSAT.

Sunt două lucruri care ne deranjează la acest proiect.

Unu, că în privința șefului, totul rămâne la cheremul ministrului de interne, scoțându-se avizul

CSAT și renunțând la calitatea de militar pentru șeful acestui serviciu, deși argumentele invocate şi de

cei de la PMP, și cei de la USR sunt foarte clare:vorbim de un serviciu care operează și gestionează

informații cu caracter secret de stat, care fac obiectul multor ședințe CSAT. Și, în opinia noastră, este

de neînțeles de ce majoritatea dorește eliminarea acestui aviz.

De altfel, o s-o rog pe doamna secretar de stat din Ministerul de Interne să ne răspundă la niște

semne de întrebare, pentru că în comisie poziția ministerului nu este cea exprimată de dânsa acum în

- 14 -

plen, în sensul în care au fost observații făcute de Ministerul de Interne la amendamentele pe această

procedură de numire a conducerii acestei direcții.

Și aș vrea să știu dacă, într-adevăr, până la capăt, mandatul ministrului sau opinia ministerului

este de susținere a proiectului în varianta care a parvenit plenului sau s-a modificat pe parcurs și de ce

există această modificare de poziție.

Altfel, opinia noastră sau poziția Grupului parlamentar al PNL este de respingere a proiectului

în forma actuală.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Pot să mai intervin o dată?


Pentru dumneavoastră facem o excepție.

Vă rog. Microfonul central.



Dragi colegi,

Vreau să știți, v-o spun din experiență, a fost o bătălie formidabilă, de la Revoluție încoace, ca

fiecare să-și facă propriul lui serviciu secret.

Desprinderea totală a acestui serviciu de CSAT nu este bună, pentru că acolo se discută

probleme legate de secrete de stat.

Ce este totuși interesant că, practic, prin lege, noi spunem că tot ce face acest serviciu este

activitate secret de stat, ceea ce nu e adevărat.

Foarte multe activități ale acestui serviciu n-ar trebui să fie secret de stat, poate secret de

serviciu, poate pe altă gamă a secretului.

De aceea, părerea mea este că a rupe total de CSAT acest serviciu este o greșeală și vom vedea

peste ani ce se va întâmpla.

Eu vă asigur că bine ar fi să votăm împotriva legii și, poate, s-o reluăm cândva, în altă formă.

Vă mulțumesc mult.


Mulțumim și noi.


- 15 -

Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, rămâne pentru votul de la ora 17.00.

*

Punctul 3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al

stratului și din administrarea Ministerului Transpoturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale

„Administrația Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galați, în domeniul public al județului Tulcea.

(L97/02.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este inițiatorul. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, microfonul 6.

Domnul Lucian-Eduard Simion - deputat:


Stimați colegi senatori,

Am inițiat acest proiect de lege din necesitatea de reîntregire a falezei municipiului Tulcea.

Sunt sigur că majoritatea dintre dumneavoastră a ajuns și a văzut această zonă, această poartă

de intrare a Deltei Dunării, dar, din păcate, statutul juridic al acestei zone este incert, în sensul în care

avem trei proprietari: Primăria Municipiului Tulcea, consiliul județean și, bineînțeles, APDM-ul

Galați, care administrează această zonă de cheu, de acostare, pe o lungime de 1 550 de metri liniari, și

face aproape imposibile realizarea și finanțarea unui proiect din fonduri europene.

Știți foarte bine că Delta Dunării se află sub un instrument teritorial investițional destul de

consistent, de peste un miliard de euro, motiv pentru care… și cu fonduri, bineînțeles, prealocate pe

infrastructură mare, ceea ce dă posibilitate unui proiect integrat pe faleza Tulcea.

Pe lângă această componentă, mai sunt două componente care rămân in continuare în

administrarea APDM-ului: este Portul Comercial și avem și Portul Industrial Tulcea, dar zona de

faleză, zona de primire a turiștilor, zona de agrement și pentru navele de croazieră pentru călătorii care

sunt transbordați și către Delta Dunării considerăm că trebuie să aibă un statut juridic foarte cert,

inclusiv în zona de acostare, ceea ce-i va permite să realizeze un program… un proiect integrat și să

facem, într-adevăr, o faleză europeană.

Vă rog să votați acest proiect legislativ. Este în favoarea tulcenilor, în favoarea noastră, a

tuturor, pentru că, cu siguranță, peste câțiva ani, veți găsi o altă faleză în zona municipiului Tulcea.

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule deputat.

Invit la microfon reprezentantul Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

- 16 -

Vă rog, domnule secretar de stat Alin Chirilă, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării

Regionale. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Virgil-Alin Chirilă:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori.

Prin inițiativa legislativă se propune transmiterea unor imobile situate în zona falezei Tulcea,

din domeniul public al statului aflat în administrația Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea

Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunărene Maritime SA Galați, în domeniul public al

județului Tulcea.

Guvernul susține, cu amendamente, această inițiativă legislativă în forma prezentată în raportul

comun al comisiei sesizate în fond.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități au

elaborat un raport comun.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi Daniel.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


În ședința din 9 mai, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și cei ai Comisiei juridice,

de numiri, disciplină, imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu

amendamente.

În consecință, vă supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul de admitere, cu

amendamente, și propunerea legislativă.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule președinte.



- 17 -

Domnul Ion Ganea:


Vreau să vă asigur că achiesez la cele prezentate de către domnul deputat Simion Lucian. Și

vreau să vă asigur că și eu, în calitate de inițiator al Propunerii legislative, prin transmiterea unor

imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în

concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunărene Maritime” SA Galați, în

domeniul public al județului Tulcea, fac precizarea că prin trecerea tuturor acestor elemente de

infrastructură în proprietatea județului Tulcea se pot elabora programe de consolidare a malurilor și de

refacere a magistralelor de apă și canalizare în vederea eliminării fenomenelor care au ca efect

efectuarea aliniamentelor de blocuri situate pe faleza Tulcei. Cine a trecut prin Tulcea și pe faleză

poate constata că, practic, dacă nu se intervine chiar urgent prin fondurile care sunt deja alocate, este

posibil ca la un eventual cutremur cu magnitudine mult mai mare decât le-am avut până acum, unele

blocuri de pe faleza Tulcei să aibă de suferit.

Și, vreau să vă mai accentuez o chestiune în legătură cu centralizarea bunurilor pentru Portul

Tulcea de către APDM S.A., Galați, inclusiv faleza de promenadă, pietonală, împiedicând asigurarea

dezvoltării infrastructurii de acostare a navelor de croazieră turistică care, de regulă, vin în sezonul

estival în zona noastră.

Și așa, după cum știm și bine este conturat, infrastructura portuară a județului Tulcea trebuie să

redevină proprietate județeană prin descentralizare, ca obligație a statului român față de Uniunea Europeană.

Drept pentru care și având în vedere și cele susținute și de către domnul deputat Lucian Simion,

îl rog să votăm pentru această propunere legislativă.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator Ganea.

Invit la microfon pe domnul senator George Dircă. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Domnul George-Edward Dircă:


Stimați colegi,

Ne aflăm în situația de a legifera o falsă problemă.

APDM Galați este… administrează zonele Tulcea, Brăila și Galați, pentru că este autoritatea

regională care se ocupă de porturile dunărene maritime.

În fața dumneavoastră este susținută ideea că APDM Galați încearcă sau pune piedici

dezvoltării regionale a falezei din Tulcea. În realitate, între Consiliul Județean Tulcea și APDM Galați

- 18 -

nu există o bună comunicare, apar… iar noi suntem obligați să legiferăm transferarea din domeniul

autorității statului din instituția care reglementează absolut toate porturile dunărene navigabile către…

strict în administrarea Consiliului Județean Tulcea.

Apreciem că nu este necesară o astfel de transferare, ci o mai bună cooperare instituțională între

aceste instituții.

În momentul în care se dorește atragerea de fonduri europene trebuia să existe un parteneriat

între cele două instituții, astfel ca noi să nu mai trebuiască să adoptăm o lege în acest sens.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.


Domnul senator Dan Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Dan Manoliu:


Aș vrea să-l contrazic pe colegul meu senator, pentru că, într-adevăr, se pot atrage pe

parteneriate fonduri europene, dar trebuie să vă gândiți și la cota de cofinanțare. Or, cred că un consiliu

județean are o capacitate mult mai mare de a putea asigura o cofinanțare. Noi am văzut ceea ce

înseamnă și ce se propune la faleza de la Tulcea. Drept urmare, Grupul PSD va susține legea.


Mulțumesc, domnule senator.

Sunt și alte intervenții? Nu?

Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter organic, va merge la votul final de la ora 17.00.

*

Punctul 4. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind

administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând

domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile

interioare. (L487/05.09.2016)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere. Vă rog, doamna secretar de stat Magda Grigore, de la Ministerul

Transporturilor. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Doamna Maria Magdalena Grigore – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:


- 19 -


Guvernul susține acest act normativ în forma transmisă la promulgare.

În plus, Ministerul Transporturilor susține, de asemenea, și raportul Comisiei pentru

transporturi a Senatului.

Vă mulțumim.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Gheorghe Marin.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Domnul Gheorghe Marin:

Iau cuvântul în calitate de inițiator.

Propunerea legislativă a fost elaborată la inițiativa a peste 100 de senatori și deputați din

legislatura trecută.

Această propunere legislativă a avut la bază foarte multe consultări atât cu Ministerul

Transporturilor, cât și cu administrațiile portuare și asociațiile profesionale ale operatorilor portuari.

În timpul elaborării acestui proiect de lege Consiliul Concurenței a intervenit și a propus

modificarea proiectului de lege, având în vedere și recomandarea Organizației de Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE) de creare a unui organism independent, Consiliul de Supraveghere Navală, care să

poată să supravegheze modul în care administrațiile portuare stabilesc tarife și taxe pentru folosirea

infrastructurii portuare de către operatorii economici, în deplină transparență și competitivitate.

Proiectul legislativ a fost aprobat prin votul, în unanimitate, și în plenul Camerei Deputaților.

După adoptarea în Camera Deputaților, legea a fost trimisă la promulgare, iar prim-ministrul de atunci,

Dacian Cioloș, a contestat legea la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în ansamblu său, având în vedere că la

Camera Deputaților a fost adoptată o formă a legii modificată substanțial față de forma adoptată la

Senat, dar și faptul că a fost adoptată ca lege ordinară o lege cu caracter organic.

În consecință, legea a revenit în circuitul legislativ la Senat pentru reluarea procesului

legislativ.

Având în vedere larga susținere a legii și necesitatea adoptării ei pentru sectorul naval, vă rog

să susțineți adoptarea legii în forma transmisă la promulgare.

Vă mulțumesc.



- 20 -

Fiind vorba de un proiect de lege care era în faza de reexaminare, nu era neapărat nevoie de

punctul de vedere al inițiatorului, dar vă mulțumim foarte mult pentru precizări.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru transporturi, domnul senator Daniel Butunoi,

microfonul 7, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei… raportul comisiei.

Vă rog.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


În ședința din 9 mai, Comisia pentru transporturi și energie a analizat avizul favorabil transmis

de Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții

Europene a Drepturilor Omului și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere a

legii în forma trimisă la promulgare.

În consecință, comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

admitere a legii în această formă.



Dacă sunt intervenții. (Discuții la prezidiu.)


Domnul Vergil Chițac:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnul senator Marin, în mod justificat, fiind o lege care vine din legislatura trecută, a

prezentat un scurt istoric. Și a încheiat dumnealui spunând că este importantă pentru sectorul naval.

Eu vreau să subliniez și să vă arăt de ce este importantă pentru sectorul naval. De fapt, ce s-a

constatat până în acest moment? S-a constatat o lipsă cronică a investițiilor în tot ce înseamnă porturi.

Fac precizarea că o să personalizez pe Portul Constanța, pentru că știu mai bine problematica, însă

– mai mult sau mai puțin – situația este aceeași în toate porturile de la Marea Neagră și de la Dunăre.

Ei bine, lipsa de investiții a avut un efect negativ, în special asupra ceea ce înseamnă securitatea

operării navelor în porturi și a tuturor activităților. Asta în condițiile în care Portul Constanța, spre

exemplu, este autoritate de reglementare și trebuie să aplice Codul internațional ISPS, Codul privind

Exploatarea în Siguranță a Navelor și Facilităților Portuare.

Mai mult decât atât, s-a mai constatat că operatorilor portuari li se aplică de către administrația

portuară niște taxe prohibitive, asta în condițiile în care shipping-ul mondial este încă în criză. Asta a

făcut ca, în momentul de față, stimați colegi, infrastructura din porturile românești, care este utilizată

pentru transportul naval, să fie funcțională în proporție de 30% față de capacitate.

- 21 -

De ce s-a ajuns aici, o să mă întrebați, pe bună dreptate. Păi, dacă privim cele două perspective,

o să vedem un singur lucru: că Administrația Porturilor Maritime Constanța este foarte interesată

numai de ceea ce înseamnă profit. Profitul este numărul 1. Or, în condițiile în care aproximativ 80%

din venituri sunt realizate din taxele pe care le plătesc navele și chiriile pe care le plătesc operatorii

portuari, a maximiza profitul APMC-ului înseamnă a mări aceste taxe și chirii. Or, lucrul acesta,

maximizarea profitului, se va răsfrânge în navlul pe care trebuie s-l plătească navele, și atunci

transportatorii, armatorii portuari se vor gândi de două ori dacă mai trec prin Portul Constanța sau dacă

nu cumva vor alege altă rută.

Din punctul meu de vedere, rolul administrației portuare este acela de a crea un mediu

economic favorabil pentru toți operatorii portuari și pentru firmele de import-export. Iar indicatorul

principal de performanță pentru Administrația Porturilor Maritime Constanța îl reprezintă valoarea

traficului de mărfuri prin port, nicidecum profitul.

Mai mult decât atât, stimați colegi, dintr-o eroare, începând cu anul 2011, i s-a aplicat Administrației

Porturilor Maritime Constanța Ordonanța Guvernului nr. 109 privind guvernarea corporatistă.

De ce spun dintr-o eroare, pentru că, la momentul acela, Portul Constanța nu producea pierderi.

Or, prin aplicarea Ordonanței 109 prin contractul de mandat care s-a încheiat cu administratorul privat

se leagă și mai mult indicatorul de performanță de profit. Și, vă dau un exemplu și sper să fie

edificator. Am datele din 2015, dar pentru 2016 sunt la fel. La venituri de 73 de milioane de euro,

Portul Constanța, în 2015, a înregistrat un profit de 21 de milioane de euro, circa 30%, și, deși are un

profit așa mare, nu a reușit decât să realizeze 18% din valoarea programului de investiții.

Aș mai adăuga – și cu asta chiar închei – două perspective din care trebuie să privim activitatea

porturilor, în general și a portului maritim Constanța, în special.

Una socială. Mă refer la faptul că în tot ceea ce înseamnă platforma portuară au contracte de

muncă circa 10 000 de concetățeni de-ai noștri și, dacă ne referim și la industria pe orizontală, găsim

20–25 de mii de familii care trăiesc de aici. Iacă încă un motiv în plus pentru care activitatea trebuie să

existe nu neapărat să facă profit.

Și una ce ține de securitatea națională, pentru că securitatea națională nu înseamnă numai

securitate militară, înseamnă și securitate economică, și societală și așa mai departe.

Ca atare, având în vedere faptul că, în forma asta, legea rezolvă problemele pe care eu vi le-am

prezentat dumneavoastră și care mi se par extrem de importante, Grupul Partidului Național Liberal va

susține și va vota pentru această lege și vă rog să o faceți și dumneavoastră.

Mulțumesc mult.


Mulțumim, domnule senator Chițac.

- 22 -


Atunci, declarăm încheiate dezbaterile generale.

Și, fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom trece la vot la ora 17.00.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind

Codul de procedură penală. (L61/03.04.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor să prezinte punctul de vedere.

Nu avem inițiatori? Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Obiectul de reglementare al actului normativ supus aprobării dumneavoastră îl constituie

abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 din 31 ianuarie 2017.

Ca urmare a abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 14, tot pe 2017, dar și a respingerii aceleiași ordonanțe prin Legea nr. 8/2017,

vă rog să constatați că propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, pe domnul președinte al Comisiei

juridice. Microfonul 5.

Domnul senator Cazanciuc. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:


Având în vedere abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13, în ședința din 9 mai,

membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un

raport de respingere. În consecință, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere și

propunerea legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Domnul senator Fenechiu.

- 23 -

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Da, domnule președinte!

Da, stimați colegi!

Da, doamnă secretar de stat!

Da, domnule președinte!

Așa este. Este rămasă fără obiect. Dar la data când a fost formulată nu era și, cu siguranță, dacă

nu ar fi existat Ordonanța nr. 13, nu am fi ajuns să discutăm o asemenea inițiativă.

Partidul Național Liberal va vota pentru raportul de respingere.

Vă mulțumesc.


Și, cu siguranță, domnule senator, dacă exista Ordonanța nr. 14, nu mai era nevoie de această

inițiativă.

Fiind vorba despre un proiect legislativ cu caracter organic, vom trece la vot la ora 17.00.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea

nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,

a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. (L70/10.04.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Și invit... Dacă dintre

inițiatori există...

Doamna senator Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.



Prin această inițiativă legislativă am propus exceptarea de la retrocedare a terenurilor cu

destinație agricolă, proprietate publică sau privată a statului, terenuri aflate în administrarea instituțiilor

de învățământ superior cu profil agricol, asigurându-le astfel atât baza materială indispensabilă

funcționării și pregătirii profesionale a studenților, cât și desfășurării programelor de cercetare

naționale și internaționale la care participă.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Este vorba de

domnul secretar de stat Sorin Roșu- Mareș, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

- 24 -

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:

Bună ziua!



Propunerea legislativă este argumentată prin faptul că statul român protejează patrimoniul

instituțiilor de învățământ superior cu profil agricol, asigurându-se baza materială absolut necesară

funcționării și pregătirii profesionale a studenților.

Reducerea suprafețelor destinate activităților didactice va duce la imposibilitatea îndeplinirii

misiunii pentru care instituțiile de învățământ au fost înființate, astfel încât se simte necesitatea

introducerii în textul de lege a acelor unități care dispun de suprafețe de teren nesemnificative necesare

procesului de instruire și educație a studenților.

Ministerul susține această propunere.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice pentru a

prezenta raportul Comisiei juridice.




În ședința din 2 mai 2017, membrii Comisiei juridice au hotărât...

Din sală: Mai tare.


În data de 2 mai 2017, membrii Comisiei juridice au hotărât adoptarea unui raport de admitere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și propunerea legislativă.

Aș vrea să fac doar o mențiune. Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ, toate celelalte

comisii au dat un aviz pozitiv.

În cursul dezbaterilor din cadrul Comisiei juridice a fost clarificată această chestiune a avizului

Consiliului Legislativ, în sensul că avizul se referea la un proiect ce fusese clasat anterior și nu era

vorba de niciun fel de suprapunere. De aceea, și votul în comisie a fost unanim.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

- 25 -

Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Doamna senator Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamna senator.Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Găsesc inițiativa legislativă extrem de bine-venită. Ea introduce măsuri de protecție suplimentară

pentru a asigura proprietatea sau terenul care se află în administrarea universităților, pentru că pentru

universitățile de științe agricole terenul respectiv reprezintă laboratorul unde studenții învață.

Cu atât mai mult cu cât, din păcate, experiența este una nefericită, cea a institutelor de cercetare

care au pierdut în ultimii 15 ani circa 100 de mii de hectare.

Vă mulțumesc și o felicit pe inițiatoare.


Mulțumesc și eu.


Domnul senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.


Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o inițiativă care exceptează de la procesul de restituire către adevărații proprietari

niște terenuri agricole care au fost confiscate în baza unor hotărâri ale Guvernului comunist.

Aș vrea să precizez că nu e vorba de niște terenuri simbolice cu o suprafață simbolică. Legea

citează în mod explicit anexele 1 – 5 și anexa 7 din legea pe care o modifică. Cu titlu de exemplu, e

vorba de terenuri de sute și de mii de hectare. Dau un exemplu: Institutul de cercetare-dezvoltare de la

Valea Călugărească, 380 de hectare, Institutul de Cercetare-Dezvoltare – Horting – pentru Produse

Horticole, 7 700 de hectare, Institutul pentru Creșterea Ovinelor „Palas”, 1 500 de hectare, Institutul de

Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu, 530 de hectare. Sunt cinci anexe cu poziții

foarte numeroase și cu terenuri foarte, foarte întinse.

Întrebarea mea ar fi: dacă instituim această exceptare de la retrocedarea către adevărații

proprietari, dacă există compensații și dacă există terenuri suficiente în administrarea statului, pentru

ca acești proprietari să primească un echivalent agrar, astfel încât să nu se respecte procedura de

restitutio in integrum pe care o prevede legea de retrocedare.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu. (Discuții la prezidiu.)

- 26 -

Domnul senator Cseke Attila.

Microfonul 2.


Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR nu va susține acest proiect legislativ, pe baza a ceea ce am spus

de-a lungul a 27 de ani, și anume că acest proces de restituire a terenurilor și imobilelor confiscate de

către regimul comunist ar trebui finalizat cât mai repede.

Problemele cu acest proces de restituire au început în anii 90, atunci când, începând cu Legea

nr. 18, s-au prevăzut niște excepții. S-au prevăzut reguli, dar terenurile nu trebuiau restituite pe fostul

amplasament, ci pe alt amplasament și, de aici, de la aceste excepții, am ajuns la excepții, excepții și

așa mai departe. Și uitați-vă că suntem în 2017 și nu avem finalizat acest proces de restituire.

Evident că se și pune întrebarea care s-a pus în Comisia pentru administrație ministerului de

resort sau reprezentantului Academiei, și anume aceea: ce se întâmplă cu acele terenuri care sunt acum

la această Academie, dar sunt date sub diverse forme de concesiune unor operatori privați și nu se știe

ce se întâmplă cu ele?

N-am primit răspuns la aceste întrebări și, încă o dată, noi credem că ar trebui finalizat cât mai

rapid acest proces de restituire și nu invocate noi excepții.

Mulțumesc.



Mai sunt și alte intervenții.(Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Bădulescu. Microfonul 2 sau microfonul central?

Microfonul 2.


Stimați colegi,

Nici Grupul PMP nu va susține acest proiect legislativ.

Aș vrea să vă spun că și pe raza județului Buzău există două stațiuni de cercetare, din care una

se află în subordinea Academiei, aceeași Academie care a fost citată și de către colegul de la UDMR.

Terenurile pe care ar trebui să se producă această cercetare sunt concesionate unor operatori privați, iar

Academia s-a transformat într-o firmă de afaceri, lucru care n-ar trebui să se întâmple.

- 27 -

Până nu reglementăm modul în care se face cercetarea în România și modul în care se fac studii

pe această zonă de cercetare, nu cred că merită, la acest moment, să acordăm niște suprafețe întinse de

teren către aceste stațiuni de cercetare, doar numai pentru faptul că există solicitări.

Dreptul de proprietate în România este garantat de Constituție, iar cât mai repede acest proces

de retrocedare trebuie să se încheie.

Dacă de fiecare dată vom face excepții de la regulile pornite inițial, nu vom finaliza niciodată

procesul de restituire în România.

Vă mulțumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Țapu Nazare.


Domnul Eugen Țapu Nazare:


Nici Grupul Partidului Național Liberal nu va vota această lege, pentru că nu există absolut

nicio prevedere în interiorul legii cum vor fi despăgubiți adevărații proprietari cărora le-au fost

confiscate aceste terenuri.

Vă mulțumim.


Mulțumesc.

Invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Aș vrea să fac următoarea precizare. Astăzi cercetarea agricolă se face în două categorii de

instituții: în univeristățile de profil agricol și în stațiunile și institutele de cercetare agricolă care se află în

subordinea Academiei de Științe Agricole. Inițiativa se află în subordinea Academiei de Științe Agricole.

Inițiativa legislativă nu vizează instituțiile care se află sub autoritatea ASAS, autoritate care a

avut circa 160 000 de hectare. Mai are circa 30 000 de hectare. Diferența a fost, în ani, retrocedată.

Este vorba doar de terenurile pe care universitățile le au, fie în administrare, fie în proprietate și

care ar trebui să nu mai fie fracționate, dacă vrem să avem ingineri agronomi de foarte bună calitate.

Deci există posibilitatea, în continuare, să poată fi retrocedate terenurile din stațiunile de

cercetare care sunt sub autoritatea ASAS-ului și în administrarea acestei instituții.

Vă mulțumesc.

- 28 -


Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții? (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Costoiu.


Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Adaug și eu la ce spunea doamna senator Andronescu, faptul că legea ASAS trebuie discutată.

Și noi credem, și eu cred că trebuie să avem o discuție foarte serioasă despre ce se întâmplă la ASAS,

însă sunt două lucruri total diferite.

Și cred, răspunzând și unuia dintre antevorbitori, că legea cu privire la retrocedări stabilește

modalitatea prin care proprietarii de drept sunt despăgubiți prin intermediul cupoanelor, tot lucrul…

toată procedura pe care o cunoașteți.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Domnul senator Vlad Alexandrescu.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu.

Ca să răspund doamnei senator Ecaterina Andronescu, legea pe care o votăm prevede clar că se

referă la terenurile deținute de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”,

enumerate în anexele 1 – 5 și în anexa 7.

Dacă mergem la anexele din lege, anexa 1 se referă la institutele naționale de cercetare-dezvoltare

din coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, ASAS; anexa 2, institutele de ramură de

cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei ASAS; anexa 3, stațiuni de cercetare-dezvoltare de la

ASAS; anexa 4, unități de cercetare-dezvoltare care se preiau în cadrul instituțiilor de învățământ superior

de stat – doar la anexa 4 le aveți cele în care lucrează studenții –; anexa 5, unități de cercetare-dezvoltare

care se reorganizează la ASAS și așa mai departe.

Încă o dată, e vorba de mii de hectare. Aceste mii de hectare au fost obținute de statul român

prin confiscări extinse și după părerea mea ele nu trebuie exceptate de la regimul stabilit de lege pentru

retrocedarea proprietăților în România. Asta ar echivala cu o renaționalizare a acestor proprietăți. E

vorba de proprietăți agrare, e vorba de terenuri cu îmbunătățiri funciare semnificative. Din câte am

înțeles, o parte din ele sunt exploatate de societăți, de firme pentru profit. Nu au nicio legătură cu

activitatea studenților și cu laboratoarele studenților.

Mulțumesc.

- 29 -


Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe domnul senator Șerban Valeca.


Domnul Șerban-Constantin Valeca:


Analiza privind ce suprafață de teren este necesară pentru cercetarea agricolă, ce suprafață de

teren se poate retroceda s-a făcut în 2009, odată cu Legea nr. 45. Deci nicio vorbă de renaționalizări și

de alte prostii.

Ce s-a întâmplat după Legea nr. 45?

Deși legiuitorul, la vremea respectivă, a prevăzut foarte clar că institutele de cercetări din

domeniu trebuie să rămână cu o anumită suprafață, totuși, pe diverse… pentru că sunt mii de procese

pe rol cu acte false sau declarații pe proprie răspundere aiurea, s-a intrat mai mult decât prevedea

legiuitorul. De exemplu, dacă un institut avea – dau un exemplu – 800 de hectare și legiuitorul la

vremea respectivă a spus că trebuie să dea 500 la administrația locală pentru retrocedare, rămânea cu

300, pentru că atât îi trebuie lui să facă cercetare, pentru că s-a făcut analiza în domeniul horticulturii,

ce suprafață trebuie, în domeniul semințelor și așa mai departe. Nu s-au făcut din burtă toate aceste

lucruri. Totuși, institutele au rămas cu suprafețe mai mici decât prevede legea.

În atari condiții, legea trebuie susținută, mai ales că datorită acestei nebunii furibunde de

retrocedări vreau să vă spun că de la Guvernul trecut am luat institutele din cadrul ASAS-ului… Am

situația aproape la zi, aproape 70 de milioane de euro datorii la bugetul de stat. Deci ei nu-și mai pot

vedea de activitatea de zi cu zi, pentru că stau în mii de procese cu aceste suprafețe.

De aceea, cred că această lege care stopează toată această demență trebuie aprobată.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, sistăm aici dezbaterile generale. Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter

organic, rămâne pentru votul final.

Îl invit la microfon pe domnul Mihai Fifor, liderul Grupului parlamentar al PSD. Microfonul

central, vă rog.

Aveți cuvântul.

*

Domnul Mihai-Viorel Fifor:


- 30 -

Stimați colegi,

Vă propun să facem votul final la ora 17.30. Mai sunt câteva legi organice și e important să

trecem și peste acestea.


În regulă.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator.


Cu 107 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea formulată de domnul lider

de grup a fost aprobată.

Continuăm activitatea.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada

2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme

de asociere în agricultură. (L83/24.04.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori există. Nu avem punctul inițiatorilor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și anume

domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.


Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:


Guvernul nu susține această propunere. Reglementările prevăzute în propunerea legislativă au

fost introduse deja într-o lege, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017

privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de agricultură pentru a prezenta raportul.

Doamna președinte Doina Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.



Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu această propunere legislativă. A fost luată în

dezbatere și, în urma dezbaterilor, comisia propune un raport de respingere pe ceea ce a prezentat și

- 31 -

domnul reprezentant al Guvernului, faptul că ceea ce s-a prevăzut în această propunere legislativă, la

momentul la care am avut Ordonanța de urgență nr. 3/2015… am preluat aceste amendamente ce

cuprindeau propunerea legislativă și, practic, a rămas fără obiect această propunere legislativă.

Săptămâna trecută Ordonanța nr. 3/2015 a fost promulgată și, practic, nu-și mai are obiectul

această propunere.

Și propunem plenului un raport de respingere.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale.

Doresc și eu să reamintesc că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat. (Discuții în sală.)

Domnul Ioan Deneș (din sală):

Grupul PSD solicită listă.


S-a cerut listă.

Rog secretariatul să pună la dispoziția liderilor de grup lista.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat

între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013.

(L195/19.09.2013)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Robert Tudorache, de la Ministerul Energiei. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Iulian Robert Tudorache - secretar de stat în Ministerul Energiei:

Mulțumesc.


- 32 -

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, formulată de Președintele României în data de

23.10.2013, prin Decizia nr. 594 din 21.11.2013 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a Legii

privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group

N.V., memorandum semnat la București la 15 februarie 2013 – Curtea Constituțională a admis

obiecția de neconstituționalitate și a declarat legea ca fiind neconstituțională – în considerarea Deciziei

Curții Constituționale nr. 594/2013 și având în vedere emiterea Hotărârii Guvernului nr. 35/2014,

Ministerul Energiei nu susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de

înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București în data de 15

februarie 2013.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Cu precizarea că Decizia Curții Constituționale este nr. 494, nu 594.

Dau cuvântul domnului senator Ionuț Sibinescu, președintele Comisiei pentru constituționalitate.


Pentru a prezenta raportul comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ionuț Sibinescu:

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în

vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea

Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la

București la 15 februarie 2013.

Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale din 21 noiembrie 2013, comisia supune, spre

dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului

Senatului, în calitate de Cameră decizională.

O mențiune vreau să fac. Ulterior acestei decizii a Curții, există decizia Guvernului. Guvernul a

adoptat, prin Hotărârea nr. 35/2014, tranzacțiile convenite la 15 februarie 2013 prin Memorandumul de

înțelegere care face parte din prezenta lege.

Astfel, legea rămâne fără obiect.


Mulțumesc.


Vă rog, domnule senator Țapu Nazare.

- 33 -

Aveți cuvântul. Microfonul central.



Într-adevăr, legea rămâne fără obiect, dar eu vreau să ne aducem aminte despre ce e vorba.

Pentru că e vorba de tăierea obligațiilor firmei Rompetrol, circa 400 de milioane de euro, de către

Guvernul Ponta – PSD. Da? (Discuții în sală.)

Guvernul Ponta – PSD.

Din sală: Și PNL. (Discuții în sală.)


Eu am atras atenția încă de atunci că acest memorandum este o treabă… Dacă vrea s-o facă

Guvernul, să-și asume întreaga responsabilitate, atât OPSPI-ul, cât și Guvernul României, și să nu se

acopere prin încercarea de a legifera noi, Parlamentul, cum se întâmplă inclusiv la Guvernul actual.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.



Nu vreau să politizez deloc evenimentul.

Într-adevăr, este vorba de o soluție pe care o găsise Guvernul Ponta la datoria Rompetrol către

statul român, dar motivul pentru care am atacat legea la Curtea Constituțională nu a fost opțiunea

Guvernului de a lăsa sume mari în contul Rompetrol, ci principiul ca un memorandum să devină lege.

Deci acest lucru a fost atacat la Curtea Constituțională. Un memorandum este o treabă a

Guvernului și nu se poate pasa responsabilitatea opțiunii Guvernului către Parlament.

Dacă vă aduceți aminte și cu privatizarea CFR Marfă se voia un aviz de la CSAT, care n-avea

nicio treabă. Această practică trebuie să înceteze, în care guvernele își ascund potlogăriile sub votul

parlamentelor.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.


Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3. (Discuții în sală.)

Domnul Șerban Nicolae:


- 34 -

Stimați colegi,

Voiam să fac precizarea că în 2013, pentru cei care, probabil, caută mai greu în internet, era un

guvern PSD – PNL și nu era o decizie strict a Partidului Social Democrat. Că nu era o soluție bună, am

spus-o la vremea respectivă.

De altfel, aș vrea ca statul român să găsească soluții să recupereze bani de la datornici și nu să

găsească soluții să-i mai mute de pe o zi pe alta.

Dacă statul român ar recupera banii pe care prin aplicarea legilor ar trebui să-i recupereze din

valorificarea terenurilor rezultate din privatizare și la Rompetrol, și la Petrom, și la foarte multe alte

societăți s-ar reglementa o bună parte din participațiile statului în economia românească și am avea o

altă soliditate a economiei românești.

Eu cred că soluția găsită este una greșită și, de aceea, am susținut și la momentul respectiv și

susțin și acum raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe domnul senator Ionuț Sibinescu.


Am o rugăminte. Să citiți mai tare.

Mulțumesc.

Domnul Ionuț Sibinescu:

Vreau să fac precizarea, încă o dată, Guvernul și-a asumat răspunderea ulterior deciziei pe care

a luat-o Curtea Constituțională astfel: Hotărârea nr. 35 din 2014 – hotărâre de Guvern.

Ați spus că…

Ați precizat mai devreme că Guvernul s-a ascuns în spatele unui memorandum. În urma atacării

memorandumului la Curtea Constituțională, Guvernul a dat Hotărârea nr. 35 în 2014.


Mulțumesc pentru precizare.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții

Constituționale nr. 494/2013 prin care legea era declarată în totalitate neconstituțională.

Legea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

- 35 -

Senatul este Cameră decizională.

Având în vedere raportul comisiei, supun la vot respingerea legii.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 105 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, legea a fost respinsă.

*

Trecem la votul asupra legilor organice dezbătute anterior.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind

înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului

Afacerilor Interne. (L50/20.03.2017)

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 76 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat. (Discuții la

prezidiu.)

S-a solicitat listă.

Vă rog să puneți la dispoziție liderilor de grup lista.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


Cu 75 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

S-a solicitat listă.

Rog secretariatul să prezinte lista liderilor de grup.

*

Punctul 3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al

statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naţionale

„Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi, în domeniul public al judeţului Tulcea.

(L97/02.05.2017)

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii

legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


- 36 -

Cu 99 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 100 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 4. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind

administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând

domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile

interioare. (L487/05.09.2016)

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii, ca

urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 89/2017 prin care legea este declarată neconstituțională,

reținându-se aspecte de neconstituționalitate extrinsecă.

Raportul comisiei este de admitere a legii, în forma transmisă la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.


Supun votului dumneavoastră raportul și legea.


Cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 8 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost

adoptate.

*

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind

Codul de procedură penală. (L61/03.04.2017)

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.





Cu 108 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea

nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,

a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. (L70/10.04.2017)

- 37 -

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.



Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.


Cu 68 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, și 2 abțineri,… nu a fost adoptată.

Din sală: Bravo! (Aplauze.)


A fost solicitată lista.

Rog secretariatul să prezinte lista liderilor de grup.

Punctele 7 și 8 au fost dezbătute și votate, fiind legi cu caracter organic.

Continuăm dezbaterile și votul asupra legilor cu caracter… Punctele 7 și 8 au fost cu caracter

ordinar

Continuăm dezbaterile și votul asupra proiectelor de legi cu caracter organic.

*

Punctul 9. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind

modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L207/11.04.2016)

Este vorba despre reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Deneș. Microfonul central.

Aveți cuvântul.

Domnul Ioan Deneș:


Stimați colegi,

Solicit în numele Grupului PSD ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie pentru a se

pronunța și Comisia pentru învățământ, în calitate de comisie coraportoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Vlad-Tudor Alexandrescu solicită cuvântul.)

Supun votului dumneavoastră solicitarea făcută de domnul…

A fost o solicitare de a fi trimisă la comisie. Este obligația mea să supun votului această

solicitare, fără s-o dezbatem


Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.) Imediat.

- 38 -

Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, propunerea făcută de domnul senator

Deneș a fost aprobată.

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


Stimați colegi,

Grupul USR a votat în favoarea retrimiterii la comisie, dar am vrea să vă rugăm ca, alături de

Comisia pentru educație, să se pronunțe și Comisia juridică, deoarece punctul ridicat în discuție

necesită competențe juridice. E vorba de faptul de a decide dacă retragerea titlului de doctor –

constatat prin plagiat – se face prin simpla constatare a CNATDCU, a comisiei abilitate din cadrul

Ministerului Educației, sau la decizia instanței de judecată.

Considerăm că acesta este un punct important, e un punct juridic care trebuie decis, de

asemenea, și în Comisia juridică.

Și, supun votului dumneavoastră, dacă e nevoie, retrimiterea și la Comisia juridică.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat act de solicitarea dumneavoastră și o transmitem Biroului permanent. Nu e nevoie să o

votăm în plen, motiv pentru care nu trebuie să o supun votului.

Domnule Deneș, dacă am înțeles bine, termenul este o săptămână, nu?

Vă mulțumesc.

Din sală: Două.


Două?

Atunci termenul pentru raport: două săptămâni.

*

Continuăm. Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale. (L544/13.09.2016)


dacă este prezent. Nu este inițiatorul.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului. Domnul secretar de stat Alin Chirilă din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Domnul Virgil-Alin Chirilă:


- 39 -

Mulțumesc.


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unor dispoziții ale Legii

administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

vizând stabilirea unei răspunderi exclusive a aleșilor locali în cazul în care actele pe care le emit nu au

avizul de legalitate dat de secretarul instituției, precum și semnăturile funcționarilor publici cu atribuții

în domeniul actului emis.

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost finalizat până în prezent.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Florin

Cârciumaru – microfonul 7 – pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.



Pe parcursul a mai multor ședințe membrii prezenți ai celor două comisii au analizat inițiativa

legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun suplimentar de admitere,

cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun

suplimentar de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.



Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Vă rog, domnule senator Deneș, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Ioan Deneș:


Stimați colegi,

Prin modificare și prin această propunere legislativă, în sfârșit, cred că a venit momentul în care

să se dezmintă sintagma încetățenită de-a lungul anilor în societatea românească, în care se spunea

„votează sau semnează ca primarul”.

Prin această propunere și prin amendamentele aduse, s-a clarificat – cred că pentru toată lumea,

inclusiv pentru cei care interpretează legile – că semnătura primarului este o semnătură de autenticitate

a documentului emis și nu o semnătură de legalitate sau de specialitate în ceea ce privește, știu eu,

- 40 -

urbanismul și alte domenii care țin de un act administrativ emis într-o administrație publică locală. Mai

mult de atât, se responsabilizează toți funcționarii din aparatul de specialitate (pe domeniile fiecăruia),

se stipulează foarte clar că acea semnătură pe care o pun pe acel document este o semnătură prin care

răspund pe acel domeniu pentru care au semnat, totodată, creându-se posibilitatea ca acești funcționari

din aparatul de specialitate, dacă consideră că nu îndeplinește un anumit criteriu pe care trebuie să-l

aibă acel document…, s-a creat posibilitatea unui registru special în care justifică nesemnarea acelui

document, sigur, aplicat, să spunem așa, prin care au posibilitatea să nu semneze acel document.

Alesul local doar în situația în care semnează un act administrativ fără semnăturile din

spatele..., care trebuie să stea până la semnătura primarului, atunci primarul sau președintele consiliului

județean răspund de acel document și din punct de vedere al legalității acelui document.

Deci concluzia este că, în sfârșit, am reglementat, după atâția ani, dacă devine aceasta lege,

acest lucru care era... și crea atâtea probleme în administrațiile publice locale.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Doamna senator Florina Presadă. Microfonul 3..., 2.

Aveți cuvântul.

Doamna Florina-Raluca Presadă:


Stimați colegi,

Am reflectat foarte mult la amendamentele admise în comisiile de specialitate și, deși suntem

de părere că este nevoie ca fiecare funcționar public să răspundă pentru actele pe care le semnează,

credem că și primarul trebuie să răspundă la fel. Ceea ce este periculos în această inițiativă este

posibilitatea exonerării primarilor de răspunderea pe care le-o dă contrasemnarea sau semnarea actelor

administrative.

Cerem să îndreptăm erorile făcute în comisie și vom solicita plenului, colegilor senatori,

respingerea proiectului legislativ. USR va vota împotriva raportului de admitere.

Mulțumim.


Mulțumim și noi pentru precizări.

Invit la microfon pe domnul senator Daniel Fenechiu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.



- 41 -

Dragi colegi,

Eu văd că se fac foarte multe discuții în legătură cu un fals subiect. Potrivit actului normativ pe

care îl discutăm astăzi, nu există nicio variantă de exonerare totală a primarului de semnătură. Este

foarte adevărat că se așează lucrurile pe făgașul lor, în sensul că fiecare răspunde pentru ceea ce

semnează, dar nicăieri în cuprinsul actului – și nu există nicio interpretare care să corespundă actului –

nu putem trage concluzia că primarul nu ar răspunde.

Mai mult, actul rezolvă o serie de lucruri care până astăzi nu erau rezolvate. Rezolvă problema

funcționarului care poate, în termen de 3 zile, să motiveze refuzul de a semna și, totodată, rezolvă

problema asumării de către o persoană care nu ține cont de avize sau, pur și simplu, nu le solicită.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal – veți vedea probabil că

inițiatorii sunt mare majoritate PNL – votează pentru proiectul legislativ.

Vă mulțumim.


Mulțumesc și eu.


Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2, aveți cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Grupul UDMR va susține această propunere legislativă și raportul Comisiei pentru administrație.

Două lucruri sunt importante din acest proiect, din punctul nostru de vedere. În primul rând,

faptul că se scrie expresis verbis că, pentru oportunitatea adoptării sau emiterii actului administrativ,

oportunitatea nu poate face obiectul unui control din partea altor autorități. Și acest lucru este

important, pentru că știm din experiență, din experiența autorităților locale, că diverse instituții,

autorități ale statului – că e Curtea de Conturi sau altele – au verificat în anumite împrejurări și

oportunitatea emiterii sau adoptării acestor acte, ceea ce este profund incorect. Autoritățile locale sunt

votate de către cetățeni, au un program, acel program se pune în aplicare. Dacă electoratul nu este de

acord, sigur, la patru ani, are posibilitatea și va decide în consecință.

În al doilea rând, această, totuși, clarificare a răspunderii celor care semnează un act administrativ,

pentru că este evident că nu poate fi numai primarul, așa cum s-a făcut în practică și în controalele

exercitate: numai primarul sau președintele consiliului județean să răspundă pentru o autorizație de

funcționare sau autorizație de construcție sau un act contabil și alte astfel de acte ale autorităților locale.

Din acest punct de vedere, noi credem că este un pas înainte și este un act normativ important, a

cărui aplicare trebuie pusă cât mai repede să intre în vigoare.

- 42 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator, pentru precizări.

Invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.


Și Grupul PMP susține acest proiect legislativ. Practic, prin această reglementare se pun lucrurile în

ordine, se partajează responsabilitatea, astfel încât se respectă ierarhia mersului actelor într-o instituție,

într-o primărie, într-un consiliu județean. Practic, semnează șefi de departamente mai întâi, semnează

secretarul și, ultimul, primarul. De obicei, cel care răspundea era cel care semna ultimul, de multe ori,

mai puțin informat decât ar fi trebuit să fie.

În acest context, se pun lucrurile în ordine și se va așeza responsabilitatea așa cum era normal

să fie de mult timp încoace.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Domnule senator Radu Preda, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

Domnul Radu-Cosmin Preda:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Intervenția mea va fi foarte scurtă. Cred că aceste modificări vor ușura în practică și proiectele

administrațiilor locale, foarte multe dintre ele blocate de lipsa de asumare a unui funcționar care, până

la urmă, din dorința de a nu se lega la cap fără să-l doară, nu mai semnează nimic și zice: „Domne’, eu

nu semnez!”.

Acum, prin introducerea acelui registru, trebuie să-și motiveze lipsa semnăturii, pentru că în

foarte multe situații blocăm proiecte cu fonduri europene, blocăm lucruri foarte importante și suntem

puși în postura în care un filolog să răspundă de partea juridică, un filolog să răspundă de partea

economică – cel puțin așa era până acum –, acel filolog fiind primarul. Normalitatea spune că

secretarul primăriei asumă partea juridică, partea economică este asumată de economistul primăriei și

partea finală, cea de contrasemnare, aparține primarului.

Mulțumesc mult.



Invit la microfonul central pe domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă rog, domnule senator.

- 43 -

(Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Adrian Țuțuianu:


Cred că trebuie susținută propunerea așa cum a fost modificată în cadrul comisiei.

Pentru cei care am lucrat în administrația publică locală, județeană este foarte clar că trebuie

făcută o distincție limpede între ceea ce înseamnă oportunitatea elaborării și promovării unui act

administrativ, pentru că oportunitatea este o chestiune care ține de însăși esența funcționării

administrației publice locale, consiliile locale și primarii sunt autorități ale administrației publice locale

și au, așa cum s-a spus aici, de pus în aplicare un program, iar cea de-a doua chestiune este una de

legalitate. Viața a arătat că, de foarte multe ori, funcționarii fug de răspundere, nu-și asumă nimic, nu

sunt puține cazurile în care sunt slab pregătiți, iar singurii care au răspuns au fost demnitarii publici.

Or, lucrul ăsta trebuie să fie așezat într-o situație de normalitate: funcționarul public trebuie să

răspundă, conform pregătirii profesionale, de modul cum a avizat, a contrasemnat, a promovat un act

administrativ și nu trebuie să descărcăm pe primari, pe președinți de consilii județene, știu eu,

eventuala nepricepere sau lipsa de bună-credință a funcționarilor publici.

În modalitatea aleasă, cred că s-a ajuns la o soluție înțeleaptă, care rezolvă și chestiunile de

legalitate, și chestiunile de oportunitate. Și eu precizez foarte clar aici că nimeni nu scutește de

răspundere un demnitar, dacă, prin actele pe care le-a săvârșit, a contribuit la promovarea unui act

administrativ nelegal.

Deci pentru toate aceste considerente, vă propun să susținem proiectul așa cum a fost modificat.


(Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Invit la microfon pe domnul senator Marcel Vela, domnul secretar al Biroului permanent.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Domnul Ion Marcel Vela:


Stimați colegi,

Cred că Senatul României, în acest moment, intră într-o fază de normalitate. Un proiect

legislativ asumat de mulți colegi din opoziție, iată, este îmbrățișat de toate grupurile parlamentare, de

- 44 -

toți colegii senatori, indiferent de culoarea politică, având în vedere realitatea obiectivă din viața reală

din administrația publică.

Vă vorbește un senator care a fost 12 ani primar, a fost și prefect și a avut conexiune, legătură

cu aleșii locali, cu primari, cu viceprimari, cu președinți de consilii județene.

Dincolo de a face o prezumție de voință, de nevoință, de vinovăție sau nevinovăție a unui

funcționar public, trebuie, dragi colegi, să ne gândim că un primar poate câștiga alegerile pe

notorietate, pe imagine, pe calități de bun gospodar, dar nu neapărat printr-o profesionalizare, pregătire

într-un anumit domeniu. Poate fi un primar un bun agricultor, dar nu poate ști despre planuri

urbanistice zonale. Poate fi un primar un bun tâmplar, dar nu se poate descurca în cele peste 250 de

acte normative din administrația publică: retrocedări, acte normative care reglează disciplina în

construcții, controlul comercial, asistența socială, tot ceea ce ține de o bună guvernare locală.

Înțeleg că Grupul USR nu va vota acest proiect, probabil și din motivul că, fiind un partid nou, încă

nu are primari. Cred că ar trebui să se gândească și să vină alături de ceilalți parlamentari, indiferent de

culoarea politică, pentru că această lege pe care o susținem este o lege bună pentru România.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra

propunerii legislative.

Vă amintesc că propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul

comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Senatul este Cameră decizională. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 98 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 97 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației

publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind

Statutul aleșilor locali. (L28/27.02.2017)

- 45 -


dacă este în sală.

Domnul senator Fenechiu, inițiator.



Proiectul legislativ a venit la Senat de la Camera Deputaților, fiind inițiat în precedenta

legislatură și pornește de la o realitate, realitatea fiind aceea că, pe de o parte, societatea românească a

avut un punct de vedere destul de critic la adresa persoanelor care candidează, în special pentru

demnitatea de primar, în anumite condiții: de inculpat, de suspect sau de persoană condamnată în

primă instanță. Pe de altă parte, pornește de la premiza faptului că o persoană, până în momentul unei

condamnări definitive, este prezumată a fi nevinovată.

Motiv pentru care ideea actului normativ propus a fost aceea că o persoană care își depune

candidatura, într-o situație în care are calitatea de suspect sau calitatea de inculpat, avea, practic, două

obligații. Prima dintre ele era obligația de informare, care se concretiza prin depunerea unei declarații

la dosarul de candidat care, evident, urma să fie postat pe site-ul BEC-ului și publicizat cum trebuie

pentru ca dreptul de informare al electoratului să fie respectat. Lucrul numărul doi pornea de la o idee

de sancțiune, în ipoteza în care persoana respectivă ar fi obținut voturile electoratului, dar, urmare a

condamnării penale pe dosarul care exista la data respectivă, ar fi cauzat organizarea de alegeri

anticipate și cheltuială de bani publici.

Proiectul identifica și o manieră de responsabilizare a forțelor politice, în sensul că propunea ca

responsabilitatea să fie individuală în cazul candidaților independenți, respectiv o răspundere solidară

în cazul candidaților propuși de partide.

Noi, la data respectivă – și eu îmi mențin punctul de vedere și astăzi –, am considerat că

respectam și principiul prezumției de nevinovăție, pe de altă parte, confortam și electoratul român că

nu aruncăm banii românilor pe mofturi sau pe ideea unor partide care folosesc candidați cu mari

probleme doar pentru a câștiga. Iar ultimul caz, cazul care s-a petrecut la Deva, nu face altceva decât

să întărească ideea unui asemenea proiect de lege.

Din punctul ăsta de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva

proiectului de respingere.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Nu este.

Din partea Autorității Electorale Permanente ni s-a transmis doar „să decidă Parlamentul”.

- 46 -

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică locală pentru a prezenta

raportul comun din partea Comisiei pentru administrație publică locală și Comisiei juridice.

Domnule senator Florin Cârciumaru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă rog.



Stimați colegi,

Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor

prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul comun

de respingere și propunerea legislativă.


Vă mulțumesc.


Domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.


În esență, proiectul legislativ vine și duce către o idee nobilă și, dacă vreți, normală.

În forma prezentată poate suferi modificări. Sunt anumite inadvertențe și cred că și ăsta este

motivul pentru care a primit un raport de respingere sau vreau să cred că acesta este motivul pentru

care a primit acest proiect legislativ un raport de respingere.

În consecință, având în vedere că poate suporta modificări și că este o idee excepțională, și

acest lucru este un lucru de normalitate, aș propune plenului să voteze retrimiterea la comisie pentru

două săptămâni.


Vă mulțumesc.

Sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost… (Discuții la prezidiu.)

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Am solicitat retrimiterea la comisie.


Vă rog să mă scuzați, discutam cu cei de la tehnic.

- 47 -

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Ca să nu greșesc eu, cât

este termenul, domnule senator?

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Două săptămâni.


Două săptămâni.

Supun votului. Vă rog să votați.

Cu 34 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 9 abțineri, propunerea dumneavoastră a fost

respinsă.

Continuăm dezbaterile generale.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comun al

comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul

este Cameră decizională.



Cu 82 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, ora 18.00, încheiem astăzi activitatea.

Urmează sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună seara și bine v-am găsit!

Sunt Mihai Goțiu și în această seară conduc sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri,

conform programului aprobat.

Voi fi asistat de domnii secretari Marcel Vela și Adrian Țuțuianu.

Începem sesiunea cu reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pe care-l invit la microfon,

domnul Marcel Vela.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Domnul Ion Marcel Vela:


- 48 -

Stimați colegi,


Întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății Florian Bodog.

Obiectul întrebării este o „Revenire la întrebarea legată de lipsa vaccinului antirujeolă”.

Domnule ministru,

Revin la întrebarea pe care v-am adresat-o în luna februarie, legată de lipsa vaccinurilor din

schema obligatorie de vaccinare, din mai multe județe ale țării. Termenul de răspuns pe care-l aveați

legal la dispoziție a fost depășit demult, dar dumneavoastră preferați să veniți săptămânal în plenul

Senatului și să faceți declarații politice despre cât de minunat funcționează ministerul pe care-l

conduceți, în loc să răspundeți întrebărilor apăsătoare, care țin de sănătatea publică și chiar de

siguranța cetățenilor. Vorbim totuși despre o epidemie care a cuprins toată țara și care a speriat Europa,

punându-ne în situația ingrată de a explica de ce suntem focar epidemiologic.

Nu știu ce răspunsuri dați autorităților europene, dar, în mod evident, nu răspundeți în niciun fel

în fața Parlamentului cu reprezentanții aleși ai românilor, care vă trimitem temerile și îngrijorările

celor din colegiile în care am fost votați.

Sunt și la ora actuală județe care nu au pe stoc vaccinul antirujeolic sau îl au în doze puține, dar

care se confruntă cu noi cazuri de îmbolnăviri, cum este județul Brașov, care astăzi are în stoc doar 28

de doze, în situația în care, doar în ultimele zile, s-au înregistrat 12 noi îmbolnăviri. Sau județul Caraș,

pe care-l reprezint în Senatul României, unde trebuie să se vaccineze 1 300 de copii, iar numărul

dozelor de vaccin, astăzi, 15 mai 2017, este zero.

Ce face concret Ministerul Sănătății în plină epidemie și cum s-a achitat până acum de obligația

de a pune la dispoziția direcțiilor de sănătate publică vaccinurile din schema obligatorie de vaccinare?

Aștept răspuns scris în termenul legal prevăzut.

Vă mulțumesc.

Senator de Caraș-Severin, Ion Marcel Vela


Îi mulțumim domnului senator Ion Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ovidiu-Cristian-Dan

Marciu.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:


Onorat prezidiu,


Întrebarea este adresată doamnei Adriana Petcu, ministrul apelor și pădurilor.

- 49 -

Obiectul întrebării: dacă Ministerul Apelor și Pădurilor are în vedere urgentarea realizării sistemului

național de perdele forestiere de protecție prin promovarea unei legislații specifice, care să faciliteze

implementarea acestuia, în sensul de amendare a Legii perdelelor forestiere, Legea nr. 289/2002 privind

perdelele forestiere de protecție, republicată în 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să

devină operațională prin abrogarea întregii proceduri de expropriere și aplicarea exproprierilor în baza

Legii nr. 255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România, deoarece se știe că realizarea

perdelelor forestiere este foarte îngreunată din cauza timpului alocat identificării proprietarilor și

obținerii sau nu a acordului acestora.

Solicit răspuns în scris sau oral.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Îi mulțumim domnului senator Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Nicu Fălcoi.

Domnul Nicu Fălcoi:


Doamnelor și domnilor colegi,

Am două întrebări astă-seară.

Prima dintre ele este adresată ministrului culturii și identității naționale, domnul Ionuț Vulpescu

și se referă la „Stadiul elaborării avizului privind începerea lucrărilor de reabilitare a fațadei clădirii

Palatului Culturii din Timișoara”.

Domnule ministru,

Deteriorarea progresivă a fațadei clădirii Palatului Culturii Timișoara ar impune demararea cu

celeritate a lucrărilor de reabilitare avute în vedere de către autoritățile publice locale, mai cu seamă că,

în mai puțin de 5 ani, în 2021, Timișoara va fi Capitală europeană a culturii.

În luna martie 2016, Primăria Timișoara a făcut publică, de altfel, informația potrivit căreia a

fost finalizată licitația în vederea reabilitării fațadei clădirii Palatului Culturii, termenul de execuție

anunțat inițial fiind de 6 luni de la data începerii lucrărilor.

În răstimpul care s-a scurs nu s-a efectuat încă nicio lucrare, motivul invocat de către

autoritățile locale fiind legat de întârzierea elaborării, de către comisia de specialitate din cadrul

Ministerului Culturii, a avizului care să permită începerea lucrărilor de reabilitare.

Vă solicit să precizați dacă autoritățile publice locale din Timișoara au depus toate documentele

necesare elaborării avizului necesar demarării lucrărilor de reabilitare a fațadei Palatului Culturii din

Timișoara și care este, în acest moment, stadiul de elaborare a acestor avize în cadrul Comisiei

Naționale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii și Identității Naționale.

- 50 -

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu stimă,

Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

A doua întrebare este adresată ministrului transporturilor, domnul Alexandru-Răzvan Cuc și se

referă la: „Clarificări cu privire la parcursul procedural care trebuie urmat în vederea înființării de către

Guvernul României a Administrației Căii Navigabile a Canalului Bega – Timișoara”.

Domnului ministru,

Ca urmare a derulării de către Primăria Municipiului Timișoara a unui proiect cu finanțare

europeană, „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”, pe lângă lucrările

de reabilitare și modernizare a infrastructurii publice urbane prevăzute în program, au fost

achiziționate de către Primăria Timișoara un număr de șapte vaporașe care ar urma să fie date în

folosință în vederea asigurării transportului public urban, creșterii mobilității persoanelor și

eficientizării timpului de călătorie în oraș, prin facilitarea deplasării între zonele comerciale, industriale

și rezidențiale ale Timișoarei.

Ulterior achiziționării de către Primăria Timișoara a celor șapte vaporașe, administrația publică

locală a anunțat că a inițiat demersuri care să permită derularea activităților de transport public pe

canalul Bega, demersuri care, potrivit declarațiilor oficialilor din Primăria Timișoara, vehiculate în

spațiul public și în mass-media locală, s-ar fi lovit de inerția autorităților centrale și a reprezentanților

Guvernului, fapt concretizat printr-o tergiversare a înființării unei Administrații a Căii Navigabile a

Canalului Bega.

Recent, în ședința Consiliului Local al municipiului Timișoara din data de 24 aprilie 2017, a

fost supusă aprobării consiliului local Hotărârea nr. 135 din 24.04 2017 privind aprobarea

Regulamentului de navigație pe Canalul Bega și semnalizarea canalului, lucrările topografice și

batimetrice. Cu acest prilej edilul Timișoarei a reiterat public faptul că administrația locală s-ar

confrunta cu un refuz din partea Guvernului de a înființa Administrația Canalului Navigabil Bega, fapt

care ar putea genera implicații nedorite, ce s-ar putea solda inclusiv cu pierderea finanțării europene

obținute pe proiectul european mai sus amintit.

În acest condiții, vă solicit să precizați care sunt demersurile care trebuie întreprinse pe lângă

Ministerul Transporturilor (în calitate de autoritate căreia i se subordonează inclusiv companiile

naționale: Administrația Porturilor Maritime Constanța SA, respectiv Administrația Națională a

Canalelor Navigabile SA Constanța) în vederea înființării cât mai rapide a unei Administrații a Căilor

Navigabile a Canalului Bega, care să permită integrarea în sistemul public de transport în comun al

Timișoarei a celor șapte vaporașe achiziționate. De asemenea, vă rog să precizați și care este în acest

moment stadiul demersurilor care au fost întreprinse pe lângă Ministerul Transporturilor de către

- 51 -

Primăria Timișoara în vederea înființării acestui organism, dacă există impedimente sau constrângeri

de ordin obiectiv care să justifice întârzierea elaborării unei hotărâri de Guvern de înființare a acestui

organism și care este termenul pe care-l estimați, astfel încât parcursul procedural necesar a fi parcurs

să nu pericliteze finanțarea din fonduri europene a proiectului de reabilitare a infrastructurii publice

urbane a malurilor Canalului Bega.

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu stimă, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.

Mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Nici Fălcoi, din partea Grupului parlamentar al USR.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe doamna senator Severica-Rodica

Covaciu.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Interpelarea mea se adresează domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul României, și

are ca obiect: „Solicitare finanțare lucrări baraj Acumularea de apă Runcu”.

Stimate domnule prim-ministru,

În Maramureș se regăsește unul dintre cele mai ample și longevive șantiere din România:

Acumularea de apă Runcu. Lucrările pentru realizarea barajului respectiv au început pe vremea

regimului comunist, în anul 1987. De atunci au trecut 30 de ani, însă construcția nu este încă finalizată.

În cele trei decenii, investiția a costat statul român aproximativ 300 de milioane de lei, adică 66 de

milioane de euro.

O lucrare de asemenea dimensiuni (având costuri atât de ridicate) este justificată de importanța

pe care o are pentru întregul județ Maramureș. Barajul a fost conceput a deservi, ca sursă principală

pentru alimentarea cu apă, peste 400 000 de locuitori, precum și industria aferentă localităților din

județ. Totodată, acumularea de apă este proiectată a produce energie electrică prin intermediul a trei

hidrocentrale de mare capacitate, care fac parte din acest proiect.

Nu voi enumera toate scopurile și beneficiile lucrării amintite anterior, voi preciza doar că ea este

subfinanțată. Anul trecut, Administrația Națională „Apele Române” a alocat ridicola sumă de 1 500 de lei

pentru continuarea realizării investiției, în condițiile în care, pentru finalizarea acesteia, este nevoie de încă

aproximativ 50 milioane de euro.

Domnule premier, având în vedere faptul că vorbim de cea mai longevivă investiție din istoria

hidrotehnicii din România și ținând cont că ea este realizată în proporție de peste 80%, consider că este

- 52 -

imperios necesar ca Guvernul pe care îl conduceți să reconsidere Barajul Runcu pe lista de priorități,

așa cum a fost la momentul proiectării sale, precum și în anii care au urmat.

În concluzie, solicit ca la prima rectificare bugetară să alocați o sumă de bani care să

corespundă nevoilor stringente ale lucrărilor la Barajul Runcu, în caz contrar acestea riscă să se

degradeze iremediabil.

Domnule Grindeanu, vă rog să mă informați care este bugetul anual de investiții al

Administrației Naționale „Apele Române” și care este rațiunea pentru care investiției din Maramureș îi

sunt alocate sume ridicole? De asemenea, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le veți

lua în această privință la prima rectificare bugetară?

Vă mulțumesc.

Senator de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu


Îi mulțumim doamnei senator Severica-Rodica Covaciu, din partea Grupului parlamentar al

PMP.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte,

Distinși colegi,

Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării este: „Combaterea dublului standard aplicat românilor de către companiile

multinaționale”.

Domnule prim-ministru,

În statele Uniunii Europene din Centrul și Estul continentului, mai exact în cele foste comuniste

până în anul 1989, se desfășoară, de câteva luni, o amplă dezbatere privind calitatea mai proastă și

costul mai mare al produselor alimentare și nealimentare pe care multinaționalele le livrează pe piața

acestor țări. Înțeleg din mass-media că o atitudine critică au luat și europarlamentarii români, în primul

rând și spre cinstea lor, cei din Partidul Social Democrat.

Nu cu mult timp în urmă ni se reproșa că noi am avea ceva împotriva multinaționalelor. Nu așa

stau lucrurile, ba, dimpotrivă, spre dezamăgirea românilor, vedem cu toții că, de fapt, ele sunt cele care

dezaprobă și ne tratează drept consumatori de categorie inferioară.

Considerând inacceptabil acest tratament discriminatoriu care se aplică consumatorilor români,

vă solicit, domnul prim-ministru, un punct de vedere al Guvernului României privind această situație

de pe piața românească, precum și demersurile pe care le veți întreprinde pentru a se pune capăt

- 53 -

acestor practici comerciale ale multinaționalelor, de dublu standard între consumatorii din Vest și cei

din Estul Europei.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumesc doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea Cazan.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Mulțumesc.

Interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării

regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul interpelării: „Stadiul implementării proiectului «Modernizare străzi în comuna Alma,

Smig și Giacaș, comuna Alma, județul Sibiu».”

Am primit la cabinetul meu parlamentar o sesizare din partea autorității locale din comuna

Alma, județul Sibiu, referitoare la stadiul implementării proiectului „Modernizare străzi în localitățile

Alma, Smig și Giacaș, comuna Alma, județul Sibiu”.

Concret, finalizarea acestei modernizări va duce, din punct de vedere al dezvoltării durabile a

comunei, la efecte pozitive, în special prin: reducerea timpului de deplasare a locuitorilor către zonele

de interes, reducerea cheltuielilor cu consumul de combustibili, reducerea cheltuielilor cu trenul de

rulare, reducerea noxelor poluante și a prafului, creșterea gradului de accesibilitate la procesul de

învățământ a elevilor, reducerea timpilor de intervenție a pompierilor, poliției, atragerea investitorilor

în zonă și scăderea ratei șomajului.

Având în vedere posibilitățile de finanțare oferite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28

pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală prin care se finanțează și

construirea/modernizarea, respectiv reabilitarea drumurilor publice clasificate și încadrate, în

conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv

drumuri comunale sau drumuri publice din interiorul localităților, autoritățile locale implicate

consideră oportună începerea demersurilor în vederea includerii proiectului de investiții modernizare

străzi în localitățile mai sus amintite.

Vă întreb, doamna ministru, conform prevederilor în vigoare, când puteți include acest proiect

de investiții în lista proiectelor de finanțare prin PNDL, având în vedere că reprezentanții comunei

Alma au depus documentele necesare.

Menționez că solicit răspuns în scris.

- 54 -

Cu stimă, senator de Sibiu, Mircea Cazan.

Și mai am două foarte, foarte scurte întrebări, adresate tot doamnei Sevil Shhaideh.

Obiectul întrebării este: „Stadiul de implementare în PNDL a obiectivului de investiții

«Branșamente rețea de apă și racorduri canalizare în comuna Bazna, satul Boian».”

Vă întreb, doamna ministru, care este stadiul implementării proiectului „Branșamente rețea apă

și racorduri canalizare menajeră în satul Boian, comuna Bazna” în Programul Național de Dezvoltare

Locală, având în vedere că autoritățile locale au depus documentele necesare.

Menționez că doresc răspuns în scris.

Și, la fel, a doua întrebare este adresată tot doamnei Sevil Shhaideh.

Obiectul întrebării este, la fel, tot pe programul PNDL, având ca obiectiv: „Modernizare strada

Cânpului și strada Lacului din localitatea Blăjel, comuna Blăjel, județul Sibiu.”

Referitor la sesizarea primită din partea autorităților locale din comuna Blăjel, vă întreb, care

este termenul implementării proiectului „Modernizare strada Câmpului și strada Lacului din localitatea

Blăjel” în Programul Național de Dezvoltare Locală, având în vedere că au depus actele necesare.

Finalizarea acestei modernizări va duce la dezvoltarea durabilă a comunei, iar autoritățile locale

implicate consideră oportună începerea demersurilor în vederea includerii proiectului de investiții prin

PNDL.

Menționez că doresc răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Sibiu, Mircea Cazan.

Mulțumesc.


Mulțumim domnului senator Mircea Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:


Obiectul interpelării mele se referă la „Standardele europene EN 16841-1:2016 și EN

16841-2:2016” și este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Gavrilescu Grațiela

Leocadia.

Stimată doamnă ministru,

Ca urmare a adresei primite din partea Ministerului Mediului nr. 3540/GLG/3.05.2017,

referitoare la întrebarea mea nr. 244a/2017 privind standardele europene menționate și ca urmare a:

- faptului că pe adresa Comisiei pentru mediu au fost înregistrate numeroase sesizări din partea

cetățenilor cu privire la disconfortul olfactiv;

- 55 -

- faptului că este evidentă necesitatea revizuirii legislației privind calitatea aerului, în sensul

normalizării situației existente;

- faptului că termenul limită de transpunere a standardelor respective la nivel național este 31

mai 2017,

Vă rog să faceți toate demersurile necesare pentru ca termenul limită de mai sus să fie

respectat.

Solicit ca răspunsul să fie în scris, în termenul menționat.

Vă mulțumesc anticipat.

Cu stimă, Allen Coliban, senator USR Brașov.


Îi mulțumim domnului senator Allen Coliban, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul senator Vasile-Cristian

Lungu.

Domnul Vasile-Cristian Lungu:


Stimați colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului Viorel Ștefan, ministru al finanțelor publice, și domnului

Alexandru-Răzvan Cuc, ministru al transporturilor.

Obiectul întrebării este: „Completarea centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca,

Apahida – Vâlcele, până la autostrada Transilvania”.

Stimate domnule ministru,

Construcția legăturii dintre centura Apahida – Vâlcele și autostrada Transilvania este esențială

pentru traficul de pe centura Clujului, care înregistrează zilnic peste 12 000 de mașini care sunt nevoite

în acest moment să tranziteze municipiul Turda.

Despre legătura centurii Apahida – Vâlcele se discută din 2014, mai concret, din luna

decembrie, când s-au anunțat reprezentanții firmei care au câștigat licitația, Maxi Desing Construct,

urmând ca, două luni mai târziu, să fie efectuat și studiul de fezabilitate.

Domnul Narcis Neaga, directorul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale,

declara la acea vreme că termenul de finalizare a acestei lucrări urma să fie de maximum 4 luni de zile,

iar autoritățile județene constatau în 2015 că ar putea să înceapă lucrările. În decembrie a aceluiași an,

Consiliul Local Tureni nu a aprobat însă propunerea făcută din cauza unor aspecte precum: accesul

pietonal, circulația cu animale, găsirea unei soluții în ce privește exproprierile locale. În septembrie

2016, din cauza unor probleme de suprapunere cu un alt proiect – o magistrală de apă din zonă –

proiectul legăturii dintre DN1 și A3 s-a amânat încă o vreme.

- 56 -

Studiul de fezabilitate pentru legătura centurii Apahida – Vâlcele până la autostrada

Transilvania este deja finalizat, iar costurile estimate pentru fiecare kilometru de lucrare se ridică la

aproximativ 2,5 milioane de euro. Mai mult decât atât, proiectul a fost licitat, obținând studiul de

fezabilitate de la o companie din București, și anume Maxi Design Construct, care operează cu două

variante de lucrări. În prima variantă lungimea legăturii este de 5 kilometri și necesită un viaduct de

700 de metri lungime, cu o înălțime de 8-9 metri. Aceasta ar fi varianta scurtă, care ar include și un

pod peste o vale, un pasaj inferior DN1, cu o singură deschidere. Varianta lungă are 6 kilometri, 9

metri lățime, un pod cu trei deschideri, un pod peste un canal de irigații și un pasaj superior peste DN1,

cu șase deschideri, conform declarațiilor făcute de directorul companiei Maxi Design Construct,

domnul Ovidiu Barbier.

Varianta scurtă a proiectului este estimată la 2,5 milioane de euro, iar varianta lungă la 2,63 de

milioane de euro, fiind, în același timp, și metoda preferată. Traseul proiectat ar începe la kilometrul

21 al autostrăzii și va parcurge… și va merge pe DN1, între Tureni și Vâlcele. Costurile estimate ale

proiectului sunt de circa 2,5 milioane pe kilometru, iar partea carosabilă va avea o lățime de 7 metri cu

câte două benzi pe sens.

Autoritățile județene au declarat că acest obiectiv ar putea avea numeroase avantaje, mai ales în

procesul de execuție, deoarece o mare parte din terenul pe care se va construi este (peste 80%) pășune

în proprietatea comunei Tureni, ceea ce ar însemna un procent doar de 20 necesar exproprierilor. Mai

mult decât atât, construirea acestei șosele va decongestiona traficul din zona DN1. În prezent, traficul

greu de pe DN1 intră prin municipiul Turda, iar prin construirea șoselei s-ar evita traversarea acestui

municipiu. În plus, legătura dintre centura Vâlcele – Apahida cu A3 Transilvania va facilita legătura cu

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj.

Situația actuală, de stagnare a proiectului din cauza ignoranței autorităților locale și centrale, va

conduce la pierderea banilor destinați studiului de fezabilitate, cât și la situația de a se repeta acest

studiu deja finalizat.

Așadar, pentru o informare corectă, dați-mi voie să vă adresez următoarele întrebări:

1. A fost cuprins acest proiect în alocarea bugetară pe anul 2017?

2. Dacă da, care este cuantumul fondurilor alocate acestui proiect?

3. Dacă nu, atunci care a fost motivul pentru care nu s-a inclus acest proiect în bugetul pe anul

2017?

4. Și, nu în ultimul rând, când estimează Ministerul Transporturilor începerea efectivă a acestui

proiect?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

- 57 -


Îi mulțumim domnului senator Vasile Cristian Lungu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit la microfon pe domnul senator Ioan-Narcis

Chisăliță. Microfonul 4.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:


Obiectul interpelării: „Promovarea și protejarea patrimoniului industrial al județului Caraș-Severin”.

Interpelare adresată domnului Ionuț Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale.


Arheologia industrială, ce ascunde sub un nou nume un domeniu de cercetare cunoscut de mult

timp, aduce o contribuție substanțială la istoria și antropologia economică și tehnică. Momentul și

împrejurările în care o construcție cu caracter industrial poate fi declarată monument tehnic sunt în

apanajul Oficiilor pentru Ocrotirea Patrimoniului Cultural Național. În această privință, merită

evidențiată inițiativa României ca, în cadrul acestor oficii (înființate în baza Legii nr. 63/1974) să

existe cadre specializate care să se ocupe de evidența monumentelor tehnice, adică a așa-zisului

patrimoniu industrial.

Ca o preocupare deosebită în această direcție, dorim să evidențiem inițiativa Ministerului

Culturii și Identității Naționale, al cărui portofoliu îl dețineți, de a organiza în ultimii ani, cu mai multe

muzee prestigioase de profil, primele Ateliere de Arheologie Industrială cu o largă participare

internațională.

Județul Caraș-Severin abundă în obiective de patrimoniu industrial deloc sau slab valorificate

până în prezent: furnalul din incinta CSR-ului, ansamblul hidroelectric „Grebla” din municipiul Reșița,

Muzeul Locomotivelor din municipiul Reșița, unic în Europa, cuprinde 16 exponate, inclusiv

locomotiva fabricată la Reșița în 1872.

Imensul potențial economic și cultural pe care îl reprezintă patrimoniul de arheologie

industrială al județului Caraș-Severin în context european nu a fost scos în evidență până în ultimii ani

decât cu totul ocazional, cu toate că există localități și regiuni întregi care abundă în monumente și

situri de arheologie industrială.

Doresc să vă informez că specialiști din țară și din afara acesteia colaborează în vederea

redactării unui proiect care susține cuprinderea patrimoniului industrial al județului, cu obiective din

secolul al XVIII-lea până în prima jumătate a secolului XX, în rețele și circuite științifice, cultural-

turistice, după modele și structuri de acest gen din Germania (cum ar fi zona Ruhr), prin amenajarea

unui „Parc de arheologie industrială a județului Caraș-Severin”. Prin această inițiativă urmează să se

- 58 -

valorifice tradiția montanistică de habitat și cultură industrială, instituită în Banatul Montan de astăzi,

odată cu instalarea dominației habsburgice în secolul XVIII.

Întrebarea mea este dacă există vreo modalitate prin care acest proiect să se materializeze cu

sprijin venit din partea Ministerului Culturii.

Cu deosebit respect,

Senator Ioan-Narcis Chisăliță, senator de Caraș-Severin

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Ioan-Narcis Chisăliță, din partea Grupului parlamentar al PSD.

O invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator

Eleonora-Carmen Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Obiectul interpelării mele, Eleonora-Carmen Hărău, senator din Circumscripția electorală nr. 22

Hunedoara, adresate domnului Sorin-Mihai Grindeanu, se referă la „Situația sistemelor informatice de

la instituțiile guvernamentale”.

Domnule prim-ministru,

România a fost, după cum știți, în ultimele zile, ținta unor atacuri cibernetice la adresa unor

instituții guvernamentale, dar și la adresa unor societăți private.

Centrul național de profil, aflat în coordonarea Serviciului Român de Informații, a reușit să

contracareze o tentativă de atac cibernetic la adresa unei instituții guvernamentale. Citez un comunicat

al SRI: „A fost identificată o tentativă de atac cibernetic la adresa unei instituții guvernamentale din

România, derulată, cel mai probabil, de actori asociați anterior cu alte incidente de acest tip. Datorită

cooperării eficiente între instituții, a fost prevenită materializarea atacului și producerea de pagube,

fiind identificate țintele vizate, precum și metodologia de atac. Relevant, din perspectiva securității

cibernetice – prezintă comunicatul –, este faptul că această tentativă de atac nu reprezintă o noutate.

Zilnic, mii de atacuri cibernetice vizează instituții, entități și persoane din spațiul virtual, iar România

nu reprezintă o excepție.” Adevărat, se pare că aceste atacuri cibernetice nu au vizat doar România,

pentru că, așa cum ne spune directorul Europol, la postul britanic de televiziune ITV, atacul cibernetic

masiv declanșat vineri la nivel mondial a făcut „200 000 de victime, în special companii, în cel puțin

150 de țări”.

- 59 -

Având în vedere această situație și faptul că atacurile cibernetice pot aduce daune care pot afecta

viața și confidențialitatea datelor personale ale românilor, vă rog, cu respect, domnule prim-ministru, să-mi

transmiteți o situație a fiecărei instituții guvernamentale în parte – și aici mă refer la nivel de Guvern,

cu agențiile din subordine și de sub coordonare sau autoritate și ministerele cu agențiile din subordine

și de sub coordonare sau autoritate – cu privire la sistemele informatice. Situația transmisă vă rog să

cuprindă numele firmei IT cu care este încheiat contractul (de orice natură, de exemplu: achiziție,

prestări servicii, mentenanță) durata contractului și valoarea lui, scopul contractului, detaliat pe fiecare

instituție în parte.

Totodată, vă rog să mă informați cu privire la proiectele pe care le are Guvernul în acest

domeniu pentru a avea un sistem integrat de date și protecție la nivel guvernamental.

Cu considerație,

Eleonora-Carmen Hărău, senator PNL de Hunedoara

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, am să prezint, pe scurt, două întrebări

ocazionate de evenimente politice notabile care s-au petrecut în ultima perioadă.

Una dintre ele vizează județul Hunedoara și se adresează doamnei ministru al afacerilor interne,

doamnei Carmen Daniela Dan.

Este legată de un incident de la sfârșitul săptămânii trecute, în județul Hunedoara, un incident

destul de mediatizat în mass-media națională, când un polițist a fost nevoit să apeleze numărul de

urgență 112, deoarece era singurul polițist de serviciu și, în același timp, a fost solicitat să intervină în

trei misiuni simultan. Mai mult, acesta nu deținea nici permis de conducere, ceea ce nu-i permitea

deloc deplasarea de urgență la situațiile semnalate.

Practic, polițistului nu i se poate reproșa nimic, dar carența de personal mă face să o întreb pe

doamna ministru, să-i pun câteva întrebări și să o rog să-mi facă niște clarificări legate de situația

Ministerului de Interne și a posibilităților de a interveni operativ.

Am depus în scris întrebarea și rog biroul de profil să o înregistreze în amănunt.

Iar a doua întrebare, permiteți, domnule președinte, este adresată doamnei Lia-Olguța Vasilescu

și pornește de la două observații.

Pe de o parte, Domnia Sa anunță iminenta limitare, iminenta plafonare a indemnizației pentru

creșterea copiilor. Dar eu am găsit în programul de guvernare pe 2017 – 2020 al PSD următoarea

afirmație: „Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populației, propunem un pachet

de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin.” De asemenea, tot în

programul de guvernare se stipulează că Guvernul va sprijini creșterea copiilor „prin acordarea a 1600

de lei pe an pentru fiecare copil”, dar nu se mai menționează nimic despre banii aceștia. În fiecare an

se vor acorda? Doar într-un an? Se acordă pe lună? Totul este o nebuloasă, iar eu aș fi foarte bucuroasă

- 60 -

dacă aș putea lua drept bune afirmațiile astea, pentru că, într-adevăr, avem o mare problemă cu

natalitatea în România și cu faptul că națiunea noastră începe să devină din ce în ce mai bătrână. Partid

Național Liberal fiind, nu ne putem imagina o națiune puternică, dacă e îmbătrânită și, în subtext,

needucată și bolnavă.

Fac, de asemenea, în legătură cu această problemă, sugestia de a se implica Guvernul

Grindeanu, prin ministerul de resort, doamna ministru Olguța Vasilescu, în creșterea alocației de stat

pentru copii, care este penibil de mică, 84 de lei, acesta fiind nivelul la care, ca partid de opoziție, noi,

liberalii, am putut răzbi să o creștem în mandatul trecut. Fac sugestia că este absolut necesară o

majorare urgentă și consistentă a alocației de stat pentru copii, chiar din a doua parte a anului 2017,

chiar dacă acești copii nu votează și chiar dacă părinții cu copii în România sunt din ce în ce mai

puțini.

Mulțumesc și doamnei ministru Olguța Vasilescu.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al

PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Dan Lungu.

Domnul Dan Lungu:



Interpelarea mea privește „Evaluarea unor rapoarte de management cultural” și este adresată

doamnei Sevil Shhaideh, ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor

europene și, totodată, domnului Ionuț Vulpescu, ministru al culturii și identității naționale.



Dați-mi voie să-mi exprim, pe această cale, îngrijorarea față de ceea ce s-a întâmplat în ultimele

săptămâni în sistemul cultural-instituțional al județului Neamț. Mai precis, este vorba despre maniera

în care Consiliul Județean Neamț a organizat și realizat evaluarea proiectelor de management cultural

la Biblioteca „G. T. Kirileanu”, Complexul Muzeal Neamț și Teatrul Tineretului.

Din sesizările ajunse la noi, dar și din informațiile din presă, se pare că ne aflăm în fața unei

serii de abuzuri. Dincolo de suspiciunea unor răfuieli politice sau personale, vehiculată în lumea

culturală, ceea ce ne interesează este respectarea legii. În toate cele trei cazuri, întocmirea comisiilor de

evaluare se pare că nu a respectat dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind

- 61 -

managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare. De exemplu,

persoanele cooptate ca specialiști în comisiile de evaluare nu au cunoștințe și experiență (dovedite cu

documente probabile) în managementul instituțiilor pe care le-au evaluat. De asemenea, comisiile de

evaluare nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2) din Ordinul Ministerului

Culturii nr. 2799/2015, care sună astfel la paragrafele c), e) și h):

„c) stabilesc ponderea fiecărui criteriu și, după caz, a subcriteriilor acestora, astfel încât notarea

să se realizeze prin acordarea unei aprecieri exacte pentru fiecare răspuns;

e) se deplasează, după caz, la sediul instituției, toți sau o parte dintre membrii, desemnați cu

majoritate de voturi, în vederea evaluării activității managerului, pe baza raportului de activitate al acestuia;

h) elaborează un raport motivat asupra rezultatului obținut de manager în urma evaluării și face

recomandări pentru continuarea sau încetarea managementului, respectiv rezilierea contractului de

management.”



Dată fiind această situație, vă rugăm să verificați maniera în care Consiliul Județean Neamț a

organizat și realizat evaluarea proiectelor de management cultural în cele trei instituții și să ne

informați asupra rezultatului.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu


Mulțumim domnului senator din Grupul parlamentar al USR, Dan Lungu.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina-Elena

Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice, și domnului

Bogdan Nicolae Stan, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Obiectul întrebării: „Necesitatea construirii sediului administrativ pentru punctul de trecere al

frontierei Rădăuți Prut, din județul Botoșani”.

Stimați domni miniștri,

Județul Botoșani este județ de frontieră al Uniunii Europene cu Republica Moldova și Ucraina. Pe

teritoriul județului regăsim trei puncte de trecere a frontierei: spre Moldova – Vama Stânca-Costești,

- 62 -

funcțională, și punctul de trecere Rădăuți Prut, cu un sediu impropriu în care-și desfășoară activitatea,

și, spre Ucraina – punctul de trecere Rahovăț, închis momentan, dar cu un orizont de timp pentru

redeschidere destul de îndepărtat.

Punctul vamal Rădăuți Prut – Lipcani permite circulația persoanelor și favorizează dezvoltarea

economică a teritoriilor de o parte și de alta a Prutului. Trebuie să subliniez aici că acest punct vamal

are o importanță cu totul deosebită pentru județul Botoșani și pentru contactele transfrontaliere cu

românii din actuala regiune Cernăuți, fiind în măsură să contribuie la intensificarea schimburilor

economice și culturale cu aceștia.

Totuși, în acest moment, din păcate, punctul de trecere al frontierei nu are un sediu adecvat,

activitatea vamală desfășurându-se într-o construcție modulară provizorie.

În exercițiul financiar european 2007-2013 a fost depus un proiect transfrontalier de construire

a sediului pentru acest punct vamal, dar valoarea de aproximativ 7 milioane de euro l-a descalificat ca

eligibilitate.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, stimați domni miniștri, să-mi comunicați ce

soluții se pot adopta pentru construirea unui sediu corespunzător (conform standardelor europene de

dotări, dar și de securitate și control) pentru acest punct de trecere al frontierei și care este orizontul de

timp în care această problemă poate fi soluționată.


Cu deosebită considerație,

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, Florian-Dorel Bodog.

Obiectul întrebării: „Numărul, într-o continuă creștere, al persoanelor care suferă de diabet

zaharat tip 1”.

Stimate domnului ministru,

Diabetul zaharat este o maladie care în epoca modernă crește într-un ritm alarmant. Numărul

persoanelor cu diabet aflate în evidențele Ministerului Sănătății la nivelul anului 2015 era de 999 192, din

care: 73 740 – diagnosticate pe parcursul acestui an. Făcând o medie, vorbim de 202 cazuri noi pe zi,

raportate, bineînțeles, la nivelul anului 2015. Conform CNAS, între 2006 și 2016, numărul persoanelor

pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de șase ori.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicați care

este, în acest moment, numărul de persoane care suferă de diabet zaharat de tip 1 (insulino-dependent), pe

grupe de vârstă: 0 – 14 ani, 15 – 64 de ani și peste 64 de ani.


Cu aceeași considerație,

- 63 -

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Și, cu permisiunea dumneavoastră, am să adresez și interpelarea.

Domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Acordarea de despăgubiri pentru zonele afectate de seceta din anul 2016

pentru fermierii din județul Botoșani”.


În vara anului 2016, pentru al doilea an consecutiv, în județul Botoșani s-a instalat secetă

pedologică, respectiv o secetă care s-a resimțit nu doar prin secarea surselor de apă de suprafață, ci și

prin scăderea dramatică a umidității din sol.

Impactul a fost unul dezastruos: 32 de primării au invocat lipsa apei pentru populație, iar 40 au

semnalat lipsa apei pentru animale. Doar 3 comune din totalul de 78 de UAT-uri nu au fost nevoite să

ia măsuri împotriva secetei. Având în vedere această situație, în septembrie 2016, Ministerul

Afacerilor Interne a declarat stare de alertă în 35 de unități administrativ-teritoriale: 2 orașe (Flămânzi

și Darabani) și 33 de comune.

Suprafața agricolă afectată a fost de peste 170 000 de hectare, în special pe valea Prutului, din

totalul de 400 000 de hectare de suprafață agricolă în județ. Deci peste 42% din județ a fost afectat de

secetă. Culturile afectate au avut următoarea pondere: porumb, între 30% și 90%, fiind pe suprafața

cea mai mare, adică circa 50 000 de hectare; floarea soarelui, între 60 și 80%; soia, până la 80%.

Cu toate că în toamna anului trecut am adresat o interpelare Guvernului Cioloș pentru

acordarea de despăgubiri celor afectați de acest fenomen meteo extrem, reprezentanții vechiului

Guvern nu au notificat Comisia Europeană, deci finanțarea europeană s-a pierdut.

Pentru a putea da un răspuns zecilor de petiții și întrebări venite din partea celor care au avut de

suferit de pe urma secetei pedologice și pentru remedierea situației injuste, vă solicit, stimate domnule

ministru, să promovați un proiect de hotărâre de Guvern prin care să acordați despăgubirile așteptate

de către toți cei care au avut de suferit de pe urma secetei din anul 2016.


Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă mulțumesc anticipat în numele miilor de

fermieri din județul Botoșani.

Senator PSD, Doina-Elena Federovici


Mulțumesc doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Cătălin Toma.

Domnul Cătălin Dumitru Toma:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

- 64 -

Dați-mi voie să adresez o întrebare domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale,

obiectul întrebării fiind: „Reînființarea școlilor de meserii”.

Domnule ministru,

În programul de guvernare asumat, Guvernul susține înființarea unui Centru național de

învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională

a forței de muncă în domeniul turismului.

În prezent, există un deficit de 40% în următoarele meserii: bucătari, ospătari, recepționeri și

cameriste. Măsura este corelată cu asigurarea calității de angajat pe tot parcursul anului pentru

salariații angajați cel puțin șase luni.

Recent, 97% dintre cetățenii români chestionați în cadrul unui sondaj de opinie au afirmat că

reînființarea școlilor profesionale este o idee bună și foarte bună.

Domnule ministru, productivitatea, atractivitatea economiei României, până la urmă,

bunăstarea românilor, depind esențial de calitatea educației și formării profesionale a tinerilor.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este în prezent stadiul

înființării Centrului național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii.

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Vrancea, Circumscripția nr. 41, Toma Cătălin Dumitru

Solicit răspuns scris și verbal.



Îi mulțumim domnului senator Cătălin Toma, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Eugen

Pîrvulescu.

Domnul Eugen Pîrvulescu:


Am o interpelare pentru doamna Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale.


În ultima perioadă, se vorbește tot mai mult despre importanța unei schimbări de politică și de

optică privind salarizarea personalului din administrație, în contextul depunerii Proiectului salarizării

unitare, spre dezbatere, la Parlament.

Conform estimărilor Ministerului de Finanțe, proiectul ajuns pe masa Parlamentului va avea un

impact în bugetul statului de 32 de miliarde de lei. Mai exact, în urma implementării legii, o să avem o

creștere cu aproximativ 50% a cheltuielilor legate de salarizarea personalului din administrație.

- 65 -

Problematica salarizării nu este un subiect nou în dezbaterea politică sau guvernamentală,

ținând cont de diferențele din cadrul sistemului bugetar, însă nici acum nu se face vorbire despre

necesitatea unei reforme autentice în administrația publică din România. Mai exact, actualul proiect nu

este însoțit de un studiu de impact complex, prin care să se ia în calcul, pe lângă salariu, și modul în

care această lege va rezolva și problema performanței personalului din administrație, prin adoptarea

unui pachet de standarde de evaluare corelate cu activitatea personalului.

Lipsa unei perspective de ansamblu a sistemului bugetar nu va face decât să adâncească

problemele existente, iar actualul proiect nu va rezolva tarele de fond ale administrației publice din

România. Printre acestea: persistența clientelismului, birocrație excesivă sau gradul ridicat de

politizare a administrației.

În ultimii ani, au fost adoptate mai multe strategii care se referă la reforma administrației

publice, însă nu se cunosc și rezultatele concrete ale acestei strategii.

În acest context, mă adresez dumneavoastră cu o serie de întrebări legate de reforma

administrației publice și de planurile pe care instituția pe care o reprezentați le are în acest domeniu, în

contextul dezbaterilor despre Legea salarizării:

1. Considerați că Legea salarizării va rezolva în totalitate problema eficienței și eficacității în

administrația publică din România?

2. Care este poziția instituției dumneavoastră, doamnă ministru, cu privire la regândirea

sistemului de evaluare a performanțelor administrației și cum veți aborda această problematică?

3. Care sunt planurile instituției dumneavoastră pentru a transparentiza administrația publică

din România și de a evita politizarea ei?

Vă mulțumesc.


Cu considerație,

Senator PNL, Eugen Pîrvulescu, Circumscripția electorală nr. 36, Teleorman

Aș vrea să îmi dați voie, domnule președinte, am și două întrebări.

Prima întrebare este pentru doamna Lia-Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.


Săptămâna trecută ați declarat că luați în considerare reintroducerea plafonării indemnizațiilor

pentru creșterea copilului, motivul invocat de dumneavoastră fiind: „o înșelătorie a statului român”.

Mai mult, ați acuzat, fără fundament, anumiți cetățeni ai României, care își plătesc impozitele către

stat, că se folosesc de măsura neplafonării. Țin să vă reamintesc, doamnă ministru Lia-Olguța

Vasilescu, că partidul pe care îl reprezentați dumneavoastră astăzi în Guvernul României a fost

- 66 -

principalul promotor al ridicării plafonării în anul 2016, argumentând atunci că România trebuie să se

gândească la politici de încurajare a natalității.

În acest context, vă rog să-mi precizați, doamnă ministru Lia-Olguța Vasilescu, de ce în 2016

ați susținut eliminarea plafonării, iar astăzi vedeți această măsură ca pe o bulversare a sistemului.


Cu considerație,


Și încă o întrebare, de această dată, pentru domnul Florian Bodog, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Vă supun atenției, pe această cale, situația îngrijorătoare cu care România s-a confruntat în

ultimele luni, și anume criza vaccinurilor. România este dată ca exemplu negativ la nivel european din

cauza extinderii epidemiei de rujeolă, în urma căreia și-au pierdut viața 24 de copii. Statul român are

obligația legală și morală de a respecta interesul superior al copiilor și de a le asigura dreptul

neîngrădit la sănătate și dezvoltare. Amânarea găsirii unor soluții concrete pentru a pune punct acestei

situații nu a făcut decât să adâncească și mai mult neîncrederea cetățenilor în capacitatea autorităților

de a gestiona crizele de acest fel.

În acest context, domnule ministru al sănătății, vă rog să precizați dacă ați cerut sprijinul

reprezentanților europeni pentru elaborarea unei strategii de acțiune în vederea rezolvării cu celeritate

a situației de criză și, dacă da, vă rog să precizați care este mecanismul gândit de instituția

dumneavoastră pentru a preîntâmpina apariția unor astfel de crize.

Vă mulțumesc.



Mulțumesc domnului senator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă în această seară, din partea Grupului parlamentar al

USR, senator Mihai Goțiu.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Bună seara!

„Numai vești rele mai aștept.” este interpelarea adresată în această seară prim-ministrului Sorin

Grindeanu, dar și miniștrilor mediului, respectiv apelor și pădurilor.

„Numai vești rele mai aștept./ Numai vești proaste mai pot aduce:/ a mai murit un copac,/ a mai

plecat o pasăre,/ cineva și-a tăiat sufletul într-un/ ciob de oglindă,/ undeva, în continentul iubirii/ au

năvălit oamenii-cangur.”

- 67 -

Stimate domnule premier Sorin Grindeanu,

Stimată doamnă vicepremier și ministru al mediului Grațiela Gavrilescu,

Stimată doamnă ministru al apelor și al pădurilor Adriana Petcu,

Stimate colege și colegi senatori,

Versurile pe care tocmai le-am rostit fac parte din poemul „Africa de sub frunte” de Geo

Dumitrescu, apărut în 1966 în volumul „Nevoia de oameni”. Sunt versuri care mi-au venit în minte

citind, în această dimineață de luni, 15 mai 2017, un reportaj despre soarta Jiului și a Văii Jiului,

publicat de biologul activist Călin Dejeu pe site-ul „România curată”.

Povestea și imaginile reprezintă un sector al râului Jiul de Est, cu maluri naturale, acoperite de un

zăvoi luxuriant, cu insulițe, cu luncă inundabilă, fără dig, fără drum pe mal. Pe malul drept, fâșia de zăvoi

se continuă pe versant cu pădure naturală, totul animat de râul tumultuos și explozia vegetală a primăverii.

Aici au început însă lucrările unui proiect care presupune distrugerea zonei, inclusiv singurul sector

cvasinatural rămas pe Jiul de Est, ceea ce presupune o încălcare a Directivei-cadru privind apa, și defrișarea

perdelei forestiere de protecție de pe malurile acestuia. Conform mărturiei activistului de mediu, se folosesc

fonduri publice în mod ilegal, pe baza unui ordin de ministru (nr. 55/11.02.2012), ordin care nu a fost

publicat în Monitorul Oficial, așadar nu a intrat în vigoare. Pretextul pentru aceste lucrări îl reprezintă

inundațiile din cartierul Aeroport din Petroșani, inundații care, de fapt, nu au nicio legătură cu Jiul, ci

cu subdimensionarea canalizării. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara a autorizat într-o

manieră mai mult decât discutabilă acest proiect, fără evaluarea impactului asupra mediului, și a

refuzat să țină cont de comentariile publicului, depuse în termen legal. Iar Ministerul Mediului, Apelor

și Pădurilor, în loc să impună intrarea în legalitate, a susținut nefondat că proiectul nu a fost contestat

în termenul legal. Garda de Mediu, deși sesizată, a ignorat complet argumentele. Doar Garda

Forestieră și-a făcut parțial datoria, transmițând cazul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani.

Amenajările de pe Jiul de Est nu reprezintă însă singurul pericol condimentat cu abuzuri și avize

discutabile, care ar trebui să ajungă în atenția Parchetului. Mult mai grav este proiectul care riscă să

distrugă de la un capăt la celălalt Parcul Național Defileul Jiului, intitulat „Amenajarea hidroenergetică a

râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești”. Pentru 31 mai 2017, administrația Parcului Național a lansat un

ultim apel la dezbatere publică, asta chiar dacă șantierul a fost deschis deja! Activiștii de mediu acuză în

acest caz faptul că din 2007 lucrările avansează ilegal (avizul inițial de mediu prevedea ca lucrările să se

încheie în 2007). Cu toate acestea, Garda de Mediu a refuzat să oprească șantierul, chit că zeci de mii de

cetățeni români au semnat o petiție prin care solicitau respectarea legilor și salvarea râului și a Parcului

Național de la distrugere. Demersurile civice au rămas fără răspuns chiar și în condițiile în care există

evaluări oficiale care arată că, într-un final, proiectul nu va fi rentabil.

Stimate domnule premier Sorin Grindeanu,

- 68 -

Stimată doamnă vicepremier și ministru al mediului Grațiela Gavrilescu,

Stimată doamnă ministru al apelor și al pădurilor Adriana Petcu,

Stimate colege și colegi senatori,

Versurile amintite la începutul acestei interpelări, din „Africa de sub frunte”, au fost publicate într-o

perioadă în care limbajul dublu era la modă și reprezenta o condiție de supraviețuire în societate. Să declari

una și să faci altceva era un sport național, fie că era vorba de individ, fie de instituții de stat. S-a schimbat

ceva de atunci? Am scăpat de invazia oamenilor-cangur? Din păcate, nu! La mijlocul lunii martie a acestui

an, aici, în Senatul României, am votat cu o largă majoritate (105 voturi „pentru” și 2 „împotrivă”)

ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. L-am ratificat degeaba, una zicem și votăm,

alta facem și, în fiecare zi care trece, doar vești rele mai așteptăm: ba că a mai fost tăiat un copac, ba că altă

pasăre nu mai zboară, ba că alt râu a rămas fără apă, ne privim... primim vești despre noi proiecte miniere

cu riscuri enorme pentru mediu, despre distrugeri de păduri, de parcuri naturale și naționale în schimbul

unor proiecte industriale cu beneficii iluzorii sau discutabile.

Stimate domnule premier Sorin Grindeanu, îmi exprim speranța că veți fi printre cei care totuși

vor răspunde, măcar în ceasul al 13-lea, celei mai mari provocări cu care se confruntă umanitatea în

acest secol: schimbările climatice. Și că veți răspunde în mod real, nu doar cu vorbe. Iar pentru început

veți dispune o anchetă a Corpului de control aflat în subordinea dumneavoastră pentru a verifica toate

neregulile, abuzurile și ilegalitățile semnalate de activiștii de mediu în cazurile care privesc cele două

proiecte care afectează Jiul și afluenții lui.

Aștept să-mi trimiteți în scris rezultatele anchetei Corpului de control.

Cu stimă,

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

În încheiere, să-i numim pe cei care au mai depus interpelări pentru ședința de astăzi:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasile Ilea și

Nicolae Moga;

- din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii: Iancu Caracota, Cătălin-George Stângă,

Ioan Cristina, Alexandru Pereș;

- din partea Grupului parlamentar al USR: George-Edward Dircă.

De asemenea, au mai depus întrebări:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Nicolae Avram, Virginel Iordache și Miron-Alexandru

Smarandache, precum și doamna Liliana Sbîrnea;

- din partea Grupului parlamentar al PNL: Romulus Bulacu, George-Cătălin Stângă, Alexandru

Pereș, Costel Șoptică, Iancu Caracota, Cornel Popa;

- 69 -

- și din partea din partea Grupului parlamentar al USR: Florina-Raluca Presadă și George-Edward

Dircă.

Au primit răspunsuri în scris…, au acceptat primirea răspunsurilor în scris, primite până acum:

Toma Vasilică, de la PSD, din partea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, a răspuns

președintele Florin Geantă; Cătălin-Dumitru Toma, din partea PNL, a primit răspuns de la Ministerul

Mediului, asumat de secretarul de stat Laurențiu Neculaescu; Mirea Siminica, din partea Grupului

parlamentar al PNL, a primit răspuns de la Ministerul Educației Naționale, semnat de secretarul de stat

Petru Andea, și domnul Viorel Sălan, de la PSD, a primit răspuns de la Ministerul Transporturilor,

semnat de Maria Magdalena Grigore. De asemenea, au mai primit răspunsuri: din partea Grupului

parlamentar al PNL: Constantin-Daniel Cadariu, de la Ministerul Transporturilor a semnat Maria

Magdalena Grigore, secretar de stat, și Vasilică Toma, de la PSD, din partea Ministerului Economiei,

răspuns semnat de Florin Geantă, președinte al AAAS.

Aceasta a fost ședința de interpelări și răspunsuri de astăzi, 15 mai, condusă de: președinte de

ședință – Mihai Goțiu, asistat de secretarii Marcel Vela și Adrian Țuțuianu.

O seară cât mai plăcută în continuare!

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

Documents

S T E N O G R A M A - Senat · - 4 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 15 mai 2017 Ședința a început la ora 16.10. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator