S T E N O G R A M A-3 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 4 aprilie 2017 Ședința a început la ora 9.10. Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Laura-Iuliana

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 aprilie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementarea

serviciilor administrației publice centrale și locale se va baza pe o relație de parteneriat

între cetățeni și stat”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea

includerii județului Giurgiu în circuitul național de turism”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă prestigiul Senatului

României;

- Marian Pavel (PSD) – declarație-replică la declarația politică a domnului senator

Remus Mihai Goțiu;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la intervenția domnului senator Marian Pavel;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Probleme de

comunicare la Consiliul Concurenței”;

- Gabriela Crețu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Viața noastră nu are legătură

cu indicatorii lor”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Codrul nu mai este frate cu

românul!”;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Aplicarea Programului de

producere a energiei din surse regenerabile”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – intervenție privind declarația politică a doamnei senator

Emilia Arcan;

- Adrian Țuțuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Academia Română, la ceas

aniversar”;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca temă congresul Partidului

Popular European desfășurat recent la Malta.

3

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 24-25;27

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10 – 15 aprilie a.c. 25

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

25-27;

27-33

- 2 -

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților

de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare) – COM(2016) 863 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea inițială și

formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate

transportului de mărfuri sau de pasageri, precum și a Directivei 2006/126/CE privind

permisele de conducere – COM(2017) 47 final.

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele înregistrate

pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 732 final.

33

6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din

motive etnice. (L52/2017)

36

- 3 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 4 aprilie 2017

Ședința a început la ora 9.10.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreședinte al

Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Marian Pavel și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Doamna Laura-Iuliana Scântei:

Bună dimineața!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2017. Conform

programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Din lista colegilor înscriși la declarații politice, din partea Grupului parlamentar al PSD, dăm

cuvântul doamnei senator Federovici Doina.

Doamna senator.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, distinsă doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Reglementarea serviciilor administrației publice

centrale și locale se va baza pe o relație de parteneriat între cetățeni și stat”.

Stimați colegi,

Așa cum ați putut constata, în primele trei luni de guvernare echipa de miniștri și parlamentari

PSD-ALDE a îndeplinit toate măsurile pe care le-a promis românilor la alegerile din 11 decembrie 2016.

Am ridicat foarte sus ștacheta față de guvernarea precedentă, administrată de tehnocrați. Deci e normal ca

românii să aibă mari așteptări din partea noastră. Sunt convinsă, în guvernarea tehnocrată nimeni nu și-a

pus mari speranțe, iar realitatea a arătat că s-au blocat multe din proiectele începute de PSD.

Acum, că am revenit la guvernare, toți românii așteaptă de la noi să reluăm ceea ce a fost

întrerupt. Vă asigur că ne vom face treaba, iar măsurile adoptate în cele trei luni de guvernare arată că

PSD este interesat de problemele reale ale oamenilor. S-au mărit salariile și pensiile. În paralel cu

măsurile sociale, s-au luat și multe decizii importante pentru mediul de afaceri.

Vă dau doar câteva exemple. S-a redus TVA de la 20% la 19%. S-au redus accizele pe carburanți

cu valori între 18 și 20%, s-a eliminat taxa pe construcții speciale, s-au eliminat 102 taxe, din care o mare

parte erau la Registrul Comerțului, dar și alte taxe importante pentru mediul de afaceri, cum este chiar

- 4 -

taxa pe timbru pentru înmatricularea vehiculelor. S-a adoptat programul Start-up Nation, care va acorda

ajutoare pentru începerea unei noi afaceri, în special de către cei tineri, s-a redus impozitul la IMM-uri la

1% pe cifra de afaceri, s-a renunțat la impozitul pe venit pentru angajații sezonieri care sunt păstrați în

câmpul muncii pentru tot anul, s-a eliminat plata CASS pentru veniturile suplimentare obținute din

veniturile independente, s-a aprobat actul normativ prin care Guvernul alocă peste 74 de milioane de euro

pentru finanțarea Programului Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și multe altele.

Urmează, în următoarele trei luni, să implementăm un cod economic și un cod administrativ,

care vor conține toate reglementările necesare, fără alte norme metodologice suplimentare. În acest fel,

vom grupa legislația economică și cea din domeniul administrativ în două acte normative. Astfel, se va

simplifica procesul de identificare a legilor și normelor care reglementează legislația economică și

administrativă.

Orice persoană sau antreprenor care va avea nevoie să caute o prevedere va identifica imediat

articolele de lege, întrucât vor fi grupate în cele două coduri. Astfel, vom avea, pe de o parte, Codul

economic, care va include Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea evaziunii fiscale, Legea

societăților comerciale și alte legi din acest domeniu, iar, pe de altă parte, vom avea Codul

administrativ, care va cuprinde legislația națională și locală în domeniul administrativ, respectiv

Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale, dar și alte acte normative.

Ceea ce ne dorim este să avem o relație bazată pe încredere și predictibilitate între stat și fiecare

cetățean sau firmă din țara noastră. De aceea, vom schimba modul de interacțiune cu toate instituțiile

statului, prin reducerea numărului de formulare, maximum cinci pe an, prin publicarea pe site-ul

Guvernului a nomenclatorului tuturor taxelor din România, prin restrângerea la jumătate a numărului de

taxe fiscale și nefiscale și prin renunțarea solicitării documentelor care se află deja la o instituție publică.

Având în vedere aceste aspecte pe care le-am menționat, stimați colegi, vă solicit să colaborăm

pentru a adopta cât mai rapid în perioada următoare toate modificările legislative pe care vi le-am

prezentat și pe care Guvernul le va aproba și le va transmite către Parlament.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Vă mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Marciu Dan Ovidiu.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

- 5 -

Declarația politică – „Necesitatea includerii județului Giurgiu în circuitul național de turism”.

Județul Giurgiu deține areale cu mare potențial turistic. Și aș enumera:

- în comuna Călugăreni, localitate istorică, puncte de interes: Crucea lui Șerban Cantacuzino,

ridicată în 1862, simbol al victoriei din 1595 a lui Mihai Viteazu, care a repurtat o victorie asupra lui

Sinan Pașa; podul peste Neajlov, construit în epoca regelui Carol al II-lea, reconstruit în anii 1934 –

1935, în cinstea victoriei asupra turcilor; de asemenea, Crucea lui Mihai sau Crucea de piatră,

monument ridicat în 1993, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a

domnitorului Mihai Viteazu;

- în localitatea Comana: Parcul natural Comana, la fel ca și Mănăstirea Comana, ctitorită de

Vlad Țepeș și refăcută de Șerban Cantacuzino, sunt situate pe Valea Neajlovului, în apropiere de

București la circa 30 de kilometri – parcul reprezintă cea mai mare arie protejată din Câmpia Română,

cu o suprafață de aproape 25 de hectare; în incinta lui sunt rezervații de mărgăritar, de bujor românesc

și ghimpe; după Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei, Balta Comana este a treia zonă umedă a

României și a doua ca biodiversitate după Deltă, găzduind peste 140 de specii de păsări și 13 specii de

pești, dintre care două nu sunt întâlnite nicăieri în lume – se pot practica pescuitul și vânătoarea,

plimbări cu caiacul, cu barca cu motor, cu trăsura prin pădure până la marginea Deltei Neajlovului;

casa memorială din Comana a scriitorului suprarealist de origine aromână Gellu Naum, 1915 – 2001,

fost profesor de filozofie, eseist, poet, prozator;

- în comuna Florești-Stoenești avem un monument de arhitectură în stil brâncovenesc, edificat

între anii 1710 și 1715. Tot aici se mai află un conac boieresc care găzduiește un Muzeu de etnografie

și artă populară, secție a Muzeului Județean „Teohari Antonescu”;

- comuna Gostinari: ruinele conacului lui Radu Șerban de la Mironești, care pot fi consolidate

in situ;

- în comuna Gostinu, printr-un proiect transfrontalier s-a amenajat o zonă de agrement în

vecinătatea Dunării, cu 10 căsuțe de lemn, unde se pot caza turiștii, care beneficiază inclusiv de o

plajă, deja celebră în județ și în capitală;

- comuna Herăști: ansamblul medieval care include Casa de piatră de la Herăști, ctitorită de

boierul Udriște Năsturel, cumnatul lui Matei Basarab, Biserica Herăști, ctitoria familiei Năsturel,

contemporană cu conacul și restaurată;

- comuna Slobozia: Mănăstirea Sf. Ioan Rusu;

- în comuna Vărăști: Ansamblul medieval Dobreni;

- comuna Vedea: biserică cu picturi realizate de renumitul pictor Gheorghe Tăttărescu;

- în orașul Mihăilești: Biserica din Drăgănescu, pictată de marele duhovnic român Arsenie Boca;

- despre municipiul Giurgiu:

- 6 -

Așezare vlăsceană, atestată documentar în anul 1403 într-un document din vremea lui Mircea

cel Bătrân, oraș care a fost distrus în mare parte în timpul războaielor ruso-turce, a fost reconstruit

după un plan arhitectural care presupunea o dezvoltare radială a străzilor și piețelor, pornind de la o

piață centrală circulară, așa-numita Farfurie, unică în România, dar din păcate distrusă parțial în timpul

regimului comunist.

De asemenea, municipiul Giurgiu poate oferi croaziere pe Dunăre. Există port unde acostează

multe vase turistice care fac croaziere pe Dunăre. Sunt foarte mulți turiști amatori de croaziere ce

provin din Statele Unite, din Germania, din Franța și Norvegia. Organizatorii oferă turiștilor

posibilități de explorare și descoperire a unor evenimente și experiențe unice în interacțiunea activă cu

localnicii. De ce nu am relua croazierele pe Dunăre cu navele românești, așa cum s-a făcut până acum

circa 10-15 ani?

De asemenea: Cetatea Giurgiu; Turnul Ceasornicului, care este monument construit în piatră în

1877, clădire emblematică a municipiului; prima gară din Țara Românească, dată în funcțiune odată cu

colegiul din municipiu, în 1869; Podul Prieteniei, construit în 1954; Podul Bizeț, care este proiectat și

construit de inginerii Anghel Saligny și Ion Ionescu-Bizeț, inaugurat în 1905, care este singurul pod în

curbă din Europa, și așa mai departe.

Sunt și alte monumente și locuri care pot fi vizitate.

Solicităm Ministerului Turismului includerea județului Giurgiu în circuitul turistic național, în

conformitate cu prevederile programului de guvernare în domeniul turismului.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Remus.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mă văd nevoit să revin asupra unei teme care se pare că vă este dragă, și cu îndreptățire, celor

mai mulți dintre dumneavoastră – prestigiul acestei instituții.

Nu știu dacă ați aflat – întâlnirea a fost publică și transmită on-line în direct –, dar mă asigur

acum că aflați: la sfârșitul săptămânii trecute, la inițiativa Asociației pentru Apărarea Drepturilor

- 7 -

Omului din România, Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a avut loc o dezbatere publică la care au

participat mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și parlamentari de la diferite partide.

Întâlnirea a devenit necesară în contextul foarte agitat în domeniul justiției, când Consiliul Superior

al Magistraturii (CSM) funcționează ilegitim, din cauza absenței celor doi reprezentanți ai societății civile

din componența sa, fapt care ridică semne serioase de întrebare asupra legitimității tuturor deciziilor pe care

CSM le ia în această perioadă și mai ales a posibilității ca aceste decizii să poată fi atacate cu succes în

instanțe tocmai din cauza acestei situații. Mai mult, funcționarea ilegitimă și, conform unor opinii

exprimate pe această temă, chiar ilegală a CSM are efecte extrem de grave atât în privința încrederii

societății în ideea de lege, dar și în Parlament, și mai exact în Senat, unde se află sursa acestei stări de fapt.

Stimate colege și stimați colegi,

Una dintre propunerile puse în discuție în cadrul dezbaterii amintite a fost amendarea legii și

constituirea unui mecanism prin care reprezentanții societății civile în instituții precum CSM, CNCD,

CNI și altele să fie numiți direct de către societatea civilă, atenție, fără implicarea Parlamentului în

aceste proceduri.

E drept, schimbarea acestor proceduri va trebui să fie votată tot de către Parlament, dar însuși faptul

că reprezentanții celor mai active organizații civice din domeniul drepturilor omului se gândesc la limitarea

atribuțiilor sau chiar la excluderea Parlamentului din procesul de desemnare a reprezentanților societății

civile în diferite organisme cheie ale democrației arată cât de multă încredere mai au membrii societății

civile în instituția pe care o reprezentăm.

Stimate colege și stimați colegi,

Domnule președinte al Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu,

Ideea excluderii Parlamentului din acest proces reprezintă un avertisment, chiar o palmă, mi-aș

permite să afirm, care ar trebui, măcar în ultimul ceas, să ne trezească la realitate.

Am mai spus, voi mai spune și voi repeta până se va înțelege: prestigiul Parlamentului nu se

dobândește prin vot autoreferențial, la fel cum rolul de instituție centrală a democrației și organ

reprezentativ suprem al poporului riscă să se piardă când vocea poporului nu se mai aude prin vastele

lui coridoare și săli. Prestigiul și rolul de organ suprem al poporului se câștigă și se pierd în fiecare zi

de către Parlament. În cazul care a generat situația amintită – numirea celor doi reprezentanți ai

societății civile în CSM –, Parlamentul, și mai exact Senatul, încă are șansa de a remedia situația,

reluând votul cu candidații înscriși în termenul legal, 6 noiembrie 2016.

Desigur, ne putem și încăpățâna, precum Faraonul din textele biblice, și să perpetuăm abuzul, dar

să nu ne mirăm atunci de efecte. Și, pentru o instituție precum Parlamentul, nu cred că există plagă mai

grea decât neîncrederea din partea cetățenilor. Da, vă asigur, pierderea încrederii cetățenilor în Parlament

nu poate și nu se va putea remedia cu votul majorității parlamentare, care ar pretinde că e altfel.

Vă mulțumesc.

- 8 -

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj



Întrucât… (Discuții la prezidiu.)

Dăm cuvântul domnului senator Pavel, pentru un drept la replică.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:

Vă mulțumesc.

Domnule senator,

Am stat și am analizat ceea ce dumneavoastră ați afirmat în plenul Senatului și, în al

doisprezecelea ceas, eu cred că dumneavoastră puteți înțelege.

Dumneavoastră puteți înțelege un vot democratic în Parlamentul României. Dumneavoastră

puteți înțelege că democrația este cu vot, domnule senator, și nu cu numiri.

Dacă dumneavoastră solicitați astăzi sau veniți să ne expuneți că s-a acreditat ideea de a fi scos

Parlamentul ca for decizional în ceea ce înseamnă numirea membrilor societății civile în CSM,

înseamnă că n-ați înțeles nimic.

Domnule senator,

În Parlamentul României, în Senat, nu este vorba despre un vot obligatoriu. Nu este vorba

despre un mandat imperativ, domnule senator. Pe mine, senatorul Pavel, nu mă poate obliga nimeni,

nici senatorul Goțiu, nici președintele Călin Popescu-Tăriceanu, nici liderul de grup, să votez pentru

cineva, în favoarea cuiva, dacă eu nu cred lucrul acesta.

Și, încă o dată, să spuneți că trebuie să reluăm votul, după ce există un vot de respingere,

domnule senator… există un vot cu 79 împotriva cuiva. Asta înseamnă că persoana respectivă a fost

respinsă. Să mă obligați de fiecare dată să vin să votez, că poate o să-mi schimb decizia și opinia, îmi

dă mie ideea că dumneavoastră n-ați înțeles încă cum este cu votul în Parlament. Dar sunt convins că

în următorii trei ani cu siguranță veți înțelege.

Vă mulțumesc frumos.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim, domnule senator.

Un drept la replică din partea domnului senator Goțiu. (Discuții la prezidiu.)


Domnule secretar al Biroului permanent al Senatului… Marian Pavel…

Mulțumesc, știu cum vă cheamă.

- 9 -

Două observații am de făcut referitor la ceea ce ați afirmat dumneavoastră.

În primul rând, ceea ce am menționat în declarația politică este să vă spun ceea ce se întâmplă în

societatea civilă. Majoritatea organizațiilor care au semnat și acel protest au participat și la această

dezbatere și au făcut această propunere, pe care o găsiți și pe site-ul APADOR-CH. Deci eu v-am

informat că astfel vede societatea civilă – sau peste 20 de organizații, pe care eu le consider

reprezentative pentru drepturile omului din România – ceea ce s-a întâmplat în Parlament… și în Senat.

Dumneavoastră sunteți îndreptățit să țineți cont sau nu de această opinie. Eu v-am spus și v-am transmis

modul cum văd ei situația.

Legat de problema de fond, am spus-o și în Biroul permanent, o repet și aici în plen, art. 135

specifică foarte clar: „Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcții nu se obține numărul necesar de

voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice.” De asemenea, se arată la art. 133: „Votul

secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcții (…).” Iar la

alin. (4): „Senatorul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei

dorite sau votează contra ștergând numele și prenumele persoanei respective.”

Din punctul meu de vedere, interpretând cumulat aceste două prevederi din Regulamentul

Senatului, art. 135, în interpretarea pe care o dați dumneavoastră – au dat-o Comisia juridică și Biroul

permanent –, nu s-ar aplica niciodată. Pentru că doar în cazul numirii în funcții au loc aceste voturi pe

listă, cu pentru și contra. Or, în cazul numirilor în funcții, spune foarte clar articolul 135: dacă nu se

întrunește cvorumul necesar, se reia votul.

Astfel, aș aștepta – am solicitat și domnului președinte al Comisiei juridice și în Biroul

permanent – să mi se explice sau să explice nu mie personal, ci societății civile și opiniei publice în ce

situații se aplică art. 135.

Mulțumesc.



Nemaifiind prezenți de față colegi senatori care să-și susțină declarațiile politice, suspendăm

pentru câteva minute ședința.

PAUZĂ


Reluăm ședința de susținere a declarațiilor politice.

Invităm, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Mircea Cazan.

Domnul senator.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Declarație politică – „Probleme de comunicare la Consiliul Concurenței”.

- 10 -

În data de 9 martie 2017, Consiliul Concurenței a transmis un comunicat de presă pe site-ul propriu

cu privire la faptul că va analiza tranzacția prin care PayPoint Services intenționează să preia Payzone, sens

în care autoritatea va întreprinde demersuri instituționale prin care să identifice dacă operațiunea notificată

nu alterează piața de profil, libera concurență inducând posibile efecte anticoncurențiale.

Dar interesant este faptul că anunțul sus-menționat și publicat de Consiliul Concurenței a apărut la

ceva timp după ce alte două publicații on-line de specialitate în domeniul financiar-bancar economic,

„Capital” și „Ziarul Financiar”, au anunțat în data de 8 martie, la o diferență de timp mică una de cealaltă,

deci cu o zi înainte, anunțul oficial menționat, știrea că PayPoint va achiziționa Payzone, dând publicității

chiar comunicatul în cauză.

Întrebarea care se pune este: cum Consiliul Concurenței a păstrat confidențialitatea

comunicatului, dacă pe surse cele două publicații au intrat în posesia acestuia cu cel puțin 24 de ore

înaintea anunțului oficial? Care au fost rațiunile pentru care a fost plasat la cele două publicații, și nu

către toate sursele mass-media?

Această situație poate genera suspiciuni față de loialitatea persoanelor cu funcții publice care

trebuiau să respecte normele de reglementare a activității autorității în cauză, să păstreze echidistanța

în raport cu terții interesați în a primi informații în interes public, atât timp cât aceste informații

relevante despre diverse activități interne, cum ar fi în cazul de față evaluarea unor concentrări

economice, pot să apară în mod direcționat către anumite publicații de casă.

Pun și eu o întrebare în raport cu știrea de mai sus, și anume dacă există canale informale de

difuzare externă de știri despre aceste feluri de investigații, analize, evaluări specifice în domeniul

concurenței cum este cel prezentat mai sus.

Consider că se impune ca această practică să fie bine analizată de cei în drept și comunicatele

să se remită conform Legii transparenței și Legii nr. 544/2001, cu atât mai mult cu cât între Consiliul

Concurenței și DNA a fost încheiat în 2015 un protocol privind colaborarea pentru depistarea

practicilor anticoncurențiale. Este absolut necesar ca cei de la Consiliul Concurenței să-și facă bine

treaba și să nu existe suspiciuni asupra activității desfășurate de către această instituție publică.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan

Vă mulțumesc.



Suspendăm pentru câteva momente ședința.

Mulțumim.

PAUZĂ


Reluăm ședința din nou.

- 11 -

Pentru susținerea declarației politice, dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD,

doamnei senator Crețu Gabriela.

(Replică neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Crețu.)

Vă așteptăm.

Doamna Gabriela Crețu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Viața noastră nu are legătură cu indicatorii lor”.

În țara divorțurilor politice transmise în direct, uneori cu probele infidelității excluse, și în țara

unde inventăm catastrofe reale sau imaginare, îmi asum un act de curaj. Astăzi vă voi vorbi despre

indicatorii macroeconomici. Poate părea un efort sortit eșecului sau pentru a vă plictisi.

Dar, în aceste zile, ca totdeauna în trecutul din urmă, în acest spațiu, în spațiul public în genere,

s-au purtat zeci de discuții sterile despre cum și ce trebuie să urmărim pentru a fi siguri de succes.

Susținătorii Guvernului, criticii Guvernului deopotrivă păreau convinși că soarta lor e legată de cifrele

pe care statistica le va anunța în ziua X.

De decenii deja, criteriul oricăror comparații legate de dezvoltare a ajuns produsul intern brut.

S-a insinuat subtil și a luat locul altor măsurători, pe care în trecut le cunoșteam: produsul național,

venitul național, balanța de plăți etc. S-a insinuat și, pereche cu el, puterea de cumpărare a înlocuit

calitatea vieții.

Ni se spune că o țară o duce bine sau o duce rău după mărimea produsului intern brut. Ni se

anunță că vine sau pleacă o criză după evoluția produsului intern brut. Viața bună a ajuns să fie

echivalată cu puterea de cumpărare mare.

Cine reprezintă țara, cine iese din criză și cui îi aparține puterea de cumpărare nu ni se spune.

Că o țară e formată din cetățeni, nu din consumatori, se ignoră cu intenție.

Produsul intern brut reprezintă valoarea producției vândute și încasate într-o țară în timp de un

an. Este măsura pieței, nu a activității. Tot ceea ce nu intră în regulile pieței nu există.

Dacă firmele sunt românești sau străine nu contează. Contează doar să funcționeze în această

țară. Indicatorul nu e sensibil la colonizare. Dacă sporesc cifrele de afaceri ale cazinourilor de pe Calea

Victoriei, vânzările producătorilor americani de tutun sau recolta de roșii de la Tecuci, din mărimea

PIB-ului nu ne dăm seama.

PIB-ul nu ne spune nici dacă veniturile se adună în conturile din Elveția ale celor din Top 300,

se repatriază spre țările unde sunt înregistrați investitorii străini sau în paradisurile fiscale sau, varianta

preferabilă, se împart între cei care muncesc pentru ele.

- 12 -

Media pe cap de locuitor ne ascunde cât de echitabilă sau de neechitabilă este repartizarea între

toți cei care participă la realizarea sa. Ea poate crește în voie, în timp ce majoritatea moare de foame.

Media poate crește.

Aceste lucruri sunt logice. Nu e nicio noutate. Ce se ignoră adesea este altceva.

Ca să vedem cu ce am rămas după întregul efort, din PIB ar trebui să scădem nu doar ceea ce

aparține de drept altora – investitori străini, de exemplu –, ar trebui să se scadă și toate costurile

externalizate ale producției pe care le plătim întotdeauna noi, într-un fel sau altul. Poluarea mediului nu

intră decât parțial în costuri, dar are efecte negative și generează cheltuieli publice mari pentru a repara

ceea ce mai e de reparat. Sănătatea fizică și psihică deteriorată a lucrătorului lipsit de protecție sau

prost plătit este pe gratis. Exploatarea excesivă a resurselor, care se asociază cu distrugerea solului, a

peisajului, alunecări sau prăbușiri de teren, modificări climatice, ele sunt parte a averii distruse a unei

națiuni, dar nu și parte a costurilor de producție, a producției vândute și încasate, adică a PIB. Nici

costurile de dezactivare a unui reactor nuclear nu fac parte. Zicem că pe termen scurt e bună energia

nucleară că e ieftină, dar nimeni n-a internalizat costurile care urmează în momentul în care o centrală

va trebui dezactivată.

De ce spun toate aceste lucruri? Pentru că mi-am amintit, în această dimineață, o vorbă dură,

spusă odată de Franklin Delano Roosevelt: „Guvernul condus de bănci este tot atât de periculos ca un

guvern condus de crima organizată.” Or, noi am ajuns să trăim într-o lume – nu vorbesc doar de

această țară, vorbesc de această Europă și această lume – în care toți indicatorii pe care îi folosim și pe

care îi urmărim sunt cei pe care băncile, din păcate, i-au impus. Nu cei care măsoară viața noastră, ci

cei care măsoară afacerile lor.

Mulțumesc foarte mult.



Permiteți-mi să salut prezența în sală a unui grup de tineri elevi, însoțiți de profesorii lor,

membri ai Orchestrei Rosh Pinna Youth Band, din Israel, aflați în vizită în Senatul României.

„I wish you a warm welcome for the students and kids, coming from Israel, member of the

Rosh Pinna Youth Band Orchestra. We are here in the middle of the this morning reunion of the

Romanian Senate. I wish you a very pleasant stay in Bucharest also.”

Continuăm sesiunea de susținere a declarațiilor politice și invităm, din partea Grupului

parlamentar al PSD, pe doamna Arcan Emilia.

Doamna senator.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

- 13 -

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Codrul nu mai este frate cu românul!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În luna care tocmai a trecut, pe 21 martie, la nivel mondial s-a marcat Ziua Internațională a

Pădurilor. Potrivit legii care a intrat în vigoare de curând, în România această zi este sărbătorită pe 25

martie.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat această hotărâre cu scopul de a crește gradul de

conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în

beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Organizația Națiunilor Unite recomandă statelor membre să organizeze acțiuni pentru

reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Deviza sub care se marchează anul acesta Ziua Internațională a Pădurilor se intitulează „Păduri

și energie”.

În țara noastră, în acest an, parcă mai mult decât în anii trecuți, opinia publică a reușit să

sensibilizeze și să mobilizeze mai mult cetățenii României pentru a privi cu mai mare atenție și

îngrijorare la ceea ce se întâmplă cu pădurile, care ne-au fost de mare ajutor pentru apărarea vieții, a

sănătății de-a lungul întregii noastre istorii.

Astfel, am putut vedea participând la campanii de sădire a pomilor și de împăduriri atât

autoritățile locale, județene și centrale, cât și cetățeni de la orașe și sate, copii și tineri și, mai mult

decât atât, chiar premierul României ne-a dat un exemplu pozitiv și de această dată.

Totuși, nu putem să trecem peste acest moment fără a sublinia faptul că pădurea trece printr-o

mare suferință. În ciuda importantelor beneficii ecologice, economice, sociale, de sănătate și de

supraviețuire pe care ni le oferă, pădurea este supusă unor distrugeri dramatice. Defrișările și tăierile

continuă într-un ritm alarmant, atât la nivel mondial, cât și, din păcate, în țara noastră.

Văzând cum dispar pădurile de pe văi, de pe dealurile și munții patriei, ajungi la concluzia că

românul nu-i mai este frate, ci a devenit dușmanul codrului.

Problema nu este nouă, ci este bine cunoscută. Apreciez că Legislativul trecut s-a aplecat cu

mare grijă asupra acestui domeniu și a elaborat un Cod silvic modern, în care sunt prevăzute sancțiuni

grele pentru tăierile ilegale de arbori. Și, cu toate acestea, nu se reușește stoparea fenomenului, ca și

cum ar fi o fatalitate dacă nu secătuim atât cât a rămas din această mare bogăție, din „aurul verde” sau

„plămânul” țării noastre.


Eu fac această declarație tocmai pentru a preveni distrugerea pădurilor și pentru a nu o privi ca

pe o fatalitate împotriva căreia nu avem ce face. Consider că am ajuns într-un punct în care problema a

- 14 -

atins o gravitate deosebită. Este o chestiune de supraviețuire și de securitate națională. Ca atare, ea

trebuie tratată cu măsuri deosebit de serioase.

E de presupus faptul ca mijloacele și forțele pe care le repartizăm acestui flagel să nu fie

suficiente și capabile să aplice așa cum se cuvine Codul silvic, legea. Mă gândesc la măsuri care să

apere efectiv pădurile de tăierile iraționale, iresponsabile și ilegale, măsuri care să ajute și să determine

comunitățile din apropierea pădurilor să devină apărătoare ale acestora, măsuri care să-i vizeze pe toți

infractorii furtului de lemn, tăietori, transportatori, vânzători și prelucrători de lemn furat.

Autoritățile și instituțiile statului, atât cele cu atribuții din sectorul forestier, cât și cele care

aplică legea, care au în atribuții ordinea, apărarea și siguranța națională trebuie responsabilizate cu

problema apărării pădurilor, ea fiind una de siguranță națională. Nu ne mai putem permite doar să

lăsăm… să ne lamentăm așa, să vedem și să ne uităm cum dispar pădurile.

Solicit cu această ocazie ca ministrul de resort să vină în fața Parlamentului cu o informare la zi

asupra problematicii pădurilor și cu un plan cuprinzător de măsuri, inclusiv cu resursele suplimentare

de care este nevoie pentru a trece, așa cum scrie în Codul silvic, de la reducere la creșterea suprafețelor

cu păduri.

Și un exemplu eu l-am dat deja în județul Neamț, unde sâmbătă, 1 aprilie, alături de colegele

mele din Organizația județeană a femeilor social-democrate și cu unii colegi din Biroul permanent, am

plantat 500 de puieți de stejar, într-o zonă în care defrișarea a atins cote maxime. A fost o acțiune pe

care am inițiat-o, care s-a bucurat de mare succes printre membrii Partidului Social Democrat din

Neamț și care vă asigur că nu va fi ultima.

S-a tăiat prea mult, ani la rând, ca să putem acoperi rănile deschise din pădurile noastre într-un

timp foarte scurt. Vă îndemn pe cât mai mulți să urmați exemplul, pentru că așa vom lăsa urme ale

trecerii noastre și, de ce nu, o bogăție pentru generațiile viitoare, căci la momentul actual, din păcate,

mari zone din frumusețile naturale nu mai au codri verzi, așa cum apar pe harta geografică a României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.



În continuare dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Sbîrnea

Liliana.

Doamna senator.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

- 15 -

Tema declarației mele este „Aplicarea Programului de producere a energiei din surse regenerabile”.

La începutul declarației mele, doresc să-mi exprim satisfacția pentru că Executivul nostru a

dovedit disponibilitatea de a da un nou impuls unei probleme controversate, asupra căreia a plutit un

nor de incertitudine în ultimii ani. Mă refer la sistemul de producere a energiei regenerabile.

În acest domeniu, Guvernul a aprobat joia trecută o Ordonanță de urgență pentru modificarea și

completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din

surse regenerabile. Noua ordonanță vine să îmbunătățească legislația în domeniul producerii energiei

din surse regenerabile și, implicit, să susțină dezvoltarea în continuare a acestui sector.

Astfel, certificatele verzi, potrivit noilor reglementări, vor fi valabile până în anul 2032, iar

producătorii de energie regenerabilă vor plăti impozit pe profit doar în momentul tranzacționării acestora,

și nu la momentul înregistrării în contabilitate. Legea era necesară și urgentă, pentru că la finalul lunii

martie expira perioada de amânare de la tranzacționare a certificatelor verzi, decizie luată acum trei ani,

și în acest sens trebuie pregătit și reglementat momentul reinserării în piață a acestor bonuri.

De altfel, în domeniul la care mă refer avem și obligații europene. Conform normelor și

angajamentelor europene asumate, România are stabilită pentru 2020 o țintă națională de 24% energie

regenerabilă în consumul final brut de electricitate. Menționez cu bucurie faptul că țara noastră a atins

deja această țintă, dar ea trebuie menținută și în perspectiva anului de referință.

Sunt multe prevederi interesante în acest act normativ, nu-i voi face aici un rezumat, dar vreau

să precizez că membrii Guvernului au avut grijă ca noile măsuri de revenire a sistemului de producere

a energiei regenerabile să nu aibă impact în facturile plătite de consumatorii casnici până în anul 2032.

Potrivit Strategiei energetice a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, pentru a

susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic trebuie să devină mai puțin

poluant, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai robust din punct de vedere economic.

Ordonanța despre care fac vorbire în declarația mea constituie un moment important în implementarea

Strategiei energetice a țării.

Am considerat necesar să salut acest moment, știut fiind că sectorul energetic contribuie în mod

esențial la dezvoltarea României, prin influența profundă asupra competitivității economiei, a calității

vieții și a mediului.

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10, județul Buzău

Vă mulțumesc.


Mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, pentru un scurt drept la replică, domnului senator Goțiu.

Domnule senator.

- 16 -


Bună ziua!

Nu este neapărat un drept la replică, cât o precizare și o rugăminte adresate doamnei senator

Emilia Arcan, legat de declarația politică privitoare la salvarea pădurilor.

Mă număr printre cei care în vara lui 2015 am ieșit în stradă pentru a susține adoptarea acelui

Cod silvic, pe care l-am considerat un pas înainte în protejarea acestor păduri, dar nu și un pas

suficient.

Legat de acele sancțiuni de care ați amintit că sunt prevăzute în Codul silvic, cea mai mare parte a

lor a fost introdusă prin Ordonanța nr. 51/2016, aceste sancțiuni foarte dure, și în continuare și această

ordonanță este perfectibilă. Dar, după cum știți, la Camera Deputaților se află în acest moment în dezbatere

tocmai această aprobare a Ordonanței nr. 51 și, în paralel, tot la Camera Deputaților este în discuție o lege

care prevede alte reglementări și alte sancțiuni, care, practic, ar scoate Ordonanța nr. 51/2016, în totalitate,

din efectele ei cele mai benefice.

De aceea, rugămintea este de a vă adresa colegilor deputați, de la Camera vecină, pentru a-i

ruga și a discuta cu ei pentru menținerea acestei Ordonanțe nr. 51, și în special a principalelor

reglementări legate de protecția pădurilor din acest domeniu, și nu de a merge pe cealaltă variantă, care

e mai edulcorată în această privință.

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator. (Discuții la prezidiu.)

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Țuțuianu Adrian.

Domnul Adrian Țuțuianu:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Academia Română, la ceas aniversar”.


Este o onoare să mă adresez dumneavoastră astăzi, marcând un secol și jumătate de când, în

plin efort de regenerare a României moderne, ia naștere cel mai important for de consacrare

intelectuală, de cercetare științifică și de creație culturală din România – Academia Română, instituție

de elită, ce a confirmat prin prodigioasa activitate celebrele cuvinte ale marelui Voltaire: „La ce pot

sluji academiile? Să întrețină focul pe care l-au aprins marile genii.”

Într-adevăr, ideea înființării unei societăți academice a fost susținută de cărturari de seamă ai

vremii respective, printre care Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Maiorescu, Iordache Golescu, Timotei

Cipariu, Gheorghe Asachi sau George Barițiu. Vastul program de reforme ce a urmat actului unirii

Principatelor Române a creat un mediu prielnic pentru înființarea unei academii, astfel că, având deja o

- 17 -

bază materială datorată lui Alexandru Ioan Cuza și lui Evanghelie Zappa, prin Decretul nr. 582 din 1,

respectiv 13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, la propunerea lui C.A. Rosetti, a luat ființă la

București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui Dicționarul și Glosarul

Limbii Române, respectiv „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili

normele ortografice ale limbii.

Situația internațională nefavorabilă și cumplita epidemie de holeră ce cuprinsese țara au amânat

inaugurarea Societății Literare Române pentru anul următor, când la 1/13 august 1867, la București, în

casele banului Constantin Ghica, de lângă Grădina Cișmigiu, s-a desfășurat cea dintâi ședință a

Societății Literare Române.

Primul statut al Societății a apărut în același an. A schimbat numele acesteia în Societatea

Academică Română, ce avea scopul „de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”. Prin

decretul domnesc din anul 1879, Societatea primește denumirea de Academia Română.

Este important de menționat și faptul că, la un an după fondarea Societății Academice Române,

a fost înființată Biblioteca Academiei – 6 august 1867 –, care avea misiunea de a aduna și conserva în

colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească,

precum și istoria universală.

Stimați colegi,

Academia Română funcționează și acum, ca și în anii de pionierat ai existenței sale, pe trei

coordonate: for de consacrare și de recunoaștere a meritelor deosebite ale oamenilor de știință, de

cultură și de litere din țară, cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România și

participant activ în viața societății românești.

Este incontestabilă și imposibil de cuprins în cuvinte importanța fondării, acum 150 de ani, a

Societății Academice Române. Cine se încumetă la o evaluare de acest tip va trebui să aibă în vedere

că a contribuit, prin noblețea ideilor, prin forța științei și prin fermitatea principiilor, la constituirea

statului român modern, promovând perfecționarea continuă, calitatea profesională, probitatea morală și

meritocrația, cu toate că, inevitabil, traseul existenței i-a fost marcat și de perioade nefavorabile.

Evident că evoluția ascendentă a acestui for este asigurată de membrii ei, elita intelectualității

românești, iar societatea contemporană și contextul istoric național și internațional obligă la deschidere,

la dinamism, la atitudine fermă și implicare nemijlocită în probleme importante pentru țară.

Tradiția trebuie adaptată la situația contemporană, la dezvoltarea tehnologică și evoluția

științifică, trebuie să valorifice trăsăturile spirituale specifice, astfel încât, în această epocă a

demitizărilor, a deconstrucției, a patriotismului exacerbat sau bagatelizat, a dedublărilor și a confuziei

dintre valoare și nonvaloare, Academia Română, prin membrii ei, să rămână templu național al științei,

culturii și artei, locul unde se gândesc marile proiecte ale țării, așa cum este și vastul document al

- 18 -

Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, gândit și asumat de echipe de specialiști

membri ai Academiei Române.

Este de datoria noastră să punem în aplicare ideile, să parcurgem anevoiosul drum de la vorbă

la faptă, să devenim parteneri de idei și acțiuni. Este momentul acum să răspundem și apelului pe care

membrii Academiei Române l-au adresat instituțiilor statului și poporului român, preocupați fiind de

multiplele acțiuni îndreptate direct împotriva statului și poporului român, de încercările recurente de

regionalizare a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției

României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic,

social, al calității vieții în aceste zone.

Vă afirm astăzi aici, doamnelor și domnilor, că, da, este nevoie să ne unim. Dincolo de

convingeri politice, se impune să luăm atitudine împotriva tuturor acelora care, prin acte mai mult sau

mai puțin fățișe, prin diversiuni mai îndrăznețe sau mai palide, urmăresc subminarea valorilor și

instituțiilor fundamentale ale statului, denigrează simbolurile naționale, promovează nonvaloarea,

corupția sau doresc deprofesionalizarea și degradarea învățământului și, implicit, a societății. Da, este

timpul să ne unim în cuget și simțiri, precum strămoșii noștri odinioară, să veghem ca România să

rămână o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână

pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei unite, dar cu identitate proprie, românească, așa

cum ne-au cerut-o membrii Academiei Române și cum cu toții o dorim.

Stimați colegi,

Simbol al spiritualității naționale, încă de la înființarea sa, Academia Română obține acum

certificatul Magna cum laude pentru cei 150 de ani de activitate neîntreruptă ca nucleu al

intelectualității românești, cunoscută și apreciată universal ca cel mai înalt for științific al României, ce

promovează excelența și performanța, ca mediator corect între tradiție și modernitate.

Datoria noastră este să apărăm această instituție de prestigiu atunci când prin inițiative

nepotrivite îi este pus în pericol statutul și s-o sprijinim în demersul său sintetizat, încă perfect, de

cuvintele lui Carol I rostite într-una dintre adunările Academiei: „Însă cum poate să fie altfel, când

lucrările de căpetenie ale Academiei sunt istoria și limba, temeliile existenței noastre naționale?”

Țara datorează astăzi Academiei un șir de documente istorice ascunse până acum și care au fost

scoase din întuneric prin ostenelile neobosite ale membrilor ei, răspândind nouă lumină asupra

trecutului neamului românesc. Nu mai puțin însă trebuie să ne ocupăm și de viitor, de limba noastră,

care s-a păstrat neatinsă în câmpiile roditoare ale Dunării, în plaiurile mărețe ale Carpaților.

Ce sarcină mai dulce poate avea Academia Română decât a lua sub paza sa această limbă

veche, pe care poporul o înțelege și o iubește?

Vă mulțumesc.

- 19 -

Senator de Dâmbovița, Adrian Țuțuianu



Suspendăm pentru câteva minute ședința.

PAUZĂ


Bună dimineața din nou!

Voi da citire listei cu colegii senatori care au depus în scris declarațiile politice pentru data

de… (Discuții la prezidiu.)… 4.04… greșirăți data: domnul senator Stan Ioan, doamna Silistru Doina,

domnul Bodog Florian-Dorel, Trufin Lucian, Bădălău Niculae, Moga Nicolae, Butunoi Ionel-Daniel,

Caracota Iancu, Stângă George-Cătălin, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, doamna Hărău

Eleonora-Carmen, domnul Popa Cornel. Și atât.

În aceste condiții, declarăm… (Discuții la prezidiu.)… a, doriți?

Domnul senator Vela dorește să susțină o declarație.

Vă rog.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Săptămâna trecută am participat, alături de alți colegi senatori și deputați, la congresul

Partidului Popular European de la Malta, unde s-au adoptat rezoluții importante pentru viitoarea

politică a Uniunii Europene în domenii cheie de dezvoltare. Mă refer aici la combaterea terorismului

islamic, agricultura inteligentă, provocările din epoca digitalizării, antreprenoriatul inovativ sau

viitorul comerțului european.

Dar cea mai importantă este rezoluția „Europa ne asigură viitorul”, un document integrator al

viziunii de ansamblu asupra Europei și care acordă o atenție specială solidarității în Uniunea

Europeană și reformei instituționale. Toate acestea, în fața noilor provocări cărora trebuie să le facem

față: lupta împotriva terorismului, controlul migrației, apărarea comună a Uniunii Europene și

răspunsul la amenințarea rusă.

Am apreciat în mod deosebit declarațiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, care

a reiterat o poziție foarte clară a țării noastre vizavi de viitorul Uniunii Europene. Domnia Sa a insistat

asupra faptului că Uniunea Europeană se confruntă deja cu o divizare și o lipsă de încredere între state

- 20 -

și a precizat că România nu susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice de integrare sau cu mai

multe viteze, care riscă să ducă la o separare a statelor membre din punct de vedere social și economic.

De altfel, și ceilalți șefi de state care au luat cuvântul au susținut viziunea comună asupra

viitorului fiecărui stat membru în Uniunea Europeană, dar și al Uniunii în ansamblul ei, știut fiind

contextul foarte complicat pe care-l traversăm.

Aduc și aici, în fața dumneavoastră, dragi colegi, mesajul Congresului Partidului Popular European,

important atât prin amploarea participării largi – mă refer la cei peste 1 500 de participanți –, dar și prin

prisma rolului important pe care-l joacă Partidul Popular European în relațiile internaționale care

influențează agenda globală.

În rezoluțiile adoptate la Malta am acoperit cele mai importante subiecte europene din acest

moment, iar rezoluțiile adoptate aici pot deveni politici publice ale Uniunii Europene. De aceea, este

important să le discutăm, inclusiv în Parlamentul României, fiind realitatea cu care ne confruntăm în

mod direct.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Declarăm închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 4 aprilie 2017.

Ședința plenului Senatului se va relua în câteva minute, conform programului aprobat.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

O să-l invit pe domnul secretar general Marian Pavel să citească prezența.

Îl salutăm pe domnul lider de grup de la PNL.

Din sală: Nu e secretar general.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Marian Pavel.)

Domnul Marian Pavel:

Bună dimineața!

1 Alexandrescu Vlad-Tudor

2 Andronescu Ecaterina

3 Arcan Emilia prezentă

- 21 -

4 Arcaş Viorel

5 Avram Nicolae prezent

6 Baciu Gheorghe prezent

7 Badea Viorel-Riceard

8 Bădălău Niculae

9 Bădulescu Dorin-Valeriu prezent

10 Băsescu Traian prezent

11 Benea Adrian-Dragoş prezent

12 Bodog Florian-Dorel Guvern

13 Botnariu Emanuel-Gabriel prezent

14 Brăiloiu Tit-Liviu

15 Breaz Valer-Daniel prezent

16 Bulacu Romulus

17 Butunoi Ionel-Daniel

18 Cadariu Constantin-Daniel prezent

19 Caracota Iancu

20 Cazan Mircea-Vasile prezent

21 Cazanciuc Robert-Marius

22 Cârciumaru Florin

23 Chirteş Ioan-Cristian prezent

24 Chisăliţă Ioan-Narcis prezent

25 Chiţac Vergil

26 Cîţu Florin-Vasile prezent

27 Coliban Allen prezent

28 Corlăţean Titus prezent

29 Costoiu Mihnea-Cosmin

30 Covaciu Severica-Rodica prezentă

31 Craioveanu Elena-Lavinia prezentă

32 Creţu Gabriela prezentă

33 Cristina Ioan

34 Császár Károly Zsolt prezent

- 22 -

35 Cseke Attila-Zoltan prezent

36 Dan Carmen Daniela Guvern, prezentă

37 Dănăilă Leon prezent

38 Deneş Ioan prezent

39 Derzsi Ákos prezent

40 Diaconescu Renică prezent

41 Diaconu Adrian-Nicolae prezent

42 Dinică Silvia-Monica

43 Dinu Nicoleta-Ramona prezentă

44 Dircă George-Edward prezent

45 Dogariu Eugen prezent

46 Dumitrescu Cristian-Sorin

47 Dumitrescu Iulian

48 Dunca Marius-Alexandru Guvern

49 Fălcoi Nicu prezent

50 Federovici Doina-Elena prezentă

51 Fejér László-Ődőn prezent

52 Fenechiu Cătălin-Daniel

53 Fifor Mihai-Viorel prezent

54 Filipescu Răducu-George prezent

55 Ganea Ion prezent

Ghica Cristian

57 Gorghiu Alina-Ştefania

58 Goţiu Remus Mihai prezent

59 Hadârcă Ion

60 Hărău Eleonora-Carmen

61 Ilea Vasile prezent

62 Ilie Viorel prezent

63 Ionaşcu Gabi prezent

64 Iordache Virginel prezent

65 Iriza Scarlat

- 23 -

66 László Attila

67 Leş Gabriel-Beniamin Guvern

68 Lungu Dan prezent

69 Lungu Vasile-Cristian prezent

70 Lupu Victorel

71 Manda Iulian-Claudiu prezent

72 Manoliu Dan prezent

73 Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent

74 Marin Gheorghe prezent

75 Marin Nicolae prezent

76 Marussi George-Nicolae prezent

77 Matei Constantin-Bogdan prezent

78 Mazilu Liviu-Lucian prezent

79 Meleşcanu Teodor-Viorel Guvern

80 Mihail Radu-Mihai prezent

81 Mihu Ştefan prezent

82 Mirea Siminica

83 Moga Nicolae prezent

84 Nicoară Marius-Petre

85 Nicolae Şerban prezent

86 Niţă Ilie

87 Novák Csaba-Zoltán prezent

88 Oprea Mario-Ovidiu prezent

89 Oprea Ştefan-Radu

90 Orţan Ovidiu-Florin prezent

91 Pavel Marian prezent

92 Paţurcă Roxana-Natalia delegație

93 Pauliuc Nicoleta

94 Pănescu Doru-Adrian prezent

95 Pereş Alexandru prezent

97 Pîrvulescu Eugen

- 24 -

98 Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian prezent

99 Popa Cornel prezent

100 Popa Ion

101 Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

102 Preda Radu-Cosmin prezent

103 Presadă Florina-Raluca

Domnule președinte, avem cvorum.

*


Stimați colegi,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 aprilie 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost distribuită.

Vă solicit, dacă sunt, întrebări sau comentarii asupra ordinii de zi.

Vă rog, doamna Lavinia Craioveanu. Microfonul central.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD propune suplimentarea ordinii de zi cu următorul punct: Propunerea legislativă

pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 din motive etnice.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor.

Dacă nu sunt, atunci supun la vot ordinea de zi, cu modificarea propusă de doamna vicelider de

grup.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 6 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este: de la ora 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului,

urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program. Nu sunt.

- 25 -

Atunci, îl supun votului dumneavoastră.


Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru pentru astăzi a

fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 10 – 15 aprilie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 10 aprilie: ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în

grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru inițiativele

legislative cu caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 11 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri și joi, 12, respectiv 13 aprilie – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 14, respectiv 15 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program pentru săptămâna viitoare. Nu sunt.

Atunci, îl supun votului dumneavoastră.


Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare

în Domeniul Energiei (reformare) – COM(2016) 863 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.



Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 al Tratatului de la

Lisabona, pentru exercitarea controlului parlamentar ex-ante asupra Propunerii de Regulament al

Parlamentului European și Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea

- 26 -

Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. Este vorba, de fapt, de o revizuire a actualului

Regulament de instituire a Agenției Europene.

Ca urmare, am recurs la examinarea respectării principiului subsidiarității și al proporționalității.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban.

La lucrările comisiei, care au avut loc în data de 29 martie 2017, au participat și reprezentanți

de la Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Europene, ale căror puncte de vedere au fost

analizate și discutate.

Au fost analizate, de asemenea, avizele pe care le-au trimis Comisia economică, industrii și

servicii și Comisia pentru transporturi și energie, precum și fișa de sinteză furnizată de serviciile

tehnice ale Senatului.

Așa cum v-am menționat anterior, este o propunere de revizuire a actualului regulament care

stabilește înființarea Agenției de Cooperare a Reglementatorilor din Energie, revizuire care, în esență,

vizează transformarea parțială a unei agenții de cooperare într-una executivă, atribuindu-i-se noi

competențe și schimbându-se modalitatea de vot, respectiv trecerea de la unanimitate sau vot majoritar

absolut – cum am zice noi – către vot simplu.

Ca urmare a analizei modificărilor propuse, comisia a constatat, și în baza discuției cu celelalte

comisii, că propunerea încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.

Aceste deficiențe au fost semnalate și de alte state membre, în ideea că existența unei instituții

responsabile cu facilitarea cooperării între reglementatorii naționali de energie reprezintă un atu pentru

Uniunea Europeană, că până acum câmpul lor de competențe nu a fost considerat așa de problematic.

În acest moment, prin modificările care sunt propuse, apar câteva aspecte discutabile, la care

am subscris și noi ca și comisie.

În primul rând, inițiativa face parte din Pachetul de iarnă privind energia curată, care să

conducă la consolidarea securității energetice, așa-numitul al treilea pachet energetic, care aduce o

reformă a pieței energetice, la care noi am subscris.

Dar, în timp ce o implicare sporită a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor în dezvoltarea

pieței interne și, în paralel, o tranziție accelerată spre monitorizare și consultanță sunt recomandate,

apar câteva riscuri.

Riscul este riscul suprareglementării, și anume al creșterii numărului de acte administrative, și

de a transforma Agenția de Cooperare într-o autoritate de reglementare la nivel paneuropean, respectiv

de a i se acorda prerogative de emitere de recomandări „din proprie inițiativă”, după cum este stipulat

în art. 6.

Un alt risc este legat de un aspect nou. Se întăresc centrele operaționale regionale, care au

atribuții de monitorizare supranațională, ceea ce poate să genereze un anumit risc.

- 27 -

Stimați colegi,

Raportul este enorm de lung și de tehnic, pentru că noi am încercat să punem în balanță

susținerea pe care o avem pentru crearea pieței unice de energie cu efectele pe termen scurt pe care

anumite măsuri le pot genera. Din punctul ăsta de vedere, nu am să vă citesc întregul raport. De asta

mai sar niște elemente.

Înființarea centrelor operaționale regionale reprezintă un pas important, dar pune mari

probleme de cedare a competențelor. Prin propunerea din pachetul legislativ, respectiv din actuala

propunere de revizuire a Regulamentului de înființare a Agenției, se acordă acestor centre operaționale

anumite prerogative incompatibile cu responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește securitatea

în aprovizionare. Deci trebuie discutată mai profund împărțirea responsabilităților între operatorul

național și structura regională, care să nu introducă riscuri de legalitate și politice, cu efecte asupra

funcționării operative a sistemului național de electricitate. În acest sens am preluat noi observațiile pe

care le-am primit, inclusiv de la Executiv.

Bineînțeles, o altă parte a acestor observații vine dinspre autoritatea de reglementare națională,

respectiv ANRE, și privește ceea ce spuneam la început: privește acele schimbări legate de sistemul de

vot, de membrii consiliului de administrație, extinderea rolului organismului, care afectează procesul

de luare de decizii și echilibrul existent între organismele decizionale de la nivel național și Agenția de

Reglementare.

În urma dezbaterii pe care am făcut-o și pe celelalte componente ale pachetului, pe care vi le-am

prezentat într-o ședință anterioară, membrii Comisiei pentru afaceri europene vă propun formularea

unui aviz motivat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, și hotărârea, al cărei

text îl găsiți integral pe pagina noastră on-line.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna președinte.

*

Înainte de a da cuvântul colegilor, vreau să rog stafful tehnic să pună pe site-ul Senatului

propunerea legislativă care a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi, pentru ca toți colegii să poată

să urmărească.

*

Vă informez că acest proiect de hotărâre – revenind la ordinea de zi – se regăsește în format

electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.

- 28 -

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene,


Am auzit argumentele comisiei, dar aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru.

În mod cert trebuie să avem puncte de vedere în domenii sensibile. Aici însă suntem într-una

din zonele care au cele mai mari șanse la o integrare la nivel european.

De aceea, aș atenționa ca avizul motivat pe care îl formulăm să fie un aviz pe care să continuăm

să-l analizăm. Eu aș fi foarte interesat să analizez motivația acestui aviz și v-aș propune să nu dăm un

vot în alb pentru acest aviz motivat. Este extrem de important ca la nivelul Uniunii Europene să

continue procesele de integrare. Întotdeauna vom avea o bancă națională care va spune: nu vrem încă

euro, întotdeauna vom avea un ANRE care va spune: dar să nu ne controleze prea tarea această

Agenție de cooperare.

Deci părerea mea este că trebuie să argumentăm extraordinar de bine avizul motivat, motivarea

din acest aviz.

Aș propune, îmi permit să propun, măcar o săptămână să așteptăm și să analizăm mai bine

motivația din acest aviz, eu fiind un susținător al avizului pozitiv, dar aș vrea să analizăm motivația

mult mai bine.

Vă mulțumesc mult.


Doriți să interveniți, doamna președinte?

Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul central.


Spre surpriza dumneavoastră, eu sun de acord cu domnul Traian Băsescu pe această linie, de

asta am și prezentat cumva cu oarece rezerve textul raportului, întrucât el cuprinde niște observații

extrem de pertinente, împreună cu altele, care țin de dorința permanentă a autorităților de reglementare

naționale de a-și păstra teritoriul, fie că e cazul, fie că nu e cazul. Da?

Ceea ce însă noi nu am făcut – și eu am ridicat în mod sistematic în comisie – este analiza pe

termen scurt a efectelor pachetului energetic asupra economiei, nu asupra reglementatorului, pentru că

se poate întâmpla… Eu sunt federalistă. După cum știți, țin la procesul de integrare, dar în acest proces

de integrare pot exista câștigători și pierzători, cel puțin pe termen scurt. Or, în momentul în care apare

pe bursa energetică producătorul român, s-ar putea ca la început să-i convină, să zică că poate să vândă

mai multă energie, dar, în realitate, să vedem cum pe termen lung prețurile se duc la un nivel care îi

scade sub costurile sale și îl elimină total din producție, de pe piață.

- 29 -

Deci, în acest sens, eu cred că noi ar trebui să avem o analiză mult mai profundă pe pachetul

energetic în ansamblu și nu atât o reacție pe această componentă a pachetului energetic.

De ce am acceptat totuși să formulăm un aviz motivat? Am făcut și o consultare cu celelalte

parlamente. Sunt puține care au o asemenea reacție, deci nu va fi vorba de o, să spunem, respingere a

propunerii comisiei, chiar dacă, poate, sub anumite aspecte, ar trebui să existe o reevaluare a formei în

care este făcută propunerea. Dar am acceptat cu această condiție, repet, pe care am pus-o instituțiilor

prezente, cel puțin Ministerului Energiei, foarte serios, ca să avem o analiză concretă, pe date, pe cifre,

pe volume de producție, pe tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, pentru că s-ar putea să ne păstrăm

suveranitatea deciziei asupra nimic. Și ăla ar fi riscul cel mai mare. Deci nu am nici ceva împotrivă de

a amâna… dacă… doar serviciile să-mi precizeze dacă mai avem timp în cele 8 săptămâni să amânăm

cu o săptămână ca să ne mai uităm o dată pe conținut. Da? Avem timp?

Deci, ca președinte de comisie integratoare, eu nu am nimic împotrivă. Dacă doresc și alte

comisii să se uite pe acest raport, dar, repet, relevanța nu este atât pe Agenția de Reglementare, de

cooperare a reglementatorilor, deși și acolo sunt niște aspecte, cât pe pachetul energetic în ansamblu și

efectele sale.

Mulțumesc.


Vă mulțumim pentru precizări, doamna senator.

Înțeleg că s-a solicitat… Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.


Vă rog să mă scuzați… N-aș vrea… O să-l rog să facă treaba asta. Nu aș vrea să par unul care

vine să vorbească degeaba, dar vreau să vă atenționez asupra unui lucru: la comisie au trecut foarte multe

COM-uri până acum. Niciodată, niciodată Guvernul n-a putut veni. Și nu vorbesc de acest Guvern.

Guvernul n-a putut veni în fața comisiilor cu un… n-aș spune un studiu, cu o analiză de impact a

deciziilor pe care noi le luăm să aprobăm documentele venite de la Comisie. În acest domeniu, energie,

eu aș fi foarte curios să știu cum stăm, dacă intrăm pe o piață reglementată a Uniunii Europene. Ce se

întâmplă cu producția pe cărbune? Care sunt șansele noastre să vindem în această piață? Deci cred că în

această săptămână care, poate, ne-o dau ca răgaz comisia și plenul, măcar pe problema energiei, trebuie

să vină Guvernul, specialiștii din Guvern, nu politicienii, că nu-i treaba lor – avem funcționari care stau

acolo și învârt toate hârtiile – , să ne prezinte o analiză: care este efectul creării acestei piețe pentru

România? Vom fi un exportator? Vom fi un importator? Eu nu spun că asta trebuie să ne oprească să

susținem integrarea sistemelor energetice, dar trebuie să ne conștientizeze ce va urma și ce avem de făcut

pentru a rămâne un jucător important măcar în regiune, dacă nu pe piața Uniunii Europene.


- 30 -

Vă mulțumesc, doamnă, pentru înțelegere.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dumneavoastră doriți să interveniți, doamna Crețu? Și pe procedură tot dumneavoastră? E în

regulă.


Solicitasem serviciilor Senatului să verifice data la care expiră cele opt săptămâni. Este 6

aprilie. Deci, în aceste condiții, trebuie să vedem…să cădem de acord asupra oportunității de a trimite

la comisie. Dacă trimitem la comisie, nu mai avem posibilitatea, în contextul în care ajungem la

concluzia că avizul motivat era justificat, să-l mai trimitem, pentru că depășim cele opt săptămâni.

În schimb, am putea trimite în dialogul politic o opinie către Comisia Europeană. În aceste

condiții, nu știu, las plenul să decidă. Domnule președinte de ședință, puteți supune colegilor noștri

spre…. să-i consultați pe colegii noștri în această privință. Deci, repet, aviz motivat nu se mai poate.

Voiați să spuneți ceva, domnule…

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Nu, doamnă. Nu mai contează dacă ieșim din termen.


Doamna senator, vă rog să nu dialogați.


Da. Domnul președinte Traian Băsescu spune că dacă ieșim din termen nu mai contează. Are

dreptate. Cel puțin, parțial.

Deci vă propun totuși să supunem spre aprobare hotărârea așa cum este, dar rămânând cu

sarcinile pe care ni le-am stabilit și pe care trebuie să le urmărim pe parcurs.

Mulțumesc.


Vă rog, domnule senator Allen Coliban. Microfonul central.

Domnul Allen Coliban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În calitate de raportor pe această problemă, susțin punctul de vedere al doamnei președinte și

vreau să adaug doar că a existat o dezbatere în cadrul comisiei și că punctul nostru de vedere, poziția

României în situația aceasta nu este una discordantă față de alte state membre. Au mai fost state care

și-au exprimat îngrijorarea cu privire la subsidiaritate. Și aș menționa aici Franța și Austria.

Prin urmare, propunerea și rugămintea mea către colegii senatori este să validăm prin vot

poziția comisiei.

- 31 -

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții…

Domnul senator Eugen Teodorovici. Microfonul 3.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:


Da, e adevărat, ar trebui să avem alte analize sau studii de impact vizavi de anumite decizii ale

Comisiei sau anumite propuneri ale Comisiei Europene, dar îmi aduc aminte când domnul președinte

Băsescu în anii trecuți, atunci când se impuneau astfel de abordări, atunci când, practic, România și-a

asumat fără să fie nevoie acel Pact Fiscal, care, din păcate, astăzi, produce efecte negative, nu a făcut

acest lucru.

Deci cred că, de această dată, se impune un vot pentru ceea ce Comisia a propus, dar să nu

uităm totuși că o astfel de abordare este, într-adevăr, utilă, dar atunci când este cazul, nu după ce

efectele nu se mai pot opri.

Mulțumesc foarte mult.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, dreptul la replică. Microfonul central.


Este doar un drept la replică, la domnul senator Teodorovici.

Domnule senator, pot să vă spun că degeaba ați fost ministru de finanțe dacă nu înțelegeți rostul

Pactului Fiscal, al Tratatului Fiscal. Parlamentul României l-a ratificat și, dacă l-am fi respectat, astăzi,

n-am fi alergat pe toate piețele să ne acoperim găurile din bugetul de stat.

Vă mulțumesc.


Nu există replică la replică.

Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenții, înțeleg că, procedural, nu mai există solicitarea de a fi

retrimis la comisie, motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul.


Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea inițială și formarea periodică a

- 32 -

conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri,

precum și a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere – COM(2017) 47 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul 7.



Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în baza aceluiași Protocol nr. 2 pentru controlul

ex-ante al unei propuneri a Comisiei Europene, respectiv Directiva Parlamentului European și a

Consiliului de modificare a Directivei 59/2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a

conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri,

precum și a Directivei nr. 126/2006 privind permisele de conducere.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportorul a fost domnul senator Radu Oprea.

La lucrările comisiei din 29 martie au participat și reprezentanți de la Ministerul

Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.

Au fost analizate avizele primite de la Comisia pentru transporturi și energie, procesul-verbal al

Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și fișa de sinteză furnizată de

Serviciul de afaceri europene al Senatului.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

Se consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece numai

normele comune la nivelul Uniunii Europene pot crea condiții de concurență echitabilă pentru

operatorii de transport rutier, asigurând, în același timp, un nivel minim de siguranță rutieră.

În ceea ce privește formarea periodică, deși ea ar trebui să rămână de competența statelor care

trebuie să adapteze formarea la nivel național, UE este totuși mai în măsură să asigure că nivelul

minim al conținuturilor de formare este conform cu obiectivele de urmărit.

Se constată că obiectivul propunerii de directivă este acela de a îmbunătăți standardele care

trebuie respectate de noi, conducătorii auto, de a menține și a îmbunătăți competențele profesionale ale

actualilor conductori de camioane și autobuze din întreaga Uniune Europeană.

Se apreciază că prin această propunere de directivă se sporește conștientizarea conducătorilor

auto cu privire la riscuri în vederea reducerii riscurilor și creșterii siguranței rutiere, precum și

clarificarea unor standarde privind competențele profesionale pentru a asigura concurență echitabilă în

interiorul Uniunii Europene.

Recomandăm:

- 33 -

- includerea în domeniul de aplicare a directivei și a combinațiilor de vehicule cu masă totală

autorizată mai mare de 4 250 de kilograme, în sensul creșterii siguranței rutiere și calității serviciilor în

transportul comercial de mărfuri;

- clarificarea sintagmei „transport necomercial de pasageri sau mărfuri” utilizată pentru a defini

o exceptare de la prevederile directivei, întrucât există riscul ca o operațiune de transport, care într-un

stat membru este considerată necomercială, în alt stat membru să fie considerată comercială, și, atunci,

ar apărea probleme, întrucât este, prin excelență, un domeniu transfrontalier de activitate și acordarea

permisiunii ca marcarea Codului comunitar 95 pe documentul conducătorului auto să poată fi efectuată

atât de autoritățile care eliberează permisul de conducere, cât și de cele care eliberează certificatul de

competență profesională pentru acestea.

Justificarea vine din faptul că au existat cazuri în care posesori de permise de conducere

eliberate într-un stat membru care marchează codul de permis… au fost preschimbate cu permise noi,

fără a li se mai transfera și codul 95 care le permite să facă transportul, lăsându-i pe posesori fără

dovada pregătirii profesionale valabile.

Prin urmare, e necesară introducerea acestei flexibilități pentru a nu restricționa drepturile

dobândite de șoferii auto.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor participanților,

formularea unei opinii la Proiectul Comisiei 47/2017 final, în conformitate cu observațiile pe care le-am

prezentat, și vă supun, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre formulat în baza acestui raport.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Dacă nu sunt, atunci supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul

European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei

Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 732 final.

- 34 -

Invit la microfon pe doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.


Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, de data aceasta, în baza Protocolului nr. 1, prin

care parlamentele naționale sunt informate cu privire la politicile europene, în principal, și pot intra

într-un dialog politic cu Comisia Europeană în vederea examinării Comunicării Comisiei către

Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport cu privire la progresele

înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – 732/2016.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportorul a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Europene și de la

Ministerul Afacerilor Interne.

Au fost analizate punctele de vedere elaborate de cele două ministere, precum și Fișa de sinteză

pusă la dispoziție de Serviciul pentru afaceri europene al Senatului.

Comisia pentru politică externă a transmis un proces-verbal, de asemenea, Comisia pentru

drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Acesta este al doilea raport lunar cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei

Uniuni a securității efective și reale, care acoperă evoluțiile în cadrul a doi piloni principali:

combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și mijloacele de care dispun acestea,

consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.

Primul raport, adoptat la 12 octombrie 2016, a acoperit perioada cuprinsă între aprilie și

octombrie 2016. Prezenta Comunicare prezintă procesele înregistrate de atunci și analizează situația în

perspectivă, până în decembrie 2016.

În urma dezbaterii, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu unanimitate de voturi, să

formuleze prezentul raport. Scopul lui este de a vă informa, ca plen al Senatului, despre existența unei

asemenea analize care vine de la Comisia Europeană, care ne poate servi în evaluarea și fundamentarea

propriilor decizii. Nu am decis să intrăm într-un dialog politic sau să facem observație pe acest text la

acest moment.

Mulțumim foarte mult.


Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.

Doresc să vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de

internet a Senatului.

- 35 -

Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


Eu am urmărit cu atenție raportul Comisiei pentru afaceri europene și dați-mi voie să ridic un

semn de dubiu, dacă doriți, cu privire la concluzia finală, respectiv decizia de a nu intra într-un dialog

politic cu Bruxellesul pe această temă, ținând cont de competențe, bineînțeles, aici e vorba de

Protocolul nr. 1, sesizarea în baza Protocolului nr. 1.

De ce spun asta? Pentru că, dacă, în discuția politică mai largă privind Europa cu mai multe

viteze, există un domeniu vulnerabil, o spun de la bun început, cu privire la eventualitatea materializării

unui astfel de proiect – o Europă cu mai multe viteze, cred că primul domeniu pe care l-aș menționa sau

aș fi tentat să-l menționez este exact acest spațiu de securitate comună în Uniunea Europeană.

Nu o dată, în toate evaluările la care am avut acces sau din care am făcut parte și-n alte

perioade anterioare, nu o dată – concluzia principală a fost atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în

relația transatlantică UE - Statele Unite, de exemplu – s-a remarcat o anumită insuficiență a racordării

în materie de schimb de informații, de transfer de „inteligence”, de reacție operativă. Deci o limitare a

capacității integratoare a statelor membre ale Uniunii Europene pentru a combate fenomenele care pun

în pericol securitatea națională, ordinea publică, plecând adesea și de la anumite atitudini, nu neapărat

egoiste, dar care țin de, să spunem, tentația unor autorități naționale de a-și proteja sursele de

informații, de a-și proteja modalitățile de acțiune, deci de a nu transfera integral „inteligence-ul” la

care au acces către alți parteneri în scopul de a combate anumite lucruri care urmau să se întâmple.

Or, eu cred că e foarte important să profităm și de acest, să spunem, pretext (putem să numim și

pretext această Comunicare a Comisiei) de a lansa un semnal politic în sensul de a susține o Europă

integrată începând cu acest domeniu al unei securități efective, reale și integrate, spun eu, în Uniunea

Europeană, tocmai pentru a ne susține poziția națională și de a descuraja tentațiile care încă sunt reale

cu privire la crearea unei Europe cu mai multe viteze.

Mulțumesc.


Mulțumesc frumos.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Doamna Gabriela Crețu, doriți să interveniți?


O precizare…


Microfonul 7.

- 36 -


O precizare pentru toți colegii noștri. La orice ședință de Birou permanent în care se face

repartizarea documentelor europene, orice comisie are această posibilitate, dar este chiar rugată să se

autosesizeze ca, dorind să exprime o opinie, să analizeze documentul, iar Comisia pentru afaceri

europene este mai mult decât bucuroasă să preia opinii întemeiate de la colegii noștri de la celelalte

comisii și să le putem, bineînțeles, transforma și într-un motiv de dialog cu Comisia Europeană.

Atât am vrut să spun și mulțumesc pentru intervenție colegului.


Noi vă mulțumim pentru intervenție și pentru precizare, doamna senator.

Mai sunt și alte intervenții din partea colegilor? Dacă nu sunt, atunci supun votului

dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La ultimul punct pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței

Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice

(L52/20.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îl invit la microfon pe

domnul deputat Silviu Vexler, inițiator.

Vă rog, domnule deputat. Microfonul 8.

Domnul Silviu Vexler – deputat:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru că m-ați primit astăzi.

Pe foarte scurt, acest proiect reprezintă un mic gest de umanitate pentru puținii supraviețuitori

ai Holocaustului, care mai trăiesc astăzi în România. Este evident că nicio prevedere nu poate șterge ce

s-a întâmplat atunci, dar acest act normativ poate reprezenta un mic sprijin pentru acești oameni care

au suferit îngrozitor. Evident, numărul potențialilor beneficiari se micșorează pe zi ce trece și de aceea

mi-am permis să solicit înțelegerea dumneavoastră.

Evident, vă rog să aveți bunăvoința și amabilitatea să-l votați favorabil.

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.

- 37 -

Vă rog. Domnul secretar de stat Adrian Rîndunică, de la Ministerul Muncii. Microfonul 10.

Domnul Adrian Marius Rîndunică – secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției

Sociale:

Bună ziua!

Adrian Rîndunică, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 și art. 3 din Ordonanța

Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la data de 6 septembrie 1940 până la data de 6 martie 1945 din

motive etnice, în sensul actualizării indemnizațiilor lunare primite de aceste persoane.

Potrivit art. 7 din Ordonanța nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul

Muncii și Justiției Sociale, prin Casa Națională de Pensii Publice, respectiv prin casele teritoriale de

pensii, are atribuții doar în stabilirea și plata drepturilor prevăzute de legile cu caracter special.

Conform prevederilor art. 4 din Ordonanța nr. 105/1999, cu modificările și completările

ulterioare, nivelul indemnizațiilor acordate, potrivit art. 2 și 3, vor fi indexate prin hotărâre a Guvernului,

în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor. Același act normativ prevede, în cadrul art. 11, că

Ministerul Finanțelor Publice va introduce în structura bugetului de stat sumele necesare care decurg din

aplicarea ordonanței.

Precizăm că expunerea de motive nu este însoțită de fișa financiară și nu conține informații care

să indice sursa de acoperire a cheltuielilor ocazionale de plată, conform indemnizației, fapt ce

contravine prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție, conform cărora nicio cheltuială bugetară nu

poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Având în vedere obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative, apreciem că

Parlamentul este în măsură să se pronunțe asupra adoptării acesteia.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Invit la microfon pe președintele Comisiei juridice, domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Domnul Șerban Nicolae:


În data de 28 martie anul curent, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere, în prezența

inițiatorului, această propunere legislativă, făcând o serie întreagă de discuții pe baza întrebărilor și

răspunsurilor primite. Impactul bugetar este minim. De altfel, așa cum am fost informați – din păcate,

am spune noi –, 30 de persoane (potențiale beneficiare) au decedat. Acest număr, așa cum a spus și

- 38 -

inițiatorul, se împuținează, practic, cu fiecare zi ce trece, iar dintre supraviețuitorii „trenurilor morții”,

pe teritoriul României, mai există astăzi trei persoane.

E vorba de o reparație minimă și pe care noi putem s-o facem ca Parlament, fără să fie afectat în

vreun fel exercițiul bugetar, ținând cont de faptul că anul acesta se împlinesc 50 de ani de când România

a dat dovada unui gest de demnitate și de solidaritate, atunci când, la solicitarea Uniunii Sovietice, toate

țările din blocul așa numit socialist au rupt relațiile diplomatice cu statul Israel. România nu numai că a

fost singurul stat care a păstrat relațiile diplomatice deschise cu acest stat, dar a fost și poarta de acces a

cetățenilor evrei aflați în Europa către statul Israel. Relațiile foarte bune, pe care le-am avut întotdeauna,

s-au bazat și pe acest sentiment de solidaritate și de umanitate arătat de poporul român față de evreii

trăitori pe pământ românesc, mai ales în perioada tragică a anilor Holocaustului.

De aceea, Comisia juridică, analizând propunerea legislativă, o găsește îndreptățită.

Ea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată și comisia a propus, în unanimitate,

raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


O susținere extrem de clară pentru adoptarea acestei inițiative legislative. Există foarte multe

motive și ne-ar lua ceva timp să le menționăm pe toate.

Înainte însă de a face un scurt comentariu, aș face o recomandare domnului secretar de stat și o

sugestie către Guvern. Pe această temă, evaluarea și poziția exprimată să fie mai puțin de natură

tehnică, inclusiv aspectele legate de sursele de buget, că sunt sau nu sunt prevăzute. Abordarea și

poziția trebuie să fie de natură politică, ca să nu fie niciun fel de dubii sau discuții, sau îndoieli, da?

E la latitudinea, competența Parlamentului să aibă decizia finală. Da, dar și Guvernul trebuie să

aibă o poziție extrem de clară din acest punct de vedere și sper că ceea ce am spus a fost corect înțeles

de domnul secretar de stat.

Al doilea comentariu, cel, aș spune, mai de fond. Cred că și la acest subiect nu știm în țara asta

întotdeauna să facem… nu să ne vindem bine marfa, dar să prezentăm așa cum este corect ceea ce facem

în România de ani de zile. Pentru că arhitectura legislativă, instituțională, un anumit efort bugetar,

aspectele de simbolistică, dacă vorbim de monumente, de ziua de comemorare a Holocaustului și așa mai

- 39 -

departe, fac parte dintr-un model românesc de a trata o chestiune care a șocat, a marcat umanitatea. Și,

adesea, aud în contactele externe cuvinte de apreciere față de modelul românesc.

De altfel, săptămâna trecută, fiind la Washington și într-o discuție cu conducerea Muzeului

Holocaustului, din discuția respectivă a rezultat interesul susținerii americane pentru promovarea unui

model românesc în plan european pe această temă, inclusiv sub forma, adaug eu, unei reflecții cu

privire la includerea ca prioritate… combaterea antisemitismului, memoria Holocaustului și aspectele

ce țin de rasism, toleranță – includerea ca prioritate în agenda viitoarei…, în mandatul viitoarei

Președinții românești a Consiliului Uniunii Europene.

Sunt lucruri pe care trebuie să știm să le prezentăm și mai bine, mai apăsat în plan internațional,

european, mai ales că avem de spus, spre deosebire de alții, inclusiv din vecinii noștri, avem lucruri

importante de spus.

Legislația pe care o propune inițiatorul face parte din acest tip de poziție, de atitudine a

societății românești și nu pot decât să salut această inițiativă.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chisăliță.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

Se pregătește domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:


În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, acest proiect a venit și la

această comisie și am dat aviz favorabil, cu atât mai mult cu cât, așa cum spune și inițiatorul, este un

proiect care face, practic, mai mult o reparație morală față de niște oameni care merită acest lucru.

Deci considerăm că el poate fi susținut în plenul Senatului.

Mulțumesc mult.



Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.




- 40 -

Nu vreau să critic, dar vreau să spun cu blândețe: Guvernul politic al României ar trebui să

înțeleagă despre ce-i vorba. Probabil, la Ministerul Muncii, nu s-a aflat că în România a existat o

Comisie Wiesel în timpul mandatului domnului președinte Iliescu, că a fost recunoscut Holocaustul și,

să spui astăzi că pentru cei câțiva supraviețuitori nu sunt bani în buget, este aproape o jignire pentru

memoria celor care au pierit în acest proces criminal. Și, dacă la Ministerul Muncii există atâta lipsă de

simț politic și de cunoaștere a istoriei realităților noastre din perioada celui de-al Doilea Război

Mondial, îi invit să meargă în spatele Primăriei capitalei și vor vedea monumentul Holocaustului

ridicat la București.


Deci cred că niciunul dintre noi nu se poate crampona de afirmația: „N-avem surse în buget.”.

Până la urmă, domnule secretar de stat, cedăm noi din salariile noastre, dacă Ministerul Muncii e atât

de sărac.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Vlad Alexandrescu.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Trebuie să recunosc că suntem puțin nepregătiți pentru această dezbatere.

Evident că datorăm o recunoaștere morală și financiară victimelor Holocaustului, e un lucru

care nu mai poate fi pus la îndoială. Există o comisie…, a existat o Comisie Wiesel. Exterminarea

evreilor sub răspundere românească este un lucru care a fost atestat de istorici (prin deportări, prin

muncă forțată, prin confiscare de averi), cu toate că sunt episoade mai puțin studiate în istorie, în

programele de istorie, la școală.

Nedumerirea mea vine din faptul că există și alte victime ale perioadei care intră sub incidența

acestei legi, și anume 1940 – 1945, care au fost tot atât de criminal tratate și exterminate – și mă

gândesc mai ales la minoritatea romă. Așa cum vă e tuturor cunoscut, au fost foarte mulți romi care au

fost deportați în Transnistria și supuși cam acelorași tratamente, în aceeași perioadă.

Întrebarea mea ar fi dacă..,. pentru că nu cunosc dosarul, este un lucru care a venit acum peste

masă și peste ordinea de zi, întrebarea mea ar fi dacă în normele de aplicare a acestei Hotărâri de

Guvern nr. 105 din 1999 se prevede o indemnizație, o reparație într-un anumit fel, o... anumite

- 41 -

compensații pentru supraviețuitorii, dacă există, ai acestei minorități rome, despre care s-a vorbit mai

puțin și despre care cred că, cumva, istoria ne obligă să vorbim.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Cu permisiunea dumneavoastră, inițiatorul.

Vă rog, domnule deputat. Microfonul 8.

Domnul Silviu Vexler:

Doar câteva gânduri de încheiere.

Vă mulțumesc că ați ascultat dezbaterile și mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul, în

mod special Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului.

Și aș vrea doar să vă dau un exemplu, pentru că s-a făcut referire mai devreme la cei care au

fost în „trenul morții”. Domnul senator Băsescu poate își aduce aminte că în ultimele șase luni de

mandat ale Domniei sale a decorat unul din cei patru supraviețuitori ai „trenului morții” care mai trăiau

la momentul respectiv. La momentul în cauză, domnul a intrat mai repede pe listă, prin înțelegerea

dumneavoastră, și, la câteva zile după ce a fost decorat la Cotroceni, din păcate, a murit. Era ultimul

supraviețuitor al „trenului morții” din Iași.

Un singur gând. Eu mulțumesc Ministerului Muncii pentru că nu a dat un aviz negativ și vă

mulțumesc și dumneavoastră pentru înțelegere.


Mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:



Chiar dacă în cărțile de istorie sunt capitole dedicate acestui nefericit eveniment din istoria

omenirii, aș îndrăzni să spun, chiar dacă profesorii de istorie sunt pregătiți în mod special pentru a

preda aceste capitole și chiar dacă în activitățile extracurriculare există foarte multe evenimente care se

leagă de acest eveniment, eu cred că, prin votul nostru favorabil, pe care îl dăm astăzi, exprimăm clar o

atitudine de respect și de recunoaștere a nenorocirii prin care supraviețuitorii au trecut.

Vă mulțumesc foarte mult.


Mulțumesc și eu, doamna senator.

- 42 -

Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul central.


N-aș vrea să plecăm de aici cu o confuzie – domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat din

nou cuvântul –, această lege acoperă și pe cei care au făcut parte…, asupra cărora s-au exercitat

crimele Holocaustului care erau evrei, și pe romi. Deci nu avem a avea teamă că îi excludem pe romi

prin votul nostru de astăzi, pentru că este vorba de oameni care au fost în „trenurile morții”. Și, politic,

nu avem dreptul decât să avem un vot unanim, în opinia mea, pentru că orice ezitare aici ar fi o

contrazicere a ceea ce am recunoscut ca țară. Ne-am asumat propria istorie și este important să fim

consecvenți.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.


Vă mulțumim și noi pentru precizări, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD.

Microfonul central. Vă rog, domnule senator.

Domnul Șerban Nicolae:


Voiam să fac, în linii mari, aceeași precizare, nu știam că o să se mai solicite a doua oară cuvântul.

Proiectul de lege este de modificare a unui act normativ existent și care vorbește de persoane

persecutate în perioada determinată între 1940 și 1945, fără a face distincție. Este vorba de persoane

persecutate din motive etnice, fără a se identifica exact. Ceea ce ar fi contrar spiritului legii – să facem

noi determinări etnice, așa cum au încercat unii într-un mod absolut barbar și care a rămas ca o rușine

în istoria umanității.

Eu îl felicit pe inițiator. Dacă mai sunt și alte opinii, dacă mai sunt și alte inițiative, este bine să

nu folosim întrebări retorice în plenul Senatului, faceți propuneri, stimați colegi, și le vom discuta cu

aceeași seriozitate. Încă o dată, felicitări inițiatorului!

Grupul nostru susține exact raportul, așa cum a fost el formulat de Comisia juridică și avizat de

Comisia pentru drepturile omului, de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.



Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra

propunerii legislative.

- 43 -

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră.


Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost adoptată.

Declar aici închise lucrările ședinței de astăzi.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Ședința s-a încheiat la ora 11.45.

Documents

S T E N O G R A M A-3 - S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 4 aprilie 2017 Ședința a început la ora 9.10. Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Laura-Iuliana