38
Tema proiect Prin tema proiectului se cere sa se amenajeze raul Ramnicu Sarat in zona localitatii Ramnicu Sarat pentru apararea impotriva inundatiilor in cadrul amenajarii complexe a bazinului hidrologic al raului Siret sub bazinul hidrologic al raului Ramnicu Sarat. Proiectul cuprinde amenajarea unui tronson al raului Ramnicu Sarat in scopul apararii impotriva inundatiilor, a unor suprafete agricole,cai de comunicare, constructii agro-zootehnice si a locuintelor cetatenilor din zona afectata. Studii necesare stabilirii solutiilor: Studii topografice, necesare pentru stabilirea caracteristicilor morfo-metrice ale tronsonului de albie propus amenjarii Studii hidrologice, se obtin ca urmare a activitatii de hidrometrie la diverse posture hidrometrice Studii topografice Se da planul de situatie cu scara 1:10 000, pe care se gaseste reprezentata albia raului studiat. Acesta mai contine cotele necesare intocmirii profilelor longitudinal si transversal. In urma citirii cotelor am determinat 6 profile transversal, respectiv: Profilul 5A , 5B, 5C, 6, profilul 6A, profilul 6B.

RRI referat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Regularizari de Rauri si Indiguiri

Citation preview

Tema proiect

Prin tema proiectului se cere sa se amenajeze raul Ramnicu Sarat in zona localitatii Ramnicu Sarat pentru apararea impotriva inundatiilor in cadrul amenajarii complexe a bazinului hidrologic al raului Siret sub bazinul hidrologic al raului Ramnicu Sarat.Proiectul cuprinde amenajarea unui tronson al raului Ramnicu Sarat in scopul apararii impotriva inundatiilor, a unor suprafete agricole,cai de comunicare, constructii agro-zootehnice si a locuintelor cetatenilor din zona afectata.

Studii necesare stabilirii solutiilor: Studii topografice, necesare pentru stabilirea caracteristicilor morfo-metrice ale tronsonului de albie propus amenjarii Studii hidrologice, se obtin ca urmare a activitatii de hidrometrie la diverse posture hidrometrice

Studii topografice

Se da planul de situatie cu scara 1:10 000, pe care se gaseste reprezentata albia raului studiat. Acesta mai contine cotele necesare intocmirii profilelor longitudinal si transversal.In urma citirii cotelor am determinat 6 profile transversal, respectiv:Profilul 5A , 5B, 5C, 6, profilul 6A, profilul 6B.

Profilul 5A

Numar punctCota (m)

1106.32

2107.07

3107.29

4106.22

5104.09

6103.85

7103.96

8105.39

9103.40

10103.67

11104.06

12107.13

13106.67

14105.53

15106.57

Distanta (m)

450

130

190

240

180

230

130

70

70

170

60

130

150

200

Profilul 5B

Numar punctCota (m)

1109.01

2108.91

3105.17

4106.75

5106.62

6105.50

7106.12

8106.18

9104.92

10104.60

11104.44

12104.66

13104.85

14104.88

15103.57

Distanta (m)

60

120

40

160

120

80

100

140

170

310

150

140

90

40

16103.76

17104.11

18104.44

19107.47

20107.70

21107.89

22106.88

40

60

60

230

210

160

250

Profilul 5C

Numar punctCota (m)

1107.79

2107.52

3107.34

4107.75

5105.88

6105.95

7105.85

8104.59

9104.00

10104.68

11105.69

12105.99

13107.81

14107.41

Distanta (m)

380

300

370

240

390

140

130

50

45

175

100

180

90

Profilul 6

Numar punctCota (m)

1107.70

2108.61

3106.26

4106.68

5106.57

6105.53

7106.31

8106.30

9110.19

10109.61

Distanta (m)

220

160

170

150

50

80

120

90

270

Profilul 6A

Numar punctCota (m)

1.110.10

2.108.26

3107.92

4107.35

5107.31

6107.30

7106.23

8106.59

9107.88

10107.73

11107.08

12108.15

13110.07

14109.89

15109.47

Distanta (m)

340

220

70

180

120

120

50

40

170

130

60

100

200

210

16109.35

160

Profilul 6BNumar punctCota (m)

1.110.45

2.110.67

3109.93

4108.89

5109.04

6108.14

7107.91

8107.86

9107.01

10108.72

11112.34

12111.87

13113.58

14112.86

Distanta (m)

380

180

200

220

210

120

30

30

50

170

190

230

180

Dupa cotarea profilelor transversale, am masurat distantele dintre profile cu ajutorul metodei lantisorului, acestea fiind:

5A - 5B = 860 m 5B - 5C = 920 m 5C 6 = 920 m 6 - 6A = 1050 m 6A - 6B = 1100 m

Studii Hidrologice

Pentru calculul ariei sectiunii de curgere si sectiunii indiguite se foloseste debitul cu asugurare de 5%, el corespondand clasei IV de importanta, lucrarile proiectate se incadreaza in aceasta clasa conform STAS 4273/83.Ecuatia lui Bernoulli, pentru sectiunea 1-2:z2+v22/2g=z1+v12/2g+(Q2/kmed2)*Sv22/2g=0v12/2g=0zam-zav= (Q2/kmed2)*S1/kmed2=1/2(1/kav2+1/kam2)k= modulul de debit

Q=*c(R*i)1/2k= *c*R1/2c=1/n*r1/6k= /n*R2/3

unde;

= aria sectiunii de curgereR= raza hidraulican= rugozitatea

Pentru a calcula curba de remuu, trebuie calculate sectiunile () de curgere a apei prin fiecare profil, la fiecare metru si pentru albia minora, cat si pentru cea majora. Acestea au fost calculate in urmatoarele tabele:

Stiind ca: nmajor=0.056 nminora=0.03Profilul 5A

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10414900.380.53618.33523950.130.25232.14850.47

105147.51301.131.085310684.57950.860.9011000.8916310.89

106282.51402.011.5914972.51569.59751.601.3738396.6947898.5

107422.51403.012.0829293.33306611502.661.9210512095514.08

108562.51404.012.5247250521622652.301.74162068.57209318.57

Profilul 5B

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10414500.280.421964400.100.2115211

10558800.720.801546.6640310250.390.533814.105360.76

106138801.721.4365781564.2513551.151.1030726.3337304.33

107218802.721.95141703054.7518501.651.3975823.2589993.25

108298803.722.40238405045.7525551.971.57141461.20165301.20

109378804.722.81354066845.2526502.581.88229804.82265210.82

Profilul 5C

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10566.5950.700.78172938950.400.54366.422095.42

106161.5951.701.427644.33300.509350.320.462468.3910112.72

107256.5952.701.9316501.501290.5011751.091.0624427.3240928.82

108351.5953.702.3928002.83274925001.091.0652034.6480037.47

Profilul 6

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10617.50700.250.39227.5000000227.50

107120.51300.920.953815.83247.255050.480.622737.416553.24

108250.51301.921.54128591087.758001.351.2223697.4136556.41

109380.51302.922.04258741860.258802.111.6454478.7580352.75

110510.51303.922.48422001.332750.259003.052.10103134.3145335.70

111640.51304.922.8961701.503867.7511803.272.20151947.3213648.82

Profilul 6A

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10717600.280.43243.6600000243.66

10892901.021.013097.33470.58750.530.665545.178642.50

109182902.021.5996461530.512451.221.1431156.640802.60

110272903.032.0918949.33302519201.571.3572924.191873.43

111362904.032.52302405037.520802.421.80161919.6192159.64

Profilul 6 B

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mP=BmRmRm2/3KmmP=BmRmRm2/3Km

10830600.500.626206600.100.2122.5642.50

109100801.251.163866.66195.755500.350.501747.765614.42

110180902.251.7110260930.258501.091.0617608.327868.30

111260903.252.19189802013.7514251.411.2544949.763929.77

112340904.252.6229693.33461.2514702.351.76108782.1138475.47

113420905.253.0242280518118202.842.00185035.7227351.71

114500906.253.3956500727120903.472.29297331.9353831.96

Cu ajutorul tabelului de mai jos, am trasat cheia limnimetrica intr-un sistem de axe X si Y. Cheia limnimetrica reprezinta variatia inaltimii fata de debit.

Z(m)103.75104.50105.00105.50106.80

Q(m3/s)02.5016.00242.00916.00

Cu ajutorul cheii limnimetrice , am aflat inaltimea din aval pentru profilul 5A, acesta fiind la intersectia cheii limnitrice cu debitul cu asigurare de 5%.In functia de modulul de debit (k), stabilit la calculul ariei sectiunii de curgere, am trasat curba de remuu pentru fiecare profil in parte. Curba de remuu este variatia lui (k) in functie de inaltimea (z). Cu ajutorul acestor curbe am aflat inaltimile din amonte si din aval pentru fiecare profil in parte, tinand cont de faptul ca inatimea din amonte pentru un profil este inatimea din aval pentru urmatorul profil. Diferenta dintre inaltimea din amonte si inatimea din aval nu trebuie sa depaseasca 0.5 m, iar inaltimea din amonte trebuie sa fie intotdeauna una mai mare decat inaltimea din aval. Debitul luat in considerare este cel cu asigurarea de 5%, iar distantele dintre profile sunt cele calculate cu ajutorul metodei lantisorului la studiul topografic.

Qcalc=250+5*n=250+5*21=355 m3/s

In urma calculelor, am realizat tabelul:

Dupa calculul curbei de remuu putem calcula inundabilitatea din cota talvegului:

PROFILStanga talvegului (m)Dreapta talvegului (m)

5A790275

5B1555215

5C765320

6425215

6A665400

6B70085

In urma calcului curbei de remuu se executa profilul transversal, trasandu-se cota talveg, cota malului stang, cota malului drept si cota nivelului apei cu asigurarea de 5%. Se regularizeaza cota talveg si se calculeaza panta (I).Se traseaza pe fiecare profil transversal cota talveg regularizata in functie de inaltimea si de latimea la luciul apei stabilite cu ajutorul coeficientilor de stabilitate din tabelul urmator:

Sector de rau si conditii de scurgereAma

Mal erodabilMal erodabilMal erodabil

Sector de deal, la iesirea spre ses. Albie din nisip si pietris.Scurgere linistita1.000.679.00

A,m,a= coeficienti de stabilitate; A- depinde de tipul zonei tranzitate de rau;

Stabilim panta taluzului ca fiind 1:2I= pantaI=h/l= (107.01-103.40)/4850= 0.00070.7Bstabil= A*Qf0.5*-0.2=1.00*3000.5*0.0007-0.2= 75.30 m75 mQf=195+5*n=195+5*21=300 m3/sHstabil=Bstabil/a= 2.01 m 2 m Urmarim sa creem o albie stabila in plan, sectiune transverala si longitudinala. Se realizeaza un talveg prin sapatura sau umplutura si se materializeaza pe profilul longitudinal cota talvegului regularizata.

ProfilCota veche talvegCota noua talveg

5A103.40-

5B103.57-

5C104.59104.44

6105.53105.25

6A106.59106.10

6B107.01-

Dupa stabilirea inaltimii de stabilitate si a latimea luciului apei stabile se amplaseaza digurile pe albia regularizata. Digurile se amplaseaza in albia majora, urmarind directia de curgere a apelor mari. Distanta de la dig la mal nu este constanta, digurile apropiindu-se de malurile concave si departandu-se de cele convexe, astfel incat distanta dintre digur sa ramana aproximativ aceiasi.Dupa ce asezam digurile pe planul de situatie le masuram pe fiecare profil. Dupa amplasarea lor pe profilele transversale calculam ariile sectiunilor dintre diguri si apoi calcului curbei de remuu in regim induguit.

Pentru corectarea sectiunilor transversale se urmeaza pasii:

Se citeste de pe profilul longitudinal cota talvegului regularizata pentru fiecare profil in parte. Aceasta se aseaza pe profilul transversal respectiv, se ridica perpendicular pe punct la cota talvegului care se considera a fi Hstabil.Din punctul materializat se traseaza in stanga si in dreapta sa, Bstabil, apoi la cota talvegului regularizata se traseaza Bstabil. Malurile abrupte se lasa in stare naturala si se regularizeaza profilul transversal prin sapatura asupra malului opus.Calculul ariilor in sectiunea induguita sunt determinate in urmatoarele tabele:

Profilul 5A

Z(m)Albia minoraAlbia majoraKQ

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10462.5650.960.972020.8320500.400.54192.852213.6857.55

105130701.851.516543.3376701.081.0514257968.33207.17

106200702.852.0113400172.251101.561.344121.6917521.69455.54

107270703.852.4522050282.251102.561.879425.1331475.13818.32

108340704.852.8632413.33392.251103.562.3316320.448733.731267.07

Profilul 5B

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10421550.380.523646.75450.150.2833.75397.75

10578.5601.301.193113.8377.251200.640.741020.84134.63

106138.5602.301.748033197.251201.641.394896.0212929.02

107198.5603.302.2214689317.251202.641.9110820.425509.49

108258.5604.302.6422748437.251203.642.3618426.941174.96

Profilul 5C

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10462.5650.960.972020.83000002020.83

105130701.851.516543.3326.5950.270.52222.66765.93

106200702.852.0113400136.51251.091.062583.7515983.75

107270703.852.4522050261.51252.091.637611.5129661.51

108340704.852.8632413.33386.51253.092.1214631.747045.11

Profilul 6

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10650650.760.831383.330.5100.050.131.161384.49

107112.5701.601.375137.5821250.650.751098.216235.71

108182.5702.601.8911497.52071251.651.395138.0316635.73

109252.5703.602.3519779.13321252.651.9111323.531102.73

Profilul 6A

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10758.5700.830.8817169600.150.28451761

108128.5701.831.496382.1686.51150.750.821266.607648.76

109198.5702.832.0013233.3201.51151.751.455217.4118450.74

110268.5703.832.4521927.5316.51152.751.9611077.533005

Profil 6B

Z(m)Albia minoraAlbia majoraK

mBmRmRm2/3KmmBmRmRm2/3Km

10865700.920.952058.335.5550.100.2120.622078.95

109135701.921.54693072.5850.850.891152.238082.23

110205702.922.0413940157.5851.851.504218.7518158.75

111275703.922.4822733.3242.5852.852.018704.0131437.34

112345704.922.8933235327.5853.852.4514328.147563.12

Inainte de a trasa curba de remuu, trebuie trasata curba limnimetrica in regim indiguit, aceasta curba reprezinta variatia inaltimii fata de debit, conform tabelului:

Z (m)Q=k*i1/2 (m3/s)

10457.55

105207.17

106455.54

107818.35

1081267.07

Pentru a calcula curba de remuu in regim indiguit trebuie sa calculam debitul in regim induguit, ca fiind:

Qindiguit=Qcalc*1.25= 355*1.25= 443.75 m3/s

Calculul curbei de remuu in regim indiguit se afla in tabelul urmator:

Dupa calculul curbei de remuu in regim indiguit, aceasta se traseaza in fiecare profil transversal. Apoi trebuie sa calculam ianltimea digurilor in partea stanga si in partea dreapta a cursului de apa. Pentru a putea calcula inaltimea digurilor, trebuie sa calculam inaltimea de garda, apoi inaltimea la coronament. Avem nevoie de urmatoarele formule:

Zc = Zmax c+ hg; unde:

Zc= inaltimea la coronamenta diguluiZmax c= inaltimea maxima a cursului de apa in regim indiguithg= inaltimea de garda

hg= 0.5*hv+hd+hs+ht

hv= 0.0187*w0.71*D0.24*Hm0.54;

unde hv= inaltimea de deferlare al valurilor

W=0.3 km/h; D= 0.48 km;

Hm

H= cota apa- cota teren

PROFILCOTA APAMAL DREPTMAL STANG

CtHCtH

5A106.05103.602.45105.400.65

5B106.45104.202.25104.901.55

5C106.78107.702.08105.301.48

6107.61107.200.41106.700.91

6A108.83107.701.13107.001.83

6B109.79108.900.89108.001.79

9.21

8.21

Hm= (9.21+8.21)/12= 1.45 mhv= 0.0187*0.42*0.83*1.22= 0.0079 mhd = 3.2*2*hv*k*tg , unde tg = 1/m=1/2= inclinarea taluzului; k- coeficient de corozitstes, k=0.9hd= 3.2*0.0158*0.9=0.022m

hs=0.3 m= inaltimea suplimentara de siguranta, constituie o rezerva necesara care tine seama de aproximarile de calcul facute.

ht= ht`+ ht``, unde ht`= 3%*Hm= 0.043 ht``= 5%* Hm= 0.72ht=0.043+0.072=0.1155

hg= 0.5*0.0079+0.022+0.3+0.1155= 0.477 mHdig= zc CT; unde Hdig= inaltimea digului; CT= cota talveg.

Calculele de inaltime a digurilor sunt realizate in tabelul urmator:

PROFILCT drept (m)CT stang (m)Zc dig (m)H dig dreapta (m)H dig stanga (m)

5A103.60105.40106.522.921.12

5B104.20104.90106.92

2.722.02

5C104.70105.30107.252.551.95

6107.20106.70108.080.881.38

6A107.70

107.00109.301.602.30

6B108.90108.00110.261.362.26

Constatam ca trebuie construite diguri pe de-o parte si celalata a albiei raului Ramnicu Sarat la inaltimile calculate tabelul de mai sus.