Roci si mineraleROCA SEDIMENTARA: Calcarul sau carbonatul de
calciu este o roc sedimentar, dominant organogen, de culoare alb,
cenusie sau galben. Roca este compus n special din mineralele
calcit i aragonit ambele avnd formula chimic (CaCO3). Calcarele se
formeaz n general din sedimente biogene, dar mai pot avea o genez
de formare prin reacii chimice sau procese clastice. Aragonitul
este un carbonat de calciu care se incadreaza in sistemul de
simetrie ortorombic, in care 3 axe sunt inegale, dar tot se
intalnesc in unghiuri drepte. In exterior cristalele prezinta
adesea sase fatete , avand tendinta de ingemanare sau maclare.
Aragonitul ocupa pozitia 3 - 4 pe scara lui Mohs de masurare a
duritatii. Sub lumina ultravioleta, unele cristale de aragonit
prezinta o fluorescenta verziue, albastru-deschis, roz sau
galbena.Aragonitul de cea mai buna calitate se gaseste in:
Carintia(Austria), Horschyenz( Republica Ceha), New Mexico, Dakota
de Sud(SUA) si altele. Caractere generale: Calcarul este o roc cu
foarte multe variante, aceasta se refer nu numai la procesul de
formare a lor, dar si la caracterele rocii, ca aspect, sau
utilizare. Termenul de calcar este folosit n vorbirea curent, pe
cnd n limbajul tehnic sau tiinific acest termen este utilizat
difereniat. De exemplu roca masiv compact va fi numit calcar pe cnd
roca poroas este numit cret n industria de construcii calcarul
fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structur porfiric
este numit marmor cu toate c marmorele adevrate din punct de vedere
geologic sunt roci metamorfice. Compoziie: Calcarul este compus n
mare parte din dou minerale, calcit i aragonit ambele fiind din
punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai
pot s fie prezente n proporii foarte variabile sunt argilele
(hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier,
calciu, potasiu i sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2), cuarul, gipsul i
alte minerale.Calcarul care conine un procent ridicat de argile
este numita marna. Calcarul care are n proporii diferite elemente
organice n compoziie este numit calcar bituminos dac crete
procentul de sulf fiind numit stinkkalk (calcar puturos).
Formare
Calcarul ca roc sedimentar poate s fie de mai multe tipuri. Cea
mai mare parte a calcarelor este de natur biogen, ceea ce nseamn c
este produs de organisme vii, fiind ulterior depus ca sediment.
MINERAL: Pirita desi este un mineral comun , piritacunoscuta ca si
aurul nebunilor are o istorie fascinanta. Sfaramicioasa si
otravitoare atunci cand este incalzita, ea trebuie tratata cu multa
grija in multiplele sale utilizari. Caracteristici: Denumirea
chimica a piritei este sulfura de fier. Acest muneral prezinta
anumite asemanari cu aurul, in specual culoare galbenalama si
luciul metalic.Spre deosebire de aur , pirita, lasa o urma negru
verzuie atunci cand este frecata de portelan neemailat ,si este
dura.In plus nu poate fi zgariata cu briceagul, in timp ce aurul ,
un metal moale, poate fi zgariat cu usurinta. O diferenta majora
intre cele doua este aceea ca, pirita isi schimba forma atunci cand
intra in contact cu apa.In medii umede formand acidul sulfuric si
alti compusi chimici. Din acest motiv se recomanda pastrarea
piritei la loc uscat si evitarea contactului acestuia cu apa, dar
mai ales cu apa calda. Pirita arde cu o flacara albastruie degajand
un miros sulfuros , puternic. Are duritatea 6 pe scara lui Mohs de
masurare a duritatii. Numele piritei vine din cuvatul grecesc pyr
care inseamna foc. Aceasta denumire se refera la felul in care
pirita produce scanteie, atunci cand este lovita de otel. Vechii
greci o foloseau pentru a aprinde focul. Cu aspectul sau lucios,
pirita pacaleste de multe ori mineralogii amatori, facandu-i sa
creada ca au gasit aur. Pirita este compusa din elemente de fier si
sulf. Intrucat pirita contine fier, care poate fi extras prin
aplicarea unei tehnici la cald ea este utilizata la fabricarea
otelului. Sulful de pirita este un element cheie in fabricarea
acidului sulfuric, care la randul lui este folosit la rafinarea
petrolului, precum si fabricarea , precum si la fabricarea
ingrasamintelor , a vopselei si a explozivilor.
BIBLIOGRAFIE:
www.wikipedia.org www. Google imagini.com Revista Comorile
Pamantului
PARASCHIV CATALINA- ANDREEA FIFIM INGINERIA MEDIULUI GRUPA
7203
