Upload
others
View
32
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”
Nr. ……………. din …………..
Locotenent Alexandru CRISTIAN
REZUMAT TEZA DE DOCTORAT
TEMA: „POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE
COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE ŞI NOILE PARADIGME
ALE MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE”
Conducător de doctorat:
General (r.) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de Doctor în informaţii şi securitate naţională
Bucureşti - 2015
2
CUPRINS
INTRODUCERE
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
CAPITOLUL 1. DIMENSIUNEA POLITICII EXTERNE
ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE
DUPĂ TRATATUL DE LA LISABONA
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.1. Evoluţia tratatelor comunităţii europene şi a dimensiunii
de securitate şi apărare a Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined.
1.1.1. Fondarea Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined. 1.1.2. Evoluţia tratatelor comunităţii europene
Error! Bookmark not defined. 1.1.2.1. Tratatul de la Maastricht - crearea Uniunii Europene
şi a conceptului de Politică Externă şi de Securitate Comună
Error! Bookmark not defined. 1.1.2.2. Tratatele de la Amsterdam şi Nisa şi dezvoltarea
componentei de securitate şi apărare a Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined. 1.1.2.3. Tratatul de la Lisabona - spre o Europă Federalistă?
Error! Bookmark not defined. 1.1.3. Istoricul Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii
Europene
Error! Bookmark not defined. 1.1.3.1. Metamorfozele PESC de la Amsterdam la Lisabona
Error! Bookmark not defined. 1.1.3.2. Tratatul de la Lisabona şi dispariţia celui de-al doilea pilon
al Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined. 1.1.3.3. Politica Externă şi de Securitate Comună şi noua
arhitectură globală
Error! Bookmark not defined. 1.1.3.4. Uniunea Europeană şi componenta de securitate şi apărare
la începutul secolului XXI
Error! Bookmark not defined. 1.1.3.5. Dezvoltarea componentei de securitate şi apărare
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 19
în contextul unei noi paradigme de securitate
Error! Bookmark not defined.
1.2. Tratatul de la Lisabona - un nou tip de securitate europeană
Error! Bookmark not defined.
1.2.1. Instituţionalizarea Uniunii Europene în domeniul securităţii
şi apărării
Error! Bookmark not defined.
1.2.2. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe
şi politica de securitate - ministrul de externe european
Error! Bookmark not defined. 1.2.3. Uniunea Europeană un partener vizibil pe scena internaţională
Error! Bookmark not defined. 1.2.4. Cooperarea în interiorul Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined. 1.2.5. O Europă a drepturilor - Carta drepturilor fundamentale
Error! Bookmark not defined. 1.2.6. Corpul voluntar european de ajutor umanitar - apărarea
drepturilor fundamentale ale omului
Error! Bookmark not defined. 1.2.7. NATO şi UE în noua arhitectură globală - o cooperare eficientă
Error! Bookmark not defined.
1.3. Dezvoltarea capabilităţilor europene în domeniul managementului
crizelor
Error! Bookmark not defined.
1.3.1. Clauza de solidaritate a Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined.
1.3.2. Obiectivul global 2010 - dezvoltări şi perspective
Error! Bookmark not defined. 1.3.3. Consecinţele dezvoltării unei capabilităţi militare a Uniunii
Europene
Error! Bookmark not defined. 1.3.4. Securitatea europeană şi cea internaţională - o nouă paradigmă
Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA PARADIGMELOR ÎN MEDIUL
INTERNAŢIONAL DE SECURITATE
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2.1. Evoluţia mediului internaţional de securitate
Error! Bookmark not defined.
2.1.1. O nouă arhitectură globală la Sfârşitul Războiului Rece
Error! Bookmark not defined. 2.1.1.1. Sfârşitul bipolarităţii
Error! Bookmark not defined.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 19
2.1.1.2. Era multipolară şi interdependentă
Error! Bookmark not defined. 2.1.1.3. Metamorfoze ale securităţii internaţionale - Teoria păcii
democratice şi teoriile concurente după sfârşitul Războiului Rece
Error! Bookmark not defined. 2.1.1.4. Fenomenul globalizării şi implicaţiile acestuia asupra
securităţii internaţionale
Error! Bookmark not defined. 2.1.2. Transformarea mediului internaţional de securitate după 11
septembrie 2001
Error! Bookmark not defined. 2.1.2.1. Un mediu de securitate anarhic
Error! Bookmark not defined.
2.1.2.2. Terorismul - flagel al securităţii
Error! Bookmark not defined. 2.1.2.3. Spre o geopolitică a haosului?
Error! Bookmark not defined. 2.1.2.4. Geopolitică sau geostrategie? Un model de analiză
a spaţiului internaţional de securitate
Error! Bookmark not defined.
2.2. Paradigmele în mediul internaţional de securitate
Error! Bookmark not defined.
2.2.1. Conceptul ştiinţific de paradigmă
Error! Bookmark not defined. 2.2.2. Definirea paradigmei securităţii
Error! Bookmark not defined.
2.2.3. Schimbarea paradigmelor în mediul internaţional de securitate
Error! Bookmark not defined. 2.2.3.1. Abordarea constructivistă a securităţii
Error! Bookmark not defined. 2.2.3.2. Curente marxiste în sistemul internaţional - teoria
sistemului mondial şi teoria dependenţei
Error! Bookmark not defined.
2.2.3.3. Societatea riscului - abordare a securităţii moderne
Error! Bookmark not defined. 2.2.3.4. Perspective asupra sistemului internaţional de securitate
- dileme pre-paradigmatice
Error! Bookmark not defined. 2.2.4. O interpretare filosofică a securităţii
Error! Bookmark not defined.
2.3. Noile paradigme de securitate internaţională
Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Un nou mediu de securitate 107
2.3.2. Viitorul securităţii 110
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 19
2.3.2.1. Postmodernismul sau deconstrucţia securităţii 110
2.3.2.2. Neorealismul sau înfruntarea marilor puteri
Error! Bookmark not defined. 2.3.2.3. Teoria procesual organică a securităţii
Error! Bookmark not defined. 2.3.3. Noi perspective teoretice în relaţiile internaţionale
Error! Bookmark not defined.
2.3.3.1. Teoria senzorială a securităţii
Error! Bookmark not defined. 2.3.3.2. Sfârşitul securităţii internaţionale
Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3. POZIŢIA STATELOR EMERGENTE ÎN RAPORT
CU POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ
A UNIUNII EUROPENE
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
3.1. Puterile emergente în lumea internaţională la începutul
secolului XXI
Error! Bookmark not defined.
3.1.1. Emergenţă şi dezvoltare- o analiză conceptuală
Error! Bookmark not defined.
3.1.1.1. Emergenţă şi subdezvoltare economică
Error! Bookmark not defined. 3.1.1.2. Dezvoltarea durabilă - o soluţie pentru viitorul
dezvoltării
Error! Bookmark not defined. 3.1.2. Puteri emergente şi noile paradigme în mediul internaţional
de securitate
Error! Bookmark not defined. 3.1.2.1. Impactul statelor BRICs asupra scenei mondiale
Error! Bookmark not defined. 3.1.2.2. Emergenţă şi noi paradigme ale mediului internaţional
de securitate
Error! Bookmark not defined.
3.1.3. Conceptualizarea emergenţei noilor puteri
Error! Bookmark not defined. 3.1.4. Putere şi emergenţă la începutul secolului XXI
Error! Bookmark not defined.
3.2. Statele BRICs spre o nouă arhitectură globală
Error! Bookmark not defined.
3.2.1. Organizaţie informală şi forum de cooperare - o analiză
geopolitică a BRICs
Error! Bookmark not defined.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 19
3.2.2. Brazilia şi emergenţa unei noi puteri
Error! Bookmark not defined. 3.2.3. Schimbarea statului puterii Federaţiei Ruse
Error! Bookmark not defined. 3.2.3.1. Federaţia Rusă, un stat în plină afirmare globală
Error! Bookmark not defined. 3.2.3.2. Rusia viitorului între BRICs şi izolare
Error! Bookmark not defined. 3.2.4. India şi provocarea dezvoltării
Error! Bookmark not defined. 3.2.4.1. O dezvoltare dificilă
Error! Bookmark not defined. 3.2.4.2. Viitorul Indiei ca putere mondială
Error! Bookmark not defined. 3.2.5. Drumul spre hegemonie al Chinei
Error! Bookmark not defined. 3.2.5.1. Naşterea unei superputeri
Error! Bookmark not defined. 3.2.5.2. Efectele dezvoltării Chinei în viitor
Error! Bookmark not defined.
3.2.6. Africa de Sud o dezvoltare dificilă la început de mileniu
Error! Bookmark not defined.
3.3. Statele emergente şi Politica Externă şi de Securitate Comună
a Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined.
3.3.1. Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene
şi provocările federalizării
Error! Bookmark not defined. 3.3.2. Criza economico-financiară şi încetinirea dezvoltării Uniunii
Europene
Error! Bookmark not defined. 3.3.3. Statele emergente şi Uniunea Europeană
Error! Bookmark not defined.
3.3.4. Statele BRICS şi Politica Externă şi de Securitate Comună
a Uniunii Europene
Error! Bookmark not defined. 3.3.5. Rusia şi Uniunea Europeană - o dilemă geopolitică
şi geostrategică
Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: TURCIA ÎNTRE UNIUNEA
EUROPEANĂ ŞI NOUL OTOMANISM
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 19
4.1. De la Imperiu la Republică - evoluţia Turciei în secolul XX
Error! Bookmark not defined.
4.1.1. Personalitatea lui Mustafa Kemal-Attatürk
Error! Bookmark not defined. 4.1.2. Scurt istoric al evoluţiei politice a Turciei de la Mustafa Kemal
la Kenan Evren
Error! Bookmark not defined.
4.1.3. Democratizarea ţării după dictatura lui Kenan Evren ............ Error!
Bookmark not defined. 4.1.4. Turcii albii sau turcii negri - revirimentul elitelor conservatoare
la putere
Error! Bookmark not defined.
4.2. Turcia, progres economic şi social - de la stat feudal la stat
modern
Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Reformele lui Mustafa Kemal Attatürk
Error! Bookmark not defined. 4.2.2. Al doilea reformator al Turciei Ismet Inönü - apariţia
democraţiei
Error! Bookmark not defined.
4.2.3. Liberalizarea şi dezvoltarea economiei turceşti
Error! Bookmark not defined. 4.2.4. Ascensiunea spre emergenţă
Error! Bookmark not defined.
4.3. Dualitatea politicii externe a Turciei - între Europa şi Asia
Error! Bookmark not defined.
4.3.1. Turcia şi integrarea în Uniunea Europeană - o dilemă greu
de interpretat
Error! Bookmark not defined. 4.3.2. Noul otomanism – afirmarea puterii
Error! Bookmark not defined. 4.3.3. Turcia şi Noul Orient Mijlociu - islamizare sau exportul
modelului turcesc
Error! Bookmark not defined. 4.3.3.1. Elitele conservatoare şi fundamentalizarea Turciei
Error! Bookmark not defined. 4.3.3.2. Turcia şi Noul Orient Mijlociu - provocări strategice
Error! Bookmark not defined.
4.4. Concluzii. Turcia, stat-punte
Error! Bookmark not defined.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI FINALE
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 19
LISTĂ DE ABREVIERI ŞI ACRONIME
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
BIBLIOGRAFIE
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
LISTA ANEXELOR
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII
Teza de doctorat cu tema „POLITICA EXTERNĂ ŞI DE
SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE ŞI NOILE
PARADIGME ALE MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE” se
corelează cu politicile instituţionale ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale
Colegiului Naţional de Apărare, dar şi cu programele academice de cercetare
ştiinţifică ale Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” deoarece reprezintă
expresia unui interes crescând al autorităţilor militare şi personalului din
structurile militare de la diferite niveluri, de la cel local la naţional, faţă de
problematica schimbării paradigmei de securitate sub impactul unor factori, mai
mult sau mai puţin obiectivi, care au generat în permanenţă transformări în
mediul internaţional de securitate, unele dintre ele greu de anticipat şi gestionat.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 19
Dezvoltând o pledoarie pentru formarea unui mecanism de cunoaştere şi
anticipare realizat prin tema de cercetare propusă, demers favorizat de
parcurgerea programului de studii avansate şi de cercetare ştiinţifică urmat sub
auspiciile Şcolii Doctorale ne-am stabilit unele obiective şi ipoteze de lucru de la
care am urmărit să ajungem ulterior la concluzii şi propuneri relevante pentru
teoretizarea mediului dinamic şi complex de securitate pentru a facilita mediului
academic o cunoaştere mai aprofundată a domeniului.
La o primă evaluare, se observă că, în ultimii ani, specialiştii din diferite
domenii (relaţii internaţionale, ştiinţe politice, ştiinţe militare etc.) au identificat
unele elemente şi au stabilit unele coordonate ale perioadei pre-paradigmatice
prin care societatea contemporană trece în prezent în ce priveşte conceptu-
alizarea securităţii şi modul de stabilire a relaţiilor de putere pe glob.
Motivaţia alegerii unei asemenea teme de studiu este cu atât mai
imperativă dacă avem în vedere amplitudinea schimbărilor produse cu o
rapiditate nemaiîntâlnită în istorie în mediul geopolitic de securitate, în care, pe
baza noilor provocări, riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi se creionează noi
procese de schimbare ce afectează continuu şi în adâncime conceptele
tradiţionale referitoare la securitate. De asemenea, evoluţiile recente de pe glob
şi din imediata vecinătate a UE, din Ucraina, au arătat că o serie de actori
nonstatali capătă importanţă sporită în conturarea viitorului mediu de securitate.
Mai mult, în contextul emergenţei actorilor asiatici, Europa şi Asia au
nevoie de o poartă de comunicare. Rusia este un stat prea mare ca să aibă acest
rol, Orientul Mijlociu este divizat şi cu greu putem găsi un astfel de stat, Israelul
este frământat de moştenirea istorică. Singurul stat care poate asigura acest rol
este Turcia, în forma ei actuală. O republică laică, seculară, democratică bazată
pe respectul drepturilor fundamentale ale omului şi pe supremaţia legii în
relaţiile internaţionale. Drept pentru care am şi orientat studiul de caz prezentat
în lucrarea de faţă către Turcia, ca pilon geopolitic esenţial al Europei şi ca actor
esenţial în devenirea lumii paradigmatice ce va urma.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 19
CAPITOLUL 1. DIMENSIUNEA POLITICII EXTERNE
ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE
DUPĂ TRATATUL DE LA LISABONA
În această primă parte a lucrării noastre de cercetare ştiinţifică am analizat
apariţia şi evoluţia Uniunii Europene. De la o înţelegere care să reducă efectele
războiului şi să resusciteze pacea şi liniştea pe bătrânul continent, la o uniune
politică şi monetară, Europa ne-a demonstrat că istoria nu poate învinge
idealurile păcii şi ale democraţiei. Politica sa externă a fost factorul ce a coagulat
Europa. Deşi a avut parte de critici, politica externă a evidenţiat rolul Uniunii
Europene în această lume. Un grup de state paşnice şi democratice cu voinţă de
afirmare a valorilor Europei din care nu fac parte doar democraţia şi drepturile
omului. Cultura şi arta Europei constituie o bază importantă a culturii mondiale
şi un fundament al noii culturi contemporane. Sincretismul cultural al Europei a
fost reliefat de politica sa externă care a dorit să fie un factor de echilibru, o
punte de dialog şi cooperare între marile puteri.
CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA PARADIGMELOR ÎN MEDIUL
INTERNAŢIONAL DE SECURITATE
În al doilea capitol, am descris şi analizat conceptul de paradigmă. Am
observat evoluţia paradigmelor în mediul internaţional de securitate şi am
concluzionat că lumea se află într-o situaţie pre-paradigmatică. Suntem în plin
proces de metamorfoză a paradigmelor la nivel internaţional. Contestarea lumii
unipolare, apariţia lumii multipolare şi naşterea unei guvernanţe mondiale
planetare sunt paradigme pe care am încercat să le decriptăm. Am subliniat că
viitorul securităţii se situează între două mari teorii, postmodernismul şi
neorealismul. O lume atomizată şi un mediu internaţional interpretabil sau o
lume pragmatică şi un mediu internaţional periculos, nesigur şi plin de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 19
incertitudine. Am propus naşterea unei noi teorii care să decripteze fenomenele
sistemului internaţional de securitate, teoria senzorială a securităţii.
CAPITOLUL 3. POZIŢIA STATELOR EMERGENTE ÎN RAPORT
CU POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII
EUROPENE
În al treilea capitol, am descris fenomenul emergenţei statelor. Emergenţa
este un proces complex care reliefează apariţia unor noi centre de putere geopo-
litică şi geostrategică. Statele emergente BRICs pot fi un model pentru restul
statelor, un model de dezvoltare şi evoluţie pe scena internaţională. Grupul de
state BRICS este un grup de state informal, o platformă de schimburi care
doreşte schimbarea arhitecturii financiare şi economice la nivel global. Statele
emergente , ne referim aici la grupul de state Next 11, şi statele BRICS au văzut
în Uniunea Europeană un pilon de stabilitate şi de dezvoltare.
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: TURCIA ÎNTRE UNIUNEA
EUROPEANĂ ŞI NOUL OTOMANISM
În studiul de caz, am subliniat importanţa unei punţi geopolitice între
Europa şi Asia. În căutarea echilibrului şi în contextul emergenţei actorilor
asiatici, Europa şi Asia au nevoie de o poartă de comunicare pentru ca
incertitudinea lumii să devină mai puţin prezentă. Turcia poate fi o poartă
pentru democraţie în Orientul Mijlociu şi un stat care să echilibreze tensiunile
geopolitice dintre Europa, Levant şi spaţiul Pontului Euxin. Statul punte -
Turcia este un model de dezvoltare pentru statele arabe. După Primăvara Arabă,
modelul democraţiei turce a intrat în concurenţă cu autocraţia saudită.
Uniunea Europeană are nevoie de forţa Turciei, nemulţumirea Turciei se
poate consuma în apropierea faţă de lumea arabă şi riscul fundamentalizării
acesteia. Turcia poate fi un model pentru statele islamice. O elită laică şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 19
seculară nu va permite derapaje democratice în acest stat. Chiar dacă elita se
islamizează, liderii de la Ankara din prezent şi viitor sunt conştienţi că sursa de
progres este modelul democratic şi tot ce derivă din acesta
CONCLUZII ŞI PROPUNERI FINALE
Construcţia europeană a fost sinuoasă de-a lungul anilor, presărată cu
eşecuri, dar şi cu succese. Nu de multe ori Uniunea a fost văzut ca un forum de
state perimat şi fără valoarea politică. Valorile pe care s-a bazat au fost atât de
solide încât statele membre au luptat pentru a păstra această uniune. Unde sunt
mulţi puterea creşte, ne învaţă un celebru dicton. Dar unde sunt mulţi apar şi o
mulţime de probleme. Problemele pe care va trebuie să le înfrunte UE în viitor
sunt numeroase: criză economică, o dezvoltare deficitară a capabilităţilor
militare, mecanisme de cooperare încă nedezvoltate suficient, alocare de fonduri
neorganizate, multiculturalism, diversitate lingvistică şi culturală, neîncrederea
în visul integraţionist, teama de o federalizare masivă şi ireversibilă. Probleme la
nivel politic dar şi la nivel de mental colectiv. Probleme pe care cei peste 400 de
milioane de europeni trebuie să le rezolve. Incertitudinea viitorului construcţiei
europene este mare. Speranţa pe care liderii Europei o au este construirea pe
baze solide, principii morale greu de tăgăduit a unei Europe unite şi bazată pe
valorile fundamentale ale democraţiei. Succesul construcţiei europene va fi
acceptarea ireversibilă a schimbărilor aduse de Tratatul de la Lisabona.
Redimensionarea Politicii Externe şi de Securitate Comună într-un instrument
activ, eficient şi dinamic. O altă trăsătură a succesului va fi încrederea în această
construcţie şi voinţa de a continua visul european al părinţilor Europei.
Înfiinţarea Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene
este voinţa colectivă a guvernelor europene de a deveni o singură voce într-o
lume plină de incertitudini şi de marasm socio-politic după sfârşitul erei
bipolare.
În ciuda noilor progrese înregistrate la nivel instituţional, dar şi ca repre-
zentare internaţională, UE are parte de mari provocări. O mare provocare este
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 19
profunda criză economică prin care trece, aceasta îi periclitează viitorul. O criză
ce a început lent şi s-a dezvolt prin efectul bulgărului de zăpadă în ceva
devastator. În ciuda acestor dificultăţi un nou stat a fost inclus în UE, în 2013,
Croaţia. Primită cu urale şi cu focuri de artificii această aderare aduce cu sine
toate problemele stringente ale Uniunii Europene, criza economico-financiară,
criza încrederii, un euroscepticism crescut.
În opinia noastră, noul mediu de securitate este modelat de forţe
centrifuge şi centripete. Centrul se strânge în jurul unei lumi dezvoltate prin
globalizare, periferia se dispersează prin glocalizare. Noul mediu internaţional
de securitate este caracterizat prin heterogenitate, heteroclitate, în care
vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările pot oricând produce daune ireversibile
securităţii internaţionale. Securizarea sistemului depinde de conştientizarea
acestor pericole şi eficientizarea mişcărilor de securizare.
Statele emergente se dezvoltă sub imboldul investiţiilor străine directe
dar şi a reformelor economice şi sociale. Când vorbim despre dezvoltare ne
gândim la creşterea calitativă a economiei, la diversificarea sectoarelor econo-
mice. O dezvoltare reală înseamnă creşterea nivelului de trai, eradicarea sărăciei,
a analfabetismului. Statele BRICs suferă de o subdezvoltare cronică. Originile
acestei subdezvoltări sunt în trecutul ţărilor, în insuficienta reformare a
sistemului politic şi în menţinerea unei mentalităţi înapoiate. Economia
emergenţei este o economie calitativă şi nu cantitativă. Contează doar numărul
miliardelor care vin la bugetul de stat nu şi numărul miliardelor care se îndreaptă
spre populaţie. Un popor sănătos, bine hrănit şi educat trăieşte într-o ţară
dezvoltată. Toate statele BRICs au un Indice al Dezvoltării Umane scăzut.
Sănătatea, educaţia şi nivelul de trai sunt încă înapoiate faţă de uriaşele proiecte
de dezvoltare ale ţărilor emergente.
Uniunea Europeană a fost lovită de criză dar a rezistat datorită înaltelor
idealuri. Unitatea UE constă în crezul acesteia că Europa este leagănul
civilizaţiei omenirii. Cooperarea pentru dezvoltare este imboldul ce ajută
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 19
Uniunea Europeană să meargă mai departe. Uniunea Europeană va coopera cu
statele BRICs pentru că numai colaborând poţi să te dezvolţi ajutându-i pe alţii
să se dezvolte.
Lumea a doua este pe cale să devină lumea întâi dacă va lua măsurile
necesare. Reforma continuă şi orientarea spre dezvoltare sunt necesităţi pe care
statele BRICs nu trebuie să le ignore. Pentru a te dezvolta trebuie să
implementezi programe şi proiecte care încep cu societatea şi pe urmă se
continuă cu statul. O societate dezvoltată este premergătoare unui stat dezvoltat.
Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene are misiunea
de a promova crezul, valorile, normele şi ideile unei Europe. S-a vorbit despre
un continent îmbătrânit lipsit de dinamism, considerăm că UE are suficiente
resurse vitale pentru a se regenera şi a deveni un pilon de dezvoltare al lumii, un
generator de securitate şi de stabilitate. Poziţia geografică a UE o obligă să fie
un centru de promovare a păcii şi securităţii. Evenimentele din Orientul Mijlociu
şi din regiunea Maghreb-ului sunt o dovadă a marasmului social şi economic în
care se află regiunile aflate în vecinătatea Uniunii Europene. Promovând o
politică de cooperarea, aceasta din urmă trebuie să genereze pace, stabilitate şi
dezvoltare.
Forumul de state BRICs trebuie să fie un forum al dezvoltării economice
şi sociale. Acest grup de state trebuie să impună sistemului internaţional un
model de cooperare şi dezvoltare. BRICs şi Uniunea Europeană au în comun
paradigma după care au fost constituite, unitate în diversitate. Cooperând BRICs
şi Uniunea Europeană trebuie să dezvolte paradigma cooperării pentru
dezvoltare.
Într-un mediu internaţional viitor, lumea se va zbate între două lumi,
hobbesiană sau kantiană. Abordarea corectă a lumii nu o putem evalua dar
putem să o intuim. Mecanismele şi factorii adevăraţii ai transformării lumii sunt
complecşi, greu de pătruns şi se lovesc de interpretarea subiectivă a fenomenelor
şi epifenomenelor la nivelul relaţiilor internaţionale.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 19
În secolul XXI, va fi o nouă paradigmă de securitate. Securitatea
politico-militară, sau cea tradiţională, va evolua spre o securitate informaţională
şi economică. În opinia noastră ameninţările nu vor mai fi clasice, ele vor veni
din domeniul virtual. Deşi surse de ameninţare clasică se mai întâlnesc în statele
în curs de dezvoltare, statele dezvoltate vor avea parte de noi ameninţări de
aceea trebuie să ia în calcul schimbarea paradigmei de securitate. Propunem
abordarea conceptuală a teoriei senzoriale a securităţii, o teorie ce poate decripta
comportamentul statelor în scena internaţională.
Noua paradigmă de securitate se orientează spre securitatea informatică,
securitatea economică şi cea urban-societală. Va fi o securitate postmodernă care
se va adapta lumii postmoderne în care va apărea. Securitatea clasică va fi
transformată de această nouă paradigmă de securitate.
Sistemul internaţional este în situaţia de a alege un viitor. O lume a
conflictului sau o lume a cooperării şi a colaborării. Lumea kantiană este o lume
în care legea şi valorile sunt deasupra tuturor considerentelor. Lumea hobbesiană
este o lume a confruntării, a conflictului, a războiului tuturor împotriva tuturor.
Este o lume negativă, pesimistă, pe când cea kantiană una optimistă. Lumea lui
Kant este progresistă, orientată spre cunoaştere şi precepte morale, lumea lui
Hobbes este meschină şi agresivă.
Immanuel Kant a lansat in 1795, „Spre pacea eterna. Un proiect
filosofic” in care preconiza înfiintarea unei societăţi a naţiunilor bazate pe
respectare moralei şi a normelor etice. Proiectul filosofic al păcii eterne, a fost
inspirat de un moment istoric de seama, si anume, pacea de la Basel (5 aprilie
1795), încheiată între Franţa şi Prusia, moment pe care Kant l-a considerat a fi
propice soluţionării problemelor sociale, pe baza principiilor morale. Multe din
enunţurile făcute de Kant, peste secole aparţin realităţii respectării dreptului
suveranităţii şi drepturilor omului.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 19
Un plan destul de îndrăzneţ pentru epoca aceea este propunerea lui
Kant, „armatele regulate ar trebui desfiinţate”1. Desfiinţarea armatei ar elimina
mijlocul cu care s-ar putea purta un război.
„Niciun stat nu ar trebui să se amestece cu forţa în constituţia altui
stat”.2 Nu trebuie să intervină cu forţa în cazul unui conflict intern. Este prezent
principiul suveranităţii westphaliene a statelor. În această lucrare apare şi o idee
inovatoare, o etică a purtării războiului. „Ar trebui oprită instigarea la trădare,
ar putea duce la un război de exterminare, violarea capitulărilor”3. „Între state
nu ar trebui să existe un război penal4”. Astfel, este proclamată suveranitatea
dreptului în relaţia dintre state. Kant mai subliniază că starea de pace nu este
naturală oamenilor, ci starea de război5. Mai mult, Kant face o distincţie între
formele de stăpânire şi de guvernământ prezente la aceea dată: autocraţie,
aristocraţie, democraţie, republicană şi despotică.
Pentru Immanuel Kant, sistemul internaţional este afectat ireversibil de
om. Omul este cel care degradează acest sistem internaţional. Războiul pentru
Kant este o consecinţă a populării Pământului. Acesta susţine că războiul a
răspândit oamenii peste tot în lume din America de Sud în Islanda, competiţia şi
lupta pentru dobândirea resurselor vitale a fost o cauză a populării Terrei.
Filosoful englez Thomas Hobbes a dat celebra definiţie a comunităţii,
un război al tuturor împotriva tuturor. Este greu de crezut că acest război a fost
perpetuu, dacă starea de război era continuă biosfera nu ar mai fi evoluat6. Tot el
spune că omul are tentaţia să fie egoist, să nu se intereseze de binele aproapelui.
Viitorul a fost martorul altor teorii legate de natura umană cum ar fi că omul este
intolerabil, avid de câştig, mânat de un spirit al posesiei.
Lumea kantiană este o federaţie de state democratice care sunt unite de
dreptul legii şi precepte morale. Kant este un filosof moral autentic, precursor al
1 Immanuel Kant, Spre Pacea Eternă, Editura All, Bucureşti, 2008, p.63 2 Ibidem, p. 65 3 Ibidem 4 Ibidem, p.71 5 Ibidem, p.75 6 Peter Singer,editor, Tratat de Etică, Editura Polirom, Bucureşti, 2006, p.32.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 19
dreptului internaţional. Lumea hobbesiană este o lume aflată în plină competiţie,
o lume care nu recunoaşte decât o singură valoare, puterea. Hobbes este un
precursor al teoriilor realiste şi pragmatice despre lume.
Sistemul internaţional contemporan se află între cele două lumi. O lume
kantiană la nivel declarativ şi teoretic şi o lume hobbesiană la nivel practic. Toţi
membrii componenţi ai sistemului sunt conştienţi că un conflict nu este benefic
dar toată lumea acţionează ca într-o competiţie. În lume competiţia este pentru
putere, resurse, prestigiu. Competiţia la nivel statal este purtată la mică
dimensiune, între oameni, iar unii sociologi cred că este chiar stimulată. Lumea
este văzută ca o lume sălbatică, unde există prădători şi pradă.
Viitorul lumii depinde de alegerea unei lumi posibile. Lumea kantiană o
lume a păcii, colaborării, democraţiei şi respectării drepturilor elementare ale
omului. Lumea hobbesiană o lume barbarizată şi barbarizantă în acelaşi timp,
nemiloasă, competiţională fără urmă de morală şi milă. Lumea în care oamenii
vor alege să trăiască îşi va găsi expresia în sistemul internaţional de securitate.
Noua paradigmă de securitate va trebui să fie acceptată de către toate
puterile lumii. Uniunea Europeană va trebui să se adapteze prin dezvoltarea unei
componente de securitate şi apărare conformă cu această nouă paradigmă com-
plexă, dinamică şi revoluţionară. Aşadar, noul mediu internaţional de securitate
va fi unul al întrebărilor. Răspunsurile trebuie să le avem noi şi componentele
întregului sistem internaţional de securitate. Drept pentru care, consider că
futurologia ca anticipare a viitorului folosind datele prezente, trebuie să fie
trecută din domeniul fantasticului şi magicului în domeniul concretului.
Analizând trecutul, comparând prezentul, poţi anticipa viitorul. Avem nevoie de
luciditate pentru a evita să degradăm ceea ce omenirea a câştigat în milenii.
În opinia noastră, acceptarea ca membru cu drepturi depline în UE a
Turciei va aduce echilibru între Orient şi Occident. Aceasta în contextul în care
este evident că Turcia va deveni un important stat-punte. Statul turc va fi un
vector geopolitic extrem de important şi va asigura legătura dintre Occident şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 19
Orient odată cu începerea dominaţie sale asupra lumii islamice. Previziunile pot
fi înşelătoare, dar ritmul de ascensiune al Turciei ne indică acest lucru.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 19
LISTA ANEXELOR
Anexa nr. 1 – Structura instituţională a Uniunii Europene
Anexa nr. 2 – Instituţiile PESC/PESA
Anexa nr. 3 – Misiuni UE în desfăşurare în martie 2015
Anexa nr. 4 – Misiuni PSAC desfăşurate până în aprilie 2015
Anexa nr. 5 – State euroatlantice în arhitectura globală de securitate
Anexa nr. 6 – Responsabilităţi sporite pentru UE