Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV
Facultatea de Inginerie Electric ă şi Ştiin ţa Calculatoarelor
Catedra de Automatic ă
Drd. Ec. Gabriel POPPER
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONCEPŢIA ŞI FUNCŢIONALITATEA MARKETINGULUI ENERGETIC COMPUTERIZAT LA
NIVELUL PIEŢEI CONCURENŢIALE DE ENERGIE
THE CONCEPT AND FUNCTIONING OF COMPUTERIZED MARKETING IN ENERGETIC FIELD
AT THE LEVEL OF ENERGETIC COMPETITIVE MARKET
Conduc ător ştiin ţific Prof. dr. ing. A. Carabulea
Braşov 2011
2
COMISIA DE DOCTORAT
Numită prin Ordinul Rectorului nr. 4548 din data 04.04.2011
Preşedinte prof. univ. dr. ing. Sorin Moraru
Universitatea “Transilvania”
Braşov
Conducător Ştiinţific
prof. univ. dr. ing. Anatolie Carabulea
Universitatea “Transilvania”
Braşov
prof. univ. dr. ing. Ioan Felea
Universitatea din
Oradea
prof. univ. dr. ing. Anca Alexandra Purcărea
Universitatea Politehnică Bucureşti
Referenţi :
prof. univ. dr. ing. Francisc Sisak
Universitatea “Transilvania”
Braşov
Data, ora şi locul susţinerii: 06.05.2011, ora 10.00, în corpul V, etaj III, sala V-III-14. Eventualele aprecieri sau observaţii vă rugăm să le transmiteţi în timp util pe adresa Universităţii “Transilvania” din Braşov, b-dul Eroilor nr.29, 500036, Braşov sau pe adresa de e-mail [email protected]
3
CUPRINS
1. FORMULAREA PROBLEMEI ŞI SCOPUL TEZEI DE DOCTORAT 5
1.1. Aspecte operaţionale ale marketingului performant aplicabile
reconfigurării sistemelor de inginerie industrială
1.2. Scopul lucrării de doctorat şi punctarea noutăţilor în domeniu
2. MODELE DE MARKETING INOVATIV APLICABILE DEZVOLT ĂRII
PERFORMANTE A CORELA ŢIILOR PRODUCŢIE-PIAŢĂ
CONCURENŢIALĂ
10
2.1. Premize şi orietntări în economia de piaţă concurenţială
2.2. Strategii de cunoaştere a pieţelor pe baza deciziilor de marketing
3. PIAŢA CONCURENŢIALĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ 16
3.1. Conceptul piaţă de energie şi tendinţa de globalizare
3.2. Reglementări interne şi internaţionale privind piaţa de energie
4. INGINERIA ŞI REINGINERIA PROCESELOR DE AFACERI
APLICABIL Ă SISTEMELOR DE ENERGIE 23
4.1. Particularităţi ale proceselor de afaceri în cadrul sistemelor de energie
interconectate
4.2. Realizarea reingineriei proceselor de afaceri în cadrul sistemelor de
energie supuse evoluţiei dinamice
5. MARKETINGUL ENERGETIC COMPUTERIZAT, PREMIS Ă A
DEZVOLTĂRII DURABILE A AFACERILOR ENERGO-
INDUSTRIALE PE PIAŢA CONCURENŢIALĂ
28
5.1. Modele ale marketingului computerizat aplicabile la nivelul pieţei
concurenţiale
5.2. Abordarea inovativă a managementului corelaţiilor furnizori-
consumatori la nivelul pieţei concurenţiale de energie
6. ANALIZA CORELA ŢIILOR RISC-PREŢ LA NIVELUL SISTEMELOR
DE INGINERIE ENERGO-INDUSTRIALĂ 33
6.1. Modelarea riscului holistic la nivelul sistemelor de inginerie
energo-industrială
4
6.2. Proiectarea preţurilor în concepţia costurilor marginale în vederea
reducerii riscului holistic
7. STUDIU DE CAZ PRIVIND ABORDAREA HOLISTIC Ă A
FUNCŢIONĂRII PIEŢEI CONCURENŢIALE DE ENERGIE
INTEGRATĂ SOCIETĂŢILOR NOI DIN SISTEMUL ENERGETIC
NAŢIONAL
36
7.1. Analiza holistică a factorilor semnificativi din piaţa de energie integrată
producţiei
7.2. Abordarea calitativă a vulnerabilităţilor holistice provocate de factorul
uman din structura actuală a Sistemului Energetic Naţional
8. SOLUŢII DE RENTABILIZARE A SISTEMELOR INTEGRATE
PRODUCŢIE - PIAŢĂ CONCURENŢIALĂ AUTOHTONĂ PE BAZA
MARKETINGULUI MODELAT ÎN CERCET ĂRI OPERAŢIONALE
40
8.1. Evoluţia structurii Sistemului Energetic Naţional în condiţiile
reconfigurării resursei umane în noua concepţie a marketingului
computerizat
8.2. Consolidarea politicii de marketing performant pe baza implicării
agenţilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale
de energie
9. CONCLUZII 43
9.1. Sinteza problemelor dezvoltate în teza de doctorat
9.2. Prezentarea si comentarea noutăţilor
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă 47
10.1. Lucrări de referinţă în domeniu
10.2. Cărţi şi articole realizate şi publicate de doctorand
ANEXA 1 - Rezumatul tezei de doctorat 55
ANEXA 2 - Doctor’s thesis summary 56
ANEXA 3 - Curriculum vitae 57
5
1. FORMULAREA PROBLEMEI Şl SCOPUL TEZEI
DE DOCTORAT
[2] [3] [5] [7] [11] [13] [15] [17] [21] [22] [25] [29] [32] [36]
1.1. Aspecte opera ţionale ale marketingului
performant aplicabile reconfigur ării sistemelor
de inginerie industrial ă
Cunoaşterea pieţii se face prin cercetarea şi
surprinderea comportamentului acestora atât prin acţiuni
directe (anchete, teste, experimente) cât şi prin studii de
conjunctură, prospectivă şi studii de piaţă. Cunoscând
cerinţele pieţii se pot proiecta politicile de marketing
(produs, preţ, distribuţie, promovare).
Activitatea de marketing se poate organiza după
cunoaşterea caracteristicilor pieţii privind produsele
solicitate calitativ şi cantitativ, nivelul preţurilor şi gradul
de concurenţă. Această organizare influenţează
orientarea producţiei , promovarea vânzărilor, realizarea
şi desfăşurarea contractelor ţinând seama de stocurile
existente, de mijloacele de transport disponibile şi de
sumele încasate.
Între cerere şi ofertă poate să existe un echilibru
sau un decalaj. în situaţia de echilibru se formează preţul
de echilibru la intersecţia curbei cererii şi ofertei (fig 1.1)
6
Figura 1.1 Graficul determin ării punctului de echilibru
Abaterea preţului de piaţă faţă de preţul de echilibru
generează fie exces de ofertă (surplus de bunuri de
piaţă), fie exces de cerere (penurie) ceea ce obligă
forţele pieţii să deplaseze preţul spre nivelul său de
echilibru
Cererea şi oferta nu rămân fixe, în echilibru, ele
fiind într-o permanentă modificare. Curba cererii se
modifică datorită modificărilor preferinţelor
consumatorilor, a preţurilor altor produse sau a
numărului de consumatori pentru un anumit bun. Curba
ofertei se modifică în funcţie de producţia fiecărui
producător, de apariţia unor noi combinaţii în factorii de
producţie, etc.
Cunoaşterea pieţei se face prin surprinderea
comportamentului consumatorului, prin depistarea
cerinţelor acestuia prin acţiuni directe (anchete, teste,
7
experimente) cât şi prin studii de conjunctură,
prospective şi studii de piaţă.
Programele de marketing cuprind următoarele
secvenţe: analiza diagnostic, studiul de piaţă, acţiuni
strategice şi tactice, evaluarea financiară, controlul
rezultatelor. La elaborarea programelor de marketing
trebuie luaţi în considerare următorii factori de influenţă:
factori determinanţi ai competitivităţii sunt de natură
tehnică, de natură comercială, de natură financiară, de
natură instituţională.
Realizarea strategiilor se face printr-o suită de
acţiuni specifice denumite politici. Politicile se
construiesc pe produs, pe structura preţului, pe reţeaua
de distribuţie şi pe promovare.
1.2. Scopul lucr ării de doctorat şi punctarea
nout ăţilor în domeniu
Marketingul computerizat consta in utilizarea unor
produse software cu ajutorul carora:
- se calculeaza costul unitar de productie al energiei
electrice prin conectarea la sistemul informatic integrat al
societatii pentru calculul costurilor totale, ţinând cont de
posibititatile tehnice ale centralelor electrice
- se estimează cererea de energie pe diverse
perioade calendaristice pe baza istoricului cererii, astfel
incat societatea producatoare să fie pregatită pentru
8
perioadele optime din punct de vedere al profitului (sa nu
îşi programeze revizii sau reparaţii capitale in acele
perioade)
- se estimează ofertele principalilor concurenti in
functie de raportul cerere-ofertă estimat, producătorul îşi
poate calcula marja de profit
Scopul tezei constă in inovarea marketingului
energetic prin utilizarea de produse software descrise
mai sus (agenti inteligenţi) şi pregeatirea utilizării
acestora în cadrul unui societăţi producatoare de
energie.
Probleme dezvoltate în lucrare sunt în principal
următoarele:
- modelarea marketingului la nivelul firmelor
integrate in structura pieţei concurenţiale de
energie, analiza critică a marketingului corelat
cu toate funcţiile societăţii
- strategii de cunoaştere a pieţelor pe baza
deciziilor de marketing;
- studierea avantajelor induse de informatizarea
activităţii de marketing prin folosirea
sistemelor expert şi a programelor de gestiune
pe termen lung
- creionarea corelaţiei management-marketing
în concepţia jocurilor decizionale aplicabile pe
relaţia producţie-piaţă concurenţială;
- reingineria proceselor de afaceri în cadrul
9
sistemelor de energie
- sistemul informatico-decizional în marketingul
energetic
- studierea necesităţii de realizare a unui sistem
informatic propriu care să asigure o
infrastructură evoluată pentru efectuarea
activităţilor de culegere, memorare, regăsire şi
prelucrare a informaţiei în formă electronică
potrivit fiecărei funcţiuni a organizaţiei
- crearea unor programe care, prin
implementarea lor la nivelul societăţilor
comerciale aflate pe piaţa concurenţială de
energie, vor permite obţinerea următoarelor
avantaje: îmbunătăţirea activităţilor de
gestiune a resurselor materiale şi umane prin
cunoaşterea operaţională a corelaţiei venit-
cheltuieli în vederea reducerii costurilor,
orientarea către o activitate competiţională
performantă ceea ce permite acoperirea unor
noi pieţte de desfacere, creşterea puterii de
cooperare între societăţi şi realizarea unor
indicatori tehnico-economici care conduc la
creşterea profitului la nivelul întregului sistem.
Noutăţile constau în modele matematice
performante pentru asistarea procesului de marketing şi
propuneri de încorporare a acestor modele în produse
informatice specializate în marketingul computerizat.
10
2. MODELE DE MARKETING INOVATIV APLICABILE
DEZVOLTĂRII PERFORMANTE A CORELA ŢIILOR
PRODUCŢIE - PIAŢĂ CONCURENŢIALĂ
[6] [7] [16] [20] [23] [26] [28 ] [31] [38] [39] [40]
[44] [47] [49] [50] [51] [52]
2.1. Premize şi orient ări în economia de pia ţă
concuren ţială
În economia de piaţă concurenţială proprietatea fiind
particulară, se trece rapid la descentralizarea activităţilor,
sistemele se organizează pe baze noi, în care salariaţii
sunt selectaţi după aptitudini, producţia este orientată
spre cerinţele pieţei, exportul devine competitiv dacă
managementul societăţilor comerciale şi de producţie
este performant.
Teoria creşterii economice în accepţiunea dinamicii
industriale este condiţionată de nivelul şi calitatea
resurselor (materiale, energetice, informaţionale, umane,
financiare), de fluxul internaţional de mărfuri, de
transferul tehnologiilor, de condiţiile şi limitele poluării
mediului.
Marketingul este atât un nou mod de gândire
comercială, cât şi un mod inedit de realizare practică a
rentabilităţii unei clase de activităţi. După cei mai mulţi
autori, marketingul reprezintă o concepţie modernă
11
privind orientarea activităţilor industriale, concretizată
într-o paletă reală de activităţi practice eficiente
organizate după metode moderne, cu substrat matematic
pertinent.
Marketingul este o concepţie novatoare asupra
desfăşurării activităţilor economice în ideea satisfacerii
optime a cererii curente şi a celei potenţiale. Pe baza
acestei concepţii se orientează activitatea agenţilor
economici, atât spre exterior cât şi spre structura
mediului economico-social intern, cu scopul sincronizării
acestor două medii dinamice. Întreaga activitate a
societăţilor comerciale trebuie revăzută din punct de
vedere al cumpărătorului. Marketingul este în mare
măsură o activitate practică concretizată prin
investigarea şi modelarea comportării pieţei la diverşi
stimuli economico-sociali, testarea acceptabilităţii
produselor şi serviciilor, restructurarea conducerii
societăţilor comerciale în funcţie de cerinţele pieţei.
Marketingul permite societăţilor comerciale să fie
receptive la cerinţele pieţei, în ideea orientării producţiei
către nevoile consumatorilor. Cunoaşterea anticipată a
nevoilor sociale şi urmărirea lor pe toate fazele producţiei
implică flexibilitate în mecanismul de funcţionare a
unităţilor economice. Această flexibilitate reclamă
înnoirea utilajelor, a produselor, a metodelor de lucru şi a
creşterii performanţei factorului uman. Eficienţa
marketingului creşte dacă corelaţia producţie-consum
12
este abordată sistemic, urmărindu-se realizarea aceluiaşi
scop.
Varianta modernă a marketingului operează cu un
sistem integrat de orientări privind corelaţia producţie-
consum, inclusiv aplicarea unor scheme flexibile de
cunoaştere şi urmărire a satisfacerii consumatorului de
către furnizorul creator de bunuri şi servicii.
Domeniul de lucru al societăţilor comerciale se
defineşte prin formularea unui set de obiective care
exprimă în termeni operaţionali performanţele dorite şi
care reflectă gradul de eficienţă al transformării
resurselor în produse de calitate. Indicatorii de
performanţă sunt prezentaţi sintetic prin metoda profit-
cost iar dezvoltarea marketingului se face printr-o
strategie adecvată de piaţă.
Strategia de piaţă stabileşte corelaţia dintre
societatea comercială şi mediul ambiant, astfel că
eficienţa produselor realizate să fie maximă şi realizează
o activitate de marketing performanta cu eforturi
rezonabile. Drumul societăţilor comerciale spre un
marketing performant se determină prin corelaţia
producţie-piaţă bazată pe un vector eficient de creştere,
siguranţă competiţiilor şi sinergia activităţilor pe întreaga
filieră societate-piaţă şi viceversa. Factorii care
determină o strategie raţională de piaţă sunt de natură
endogenă şi exogenă. Factorii endogeni se grupează în
jurul resurselor de calitate, fiabilitatea proiectată a
13
instalaţiilor şi nivelul profesional performant al
elementului uman. Factorii exogeni se referă la nivelul şi
calitatea cererii consumatorilor, componenţa
competitorilor, politica pieţei şi a achiziţiei resurselor
precum şi influenţele marketingului asupra tehnologiilor
de fabricaţie a produselor şi asupra ciclului de viaţă a
produselor.
2.2. Strategii de cunoa ştere a pie ţelor pe baza
deciziilor de marketing
Strategia de abordare a pieţelor permite
cunoaşterea comportării consumatorilor faţă de ofertă şi
înlesneşte construirea suitei de decizii pentru
dezvoltarea producţiei. Pulsul pieţei se determină prin
recepţionarea semnalelor pe care le lansează
consumatorii. Societăţile comerciale nu trebuie să se
limiteze numai la cunoaşterea acestor semnale ci trebuie
să descopere legăturile cauzale care le generează şi le
susţin pentru a a-şi putea clădi o politică economică
profitabilă. Cunoscând structura şi reacţiile pieţei
societăţile comerciale îşi clădesc strategia de producţie
cu riscuri previzionale minime.
Prospectarea pieţei trebuie făcută atât sub aspect
calitativ cât şi sub cel cantitativ. în această ordine de idei
investigaţiile trebuie să precizeze capacitatea, dinamica,
14
distribuţia spaţială şi structura pieţei. Capacitatea pieţei
este dictată de volumul vânzărilor, dinamica cererii,
numărul cumpărătorilor şi de corelaţiile directe şi inverse
între consumatori şi furnizorii de produse. Pe acest set
de informaţii trebuie clădită politica economică a
societăţii comerciale.
Managementul marketingului industrial reclamă
elaborarea unei suite de decizii în vederea orientării
politicii societăţilor comerciale către preferinţele
consumatorului, ţinând cont de producţie. în această
ordine de idei se determină cererile consumatorilor, se
organizează vânzările şi canalele de distribuţie, inclusiv
producţia, astfel încât să rezulte o corelare optimală între
cerere şi ofertă în timp util cu maximum de profit.
Orientările în marketing a societăţilor comerciale
se reflectă în organigrama unităţii economice prin
apariţia unui nou compartiment specializat pe grupe de
activităţi şi pe produse. în această perspectivă societăţile
îşi organizează activitatea de marketing începând cu
pregătirea personalului.
Organizarea activităţilor din cadrul societăţilor
comerciale trebuie să se facă pe baza următoarelor
precizări: extinderea atributelor pe linia marketingului
industrial; creşterea rolului funcţiei comerciale;
organizarea cercetării în domeniul marketingului;
extinderea colaborării între comerţ şi industrie în ideea
apropierii punctelor de vedere şi acţionare.
15
Sistemul informatic de marketing cuprinde un
ansamblu de procedee şi structuri (hard-soft) inclusiv
fluxuri de date cu ajutorul cărora societatea comercială
îşi poate pregăti deciziile de marketing. Fluxurile de
informaţii permit societăţii comerciale corelaţiilor dintre
producţie-distribuţie-vânzări şi înlesnesc corectarea
neajunsurilor constatate pe linia colaborării dintre
furnizorii şi consumatorii de produse. Sistemul informatic
de marketing se poate integra la nivelul societăţilor
comerciale pe baza variantei principale de forma
legăturilor de comunicaţii. Acest sistem informatic se
poate reorganiza ţinând cont de caracterul pieţei, tipurile
de decizii, volumul informaţiilor şi sursele de generare a
acestora, regulile de culegere, prelucrare, stocare şi
utilizare a datelor, modul de asistare a activităţii de
marketing şi structura activităţilor producţie-piaţă.
Întrucât toate atributele managementului
(prevederea, organizarea, coordonarea, comanda,
controlul) şi funcţiile societăţilor comerciale operează cu
informaţii care converg în sistemul decizional, este logic
ca prin decizii să se orienteze sistemic întreaga activitate
de management-marketing în ideea rentabilizării
corelaţiei producţie-piaţă. Deciziile de marketing
direcţionează în economia de piaţă dezvoltarea activităţii
de producţie şi orientează activităţile conexe în sensul
adaptării permanente a societăţilor comerciale la
condiţiile pieţei concurenţiale.
16
3. PIAŢA CONCURENŢIALĂ DE ENERGIE
ELECTRICĂ
[6] [8] [10] [14] [25] [27] [30] [41] [42] [52]
3.1. Conceptul pia ţă de energie şi tendin ţa de
globalizare
În condiţiile economiei de piaţă, piaţa devine un
element central al acestui sistem economic. Ea poate fi
privită sub aspectul vânzării de energie de la producători
la marii consumatori şi la distribuitorii de energie precum
şi sub aspectul de detaliu al alimentării cu energie
electrică a consumatorilor finali prin reţelele de
distribuţie.
Producătorul de energie este persoana juridică,
titulară a unei licenţe de producere a energiei care are ca
specific activitatea de producere a energiei în scopul
vânzării.
Pentru a fi înregistrat ca producător un agent
economic trebuie să-şi încadreze la înregistrare fiecare
dintre unităţile de producere ca unităţi dispecerizabile
sau nedispecerizabile în concordanţă cu prevederile
codului comercial al pieţei de energie electrică.
17
Operatorul de sistem este entitatea care asigură
funcţionarea coordonată a Sistemul Energetic Naţional
(SEN).
Operatorul de transport este entitatea care deţine,
exploatează, întreţine şi dezvoltă reţeaua electrică de
transport. Reţeaua electrică de transport este formată din
reţelele buclate de tensiune egală sau mai înaltă de 220
kV prin care se transportă la distanţă puteri importante.
Operatorul de distribuţie este unitatea
operaţională care deţine, exploatează, întreţine,
modernizează şi dezvoltă reţeaua de distribuţie. Reţeaua
electrică de distribuţie transportă energia în zonele de
consum, distribuind-o la consumatori. Distribuţia
transmite energia electrică prin reţele electrice de cel
mult 110 kV de la transportator sau producători până la
instalaţiile consumatorilor finali.
Furnizorul este persoana juridică care asigură
alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor
consumatori, pe bază de contract de furnizare
Consumatorul de energie este persoana fizică sau
juridică care cumpără şi consumă energie electrică
pentru uzul propriu şi eventual pentru un alt consumator
denumit subconsumator. Subconsumatorul de energie
este acel consumator care este alimentat prin intermediul
unui alt consumator aflat în apropierea sa.
18
Piaţa de energie are două componente:
� piaţa reglementată;
� piaţa concurenţială.
Piaţa reglementată trebuie să asigure îndeplinirea
următoarelor obiective:
� motivarea participanţilor la piaţă pentru
creşterea eficienţei;
� fluidizarea plăţilor între participanţii la piaţă şi
reducerea blocajului financiar;
� împărţirea echitabilă a riscului între
participanţii la piaţă pe principiul alocării
acestuia participantului care îl poate controla
eficient;
� corelarea veniturilor din tarifele reglementate
de furnizare a energiei electrice către
consumatorii finali cu costurile participanţilor la
piaţă;
� facilitatea privatizării agenţilor economici din
sector,
Piaţa concurenţială cuprinde contractele bilaterale ale
consumatorilor eligibili şi aranjamentele comerciale ale
pieţei spot de vânzare/cumpărare a energiei electrice.
Piaţa spot reprezintă o componentă a pieţei
concurenţiale pe care energia electrică este
tranzactionată prin licitaţie
Politicile energetice pe plan mondial urmăresc în
primul rând deschiderea pieţei comune de energie,
19
armonizarea legislativă, libera circulaţie a bunurilor şi
înlăturarea distorsiunilor concurenţei. Se preconizează
liberalizarea tranzitului materialelor şi produselor
energetice, fără să se facă vreo deosebire în funcţie de
locul de origine, destinaţie sau forma de proprietate a
acestora.
Comerţul cu materiale şi produse energetice nu
poate fi realizat în absenţa unei infrastructuri adecvate
pentru transportul acestor bunuri, precum şi a unei
politici coerente privind circulaţiei lor, adecvată unui
cadru concurenţial. Pentru a sprijini şi dezvolta comerţul
efectiv cu materiale şi produse energetice, precum şi a
investiţiilor din acest domeniu este necesară promovarea
pe baze comerciale la tehnologia energetică.
În vederea realizării unui cadru concurenţial, la
nivel naţional, s-a pus problema înlăturării situaţiilor de
monopol din cadrul sistemelor de energie. în acest sens
s-a trecut la restructurarea sectorului energetic prin
separarea activităţilor de producţie, transport şi distribuţie
/ furnizare, crearea pe piaţa de energie a unui segment
concurenţial la nivelul producătorului şi distribuitorului /
furnizorului de energie.
Putem spune că ne îndreptăm spre un nou sistem
economic mondial global, unde interdependenţa
economică dintre ţări reprezintă un element esenţial.
20
Figura 3.1. – Globalizarea pie ţei de energie
Prin restructurarea sistemului energetic naţional se
trece la o economie bazată pe concurenţă la nivel
naţional. Restructurarea are în vedere companiile
naţionale şi regiile autonome. Pentru restructurare se are
în vedere o varietate de soluţii, care ţin cont de interesele
la nivel naţional şi local, de logica economică şi
financiară, etc. Restructurarea companiilor este urmată
de un proces de privatizare şi aport de management
performant, cu precădere în domeniul comercial şi
financiar.
21
3.2. Reglement ări interne şi interna ţionale privind
pia ţa de energie
Prin legea numărul 14 din 3 februarie 1997 se
ratifică Tratatul Cartei Energiei şi Protocolul Energiei
privind eficienţa economică şi aspectele legate de mediu,
încheiate la Lisabona la 17 decembrie 1994.
Adaptarea şi aplicarea acestor prevederi
constituie o deschidere spre o cooperare complexă
internaţională şi spre o aliniere a legislaţiei româneşti cu
cea a Uniunii Europene.
Politicile energetice urmăresc în primul rând
deschiderea pieţei comune de energie, în acest sens s-a
pus problema armonizării legislative. Aceasta este legată
de două elemente de bază: libera circulaţie a bunurilor şi
înlăturarea distorsiunilor liberei concurenţe. Prin Tratatul
Cartei Energiei, asupra concurenţei în sectorul energetic
se stabilesc aceleaşi reguli ca şi asupra celorlalte
întreprinderi.
În vederea liberalizării comerţului se vor lua
măsuri pentru a facilita tranzitul materialelor şi produselor
energetice, fără a se face vreo deosebire în funcţie de
locul de origine, destinaţie sau formă de proprietate a
acestora. Nu trebuie făcută nici o discriminare în ceea ce
priveşte stabilirea preţului cu privire la tranzit.
Piaţa energiei electrice va evolua spre o piaţă
deschisă transnaţională şi integrată cu piaţa energetică a
22
Uniunii Europene în principal. Piaţa energiei termice va
rămâne intrinsec o piaţă locală ce va evolua în sensul
demonopolizării locale.
Autoritatea competentă în sectorul energiei
electrice este Autoritatea Naţională de Reglementare
în domeniul Energiei (ANRE), instituţie publică
autonomă de interes naţional cu personalitate juridică, ce
funcţionează în coordonarea ministerului de resort, în
baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
ANRE este condusă de un preşedinte şi un
vicepreşedinte, numiţi de primul ministru la propunerea
ministrului de resort, pe o perioadă de cinci ani.
În îndeplinirea atribuţilor sale, ANRE colaborează
cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorului, cu ministerele şi cu alte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
sau locale interesate, cu asociaţiile profesionale din
domeniul energiei electrice şi termice şi cu asociaţiile
patronale şi sindicale.
Obiectivul principal al strategiei naţionale de
dezvoltare energetică pe termen mediu îl constituie
crearea unor pieţe eficiente de energie, a căror
dezvoltare să fie realizată în mod durabil, în condiţii de
înaltă calitate şi siguranţă a alimentării cu energie, cu
respectarea standardelor Uniunii Europene referitoare la
utilizarea eficientă a energiei şi la protecţia mediului.
23
4. INGINERIA Şl REINGINERIA PROCESELOR DE
AFACERI APLICABIL Ă SISTEMELOR
DE ENERGIE
[2] [3] [9] [10] [14] [22] [25] [30] [41] [42] [52]
4.1. Particularit ăţi ale proceselor de afaceri în
cadrul sistemelor de energie interconectate.
Sistemul energetic are drept finalitate asigurarea
cu energie electrică şi termică a consumatorilor,
efectuarea unor servicii pentru aceştia şi realizarea de
profit în urma vânzării produselor şi serviciilor efectuate.
Ca orice sistem complex, sistemul energetic are o
anumită structură, un mod specific de funcţionare şi un
set de obiective. Structura sa include un număr de
subsisteme cu structuri şi componente distincte, având
fiecare obiective proprii (figura 4.1).
Figura 4.1. Macrosistemul energetic
24
Procesele de afaceri din cadrul sistemelor de energie,
respectiv activităţile de aprovizionare - stocare -
desfacere - marketing, reclamă utilizarea raţională a
resurselor şi distribuirea optimală a producţiei realizate.
Politicile energetice urmăresc în primul rând deschiderea
pieţei comune de energie. Pieţele de energie au
caracteristici specifice care depind de natura
combustibililor, organizarea industrială şi constrângerile
aferente fiecărui sector.
Totodată, sectorul energetic este puternic
dependent de evoluţia tehnologica. Piaţa este mijlocul
cel mai bun pentru a obţine o alocare eficientă a
resurselor. Integrarea pieţei energetice realizată fie pe
baza armonizării, fie pe baza recunoaşterii reciproce,
constituie vectorul cooperării şi competitivităţii pieţelor
mondiale.
Interconectarea sistemelor energetice naţionale
este una din principalele căi de creştere a economicităţii
şi siguranţei funcţionării acestora, în condiţiile păstrării
independenţei energetice a acestora.
Transportul energie electrice în cantităţi mari şi la
distanţe mari îşi găseşte justificarea tehnică şi
economică atunci când energia disponibilă are un preţ
scăzut, dar este departe de centrele de consum, sau
când combustibilul disponibil cu putere calorifică relativ
redusă se află în zone depărtate de unităţile de
producere a energiei electrice şi termice.
25
Sistemele cu putere instalată relativ mică sunt
interesate în realizarea interconexiunii deoarece prin
aceasta se asigură în primul rând ajutorul de avarie la
căderea intempestivă a unor grupuri de capacitate
unitară mare, fără a mai fi necesară instalarea şi
menţinerea în rezervă caldă a unei puteri importante.
Principalele avantaje ale funcţionării în sisteme
interconectate sunt:
� creşterea fiabilităţii şi continuităţii în
funcţionarea fiecăruia dintre sistemele
interconectate;
� aplatizarea curbei de sarcină pe ansamblul
interconexiunii, ca urmare a decalajului orar
între vârfurile de consum şi obţinerea, prin
acest efect, a unei puteri de rezervă
suplimentare la nivelul de interconexiune;
� folosirea în comun a rezervelor de putere, fapt
care aduce economii importante de investiţii;
� realizarea unor planuri de reparaţii şi de revizii
mai avantajoase pentru fiecare sistem în
parte;
� posibilitatea folosirii schimburilor de putere şi
energie între sisteme în funcţie de programele
proprii de dezvoltare a capacităţilor de putere
şi a disponibilităţilor de energie electrică;
� realizarea unor unităţi producătoare comune
diferitelor sisteme.
26
4.2. Realizarea reingineriei proceselor de afaceri în
cadrul sistemelor de energie
Inovările manageriale introduse ca urmare a
reengineering-ului trebuie să rezolve toate problemele
care împiedică firma să se dezvolte, să treacă de la
concepţiile bazate pe procese aflate în curs de
desfăşurare la procese radical noi, spectaculoase.
O anumită tehnologie existentă la un moment dat
permite rezolvarea unor probleme cu un impact radical
asupra activităţii întreprinderii. Aceste soluţii pot fi
aplicate la o serie de probleme cu totul şi cu totul noi ce
apar ca urmare a posibilităţilor tehnice pe care le avem.
Se cere cu impetuozitate reproiectarea activităţii,
reorganizarea ei, ceea ce crează noi probleme care
necesită soluţionarea şi găsirea de noi tehnologii. Aceste
noi tehnologii impun la rândul lor o nouă regândire a
activităţii, ciclul reluându-se pe o treaptă superioară.
Tehnologia nu este însă singurul element esenţial
în reengineering. Nu se poate realiza nimic fără oameni.
Cheia succesului constă în modul cum sunt selectaţi,
formaţi, organizaţi şi perfecţionaţi oamenii care, în fapt,
trebuie să realizeze reengineering-ul.
Controlul afacerilor cunoaşte permanent, dar cu
precădere în ultima perioadă, un progres accelerat al
tehnologiilor ceea ce impune necesitatea unor schimbări
profunde, chiar spectaculoase la nivelul marilor
27
companii. Acestea trebuie să se adapteze la cerinţele
pieţei pentru a putea să-şi păstreze sau chiar să-şi
lărgească porţiunea de piaţă pe care o controlează.
În acest sens, necesitatea adaptării sectorului
energetic la cerinţele schimbării în general devine
inevitabilă, acest sector trebuie să fie aşezat într-un
cadru nou corespunzător actualelor politici energetice.
Dreptul consumatorilor de a-şi alege furnizorul de
energie electrică va exercita o presiune permanentă
asupra furnizorilor autorizaţi să comercializeze energie
electrică pe piaţă care îi va obliga la o evaluare continuă
şi o gestionare corectă a riscurilor, inducând totodată o
preocupare constantă pentru reducerea costurilor
proprii şi implicit a preţurilor de vânzare către
consumatori.
Furnizorii de energie sunt astfel obligaţi să-şi
diversifice serviciile şi vor fi stimulaţi să găsească cel mai
adecvat nivel de siguranţă în alimentarea cu energie
electrică, cerut de diverşi consumatori, plecând de la
realitatea că nu toţi consumatorii au nevoie de acelaşi
nivel al serviciilor în orice moment.
Reingineering-ul activităţii comerciale, parte
integrantă a reengineering-ului sistemului energetic are
ca punct de plecare tehnologia existentă cu posibilităţile
ei ţinând cont de cerinţele actuale ale pieţei de energie
electrică şi termică.
28
5. MARKETINGUL ENERGETIC COMPUTERIZAT,
PREMIZĂ A DEZVOLTĂRII DURABILE A
AFACERILOR ENERGO-INDUSTRIALE PE PIA ŢA
CONCURENŢIALĂ
[4] [6] [11] [12] [15] [17] [18] [23] [24] [29] [34] [35] [37] [38] [40] [45]
[46] [48]
5.1. Modele ale marketingului computerizat
aplicabile la nivelul pie ţei concuren ţiale
Modelele de marketing operează cu fluxul de
produse şi servicii oferite pieţei în ideea satisfacerii
consumatorilor în timp real la costuri competitive care
permit depăşirea concurenţei. Acest deziderat se poate
realiza printr-un sistem informatic integrat producţie-piaţă
concurenţială care devine operaţional cu ajutorul unor
structuri performante hard şi prin aplicarea unor produse-
program denumite generic soft-uri "inteligente".
Structurile evolutive ale hard-ului şi soft-ului care
permit consolidarea şi funcţionarea marketingului
computerizat au parcurs mai multe etape esenţiale.
Calculatoarele folosite iniţial ca suport off-line lucrează în
prezent în reţea ca structură on-line şi au evoluat de la
generaţiile de prelucrare a datelor la generaţia capabilă
să interfereze datele şi să lucreze cu cunoştinţe Soft-urile
s-au construit iniţial în diverse limbaje care au evoluat
29
spre limbaje de nivel înalt performante de tipul sisteme
neuroexpert.
Marketingul energetic computerizat consta in
utilizarea unor produse software cu ajutorul carora: se
calculează costul unitar de productie al energiei electrice
prin conectarea la sistemul informatic integrat al societatii
pentru calculul costurilor totale, ţinând cont de
posibitităţile tehnice ale centralelor electrice; se
estimează cererea de energie pe diverse perioade
calendaristice pe baza istoricului cererii, astfel incat
societatea producătoare să fie pregatită pentru
perioadele optime din punct de vedere al profitului; se
estimează ofertele principalilor concurenti in functie de
raportul cerere-ofertă estimat, producătorul îşi poate
calcula marja de profit.
Produsele-program realizate în limbaje de înalt
nivel au în structură lor modele matematice ale
Operatorului Comercial care permit calcularea preţurilor
produselor oferite pieţei concurenţiale.
Reuşita marketingului computerizat este
condiţionată de caracteristicile reale ale economiei
digitale care reclamă o puternică interacţiune dintre
calculatoarele performante şi reţelele de comunicaţii care
fac apel la tehnicile electronice aplicate sistemelor
economico-inginereşti.
Marketingul computerizat contribuie la succesul
firmei dacă este precedat şi însoţit de comunicarea
30
organizaţională pe întregul sistem integrat producţie-
piaţă concurenţială şi este susţinut prin cercetare de
piaţă (vânzări elastice, rapide, cunoaşterea pieţei, reacţia
consumatorilor, politicii de produs, de calitate, de preţ, de
reclamă şi strategii de adaptare a producţiei la cerinţele
clienţilor, de inovaţii aplicate în practică pentru creşterea
productivităţii, de intensificarea relaţiilor de afaceri, de
creşterea loialităţii clienţilor, de extinderea globalizării, de
managementul calităţii corelat cu cel al costului
produsului).
Sistemele informatice care permit asistarea
marketingului computerizat trebuie aplicate atât pentru
planificarea strategică cât şi în cadrul execuţiei tactice a
vânzărilor şi a desfăşurării, afacerilor.
5.2 Abordarea inovativ ă a managementului
corela ţiilor furnizori – consumatori la
nivelul pie ţei concuren ţiale de energie
Procesele manageriale referitoare la abordarea
corelaţiilor furnizori – consumatori au în vedere
următoarele activităţi: determinarea cerinţelor referitoare
la produsele solicitate de consumatori în scopul acoperirii
în timp util cu energie electrică care se poate vinde on
line, comunicarea cu întregul colectiv din cadrul pieţei
concurenţiale şi perfecţionarea marketingului
31
competiţional în ideea depistării în timp real a reacţiilor
consumatorilor la ofertele furnizorilor de energie.
În această conjunctură orice societate comercială de
energie trebuie să apeleze la concepţiile Direct
Marketing, Data base marketing şi la conceptul CRM
(Customer Relationship Management).
a.) Direct Marketing înseamnă orice activitate care
creează şi exploatează o relaţie directă între o
societate şi clienţii sau potenţialii clienţi. Scopul Direct
Marketing este acela de a izola clienţii şi potenţialii
clienţi ai firmei ca indivizi cu nevoi specifice şi
construirea unei relaţii continue în permanentă
evoluţie cu aceştia, pentru un beneficiu crescut al
clienţilor şi un profit crescut al afacerii.
b) Conceptul de Database Marketing. Ca urmare a
dezvoltării fără precedent a tehnologiei informaţiei,
din implementarea acesteia în activităţile de
marketing, a apărut un nou concept, acela de
Database Marketing (DBM):
Database Marketing înseamnă folosirea informaţiei
legate de clienţi, potenţialii clienţi şi a pieţelor pentru
a coordona toate elementele marketingului, de la
planificarea marketingului până la acţiuni la nivelul
clientului ca individ.
Direct Marketing + Information Technology = Database Marketing
32
Database Marketing este o abordare interactivă a
marketingului, ce foloseşte medii şi canale de
marketing adresate individual (cum ar fi poşta, telefon
şi vânzări direcţionale)
c) Conceptul de Customer Relationship Management
(CRM). Pornind de la Database Marketing şi ţinând
cont de un aspect deosebit de important, acela al
construirii relaţiilor cu clienţii, se ajunge la necesitatea
de a avea sub control şi de a administra aceste relaţii.
Database Marketing împarte ideea dezvoltării
relaţiilor cu clienţii într-un număr de elemente
distincte, apoi construieşte relaţiile folosind o serie de
tehnici ce conduc clientul la percepţia că o relaţie
consolidată este pe cale de dezvoltare.
Customer Relationship Management (CRM) este
o strategie de afaceri ce permite selectarea şi
gestionarea clienţilor pentru a optimiza avantajele pe
termen lung.
Fig. 5.1 „Spirala prosperităţii”
Database Marketing + Relationship Building = CRM
33
6. ANALIZA CORELA ŢIILOR RISC – PREŢ LA
NIVELUL SISTEMELOR DE INGINERIE ENERGO –
INDUSTRIALĂ
[5] [8] [9] [13] [14] [15] [20] [25] [29] [30] [32] [33] [36] [43] [50]
6.1 Modelarea riscului holistic la nivelul
sistemelor de inginerie energo – industrial ă
Riscul reprezintă caracteristica permanentă a
universului în cadrul căruia evoluează întreprinderea.
Toate tehnicile de gestiune previzională, de planificare
sau de prospectare au ca obiect încercuirea şi
minimizarea riscurilor legate de incertitudine. Riscurile
studiate de întreprindere au o natură diferită şi fac
obiectul unor tratamente specifice.
Fig. 6.1. – Categorii de riscuri
34
Analiza riscului reprezintă astăzi o activitate
ştiinţifică interdisciplinară, procesul de evaluare a riscului
implică relaţii complexe între tehnologic, decident şi
societate. Riscul este în acelaşi timp determinat de
structura informaţiilor deţinute referitoare la comportarea
sistemului, acurateţea acestor informaţii, gradul de
sensibilitate la risc a decidentului, capacitatea de
evaluare corectă a consecinţelor apariţiei unui hazard,
nivelul de dezvoltare metodologică pentru calculaţia
riscului.
Un studiu de risc trebuie în final să răspundă la o serie
de întrebări: Ce evenimente neprevăzute pot avea loc în
sistem? Care este probabilitatea apariţiei unui eveniment
nedorit? în cazul apariţiei unui eveniment care sunt
consecinţele asociate?
6.2. Proiectarea pre ţurilor în concep ţia costurilor
marginale în vederea reducerii riscului holistic
Un agent economic este atât client, pentru
resursele achiziţionate, cât şi furnizor, pentru produsele
livrate pieţei. În calitate de client îl satisface scăderea
preţurilor de aprovizionare, iar în calitate de furnizor îi
este favorabilă creşterea preţurilor de desfacere. Pentru
un client, preţul unui bun este costul acestuia, iar pentru
un furnizor preţul reprezintă venit.
35
De aceea cumpărătorii au tendinţa să privească
creşterea preţurilor ca o pedeapsă, iar furnizorii văd
scăderea preţurilor ca o ameninţare. Astfel preţurile
devin un instrument puternic, fundamental în reglarea
producţiei şi a fenomenelor pieţii.
Formarea preţurilor poate părea simplă, însă
trebuie privită şi analizată în mod sistemic, deoarece nici
un produs nu poate exista independent în economie, ci
numai într-un raport de proporţionalitate şi
interdependenţă cu alte produse similare sau care se
află în amonte sau în aval pe fluxul tehnologic de
producţie. În formarea preţurilor acţionează permanent o
serie de factori de o complexitate deosebită, iar nivelul
preţurilor rezultă din confruntarea de ansamblu în cadrul
pieţei, a producătorilor cu cumpărătorii, în condiţii
specifice fiecărei perioade.
Costul constituie un element de bază pentru
formularea preţurilor de ofertă (de negociat). Astfel
costurile de producţie reprezintă partea cea mai
importantă din valoarea şi preţul unei mărfi.
În analiza şi caracterizarea evoluţiei costurilor un
criteriu important îl constituie timpul. În cadrul unei
perioade scurte de timp, costurile de producţie se pot
grupa după conţinut şi modul lor de calcul în trei
categorii: - cost total (cost complet - full cost)
- cost mediu (cost unitar)
- cost marginal
36
7. STUDIU DE CAZ PRIVIND ABORDAREA
HOLISTICĂ A FUNCŢIONĂRII PIEŢEI
CONCURENŢIALE DE ENERGIE INTEGRATĂ
SOCIETĂŢILOR NOI DIN SISTEMUL ENERGETIC
NAŢIONAL
[3] [6] [7] [8] [10] [11] [14] [22] [23] [30] [32] [41] [42] [52]
7.1. Analiza holistic ă a factorilor semnificativi din
pia ţa de energie integrat ă produc ţiei
Principiile funcţionale ale pieţei energiei se pot
sintetiza prin conceptul de utilitate marginală care se
defineşte astfel creşterea satisfacţiei consumatorului ca
urmare a alocării unei unităţi suplimentare de bunuri şi
servicii. Interacţiunea dintre producătorii de bunuri şi
consumatorii din piaţă poate fi cuantificată prin
intermediu conexiunilor dintre ofertă şi cerere de la
nivelul pieţei. Piaţa este mecanismul prin care
producătorii şi consumatorii interacţionează în scopul
atât a determinării cantităţilor solicitate de agenţii de
marketing cât şi a stabilirii preţurilor mărfurilor schimbate
între părţile cooperante. Din această perspectivă trebuie
analizată competiţia (perfectă şi imperfectă) şi
concurenţa (monopol, oligop) reguli de la care piaţa de
energie nu se poate abate.
Studiu de caz privind funcţionarea pieţei
concurenţiale de energie electrică integrată Sistemului
37
Energetic Naţional (SEN) se referă la analiza
următoarelor aspecte semnificative enumerate mai jos.
Producătorii de energie din SEN sunt persoane
juridice, titulari de licenţă care livrează energia pieţei
concurenţiale în scopul realizării vânzărilor profitabile. În
acest demers fiecare producător autohton trebuie să se
încadreze în reglementările stabilite astfel ca unităţile
energetice să se precizeze ca echipamente
dispecerizabile sau nedispecerizabile în conformitate cu
prevederile codului comercial al pieţei de energie
electrică.
Operatorii energetici din cadrul Sistemului
Naţional de Energie se analizează în cazul studiat sub
următoarele aspecte semnificative: realizează
conducerea pe bază de program în ideea asigurării
siguranţei în funcţionare a tuturor echipamentelor,
asigură încărcarea grupurilor pe baza ordinului de merit
preconizează soluţii de modificare a regimurilor de
funcţionare ţinând seama de restricţiile impuse de sistem
şi controlează circulaţia nedistriminatorii a energiei
electrice dinspre furnizori spre consumatorii din piaţa de
energie. Consumatorii de energie pot fi captivi şi eligibili.
Consumatorii captivi sunt obligaţi să contracteze energia
de la un singur furnizor din motive configurative a reţelei
de alimentare. Consumatorii eligibili au dreptul să aleagă
furnizorul încheind contracte de consum a energiei
având totodată acces la reţelele de transport-distribuţie.
38
Piaţa concurenţială trebuie să asigure securitatea
alimentării cu energie a consumatorilor, să reglementeze
calitatea energiei oferită consumatorilor, să utilizeze
raţional combustibilul şi să contribuie la dezvoltarea
relaţiilor comerciale între ofertanţi şi beneficiarii energiei,
serviciilor şi a altor tranzacţii comerciale.
Trecând la analiza pieţei de energie afiliată
Sistemului Energetic Naţional trebuie să apelăm la teoria
cazurilor din structura operaţională a reingineriei
marketingului energetic care recomandă calcularea
gradului de fragmentare a pieţei (Gfp) cu o relaţie de
forma:
∑=
=n
iiPGfp
1
2 (7-1)
Pi = cota de piaţă în procente a generatorului (i)
într-o structură cu (n) generatoare
7.2. Abordarea calitativ ă a vulnerabilit ăţilor
holistice provocate de factorul uman din
structura actual ă a Sistemului Energetic
Naţional
Acest demers este necesar din următoarele
motive semnificative:
- Resursa umană din orice sistem al ingineriei
industriale în general şi din cadrul Sistemelor
Energetice în special provoacă 80 % din totalul
39
vulnerabilităţilor holistice. Restul de 20 % sunt
provocate de inconsistenţa conceperii şi exploatării
echipamentelor energotehnologice
- Specialiştii şi angajaţii din aceste structuri
promovează o viziune clasică a concepţiei
comerciale de vânzare a produselor livrate pieţei
concurenţiale ceea ce nu corespunde afacerilor noi
din cadrul economiei digitale. Această viziune
trebuie schimbată în ideea deschiderii producţiei
spre consumator pe baza creării a noii concepţii
comerciale de vânzare a produselor industriale.
- Schimbarea este posibilă pe baza corelării
sistemului (CRM) cu noua orientare a producţiei
spre piaţă
- Evaluarea abilităţilor factorului uman din Sistemul
Energetic Naţional de-a aplica în practică
marketingul computerizat apelând la programe
informatice de eficientizare a vânzărilor puse la
dispoziţia specialiştilor de ingineria softurilor
comerciale. În această viziune trebuie stabilit
numărul real de angajaţi pe domenii ale SEN şi
trebuie formate colective de lucru creative de
corelare a riscului cu calitatea tuturor factorilor
implicaţi în proiectarea, exploatarea şi dezvoltarea
activităţilor comerciale în corelare cu celelalte
activităţi economico-inginereşti din unităţile supuse
analizei de caz
40
8. SOLUŢII DE RENTABILIZARE A SISTEMELOR
INTEGRATE PRODUCŢIE PIAŢA CONCURENŢIALĂ
AUTOHTONĂ PE BAZA MARKETINGULUI MODELAT
ÎN CERCETĂRI OPERAŢIONALE
[1] [4] [5] [7] [8] [9] [11] [19] [24] [27] [31] [38] [41] [45] [49] [52]
8.1. Evolu ţia structurii Sistemului Energetic
Naţional în condi ţiile reconfigur ării resursei
umane în noua concep ţie a marketingului
computerizat
Plecând de la analiza numărului de personal la
unităţile din SEN şi luând în consideraţie tendinţele pe
plan internaţional s-a ajuns la consemnarea în studiu de
caz a următoarelor orientări semnificative raportate la
indicatorul (om/MWi) la nivelul SEN
▪ În prezent (anul 2010) acest indicator are o
valoare medie de 2,5 (om/MWi)
▪ În viitor trebuie realizat un indicator de (0,8
÷ 1,6) (om/MW) pentru a apropia SEN de performanţele
sistemului energetic european
Conform prevederilor mondiale şi a Directivelor
Europene indicatorul (om/MW) variază între (2,4 ÷ 0,8)
(om/MWi) pentru grupurile energetice în funcţiune dotate
cu un nivel de informatizare în evoluţie şi se recomandă
micşorarea acestui indicator la 0,3 (om/MWi) pentru
41
echipamente de producere a energiei cu puteri mari. În
funcţie de pregătirea resurselor umane în domeniul
informatizării centralelor electrice se poate trece în
perioada (2020 ÷ 2035) la 0,3 (om/MWi) pentru noile
centrale realizate în Sistemul Energetic Românesc.
8.2. Consolidarea politicii de marketing performant
pe baza implic ării agen ţilor inteligen ţi la nivelul
produc ţiei integrate pie ţei concuren ţiale de
energie
Un agent inteligent pe piaţa de energie este un
program care se conectează la sistemul informatic
integrat al societăţii producătoare de enegie şi pe baza
datelor extrase din sitemul informatic calculează costul
producţiei de energie electrică pe MWH, exprimat pentru
fiecare grup dispecerizabil şi interval orar. Pe baza
acestui cost calculat, agentul inteligent transmite oferta
pe piaţa de energie. Transmiterea poate fi automată,
dacă există un soft comun utilizat de toţi participanţii la
piaţă şi un server central pe care să se adune ofertele,
sau poate fi neautomată: programul de tip agent
inteligent va calcula costul unitar pe mwh şi va elabora
oferta, iar un angajat al societăţii va depune oferta pe fax
sau pe internet.
42
Sistemele de operare multi-tasking, procesele
comunicante, calculul distribuit şi limbajele de
programare orientate obiect au favorizat proiectarea,
implementarea şi lansarea sistemelor bazate pe agenţi,
dotate cu inteligenţa artificială distribuite.
Fig. 8-1 – Clasificarea agen ţilor inteligen ţi
Ofertele se alcătuiesc de fiecare producător pe
interval orar si bloc energetic dispecerizabil (conectat la
SEN). Preţul poate fi calculat de specialişti sau poate fi
calculat de agenţii inteligenţi (produse software) şi tine
cont de costul unitar de producţie (lei/mwh).
Costul unitar are 3 componente care se aduna:
- costurile fixe ale societăţii pe ora de funcţionare sau
nefuncţionare împărţite la numărul total de mwh oferiţi
de societate pe interval orar (producătorul poate avea
mai multe centrale si o centrala are mai multe grupuri)
- costuri de pornire a grupului (daca este oprit) împărţite
la orele de funcţionare si numărul de mwh oferiţi de grup
- costuri variabile pe mwh
43
9. CONCLUZII
9.1. Sinteza problemelor dezvoltate în teza de
doctorat
Problemele dezvoltate în cuprinsul tezei de
doctorat se pot evidenţia pe baza următoarelor
demersuri sintetice:
- Analiza marketingului energoindustrial în vederea
conturării concepţiei şi funcţionalităţii sistemelor
din domeniul ingineriei industriale care conduc la
rentabilizarea complexelor integrate holdinguri
productive – piaţa concurenţială de energie.
- Modelarea marketingului inovator bazat pe
cercetări operaţionale plecând de la orientările
economiei de piaţă concurenţială aplicate în
Uniunea Europeană şi ajungând la construirea
deciziilor bazate pe vânzări care reflectă
necesităţile şi dorinţele consumatorilor.
- Abordarea structurală a pieţei de energie electrică
ţinând seama de reglementările internaţionale în
domeniu.
- Construirea premizelor de reînnoire a afacerilor
pe baza ingineriei şi reingineriei relaţiilor de
afaceri la nivelul companiilor integrate cu agenţii
economici inteligenţi din domeniul vânzărilor
profitabile.
44
- Conceperea unor strategii de marketing
computerizat şi aplicarea acestui nou concept la
dezvoltarea durabilă a globalizării pieţelor
concurenţiale.
- Analiza riscurilor la nivelul sistemelor integrate şi
proiectarea preţurilor de rentabilizare a
companiilor supus vulnerabilităţilor holistice.
- Realizarea unui studiu de caz privind abordarea
holistică a funcţionării pieţei concurenţiale de
energie integrată holdingurilor energetice. În acest
demers s-a apelat la agenţi inteligenţi care permit
rentabilizarea noilor structuri de producţie
deschise spre clienţi cu ajutorul algoritmilor de
marketing computerizat holistic.
- Conducerea performantă a companiilor integrate
apelând la modele previzionale cu scopul
eficientizării vânzărilor pe baza marketingului
agresiv computerizat.
9.2. Prezentarea si comentarea nout ăţilor
Noutăţile care reţin atenţia specialiştilor din
demersul tezei de doctorat se pot prezenta şi comenta
plecând de la următoarele precizări:
- Analiza marketingului tradiţional şi cel
inovativ computerizat în ideea aplicării
45
noilor orientări la nivelul funcţiilor
comerciale şi a celor economico-financiare
asistate informatic.
- Modele matematice performante pentru
asistarea procesului de marketing si
propuneri de incorporare a acestor modele
in produse informatice specializate in
marketingul energetic computerizat
- Calcularea costului unitar de productie al
energiei electrice prin conectarea la
sistemul informatic integrat al societăţii
pentru calculul costurilor totale, tinand cont
de posibititatile tehnice ale centralelor
electrice
- Modelarea activităţilor de marketing în
concepţie arhemo-sistemică pe baza
principiilor cercetării operaţionale a faptelor
reale care vizează construirea modelelor
holistice ceea ce constituie miezul
strategiilor de dezvoltare durabilă a
structurilor economico-inginereşti deschise
la cerinţele pieţei concurenţiale.
- Abordarea pieţei autohtone de energie
plecând de la reglementările internaţionale
privitor la globalizarea activităţilor de
marketing.
46
- Construirea modelelor de marketing
computerizat care asigură dezvoltarea
performantă a afacerilor autohtone şi
internaţionale printr-un dinamism supervizat
neuronal.
- Analiza riscurilor holistice în scopul
anticipării şi diminuării vulnerabilităţilor ceea
ce permite transformarea pagubelor de
economii de resurse holistice.
- Elaborarea unui studiu de caz privind
funcţionalitatea pieţei de energie electrică la
nivelul companiilor energetice deschise
spre consumatori eligibili şi captivi.
- Inovarea structurilor din piaţa concurenţială
pe baza activităţilor agenţilor inteligenţi
asistaţi informatic.
Programele prezentate în anexele tezei au fost
realizate în limbajele PHP, Visual Basic şi Pascal şi au
fost experimentate în cadrul unei societăţi producătoare
de energie, experimentul constând în implementarea
tehnicilor de inteligenţă artificială pentru rezolvarea unor
probleme specifice cum ar fi:
- diagnosticarea tehnică a instalaţiilor energetice şi
a reţelelor de comunicaţie între subunităţi
- prognoza funcţionării echipamentelor energetice
- optimizarea funcţionării agregatelor prin corelaţii
calitate-risc
47
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
10.1. Lucr ări de referin ţă în domeniu
[1] [BĂJ-02] Băjenescu T.I., Performanţele inteligenţei artificiale
de la teorie la aplicaţii, Editura Albastră, Cluj-
Napoca, 2002
[2] [BăP-96] Băşanu, Gh., Pricop, M. Managementul
aprovizionării şi desfacerii, Edtitura Economică,
1996.
[3] [BĂR-95] Bărbulescu, C. Economia şi gestiunea
întreprinderii, Editura Economică, 1995.
[4] [BOD-98] Bodea C. Inteligenţă artificială şi sisteme expert,
Editura Inforec, Bucureşti, 1998
[5] [CAR-91] Carabulea, A. Modele şi aplicaţii în Ingineria
Marketingului Universitatea Politehnica Bucureşti,
1991
[6] [CAR-96] Carabulea, A. Ingineria economică a sistemelor
energetice informatizate, U.P.B., 1996
[7] [CAR-00] Carabulea, A. Marketing energoindustrial aplicabil
sistemelor energetice, U.P.B.,2000
[8] [CAR-03] Carabulea, A. Proiectarea pieţei energiei în
concepţia cercetării operaţionale. Comunicare la
Congresul Academiei Americano-Română –
Oradea, 2003.
[9] [CAR-06] Carabulea, A. - Reingineria industrială a riscurilor
modelată în concepţia cercetărilor operaţionale,
Editura Politehnică Press, 2006
48
[10] [CAR-96] Carabulea, A. Principii şi modele de proiectare
operaţională a managementului sistemelor de
energie, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1996.
[11] [CaV-00] Carbulea, A., Vaida V. Sisteme informatice pentru
managementul energiei, U.P.B.,2000
[12] [CGE-09] Charlesworth, A., Gay, R., Esen, R., Marketing on-
line, Editura All. 2009
[13] [CIO-08] Ciocoiu, N.C. Managementul riscului în afaceri şi
proiecte, Editura Economică, Bucureşti 2008
[14] [CON-04] Conecini, I. Piaţa de energie electrică, Editura
AGIR, 2004.
[15] [CRU-07] Cruceru, A., Marketing – strategii concurenţiale,
Editura Universitara, 2007
[16] [DAV-98] Davenport T.H. Putting the enterprise into the
enterprise system, Harvard Business Review nr.
4/1998
[17] [DPP-09] Dziţac, S., Popper, M., Popper, L. Informatică
managerială, Editura Perfect, 2009
[18] [DZI-08] Dzitac, I., Inteligenţă artificială, Editura Universităţii
“Aurel Valicu”, Arad, 2008
[19] [ERE-01] Eremia, M., Tehnici de inteligenţă artificială, AGIR
Bucureşti, 2001
[20] [FIL-04]
Filip, F.G. (2004), Sisteme suport pentru decizii,
Editura Tehnică, Bucureşti.
[21] [GAR-06] Gardner H., Multiple intelligences: New horizons.
New York: Basic Books, 2006
[22] [GBB-03] Goron S., Bologa C., Buchman , Proiectarea şi
caracterizarea sistemelor informatice manageriale,
Risoprint , Cluj, 2003
49
[23] [GCV-07] Gheorghiu I. D., Carabulea A., Vaida V., Sisteme
informatice pentru managementul energiei, Editura
Politehnica Press, Bucureşti, 2007
[24] [GEO-83] Georgescu, I. Structura cognitivă şi rezolutivă a
sistemelor inteligente expert, Editura Academiei
Române, Bucureşti 1983.
[25] [HaC-07] Hammer, M., Champy, J. Reingineria Corporaţiilor,
Editura Tehnică Bucureşti, 2007.
[26] [HPR-02] Hossain L., Patrick J.D., Rashid M.A. Enterprise
Resource Planning: global opportunities and
chalanges, Idea Group Publishing, 2002
[27] [IVA-93] Ivan, N. Sisteme expert aplicabile în managementul
energiei, Univeristatea Politehnica Bucureşti, 1993.
[28] [KOT-97] Kotler, Ph. - Managementul marketingului, Ed.
Teora, Bucureşti, 1997
[29] [LUC-06] Luca, G.P. Marketing strategic, Editura
Tehnopress, 2006
[30] [LuS-01] Lungu, I., Săndulescu, A. Măsurarea energiei
electrice tranzacţionată pe piaţa concurenţială,
Energetica nr. 1 – 2001.
[31] [LUP-08] Lupu, M.L., Sistemul informaţional pentru
marketing, Editura Tehnopress, 2008
[32] [MAN-95] Manolescu, Gh., Management financiar, Editura
Economică, 1995.
[33] [MeK-01] Metz, D., Kirchhof, T. Operational Control and
training simulation with respect to the deregulated
Electrical Energy Market, Balkan Power
Conference, Slovenia, June 2001
[34] [MIH-95] Mihalache A, Când calculatoarele greşesc.
Fiabilitatea sistemelor de programe software,
Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti,
1995
50
[35] [MIL-04] Militaru, Gh., Sisteme informatice pentru
management, Ed. Bic All, Bucureşti, 2004
[36] [NAG-08] Nagle, T., Strategia şi tactica stabilirii preţurilor,
Editura Brandbuildres, 2008
[37] [OpM-02] Oprea, D., Mesnita, G., Sisteme informationale
pentru manageri, Editura Polirom, 2002
[38] [ORZ-07] Orzan, Gh. Sisteme expert de marketing, Editura
Uranus, 2007
[39] [PÎN-09] Pînzaru, F., Manual de marketing: principii clasice
si practici actuale eficiente, Editura CH Beck, 2009
[40] [PMC-04] Prutianu, S., Munteanu, C., Caluschi, C., Inteligenta
Marketing Plus, Editura Polirom, 2004
[41] [POP-01] Popper, L. Adaptarea unităţilor şi subunităţilor
economice la economia de piaţă, Editura Perfect,
2001
[42] [POP-04] Popper, L., Legislaţie economică în energetică, Ed.
Perfect, Bucureşti 2004
[43] [POP-97] Popa, I. Tranzacţii comerciale internaţionale.
Editura Economică, Bucureşti, 1997.
[44] [POR-90] Porter, M.E. Marketing, Editura Economică,
Bucureşti,1990.
[45] [RAD-93] Rădulescu, D. Optimizarea flexibilă şi decizia
asistată de
Calculator, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1993.
[46] [ROH-99] Rohner, K. Ciber-marketing, Editura All, 1999
[47] [TăD-97] Tăroată, A., Dumitrescu, C. Marketing performant,
Ed. Eurobit, Timişoara, 1997.
[48] [TĂT-03] Tătar D., Inteligenţa artificială – Aplicaţii în
prelucrarea limbajului natural, Editura Albastră,
Cluj-Napoca, 2003
[49] [TOP-06] Topita, M., Procesul decizional de marketing
industrial, Editura Bibliotheca, 2006
51
[50] [TPC-10] Tanasescu, D., Petrescu, M., Cucui, I., Marketingul
în serviciile publice, Editura Bibliotheca, 2010
[51] [TUR-90] Turban, E. Decision Support and Expert System
Management – Marketing, Macmultan Publishing
Company, New York, 1990.
[52] [VAI-08] Vaida, V. Managementul pieţei de energie, Editura
Perfect, 2008
10.2. Cărţi şi articole realizate şi publicate de
doctorand
[53] [POP-07] L. Popper, G. Popper ş.a. - The Globalized
Economy of Energetic Market, World Energy
Congress, Roma, 2007
[54] [DRA-08] G. Dragoş, G. Popper ş.a - A new source of
reneweable primmary energy for redering more
eficient of electric power plant, Conferinţa de
Inginerie Energetică CIE-2008, pag. 355, ISSN
1224-1261, Băile Felix, 2008,
[55] [MOC-08] I. Mocanu, G. Popper ş.a. - The neuro-genetic
challenge in industrial management applied to
energy systems integrable to revolutionary market,
Conferinţa de Inginerie Energetică CIE-2008, pag.
362, ISSN 1224-1261, Băile Felix, 2008
[56] [POP-08] M. Popper, G. Popper - Rentabilizarea sistemelor
de energie - Conferinţa naţională de echipament
termomecanic clasic şi nuclear şi energetică
urbană şi rurală E.T.C.N.E.U.R – 2008 pag. 209,
ISSN 1843-3359, U.P.B. 2008
52
[57] [POP-08] G. Popper ş.a - Repartizarea optima de putere
intre grupurile unei centrale electrice, Conferinţa
naţională de echipament termomecanic clasic şi
nuclear şi energetică urbană şi rurală
E.T.C.N.E.U.R – 2008, pag. 205, ISSN 1843-3359,
U.P.B. 2008
[58] [POP-08] L. Popper, G. Popper - Increasing the quality of the
human resources in oil industry, FOREN-2008,
Neptun, 2008
[59] [POP-09] G. Popper ş.a - Human resources stress
management in industrially reengineered energy
systems, Conferinţa de Inginerie Energetică, CIE-
2009, pag. 479, ISSN 1224-1261
Băile Felix, 2009
[60] [POP-09] G. Popper ş.a. - Models for optimization industrial
systems in approach of genetic algoritms,
Conferinţa de Inginerie Energetică, CIE-2009, pag.
441, ISSN 1224-1261, Băile Felix, 2009
[61] [POP-09] M. Popper, G. Popper ş.a. - The modeling of
decisional cuantic and supercuantic computerized
processes in neorogenetic concept, Conferinţa de
Inginerie Energetică, CIE-2009, pag. 446, ISSN
1224-1261, Băile Felix, 2009
[62] [PAZ-09] T. Pazitor, G. Popper ş.a - The sensibility at risk of
the agile production systems, Conferinţa de
Inginerie Energetică, CIE-2009, pag. 420, ISSN
1224-1261, Băile Felix, 2009
[63] [TUD-09] P. Tudor, G. Popper ş.a - Re-engineerin inputs
cumulation of energotechnologic resources model
in concept management, Conferinţa de Inginerie
Energetică, CIE-2009, pag. 486,ISSN 1224-1261,
Băile Felix, 2009
53
[64] [POP-09] G. Popper - Marketing, de la “to mark”, Revista
Intelinet Nr. 47/iunie 2009, ISSN 1584-3939,
Bucuresti, 2009
[65] [POP-09] G. Popper - Politici de preturi, Revista Intelinet, Nr.
48/iulie 2009, ISSN 1584-3939, Bucuresti, 2009
[66] [POP-09] L. Popper, G. Popper - Legislaţia afacerilor, ISBN:
978-973-7984-3, Editura Perfect, Bucureşti 2009
[67] [POP-09] L. Popper, G. Popper ş.a - Conectarea resurselor
şi serviciilor existente în cadrul sistemelor de
energie cu scopul iniţierii de noi afaceri, ISBN: 978-
973-7984-57-59, Editura Perfect, Bucureşti 2009
[68] [CAR-10] A. Carabulea, G. Popper ş.a - Risk management of
energy market Conferinţa de Inginerie Energetică,
CIE-2010, ISSN 1224-1261, Băile Felix, 2010
[69] [CAR-10] A. Carabulea, G. Popper ş.a - New approach
applaied to reduce the vulnerability of energy
systems, Conferinţa de Inginerie Energetică, CIE-
2010, ISSN 1224-1261, Băile Felix, 2010
[70] [POP-10] G. Popper - Strategies of knowing the market
based on marketing decisions, Conferinţa de
Inginerie Energetică, CIE-2010, ISSN 1224-1261,
Băile Felix, 2010
[71] [POP-10] L. Popper, G. Popper ş.a - Initiere in economie,
ISBN 978-973-7984-61-6, Editura Perfect, 2010
[72] [POP-10] L. Popper, G. Popper ş.a - Management general
cu aplicaţii economice ISBN 978-973-7984-65-4,
Editura Perfect, 2010
[73] [POP-10] L. Popper, G. Popper ş.a – Armonizarea legislaţiei
naţionale economice şi a muncii cu legislaţia
Uniunii Europene, ISBN 978-973-7984-71-5,
Editura Perfect, 2010
54
[74] [POP-11] G. Popper - Reglementări privind formarea
profesională a adulţilor - Îmbunătăţirea
adaptabilităţii lucrătorilor la inovaţiile tehnologice şi
organizaţionale, ISBN 978-973-7984-73-9, Ed.
Perfect - 2011
[75] [POP-11] G. Popper - Dezvoltarea durabilă şi
managementul schimbării- Îmbunătăţirea
adaptabilităţii lucrătorilor la inovaţiile tehnologice şi
organizaţionale, ISBN 978-973-7984-73-9, Ed.
Perfect - 2011
[76] [CAR-11] A. Carabulea, G. Popper - Ingineria resurselor
umane din cadrul sistemelor energetice, ISBN 978-
973-7984-75-3
Ed. Perfect - 2011
[77] [CAR-11] A. Carabulea, G. Popper - Ingineria calităţii
managerilor performanţi modelată în concepţie
antreprenorială,
ISBN 978-973-7984-74-6, Ed. Perfect - 2011
55
ANEXA 1 - Rezumatul tezei de doctorat
Teza consta in descrierea strategiilor actuale de
marketing aplicate in sectorul energetic (pornind de la
legislaţia in vigoare) si elaborarea unor propuneri
inovative pentru îmbunătăţirea acestora.
Scopul tezei consta in inovarea marketingului
energetic prin utilizarea de produse software descrise
mai sus (agenţi inteligenţi) şi pregătirea experimentării
acestora în cadrul unui societăţi producătoare de
energie. Punctul de plecare este situaţia actuală în care
producătorii îşi elaborează ofertele după metodologii
eterogene, cu asistenţă minima din partea sistemelor
informatice. Punctul in care dorim sa ajungem este
situaţia utilizării de agenţi inteligenţi la producătorii de
energie care sa realizeze elementele descrise mai sus
(marketing computerizat).
Tranziţia de la situaţia actuală la cea propusa se
face prin identificare punctelor critice şi ameliorarea
acestora cu ajutorul produselor informatice pentru
suportul marketingului care să incorporeze modele
matematice pentru calculul costului unitar şi elaborarea
ofertelor corespunzătoare.
Noutăţile constau in modele matematice
performante pentru asistarea procesului de marketing şi
propuneri de incorporare a acestor modele în produse
informatice specializate în marketingul computerizat
56
ANEXA 2 - Doctor’s thesis summary
This thesis consists in the description of the present
marketing strategies applied in the energetic field (starting
with the actual legislation) and in the thinking out of some
innovative suggestions in order to improve them.
The aim of this thesis is to innovate energetic
marketing by using the described software products
(intelligent agents) and to prepare their experimental use
inside a producing energy company. The starting point is
the actual situation in which the energy producers elaborate
their offers by means of heterogeneous methods using
minimal assistance from the informatical systems. The
point where we want to go is when the energy producers
use these intelligent agents in order to realize the elements
above described (computerized marketing).
The transition from the actual situation to the
suggested one can be done identifying the critical points
and improving them by means of informatical products
which incorporate the mathematical models for the
calculation of the unitary cost and elaborating the adequate
offers.
The innovation is about the competitive
mathematical models for the marketing process assistance
and suggestions for incorporating these models in
specialized informatic products of the computerized
marketing.
57
ANEXA 3 - Curriculum vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume POPPER, GABRIEL
Adres〠A6-39, Izvorul Crisului, 040892, Bucuresti, Romania
Telefon 021 629 40 10 Mobil: 0752 029 702
Fax(uri) 021 332 20 88
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate Romana
Data naşterii 04.11.1977
Experienţa profesională
Perioada 2004 – prezent
Funcţia sau postul ocupat Director comercial
Activităţi şi responsabilităţi principale Asigurare resurse materiale, marketing,
Numele şi adresa angajatorului Centrul de Formare şi perfecţionare Perfect Service S.A. Bucuresti, sos. Oltenitei 36, sector 4
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Cercetare – dezvoltare, învăţământ
Perioada 2008 – prezent
Funcţia sau postul ocupat Director
Activităţi şi responsabilităţi principale Conducerea şi coordonarea întregii activităţi a societăţii comerciale
Numele şi adresa angajatorului S.C. Tour Operator Perfect SRL. – Bucuresti, sector 4
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Turism
Perioada 2002 – 2004
Funcţia sau postul ocupat Sef birou marketing
Activităţi şi responsabilităţi principale Studii de piaţă
Numele şi adresa angajatorului C.F.P. Perfect Service S.A. – Bucuresti, sos. Oltenitei 36, sector 4
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Cercetare – dezvoltare, învăţământ
Educaţie şi formare
Perioada Octombrie 2007 – 2010
Calificarea / diploma obţinută Studii doctorale
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite
Management industrial
58
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea Transilvania Braşov – str. Eroilor nr. 29
Perioada 2005 - 2007
Calificarea / diploma obţinută Diploma de masterat
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite
Managementul resurselor umane
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea Politehnica Bucuresti – Catedra de management Splaiul Independenţei nr.227 sector 6 Bucureşti
Perioada 1997 - 2001
Calificarea / diploma obţinută Diploma de licenta
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite
Marketing Relatii economice internationale
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
Universitatea Spiru Haret – Facultatea marketing si comert exterior
Aptitudini şi competenţe personale
Limba maternă Romana
Limba străină cunoscută
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire
Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
Limba Engleza B2 Utilizator
independent B1
Utilizator independent
A2 Utilizator
elementar A1
Utilizator elementar
B1 Utilizator independent
Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de echipa, Capacitate de adaptare, Responsabilitate socială
Competenţe şi aptitudini organizatorice Spirit organizatoric şi capacitate de coordonare.
Competenţe şi aptitudini tehnice O bună cunoaştere a activităţii de marketing
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Sisteme de operare, Microsoft Office Internet, programare, administrare reţea.
Permis(e) de conducere Categoria B
Informaţii suplimentare Participant la elaborarea a 7 studii de cercetare din care două în programe CEEX; Autor şi coautor a mai multor comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale; Coautor la realizarea a 7 cărţi de specialitate. Participarea in calitate de manager la 4 proiecte din cadrul Progamului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
