Rezumat -Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste

8/14/2019 Rezumat -Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste

1/22


2/22

emotive, de munca, si ca e aplicabila n mod eficient la activitatea de problem solving din cadrulunei ntreprinderi.Intr-adevar, avnd n vedere cele trei momente caracteristice ale basmului, anume: prezentarea problemei criza

solutia,el constituie un instrument perfect de problem solving si poate fi aplicat, cu modificarile cuvenitesi necesare, n orice context si la orice tip de probleme.

De-a lungul anilor de practica clinica, au reiesit, din analiza a sute si sute de basme inventate pacienti, o serie decorelatii stabile, care conduc la ipoteza unei legaturi simbolice preferentialentre anumite organe si/sau functiuni si anumite imagini simbolice.

Spuneam ca am gasit, de-a lungul anilor, numeroase alte aplicatii pentru tehnicfabulatiei. Am utilizat-o cametoda de stimulare a autovindecarii, de dezvoltare a constiintei desine si a creativitatii. n sensul acesta este vorba de o metoda utilizabila de oricine, pe co propriu, fara vreo contraindicatie, pentru a facilita solutionarea propriilor probleme, dar si pendezvoltarea si extinderea functiei imaginative, pentru a mentine vie si activa acea parte creativmintii noastre care tinde sa se atrofieze daca e neglijata n favoarea activitatii nencetate a sferationale.Un alt indiscutabil domeniu de aplicare al tehnicii fabulatiei privestebasmul pentru copii.

Cartea de fata aduna, n schimb, o serie de concepte fundamentale privind la structu basmelor, simbolica personajelor care apar frecvent n basme, aplicabilitatea metodei fabulatieterapia tulburarilor psihosomatice, precum si posibilitatea de a fi utilizata pe cont propriu, instrument care sa ajute la vindecare.Toate povestile reproduse suntinventate de pacienti care sufereau de o boala. Fiecare corespundeunui parcurs de viata si unui parcurs de vindecare. Basmele reproduse sunt produsul final: ele sa curga firesc si iute, nsa elaborarea lor a comportat un parcurs mult mai lent, care si avtimpii lui firesti, un parcurs alcatuit si din momente dramatice si pauze chinuitoare.

Basmul pentru toti

Originea basmului se pierde n negura timpului. nainte de introducerea scrisului, ntreg patrimoniu cultural al unui popor era perpetuat pe cale orala. Batrnii satului le povesteau cetineri experienta lor, precum si experienta parintilor si a bunicilor. Transmiteau n acest fel numai bagajul de informatii tehnice dobndit pna atunci, ci si acel complex cultural alcatuit credinte religioase, practici rituale, interpretari ale lumii care fusese elaborat ncetul cu ncetusecolele precedente.

n transmiterea orala primitiva, mitul, legenda, basmul, povestirea se mpleteau celemente ale viziunii religioase, ale traditiei rituale si ale instruirii tehnice. Asa se face ca ntlnaceleasi teme n descrierea mitica a originilor satului, n legendele despre ispravile eroilor sai,si n indicatiile practice pentru ndeplinirea activitatilor cotidiene celor mai obisnuite: un tnamerindian nvata ca mocasinii din piele se cos ntr-un anume fel, nsa acest lucru capata n oclui un sens care depasea cu mult simpla indicatie practica, ntruct se lega de povestea faptelmarelui erou al tribului, cel care si-a salvat neamul cerndu-i Zeului Bizon o suta de piei pentrface din ele ncaltari pentru lungul drum spre tinutul unde sa poata sa se aseze. Viziun


3/22

religioasa a Zeului Bizon, legenda eroului si a calatoriei sale mitice, ritualurile de vnatoaobiceiurile migratorii si instructiunile practice cu privire la confectionarea vesmintelor fuzionentr-un complex de semnificatii care trimit una la cealalta. Nimeni n-ar fi putut spune de unde aparuse legenda, nimeni nu-si amintea cine o povestise pen prima oara. Numele autorului real nici nu prea conta, era uitat cu vremea, confundat cu alte nu

si n cele din urma complet sters din memorie.Originea povestirilor era atribuita deseori divinitatilor locale, cele care, fie direct, fie p

glasul marilor ntelepti, daruisera oamenilor nestematele cunoasterii. n realitate, a cauta sidentifici pe autorul real al unei povestiri e cu neputinta si nici nu e prea semnificativ, dmomentul n care povestirea a patruns n cultura unui popor, devenind un patrimoniu colectiv.

Atribuirea paternitatii unor povestiri unui zeu poate constitui un fals din punct de vedeistoric, dar oglindeste foarte bine faptul ca, pentru a se putea raspndi si nradacina n cultucolectiva a unui popor, continutul acelei povestiri trebuie sa izvorasca din acele adncuri ainconstientului care depasesc granitele faptelor strict subiective."Marile povestiri", cele care se perpetueaza n timp, nu reflecta tematicile cele mai speciindividuale ale autorilor, ci dimpotriva, tematici generale, care privesc acea existenta umana ceeste comuna, dincolo de distantele geografice si temporale dintre noi.n transmiterea primitiva pe cale orala mitul, legenda si basmul si aveau toate locul patrimoniul cultural; era basm pentru toti, asadar, basm pentru adulti, pentru batrni si cop basm pentru un ntreg popor. De altfel, transmiterea nu avea loc de regula n forma individusau ntmplatoare: ntregul sat se aduna n jurul batrnilor, care porneau sa istoriseasca.Iar acest moment ritual constituia miezul vietii intelectuale si spirituale a ntregului trib.Transcrierile, mult ulterioare, ne ofera o parte din acest enorm patrimoniu de mituri, de basmde legende elaborate n toate colturile lumii.

Scrierile au fost apoi adunate, pierdute si regasite n decursul secolelor, traduse retraduse, reelaborate n trecerea lor catre limbi si culturi diverse. Au suferit influente, interposi au fost rescrise pe ntelesul tuturor, astfel nct azi distinctia ntre mituri, legende si basme fobiectul unor studii de specialitate.Ceea ce tin sa subliniez esteuniversalitatea principalelor teme recurente n mituri, n legende, n parabole si n basme, care se mpleteste cu istoria nceputurilor religiilor, cum au aratat de acmulta vreme numerosi cercetatori, de exemplu Karoly Kerenyi, James G. Frazer, Mircea EliaClaude U. Strauss si multi altii.Tocmai bazndu-se pe "universalitatea" simbolurilor ce reveneau n visele pacientilor sai, precsi n miturile si riturile ntregii omeniri si-a structurat Carl Gustav Jung teoria "arhetipurilor" s"inconstientului colectiv".Marie-Louise von Franz si ncepe cartea de Basme interpretate scriind: "Basmele sunt expresiacea mai pura si mai simpla a proceselor psihice ale inconstientului colectiv", iar ceva mai ncspune: "Limbajul basmului pare a fi limbajul international al ntregii omeniri, al tuturor epociraselor si civilizatiilor" .Basmul Cenusaresei, de pilda, cu tema condurului pierdut datorita caruia poate fi regasita iubapare pentru prima data n forma scrisa, dupa cum sustine Bruno Bettelheim, n China secolual IX-lea nainte de Cristos si avea deja o istorie ndelungata. ntr-o culegere de fabule si povesdin vremea faraonilor egipteni, ngrijita de Troisi, basmul despre "Soarta lui Rodopi" esconsiderat cea mai veche versiune cunoscuta a basmului Cenusaresei. Mirele este faraonPsammetic I, fondatorul celei de a XXVI-a dinastii, care a trait ntre anii 663 si 609 . Hr. Chinantica ... Egiptul faraonic ... veacuri si veacuri nainte de era noastra.


4/22


5/22

Metoda

n numeroase experiente de mare interes ale ultimelor decenii n care s-au utilizat basmeterapeutul sau cel care conduce tratamentul si asuma rolul de a-i povesti pacientului un basm parte integranta a terapiei sau a consultatiei (ma refer bunaoara la frumoasele lucrari semnate

Alba Marcoli sau de numerosi alti autori care se inspira din PNL - Programarea Neurlingvistica).n metodologia pe care o propun eu, i cer nsa pacientului/ clientului sa "inventeze" chiar el basm, sa-l creeze pe moment.Si tocmai aceasta creatie personala si originala a imaginarului unui subiect nt-un anumit mommi permite sa surprind apoi elementele simbolice care descriu procesele interioare a povestitorului, dificultatile lui, conflictele, tulburarile de ordin fizic, punctele de forta potentialitatile latente si sa fac din toate acestea un instrument utilizabil n cursul psihoterapieiDeseori, nu chiar totdeauna, povestea se opreste n loc, n timpul a ceea ce am denumit mainainte "prima faza a crizei". Nararea basmului se ntrerupe ntr-un moment dramatic si nu mai reuseste sa nainteze spresfrsit fericit.n aceste cazuri, si numai atunci cnd starea de impas se prelungeste, recurg la interventii "facilitare". Nu sugerez nsa niciodata solutii sau modalitati de dezvoltare a povestirii.Rezum n continuare aceste interventii de facilitare, fara a intra n detalii tehnice, pentru ca ade fiecare data sa privilegiez alt tip de interventie, iar alegerea mea deriva din considerente de psihanalitic, extrase din contextul relatiei terapeutice aflate n curs.

Interventiile de facilitare

Unele dintre interventiile ce pot facilita depasirea fazei critice a basmului constau n: sugerarea aparitiei unui adjuvant; invitarea subiectului sa "priveasca n jur", n imaginar, pentru a vedea daca nu gases posibilitati de continuare a naratiunii; determinarea subiectului sa povesteasca trecutul tuturor personajelor prezente n basmmomentul intrarii n Impas.Aceste interventii, la care se mai adauga, fireste, trecerea timpului, elaborarile pacientului ntrsedinta si alta, restul muncii terapeutice, precum si evenimentele din viata privata fara legaturaterapia au fost pna acum suficiente pentru a face ca basmul sa iasa din impas si sa-si gaseafialul fericit.Acest parcurs imaginar a produs rezultate pozitive la mai multe niveluri: fizic, emotional, mensi relational.De cele mai multe ori am evitat intentionat mai ales nainte ca basmul sa se fi ncheiat cu bine i semnalez pacientului pe parcursul psihoterapiei corelatiile pe care le vedeam ntre ntmpladin basm si istoria sa personala deoarece am observat ca, mentinnd productia imaginara libde legaturi strnse cu realitatea, se faciliteaza desfasurarea spontana a acesteia si se evncarcarea ei cu angoasele si tentativele de aparare carora le-ar da nastere constiinta unor analntre basm si situatia personala, mai ales cta vreme nu se prefigureaza o cale de iesire ddificultate.Consider caactiunea imaginativa este chiar centrul de greutate al actiunii terapeutice a fabulatiei.n acest sens am utilizat basmele pacientilor ca instrument de cunoastere si ca exercitiu terapeun sine.


6/22

Aceasta carteAceasta carte este structurata astfel nct sa-i ofere cititorului: o scurta sinteza a semnificatiilor simbolice generale ale figurilor care apar cel mai frecvent n basme: printul, printesa, mastera, vrajitoarea, omul cel rau, zna, animalele, peisaj ele, astfel n

cititorul sa poata urmari cu mai mare usurinta dinamica basmelor legate de cazurile clinice.Pentru aprofundarea semnificatiilor simbolice ale diferitelor figuri exista nenumarate stu(citate n bibliografia de la sfarsitul volumului), bunaoara toate lucrarile lui Gaston BachelaPrivitoare la psihanaliza focului, aerului, apei, sau ale lui Gilbert Durand despre structursimbolice ale imaginarului, lucrarile lui James G. Frazer, Karoly Kerenyi si Carl Gustav Jung; ctevaelemente de baza privitoare la structura basmului: relatiile ntre imaginar si trup si ntresanatate, boala si terapie, care sa-i ngaduie cititorului sa nteleaga cum simpla nascocire a u basm poate avea efecte terapeutice att de semnificative; cteva exemple debasme nascocite de pacienti, nsotite de respectivele dosare clinice, n carecititorul poate vedea limpede conexiunile ntre basmele inventate si situatia de viata a celui cle-a inventat; ctevainstructiuni simple pentru aplicarea metodei fabulatiei la noi nsine si sugestii cum sfacem acest lucru fara sa producem daune si cu beneficiu maxim.

Alte avantaje ale fabulatiei

Utiliznd aceasta metoda putem afla pretioase elemente informative n ceea ce ne priveste, desprefaza pe care o strabatem, despre dificultatile si oportunitatile legate de un anumit moment al vinoastre: daca basmul nascocit priveste un erou/o eroina care trebuie sa-si procure nainte de orimijloace de supravietuire (de pilda basmele cu copii abandonati n padure), principala sarcina, csa-i zicem asa, a respectivei perioade din propria viata priveste structurarea unor baze solideeului, ale autonomiei personale si ale ncrederii n sine; n cazul n care basmul are drept scop sa se ajunga la ocasatorie fericita, el priveste temacompletarii propriilor valente feminine si masculine, rezolvarea dihotomiilor si conflicteinterioare ce se reflecta si n relatiile cu ceilalti . cnd basmul indica drept scop doar dobndirea unei anumitecapacitati superioare saudepasirea unei anumite ncercari, el se refera de obicei la un parcurs de evolutie interioara, n sstrict.Tipul de basm pe care l nascocim n anumite momente ale vietii ne spune "unde suntem" n afaza si care e principala tema cu care ne confruntam n perioada respectiva.E vorba de "ispravi", de sarcini, de ncercari si de experiente care apar de nenumarate ori n vifie cnd nu au fost pe deplin depasite, fie cnd le-am depasit odata, dar acum ni se propun iarun alt nivel, mai avansat, ca ntr-o ciclica rentoarcere a anotimpurilor ...Basmul e ca un ciclu vital: nici nu se termina bine unul, ca ncepe urmatorul... Cum se ispraveiarna, vine din nou primavara, dar de cum se termina vara urmeaza sa se ntoarca iarna ..."Si au trait fericiti pna la adnci batrneti ..." este ncheierea fericita a unuimic ciclu vital, dar apoi ... "Si dupa ce o dus era ei asa o bucata de vreme, se ntmpla de ..." si iata ca ncepe basm, cu peripetiile si aventurile lui.E chiar ciclul vietii care ne surde ...


7/22

Capitolul 2Copilul si basmul 21Basmul lui Babele 26

Capitolul 3Personajele basmelor 31Mastera cea rea 32Vrajitoarea 35Monstrul 39Batrnica cea buna 40Zna 42ngerul 44Printesa 46Eroul 51Regele 54Raul 55Tatal 57Marele Vrajitor 59Vrajitorul cel Rau 59Magul cel Bun 62Capitolul 4Animalele din basme 64n basme apar adesea animale 64Calul 65Leul 67Cerbul 67Porumbita 68Lupul 69Sarpele 69Capitolul 5Peisajele basmelor 71Padurea 73Pestera 74Pustiul 74Muntele 75Marea 75Castelul 76

Capitolul 6Structura basmului 79Putem considera totalitatea basmului ca o unitate n miscare, constituita din mai multe elemecare se unesc si se scindeaza, se contrapun si se sustin, crend diverse echilibre. Basmul nc prin descrierea unei situatii, declarnd care sunt fortele ce se nfrunta si care sunt relatiile dinele. Aceasta stare initiala ajunge rapid la criza, fie pentru ca echilibrul era deja precar si instafie pentru ca intervin noi elemente care l dau peste cap. n acest punct se pune problema d


8/22

gasi o noua corelatie favorabila ntre fortele aflate n joc. Basmul nainteaza, trece prin divemomente si se ncheie, prin definitie, cu "si au trait fericiti pna la adnci batrneti ..." Repreziasadar un parcurs care pleaca de la o anumita stare de lucruri, prezinta criza acesteia, i casolutii si ajunge la un deznodamnt ct mai favorabil.n esenta,basmul prezinta conflicte si posibile solutii ale acestor conflicte.

Basmul ncepe cu "A fost odata un mparat care avea trei feciori ...", "A fost odata un padusarac care nu avea ce pune pe masa copiilor lui ...", "A fost odata o mparateasa care nu avcopii ..." Sunt prezentate n aceasta introducere elementele initiale ale povestirii. n scurta vrese va ntelege cine sunt eroul sau eroina protagonisti ai povestii: nu batrnul mparat, ci undintre fiii sai, nu mparateasa sterila, ci fata care va reusi sa aiba copii ...Ajunsi aici, se contureaza si problema protagonistului: trebuie sa gaseasca ceva, sa scape dvraja sau sa supravietuiasca unei situatii periculoase ... Aici ncepe sa se nteleaga mai bine ceste relatia dintre fortele ce intra njoc: care sunt aliatii eroului principal, care i sunt inamiccine ndeplineste o functie favorabila acestuia si cine are functie de obstacol.Apoi basmul ajunge la punctul maxim al crizei: isprava care trebuie savrsita s-a precizat, n protagonistul nu prea stie cum ar putea s-o duca la bun sfrsit, nu ntrevede nici posibilitati si nvreo cale de iesire. n punctul acesta solutia poate veni de la protagonist sau din interventia uadjuvant.n primul caz eroul si utilizeaza toate resursele de inteligenta, de viclenie, de forta si de curreusind sa depaseasca momentul critic. De multe ori ideea salvatoare i vine ct ai zice peste, pintuitie, printr-o iluminare brusca. "Intuitia brusca" este modalitatea n care percepe constiiiesirea la suprafata a unor continuturi ale inconstientului. n acest caz e vorba de o legatumetaforica ntre cele doua lumi: strafulgerare a intuitiei echivaleaza cu un plonjon n apeinconstientului, de unde se iese rapid la suprafata cu comoara n brate, cheia de bolta a problemMai des se ajunge nsa la o solutie prin aparitia unui adjuvant magic. "Aliatul" poate fi un animcare l ajuta pe erou, o figura fabuloasa care, ct ai clipi, realizeaza imposibilul ori un instrumfermecat n posesia caruia intra eroul.n general, eroul si utilizeaza propriile capacitati atunci cnd e vorba de a savrsi ispradeosebite, dar care nu sunt chiar imposibile: este cazul baietelului istet ori al natngului curacare izbutesc, multumita doar inteligentei sau candorii, sa depaseasca toate dificultatile. Atunsa cnd isprava care trebuie nfaptuita depaseste clar limitele posibilitatilor omenesti, recurge la un domeniu strict simbolic: simbolica este semnificatia faptei si simbolic este mijlo prin care ea se realizeaza. si fac atunci aparitia personajele de basm cele mai tipice, cum aznele si animalele vorbitoare, si intra n actiune obiectele magice: baghete, inele sau piepteni.Astfel apare reprezentata simbolic n basme o situatie n care numai activarea unor fosuperioare, care trebuie integrate constiintei, poate aduce o solutionare a problemei.n basme granitele dintre regnuri si specii sunt mobile si pot fi depasite: broscoii se prefac printi, vrajitorii n soareci, caprioarele n domnite.Eroul protagonist reprezinta elementul constient, este imaginea reala sau ideala pe care autoruare despre sine: eul sau idealul eului. Antagonistul eroului este umbra, imaginea ce nfatiseatendintele de care autorul e mai putin constient, cele pe care i vine greu sa le recunoasca drtendinte proprii, sa le accepte si sa le gestioneze.n orice caz, personajele omenesti ale basmului reprezinta simbolic "forte psihologice" destulapropiate constiintei autorului. Patrunznd n domeniul animalelor, avem de a face cu fo pulsionale mai instinctive, mai legate de universul afectiv, mai departate de planul ration percepute de subiect ca forte proprii (prieteni) sau proiectate drept forte apartinnd altcu(dusmani). Atunci cnd e vorba de forte ale naturii sau de fiinte net superioare sau net inferio


9/22

omenescului, cum ar fi ngerii sau Monstrii, intra n joc forte simbolice si mai puternicoriginare sau biologice, care sunt cu totul n afara controlului constient.n basme trecerea personajelor dintr-un regn n altul poate indica o evolutie n directia constiina fortelor pe care acestea le reprezinta sau o regresiune a lor spre inconstient. "Ascensiune" "coborre" filogenetica: animalul care devine om este reprezentarea simbolica a unui insti

recunoscut si acceptat, intrnd n acest fel n sfera constiintei; omul care decade la conditia animal reprezinta o functie psihologica ce iese de sub imperiul constiintei, scufundndu-se la in inconstient.Basmul ne "nfatiseaza" mai nti elementele aflate n joc, le "da un chip", le face recognoscibapoi prezinta relatiile dintre aceste elemente, interactiunile pozitive sau negative, de sprijin saucontrapunere. Ne prezinta apoi limpede problema si depasirea acesteia, datorita functdeterminante a Eroului.Basmul tinde n genere sa mentina ntr-o unitate, n armonie, ct mai multe elemente cu putinn acest sens, functia Eroului e unificatoare, n contrast cu cea a Antagonistului, care dezagregaEchilibrul final spre care tinde basmul prevede mentinerea elementelor negative n structugenerala, nsa structureaza un raport de forte n care aspectele pozitive sunt predominante.Traducnd acest parcurs n termenii psihologici ai dinamicii fortelor interioare, basmul prevecontine chiar, ca elemente esentiale, tendintele regresive ale sufletului uman, le da un chipreprezentare imaginara. n fata spaimei oarbe, a angoasei nemotivate, a groazei de ceva fara nucare poate dobor un individ, crearea unui imaginar de basm opereaza n primul rnd un feldelimitare si de includere aducatoare de liniste: descriind fantoma amenintatoare, facndvizibila, i precizeaza forta, logica si motivatiile.Acest simplu fapt actioneaza puternic asupra psihicului autorului n sens dedramatizant.Pe copil Baubau l sperie mult mai tare dect educatoarea: Baubau este o forta obscura, invizibsi incontrolabila, n timp ce educatoarea, orict de antipatica ar fi, este o entitate cunoscuta, puteri definite si mult mai usor de nfruntat. Acelasi lucru e valabil si pentru psihicul individuadult, expus mai curnd unei amenintari obscure dect unui pericol bine definit.A da un chip imaginii lui Baubau nseamna, pentru un subiect adult angoasat, sa reduca acmonstru la figura educatoarei.Basmul nu neaga existenta raului, a angoasei, a spaimei, a suferintei, nsa le circumscrie unimagini bine definite si apoi nfatiseaza simbolic depasirea lor. Basmul urmeaza cu preciznumai calea care duce de la problema la rezolvarea ei, si numai pe aceasta. Nu exista basme f probleme. Cteodata adultii spun "parca ar fi un basm" despre o situatie n care totul se rezontr-un mod neasteptat de idilic. Poate ca nu mai tin ei bine minte cum sunt basmele! "A foodata ca niciodata o pajiste verde, pe care stralucea soarele, pasarile cntau, iar prul susu printre pietre ..." Da, bine, si? Acesta nu este un basm, nu poate fi dect preludiul dramei car pe punctul de a se petrece ...Pe de alta parte, basmul nici nu se prelungeste dincolo de solutionarea unei probleme: "si au tfericiti", punct. Basmul nu mai continua sa descrie pe pagini ntregi ct de fericiti au fo protagonistii. Daca ar fi ca povestirea sa mearga mai departe, ar ncepe un alt basm: "Traiaufericiti, cnd ..."

Capitolul 7Trupul si basmul 84


10/22

Putem privi organismul uman ca pe o unitate complexa, constituita din functii si din orgadiferite care actioneaza n armonie, contribuind mpreuna la un proces unic. Fiecare functiedesfasoara ntr-o alternanta ritmica de miscari opuse: sa ne gndim la inspiratia si la expira pulmonara, la sistolele si diastolele cardiace, la ingestie si la eliminarea intestinaIa ...Daca ne gndim la unitatea de fapt a individului uman, procesele fizice si cele psihice se petrec

acelasi timp.Orice fiinta umana se afla, ntr-un moment dat al existentei sale, ntr-o anumita stare fizicverificabila obiectiv; are anumite gnduri, emotii si senzatii pe care le poate exprima verbal; an relatiile sale cu ceilalti, anumite comportamente care pot fi observate din exterior; viseaanumite visuri, pe care le poate relata; face anumite desene pe care le poate arata si asa mdeparte. Alternativa este sa ncercam sa observam concomitent aceste fenomene ce se petrecacelasi arc de timp, sa notam analogiile si sa ncercam sa surprindem "unitatea" procesului"semnificatia" lui.Victor von Weizsacker, de pilda, medic si psihanalist german, descrie fiinta umana ca unitagestaltica ce include sferele biologicului (trupul), psihicului (emotii, gnduri, vise) si socialu(relatii cu mediul nconjurator). El considera ca fiecare dintre aceste sfere se exprima ntr-limbaj propriu,specific, nsatraductibil n limbajul fiecareia dintre celelalte.Unul si acelasi eveniment poate fi asadar "exprimat" n termenii unei modificari organice, ai uschimbari emotionale sau ai unei transformari a relatiilor interpersonale. Fiecare eveniment cimplica prioritar, n perceptia subiectului, una din aceste sfere se transforma nsa automat ntmodificare analoga n interiorul celorlalte sfere. Ruptura unei relatii sentimentale, de exemplu prezinta ca fenomen ce intereseaza sfera sociala (sfera relatiilor cu ceilalti), nsa comporta sschimbare n sfera emotiva si de multe ori chiar o vizibila variatie a starii fizice.Imaginarul, nteles ca produs creativ al unui subiect ntr-un moment dat, face parte din acea sede evenimente ce se manifesta pe mai multe planuri, prin care miscarea existentiala se realizesi se manifesta.Procesul imaginativ este cu precadere rod al unei functii mentale aflate n strnsa legaturaemotivitate a si cu procesele corporale. De multe ori o imagine fantastica este mai adecvata deexprimarea gndirii logice rationale sa reprezinte pe deplin o stare sufleteasca, n toacomplexitate a ei de nuante. Imaginea fantastica izbuteste sa "dea un chip", o forma vizuadefinita, unui sentiment sau unei senzatii organice.Poate fi, bunaoara, dificil sa descrii n cuvinte o anumita senzatie gastrica, n vreme exprimarea prin imagini "e ca si cum as avea un pietroi n stomac") reda foarte bine tipul suferinta.Exista unele "mari figuri" ale imaginarului, mai bine zis unele "constelatii de imagini" care se grupa mpreuna, ntruct exprima n forme diferite un concept unic. Este, de pilda, caz pamntului, apei si lunii care trimit, simbolic, la ideea de Feminin, surprinznd-o sub diveaspecte, sau e cazul sulitei, bastonului, sagetii ce amintesc toate de simbolul falic al MasculinuImaginarul nu este complet haotic si lipsit de structura. Daca e observat ndeaproape, prezianumite teme recurente si anumite modele de relatie ntre elemente. Putem ncerca sa identificcaror organe/functii le corespund anumite constelatii de imagini si carui model de influenta ndiversele functii organice le corespund dinamicile relationale prezentate de basme.

Sa dam cteva exemple 87


11/22

Capitolul 8Basmul si boala 89

Daca vom considera starea de sanatate drept un fel de echilibru armonios ntre diversele organfunctii, putem sa vedem n boala o ruptura a acestui echilibru.

Asa se face ca medicina traditionala chineza a nteles diversele tulburari si "simptomele" cecorespund drept produse finale, deja manifeste, ale unei stari interne mai generale de dezechilintre principalele functii organice (si ndeosebi la nivelul ncarcaturii energetice, yin si yang).Suprasolicitarii unei anumite functii trebuie n mod necesar sa i corespunda, ntr-un asemencadru, o reducere a functiei complementare: unui exces de yin pe un anumit canal i corespundeo carenta de yang pe canalul complementar si viceversa.n aceasta traditie medicala terapia se efectueaza conform logicii reechilibrarii ncarcaturilorenergie, prin stimularea functiilor inhibate si calmarea celor excitate.Aceasta viziune asupra bolii se traduce n mentalitatea occidentala n termeni de hiperfunctiehipofunctie a unui organ sau de hiper, respectiv hipoactivitate a sistemului nervos simpatic parasimpatic.Daca patrundem n domeniul psihologiei, putem observa alterarile starilor sufletesti confoaceluiasi model al exceselor si carentelor.Medard Boss, de pilda, vorbeste de "doua moduri tipice de mbolnavire" fizica si psihica: uncauzat de suprasolicitarea unui anumit "mod de a exista", care devine unic si e singurul adoptaabordarea lumii; celalalt cauzat deexcluderea unui anumit "mod de a exista" din dinamicaexistentiala. Ne putem face o idee despre aceste doua posibile modalitati de alterare a mersului firescexistentei imaginndu-ne, de exemplu, un subiect care nfrunta lumea exclusiv si ntotdeaunamaniera activ-agresiva, suprasolicitnd aceasta modalitate n asa masura nct nu-si acorniciodata o clipa de ragaz, nu traieste niciodata momente de relaxare, de pasivitate si receptivitate, si imaginndu-ne, dimpotriva, un subiect care ar fi totdeauna dispus doar sa cedsi sa accepte, care nu-si exprima niciodata partile active si agresive ale personalitatii sale.ambele cazuri ne gasim n fata unui "dezechilibru", prin exces sau prin lipsa, al functiei active receptive.ntr-un sens mai general, putem privi boala ca suprasolicitare a anumitor functii si insuficientaltora. Echilibrul general ntre diversele functii, armonia dintre ele nu mai sunt posibile oricte ori apare un exces sau o carenta de activitate a uneia dintre acestea. Dincolo de formspecifica pe care o poate lua manifestarea exterioara a acestei alterari (simptomul), problemaafla n amonte: n starea generala de dezechilibru.Cu alte cuvinte, daca privim boala ca pe o ruptura a echilibrului psihofizic general, datorcarentei sau excesului de activitate a unei functii, n masura n care vom ntelege exact care efunctia alterata si n ce directie a fost ea alterata (prin exces sau prin insuficienta) se va pustabili tipul cel mai oportun de interventie.Sa ne imaginam, de pilda, un subiect care sufera de hipertensiune, care duce o viata extremstresanta, exploatndu-si mereu la maximum energiile, care acumuleaza mnie si iritare, fara aexprima pe fata, care viseaza incendii n spatii nchise (e un cadru general destul de obisn pentru situatia de viata n care se afla multe persoane hipertensionate). Putem sa ghicim sengeneral a ceea ce se petrece cu acest individ si sa-i reprezentam prin imaginea unei "oale presiune care sta pe foc, cu supapa de siguranta nfundata". Aceasta imagine, produs al fantezare o semnificatie simbolica similara celei a fenomenului n curs de desfasurare pe plan orga


12/22

prin cresterea tensiunii arteriale, pe plan psihologic prin acumularea de "emotii nfocate" caresi gasesc o cale de exprimare, iar n universul oniric prin vise n care subiectul se vede prins ncapcana ntr-un spatiu nchis, invadat de flacari.Imaginea nfatiseaza si riscurile pe care le poate comporta aceasta stare de lucruri, sugerndasemenea operatiile ce pot fi executate pentru a se evita dezastrul (bunaoara, deschiderea supa

de siguranta).n raport cu tabloul imaginar pe care l-am descris sunt analoge si si au rostul lor, chiar daintervin pe planuri diverse si par situate la mare distanta ntre ele, att luarea de snge practicde lecuitorii din vechime, ct si tehnicile contemporane de deblocare a exprimarii sentimenterefulate.Dat fiind ca imaginarul este una din numeroasele forme de exprimare ale acestui proc psihofizic aflat n continua evolutie care e existenta omeneasca, ne putem astepta ca producimaginara a unui individ la un moment dat sa oglindeasca, n limbajul care i este propriu, ceeai se ntmpla acestuia, att pe plan organic, ct si psihologic. Ne putem asadar astepta ca basmul pe care l inventeaza un subiect nt-un anumit momentexistentei sale sa aiba o foarte strnsa legatura cu starea lui psihofizica generala.Putem vedea basmul ca pe o transpunere n imagini a acelui proces care porneste de la stareasanatate, trece prin boala si ajunge la vindecare. Basmul ilustreaza n momentul sau de "criza"fel de "simptom acut" al bolii, nsa n complexul povestirii ne descrie si cum s-a produs boalacum se poate ea vindeca.Basmul ne prezinta la final o situatie diferita de cea initiala: s-au schimbat personajele, s-schimbat si raporturile dintre ele. Echilibrul initial era precar, ncheierea ne arata un tablou mfavorabil dect cel de debut. n mod analog, starea fizica generala a unui individ care va fi pe putin timp afectat de o boala nu poate fi cu siguranta una excelenta, altfel ar lipsi toate premiscare fac posibila aparitia tulburarii. Explozia acuta a unei boli poate parea un evenimeneasteptat, n realitate nsa are nevoie de o faza de pregatire n care apararea individului a slasau mecanismele centrale de reglare s-au alterat, sau eficienta functionala a sistemului escazuta, chiar daca nu apar deocamdata semne usor de identificat. Tot astfel, n basmcatastrofele nu survin niciodata pe neasteptate: premisele lor erau deja prezente, ntr-o foroarecare, n naratiunea precedenta.Un proces de vindecare nu se ncheie niciodata cu o completarestitutio ad integrum: lucrurile nuse pot ntoarce la starea lor precedenta, fie si numai pentru ca acum includ si experientraversata. Aceasta nu exclude posibilitatea ca echilibrul final sa fie superior celui initidimpotriva: dupa cum la sfarsitul unui basm protagonistii traiesc mai fericiti dect eraunceput, si rezolvarea unei tulburari organice poate duce la o stare de bine mai solida dect precedenta aparitiei bolii. Boala poate fi o "ocazie" de a atinge o stare de sanatate mai echilibrdect nainte, n sens general.n "ciclul generarii" bunaoara, ficatul ajuta inima, aceasta ajuta stomacul, care la rndul sau aj plamnii si acestia rinichii, care actioneaza asupra ficatului, facnd sa se nchida cercul.n "ciclul distrugerii", o proasta functie renala afecteaza inima, care are influenta asup plamnilor, iar acestia asupra ficatului, ficatul asupra stomacului si stomacul asupra rinichilor.Chiar daca preferam sa ntelegem aceste cicluri n sens exclusiv simbolic, putem sesiza indicaunei influentari reciproce a functiilor. Ne putem pune ntrebarea daca aceste descrieri simbolice de relatii favorabile si defavorabntre diversele personaje ale basmelor nu corespund cumva unor modele de interactiune pozitsau negativa ntre diversele functii psihologice si ntre cele organice.


13/22

Capitolul 9Basmul si terapia 94

i cer unui pacient sa nascoceasca un basm. n majoritatea zdrobitoare a cazurilor mi povesteun basm care se termina rau sau care se poticneste la un moment dificil si nu mai reusestenainteze catre o ncheiere fericita.De ce oare?Daca e adevarat ca imaginarul reproduce simbolic n basmul inventat starea psihofizicasubiectului povestitor, e destul de rezonabil sa se ntmple asa ceva.Un individ care cere ajutor unui terapeut se gaseste ntr-o situatie dificila, din care nu prea stieiasa cu puterile sale, altminteri n-ar solicita un ajutor din afara. ntr-un anume fel, basmul s basmul vietii sale, se afla n acel moment la un punct critic si nu mai reuseste sa mearga naicatre sfrsitul fericit: e bine deci sa-si gaseasca un aliat.Viata ne pune continuu n fata probleme de rezolvat, ne aduce naintea unor obstacole ce trebdepasite, n situatii neplacute, din care e greu uneori sa iesim. Viata este simbolic un contin basm, mai bine zis "o mie si una de basme" care ncep si se ncheie, sau basme care se desfasoconcomitent, n ritmuri diferite si uneori se mpletesc ntre ele. Toate acestea sunt firestiinevitabile. Nu exista nici o viata n care totul sa mearga numai bine mereu, dupa cum nu exinici un basm n care totul sa mearga totdeauna numai bine.Ceea ce suna ciudat n basmele povestite de multi pacienti, ceea ce suna nefiresc unei "urechicopil" este ca basmul sa se opreasca n loc. Protagonistul este ntr-o situatie dificila si atunciatunci nu se mai ntmpla nimic! Naratiunea clasica. a unui basm curge fara opinteli de la un episod la altul si duce, trecnd pmii de lovituri de teatru, la un final fericit. Aceste "povesti bolnave" nu reusesc. Sunt basme cse blocheaza, care se opresc n loc ntr-un moment critic si nu mai reusesc sa mearga mai depaAdevarata problema nu consta n prezenta dificultatilor, pentru ca ele fac parte din dezvoltafireasca a povestii, ci din incapacitatea momentana a Protagonistului de a le depasi.Acesta este de altfel adevaratul obiect al psihoterapiei: este tema n legatura cu care paciencere ajutor. Aceasta cerere justificata de ajutor, care vine din partea pacientului, nu poate prniciodata solutia "directa" a unei probleme exteme, fata de care psihoterapeutul e prin definineputincios; se poate referi doar la ajutor pentru gasirea propriilor capacitati de a ajunge lsolutie.

Basmul este n primul rnd instrument de cunoastere 96

Basmul nascocit de pacient furnizeaza un soi de "fotografie" precisa, completa si detaliataframntarilor sale interioare.Mai mult, ofera o imagine n miscare, un "film" care nfatiseaza fortele care intra n joc si relatdintre ele, care reda problema n chestiune n toata dinamica ei si indica unde anume s-a intraimpas. Basmul ne ngaduie sa cunoastem multe elemente pe care altminteri ar fi fost greu saidentificam doar prin comunicare verbala. Este ntr-un fel ca atunci cnd unui medic i se pundispozitie radiografiile sau analiza sngelui pacientului.Comunicarea verbala are loc n mod normal pe planul constiintei subiectului (n afara metaforele lingvistice, lapsusuri si vise, care ne permit sa aruncam o privire si asupra proceseloinconstiente).


14/22

Basmul, n schimb, fiind un produs imaginar fantastic, izvoraste dintr-o lume care se situeantre constiinta si inconstient.Basmul este un produs intermediar ntre comunicarea verbala si un vis. n structura lui sureproduse nu numai dinamicile constiente ale autorului, ci si cele inconstiente, mult minteresante pentru a aplica o psihoterapie.

n al doilea rnd, productia imaginara reprezinta n sine un moment terapeutic 96

Tulburarea organica (mai mult dect simptomul psihic) se prezinta constiintei subiectului afecde ea ca un eveniment incomprehensibil, ce se petrece n interiorul lui, dar iese de sub controsau si nu depinde de vointa sa.Aceasta este o caracteristica a fenomenului pe care l numim "boala": un eveniment care petrece n noi, dar a carui semnificatie n-o ntelegem si n fata caruia ne simtim neputinciosi.n special n cazul unei maladii fizice, simptomul n sine i se prezinta de cele mai multe osubiectului afectat drept "mut" n privinta semnificatiilor, referindu-se la trupul sau si la aceasfera a proceselor organice care se afla cel mai departe de constiinta si de controlul sau volunta

n al treilea rnd, productia imaginara deschide o cale de interventie asupra tulburarilor fizicesi a celor psihice 97

Daca e adevarat ca scenariul izvort din fantezie reproduce n mod simbolic procesele fizice psihice aflate n desfasurare, atunci e rezonabil sa ne gndim ca o modificare a productimaginare va comporta efecte analoge asupra acestor procese.Pornind de la ipoteza ca exista ntre corp si psihic o legatura extrem de strnsa, care face ca uanumite stari fizice si psihologice sa-i corespunda un anumit produs imaginar, rezulta modificarea starii psihofizice va comporta o modificare a produsului imaginar si, inverstransformare a imaginarului va comporta o transformare psihofizica.Ajunsi aici, se pune problema:cum sa solicitam o modificare pozitiva n imaginar?Spuneam ca principala caracteristica pe care am ntlnit-o n basmele inventate de multi din pacientii mei era oprirea ntr-o situatie dificila. Putem ncerca atunci sa stimulam n primul rnd depasirea impasului, pentru a permite naratiunii sa continue si sa se orienteze catre o forma dsolutie pozitiva.

Cum facem aceasta solicitare? 98Basmul prezinta o structura interna foarte coerenta si dotata cu o logica proprie, care face personajele sa se comporte intr-un anumit fel, sa intre ntr-un anumit tip de relatii si sa determastfel ca evenimentele sa se petreaca asa cum sunt descrise.Un prim pas ar putea fi acela de aclarifica logica interna a basmului.Acest lucru poate fi realizat, bunaoara, cerndu-i pacientului sa reparcurga, "mergnd napoi"fantezia, povestea fiecarui personaj implicat n naratiune la momentul aparitiei impasului.Din povestea completa a fiecarui personaj al basmului reies motivatiile care l-au animat, sco pe care l urmareste, evenimentele precedente care l-au facut sa actioneze n felul respectiv.


15/22

Odata clarificate la nivel fantastic dinamicile interne si relationale care i leaga ntre ei pe er povestirii, va fi mai usor sa surprindem acele elemente care, modificndu-se, ar ngadudezvoltare diferita a basmului.O alta posibilitate de depasire a impasului n care se afla naratiunea o constituieaparitia unuinou personaj, metoda clasica de solutionare a crizei n basmele traditionale.

"Printul zacea ncatusat n pivnita castelului, cnd ...", iar aici apare un nou personaj care reusesa-l elibereze sau sa-i dea indicatiile adecvate pentru a se elibera. Necazurile Cenusaresei srezolvate de interventia Znei, cele ale Scufitei Rosii de sosirea Vnatorului s.a.m.d.Daca ne gndim ca imaginarul are infinite posibilitati creatoare, figurile care apar n povestemomentul impasului sunt oricum un evantai de personaje extrem de redus n raport posibilitatile.Putem spera, de pilda, ca prin aparitia unui nou personaj aliat, prin intrarea n joc a unei noi fosituatia s-ar putea debloca si ar deveni posibila o rezolvare.Poate sa apara o figura care sa opereze o compensare pozitiva n raport cu figurile negative d prezente sau care sa rezolve dezechilibrele, sau pur si simplu sa schimbe prin prezenta ei regude joc, permitnd o redistribuire a rolurilor.La nivel simbolic, acest lucru echivaleaza cua face apel la una din fortele interioare ale

subiectului autor al basmului, o forta care nu este operanta la momentul respectiv dar care,odata trezita, ar putea sa-i ngaduie sa-si rezolve problemele. Dupa depasirea impasului, basmnainteaza spontan si, chiar daca se mai blocheaza pe parcurs, ajunge pna la urma sa se nchcu bine. Aceste evolutii ale povestirii imaginare pot reprezentamodele de interactiune dinamicantre fortele psihologice si fizice aflate n joc, care permit n final reconstituirea echilibru psihofizic.Astfel, imaginarul constituie un soi de "laborator experimental", n care pot fi ncercate divecombinatii.Dat fiind ca structurii imaginarului i corespunde o structura psihofizica analoga, modelul opt proiectat de fantezie constituie un fel deindicator de parcurs ce trebuie urmat pentru a regasi starea de bine.Am observat ca, de multe ori, nsusi procesul vindecarii demareaza spontan n momentul n carfost gasita solutia problemei reprezentate la nivel imaginar. Acest lucru se ntmpla indiferentlegaturile pe care le poate face autorul ntre elementele simbolice ale povestirii si elementconcrete ale vietii sale reale.Dimpotriva, o interpretare intempestiva a basmului, care l-ar face pe autor sa puna n reladramatismul exprimat n povestirea imaginara cu cel al situatiei sale reale,mai nainte ca el sa fintrevazut o solutie a conflictului, risca doar sa blocheze productia imaginativa. Atta vreme subiectul nu vede legaturi ntre basmul sau si realitatea pe care o traieste, el se simte liber actioneze pe planul imaginatiei, fara sa recurga la cenzurari care actioneaza n mod normal asu proceselor sale psihice constiente.Prin urmare, pe parcursul ntregii faze de "inventare" a basmului, de prezentare a problemei sicautare a solutiilor, e oportun sa se utilizeze lucrul asupra imaginarului ca activitate de sistatatoare, fara a furniza "interpretari" n calitate de psihoterapeuti si fara a ncerca sa descopere interpretari, n calitate de autori, fara sa se caute prea multe conexiuni ntre fictiunerealitate.

A ncerca sa ntelegem sensul simbolic al unei tulburari organice, a-i vedea directia si posibilasolutie n termeni de "semnificatie", nseamna a nu o considera un simplu proces fizic, strainsubiect ca entitate care e totodata simtitoare si gnditoare, ci a ncerca mai degraba sa o aducla nivelul unui "parcurs interior de cautare a unui nou echilibru".


16/22

Capitolul 10Padurea fennecata 101

Basmul 104Observatii 105Succesiunea exacta a evenimentelor 107Amplificarea basmului 11OPadurea 110Marele Sfetnic 111Printul 111Castelul 111 Noua ncheiere a basmului 112Capitolul 11Cavalerul de piele 116Realitatea 117Omul cel dur 119Platosa 120mbratisarea ratata 121Cavalerul de piele 122Basmul continua 123Transformarile realitatii 125Capitolu112Regele si leul o. 127Realitatea o. 128Observatii o 129Basmul continua 131Basmul continua o. 133Discursul ajunge apoi la regina o 134Observatii ulterioare o 135Drumul Eroului 137Capitolul 13Fuga din castel 142Viata Veronicai o 143Mlastina o. 144Cu minile pe inima o 145Amintirile ies la suprafata o. 146Batrna calauza o. 147Basmul continua: o 147Ritmurile vietii o 148Separarea contrariilor o 149Reunirea contrariilor 150


17/22

Inventarea unui basm face bine oricui

Capitolul acesta este dedicat anume cititorului "nespecialist", care doreste sa ncerutilizarea metodei fabulatiei pe sine nsusi.

Exista un singur lucru pe carenu trebuie sa-l faceti: nu ncercati sa va interpretati basmele!!!

Repet, ca sa nu. fie nici o ndoiala: inventarea unui basm poate face numai bine. Fie ca e frumsau urt, fie ca va curge lin sau poticnit, fie ca se sfarseste rau sau bine, basmul nascocit a dat si simplu o reprezentare n imagini unui proces aflat deja n curs. Transpunerea unui evenim psihic sau fizic n imagini reproduce simbolic felul n care subiectul vede acest evenimentmomentul respectiv, l apropie de constiinta si poate "deschide" noi posibilitati, ntrucimaginarul are infinite capacitati de a gasi solutii pentru ceea ce i se prezinta drept "problema"

n schimb, interpretarea ulterioara a basmului pe care l-ati nascocit l mutileaza si l reduce.Mintea voastra rationala, cea care interpreteaza, ar surprinde numaiunele aspecte din basm,extrem de limitate, dar mai ales le-ar reelabora utiliznd aceleasi scheme mentale cu care ncercadeja, fara succes, sa rezolve problema si care sunt aceleasi cu cele utilizate la inventar basmului! Din acest motiv, auto interpretarea reduce eficacitatea instrumentului fabulatiei.

Cu alte cuvinte: daca scopul vostru este rezolvarea unei probleme personale, e inutil sa ncercsa interpretati basmul pe care l-ati nascocit si poate fi chiar contraproductiv sa ncerci urmaresti ceea ce mintea rationala "crede" ca sunt solutiile sau sugestiile oferite de basm. Vregasi problema reala exact n felul n care o vedeati mai nainte si nu veti face altceva dectsa va reconfirmati voua nsiva ca nu exista pentru ea o solutie dect n basme .

Interpretarea propriilor basme nseamna "a pierde ocazia" oferita de inventarea lor si a va anul posibilitate ...

Basmul este unul dintre instrumentele care fac posibil sa se opereze o schimbare de plan: ne fsa iesim pentru un moment din schemele logico-rationale cu care o anumita tema a fost tratfara sa fie rezolvata si ne nfatiseaza aceeasi tema la un alt nivel: n universul creativitatii ... prea poate ca la acel nivel, creativitatea fiind infinita, sa se gaseasca solutii "fabuloase". Mai mchiar, cum sa nu se rezolve n basm orice problema, cnd fanteziei i stau la dispozitie toainstrumentele posibile?Daca cineva si "interpreteaza" propriul basm imediat dupa ce l-a inventat, prin urmare cu acee judecata rationala care nu are cum sa se fi schimbat prea mult n decurs de o jumatate de orareintra imediat n schema mentala precedenta, iar acolo solutiile fabuloase nu servesc la nimnefiind aplicabile realitatii.Trecerea realitate-simbol-realitate este subtila si nu poate fi gestionata expeditiv sau ca o ecuamatematica simpla.Simbolurile contin multe aspecte, multe fatete, semnificatii opuse si polaritati prezente simultUn basm e ca o ceapa: are multe straturi si se preteaza la diverse lecturi, toate valabile, dar situla niveluri diferite de profunzime ... O ntelegere deplina a unui basm e poate imposibila, darsiguranta ca o ntelegere superficiala risca sa fie extrem de reductiva, ndeosebi dacatransformata imediat n solutii operative.


18/22

Niciodata sa nu interpretati basmele nascocite de partener, de copii si de prieteni!

O anumita conflictualitate e nelipsita n relatiile afective strnse, chiar si atunci cnd nu eevidenta. Utilizarea basmului celuilalt pentru a extrage indicii, pentru a face speculatii sau pen

a da sfaturi agraveaza conflictul, latent sau nu. Este o forma de manipulare si de control ca produce reactii negative.l face pe celalalt sa simta ca este "violat", ca i se invadeaza sfera privata cea mai intima si chde o violare este vorba; prin urmare o asemenea tentativa va genera totdeauna reactii defensiagresivitate si ndepartare.

Timpulsi locul

Nu exista un timp sau niste locuri anumite, n lipsa carora sa nu se poata inventa un basm ...E vorba numai de niste consideratii ce pot face mai accesibila cititorului metoda fabulatiei dessine nsusi.

Timpul

Rezervati-va un interval de timp n care sa nu fiti deranjati sau ntrerupti de alte persoane, treburi urgente sau de telefoane. Nu se poate sti dinainte de ct timp va fi nevoie pentru a inventa un basm: s-ar putea ca n m putin de o jumatate de ora basmul vostru sa fie deja nceput, sa-si fi conturat drama si sa orezolvat deja. Dupa cum se poate foarte bine sa aveti nevoie de ceva mai mult timp numai pena va relaxa, pentru a da fru liber imaginatiei si pentru a intra n poveste ... Se poate ntmpla basmul vostru sa se opreasca ntr-un punct critic, sa ramna blocat si sa nu fie nimic de fac pentru moment.La fel de bine, s-ar putea ca basmul sa se opreasca n loc si sa aiba nevoie de ceva timp pentrajunge la un final fericit, dar sa-l gaseasca pna la urma, iar toata aceasta munca sa nu va ia mmult de doua ore.Prin urmare, n privinta timpului, indicatia cea mai rezonabila ar fi sa va rezervati un intervaltimp cuprins ntre o jumatate de ora si o ora, dedicat numai inventarii basmului.Se poate ntmpla sa ispraviti mai repede sau sa nu va ajunga timpul. Dar oricine poate sagaseasca o ora! Indicatiile privitoare la timp urmaresc numai sa se evite, n limitele posibiluluifiti ntrerupti ... Nu ca s-ar ntmpla ceva grav, numai ca v-ar cam supara!

Locul

Sunt valabile aceleasi lucruri pe care le-am spus cu privire la timp: alegeti un loc un posibilitatile de a fi deranjati sa fie minime. Nu e nevoie de un "loc special", nu are importanta daca stati n casa sau n aer liber: se poatefel de bine nascoci un basm plimbndu-ne singuri pe sub pomi sau nchisi n baie ...Eu nu recomand de obicei sa se ncerce n pat, nainte de a adormi (primul lucru care le oamenilor prin minte), numai pentru ca de cele mai multe ori adormim de-a binelea! Nici aici i vorba de ceva rau, doar ca dimineata riscati sa nu va mai amintiti basmul...


19/22

Ideal este un loc/moment al zilei n care nu sunteti nici att de obositi, nct sa adormiti si stn picioare, nici att de preocupati de ce trebuie sa faceti imediat dupa aceea, nct sa nu reusitva relaxati.

Modalitatea

Ceea ce conteaza este ca la un anumit moment sa iesim din starea de activitate mentala obisnu pentru a ne lasa "purtati de poveste", sa ne cufundam n basm.Este ceva ce poate fi perceput chiar si la nivel fizic: pna la un anumit punct ne simtim "normagndindu-ne la ce basm sa nascocim, apoi ne trezim cufundati ntr-o poveste care curge singunseamna ca a nceput sa mearga! Nu e nevoie de capacitati inventive sau creative deosebite, toata lumea reuseste, ajunge doarvrei sa ncerci si sa te relaxezi un pic. Nu vi se ntmpla nimic daca va lasati o jumatate de oravoia fanteziei... puteti iesi din lumea ei cnd doriti!

InceputulDupa ce v-ati instalat comod si v-ati relaxat cteva minute, nchideti ochii si ncepeti cu: "A fodata ca niciodata ..."Aceasta formula va crea o detasare aparent "temporala", dar care ne ajuta n practica sa paradomeniul realului si sa intram n cel al fantasticului. Noi utilizam aceasta formula pentru catine de o traditie culturala, aproape toate basmele noastre ncep asa.Procednd astfel nu va referiti la o experienta proprie din trecut, altfel ar rezulta mai degrab povestire, niste amintiri pe care le-ati putea relata si n alt mod. Esential este ca formula "A fodata ..." va ofera un stimul lingvistic imediat pentru a patrunde n lumea imaginarului."Detasarea" este n folosul vostru, pentru a iesi din gndirea obisnuita si din problemele care preocupa mental si pentru a va pune n miscare functia creativa.

Dupa aceeaDupa aceea ... asteptati! Asteptati ca o imagine sa vi se iveasca spontan n minte si urmariti-o, mergeti dupa ea. Nu ncercati sa dirijati povestea sau sa alegeti o imagine ... Prima care va vineminte e cea mai buna, urmatoarele vor aparea singure si va veti trezi povestind ...Cred ca important este tocmai sa nu judecam, sa nu ncepem sa dam la o parte sau sa judecamimaginile care ni se nfatiseaza:"Asta nu-mi place, nu e bine, asta merge mai bine ...".

Adevarata valoare a metodei fabulatiei consta n aceea ca permite sa se nfatiseze constiintei cce vrea sa se nfatiseze, asa cum e.

ncercnd sa dirijam voluntar sau sa controlam fluxul imaginilor, vom sfrsi prin a transforfabulatia ntr-un fel de spectacol, de exhibare a abilitatii: "Ce basm frumos va spun, ce repedam povestit, ce bine se termina ..." Ar fi o pierdere de vreme. Daca aveti intentia sa vdemonstrati ceva sau sa demonstrati ceva unei persoane, faceti acest lucru n realitate, va fisiguranta mai eficace. n schimb, daca va veti lasa n voia naratiunii, basmul si va gasi direcsingur, fara sa va ceara vreun efort, dimpotriva, va deveni o placere sa urmariti ce se ntmpla,si cum ati fi doar un spectator ... N-am ntlnit niciodata pe cineva care sa "nu reuseasca" sa inventeze un basm, nici macar princei care sustineau cu ndrjire ca "nu au fantezie"! Important este sa te lasi n voia povestii. D


20/22

decideti sa inventati un basm nseamna ca doriti sa ncercati, daca nu aveti chef sau nu va simn stare, ajunge sa nu faceti acest lucru!Important mai este si sanu va stabiliti obiective. Nu faceti din asta o provocare sau un test! Nu va propuneti sa inventati neaparat un basm care sa se sfrseasca bine sau repede, sau sa aibaanume caracteristica, altfel veti cadea din nou n capcana "spectacolului" de care vorbeam m

nainte si totul va deveni un efort inutil sau chiar frustrant. Asta ar mai lipsi! Nascocirea basmetrebuie sa fie o placere.

Basmul s-a ispravitDaca basmul pe care l-ati inventat s-a ncheiat, a trecut prin cele trei momente pe care le-descris, nceputul, criza, finalul fericit,e suficient.Veti avea poate nevoie de cteva minute pentru a "reveni" n lumea obisnuita: deschideti ochridicati-va, dezmortiti-va ...Faceti toate astea ncet, nu e nevoie sa fiti mereu pe fuga.Eu va sfatuiesc sa asterneti imediat totul pe hrtie, daca aveti posibilitatea, fie si ntr-o for prescurtata. Puneti apoi totul deoparte, nu mai stati sa rumegati continutul. Intuitiile vor aparean zilele urmatoare si vor aparea de la sine.A scrie imediat basmele inventate si a le pastra poate fi de folos pentru ca, dupa o vreme, s putea sa va intereseze sa le recititi...Dupa un timp, uneori dupa ani de zile, puteti observa ca basmul continea amanunte semnificat pe care nu le puteati sesiza pe moment sau ca prefigura evolutii si solutii la care nu va asteptati

Sa fie limpede: basmele nu sunt profetii! Iar inventarea unui basm, fie el mai frumos sau mai unu e o profetie care se va adeveri de la sine numai fiindca a fost facuta, nu e magie si nu e pensuperstitiosi. Tot ceea ce spun este ca, la o oarecare distanta n timp, veti putea observa amanu pe care atunci le-ati fi pus n relatie cu o anumita tema, dar care se refereau de fapt la altceva! acest lucru e, pur si simplu, distractiv, interesant, fascinant. ..

Basmul se opreste nainte de sfrsitul fericit

Nu-i nimic. Poate ca s-a oprit pentru ca v-a ntrerupt cineva sau ati depasit timpul pe care vrezervaserati. Veti gasi un alt prilej sa-l duceti mai departe.Poate ca basmul s-a oprit ntr-un punct critic tocmai pentru ca nu ntrezareati un final fericredibil din punct de vedere emotiv. E bine si asa. Nu ncercati sa fortati n vreun fel lucruriIe:nu ar sluji la nimic. Un final artificial ar fi inutil n raport cu scopurile profunde ale metodfabulatiei. Lasati deocamdata basmul asa cum este: si-a ndeplinit rolul.

Mai trziu veti putea: sa-l reluati dupa o vreme si sa vedeti daca se schimba ceva n mod spontan; sa-l reluati dupa o vreme din punctul unde l-ati lasat si sa ncercati sa introduceti n basm nou personaj, sa vedeti daca e credibil si daca produce schimbari n poveste; daca impasul persista, puteti ncerca sa inventati "de-a-ndoaselea" povestea diverselor person prezente atunci cnd basmul s-a oprit ntr-un moment dramatic. De multe ori ajuta. Cunoscndnivel fantastic, antecedentele diverselor figuri, de multe ori apar mult mai clare motivatiilelor si se produce o deblocare spontana a povestirii.


21/22

Puteti sa nu faceti absolut nimic.Chiar asa: nu era dect un basm! Viata reala merge oricum nainte, se schimba oricum si nu exnimic care sa ramna pe loc si neschimbat de trecerea vremii.Metoda fabulatiei poate fi utilizata n mai multe scopuri.

Utilizare generalaA inventa un basm poate fi util tuturor pentru a-si dezvolta creativitatea, pentru a-si aprofuncunoasterea de sine intuitiva, pentru a ramne n contact cu sine nsusi, cu propriile nevdorinte, potentialitati.n cazul acesta se poate, de pilda, inventa un basm din cnd n cnd, fara vreun scop precis, aceasta e utilizarea cea mai buna dintre toate.E unul din numeroasele moduri de a ne exprima pe noi nsine pentru a ne mentine vii laturcreative. Poate iesi din asta o poezie, un cntec, un desen ...

Utilizare specificaAlteori se utilizeaza basmul pentru a se "facilita" solutionarea unei probleme specifice. n carde fata am vorbit doar despre aplicarea metodei la tulburarile organice, iar acesta este un domeextrem de interesant. Dupa cum spuneam n introducere, am aplicat metoda si n alte domenii probleme care nu erau strict organice, ci emotive, relationale, practice, la activitatea de problem solving din marile ntreprinderi. Si a functionat. Pentru cititorul care doreste sa ncerce personmetoda, as mai avea cteva recomandari.

1. Daca aveti o patologie grava, nu va marginiti la inventarea unui basm, asteptnd sa vatreaca!!! Consultati un medic, un specialist, un profesionist n domeniul n care se manifestulburarea. Basmul ar putea fi un instrument pe care si el l foloseste n ansamblul terapiei puteti folosi ca instrument auxiliar pentru stimularea proceselor de autovindecare, dar siguranta nu ca pe o metoda care sa i se substituie tratamentului adecvat. Nu luati basmul drept un fel de bagheta magica! Basmele vorbesc de baghete magice, fac alusimbolice la procese de vindecare, care au ntotdeauna ceva magic, fiindca este magica putenaturii n noi. Basmele pot si sa activeze aceste procese de vindecare, sa le solicite, sa stimuleze, dar nu e cazul sa luati un mijloc drept scop.Fabulatia este o metoda ajutatoare, nu e "solutia"!2. Daca e vorba de tulburari usoare, de disconfort nespecific, merita sa ncercati imediat sainventati un basm. Chiar atunci cnd se manifesta suferinta ... Poate fi momentul potrivit n csimplul fapt de a-i da posibilitatea sa se exprime mai pe larg poate constitui un pas nainte calea rezolvarii ...3. Alteori problema nu e de ordin fizic si nici de ordin psihic, n sensul strict al cuvntului: e o problema relationala, profesionala, economica, emotiva ... n cazul acesta, se poate aplicsuccesiune de pasi care si-a demonstrat eficacitea n experienta mea.

Exista o problema Mai nti studiati-o, vedeti despre ce e vorba, abordati-o din diverse unghiuri, vedeti care saltemativele posibile. Cea mai mare parte a lucrurilor care initial ni se prezinta ca "problemsunt n realitate "ocazii" de a explora puncte de vedere diverse, din care va rezulta o crestere. Nu e vorba de "probleme", ci, mai degraba, as zice, de "exercitii de ntelegere", acesta este chmodul n care noi exploram lumea si ncepem sa o cunoastem, nvatnd din experiente.


22/22

Exista deja o tehnica binecunoscuta: sa ncadram "problema", s-o definim, sa vedem solut posibile, daca exista solutii, nu mai e o problema, daca nu exista, tot nu e o problema: ne putda seama ca lucrurile sunt asa cum sunt si evolutiile optime vor izvor tocmai din aceasconstientizare. Odata realizat acest lucru, daca mai persista nca perceptia ca undeva aveti o "problem

nseamna ca metoda voastra de abordare nu e cea buna. Atunci merita sa ncercati si "cal basmului", pentru a facilita saltul de perspectiva necesar.

n practica

Definiti ct mai bine "problema" cu ajutorul instrumentelor de abordare normale sau specifice. Detasati-va de ea: rezervati-va timp "numai" pentru a inventa un basm, asezati-va comodnchideti ochii, "stergeti complet ecranul", ndepartndu-va cu mintea de orice elucubra precedente pe respectiva tema si lasati-va n voia fanteziei: "A fost odata ca niciodata ..." Lasati sa curga imaginile. Cu ct basmul cuprinde mai putine elemente reale, ce se refera direcla problema n chestiune, cu att mai bine! Altminteri basmul va deveni o alta varianta, nmacar disimulata, a elucubratiilor precedente.Ceea ce va trebuie este sa reusiti sa treceti pe un alt plan, altfel puteati sa va gnditi mai depala problema, era acelasi lucru ... Daca va ngaduiti sa inventati un basm, asa cum se nimerescare sa ajunga pna unde poate, ati facut deja pasul necesar. Pe urma ... Pe urma lasati basmul asa cum e. Indiferent daca basmul a ajuns ori nu la un final fericit, nuncercati sa-l transpuneti imediat n solutii operative. Contati pe "efectul intuitie" care manifesta dupa cteva zile.Din toate acestea rezulta limpede ca nu se poate utiliza metoda fabulatiei aplicata la problespecifice drept interventie "de prim-ajutor", care sa produca un efect definit dinainte ntr-interval anume de timp. A inventa un basm nu e ca si cum am chema instalatorul sau am luaanalgezic.Metoda fabulatiei presupune un timp nainte de a-si produce efectele, e vorba chiar de "timvostru firesc", exact cel de care aveti nevoie. Nu apar la comanda, n nici un caz nu la coman"vointei nationale", a voastra sau a altcuiva, sunt timpii unui parcurs creativ si ai unei evoluinterioare. Basmul este o mica sau o mare opera de arta, nu este doar o lucrare manuala ori,cazul acesta, verbala. Papagalii nu nascocesc basme ...

Documents

Rezumat -Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste