Revista ECO- Jurnal Nr.2

�coala cu clasele I - VIII Săveni

Judeţul Botoşani

�

�

�

�

�

�

�

An şcolar 2011- 2012 , Nr. 2

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Coordonator: prof. Gabriela Bojescu Elevi: Profesori:

Cercaz Andreea

Pintilei Antonio

Chipăruş Alexandru

Fociac Andrei

Ascurtulesei Alexandru

Barabaş Bogdan

Ilaşcu Bianca

Cristian Mădălina

Prof. Viziteu Aura Ramona

ECO- Jurnal NR 2 Şcoala Nr. 1 cu clasele I –VIII Săveni, An şcolar 2011 - 2012 Judeţul Botoşani

CUPRINS I.CODUL ECOLOGIC II. PROIECTE NATIONALE

1.Patrula ECO 2.Scoli pentru un viitor verde 3.Formarea constiintei ecologice

III. Poiect local “ SA PASTRAM NATURA VIE”. III. ACTIVITATI ECOLOGICE ALE OFENSIVEI VERZILOR 1. Let`s Do It, Romania!"- Ziua de Curatenie Nationala

2. Gandirea verde -Luptam impotriva poluarii ca sa fim sanatosi” 3. Sesiune de postere si referate - “Atitudinea creeaza

viitorul Planetei noastre - 4. “ Meniu ECO “ - 5. “ Craciun ecologic ”

IV . EVOLUTIONISM 1. Origine si evolutie 2. Evolutia ideii de conservare a naturii V. PLANTELE 1.Din lumea plantelor 2.Rezervatii naturale 3.Un copac plantat de mic 4.Ecologia plantelor VI. ANIMALE 1. Lumea păsărilor 2. Delta Dunării – paradisul păsărilor

3.Zimbrul 4.Calul 5. Micul ecologist ne informează. VII. PĂDUREA

1.Pădurea şi noi 2.Scrisoare pentru pădure 3.Plânsul copacului

4. Pădurile – Plămânii Planetei 5.Curiozităţi despre păduri 6.Rolul pădurilor în schimbările climatice

VIII . P ĂMÂNTUL – 1. Structura Pământului 2. Poluarea – Suferinţa Pământului 3. Pământul in mâinile noastre... 4.Natura moartă 5. Sfaturi de la un elev ecologist. VII. INSULE FASCINANTE 1. SOCOTRA- o insulă ciudată și fascinantă 2. Insulele Galápagos - sanctuar al lumii

3. Insulele Maldive .

X. DIN CREAŢIILE NOASTRE 1. Poezii şi povestiri 2. Agenda verde

3.Din carnetul unui reporter ecologist .

XI. PAGINA DISTRACTIV Ă 1.Glume şi ghicitori 2.Jocuri ecologice 3.Rebusuri ecologice


10 porunci pentru o lume mai bună Porunca 1: Lasă celor care vin o lume curată, fără resturi: Coşurile de gunoi te aşteaptă

să le foloseşti. Porunca 2: Ai consumat un desert şi nu vezi nici un coş de gunoi? Ia ambalajul cu tine

acasă şi aruncă-l în locul pentru hârtii! Aşa dai voie firelor de iarbă să respire şi fereşti ochii de urât.

Porunca 3: Nu fă din curaţenia de toamnă o crimă la adresa peisajului! Arde gunoaiele, nu le arunca în albia sau lunca râurilor!

Porunca 4: Fă curat în jurul tău! În cameră, în casă, în grădină, în faţa sau în spatele blocului găseşti aruncând un lucru nelalocul lui. Nu te simţi excelent după ce faci baie? Aşa se simte şi mediul în care trăieşti după ce-l ajuţi să fie curat.

Porunca 5: Nu arunca detergenţi sau alte substanţe chimice în apa râurilor sau lacurilor! Ce-ai face dacă apa, supărată, s-ar ascunde în adâncul pământului? Porunca 6: Nu vorbi murdar! De multe ori, chiar dacă nu se vede, cuvintele urâte lasă

răni ce sângerează multă vreme. Porunca 7: Nu scrijeli copacul şi nu inscripţiona pereţii! Lasă timpul să ne aşeze numele

în cartea istoriei omenirii, acolo unde faptele tale merită .

Porunca 8: Plantează undeva, într-un colţ sărac de natură, un pom. El îţi va da oxigen şi

te va umbri când vei avea nevoie de linişte şi amintiri. Când vor fi mai puţini arbori decât oameni, nu vom mai avea ce să inspirăm.

Porunca 9: Pune la fereastra camerei şi a casei tale un ghiveci cu o floare. Ele vor râde în soare, în zilele senine şi vor înveseli zilele noastre.

Porunca10:Nu lăsa preocupările pentru mediu să ia vacanţă. Noi, oamenii, suntem parte a naturii şi aceasta contează permanent.

Ehipa verde “ Ofensiva verzilor”


Proiecte naţionale.

AUTOEVALUARE ; PROIECT EDUCA ŢIONAL NA ŢIONAL

„Patrula ECO” ŞCOALA CU CLS. I- VIII , S ĂVENI, judeţul BOTOŞANI

AN SCOLAR 2010 - 2011 PARTICIPANŢI: PATRULA verde numita „ AVOCAŢII MEDIULUI” a şcolii – compusa din 107 elevi din clasele V-VIII ECHIPA DA PROIECT : prof. Bojescu Gabriela – coordonator nr.1 prof. Manole Violeta – coordonator nr.2 Desfasurare: 1. Mediatizarea proiectului National „Patrula ECO”si

formarea patrulei Eco a scolii cu un numar de 107 elevi din clasele V- VIII si denumirea ei „ Avocatii Mediului” 20 septembrie- 20 octombrie 2010

Inscrierea in concurs prin formularul de inscriere anexat trimis prin email la organizatori www.gmaildecesfera.ro 21 octombrie 2010 2. Primirea agendelor eco si distribuirea lor membrilor

patrulei formate în scoala ”Avocatii Mediului” 28 octombrie 2010

3. Intocmirea „Calendarului de activităţi” ai Patrulei

„Avocatii Mediului” pentru perioada desfăşurării concursului ( noiembrie 2010 - mai 2011) şi a imnului „Avocatii Mediului”.

4. In fiecare lună după desfasurarea unei activitati s-

au trimis la organizatori( www.gmaildecesfera.ro) o descriere a activităţii ecologice şi pozele de la activitate în format jpg.

5. O data la doua luni ( decembrie, februarie şi aprilie)

membrii patrulei „Avocatii Mediului „ s-au intalnit şi din observatiile lor despre fapte bune si fapte rele din mediu au ales cate 10 fapte bune de mediu si 10 fapte rele de mediu consemnandu- le intr-un proces verbal care a fost trimis de fiecare dată prin email la organizatoriwww.gmaildecesfera.ro pentru jurizare.

6. Fiecare membu din patrula „Avocatii Mediului” si-a

consemnat in agenda ECO lunar observatii pozitive si negative din mediu sustinute cu poze .

7. In fiecare semestru s-a intocmit un jurnal verde

„ECO- Jurnal” unde membrii echipei au descris activitatile ecologice desfasurate, observaţiile lor din mediu, reportaje, impresii, concluzii etc)

8. In luna mai 2011 s-au selectat 10% din agendele

ECO ( cele mai bune 11 agende) si s-au trimis pe data de 20 . 05. 2011 la organizatori www.gmaidecesfera.ro pentru jurizare

lta Rezultate obtinute

Am obtinut locul 30 din aprox 300 de scoli înscrise . Eleva Bejinariu Liliana din clasa a VII-a B a obtinut o mentiune pentru agenda ECO. Toti membrii patrulei ECO „Avocatii Mediului” au

primit diplome de participare Obiective penru anul scolar 2011 - 2012 Implicarea in proiect şi clasele II- IV şi mărirea numarului de coordonatori– obiectiv atins , doamna inv. Zadobrinschi este al treilea coordonator al echipei

Cresterea numarului de membri ai patrulei „Avocatii Mediului „ si participarea la proiectul naţional “Patrula Eco” in anul şcolar 2011- 2012 – obiectiv atins deoarece patrula „Avocatii Mediului” se compune din 250 de elevi din clasele II-VIII, care s-a înscris în concurs în octombrie 2011 Implicarea în activităţile ecologice a instituţiilor din oraş( primarie, protectia mediului etc. ) Mediatizarea proiectului şi activităţilor ecologice şi a jurnalului verde”ECO- Jurnal” in mas – media (ziare, reviste, TV. Internet) Obtinerea unui premiu la concursul „Patrula ECO” pentru anul scolar 2011- 2012.

Concluzii

� Elevii au trait experiente noi, si au trait sentimentul ca tot ce au facut a schimbat putin comportamentul comunitatii în ce priveste ocrotirea naturii.

� De un lucru suntem siguri: că 80% din elevii scolii noastre şi-au însuşit noţiuni despre protecţia mediului şi comportamentul lor s-a schimbat în bine, comunitatea locală a inceput să ia măsuri împotriva poluării..

� Considerăm că prin participarea la acest proiect am pus bazele pregătirii unei generaţii mai sensibile faţă de natură, generaţie mai dinamică, responsabilă cu mediul, cu iniţiativă în rezolvarea problemelor de mediu.

Patrula Eco “ Avocatii Mediului”


JURNAL VERDE Programul educaţional şi concursul national

Şcoli pentru un viitor verde, editia a II-a, 2011

ŞCOALA CU CLS. I- VIII , S ĂVENI, judeţul BOTOŞANI AN SCOLAR 2010 – 2011

PARTICIPANŢI: Echipa verde alcatuitş din 30 de elevi din clasele V- VIII

ECHIPA DA PROIECT : prof. Bojescu Gabriela – coordonator nr.1 COORDONATORI prof. Manole Violeta – coordonator nr.2 prof. Mihai Gabriela – coordonator nr 3 ACTIVITATEA NR.1

1- 8 FEBRUARIE 2011 I 1 INSCRIEREA LA CONCURSUL “�coli pentru un viitor verde, edi ţia a II-a, 2011 � Prin formularul anexat semnat de director şi trimis la adresa organizatorilor. � Scoala cu clasela I- VIII Săveni este înscrisă în calendarul oficial al concursului- proiect “�coli

pentru un viitor verde ,” Sectiunea Terra Magazin , avand COD UNIC: 2511-2501-1194 I .2 Formarea echipei verzi:” Echipa verde” – este formata din:

• prof. Bojescu Gabriela – coordonator nr.1 • prof. Manole Violeta – coordonator nr.2 • prof. Mihai Gabriela – coordonator nr 3

• 30 de elevi din clasele V- VIII I.3 Constituirea calendarului evenimentelor şi a Codului Micului ecologist I.4 Realizarea colţului verde în şcoală - „Panoul ECO”

„COL ŢUL VERDE” Scopul activitatii: Mediatizarea programului naţional „Şcoli pentru un viitor verde” în rândul elevilor,

d cadrelor didactice şi părinţilor.

Obiective:

� Construirea unei echipe verzi a şcolii sub denumirea „ Ofensiva Verzilor” � Întocmirea şi demararea proiectului „ Împreună pentru un viitor mai verde” � Promovarea educaţiei ecologice în rândul elevilor în vederea formării unui comportament ecologic. � Manifestarea de atitudini personale legate de responsabilităţile pe care şi le asumă în privinţa mediului în care

trăiesc. � Consolidarea unei atitudini pozitive de solidaritate şi protecţie a mediului înconjurător.

Rezultatele acţiunii: Implicarea activă a echipei verzi pentru amenajarea colţului verde în şcoală ce consituie

un Panou Eco. Pe holul şcolii la loc vizibil elevii echipei au amenajat Panoul Eco „ Ofensiva Verzilor” unde sunt mediatizate tuturor elevilor din şcoală activitaţile pe care le efectuăm în cadrul acestui proiect.

PORTOFOLIU ACTIVITATI

I . FII VERDE - MEDIATIZAREA PROIECTULUI


La acest panou am expus : Prezentarea echipei verzi „Ofensiva verzilor”; Calendarul activităţilor ecologice din cadrul proiectului , care cuprinde cele 4 teme ecologice pe care le vom aborda: 1.” Colţu l verde”, 2. „Gândeşte verde, gândeşte curat – şi acţionează „ 3. „Salvaţi Pămantul prin - reducere , refolosire, reciclare” ; 4. Sesiunea verde – creaţie si inspiratie Lunar vom expune dovezi ale activităţilor noastre prin produse realizate , poze şi descrieri ale activităţilor . desfăşurate.

Ce am învăţat / Sfaturi verzi Să fim responsabili şi conştienţi de acţiunile noastre cotidiene. Să respectăm şi să protejăm mediul înconjurător. Să nu lăsăm preocupările pentru mediu să ia vacanţă. Noi, oamenii, suntem parte a naturii . Mediatizarea evenimentului: Colţul verde, revista şcolii, revista ecologică „ ECO – Jurnal”.

Trimiterea activitatii prin internet la organizatori pentru jurizare

Scopul activitaţii : Ecologizarea şi plantarea de pomi şi flori în curtea şcolii şi parcuri.

Obiective: Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice. Cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului inconjurător prin antrenarea elevilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi .

Ce am învăţat / Sfaturi verzi

Elevii au învăţat să se poarte în familie, la şcoală şi în societate, să respecte normele de igienă şi să se

poarte responsabil cu mediul în care trăiesc şi să gândească curat. Prin acţiunea de plantare “O

floare, un pom – pentru fiecare om” – fiecare elev şi-a dezvoltat o atitudine ocrotitoare caracteristic

acestei vârste, a învăţat să se bucure de rezultatul muncii lui şi în acelaşi timp să-şi asume o anumită

responsabilitate de a o îngriji, de a lua atitudine împotriva celor ce rup, distrug flori, iarbă, arbori şi a

învăţat să găndească verde

Trimiterea activităţii prin internet la organizatori pentru jurizare

II. GÂNDESTE VERDE – GÂNDESTE CURAT


Scopul activităţii : Promovarea conceptului de colectare selectivă a deşeurilor şi reciclarea lor în vederea transformării lor în produse utile noi

Obiective;

ea Permiterea comunităţilor să reducă costurile de depozitare a deşeurilor. re Influentarea pozitivă procesului de ecologizare a oraşului.

Să înţeleagă efectele pozitive ale reciclării. Ce am învăţat / Sfaturi verzi

Elevii au înţeles că trebuie să preţuiască viaţa fiecărui copac. Aceste materiale încetează să mai fie o problemă pentru mediu şi dispare . nevoia de gospodărire sau eliminare sub orice formă a deşeurilor.

Mentine curăţenia şi fă curat după orice activitate de producţie, instruire, educaţie, recreare etc.fiecare din noi poate contribui la prevenirea acumulării de stocuri imense de deşeuri prin neintroducerea materialelor Trimiterea activitatii prin internet la organizatori pentru jurizare

ACTIVITATEA Nr. 4

Este timpul s ă învăţăm să trăim în armonie cu natura, s ă o protej ăm şi să o iubim cu toat ă fiin ţă noastr ă, să nu rămânem indiferen ţi văzând cum „marele glob albastru” se stinge din cauza atit udinilor noastre

Această învăţătură înţeleaptă şi folositoare a pătruns adânc în minţile şi în sufletele tuturor elevilor “Echipei Verzi” care au participat în, anul şcolar 2010 - 2011, la Sesiunea vede- creatie si inspiratie organizată de Echipa Verde sub îndrumarea doamnei profesoare Bojescu Gabriela. Şcolarii cu multă imaginaţie, cu mâini dibace şi mult talent şi-au arătat măiestria în realizarea de postere, referate, proiecte. Ce am învăţat / Sfaturi verzi Toţi elevii au înv ăţat să fie mai puternici, mai uni ţi cu natura dar şi între ei, s-au împrietenit cu plantele, izvoarele, animalele, Natura şi aerul Planetei Albastre, au f ăcut împreun ă un pas hot ărâtor spre un viitor mai verde. Trimiterea activitatii prin internet la organizatori pentru jurizare. Fociac Andrei din Echipa Verde

III. SA L VIII. SA L VIII. SA L VIII. SA L VĂM PM PM PM PĂM Â N TU LM Â N TU LM Â N TU LM Â N TU L ---- P RIN C O L E CT A R E , R E CICL A R E , P RIN C O L E CT A R E , R E CICL A R E , P RIN C O L E CT A R E , R E CICL A R E , P RIN C O L E CT A R E , R E CICL A R E ,

IV.SESIUNEA VERDE- INSPIRAŢIE SI CREAŢIE


Formarea conştiin ţei ecologice

Prof. Gabriela Bojescu

Era odată un pictor renumit. El picta după model sau după imaginaţie tot ce dorea. Culorile lui vrăjite cântau pe pânza maestrului, iar penelul alerga bucuros trasând linii şi forme, dar în acelaşi timp, spunându-i maestrului tot felul de poveşti.

Într-o zi penelul fermecat s-a oprit, după ce trasase o linie continuă. Degeaba încerca artistul să-l mişte, să-l roage, să-i cânte, totul era mort. Atunci a luat şevaletul sub braţ şi a mers fără să privească în jur, până ce a ajuns pe colină. De aici se vedeau împrejurimile; aici ţi se părea că cerul se sprijină pe pământ, iar, tu, biată făptură minusculă eşti desprinsă din acest TOT. Aşa gândea pictorul, când penelul a început, să-i joace în mână cu nerăbdare: găsise SCOPUL!

A pictat munti, dealuri şi câmpii, le-a acoperit cu păduri dese, în care brazii dădeau cu fruntea în nori, le-a înşirat cu lanuri galbene în care erau pete de maci roşii. A f ăcut în mijlocul cerului un soare luminos care zâmbea naturii întregi. Apoi, deabia zărite a desenat satele şi oraşele. Era frumos tabloul lui. Era altfel de până acum, dar lipsea ceva: lipsea VIAŢA. Atunci a dat viaţă munţilor printr-o siluetă de căprioară, din dealuri izvora veselie prin oamenii care culegeau viile. Pe un drum prăfuit urca o maşină. Un râu domol şerpuia prin colinele dulci.

Şi-a privit pictorul cu mândrie tabloul şi nu a putut să găsească un nume pentru că el reprezenta MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.

Şi-a dat seama că de data aceasta i-a reuşit tabloul, pentru că PĂMÂNTUL, APA, AERUL, PLANETELE, ANIMALELE şi OMUL se află în strânsă legătură unele cu altele. De atunci maestrul NATURĂ a pictat numai tablouri pline de viaţă. De aceea este renumit până în zilele noastre.

Acum, când MEDIUL oftează, să-l ajutăm, să facem încât maestrul să poată picta mai departe. Să avem grijă de planeta Pamânt, care este casa noastră, a tuturor, pentru ca să mai putem zburda prin iarba fragedă, pentru ca păsările să se mai înalţe spre seninul cerului, peştii să mai înoate în apele limpezi şi… să mai crească frunze verzi!

După cum noi ne bucurăm de frumuseţile naturii

moştenite de la străbunii noştri, tot aşa avem datoria s-o păstrăm şi pentru urmaşii noştri. Stă în puterea celui ce a rupt o creangă de copac şi să sădescă alături puiet din care va izbucni VIAŢA!

Problema mediului înconjurător este una globală şi ar trebui conştientizată nu numai de către agenţiile de monotorizare a calităţii mediului, ci şi de oamenii de rând care nu au neapărat cunoştiinţe de specializare în domenniu. Astfel, educaţia ecologica este un proces menit să sensibilizeze oamenii, să-i facă conştienţi de problemele mediului înconjurător. Scopul final al educaţiei ecologice este acelaşi în lume: de a forma o mentalitate sănătoasă VIS-a-VIS de calitatea mediului ambiant. Acest deziderat poate fi indeplinit cu succes daca acest tip de educaţie este iniţiat încă din primii ani de şcoală.

Educaţia ecologică ajută la cunoaşterea efectelor poluării apelor, aerului şi solului, a poluării estetice şi fonice, precum şi găsirea soluţiilor de rezolvare pentru diferite situaţii de distrugere a mediului natural în care trăieşte şi că este înţelept să-l protejeze cât mai bine cu putinţă.

Degradarea continuă a mediului înconjurător care se petrece sub ochii noştri este un element major al „unei crize de civilizaţie” şi se datorează tocmai intervenţiei omului în natură. De aceea trebuie conştientizată necesitatea protecţiei mediului, a ocrotirii vieţii în cele mai variate forme ale sale.

În acest context, cadrelor didactice le revine obligaţia de a-i învăţa pe elevi să inţeleagă şi să iubescă natura, să-i pătrundă tainele şi sa o protejeze, să urmărească formarea şi dezvoltarea cunoştinţei ecologice a elevilor.

Problemele mediului aparţin deopotriva copiilor, părinţilor şi bunicilor, elevilor şi cadrelor didactice de pretutindeni, deoarece fenomenele de poluare nu cunosc distanţe şi nu ţin seama de frontiere. Ignorarea măsurilor ecologice de apărare a mediului poate declanşa o criză ecologică cu consecinţe grave.

Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun de reprezentări despre mediul natural în care trăiesc şi admiră ceea ce îi înconjoară. Şcoala trebuie să transforme sentimentele de admiraţie faţă de frumuseţile naturii în convingeri şi deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Acest lucru se realizează prin intermediul disciplinelor de învăţământ. Un rol important în formarea conştinţei şi conduitei ecologice îl au activităţile extracurriculare: excursii, vizite, drumeţii, acţiuni de igienizare şi înfrumuseţare a şcolii şi parcului, crearea unui colţ viu în clasă, acţiuni de popularizare ocazionate de sărbători ca Ziua Pământului (22 aprilie), Ziua Ecologiei (5 iunie).


Între om şi natură a existat şi va exista totdeauna o relaţie strânsă. Orice dezechilibru produs în natură afectează viaţa omului şi sănătatea planetei. Europa a fost cândva un ţinut plin de păduri. Pădurile sunt obrazul unui popor. Starea lor nu se poate improviza de azi pe mâine ca la o inspecţie sumar pregătită pentru a face impresii. Ele vorbesc precis o singură limbă, care spune lămurit, cât de conştient este un popor de rosturile sale, mai ales acum, când pădurile se pustiesc, când pădurile sunt un imens câmp de bătaie, când pământul ne fuge de sub picioare, când ţinuturile întregi sunt dezvelite în faţa duşmanului ce pândeşte, iar pământul care se surpă justifică, adeseori, discreditul nostru în faţa lumii civilizate.

Tu, omule, trebuie să devii conştient de rolul tău şi trebuie să ştii că depinzi de natură şi nu poţi trăi fără ea!

Trebuie să înveţi să respecţi natura, să o ocroteşti, să ai grijă de sol, de apă şi de aer, de plante şi animale, pentru că atunci când spui natură să vezi o mare de verdeaţă presărată cu flori, să simţi atingerea duioasă a soarelui şi adierea vântului, să auzi zgomotul cristalin al apelor şi cântecul fermecător al păsărelelor.

Conştiinţa ecologică este acel segment al conştiinţei umane îndreptat spre lumea bios-ului ideal în privinţa conştiinţei ecologice , suportul aşa numitei democraţii biotice decurge dintr-o profundă cunoaştere a rostului fiecărei specii în viaţa de pe pământ şi exclude concepţia îngustă şi pragmatic umană conform căreia vieţuitoarele sunt folositoare şi dăunătoare. ,,Democraţia biotică” recunoaşte fiecare vieţuitoare locul şi rolul în ansamblul sistemului său.

Conduita ecologică, comportamentul ecologic sau etica ecologică reprezintă felul în care, conştiinţa ecologică formată prin educaţie determină acţiuni şi atitudini etice ale fiinţei cugetătoare faţă de mediul înconjurător.

Etica sau conduita ecologică pleacă de la ideea transpunerii omului în situaţia părţii vătămate. Se dezvoltă şi se aplică astfel democraţia biocentrică prin care fiinţa umană acordă drept la existenţă tuturor resurselor de care se foloseşte.

Educaţia ecologică trebuie să înceapă în familie şi să se continuie în şcoală, în activităţile în clasă la toate disciplinele şi în activităţi extraşcolare. Educaţia privind mediul înconjurător se bazează pe principii globale, holistice şi sistemice. Aceste principii se fundamentează pe faptul că întreaga lume vie este în interrelaţie, că fiecare acţiune va produce o reacţie care, în complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibilă.

La ora actuală, disciplinele şcolare nu sunt ,,acordate” pentru transmiterea acelor cunoştinţe care asigură suportul de informare al educaţiei ecologice. Fiecare disciplină, în mod independent, îi introduce pe elevi în teorii ştiinţifice abstracte şi sofisticate, fără a urmări împreună vreun obiectiv. În acest fel elevii nu pot dobândi o cultură ştiinţifică în adevăratul sens al cuvântului, ci devin deţinătorii unor informaţii izolate, inoperante în viaţa de zi cu zi. O rezolvare a acestui neajuns ar putea fi elaborarea viitoarelor programe cel puţin la disciplina ştiinţe – de către un grup de lucru interdisciplinar, cu luarea în considerare şi a intereselor elevilor şi a imperativelor actuale şi de viitor ale societăţii. Educatia cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul intregii umanităţi o atitudine de responsabilitate în folosirea şi conservarea resurselor naturale. In acest scop invăţământului ii revine un rol tot mai important în educarea tineretului, căruia trebuie să i se imprime o gândire ecologică despre lume. Educarea în acest sens trebuie să înceapă din copilărie şi să fie continuată pe tot timpul şcolii şi în afara ei. Adevarata educaţe în materie de mediu înconjurător începe în anii de şcoală. Cadrele didactice trebuie să-i inveţe şi să-i sensibilizeze pe elevi cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-le gustul de a descoperi adevărurile care se petrec în jurul lor.

De aceea este necesară păstrarea unui mediu de viaţă nealterat, cât mai propice dezvoltării fiin ţei umane . Elevii trebuie convinşi că fără un mediu curat, nepoluat viaţa omului nu este posibilă. În concluzie, şcoala , prin profesorii de biologie, are sarcina de a organiza si desfasura o vie şi susţinută mişcare de ocrotire a naturii , elevii reprezentând apărătorii naturii. Este necesar ca omul să înveţe cum trebuie să se comporte faţă de tot ce este viaţa pe planeta noastră . In acest sens vor trebui să fie orientate toate eforturile noastre . Adevarata educatie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când se va reuşi ca elevii să fie convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi pregătirii mediului , devenind factori activi în concilierea om - natură


MOTTO: “ Natura şi educaţia sunt asemanatoare , căci educaţia transformă pe om şi prin această transformare , creează natura” DEMOCRIT

Educaţia pentru mediu are scopul de a imbunătăţi calitatea vieţii prin cunostinţele dar mai ales prin motivaţiile pe care le oferă pentru a acorda mediului atentia şi ingrijirea necesară. Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice , părinti şi alti membri ai comunităţii este o modalitate eficientă de a face ţn mod conştient educaţie ecologică pe care se pot rezolva o parte din problemele mediului. Vom desfaşura activitati prin care , încă de la vârste mici, copii să fie educaţi în spiritul unei educaţii pozitive faţă de mediul înconjurător, în vederea formarii ulterioare a conştiinţei şi comportamentului ecologic, favorabile unui stil de viaţă sănătos- mental, emoţional, fizic şi socio-moral. Dacă vom reuşi să insuflăm dragostea de natură, generaţiile noastre vor beneficia de un aer curat şi un mediu sănătos, iar viitorul va fi in sensul reconcilierii cu natura spre binele şi folosul nostru. Acest prioect se doreste a fi o predoarie pentru natură pentru viaţă. Prin temele fixate şi acţiunile ecologice diverse , conţinut si strategii bine alese, proiectul a concentrat în mod particularizat , gradat si dupa influenţe educative , dând sens gândirii şi imaginaţiei spre creativitate, copii, parinţii şi reprezentanţii locali vor fi ajutaţi să înţeleagă necesitatea dreptului copilului de a trăi , a se dezvolta şi a se juca într-un mediu ecologic. Proiectul nostru urmăreşte să iniţieze copii în înţelegerea necesităţii menţinerii sănătăţii şi calităţii vieţii noastre prin protejarea şi întreţinerea mediului înconjurator pentru a pastra natura . Proiectul organizează o vie şi susţinută mişcare a mediului, iar elevii pot să formeze marele detaşament de apărători ai naturii. SCOP Proiectul urmăreşte implicarea elevilor, profesorilor şi a comunităţii locale în acţiuni ecologice , dezvoltarea conştiinţei şi a conduitei ecologice la elevi , bazată pe respectul faţă de natură .

OBIECTIVE

� Manifestarea interesului în activităţile de ocrotire a mediului precum şi promovarea regulilor de protejare şi respectare a naturii.

� Stimularea si promovarea capacităţilor creatoare ale copiilor prin organizarea de expoziţii în care să evidenţieze importanţa naturii şi a unui mediu curat.

� Formarea unei conştiinţe şi conduite pro – ecologice. � Cunoaşterea de către elevi a lumii vii şi a legilor ei. � Dezvoltarea unei conştiinţe ecologice teoretică

necesară transpunerii ei în practici ecologice. � Formarea deprinderii de plantare, şi ocrotire a unui

puiet şi a spaţiilor verzi din curtea scolii şi vecinătatea acesteia.

� Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele ecologice

� Acţionarea în sensul colectării selective şi depozitării controlate a materialelor refolosibile prin înfiinţarea unui punct de colectare a materialelor refolosibile.

� Identificarea impactului activitatii omului asupra mediului înconjurător analizând situatii concrete din natură.

� Dezvoltarea sentimentului de dragoste faţă de natură. � Dezvoltarea creativităţii copiilor prin implicarea lor in

realizarea unor expozitii cu lucrari aristico-plasice, practice, colaje estetice .

� Formarea unor priceperi şi deprinderi de a îngriji natura.

� Popularizarea experienţelor positive privind educatia pentru ecologie.

� Dezvoltarea capacitatii de relationare cu institutiile implicate in proiect.

� Consolidarea parteneriatului familie - scoală – comunitate.

� Implicarea concretă în desfăşurarea acţiunilor propuse.

� Informarea comunităţii privind consecintele poluarii oraşului.

� Formarea de deprinderi ecologice.


Iată ce activităţi am realizat: Aceste activităţi au ca bază următoarele principii: activităţile să cuprindă principalele probleme ale mediului inconjurator să fie axata pe situatia actuala şi viitoare a mediului să examineze problemele dezvoltării şi creşterii din punct de vedere al mediului înconjurător , să fie considerat în totalitatea sa : natural sau creat de om , ecologic , social , tehnologic , estetic , cultural . educaţia să reprezinte un proces continuu pe parcursul perioadei şcolare şi extraşcolare . să insiste asupra necesităţii unei cooperări locale şi naţionale în rezolvarea problemelor . Echipa verde ‘ Ofensiva verzilor”

Let`s Do It, Romania!"- Ziua de Curatenie Natională - Campanie pentru curăţenia în şcoală şi în vecinătatea ei (activitate practică de igienizare a şcolii şi cartierelor din jurul ei fiind implicată şi comunitatea locală)

“ Gandirea verde -Luptam impotriva poluarii ca să fim sănătoşi” - Campanie de informare a comunităţii despre efectele poluării, realizarea de pliante care cuprind plan de masuri pentu o obţinerea unor recolte bio , mesaje ecologice si împărţirea lor oamenilor. Mars de rotest prin oraş împotriva poluării.

Sesiune de postere şi referate - “Atitudinea creeaza viitorul Planetei noastre “ - Creaţe literară şi creaţie plastică . Confecţionarea de postere din materiale reciclabile. Prezentarea de proiecte, referate, portofolii, şi postere privind oprirea poluării cu acordare de diplome verzi. „Să salvăm Pădurea ”- vizită în pădure şi sădirea de copaci. Să identifice motivele despăduririi şi să găsească măsuri împotriva despăduririi.

“ Meniu ECO “ - Prelegere – „Alegem un meniu ECO” , Concurs de gatit “ Meniu de viaţă sănătos”

Expoziţie de desene cu tema ”Sănatate.Viaţă.Ecologie.”- Discuţii, prezentarea unei expoziţii, albume. Să identifice elementele componente ale mediului înconjurător transpunându-le practic în expoziţia cu vânzare.

“ Craciun ecologic ”- Transmierea de mesaje ecologice printr- un program artistic. Prezentarea unei scenete ecologice.


"Let`s Do It, Romania!" prezintă Echipa Verde în Acţiune

Let” s Do It , România este cel mai mare proiect de implicare socială din România care işi propune curăţarea deşeurilor din arealele naturale într-o singură zi. În 2010 peste 200 000 de voluntari au participat la ziua de Curăţenie Naţională de pe 25 septembrie. În 2011 voluntarii sunt chemati pe data 24 septembrie să facă parte din Echipa Naţională care va curăţa România. Let “ s Do It România este cel mai mare proiect de inplicare socială organizat până în prezent în România , care îsi propune curăţarea mormanelor de gunoi generate de oameni în arealele naturale ale ţării intr-o singură zi .

Cu o lună inainte de marea curăţenie de pe 24 septembrie, echipa „Let`s Do It Romania!” dă startul campaniei de promovare la nivel naţional! Campania din acest an se desfasoară sub conceptul „Echipa Natională de Acţiune”, care reuneşte toţi voluntarii dornici să ia parte la iniţiativa naţională de curăţenie a deseurilor. Agentia Friends Advertising este cea care semnează întreaga campanie, care va fi comunicată pe tv, radio, outdoor, indoor, online şi print.

In acest moment, România este ţara cea mai mare care realizează acest proiect. Proiectul a fost implementat cu succes în Estonia (2008), Letonia şi Lituania (2009), Portugalia (martie 2010) şi Slovenia (aprilie 2010).

ŞI NOI AM PARTICITAT LA ACEST PROIECT ŞI AM IEŞIT PE 24 SEPTEMBRIE ÎN SCOPUL ECOLOGIZĂRII ORAŞULUI

Zi de zi aruncăm zeci si sute de ambalaje care ,poate ,pentru noi ni se pare o nimica toată ,insă aruncând toti,oamenii din lume, câte un ambalaj Pământul este distrus.Insa nu in toate ţările ,este ca in România,in marile orase sunt aspru pedepsiti cei care aruncă gunoaie şi degradează natura,drept dovadă că România nu are termen de comparaţie cu Franţa,SUA etc. din acest punct de vedere.

Intr-o Românie în care societatea umană este dusă la limita subexistenţei ,din cauza crizei mondiale ,oamenii mai duc o criză a bunului simţ, din cauza acestui sentiment uitat, cel mai mult are de suferit Planeta noastră,Terra. In fiecare zi vedem zeci de reportaje în care ne este prezentată o Românie plină de gunoaie, ajunsă la limitele unui trai decent din punct de vedere a curaţeniei, zeci şi sute de animale sunt moarte din cauza deşeurilor, şi din cauza poluării.


“Vream ca ţara noastră să fie ca celelalte tări, să nu mai fim priviţi cu superioitate de ceilalţi vreau ca măcar din acest punct de vedere Romania sa fie mai buna sau cel putin atat de buna ,decat celelalte tari. Noi am inceract să curăţăm natura ,dar cum cu o floare nu se face primavara aşa nici noi nu am

reuşit un lucru de lunga durată…. “ Bejinariu Vasilica , clasa a VIII-a B din Echipa verde a şcolii

“Gândirea verde - Lupt ăm împotriva polu ării ca s ă fim s ănătoşi” ,,A lupta’’, ce vorbe mari! Într-adevăr în viaţă nu poţi lupta fără nici un scop. Dar pentru ce luptăm noi în viaţă? ,,Pentru multe lucruri nobile, măreţe” ar răspunde oricine. Mulţi dintre noi, însă, luptă în principal pentru un lucru omniprezent, a cărui valoare nu este suficient precizată: natura. Trebuie sa luptam impotriva poluarii. Toata lumea se luptă cum să reducem cât mai mult poluarea pe toate căile, iar culmea la noi vine chiar la usa distrugerea în masa a tot ce este în jur. Echipa verde şcolii a decis să lupte împotriva poluării printr-o campanie de informare a comunităţii despere efectele poluării prin realizarea de pliante care cuprind plan de măsuri pentu obtinerea unor recolte bio , mesaje ecologice şi împărţirea lor oamenilor. Apoi un marş de protest prin oraş împotriva poluării. Scopul activităţii Formarea unor comportamente pozitive faţă de mediu şi asumarea unor responsabilităţi în activităţi practice de ecologizare a mediului

Concluzii Este nevoie de mai mult ă aten ţie şi de mai mult ă responsabilitate din partea fiec ărui cetăţean pentru a tr ăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap ă curat ă şi pentru a putea folosi condi ţiile de viaţă pe care ni le ofer ă natura.....

……….Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.

Prin puterile noastre vrem să facem natura să nu mai sufere. Bolonaş Daniel , clasa a VIII-a B


ARATA CA-TI PASA!- este sloganul actiunii organizat e cu ocazia Zilei Pamantului

Atitudinea creeaz ă viitorul Planetei noastre Obiective:

� Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice. � Abilitarea copiilor cu atitudini şi comportamente ecologice. � Dezvoltarea interesului faţă de problemele comunităţii.

- Elevi din clasele a VIII- a observând problemele de

mediu ale lumii cât şi a comunităţii lor au luat atitudine şi au devenit observatori critici, participanţi activi pentru realizarea de proiecte privind protecţia mediului înconjurător. Observând plantele, animalele, solul, modificările ce s-au produs sub influenţa nefastă a dezlănţuirii naturii dar şi a intervenţiei necugetate a omului (defrişări ale pădurilor şi livezilor, desecări ale unor lacuri, poluarea cu substanţe toxice, otrăvirea aerului cu fum şi gaze toxice, elevii s-au gândit la măsuri ce le pot lua pentru a semnala pericolele ce pândesc viitorul comunităţii şi au întocmit proiecte ce cuprind acţiuni practice de ecologizare.

Şcolarii cu multă imaginaţie, cu mâini dibace şi mult talent şi-au arătat măiestria în realizarea de postere, referate, ce au cuprins măsuri ce le pot lua pentru a semnala pericolele ce pândesc viitorul comunităţii. Prezentarea de proiecte, referate, portofolii, şi postere privind rezolvarea problemelor de mediu ale lumii si anume: încălzirea globală, ploile acide, defrişări ale pădurilor, poluarea apelor , solului şi aerului . Dintre proiectele realizate de elevi amintim , „ Apa – esenţa vieţii”- Clasa a VIII - B; Atitudinea faţă de incalzirea globală. “Luptăm împotriva poluării”, ‘”Problema încălzirii globale” , “Se încălzeşte planeta”, “Topirea gheţarilor”, “Ar trebui să ne pese?”

Elevii au vizionat filmule ţe video şi referatul “ Ne pas ă de pădure” realizat de clasa a VIII - a A , care au pus problema poluarii şi exploat ării excesive a p ădurilor , au dezb ătut problema şi împreun ă au hot ărât să organizeze o campanie de reimp ădurire a zonelor defrisate de la marginea ora şului.

- Activitate transdisciplinară – prezentarea power point a materialului “ Implicarea chimiei în problemele de mediu “ de către doamna profesoară de chimie Manole Violeta

- Dezbateri în urma proiectelor elevilor şi a materialului prezentat.

Completarea de chestionare privind activitatea şi atitudinea elevilor prezenţi la problemele de mediu ale lumii noastre Ciuclea Diana , clasa a VIII- a A


Pădurea de la marginea oraşului era locul nostru preferat de joacă. Ne ştiam de mult , ea era sufletul nostru, iar noi sufletul ei. În zilele de primăvară ne vrăjea cu parfumul dulce al viorelelor, ne îmbrăţişa cu gingăşia mugurilor ce se deschideau sub razele călduţe. Vara ne adăpostea de căldura toridă , ne ameţea cu mireasma tare a zecilor de ierburi şi flori sălbatice, iar seara tufişurile se transformau în zâne, iar pomii în prinţi şi ne duceau în lumea basmelor.

Toamna ascultam plânsul frunzelor atinse de asprimea vânturilor iar prin braţele goale ale copacilor priveam mătasea cenuşie a cerului pe care păsările scriau scrisori de adio, aripile lor furau soarele şi aduceau aroma rece de ploaie.

Iarna pădurea se îmbraca cu haină albă şi moale, totul avea o înfăţişare tristă şi neliniştitoare de capăt de lume. Dar o mai vizitam din când în când ne aruncam în omătul pufos ne mişcam braţele lăsând urme de îngeri , priveam spectacolul fulgilor ascultam acordurile vântului , apoi alergam râzând trezind-o din somnul ei adânc. . După plecarea noastră tristeţea şi nepăsarea puneau stăpânire din nou peste sufletul ei obosit. Dar într-o zi la scoală , am învăţat că pădurea nu este doar prietena noastră, Ea este o uzină vie, că fără ea nu ar exista animalele, oamenii, că Terra ar arăta ca un nemărginit pustiu, că ea este cea care ne curăţă aerul, cea care asigură echilibrul atmosferii că viaţa noastră atârnă de învelişul ei verde. Din acea zi am privit-o altfel, am văzut copacii uscaţi , golurile lăsate de tăierile masive , mizeria şi resturile , lupta ei pentru supravieţuire cu fantomele acestei lumi moderne. Ne-am dat seama că trebuie să o ajutăm, că avem datoria să o păzim şi să ocrotim, pentru ca cei care vin în urma noastră să aibă unde privi minunea trecerii anotimpurilor , unde respira aer curat . Aşa că , timp de o lună , împreună cu doamna profesoară şi elevii de la cercul “Ofensiva verzilor” am planificat diferite activătăţi. În prima săptămână am curăţat pădurea de resturi şi am plantat mlădiţe tinere pentru a tămădui durerea ei. Apoi am scris în revista şcolii povestea pădurii de la marginea oraşului şi am expus desenele noastre minunate, sub titlul “Salvaţi Pădurea” într-o exoziţie la muzeul orăşănesc. Cu ajutorul domnului primar am organizat un simpozion în cadrul căruia am explicat participanţilor că ziarul tatei, că revista mamei, cărţile noastre foile mototolite şi mâzgâlite pe care le aruncăm la coş, avioanele şi bileţelele cu care ne distrăm în pauze, toate au fost cândva copaci mari şi verzi. Dacă lepăstrăm şi le ducem la centre de colectare ele devin altă hărtie pe care vom scrie din nou. Din consatările noastre asupra problemelor pădurii am întocmit un plan de măsuri pe care îl vom aplica acest an şcolar pentru a da o speranţă pădurii din jurul oraşului nostru. Ciurciun Analisa , clasa a VII-a C


OBIECTIVE: Dobândirea deprinderilor de a respecta un regim de viaţă sănătos Promovarea valorilor, atitudinilor şi a formelor de comportament care reflectă respectul pentru natură.

În sala CDI - elevii claselor a III-a , a VI-a si a VII-a împreună cu părinţii implicaţi au vizionat un material power point “Aleg să mănânc sănătos” şi un filmulet despre alimente sănătoase susţinut de doamna profesoară de biologie Gabriela Bojescu. Dezbateri pe tema “ Meniu Eco” - elevii, părintii şi d-na profesoară au discutat pe seama celor prezentate şi împreună au stabilit 10 reguli alimentare şi un meniu sănătos pe care să le folosească acasă în familie .

Consursul de gatit “ Duşmanul din farfurie “ între echipele claselor a VI- a B , a VII-a A,a VII-a B si a VII-a C desfaşurat în sala de biologie - elevii din clasele respective au format echipe, au adus ingrediente pe care le considerau sănătoase şi impreuna cu părintii implicaţi au preparat câte un fel de mancare. Au participat 7 echipe şi anume: “ Bucătarii veseli’ , Nutriţioniştii”, “Steluţele fructelor”, Gospodinele” , “Bunii bucătari” , Good foud” “Bucătarii pricepuţi” .

Dintre felurile de mâncare gătite amintim; salata de fructe , salata orientală, tort cu fructe, sandwisuri , salate de cruditati. Juriul compus din 2 profesori şi un părinte au notat echipele pe tot parcursul desfăşurării concursului. S-a acordat punctaje maxime pentru ingredientele cele mai sănătoase, modul de preparare curat, gust bun şi aspect plăcut .

- Masă rotundă pentru desemnarea câştigătorilor – juriul a calculat punctajul acumulat pentru fiecare echipă şi a stabilit câstigătorii. - Premierea castigătorilor concursului organizat – acordarea de diplome echipelor cu punctajul cel mai mare. Premiu I a fost acordat echipei “Gospodinele” care au gătit o salată orientală exclusiv din ingrediente ecologice. Premiul II a fost obtinut de echipa “Steluţele fructelor” iar premiul III a fost acordat echipei “Good Foud’. Menţiunea I a fost luată de echipa “ Nutriţioniştii” care au dovedit că se poate face un tort folosind ingrediente ecologice.

Ficioru Marian , Clasa a VI-a B


Această temă “Sănătate.Viaţă. Ecologie”, ar trebui sa fie o deviza pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trai într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viată pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătaţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur. Elevii talentaţi au realizat cu multă măiestrie desene care cuprindeau mesaje ecologice. Au lucrat individual şi în grupe realizând câte un desen exprimând ideea cea mai importantă referitor la tema aleasă. Toate desenele au fost afişate realizând o expoziţie impresionantă , dar şi o prelegere educativă susţinută de elevi care au exprimat prin opinii şi cugetări proprii ce arătau desenele respective. Expoziţia de desene ale elevilor, a asigurat dezvoltarea simţului lor estetic care îi va ajuta mai târziu în stimularea dorinţei de a trăi într-un mediu curat şi sănătos cât mai asemănător cu aspiraţiile lor interioare. Sănătatea fiecarui om este influenţată de sănătatea mediului, fiecare om afectează mediul în care traieste. Starea mediului înconjurător este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare : spatiile împădurite se reduc, deşertul se extinde, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează.

Sănătatea oamenilor este de asemenea afectată, starea de sănătate nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substante chimice. De regulă, ceea ce este bun pentru natură, pentru mediul ambiant este sănătos şi pentru vieţuitoare. Bineînţeles că starea mediului înconjurător ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastră. Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. Aceste aspecte au surprins elevii în desenele lor şi le-au expus colegilor, profesorilor şi părinţilor într-o prelegere educativă. La sfârşitul activităţii elevii au fost fi capbili ;Să cunoască semnificaţia cuvintelor din tema alesă,

� Să – şi dezvolte gustul estetic şi interesul pentru protejarea mediului înconjurător.

� Să manifeste interesul pentru realizarea lucrărilor artico - plastice.

� Să folosească adecvat materiale puse la dispoziţie: creioane colorate, culori , acuarele, pensuleâLupta împotriva polu ării întregii planete solicit ă colaborare şi cooperare între oameni şi de aceea depinde de noi dacă vom tr ăi într-un mediu curat sănătos şi nepoluat

Cristian Mădălina ,clasa a VIII-a A


E iarnă. Fulgii jucăuși de nea parcă dansează prin aer ca un roi de fluturi albi. Steluţe argintii umplu văzduhul. Ninge des. Zăpada cade ca făina la cernut. Dansul fulgilor , parcă – dansul petalelor de cireş . Cu o mantie albă îmbracă pământul, iar noi, am chemat acesti fulgi , şi am invitat toată şcoala la o serbare de Craciun.

Dintre toate câte sunt

Sărbători pe-acest pământ ,

Nu e alta mai frumoasă

Decât Crăciunul cel Sfânt.

Si ecologisti fiind, acum in ajun,

Am organizat, un ECO- Craciun

Pom de iarnă din carton reciclat, globuri şi ornamente din plastic, conuri de brad şi hârtie

In cadrul serbarii Carnavalul Fulgilor de nea sustinută în decembrie la sfarsitul semestrului I , elevii ecologisti din scoală au sustinut şi ei un program artistic ecologic numit “ ECO- Craciun” alcătuit din poezii despre natură, o scenetă ecologică – “ ECO- Atelierul lui Mos Craciun “ si la final costumele confecţionate din materiale reciclabile au fost prezentate prin dansuri traditionale.

Rezultatele acţiunii

- reciclarea deșeurilor selectiv adunate, urmărind dezvoltarea unor competențe ecologice, a simțului estetic și creativ al copiilor şi părinților -oferirea unor utilități practice obiectelor confecționate prin realizarea costumelor și a decorului necesare pentru sceneta pregătită și prezentată de copii, precum și pentru parada costumelor ecologice -transmiterea conținutului formativ și informativ al mesajului ecologic,al scenetei copiilor, părinților, cadrelor didactice și partenerilor sociali prezenți. Elevii clasei a VI-a B au compus si au sustinut o sceneta ecologica pe care au prezentat- o in cadrul serbarii “ Carnavalul fulgilor de nea ” Prin aceasta scenetă ei au îndeamnat la ocrotirea naturii, a plantelor, animalelor, apelor, au subliniat importanţa reciclarii şi au îndemant pe toti la atitudini ecologice pentru pregătirea de sărbători. Personajele au fost interpretate de : Mos Craciun – Pintilei Antonio, Craciunita – Ababei Claudia, Spiridusul Padurilor – Ficioru Marian, Spiridusul Florilor – Bucu Ana Maria , Spiridusul Apelor – Cercaz Andreea, Spiridusul Animalelor - Irimia Cristina , Spiridusul Reciclarii – Ababei Georgiana, Spiridusul Zapezii – Ciaicofschi Alexandra , Spiridusul Secretar – Ciutacu Andrei .

Evenimentul a avut ca scop promovarea unor alternative ecologice, specifice Crăciunului, care pot fi adoptate cu usurinţă de către oricine doreşte să aibă un comportament prietenos cu mediul şi promovarea principiilor ecologice .

Ciutacu Andrei , clasa a VI-a B


ORIGINE ŞI EVOLUŢIE

În biologie, teoria evoluției descrie fenomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ și transmise descendenților acestuia ajung să fie adoptate de o populație. Evoluția stă la baza speciației (adică apariția unor specii noi din specii existente).

Evoluția, în sens biologic, poate fi descrisă ca procesul prin care speciile se schimbă prin transformări succesive pornind de la alte organisme și nu prin generare spontană sau creație divină. Ideea evoluției s-a dezvoltat începând cu secolul XIX.

Scopul teoriei evoluției este de a explica originea speciilor, formarea lor pe parcursul timpului prin evoluția dintr-un strămoș comun. Această teorie a început prin a descrie evoluția ca un aspect al existenței ființelor vii (Lamarck și Darwin).

De-a lungul timpului, au existat mai multe teorii, mai mult sau mai putin științifice: * Teoria creaționistă susține: • toate speciile de plante și animale au fost create de

divinitate; • aceste specii nu se modifică de-a lungul timpului; *Teoria catastrofelor: • în diferite epoci au existat diferite forme de viață

care au dispărut în urma unor catastrofe naturale; • noi forme de viață au apărut prin creație. *Lamarckismul: • organele utilizate mai intens se dezvoltă iar cele

nefolosite se atrofiază; • aceste organe modificate sunt moștenite; *Teoria lui Darwin • organismele produc suficient de multi urmași

astfel încât speciile respective să nu dispară; • caracteristicile urmașilor variază și sunt parțial

ereditare; • organismele se află în competiție continuă pentru

condiții de viață favorabile; • anumite ființe au caracteristici deosebite care le

oferă avantaj în lupta pentru existență; • aceste organisme au mai multi urmași și astfel

aceste caracteristici se răspândesc mai repede.

Creaţia Luminii, de Gustave Doré. Pictura este o reprezentare plastică a primei etape a genezei, facerea luminii primordiale, moment în care Dumnezeu a rostit cuvintele “Să se facă lumină”.

Roman Lorena , clasa a VIII- a A


Evoluţia ideii de conservare a naturii Natura reprezintă ambianţa plăcută omului - deci mediul afectiv - mai mult sau mai puţin alterată de om, iar omul face parte din ea. Mediul reprezintă totalitatea elementelor (vii si nevii) ce ne înconjoară şi asupra carora omul îşi pune adesea amprenta de cele mai multe ori în mod distructiv, motiv pentru care este necesară intervenţia ocrotirii acestuia prin organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. Alături de misunea de a încuraja principiile protecţiei mediului înconjurător, lucrarea a fost întocmită pentru a explica necesitatea conservării acesteia de-a lungul procesului de reformă, ţinând cont însă şi de economia ţării in cauză. Conservarea naturii are cu siguranţă o influenţă semnificativă asupra proiectelor de dezvoltare a Infrastructurii din orice regiune. De exemplu, pe masură ce se dezvoltă sectorul privat -crestere incurajată şi sustinută de populaţie- companiile industriale, agricole şi de turism vor avea tendinţa de a pune pe primul loc profitul şi nu grija faţă de natură, fapt ce nu mai permite conservarea calităţilor mediului înconjurător. Ideea de conservare presupune deci, respectarea unor principii ecologice care trebuie să includă urmatoarele: • acţiuni inventive pentru soluţionarea degradării mediului inconjurator; • promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale; • aplicarea principiului “cel ce poluează este bun de plata”; • stabilirea responsabilităţii pentru pagubele aduse mediului înconjurator; • recunoaşterea faptului că instrumentele legale ar trebui să fie imediat aplicabile. Protejarea mediului înconjurător, principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă se propun a fi integrate în existenţa oricărei societăţi civilizate, ele având o influenţă directă asupra eforturilor de a atinge o dzvoltare durabilă şi sănătoasă.

Evoluţie sau involuţie ? Este recunoscut faptul că degradarea mediului înconjurător în orice regiune este o problemă atât de serioasă încât reprezentanţii investitorilor diferitelor industrii, agricultura, turism etc. ar trebui să insiste ca problemele de mediu să fie abordate. Grupurile ecologiste din tările afectate au o ocazie bună de a incerca să influenţeze dezvoltarea în sensul evoluţiei naturii, oferindu-si serviciile de consultanţă. Prin reflectarea opiniei publice aceste grupuri pot să se asigure dacă este vorba de evolutie sau regres (involutie). Activistii de mediu ar trebui deci, să fie tratati cu încredere ei fiind în măsură, dacă sunt ajutaţi, să imbunataţească prin decizii - direct sau indirect- vieţile oamenilor şi situaţia mediului din regiune. La rândul sau publicul poate participa aducând îmbunătăţiri şi având grijă să urmarească dacă deciziile sunt cu adevarat benefice şi iau intradevăr în considerare mediul inconjurător.

Posibilităţile de restaurare, conservare şi protecţie a mediului sunt existente în orice regiune dar cu unele particularităţi - create nu doar de relieful şi clima ţinutului respectiv ci mai ales de modul şi puterea de industrializare. De exemplu: în agricultură, industrie şi transport există nu numai şanse de a imbunătăţi situaţia dezastruasă rămasă în urma practicilor guvernelor comuniste dar şi de a evita metodele occidentale energo-intensive şi poluante. Jacotă Medeea, Clasa a VIII-a B


1.Cel mai stravechi arbore din lume e considerat un baobab, care creste in Africa rasariteană. Are 5000 de ani. 2. Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe

malurile Amazonului. Frunzele acestui palmier ajung până la 22m lungime şi circa 12m latime. 10 oameni se pot adaposti sub asemenea frunza.

3.In pustiurile din Peru creşte un cactus care poate să meargă. In loc de rădăcini el are niste excrescente acoperite cu tepi ascutiti. Cand bate un vânt puternic, cactusul se deplaseaza pe distanţe mari, luându-si umezeala şi hrana nu din sol ci din aer.

4.Specia de copaci cei mai inalti este eucaliptul, numit si copacul fără umbră, care transpiră foarte mult. Are 150 de metri înălţime şi, după bambus, creste cel mai rapid. Din trunchiul său drept şi rezistent se fac catarge pentru vapoare.

5.Cele mai mici si mai usoare seminte din lume sunt cele de orhidee. Astfel, 1000 de seminte

ale acestei frumoase plante cântăresc mai putin de 1 mg.

6.Arborii sequoia ating înălţimi de 80 de metri. Ei contin o cantitate de lemn din care s-ar putea fabrica 5 miliarde de bete de chibrit. Aceşti arbori au scoarţa foarte groasă şi sunt rezistenţi la incendii.


7.Bambusul este planta care creste cel mai repede.

intr-o ora tulpina de bambus creste cu 2-3 cm, iar in 5-6 săptămâni atinge înălţimea de 18-20 m. 8.Arborele-butoi si-a primit denumirea datorită infatisarii sale , în trunchiul său, care are această formă curioasă, înmagazinează apa pentru zilele secetoase. Acest lucru este necesar, deoarece acest arbore se intâlneste in regiunile deşertice.

9.Mimoza îşi strânge frunzele la atingere . Daca socul este mai mare se strânge toată planta şi revine la normal după aproximativ 30 minute.

Stiaţi că.... 10.Există plante care luminează? In unele peşteri din Germania, dar şi în ţara noastră în Munţii Vrancei şi în zona Sucevei, creste o mică ciupercă numită muschiul luminos. Tot la noi mai creste şi gheba de copac, planta cu aceleasi proprietăţi. 11. Fructele culese în orele de dimineaţă sau de seară sunt mult mai gustoase decât cele culese la amiază ? 12. Un botanist suedez a realizat un ceas cu totul original ? Bazându-se pe faptul că unele specii de flori se trezesc şi adorm la ora exactă, el a plantat flori într-o ordine anumită. În acest fel, el a creat un ceas adevarat, florile caruia se trezesc pe rând, indicandu-i ora respectivă. Căruntu Elena , clasa a V- a B


Ariile protejate din România sunt exponente ale sistemelor ecologice naturale şi seminaturale care sunt principalele furnizoare de servicii şi resurse necesare dezvoltarii durabile. Viziunea Pro Natura asupra a ceea ce trebuie făcut la nivel naţional constă în constituirea şi administrarea eficientă a unei Reţele a Ariilor Protejate care să fie reprezentativă pentru Capitalul Natural al României.

Prin aceasta se urmareşte dezvoltarea cunoaşterii necesare dezvoltării durabile, evaluarea şi monitorizarea stării capitalului natural şi promovarea valorilor naturii în rândul publicului.

Ariile Protejate sunt percepute înca de foarte mulţi oameni doar în sensul lor "conservaţionist" fiind considerate adevarate oaze ale naturii sălbatice într-un deşert al dezvoltării economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte putin este recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul "vieţii" şi implicit al dezvoltării socio-economice. Ariile protejate prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale. Totodată pentru a realiza tranziţia de la actualul model de dezvoltare, la un model de dezvoltare durabil, este necesară cercetarea, cunoaşterea şi experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, atât evaluarea şi monitorizarea stării capitalului natural, cât şi dezvoltarea cunoaşterii se poate realiza în cadrul unor zone pilot cum sunt ariile protejate. Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa şi solul) şi neregenerabile (petrol, cărbune), precum şi serviciile (controlul climei, al calităţii apei şi aerului etc.) asigurate de către componentele Capitalului Natural constituie unul dintre factorii cheie ai funcţiei de producţie a sistemelor economice şi de suport al dezvoltării sistemelor socio-economice. Dar totusi noi trăim intr-o lume reală, în care sistemele ecologice naturale se confruntă cu nenumărate ameninţări la adresa biodiversităţii şi în care există tendinţa degradării ireversibile a capitalului natural. Astfel înfiinţarea de arii protejate şi managementul eficient al acestora e o necesitate deoarece: - ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale şi seminaturale care pot fi evaluate şi monitorizate, exprimând într-o anumită măsură starea acestora la un moment dat. Ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă principalele componente ale capitalului natural care asigură resursele şi serviciile ce stau la baza dezvoltării socio-economice. - ariile protejate sunt zone în care se dezvoltă cunoaşterea necesară pentru asigurarea tranziţiei la un model de dezvoltare durabilă. - ariile protejate sunt adevarate "săli de clasă în aer liber" în care oamenii pot fi educaţi cu privire la rolul naturii şi necesitatea conservării naturii şi a dezvoltării durabile.


Parcul N ational Cozia Parcu l N ational Cozia Parcu l N ational Cozia Parcu l N ational Cozia ---- Parcul florilor Parcul florilor Parcul florilor Parcul florilor Situat în Masivul Cozia, de o parte şi de alta a Oltulului, Parcul Naţional Cozia încântă sufletul şi ochii prin varietatea de culori. La început de vară este o minune a naturii pe care o poţi vedea cu proprii ochi. Numit "parcul florilor" de către cercetători el cuprinde peste 950 de specii de plante, multe unicat. Considerat munte sfânt - Cogaion de catre vechii daci, pământ al făgăduinţei de către călugării athoniţi veniti aici în Evul Mediu, Parcul Cozia are o întindere de peste 17.000 de ha. Ecosistemul s-a conservat foarte bine din cauză că un spaţiu limitat este vizitat de către turişti. Parcul este acum inundat de flori şi verdeaţă. O plimbare pe cele două trasee din Masivul Cozia (de la Căciulata sau Mănăstirea Turnu) este o adevarată desfătare. Parcul National Cozia este cel mai recent spaţiu protejat din România şi este un veritabil muzeu în aer liber.Pentru Masivul Cozia, renumele floristic este dat de unele specii caracteristice numite endemite locale: Rosa villosa ssp. coziae (trandafirul de Cozia),Rosa x argesana

(macesul

argesan)Centaurea coziensis (pesma Coziei),Galium bailloni, Stipa crassiculmis ssp. heterotricha, Iris ruthenica , etc.

Un loc aparte îl au endemitele dacice: Cyrsium boujartii, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Thymus comosus, Thlaspi dacicum , etc. Speciile rare, unele ocrotite de lege sunt reprezentate de:Daphne blagayana (iedera alba),Leontopodium alpinum (Florea de colt)Lilium carniolicum ssp. jankae (crinul galben de padure), Genista januensis, Primula halleri etc. În Parcul Naţional Cozia vegetează speciile balcanice: Cotinus coggygria (scumpia), Fraxinus ornus (mojdreanul),Scorbus cretica (scorusul grecesc),Galium kietaibelianum (sanzienele). Aici întâlnim elemente naturale cu o valoare deosebită sub aspect geologic, fizico-geografic, floristic, faunistic şi hidrologic care oferă posibilitatea cercetărilor ştiinţifice, desfăşurării unor activităţi educative, recreere şi turism. Putem admira trandafirul de Cozia şi iri şii galbeni, floarea de colţ, bujorul de munte iar pe cărările de munte ne putem întâlni cu râsul, capra neagră, ursul. Aici natura sfidează regulile ştiinţei: gorunul urcă până la peste 1300 de m (cea mai mare altitudine din tară) iar bradul şi fagul coboară până în lunca Oltului. Tot aici găsim minunatul mesteacăn de Cozia şi salcâmul pitic, toate într-o combinaţie nemaiântâlnită. Parcul National Cozia este cel mai recent spaţiu protejat din România şi este un veritabil muzeu în aer liber.


Parcul Naţional Retezat Cu cele 60 de vârfuri care dep ăşesc 2200 m, Mun ţii Retezat p ăstreaz ă în căldările sale zăpada pân ă în vară. Sunt forma ţi din câ ţiva mun ţi mai mici şi din masivul cristalin-granitic Retezatul Mare. Vegeta ţia zonei calcaroase e diferit ă de cea din zona cristalin ă a Retezatului. Masivul este desp ărţit în dou ă şiruri paralele de Valea Lăpusnicului şi de cea a Raului Barbat. Singura punte de legatur ă dintre cele dou ă lan ţuri este Custura P ăpusii, creasta ce se ridic ă brusc cu 800 m. "

Cele mai importante ameninţări asupra parcului naţional sunt suprap ăşunatul şi turismul. Păşunatul reprezintă principalul factor care aduce daune majore biodiversităţii, datorită efectelor sale negative: degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copitele; degradarea vegetaţiei şi distrugerea masivă a florei, diferenţa putându-se lesne observa prin comparaţie cu Rezervatia �tiinţifică Gemenele; poluarea cu dejecţii a apelor potabile, ce duce la îmbolnăvirea turiştilor; degradarea ireversibilă a solului şi vegetaţiei în zona stânelor datorită dejecţiilor; transmiterea bolilor caracteristice ovinelor la capre negre, astfel diminuandu-se numărul lor anual şi apariţia exemplarelor care influenţează negativ puritatea rasei. De asemenea mari cantităţi de jneapan sunt folosite pentru împrejmuirea turmelor de animale, realizarea adăposturilor ciobăneşti sau pentru gătirea hranei.

Păşunatul în sine aduce daune biodiversităţii, existând totuşi un nivel de suportabilitate a pajiştilor alpine, care ar trebui acceptat şi respectat. Ideea de parc naţional presupune un nivel mai redus sau chiar

Turismu l necivilizat şi necontrolat constituie o altă mare problemă a Retezatului – principal punct de atracţie turistică din România. Efectele negative date de acesta sunt: - acumularea de deşeuri ( conserve de metal, plastic, sticlă etc.), fapt ce implică depunerea unor eforturi susţinute pentru evacuarea acestora; - camparea în alte locuri decât cele permise, aceasta ducând la imposibilitatea supravegherii turiştilor cu privire la tăierea jnepenilor pentru foc, distrugerii stratului vegetal datorită îndepărtării brazdei pentru şanţul de scurgere a apei în jurul corturilor şi la împrăştierea deşeurilor în întreg masivul. În general, problemele datorate turismului sunt generate de încălcarea regulamentului parcului naţional. O problemă actuală este cea legată de cabane. Acestea nu au un sistem de evacuare a deşeurilor provenite din activitatea proprie, sau a campingurilor pe care le administrează. Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind nevoile numarului mare de turişti, iar pentru cele existente golirea foselor septice se face direct în râu. Cu toate că se percepe taxa de campare, sumele încasate nu sunt folosite în scopul administrarii campingurilor, neacordându-se nici o facilitate. Trebuie menţionat ca majoritatea cabanelor sunt luate în locaţie de gestiune, iar Cabana Pietrele constituie cel mai bun exemplu negativ în acest context. Este evident că în perspectiva


interzicerea cu desăvârşire a păşunatului. Cu toate acestea , în P.N.Retezat se practică păşunatul intensiv, peste limita de suportabilitate a terenului; păşunatul cu oi în zonele populate cu capre negre; păşunatul fără autorizaţie; păşunatul fără respectarea contractelor de păşunat prin depăşirea suprafeţei, a numărului de capete şi a normelor ecologice.

valorificarii turistice a parcului, bazele turistice şi facilităţile actuale nu corespund câtuşi de puţin unui turism decent şi cu atât mai mult unui turism internaţional.

"Parcurile na ţionale şi ariile protejate nu ar fi necesare într-o lume id eală, dar noi traim intr-o lume reala. �i este o realitate c ă noi, oamenii, nu am descoperit înc ă cum s ă trăim în armonie cu aceast ă mic ă şi frumoas ă planet ă." - Aitken Clark

Plamadă Lavinia, Clasa a VIII - a B

Un copac plantat de mic

Acrescut şi a zâmbit

A crescut intr-o pădure

Într-un loc uitat de lume A crescut din crengi uscate Din crengi mici si sfăramate Natura i-a daruit ce viata nu a putut I-a daruit şi i-a făcut, Un loc al său şi o familie, I-a dat un chin şi o bucurie.

Cu bune şi rele că asa e viaţa, Răul trece nu-ţi pierde speranţa, Dar răul său a fost mai mare decât bucuria, Iar un copil rău i-a călcat mândria, Şi -a adus prietenii şi se distra, Iar bietului copac crengile i le rupea, Lăsa gunoaie şi tot ce nui trebuia, La umbra copacului, ce vara il răcorea.

Copacul din ce in ce mai rău se simtea, Iar copilului nici nu-i păsa Copacul nu a mai rezistat Şi intr-o zi viaţa si-a dat Asta e povestea unui copac chiunuit, Pe care într-o zi viaţa la părăsit. Gândeste data viitoare, Şi nu lăsa gunoaiele la întâmplare.

Ababei Claudia, clasa a VI - a B


Ecologia plantelor

Existenţa şi raspandirea plantelor este determinată de o serie de factori ecologici care include factorii climatici sau meteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici si pe cei biotici.

A.Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzând temperatura, precipitaţiile, lumina aerul.

I.Din punctul de vedere al umidităţii plantele se împart în:

1.Hidrofilele cuprind plantele care trăiesc în apă, mai precis cele acvatice. Câteva exemple de plante hidrofile ar fi: nuferii, peştişoara, cocoşul băltilor etc.

Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, rădăcina lipsând complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu ţesuturi specializate în sustinere şi cu vase conducatoare libero-lemnoase slab dezvoltate. Apa şi subsanţele nutritive sunt absorbite pe toată suprafaţa plantei, epiderma plantelor hidrofile lipseşte sau este foarte subţire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc pe suprafaţa apei şi submerse adică acvatice. Plantele hidrofile au mai multe celule cu clorofilă deci realizeză fotosinteza cu un numar mai mare de celule. Diversitatea plantelor hidrofile nu este aşa mare ca la cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform.

2.Higrofilele sunt plantele care trăiesc în mlaştini, pe marginea apelor şi pe pajiştile umede fiind plantele care fac tranzacţia de la plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele au caractere intermediare între plantele hidrofile si cele mezofile.

3.Mezofitele cuprinde plantele cu pretenţii moderate faţă de umiditate. Sistemul radicular al plantelor mezofite are o bună dezvoltare. Frunzele diferă foarte mult de la specie la specie, în funcţie de locul în care trăiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofite întregi sau incizate, glabre ori păroase, sesile sau peţiolate, şi cu forme variate. Au epiderma bine dezoltată în comparaţie cu cea a plantelor hidrofile, cu rol în apărare.

Frunzele mezofitelor au celule stomatice şi ţesut palisadic şi lacunos. Celulele ţesutului palisadic sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioară permiţând cloroplastelor să se grupeze în funcţie de intensitatea luminii. Ţesutul lacunos prezintă multe spaţii lacunare aflate în stransă legătură cu stomatele şi camera substomatică. Acest ţesut permite circulaţia cu uşurinţă a gazelor. Mezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pământ după numărul

speciilor. Xerofitele sunt plantele adaptate la uscăciune la mediu sezonier de apă sau cu deficit continu de apă. Aceste plante sunt caracteristice deşerturilor şi stepelor. În ţara noastră se găsesc la câmpie. Sistemul radicular este puternic dezvoltat la aceste plante care pot să absoarbă apa de la adâncimi mari.

II.Din punctul de vedere al temperaturi plantele se împart în:

1.Plantele hechistoterme - plante adaptate la temperaturi scăzute uneori chiar şi sub zero grade celsius, cresc în zonele reci şi în etajul alpin al munţilor. Pentru a rezista la temperaturile scăzute plantele îşi deshidratează treptat celulele si concentraţia sucului celular.

2.Plante microterme trăiesc la temperaturi cuprinse între 0-10 grade celsius, ele fiind răspâdite preponderent în pădurile de conifere şi montane.

3.Plante mezoterme sunt plantele care preferă regiunile cu temperaturi cuprinse între 10-20 grade celsius caracteristice zonelor subtropicale şi stepelor temperate.Mezotermifitele se găsesc la noi in sud, prin reprezentanţi ;castanul comestibil, mosmonul.etc.

4.Micromezotermele sunt numeroase în flora ţării şi reprezintă o grupă pretenţioasă la temperatură.

Tărnăuceanu Cristian, clasa a VIII-a A


Papagalul de mare îşi foloseşte ciocul atât pentru prinderea peştilor cât şi pentru săparea găurii în care îşi

construieşte cuibul. Chira de baltă coboară la sol doar pentru înmulţire, dupa care migrează spre sud peste oceane, făcând o

călătorie dus-întors de 30000 Km o data pe an. Aripile aproape rigide ale păsărilor colibri sunt legate de umăr printr-o articulaţie rotitoare care

permite păsării să zboare drept în sus pe şi înspre înapoi. Pulsul inimii sale este de 1200 de bătăi pe minut, în comparaţie cu 70 bătăi pe minut la om.

Multe dintre oasele păsărilor sunt nişte tuburi goale pe dinăuntru, protejate de rupere prin proptele interioare subţiri, care le fac foarte rezistente şi în acelaşi timp uşoare.

Ciocurile sunt de forme şi mărimi variate, iar

forma ciocului unei păsări reprezintă un bun indiciu privitor la modul de hrănire al păsării.

Forma şi mărimea aripilor sunt bune indicii ale stilului de zbor. Păsările care zboară planat au aripi lungi şi late, cele care prind prada din zbor au aripi înguste, cu vârfurile orientate spre înapoi. Păsările care zboară alunecat au aripile lungi şi înguste, iar păsările de pradă au aripile scurte şi rotunjite, care le permit o decolare rapidă.


Laba păsării reflectă stilul său de viaţă. Păsările de pradă au gheare, păsările înotătoare au labe membranate, păsările de baltă au degete lungi, iar

ciocănitoarele şi papagalii au două degete orientate

înainte şi două înapoi. Alte păsări au trei degete orientate înainte şi unul înapoi, pentru mers sau cocoţat în arbori.

Păsările de pradă

Acvila de munte are aripile late de

aproximativ 2 m fiind una dintre păsările răpitoare cele mai puternice.

Ghearele acvilei de munte sunt foarte ascuţite, omorând prada cu gheara care este în opoziţie cu celelalte.

Acvila de mare cu cap alb îşi caută de mâncare iarna, hrana acesteia fiind alcătuită din animale mai mici. Aceasta este simbolul

naţional al Statelor Unite.

Şoimul călător se aruncă cu viteza de 300 Km/oră asupra prăzii. Se estimează că văzul vindereilor este de opt ori mai bun decât al omului. Cea mai mare pasăre răpitoare este condorul ce trăieşte

în Anzi Distanţa dintre vârfurile aripilor întinse ajunge la peste trei metri.

Membrul cel mai mic al ordinului răpitoarelor este

şoimul pitic din India, care are distanţa dintre vârfurile aripilor întinse de doar 16 cm, adică este cât un cintezoi.

Chipăruş Denis Alexandru , clasa a VII- a A


Delta este un teritoriu special nu numai din punct de vedere geologic ci mai ales datorită faptului că devine un punct de atracţie pentru tot felul de vieţuitoare. Apariţia deltei a hotarat locul de întâlnire a păsărilor în migrarea lor anuală. Astfel, prin plasarea ei, Delta Dunarii a devenit un loc în care coexistă păsări cu cele mai variate origini geografice, alcătuind în final un adevărat paradis ce populează aerul, apele şi uscatul. Proporţia variabilă dintre apă şi uscat hotărăşte care dintre specii vor predomina într-un anumit an. Abundenţa de hrană pe care delta o oferă păsărilor a determinat instalarea aici a unui număr mare de specii. Delta s-a format pe parcursul a peste 16000 de ani şi reprezintă cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrând apa Dunării la intrarea acesteia in Marea Neagra.

„Paradisul p ăsărilor ”- cum mai este denumit ă Delta Dun ării este cea mai mare rezerva ţie de ţinuturi umede din Europa, un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogat ă faună ornitologic ă de pe continent (mai mult de 300 de specii, printr e care colonii unice de pelicani) şi ihtiologic ă (reprezentat ă de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dun ăre şi sturionii, de la care se ob ţine pre ţiosul caviar). Mai mult de 80% din suprafa ţa Deltei o reprezint ă apa. Delta este un loc de popas natural pentru p ăsările migratoare. Pelicanul obi şnuit este păsărea cea mai reprezentativ ă pentru aceast ă zonă, el fiind r ăsfăţatul acestui paradis al p ăsărilor.

Păsări - monumente ale naturii Condiţii deosebit de favorabile oferă Delta celor peste 300 de specii care au născut faima de paradis al păsărilor: cormoranul, pelicanul, lebăda mută, lebăda cântătoare, califarul rosu şi

alb, vulturul pescar şi codalb, egreta alba, etc. Legea protejeaza 10 specii – unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii

protejate pot fi divizate astfel:

- monumente albe – (cu penaj alb) – pelicanii: comun şi creţ, lopătarul, egreta mare şi mică, lebăda mută, lebăda cântătoare;


- monumente policrome – (cu penaj colorat în negru cu verde, galben, maro, albastru) - piciorongul, vulturul codalb, avozeta - sunt doar cateva.

Flora şi fauna Deltei îmbracă particularităţi ce transformă regiunea într-un monument al naturii.

Datorită multitudinii şi diversităţii speciilor de floră şi faună, ea este considerată un „muzeu” în aer liber. Mai mult de jumătate din populaţia mondială de cormorani mici şi gastec cu gât roşu îşi au cuiburile aici. Prin importanţa sa ca zonă piscicolă, cinegetică şi turistică, precum şi prin varietatea unică în Europa a faunei ornitologice, Delta Dunării a fost inclusă în 1990 de UNESCO în circuitul rezervaţiilor mondiale ale biosferei. Atât în delta fluvială, cât şi în cea fluvio - maritimă se întâlneşte o vegetaţie deosebit de bogată. Pe grinduri pot fi întâlnite păduri amestecate (plop negru, plop tremurător, stejari, meri şi peri pădureţi, salcie albă, ulm). În apele de aici poţi găsi din belşug calcani, bibani, crapi şi moruni, purtători de icre negre.

Vegetaţia biosferei cuprinde la fel de multe şi interesante specii de plante de la stejari şi până la nuferi.

Pădurea Letea, considerată monument al naturii, se găseşte pe braţul Chilia, la 7 km

sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante căţărătoare de origine mediteraneană, lianele formând galerii ce dau senzaţia de păduri tropicale. Având la bază toate aceste detalii putem spune că DELTA DUNARII este o rezerva ţie natural ă a biosferei .

Ababei Georgiana, Clasa a VI-a B


Zimbrul Cunoscut si sub denumirea de ,,bizon european” zimbrul este cel mai mare mamifer care se găseşte pe teritoriul ţării noastre. La nivel European, această specie a fost mereu în atentia cercetatoriilor zoologici deoarece la începutul secolului al XlX-lea au fost la un pas de dispariţie. Din fericire , situaţia s-a redresat, momentan numărul de exemplare în viaţă fiind de aproximativ 4000. Putem să-l vedem şi la noi în ţară în rezervţiile naturale din judeţele Neamt, Hunedoara,Braşov sau la grădina zoologică din Bucureşti.

Cum arată? Zimbrul este un animal greu, masculul poate atinge la maturitate chiar 920kg şi 1.90m înaălţime, iar femela 670kg (datorită acestei diferenţe majore de greutate şi înălţime sunt foarte usor de deosebit). O altă deosebire este faptul că la femelă se observă mult mai bine disproporţionalitatea dintre partea din faţă a corpului (umeri extrem de mari) şi bazinul foarte mic.Corpul este acoperit de o blană deasă cu fir destul de aspru,având o nunanţă maro-gri. Firele variază ca lungime, pe trunchi fiind chiar scurte şi din ce în ce mai lungi înspre cap,ceea ce dă impresia de barbă.

Unde şi cum trăieste? Cu câteva sute de ani în urmă, pe teritoriul Europei existau 3 specii de zimbri: zimbrul de preierie , zimbrul unguresc şi zimbrul caucazian. Din nefericire,vânatul excesiv a dus la dispariţia totală a celui unguresc şi aproximativ a celui caucazian. Doar cateva ţări din Europa, ca Rusia sau Polonia,se pot lauda cu existenţă acestor animale în sălbăticie. La noi spre exemplu se găsesc doar în rezervaţii naturale sau grădini zoologice. Este animal erbivor care trăieşte până la 28 de ani în captivitate şi ceva mai puţin în sălbăticie.

Stiaţi că… … desi sunt înruditi, zimbrul este diferit de bour, animalul al cărui cap apare desenat pe stema Moldovei? … zimbrul este simbolul naţional al Belarusului?


…în Polonia, ultimul zimbru din sălbaticie a fost ucis in 1919. În prezent acolo se află cel putin 700 de exemplare din specia nouă de hibrizi între cel de prerie şi cel caucazian din totalul mondial de aproximativ 4000? … în 1500,regele Sigismund I al Poloniei a impus pedeapsa cu moarrtea pentru braconarea acestui animal?

Ascurtulesei Alex—Gabriel, clasa a VII -a C

Calul Calul – este un mamifer erbivor copitat d e marime considerabil ă, fiind una dintre cele sapte specii moderne ale ge nului Equus. Calul domestic este un mamifer ce face parte din o rdinul Perissodactylia, Familia Ecvideelor. Corpul este zvelt, iar gâtul este puternic şi poart ă o coam ă. Trunchiul, cu piept lat, se sprijin ă pe patru membre lungi, musculoase, puternice, term inate cu câte un deget învelit în copit ă. Incisivii sunt îndrepta ţi oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafa ţa incisivilor apar ornamenta ţii, dup ă care se apreciaz ă vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini Si premolari se afla bara cornoa să. M ăselele sunt late, cu creste de smal ţ. Este folosit pentru c ăl ărie, dresaj (cai) şi consum de carne.

Filogenia calului Reconstituirea evolu ţiei calului s-a realizat pe baza studiului fosilelor. Str ămoşul îndep ărtat al calului, Propalaeotherium, era un animal de m ărimea unui câine, având mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul, celelalte fiind atrofiate), ce tr ăia în p ăduri, hr ănindu-se cu frunze. Într-o perioad ă de timp de aproximativ 50 de milioane de ani, calul devine animalul ierbivor, cu forma şi m ărimea din zilele noastre, atrofierea degetelor de la picioare fiind o adaptare la fug ă. Evolu ţia calului s-a putut urm ări în mod deosebit în America de Nord. Aceast ă evolu ţie are loc treptat, fiind documentat ă de fosilele descoperite. Astfel, procesul de evolu ţie a calului începe din perioada eocen ă, cu aproximativ 555 de milioane de ani în urm ă. Str ămoşul calului din aceea perioad ă era Hyracotherium numit de unii Si Eohippus, care se hr ănea cu frunze şi fructe din p ădure.

Mărimea sa era de 20 de cm în ăl ţime la um ăr. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi: era de m ărimea unei vulpi sau căprioare, avea spinarea încovoiat ă, gâtul, botul Si picioarele erau scurte, piciorul era asem ănător labei de câine (cu degete), craniul şi creierul erau mici.


În urm ă cu circa 50 de milioane de ani urmeaz ă un proces lent de evolu ţie, perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. Aceasta se produce prin hr ănirea mai variat ă, ce determin ă o

modificare a denti ţiei. Din Orohippus ia na ştere forma urmatoare

a calului (ca.47 miloane de ani) Epihippus. Din ţii devin mai tari şi mai bine fixa ţi, fapt explicat prin schimbarea hranei datorit ă schimb ării climei din America de Nord (clima uscata), prin reducerea zonei p ădurilor şi apari ţia stepei, str ămoşul calului adaptându-se la vegeta ţia specific ă de iar ăa a stepei.

Faza urmatoare de evolutie a calului Mesohippus a aparut în urma cu 40 de milioane de ani. Acest stramos al calului era mai mare, înal ţimea la um ăr fiind de 60 cm, spinarea mai putin încovoiat ă, gâtul, picioarele şi botul mai lungi, num ărul degetelor de la picior redus la 3 degete. În urma cu cca. 35 milioane de ani apare Miohippus, care era mai mare şi cu craniul mai lung decât forma precedent ă.

In urma cu 24 milione de ani, în familia calului se diferen ţiaz ă forme variate, dar unele forme dispar, incapabile s ă se adapteze la noile condi ţii de mediu. Linia care a supravie ţuit, adaptat ă la hr ănire cu frunze şi cu iarb ă.

Varianta urmatoare în evolu ţia cabalinelor este Parahippus, ce apare în urma cu 23 miloane de ani: animalul are înca tre i degete, posed ă însa din ţi mai lungi ca predecesorii lui.

Urmaşul sau, Merychippus, apare în urma cu 18 milioane de ani. Cu toate c ă are tot trei degete, calc ă numai pe vârfurile lor; dintii capat ă o form ă tot mai rezistent ă, apropiindu-se de forma denti ţiei actuale a calului. Din linia Merychippus iau na ştere un num ăr mare de variante, printre care şi varianta foarte asem ănătoare calului de azi, cu o denti ţie rezistent ă. În urm ă cu 15 milioane de ani apare Pliohippus, calul cu trei degete la picior, asem ănător calului actual, urmat de succesorul sau Dinohippus. Tipul calului de azi, Equus, apare în urm ă cu cca. 4 milioane de ani.

Calul din America de Nord dispare acum câteva mii d e ani, fiind readus de c ătre europeni, în procesul de colonizare a Americii, în secolul al XVI-lea. Calul readus în America se s ălb ăticeste din nou, aparând mustangul, calul indienilor din America; un proces asemanato r se produce în Australia cu calul şi m ăgarul.

Ivănescu Ioana , Clasa a VII– a C


Micul ecologist vă informează

Crocodili şi aligatori

Crocodilii şi aligatorii se numără printre reprezentanţii cei mai vechi ai faunei actuale; aceştia au existat încă dinaintea dinozaurilor.

Crocodilii şi aligatorii îşi schimbă dantura de peste patruzeci de ori. Printre reptile, crocodilienii au cel mai complex creier. Gavialul de Gange indian este specia de crocodil care petrece cel mai mult timp în apă bogată şi

cu un curs rapid. Exemplarele din speciile mari de crocodil pot rămâne sub apă peste o oră. În aceste situaţii,

urechea din exterior se închide peste timpan. II. Fluturi şi molii

Când este deranjată, omida fluturelui coadă de rândunică secretă o cantitate mică de substanţă de un roşu aprins prin spatele capului, care emană un miros neplăcut pentru a îndepărta prădătorii. Molia împăratului auriu din India, are “ochii” vizibili pe aripi. Aceştia seamănă cu ochii unui animal mai mare şi astfel îi ajută să îndepărteze prădătorii. Deşi nu sunt vizibile când molia se află în repaus, aceste pete ies la iveală când este deranjată, speriind prădătorul şi permiţându-i să scape. De asemenea fluturii şi moliile se bazează pe culoare şi camuflaj ca mijloace de apărare III. P ăianjeni

Masculul păianjenului Văduva neagră este mult mai mic decât femela. Pentru împerechere trebuie să o abordeze cu mare precauţie, deoarece dacă femela nu sesizează în el perechea ei, s-ar putea să îl mănânce

Femela păianjenului de pasăre cu genunchii de foc, originar din Costa Rica în America Centrală, stă mai mult în ascunzătoare, în timp ce masculul cutreieră pădurea în căutare de hrană.

Păianjenul Migdală trăieşte în galerii executate în sol şi căptuşite cu fire. Galeria se închide cu o trapă confecţionată din pământ şi din fire pe care păianjenul o poate deschide şi închide într-o a mia parte a unei secunde. Când sesizează o insectă în apropiere, împinge uşa, apucă insecta, o târăşte în galerie şi închide uşa după el.

Chiroced Răzvan , Clasa a VI- a A


Pădurea constituie o legătură între trecut, prezent şi viitor. Puterea de regenerare a pădurii este stabilă. Purtarea de vânt, de apă sau de animale seminţele - rodul puternicilor arbori semiceri, asigură derularea procesului de regenerare naturală a pădurii. Odată ancoraţi prin rădăcinile lor, puieţi arborilor de mâine încep o îndelungată luptă pentru supravieţuire. Regenerarea artificială a pădurii se realizează prin colectarea şi semănarea seminţelor produselor de arbori de certă valoare biologică şi prin creşterea asistată a puieţilor, în solarii şi pepiniere forestiere. Dacă regenerarea naturală a pădurii se realizează fără nici o intervenţie din partea omului, cea artificială (numită şi dirijată), este efectuată conştient planificat şi conservant.

Pădurea însemnă viaţă: de la sămânţa abia încolţită în pământ, până la arborii seculari, de la fluturele multicolor, până la uriaşul urs al carpaţilor. România adăposteşte cea mai numeroasă, mai densă şi mai puternică populaţie de urs brun din întreg arealul european. În vreme ce în mai multe dintre pădurile continentului nostru acest animal a dispărut demult, în arcul carpatic românesc, ursul brun continuă să existe. Pădurea este un mare şi complex organism viu, în necontenită transformare. Majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor. Marea diversitate a acestor ecosisteme este dată, la noi, de asocierile celor peste 3500 de specii de plante şi mai mult de 30000 de specii de animale. Pe Terra, presiunea umană asupra mediului este pe deplin ilustrată şi de impactul asupra pădurilor, manifestat din cele mai vechi timpuri. De fapt, extinderea civilizaţiei umane este legată de defrişări pe suprafeţe mari. Între om şi natură a existat şi va exista totdeauna o relaţie strânsă. Orice dezechilibru produs în natură afectează viaţa omului şi sănătatea planetei. Europa a fost cândva un ţinut plin de păduri. Pădurile sunt obrazul unui popor. Starea lor nu se poate improviza de azi pe mâine ca la o inspecţie sumar pregătită pentru a face impresii. Ele vorbesc precis o singură limbă, care spune lămurit, cât de conştient este un popor de rosturile sale, mai ales acum, când pădurile se pustiesc, când pădurile sunt un imens câmp de bătaie. Pădurea reprezintă un nesecat izvor de păstrare a sănătăţii, de stimulare a puterii creatoare, de prelungire a vieţii omului, dar şi de refacere a organismului.

În condiţiile creşterii stării de stres, contactul cu pădurea oferă largi posibilităţi de “compensare ambientală” sau “de deconectare informaţională”.

Deci accesul publicului în pădure reprezintă un drept moştenit prin naştere, un drept de acces la aer curat şi în consecinţă el va trebui asigurat şi reglementat prin lege.

Ştiţi care este rolul pădurii? Pădurea atrage precipitaţiile, apără pământul împotriva eroziunii provocate de vânt şi apă, fixează

şi susţine solul, nisipurile, reţine apa ploilor la nivelul solului, purifică aerul, asigură un climat mai blând; oferă fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, adăposteşte animale, păsări, plante; asigură condiţii optime pentru sănătate, turism; apărătoare împotriva poluării. Din dorinţa de avea cei mai bun şi cât mai mult pentru el şi ai lui, omul nu ţine cont de urmările acţiunlor sale. Defişează pădurile pentru a valorifica lemnul sub diferite forme, poluează apa pentru a scăpa de diferite substanţe toxice, până şi respiraţia este câteodată dificil ă datorită impurităţilor din atmosferă. Şi toate acestea, de ce? Pentru că tot ce ne favorizează pe de o parte, se întoarce ca un bumerang împotriva noastră, pe de altă parte.


Draga mea pădure, Îţi scriu cu durere, Că îmi pare rău, Că-I murdar, tărâmul tău. Aş vrea să-ţi spun, Să strângem într-un coş, Toate gunoaiele, Să te apărăm, de toate poluările!

Am să vorbesc, Să mă învoiesc, Să te facem iar curată, Cum erai tu altă dată!

Nicodim Cosmin şi Hîrtopeanu Adi, clasa a VI -a A

E dimineaţă. Am plecat într-un suflet de la casa bunicilor mei să te văd, să vorbesc cu tine, să te simt. Dar unde eşti….. Pădure…Mult iubită pădure! Mereu mi-e dor de tine ! Unde eşti! Nu uita clipele minunate petrecute în mijlocul tău. Stau în acelaşi loc unde odinioară mă plimbam şi mă jucam împreună cu prietenele mele animăluţele. Le strig! Dar nu-mi răspund! Oare ce s-a întâmplat? Dar ce tot spun? Tu eşti departe? Departe de gândurile fugare, departe de jocurile noastre? Stau la malul apei secate de gândurile negre ale oamenilor şi caut un răspuns. În jur văd copaci golaşi, trunchiuri sfârtecate, bucăţi de crengi împrăştiate şi petice golaşe de pământ. Caut o floare dar nu găsesc. Caut un pom dar nu-l zăresc. În depărtare cerul se uneşte cu pământul formând o perdea de un verzui strălucitor, dulce şi lini ştitor,un verde pur, ce transformă totul într-o mică lume verde. Doream să intru în această lume şi să te găsesc pe tine pădure, în leagănul verde de lângă casa bunicilor. Mă uit în jur. Eram în mijlocul pustietăţii şi mă simţeam prizonieră în lanţurile căutării. E o pustietate blândă, un vis hoinar. Deodată zăresc o frunză răsucită de un verde pal, o iau în mâini şi o întreb: Unde este pădurea în care mă jucam odată? Deodată, frunza se deschide, lumini verzi îmi străbat faţa, şi îmi spune: Acea pădure este mai departe ca oricând. Nu observi? Ea mai există doar în glasul tău, în amintirile tale, în foşnetul catifelat al frunzelor şi florile viu colorate din inima ta…Stă ascunsă în mintea ta şi se întinde pe o parte din sufletul tău . Se regăseşte şi în regretele acelor oameni care prea târziu au înţeles că bogăţiile ei trebuiau folosite cugetat şi ocrotite pentru înflorirea ei. Şi a dispărut! Iar eu, cu ochii cufundaţi în lacrimi, plâng şi întreb mereu: Unde eşti pădure, unde eşti!. Dar nu-mi răspunde nimeni!

Robotă Diana, clasa a VI – a B


Copacul Trist

k

Natura nu este numai a noastr ă şi nu putem dispune de ea a şa cum dorim pentru c ă o avem în p ăstrare şi trebuie s ă o păstr ăm vie şi pentru genera ţiile viitoare.

Piftor Alexandru, clasa a VI - a A

Să-şi povestesc o întâmplare, Ce- am văzut în ziua mare,

Duminică în pădure, Am văzut cum plânge-un pom. Întristat şi plin de milă, L-am asemuit cu-n om… Doamne, ce durere mare, Fără veste m-a cuprins, Când priveam uimit copacul, Ce nu contenea din plâns! Un bunic tăiase o creangă Şi lăsase doar un ciot, Ca să poată să agaţe Un hamac pentru nepot… M-aş fi dus la el să-l scutur, Să-i arăt cum plânge pomul, Dar mi-am zis: “În lumea asta Cine e mai rău ca omul?”

Sunt un cop ăcel, Tare mititel Un copil frumu şel, �i-a făcut un leg ănel, �i s-a rupt creanga cu el. De ani de zile a ştept, De-alungul timpului s ă cresc, Dar un om nu prea înţelept, M-a tăiat s ăţi folosesc. Eu, îi dădeam oxigen , Mai pre ţios decât un lemn.

Planteaz ă undeva întrun col ţ de natur ă un pom. El î şi va de oxigen şi te va umbri când vei avea nevoie de lini şte şi amintiri. Când vor fi mai pu ţini copaci decât oamenii....Noi.. ce vom respira?.. Stă în puterea celui care a rupt o creang ă de copac s ă sădeasc ă alături un puiet din care va izbucni VIA ŢA!


Pădurile , podoaba planetei noastre , cuprind , ca un imens brău verde , munţii , colinele , malurile apelor , câmpiile şi dealurile . Lemnul pădurilor a fost folosit din cele mai îndepartate timpuri . Alaturi de piatra şi argila , lemnul a oferit omului posibilitatea de a-şi realiza primele arme de vânătoare , primele unelte şi locuinte După descoperirea focului a avut un rol important şi în pregătirea hranei . Pădurile oferă adăpost pentru animale şi om . Ele reprezinăa un refugiu din calea zgomotului , a soarelui puternic , a vântului , e o oaza de liniste şi aer curat . Ce e mai placut decat sa stai la umbra unui copac în zilele calde de vară , să asculti trilurile p ăsărilor şi vântul foşnind prin frunze? Pădurile sunt surse de lemn , latex , răşini, fructe şi seminţe. Lemnul este un material important şi în industrie. Multe plante şi animale care trăiesc în păduri reprezint ă o sursă de hrană pentru oameni . Pentru ca să nu distrugă această comoară, omul a înfiinţat rezervaţii naturale în care se păstrează peisajul natural , oferind plantelor şi animalelor condiţii optime de viaţă. Pădurea produce oxigen şi consumă dioxid de carbon. Cantitatea de oxigen produsă de un stejar în timpul vieţii, este suficientă pentru un om ,timp de 20 de ani. Omul a fost strâns legat de pădure , de natură în general . A arătat aceasta prin opere literare însemnate . Marele Mihai Eminescu a elogiat pădurea în versuri de neuitat.

„ -Codrule cu râuri line ,

Pădurile reprezintă un filtru natural deoarece reţine în coroanele arborilor particule fine de praf sau cenusă. Pădurile reprezintă un factor de menţinere a echilibrului ecologic deoarece ele constituie cel mai importantfactor natural, eficient, stabil, inepuizabil. Acestea au rolul de a stabiliza clima locală şi a conserva calitatea solului.Distrugând pădurile omul a deschis calea aridităţii şi secetei. Defrişările excesive, fără discernământ, au dus la eroziunea solului. Ciclonii, incendiile forestiere,bolile arborilor, alunecările de teren şi alţi factori naturali,au în prezent,o influenţă minima în comparaţie cu defrişările. Pădurile pot furniza cantitati uriaşe de lemn de bună calitate. Astăzi este în continuare, foarte utilizat, în diferite domenii ale vietii umane (industria mobilei, hârtiei, chimică, în construcţii). Oferă adăpost omului şi animalelor De asemenea, pădurea reprezintă pentru om un refugiu din calea poluării, zgomotului, soarelui puternic sau vântului. şi o extrem de variată lume animală este adapostită sub haina ocrotitoare a pădurii. Multe animale, în special insectele şi păsările, polenizează copacii. Insectele primesc hrană din nectar şi alte substanţe, şi în schimb polenizează florile pe care le vizitează. Fructele de pădure, ciupercile comestibile, stupăritul pastoral şi vânătoarea au constituit întotdeauna o importantî categorie de surse pentru alimentarea omului.


Este o sursă de medicamente Pădurile conţin cea mai mare diversitate de plante şi animale de pe Terra. Astfel, pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetală sau animală. Substanţele medicinale deja descoperite, în special în pădurile ecuatoriale reprezintă o garanţie pentru succese terapeutice şi mai mari în viitor. Văzută de la distanţă sau de sus, bolta pădurii impresionează prin varietatea culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuanţe de verde care alternează pe suprafeţe imense. Sub acoperisul maiestuos al arborilor, îţi duc existenţa felurite familii de plante care, prin coloritul lor, încântă ochiul privitorului. Acest fapt este foarte important pentru omul modern care duce o viaţă stresantă. Frumuseţea pîdurii a impresionat si mulţi artisti care, prin arta lor, si-au exprimat sentimentele faţă de această perla a naturii Acum 2000 de ani, pădurile acopereau cea mai mare parte a Europei, Americii şi Asiei dar în prezent s-au restrâns drastic. Dintre toate tipurile de pădure, cel mai bine au rezistat pădurile ecuatorială şi tropicală umedă. Chiar şi în prezent sunt încă ţinuturi întregi de păduri tropicale umede în care omul nu a putut pătrunde. Acum este acceptat de oamenii de ştiinţă, că pădurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse, pe o mare perioadă de timp, când sunt lăsate intacte decât când sunt convertite la păşuni sau la alte habitate simplificate. Pădurea trebuie deci protejată pentru a-si putea manifesta şi dezvolta rolurile sale benefice. Zonele defrişate până în prezent sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare naturală pentru a reface vegetatia originală. Numeroase organizaţii naţionale şi internaţionale au fost înfiinţate pentru a se ocupa în special cu schimbarea şi conservarea pădurilor. Pădurile reprezintă un dar preţios de la Dumnezeu deoarece acestea menţin viaţa pe pământ şi atrag ploile, iar

misiunea noastra este de a avea grijă de păduri şi de componentele biosferei ce locuiesc în acestea.Pentru asta omul a intemeiat parcurile naţionale şi zonele împădurite protejate de lege. CURIOZIŢĂTI DESPRE PĂDURI • pădurile conţin între 50-90% din speciile

terestre. • pădurile tropicale acoperă 10 milioane de km

pătraţi. • pădurea este scutul cel mai eficient de

apărare a solului contra eroziunii. • cel mai bătrân arbore din lume este ''Zeul

Etern'' din California care are 12 000 mii de ani.

• cel mai înalt arbore din lume se numeşte copacul Mendocino avand 1 000 mie de ani şi peste 111 metri înălţime fiind în continuareîin crestere.

• cel mai periculos copac din lume este Machineelul. Acesta secretă o sevă foarte otrăvitoare şi periculoasă. La contactul cu pielea se formează băşici iar la contactul cu ochii este posibilă orbirea.

• aspirina a provenit iniţial din scoarţa unui tip de salcie.

• tăierea unui brad durează un minut dar ca să poată ajunge la maturitate ii trebuie intre 60-80 de ani.

• anual pe Glob, covorul vegetal format din păduri, culturi agricole, ierburi produc peste23 de miliarde de tone de oxigen. Peste 60% din aceasta cantitate este produsă de păduri.

• un metru pătrat de muşchi reţine 5 litri de apă.

Otto Francisc , clasa a VII-a A


Rolul pădurilor în schimbările climatice Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din

speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de

hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de

oameni.

Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului.

Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat

pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol. Sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru

păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie,

ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză

esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.

Exploatarea pădurilor într-un mod durabil Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor

elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice.

Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.

Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală.

Carbonul în păduri: creştere, tăiere, degradare

Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice. Crearea încrederii în această abordare presupune ca regulile să fie suficient de riguroase pentru a se asigura că acţiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cât şi la alte avantaje legate de mediu. Însă, fără o reducere reală la scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel de măsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Bouariu Andrei , clasa a VII a A


Pământul (Terra) este a treia planeta de la soare şi are în compoziţie piatra şi metal ca ingrediente principale, ca de altfel şi planetele Mercur, Venus şi Marte. Fiecare dintre acestea au o suprafaţă solidă, spre deosebire de celelalte planete gazoase.

Terra are o constituţie particulară în sistemul solar. Este formată din trei învelişuri specifice: atmosfera, hidrosfera şi litosfera, fiecare având o structură şi o constituţie complexă.

Atmosfera îmbracă globul terestru cu un înveliş gazos continuu de peste 3000 km, fiind formată din trei pături. Stratul inferior – troposfera – se intinde pana la 11 km în medie şi este constituit din azot (78,1 %), oxigen (20,9 %) şi gaze rare, dioxid de carbon şi vapori de apă (1 %). Aici se produc toate fenomenele meteorologice obişnuite. Al doilea strat – stratosfera (11-100 km) – este format din azot, hidrogen şi oxigen, în proportii variate, în raport cu înaltimea, dar de la 80 km hidrogenul devine preponderent.

În sfârsit, cel de-al treilea strat – ionosfera (100-3200 km) – este constituit din gaze foarte rarefiate şi puternic electrizate.

Presiunea atmosferica, inregistrata la nivelul marii, la latitudinea de 45o si temperatura de 15oC este de 760 mm/Hg. Presiunea atmosferica scade in raport cu altitudinea si cu temperatura.

Temperaturile extreme la suprafata solului sunt cuprinse între +80oC si -94,5oC. Temperatura medie anuală este de 14,8oC.

Hidrosfera cuprinde în primul rând aşa-numitul Ocean Planetar (oceanele şi mările deschise), care totalizează 70,8%din suprafaţa Terrei, cu o adâncime medie de circa 3800 m.

Apele oceanice au o concentraţie salină de 30-40%. La aceasta se adaugă apele interioare de suprafată (curgătoare şi stătătoare), pânzele freatice subterane şi apa în stare solidă din calotele glaciare (care reprezintă de 15 ori volumul apelor de suprafaţă).

Litosfera cuprinde pătura solidă (scoarta) de la suprafaţa Terrei a cărei grosime este de 70-120 km.

Structura internă a Pământului are urmatoarea constituţie : perisfera (1000 km) formată din magma, mezosfera (1800 km) alcatuită din compuşi ai fierului şi centrosfera sau nucleul (3500 km) formată din metale grele. Pământul dispune de un magnetism propriu determinat de prezenţa nucleului metalic.

Datorită unor conditii favorabile specifice Terrei (învelişul gazos protector, prezenta oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi întreţinerea vieţii.

Stilul de viaţă adoptat de oameni în ultima perioadă s-a dovedit a fi cam nechibzuit. Cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată în acest domeniu, cuprinzând concluziile a peste 1.300 de experti din 95 de ţări, demonstrează că maniera în care au fost până acum exploatate resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării însăşi posibilitatea Terrei de a asigura supravieţuirea generaţiilor viitoare.

Modalitatea dezechilibrată de folosire a bogăţiilor naturale a produs modificări ireversibile în sensibila balanţă care asigură viaţa pe Pământ.

Felul în care societatea şi-a asigurat în ultimii 50 de ani rezervele de hrană, apa potabilă, lemn şi petrol a dus la o adevarată degradare a mediului înconjurător

Mai mult de jumătate din îngraşămintele chimice utilizate până în prezent au fost aplicate după 1985, iar diversitatea regnului animal a fost redusă considerabil: între 10 şi 30% din speciile de mamifere, păsări şi amfibii sunt ameninţate cu dispariţia.

Nivelul resurselor de apă potabilă este mult sub pragul care ar putea acoperi nevoile actuale. Dintre recomandările mele : schimbarea anumitor comportamente de consum, o mai buna educaţie, taxarea mai usturătoare a celor care poluează mediul înconjurător.

Pocriveschi Marian, clasa a VIII-a A


Poluarea există în multe forme şi afectează mai multe aspecte ale mediului. Punctele-sursă ale poluării vin de la surse specifice, identificate cum ar fi conductele canalizărilor sau coşurile fabricilor. Există însă şi surse ale poluării care vin din diferite locuri, cum ar fi contaminarea unui râu dintr-o zonă urbană sau fumul de la ţevile de eşapament.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu materiale care dăunează sănătăţii, calităţii vieţii sau funcţionării naturale a ecosistemelor. Cu toate că o parte din poluarea mediului este un rezultat al acţiunii naturii, cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzată de activitatea omului. Există două mari categorii de materiale poluante sau altfel spus poluanţi. Aceştia pot fi biodegradabili, cum ar fi murdăria provenită de la canalizări, care se descompune prin procese naturale. Aceşti poluanţi devin o problemă atunci când apar în atmosferă mai repede decât pot ei să se descompună. Poluanţii nedegradabili sunt materiale care fie nu se pot descompune, fie se descompun mult prea încet. O dată apărută contaminarea, este foarte greu sau imposibil de a îndepărta aceşti poluanţi din mediu. Impactele poluării: Poluarea are de altfel un efect dramatic asupra resurselor naturale. Ecosisteme ca pădurile, lacurile, insulele de corali sau râurile aduc mari avantaje mediului înconjurător. Ele îmbunătăţesc apa şi calitatea aerului, sunt un habitat pentru plante şi animale şi produc alimente şi medicamente . Aceste ecosisteme pot fi oricând distruse din cauza poluării. Mai mult, datorită relaţiilor complexe dintre diferitele tipuri de organisme şi ecosisteme, contaminarea mediului poate avea efecte care nu sunt imediat descoperite sau care sunt greu de prevăzut. De exemplu, oamenii de ştiinţă pot doar să speculeze pe marginea posibilelor efecte ale micşorării stratului de ozon, singurul protector al Pământului împotriva dăunătoarelor raze ale Soarelui. Ploaia acidă este formată atunci când emisiile industriale se amestecă cu stratul atmosferic. Poluanţii pot fi duşi în nori distanţe lungi până a începe ploaia, ceea ce înseamnă că pădurile şi lacurile destul de îndepărtate de fabrici sau uzine pot fi afectate

Efectele acestor poluanţi pot fi imediate sau în timp. Efectele primare apar imediat după ce s-a produs contaminarea, cum ar fi moartea plantelor şi speciilor marine după vărsarea unei cantităţi de petrol în apă. Efectele secundare pot fi întârziate sau pot persista în mediu, poate chiar rămânând neobservate pentru mult timp. Aceste efecte, publicate de Rachel Carson în cartea ei apărută în 1962, ameninţă supravieţuirea speciilor contaminate şi au zeci de efecte chimice despre care nu se ştie încă. Pintilei Iustina , clasa a VII – a B


În epoca noastră una din marile probleme este formarea şi educarea elevilor în spiritul unor responsabilităţi umane în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător . De aceea copii trebuie învăţaţi, educatia

ecologica făcându-se începând cu primii ani de

viaţă , în familie, în gradiniţa, şi, apoi , la

şcoală.

PĂMÂNTUL în mâinile noastre.. Absenta sau ignorarea masurilor necesare de

aparare a mediului poate declansa o criza ecologica

cu consecinte catastrofale pentru omenire.

Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de

materii regenerabile în cantităţi şi ritmuri ce depăsesc

posibilităţile de refacere a acestora pe cale naturală au

produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.Dar

şi poluarea este o mare problemă: gunoiaiele, poluarea

aerului de autovehicule, a apei prin diferite forme au

depăşit limitele şi de aceea trebuie să luăm măsuri. Şi

cum altfel dacă nu cu ajutorul elevilor conştiincioşi. Ei

sunt viitorul lumii şi ei sunt cei ce trebuie învăţaţi aceste

lucruri importante prin diferite activităţi atât la scoală

,la diferite obiecte, cât si extraşcoalar, prin diferite

activităţi în aer liber.

Universul este mare,

Şi nimic nu-i la-ntâmplare,

Singur, Dumnezeu l-a creat

Iar mai apoi de grijă i-a purtat

L-a ocrotit , l-a îngrijit,

Şi omului l-a dăruit

Ca să-l veghem şi să-l păzim,

În armonie cu natura să trăim

Dar uneori noi mai uităm ,

Şi grija pământului… Nu mai purtăm

Pământul este casa noastră , a tuturor, Ne pronunţăm pentru binele oamenilor Pentru ca Pământul să fie prosper Ţineţi-l în mâini cu grijă, Şi va dăinui, aşa sper. Măinile noastre fac Minuni , pentru planeta noastră, Şi faptele rele nu tac, Ci ne duc spre o lume nefastă.

Ilcu Bianca , clasa a VII-a C


Nu, nu e vorba despre o tema artistică sau despre un stil de pictură, ci este un mare avertisment pentru noi toti…

Natura e pe moarte şi se duce uşor, dar sigur dacă noi nu facem ceva în legatură cu asta. Astfel se începe o întreagă aventură în căutarea modalităţii de salvare a naturii. Cum putem noi să salvăm natura, animalele, păsările şi toate vietăţile care sunt pe cale de dispariţie, foarte simplu să protejăm ceea ce a creat Dumnezeu. Cum putem să protejam fauna şi stepa Pământului, aici este mai greu, aici trebuie o mare voinţă. Să ne imaginăm cum ar fi lumea fără ursi polari, fără păsările viu colorate, fără tigri, lei ,căprioare şi alte animale sau cum ar fi fără plante sau arbori sau fără flori. Principalul motiv pentru care se datorează această distrugere lentă a naturii este poluarea de toate felurile şi de altfel, inconstienţa sau nepăsarea oamenilor faţă de ceea ce este în jurul său, vorbind despre natură . Şi astfel, mai multi oameni au pus la cale o strategie prin care să se reducă poluarea şi incet, incet vor reusi, căci sunt mulţi oameni dornici să salveze natura să facă Pământul un loc mai sănătos, de altfel mulţi oameni işi doresc sănătate şi o lume ferită de boli şi de durere. Mulţi oameni s-au înrolat la această echipă de salvatori care îşi dorec ca natura să se însănătoşească, dar aceştia vor avea de înfruntat lăcomia şi inconstienţa industriilor nucleare care nu îşi dau seama de poluarea ce o fac, dar şi de cruzimea industriilor textile şi a celor de mobile. Intr-un final vor reusi să facă Pământul mai “verde” şi astfel vor rămâne în istorie ca niste eroi care au salvat natura de la moarte.

Păduraru Diana, Clasa a VI-a B

Sfaturi de la un elev ecologist

1. Păstraţi lini ştea atunci când sunteţi în natură; 2. Aruncaţi gunoaiele doar în locurile special amenajate; 3. Protejaţi plantele şi animalele; 4. Respectaţi indicatoarele şi traseele amenajate; 5. Aprindeţi focul doar în locuri special amenajate şi stingeţi-l la plecare; 6. Nu spălaţi autovehiculele în albiile pâraielor; 7. Păstraţi locurile de popas curate; 8. Lăsaţi indicatoarele şi spre folosul altor turişti; 9. Urmele trecerii dumneavoastră pe aici nu trebuie încrustate în scoarţa arborilor; 10. Păstraţi natura intactă! Aşa vă veţi bucura de binefacerile ei ori de câte ori veţi reveni aici.

Herghelegiu Ionuţ , Clasa a V-a B


SOCOTRA- o insulă ciudată și fascinantă

Povestea insulei Socotra a început cu vreo

șase milioane de ani în urmă,în Pliocen, când

insula s-a separat de supercontinentul

Gondwana,ca urmare a derivei continentelor.

Atunci s-a creat un microclimatic unic, fapt ce a

permis faunei și florei să se dezvolte complet

diferit faţă de restul lumii. De altfel,pe această

insulă totul este diferit,viaţa se desfășoară într-un

alt ritm și nimic din ce ai învăţat la biologie nu îţi

mai folosește. Peisajele par extraterestre, copacii

contorsionaţi nu seamănă cu nimic din ce ai mai

văzut până acum, animalele pe care te-ai aștepta

să le vezi în apropiere Africii sunt inexistente, iar

oamenii nu seamănă nici cu arabii, nici cu

africanii,nici cu europenii.

Socotra este de fapt un mic arhipeleag format din

patru insule, aflate în oceanul Indian, aproape de

Cornul Africii, la 350 km de Peninsula

Arabica.Socotra este și numele insulei

principale,cea mai mare din întregul

arhipelag,care astăzi aparţine Republicii Yemen.

Socotra este, în fapt, o imensă rezervaţie

naturală,o bijuterie a Terrei,aproximativ 240 din

cele 800 de specii de plante fiind endemice

Vegetație extraterestră

Plantele de pe insulă au evoluat prin

dezvoltarea unor adaptări morfologice și

fiziologice, prin care să învingă clima uscată și

violenţele vânturilor musonice, care suflă din

puternice, iar suprafeţele lucioase,ceruite

și perii epidermici reflect radiaţia.

Cea mai stranie plantă de pe insulă este

cea numită sângele dragonului. Acest copac,

care ajunge la 8 metri înălţime, are forma unei

umbrele sau unei ciuperci uriașe, fiind o relicvă

din trecutul îndepărtat al Pământului.Are flori de

culoare galben deschis și fructe negre. Țesuturile

copacului secretă o rășină de culoare roșie,

folosită în industria farmaceutică, în cea chimică,

dar și în fabricarea viorilor. Cea mai apreciată

rășină este cea eliminată de copac în timpul

înfloririi. Rășina se adună sub formă de picături la

baza lăstarilor, de unde se poate culege.

Trandafirul deșertului este un arbore suculent ,

bizar, care impresioneză prin florile lui roz,

imense, ce explodează în aprilie, dar și prin

înălţimea care atinge cinci metri și prin diametru

de până la 3 metri. Trunchiul, de forma unei

butelii, este un rezervor de apă, util în timpul

verilor secetoase din această zonă, cu climă

aproape deșertică. Cele mai multe părţi ale

plantei sunt otrăvitoare, dar frunzele pot fi

consummate, ocazional, de către capre.


aprilie până în octombrie. Forma de umbrelă a

unor arbuști,cu toate plantele aliniate la aceeași

înălţime si gruparea arbuștilor în desișuri, îi apără

împotriva vânturilor

Trandafirul deșertului Sângele dragonului

Pe insulă trăiesc doar șapte mamifere

terestre. De altfel, singurele mamifere originare

de pe insulă sunt liliecii.

Socotra este un adevărat rai al ornitoringilor, cu

peste 178 de specii de păsări, dintre care 6

endemice, care de care mai spectaculoase și mai

caudate: Cisticola haesitatus, Cisticola incanus.

Emberiza socotrana, Nectarinia balfouri,

Onychognathus frater și Passer insularis, toate 6

fiind, din nefericire, pe cale de dispariţie.

Ornitoring Peștele-chirurg

Reptilele sunt reprezentate prin 24 de specii, din care

21 sunt edemice. Printre acestea se găsește și

Pachycalamus brevis, considerată o relicvă din trecut

a ceea ce a fost herpetofauna afro-arabă. Peștii care

populează recifele sunt multicolori, printre ei

numărându-se și peștii-chirurg.

Diversitatea faunei și florei din insula Socotra este egalată doar de cea din insula Galapagos,

biologii considerând Socotra un laborator viu pentru studiul evoluţiei.Aceste specii rare au supravieţuit

în Socotra, pentru că insula nu a fost atinsă de dezvoltarea modernă.

Această imensă rezevație naturală,Socotra,va rămâne mereu amintită ca fiind una dintre cele

mai fabuloase creații ale lui Dumnezeu!

Ştefan Alexandru , Clasa a VII-a C

Insulele Galápagos -sanctuar al

lumii Insulele Galápagos sunt un grup de insule în Oceanul Pacific fiind administrate de către Ecuador.

. (partea locuita); (imperiul insulelor)

Insulele Galápagos sunt situate la aproximativ 1.000 km depărtare de teritoriul continental al statului sud-american Ecuador. Oficial poartă denumirea de Archipiélago de Colón (arhipelagul lui Columb), însă sunt cunoscute ca Insulele Galápagos sau insulele țestoaselor, oferind un spatiu linistit oamenilor, dar si diferitelor specii de animale sau pasari. Doar patru dintre insule sunt locuite, acestea fiind: Isabela, Santa Cruz, Florena și San Cristobal.

Muntele Azul de pe Insula Isabela este cel mai înalt punct al arhipelagului, cu o înălțime de 1.689 m. Astăzi 5 dintre insule sunt locuite, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea cărora lucrează în industria turismului. Arhipelagul este de natură vulcanică. Se mai pot vedea cratere vulcanice pe unele dintre insule. Datorită izolării, s-a putut dezvolta o lume vegetală și animală aparte. Observațiile asupra faunei insulelor Galápagos l-au condus pe naturalistul englez


Charles Darwin la cunoscuta teorie evoluției noastre.

(amenintarea) Insulele Galápagos din Oceanul Pacific sunt unele dintre cele mai izolate insule de pe glob. Izolarea lor a dus la dezvoltarea unei game largi de animale și plante neobișnuite și uneori unice care au avut un impact enorm în deslușirea evoluției biologice. Insulele au șase zone diferite de vegetație pe care cresc aproximativ 700 de specii de plante, dintre care 40% sunt specifice doar acestei regiuni. Pe zona litorală, sau regiunea joasă de coastă, cresc plante ca mangrovele, care pot tolera conținutul ridicat de sare al apei marine. Deasupra zonei litorale se află o zonă aridă dominată de cactuși. Umiditatea crește cu altitudinea și deasupra pădurilor de cactuși giganți în formă de pară este zona de tranziție unde plantele aride se răresc și domină pădurile de plante perene(Care trăiesc și rodesc mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină). Pe insulele mai înalte, cum ar fi Isabela, pădurile fac loc vegetației de mare altitudine, în care domină arborele de mușchi Scalesia și înfloresc abundent orhideele. La o altitudine și mai mare se află o zonă fără arbuști; doar insulele Santa Cruz și San Cristobal au o altitudine suficient de mare pentru această vegetație

Păsările reprezintă o mare comoară a arhipelagului. Printre speciile de păsări existente aici se numără:

-cinteze: Deși nu sunt foarte frumos colorate sau încântătoare la privire, semnificația istorică și științifică a cintezei este fascinantă. Darwin a observat mai multe specii în timpul vizitei sale pe insule. În arhipelag există 13 specii de cinteze -pinguini: Pinguinii de Galápagos sunt o specie a acestor insule și sunt cea mai nordică specie de pinguin din lume și singura specie de penguin de la tropice. Sub apă, sunt la fel de grațioși ca orice pește dar pe uscat sunt extrem de rigizi și neîndemânatici. Pinguinul de Galápagos este singurul pinguin tropical din lume. Pești: Câteva sute de specii de pești circulă de jur împrejurul insulelor. Printre cele mai importante sunt: - peștele înger - peștele papagal -peștele țepos

rechinii: Probabil cel mai cunoscut dintre rechinii din acestă zona este rechinul ciocan, a cărui siluetă o poți observa oricând ondulându-se pe sub tine în timp ce înoți. Rechinul de Galápagos, specie endemică, și rechinul de recif sunt alte specii destul de întâlnite aici. Reptilele, in Arhipelagul Galápagos, principalele specii sunt : -țestoasele uriașe:

Probabil cel mai faimos dintre toți locuitorii insulelor și cel de al cărui nume este legat de denumirea arhipelagului, este țestoasa uriasă. Deși există o singură specie de țestoase uriașe si 14 subspecii caracterizate prin forme diferite ale carapacei, toate au existat de-a lungul vremii pe aceste tărâmuri. Din păcate însă, trei din aceste subspecii au dispărut, în timp ce o alta mai țestoasă a rămas – „Singuraticul George”, de care se leagă speranțele salvării speciei.

-țesoasa marină verde de Pacific: Ritualul reintoarcerii si depunerii ouălor reprezintă o atracție deosebită pentru


turiștii curioși. -iguanele: Există trei specii de iguană pe insule. Iguanele marine sunt singurele

iguane de acest fel din lume.

Acest loc minunat si retras poate fi considerat una dintre minunile făcute de Dumnezeu, ajutându-ne să menținem legătura mai uşor cu Creatorul său

Fociac Andrei, Clasa a VII-a

Insulele.Maldive

Sunt un "miriapod răsturnat" pe o suprafaţă de aprox 500kmp. Arhipelagul apare ca un puzzel de coral din peste 1000 de insule de diferite dimensiuni, înconjurate de ape limpezi de culaorea turcoazului. Palmieri exotici, ecuatoriali, umbresc plajele cu nisip foarte fin. Distanţele între insule sunt foarte mici oferind sansa de a face plimbări cu barca de la o insulp la alta . Din secolul al II-lea budismul a fost religia principală a locuitorilor, până în 1153 când în arhipelag a fost introdus islamul.

Maldivele sunt cel mai mic stat asiatic, atât din punct de vedere al populației cât și al suprafeței. Este de asemenea statul cu cea mai mică altitudine maximă din lume..

Pentru a se bucura liber de binefacerile naturii,omul trebuie sa profite de cunoştinţele sale în vederea creării, împreună cu ea, a unui mediu înconjurator mai bun. A ocroti si îmbunătăţi mediul înconjurător pentru genera-ţiile actuale şi viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial.

Dezvoltarea economică şi socială din ultima vreme impune luarea unor măsuri sistematice urmărilor dăunatoare ale exploatării neraţionale a solului şi subsolului, precum şi pentru protecţia aerului, a apelor,a faunei şi a florei şi la noi în ţara.Pe unele le vom descoperi împreună, pe altele vă dorim să le descoperiţi voi în viitor.„Toată natura e numai a ta, necunoscută de tine; orice întîmplare e numai conducere, pe care n-o poți vedea”.

Dorinţa sporită de îmbunătăţire a standarului de viaţă al unui număr din ce în ce mai mare de locuitori ai globului, precum şi ridicarea nivelului cunostinţelor stiinţifice şi tehnice ale omenirii au condus neîncetat la o creştere a volumului producţiei de bunuri Şi, implicit, la un costum crescut de resurse, având ca urmare atât tendinţa de secătuire a rezervelor limitate de resursele ale ecosferei..


În acest mod, conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei şi cele liniare ale tehnologiilor create şi susţine de actuala civilizaţie umană s-a accentuat progresiv, ajungându-se la ceea ce astăzi se numeste “criza ecologică”.

"E frumos aici", cred eu care, f ără să ştiu de ce, m-am trezit în mijlocul naturii. Din p ăcate, în ultimul timp omul se desparte de ea...

Tărnauceanu Cristian, clasa a VIII-a A

Gândeşte-te cum te simţi când te afli într-un parc. Cuvântul potrivit este : „Fericit”! Cred că aşa m-am simţit în când, la inceputul şcolii împreună cu colegii mei am mers în parcul din Săveni realizând o acţiune de curăţire a parcului, de informare şi educare. Acţiunea s-a desfăşurat pe mai multe direcţii şi anume : - un grup de colegi echipaţi cu saci şi mănuşi au strâns gunoaiele aruncate de oameni iresponsabili, alt grup a distribuit oamenilor fluturaşi cu mesaje ecologice; - eu şi alţi colegi reporteri am luat interviuri oamenilor aflând care este rolul lor în protecţia parcurilor, dorinţele privind parcul şi nemulţumirile lor . Cu bucurie am constatat că oamenii mai ales copiii petrec mult timp şi se simt bine în parc, că majoritatea au grijă de acest colţ viu al oraşului, lucru dovedit şi de colegii mei prin cantitatea mică de gunoaie strânse. Întradevăr, putem spune că avem un parc curat deoarece colegii mei au terminat repede curăţenia. Oare cei care se ocupă de acest parc au în grijă şi de alte colturi verzi din oraş? Eu cred că da, dar grija nu este la fel pentru toate părtile! Spun acest lucru, pentru că, la periferia oraşului nu mai domnea aceeaşi curăţenie, lucru dovedit de cantitatea mare de gunoaie strânsă din locurile respective.Oricum noi am încercat să-i responsabilizăm pe toţi dându-le fluturaşi cu mesajele noastre şi vorbindu-le despre importanţa menţinerii parcului curat. Dacă priveşti în jurul tău observi că omul nu trăieşte izolat. El se află în contact cu aerul care îl respiră, cu apa care cu pământul pe care umblă, cu lumina care îi călăuzeşte paşii, cu plantele care îl încântă prin frumuseţea florilor, cu animale. De foarte multă vreme însă, omul şi-a construit un mediu mai comod de viaţă, o locuinţă, un sat cu terenuri cultivate, un oraş cu multe clădiri, asfalt, maşini, fabrici şcoli, stadioane etc. Aşadar, în prezent, omul trăieşte într-un mediu artificial. „ Eu cred că dacă autorităţile locale şi cei responsabili pentru mediu s-ar implica mai mult în amenajarea şi curăţirea tuturor zonelor verzi din oraş, atunci timpul nostru liber în parc ar fi şi mai frumos”. „Bine zis !” îmi spun eu în gând auzind răspunsul unui cetăţean din parc, la una din întrebările mele. „Să recunoaştem totuşi, că sunt unele zone din parc care ar trebui amenajate şi transformate în locuri de joacă pentru copii sau de relaxare şi lini şte « imi răspunde o doamnă. « Aşa este » am confirmat eu fiind de acord cu acea persoană.


După activitate colegii mei au plecat spre casele lor iar eu îmbătaăt de mirosul naturii din parc m - am întins pe o bancă să mă adihnesc.

Sunt în căutarea unor locuri noi, la amiază dorm la umbra copacilor ,mâncând toate darurile naturii. Seara gă sesc flori noi, le fotografiez, imi place atât de mult dansul umbrelor la apusul soarelui,care îl petrec ca să-l văd a doua zi iar, şi desigur CERUL! Fotografiez fără limită cerul şi pentru asta ca de obicei nu-mi ajunge memorie pe aparaul foto. Neputând până la urma să transmit prin fotografie toata atmosfera,continui să o trec prin mine!

Am dat uitării gălăgia şi foşnetul glasurilor din mintea mea şi am ascultat-o şi am auzit! Linistea fără de prêt ! Am ascultat-o , da...!, e mai scumpă şi mai puternică ca orice medicament. Poţi să-ti permiţi să strigi o dată ca să purifici sufletul de toată mizeria care a mai rămas din oraş.! Un Oras verde care te înfăşoară în mireasma lui . Şi acest peisaj se schimbă în fiecare clipă şi această linişte nu poate fi de oprit! Ascult cântecul greierilor, care într-adevăr sunt niste fiinţe sfinte, glasul lor liniştit a carui sunet te trezeste dintr-un vis şi te aruncă în altul, unde întotdeauna te va trezi un izvor cu apa pură şi unde curg razele soarelui in cimpie.Primul lucru care-l fac,ma duc în vizită la flori, mă salut cu ele, după care ele îşi scutură polenul, încetişor trezindu-se, si nici nu reuşec să clipec din ochi şi se schimbă toată atmosfera în jurul meu. Zumzăind fluturii şi albinele dejа servesc darurile florilor , şi eu lîngă ele gust din fructele copacilor ! Sigură că fotografiez şi nu obosesc să fac asta pâna la sfârşitul toamnei lor

Mă trezesc din această feerie cu un gust amar că a fost doar un vis. „Dar vai! Unde este apa din parc? Nu văd nici un strop. Ar fi frumos aici un lac artificial, sau aici o fântână arteziană, ori un izvoraş, că mi-e tare sete. Oare acum fericirea mea este deplină ?” Sunt gândurile mele şi încă nu le-am notat pe toate. Trebuie să merg la şcoală.

Ababei Claudia , Clasa a VI-a B


� În Anglia a fost recoltată o varză uriaşă care cântărea 60 kg şi avea un diametru de 6,6 m. � Cea mai mare ridiche din lume a fost recoltată în Japonia şi cântărea 20 kg. � Un arbore de cafea poate produce maximum 1 kg de boabe. � Cea mai parfumată floare din lume este cactusul american? Parfumul lui se simte la o distanţă de un

kilometru. � Lotusul amazonic are frunze cu un diametru de 2 metri? O frunză poate susţine un copil în greutate

de 40 kg. � Cel mai „bătrân” măslin se află la Atena? El a fost plantat de Platon acum 2500 de ani. � Baobabul din Africa este arborele care trăieşte cel mai mult( 5000-6000 de ani). � Ficusul - pagodelor din India îşi întinde coroana pe o suprafaţă de 2-4 hectare, formând „o

adevărată pădure”. � Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pământ. � Ciocârlia este singura pasăre care cântă intens în timpul zborului? � Animalele care deţin recordul de viteză mică de deplasare sunt stelele de mare, cu 0,16 mm pe

secundă? � Pentru a realiza un kilogram de miere, albina parcurge 40.000 de zboruri ( ceea ce echivalează cu

ocolul globului pământesc) .. � Unele animale din deşert nu beau apă niciodată! Aşa sunt şoarecele săritor de deşert şi şoarecele

săritor de buzunare din America de Nord. Aceste animale preiau toată apa necesară din hrana pe care o consumă..

Poporul nostru, pe baza observaţiilor asupra naturii, prevede apariţia ploii după următoarele semne:

� Soarele arde tare; � Broaştele orăcăie; � Fluturaşii zboară la ferestre; � Furnicile fac muşuroi lângă drum; � Vrăbiile se scaldă în praf; � Găinile îşi caută un loc mai înalt pe care se aşează şi se ciugulesc; � Porcul zvârle cu râtul ţărâna pe spate; � Stricarea vremii e sigură în cazul în care animalul este văzut cu paie sau cu cocean în gură.

Chelariu Marian , clasa a VI -a A


VISUL Intr-o simplă zi de primavară fiind plictisit m-am aşezat lângă un castan bătrân punându-mi o pernă sub cap, am adormit. Neavând nici o idee despre cum m-aş distra singur am început să vorbesc cu castanul a carui umbră mă dormea . L-am întrebat dacă mai are vreun prieten sau dacă are familie dar copacul nu mi-a răspuns . Văzând acestea am crezut că am înebunit de am început să vorbesc cu un un simplu copac şi m-am aşezat mai bine. Apoi dupa câteva minute mi s-a b întâmplat ceva de-a dreptul incredibil , m-am intâlnit din nou cu acel castan numai că de data aceasta mi-a vorbit. Cu un glas duios mi-a spus asa:, ,Vino lângă mine să-ti arăt ceva '' Ajuns acolo din nou el mi-a vorbit A zis un singur cuvânt putin cam bâlbâit, A zis doar ,,Ajutor'' şi apoi el a murit . Mi-a parut rău de el, dar totuşi am zambit , Fiindcă în mintea mea un gând s-a trezit M-am reintors acasă cu capul de umăr sprijinit, Şi am luat o floare ce nu s-a ofilit, Mi-am luat şi harletul şi am plantat, Floarea din mâna mea lângă copacul uscat. Moscalu Madalin, clasa a VIIa A

NATURA UMANA Natura. Doar şase litere formează acest cuvânt frumos şi complex. Doar pământul şi cel ce la creat ştie ce multe locuri cuprinde natura. Bolta cerească cu toate stelele şi măreţul Soare ca şi mândra lună se îngrijesc cu mult drag de pământ şi tot ce este el dându-i căldură şi lumină pentru ca orice făptură să fie binecuvântată de ele. Pădurea este cel mai minunat colţ de rai pentru că aici vezi copacii falnici care-ţi emană oxigen. Aici auzi cântece ale miilor de păsărele cu pene viu colorate, aici întâlneşti floricele mici şi mari care doresc purtate şi hrănesc albiniţele care se grăbesc să adune mai mult polen, aici furnicile roiesc grăbite spre muşuroi iar grierul cântă de zor creând o armonie plăcută. Tot aici se odihnesc în liniştea blândă căprioare cât şi cele mai feroce animale. Tot aici în poieniţă însorită îşi găseşte loc de refugiu omul cu timpul şi sufletul este nit. Mă bucur de tot ca este în jurul meu munţii, dealurile, câmpiile şi ape line sunt binecuvântate dăruite nouă de creatorul nostru cel ce se numeşte Dumnezeu. Roman Lorena , clasa a VIII- a A


Acum noi trebuie să ocrotim rezervoarele de oxigen care sunt plantele şi în primul rând pădurile. Pădurile sunt uriaşii plămâni ai lumii. La noi în ţară preocupările pentru ocrotirea naturii ocupă un loc important. Mereu auzim vorbindu-se de faptele frumoase ale unor copii sau oameni mari care au salvat de la un incendiu o pădure sau au ocrotit diferite monumente ale naturii. Tot gândindu-mă la marea problemă care frământă omenirea, poluarea, am adorit. Imagini de nedescris se perindau prin faţa ochilor mei. Pământul se zvârcolea din temelii. Un vaiet prelung de durere sfâşietoare îi măcina toate măruntaiele. Un nor de fum se ridica înspre cer, lăsând în urma lui o dâră înnecăciosă ce acoperea clădirile, parcurile, pădurea seculară. Apele învolburate se retrăgeau cu groază în matca lor, frunzele copacilor îmbătrâneau şi mureau într-o vestejire nefirească, peştii oceanului îşi căutau ascunzişuri în adâncuri tainice, pe străzi oamenii purtau nişte măşti ciudate, păreau nişte fiinţe stranii, venite de pe alte planete . M-am trezit buimacă şi am deschis geamul. Mirosul îmbietor al florilor de tei a inundat încăperea. Sunt ferictă. A fost doar un vis urât, care a transformat planeta pentru o clipă într-un coşmar, nedorit de nimeni. Noi locuitorii acestei planete, trebuie să-i ascultăm strigătul de disperare până nu va fi prea târziu. Pintilei Iustina , clasa a VII-a B

Eu si lumea mea Toţi trăim pe ‘Planeta albastră’ , numita grandios Terra, toţi suntem parte a acestei lumi mirifice pe care am primit-o în dar de la Dumnezeu, dar în acelaş timp fiecăruia dintre noi trăieşte şi în propria lui lume interioară , tainică şi seducatoare, înălţată din praful propriei noastre minţi şi din apa sufletului nostru.


Apa O găsim peste tot în natură O-ntâlnim chiar şi-ntr-o mură, O găsim în corp la voi Apa-i totul pentru noi. Apa nu are culoare, Ea niciodată nu moare, Este veşnic pe pământ, O găsim şi-ntr-un mormânt. Apa, ia forma oricui, Nu-i a ei şi nici a lui. Ea, nu este a noastră, O găsim în Planeta albastră. În deşert nu prea e apă Poţi să dai tu chiar la sapă Apă tu de vei găsi Eu copil nu m-oi numi. Robota Diana , clasa a VII- a B

DE CE? de Ababei Claudia , clasa a VI-a B

De ce? De ce? De ce? O întrebare la care nu mi s-a răspuns. De ce s-a întâmplat aşa? Răspundeţi-mi, vă rog! Într-o secundă totul s-a năruit. Toate speranţele noastre pentru viitor, Toată munca noastră de-o viaţă. Ploaia a venit şi a distrus totul. Vă rog, ajutaţi-mă!


PLANETA ALBASTR Ă Terra e o insulă albastră Ce pluteşte pe marea infinită A Universului. E leagăn de viaţă, E izvor de speranţă Între Venus şi Marte. Ea îmbrăţişează Căldura şi lumina Soarelui ,

Natura

Cerul e senin,

Luna-i prinsă-n glastră

pe a mea fereastră.

Păsările migrează ,

Plantele visează,

plecându-se mereu

pe sufletul meu .

Nuferii cei albii

Plutesc,

lin, lin, lin

Pe al meu destin.

Isac Diana, clasa a VII-a B

Pentru a ni le dărui nouă, oamenilor.

E casa noastră dragă, Trebuie s-o preţuim! Trebuie s-o ocrotim!

Ea îmbrăţişează, Căldura şi lumina Soarelui

Pentru a ni le dărui nouă, oamenilor. E casa noastră dragă. Trebuie s-o preţuim! Trebuie s-o ocrotim!

Brăişteanu Luminiţa , clasa a V-a A SOLUL Eu, care vă dau de toate Aer, hrană, chiar şi plante Priviţi cum sunt răsplătit Poluat şi necăjit. Vai, săracul, vai de mine! Ce să fac să-mi fie bine?

Vise Ziua păsărelele cântă în înaltul cerului, Iubirea florilor, Noaptea stelele cântă –n adânc. Tăcerea apelor În zori , florile plâng pe pământ. Farmecul viselor, Noaptea visele triste închid Pleoapele florilor. Căruntu Elena Clasa a V-a A

Am speranţă în copii Că ei mă vor îngriji.

Ei toţi trebuie să înţeleagă, Dacă viaţa le e dragă,

Pe mine să mă-ngrijească, Şi să nu mă mai rănească.

Gherman Mădălina, clasa a VI-a B


Copil ca tine sunt şi eu!

Plantele şi animalele au nevoie de îngrijirea şi de dragostea noastră. a) Cum îngrijeşti planta din ghiveci? b) Cum îngrijeşti un animal mic? c) Enumeraţi plante şi animale întâlnite în basme! d) Creaţi un scurt text despre un pui de animal îngrijit de voi.

1. Arătaţi asemănările care există între om, plante şi animale. 2. Stabiliţi îndatoririle copiilor faţă de mediul înconjurător. 3. Imaginaţi-vă cum ar fi viaţa noastră fără plante şi animale. Scrieţi un text cu titlul “Un

vis urât”. 4. Desenaţi un tablou din care să se vadă cum îngrijesc şi ocrotesc copiii planeta noastră.

Dezbateţi: BA DA! BA NU!

Andrei: Tatăl meu este pescar. Merg cu el la pescuit, deşi, este sezon interzis! Liviu: Eu nu merg cu tata la vânătoare, dar mi-a spus că a vânat odată o capră neagră. Şerban: Eu încarc pe spinarea măgăruşului nostru poveri, pe care de-abia le poate duce un cal mare. Vlad: Eu o sperii pe surioara mea, ameninţând-o cu balaurul! Ea se teme şi de ieduţ, de mâţă! Cristi: I-am dăruit mamei o floare de piatră, de la munte, cumpărată de la nişte ciobani.

David: Voi faceţi cel mai mare rău naturii! Nu ştiţi că icrele sunt ouăle din care vor ieşi alţi peştişori? Renata: Imposibil! Capra neagră este ocrotită de lege. E doar o poveste … vânătorească! Andreea: Este o crimă! O să-l omori şi vei regreta! Carmina: Procedezi rău că o sperii. Ea nu ştie că balaurul e doar în poveşti! Va avea mereu frică de animale. Anca: E frumos că-i faci bucurii mamei tale! Dar tu ai greşit, deoarece ai încurajat nişte persoane certate cu legea.

Mesaj! Unele plante şi animale sunt protejate prin lege. Banariu Eduard, clasa a VI-a A


Copilul şi strada!

Drepturi şi îndatoriri pe stradă. Însemnează îndatoririle pe care le respecţi cu X Drepturi: Mă pot bucura de dreptul de a merge pe stradă liber, alături de ceilalţi pietoni. Îndatoriri: 1. Nu deranjez şi nu împing trecătorii 2. Merg fără a alerga şi/sau a lovi 3. Nu strig spre a deranja pe ceilalţi 4. Pun hârtiile în cutiile de gunoi 5. Traversez cu atenţie 6. Nu mă joc pe stradă 7. Nu mă cert şi nu mă bat cu colegii 8. Salut persoanele cunoscute

În parc Drepturi şi îndatoriri în parc. Însemnează îndatoririle pe care le respecţi cu X Drepturi: Mă bucur de dreptul de a mă plimba liber, şi de a mă bucura de binefacerile soarelui şi ale aerului curat. Îndatoriri: 1. Mă plimb liniştit, respectând liniştea celorlalţi. 2. Nu rup florile sau crengile arborilor. 3. Arunc hârtiile numai la cutiile de gunoi. 4. Nu scrijelesc trunchiurile arborilor sau băncile. 5. Pun flori la monumentele eroilor. Pintilei Antonio, clasa a VI-a B


V-aţi gândit?…

1. De ce oamenii au cultivat plante, au îngrijit şi crescut animale, încă din cele mai vechi timpuri?

2. Care este legătura oamenilor cu plantele şi animalele? 3. De ce credeţi că plantele şi animalele au nevoie de îngrijirea şi de

dragostea noastră? 4. De ce nu ar fi posibilă viaţa animalelor şi nici a omului, fără plante?

Ce s-ar întâmpla, dacă… Ar dispărea Soarele? Nu ar fi nici o plantă? Formulaţi păreri personale despre nevoia unui echilibru în natură şi rolul plantelor verzi. Creaţi dialoguri potrivite, care să se finalizeze cu un mesaj. “Pământul nu ne aparţine nouă, ci ne-a fost împrumutat de strămoşi. Este răspunderea noastră să oferim un viitor mai bun! a) Ce legături sufleteşti se întâlnesc în diferite cazuri: • Între om şi plantele pe care le cultivă şi le îngrijeşte; • Între om şi animalele pe care le creşte pe lângă casă. b) Cum se explică legăturile afective dintre animale şi om? Cobuz Ana, clasa a VII-a A Descoperiţi păsările din Delta Dunării, încercuind unele litere pentru a forma nume de păsări:

N I N A R O M R O C P P E S C Ă R U � I E B E C A Ţ I N E U L O P Ă T A R I F Ă I R A R E I U L F I C Ă L I F A R I G R A E T E R G E R Â A N G Â R L I Ţ E � T I R O C O C A U T I L E B E D E R L E S

Ababei Georgiana, Clasa a VI-a B


Se nasc, trăiesc, mor… 1. Tot ce este viu are… 2. Animal fricos. 3. Regele animalelor. 4. Trăiesc în apă. 5. Mormăie prin pădure. 6. Miaună. 7. De pe lac strigă mac, mac… 8. Animalele de pe lângă casa omului. 9. Celelalte animale sunt… 10. Vestitor al primăverii. 11. Are trompă.

4 7 10 3 6 8 9 1 2 5 11

Pe cărările vacanţei ( pe coloana AB veţi obţine denumirea celui mai mare vârf din munţii Făgăraş)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1. Cea mai mare staţiune de pe litoralul românesc. 2. Denumirea romană a celui mai mare oraş din Transilvania. 3. Port la dunăre, la vărsarea în Marea Neagră, marcând sfârşitul Deltei Dunării. 4. Fosta capitală a Ţării Româneşti; renumită printr-o frumoasă mănăstire (trei cuvinte). 5. Vechea denumire a oraşului Constanţa. 6. Locul unde Baiazid a fost învins de Mircea cel Bătrân. 7. Cel mai mare şi mai frumos castel din România situat la Sinaia. 8. Locul Marii Uniri (două cuvinte). 9. Vârf în Munţii Bucegi, având o cruce înaltă din metal, vizibilă de la poalele sale.

10. Apă care intră în ţară la Baziaş şi străbate peste 1000 Km până la vărsarea sa în mare

Ilaşcu Bianca, clasa a VIII-a A


Nu te costă nimic, dar valorează mult, Este odihnă pentru cei îngrijoraţi, mângâiere pentru cei descurajaţi, rază de soare pentru cei trişti şi

cel mai bun antidot natural pentru necunoscut. - Hai să ne jucăm de-a grădina zoologică! spune Mirel. - Cum să ne jucăm? întreabă Titi. - Foarte simplu. Eu sunt ursul, iar tu imi aduci miere. - �tii că săptămâna trecută m-am otrăvit cu nişte ciuperci?

- Vai de mine! �i mai trăieşti? Pisică îşi întreabă puiul ei înainte ca acesta să plece la joacă: - Ce ai învăţat astăzi la meditaţii? - Limbi străine, mămico. - Spune-mi şi mie un cuvânt. - Ham. Unchiul îşi întreabă nepotul: - Ionel, a fost bun papagalul pe care ţi-am luat? - Da, l-am mâncat cu poftă

Pescuit cu ghinion

Un pescar amator, isteţ la matematică, se înapoia de la pescuit. Văzându-l cam posomărât, fetiţa sa, Mirela îl întrebă:

- De ce eşti supărat, tată? - Cum să nu fiu, îi răspunde el, când ştiu câţi

peşti am prins de astă dată: 6 fără cap, 9 fără coadă şi 8 pe jumătate.

Câţi peşti a prins acest pescar isteţ?

La vânătoare Un vânător venea de la vânătoare cu tolba

plină. Avea 2 iepuri, 3 raţe şi 4 fazani. Poţi preciza câte picioare veneau de la vânătoare?

Pilat Adnana , clasa a VII-a B

Felicitări pentru.....

Robotă Diana din clasa a VII-a B a redactat

„Scrisoare pentru pădure”

Galeru Mario clasa a VI-a A – a dat

răspunsurile corecte la ghicitori( tunet, fulger,

ploaie, animale: iepure, şoarece, vulpe, plante:

ferigă, trandafir , ciulin)

Ilascu Bianca clasa a VIII- a A a răspuns corect

la puzzle şi rebus.

Iată în ce constă concursul din numărul acesta al revistei: Trimite-ţi răspunsurile jocurilor: gicitori şi puzzle. Redactaţi o scrisoare ECO pe tema„O şcoală ECOLOGICĂ”. Vă doresc SUCCES!!!

Scoala cu clasele I- VIII , Saveni

Documents

Revista ECO- Jurnal Nr.2