“Nici un om de geniu, nici un sfânt, nici un Dumnezeu nu îi poate spune unui
om cum trebuie s triasc. Fiecare trebiue s descopere în el însui propria sa
înelepciune, tiina secret a sufletului”
REVISTA CLASEI XIII F RUTA PROGRESIV
COLEGIUL TEHNIC “EMANUIL UNGUREANU”
“Atenia acordat celuilalt este cea care face s circule mai repede energia
vieii”
TIMIOARA-IUNIE-2012
3. BOLEANU DANIELA - diriginta
Toat viaa este coal
Spritul omenesc este ca un hambar atât de greu de umplut încât, din punctual
de vedere al cunoaterii, reprezint o prpastie.
Baza prudenei const în a înelege bine ce e folositor i ce e vtmtor.
John Amos Comenius
O persoan puternic tie cum s îi ordoneze viaa.
Chiar i cu lacrimi în ochi, tot are puterea s spun zâmbind "e în ordine
îneleptul nu spune ce tie, iar prostul nu tie ce spune (Proverb turcesc)
GÂNDURI
Politee i curtuazie
Politeea, curtuazia sau arta bunelor maniere au ca funcie esenial atenia de a nu îl
deranja pe cellalt, de a nu-l face s se simt stingherit, iar ca finalitate, constituie uleiul
necesar pentru a face s funcioneze relaiile interpersonale i rotiele sistemului social.
De obicei este vorba despre un ansamblu de atitudini i comportamente, codificate în aria
unei culture date: respectful acestora permite fiecruia s se simt mai bine sau cel puin
s se simt confortabil în prezena celuilalt. Fiind politicoi i amabili, ne înscriem în
ordinea propunerii, a invitaiei, a unei ofrande gratuite, pe de o parte i a discreiei, a
deschiderii i a disponibilitii, pe de alt parte.
Colegi de clas
Am devenit un colectiv!
Am realizat c suntem o clas care are bune i rele! Am
învat s ne iubim; s ne respectm reciproc!
CONSTANTIN TSATSOS despre tiin
tiina ne-o d contactul cu lucrurile, înelepciunea ne-o d distana fa de acestea.
Herbert Spencer despre tiin
tiina este cunoatere organizat.
Cine scrie, citete de dou ori.
Nu e de prerea ta cel ce te aprob, ci cel ce te imit (Grigore Moisil)
Oamenii se împart în dou categorii: unii caut i nu gsesc, alii gsesc i nu
sunt mulumii (Mihai Eminescu)
Albert Camus despre respect
Nimic nu este mai detestabil decât respectul bazat pe team.
Herbert Spencer despre tiin
tiina este cunoatere organizat.
Am ajuns la final de ciclu!
S ne amintim înelepciunea lui Peulus:
De la 0 la 21 de ani trebuie s ne formm învâmd împreun cu ceilali,
De la 21 la 42 de ani trebuie s ne formm muncind,
De la 42 la 63 de ani trebuie s ne formm formându-I pe alii,
De la 63 la 84 de ani trebuie s ne formm povestind celorlali povestea
tribului sau a clanului nostrum,
i dup 84 de ani, când ajungem la cea vârst, totul este posibil!
Nicolae Iorga despre educaie
Makarenko despre educaie
Totul educ: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând i în cea mai mai
mare msur, oamenii. între acetia, primul loc îl ocup prinii i educatorii.
S nu credei c v educai copiii numai atunci când discutai cu ei, când le dai
sfaturi, ori le poruncii. Îi educai în orice moment al vieii [...]
Familia este un factor important i de rspundere al educaiei. Prinii o conduc i
rspund de ea în faa societii, a fericirii lor i a vieii copiilor.
Disciplina nu se realizeaza prin oarecare msuri “disciplinare”, ci prin întregul
sistem de educaie, prin întregul stil de via, prin toate influenele la care sunt
supui copiii. Astfel îneleas, disciplina nu este nici cauz, nici metoda, nici
mijlocul de educaie just, ci rezultatul ei.
Oamenii cumpra pantofi pentru imaginea pe care acetia le-o creaz despre
ei înii - de brbie, de feminitate, de rafinament, de originalitate, de putere
de seducie, de autoritate. în prezent, firma noastr vinde emoii, nu pantofi.
(Francis C. Rooney)
Se spune c intelectul e dat omului ca s cunoasc adevrul. Intelectul e dat
omului, dup prerea mea, nu ca s cunoasc adevrul, ci s primeasc adevrul.
Cugetri memorabile de Petre UEA
Copilul nu datoreaz prinilor viaa, ci creterea.
“Omul nu poate devein om decât dac este educat” John Amos Comenius
unei inutile munci de verificare...”
EMIL CIORAN
“Un diplomat este un om care-i amintete întotdeauna ziua de natere a unei
femei, dar nu-i amintete niciodat vârsta ei”
Robert Frost despre diplomat
Trebuie s îndrznesc, fie c izbutesc, fie c nu.
În fiecare din noi exist un Univers, conturat În mare parte de propriile experiene
de via.
A spune bun ziua un obicei care se pierde
A spune bun ziua este începutul unei adaptri, este pregtirea unui schimb, a unei
legturi. Cel mai bun mod de a face acest lucru const în a o spune fr grab, privindu-l în ochi
pe cel cruia i se adreseaz acea urare de “bun ziua”. Dac adugai un zâmbet din toat inima,
vei semna un pic mai mult iubire i linite în lume. În acest mod uneori, putei s schimbai
starea de spirit a interlocutorului vostru – i a voastr, pentru acea zi.
A spune bun ziua, înseamn, iniial a ura (i nu a prezice) o zi frumoas i bun
celuilalt. Înseamn a oferi o privire binevoitoare unui necunoscut, ca pe un sprijin pentru a
suporta apoi ziua ce urmeaz.
A îndrzni s spui bun ziua înseamn s salui imprevizibilul vieii.
LIBRRIA CRTURETI
Bine ne pot face numai unii oameni; ru ne pot face toi.
“Binele este esenial, iar rul accidenial”
Platon
Un cltor fr cunotine e ca o pasre fr aripi (Sa’-di Gulidstan, 1258)
Dac stai s judeci oamenii, nu mai ai timp s-i iubeti (Maica Tereza)
Drumul cel mai cunoscut e cel mai scurt.
Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglind
Imaginaia e i ea o surs de informare (Grigore Moisil)
Ocaziile mici sunt adeseori începutul unor mari iniiative (Demostene)
TELEMARATONUL SPERANEI
Sunt succese care te înjosesc i înfrângeri care te înal (Nicolae Iorga)
Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici.
A te lsa implicat într-un conflict are consecine rele chiar dac ai dreptate.
Întotdeauna va fi prea târziu pentru un lucru pe care nu l-ai fcut la timp.
Libertatea este dreptul sufletului de a respira.
Henry Ward Beecher despre libertate
Judec-i succesul dup lucrurile la care a trebuit s renuni pentru ca s-l obii.
A avea caracter înseamn a-i concentra i a-i întri energia voluntar, înseamn a
te elibera de influenele din afar, a pune unitatea în locul contradiciilor, în sfîrit
a birui toate formele laitii i ale moliciunii.
Forster despre a avea caracter