REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

1/2005

Chiºinãu ¬ 2005

AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA

Ă

EDITOR:

COEDITOR:

CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE

Mesajul dr. Kamil IDRIS,Directorul General al Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI),

cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale,26 aprilie 2005

GÂNDEŞTE, INVENTEAZĂ, CREEAZĂ!Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale este o ocazie deosebită

de a reflecta asupra modului în care creativitatea umană şi inovaţia ajutăla făurirea unei lumi mai bune.

Mesajul nostru pentru Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectualedin anul acesta – Gândeşte, Inventează, Creează – este adresat în special tinerilor.

Capacitatea omenirii de a crea şi inova este nelimitată.Ea reprezintă o resursă umană fundamentală, cu un potenţial nelimitat.Şi acest potenţial se manifestă cel mai eficient la tânăra generaţie.

Indiferent de ţara unde s-au născut şi de statutul lor social,tinerii au unele trăsături remarcabile: sunt curioşi şi receptivi la tot ce este nouşi neexplorat; sunt gata în permanenţă de a experimenta cu obiectele utilizate

frecvent, promovând noi idei, tehnologii, fiind în căutarea unor soluţiineconvenţionale.

În preajma Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale,dar şi în permanenţă, scopul nostru trebuie să fie acela de a încuraja tinerii

de pretutindeni să recunoască creatorul, artistul din ei, pe cel care rezolvă problemele,deoarece inovarea şi creaţia sunt resursele de care depinde

prosperitatea societăţii. Din aulele universitare de astăzi vor ieşi viitoriiîntreprinzători, oameni de ştiinţă, proiectanţi, artişti.

OMPI s-a angajat să promoveze o cultură în cadrul căreia tineriisă-şi poată realiza potenţialul creativ.

Prin intermediul unor sisteme şi structuri eficiente ale proprietăţii intelectuale,OMPI încearcă să-i ajute pe creatorii din toata lumea să-şi valorifice creaţiile

şi prin aceasta să contribuie la progresul social,cultural şi economic al societăţilor din care provin şi al lumii întregi.

Gândeşte, Inventează, Creează.Acest îndemn trebuie să stimuleze tineretul spre o realizare concretă

a celor mai frumoase năzuinţe.

3

Inte

llect

us 1

/200

5C

UPR

INS /

CO

NTE

NTS PRIMORDIAL OBJECTIVES

Strategic objectives for the development ofscience and innovations Acad. Gheorghe DUCA

Protection of the author rights and related rights inthe Republic of MoldovaDorian CHIROŞCA

ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY

Some aspects of the inventive activity in the field ofmedicine and pharmacyŞtefan NOVAC, Stefan GAJIM, Petru GROSU

Evaluation of the inventions – the important factorfor the development of the economyMihai CUCERIAVII, Ana ZAVALISTÎI, Ion DIVIZA

Examination of signs falling under the effect of theArticle 7(2)b) of the Law No. 588/1995Violeta JALBĂ

Evaluation of the intellectual property (from thelocal experience) (2)Iurie BADÂR, Raisa CRAVCENCO

Experience of the TUM in the commercialization ofthe inventionsVictor SOSNOVSCHI

Innovation, counterfeit and exclusivity in the marketOvidiu DINESCU

INTERNATIONAL COOPERATION

The European project for the Republic of MoldovaLiliana VIERU

At the International Exhibition of the IndustrialProperty “Archimede – 2005”Ana ZAVALISTÎI

INTELLECTUAL PROPERTY AND MARKETECONOMY

Autochthonous pharmaceuticals. The impact of thepharmaceutical industry on the economy of the countryVasile PROCOPIŞIN

INNOVATIONAL TECHNOLOGIES

The analyze of the kinetic features of convectiondrying method for cherriesAndrei LUPAŞCO, Galina DICUSAR, AlionaMOŞANU, Olga LUPU

Welding technology: advanced methodsValentin AMARIEI, Ilie BOTEZ, Mihai BUNESCU

INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMANRESOURSES

Patents in the university worldMario CERVANTES

OBIECTIVE PRIMORDIALE

Obiectivele strategice ale dezvoltării ştiinţeişi inovării

Acad. Gheorghe DUCA

Apărarea dreptului de autor şi a drepturilor conexeîn Republica Moldova

Dorian CHIROŞCA

ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

Unele aspecte ale activităţii inventive în domeniulmedicinii şi farmaceuticii

Ştefan NOVAC, Ştefan GAJIM, Petru GROSU

Valorificarea invenţiilor – factor importantîn dezvoltarea economică

Mihai CUCEREAVÎI, Ana ZAVALISTÎI, Ion DIVIZA

Examinarea semnelor ce cad sub incidenţaarticolului 7(2)b) din Legea nr. 588/1995

Violeta JALBĂ

Evaluarea în domeniul proprietăţii intelectuale(din experienţa locală) (2)

Iurie BADÂR, Raisa CRAVCENCO

Experienţa comercializării invenţiilorla UTM

Victor SOSNOVSCHI

Inovare, contrafacere şi exclusivitate pe piaţăOvidiu DINESCU

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Un proiect european pentru Republica MoldovaLiliana VIERU

La salonul internaţional de proprietate industrială„Arhimede-2005”

Ana ZAVALISTÎI

PROPRIETATEA INTELECTUALĂŞI ECONOMIA DE PIAŢĂ

Medicamentele autohtone. Impactul industrieifarmaceutice asupra economiei ţării

Vasile PROCOPIŞIN

TEHNOLOGII INOVATIVE

Analiza caracteristicilor cinetice la uscareavişinelor prin metoda convectivă

Andrei LUPAŞCO, Galina DICUSAR,Aliona MOŞANU, Olga LUPU

Tehnologia sudării: metode avansateValentin AMARIEI, Ilie BOTEZ, Mihai BUNESCU

PROPRIETATE INTELECTUALĂŞI RESURSE UMANE

Brevete în lumea universitarăMario CERVANTES

5

9

16

20

34

39

44

48

53

55

57

60

64

66

Inte

llect

us 1

/200

5

4

The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară

de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS AFLUX DE FORŢE TINERE

Raporturile statutului cu economiaîn viziunea liberală (2)

Elvira PĂLITU

NUME NOTORII

Valeriu Canţer, un lider de generaţieDumitru BATÎR

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Зависимость морфологии предметов ремесла,выполненных из камня известняка-

ракушечника, от естественных свойствматериала (на примере изделий, найденных

на территории Республики Молдова) (1)Михаил ПУЗУР

Asociaţii de protozoare intestinale la copiiicu BDA

Mihai STANCU

REPERE ACADEMICE

Concurs naţional de susţinere a ştiinţeişi inovării

Colaborare în domeniul utilizării surselorionizante şi radioprotecţiei

Ştiinţa academică şi spaţiul informaţionalvital

AGEPI NEWS

Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”

Totalurile Concursului”Marca comercială a anului2004”

Conferinţa internaţională în domeniul medicinii

Proprietatea intelectuală, un patrimoniuce trebuie protejat

Expoziţia „Invenţii şi tehnologii noi”

MOZAIC

Lupta împotriva contrafacerii – una din priorităţilenaţionale ale Rusiei

DICŢIONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

RIDENDO

JUBILIARI LA AGEPI

PUBLICITATE

AFFLUX OF THE YOUNG FORCES

Relations of the country with the economy in theliberal conception (2)Elvira PĂLITU

WELL-KNOWN NAMES

Valeriu Canţer - a leader of the generationDumitru BATÎR

SCIENTIFIC COMMUNICATION

The morphology dependence of the handycraftarticles made of the limestone - shell rock,of the material natural characteristics (from theexamples of the articles find out on the territory ofMoldova) (1)Michail PUZUR

Protozoa intestinal associations by childrenwith ADDMihai STANCU

ACADEMIC REFERENCE POINTS

National competitions on the encouragement ofthe science and innovation

Cooperation in the field of the utilization ofionizing sources and radiatuion protection

The academical science and the vital informa-tional space

AGEPI NEWS

The National Exhibition “Fabricated in Moldova”.

Totals of the competition “Commercial mark of2004”

International Conference in the field of medicine

Intellectual property - the patrimony that shall beconstantly protected

The Exhibition “New inventions and technologies”

MOZAIC

Combating of counterfeit – one of the nationalpriorities of Russia

THE INTELLECTUAL PROPERTY EXPLICATIVEDICTIONARY

RIDENDO

AGEPI JUBILEES

PUBLICITY

68

72

77

83

89

89

90

91

94

95

97

99

100

102

104

105

106

5

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE

acad. Gheorghe DUCA,Pre[edinte al Academiei de {tiin\ea Moldovei

Conform Codului, sub auspiciile AŞM activeazăsavanţii din toate structurile de cercetare –universitare, de ramură, private şi academice.Astfel, Academia a devenit de facto o instituţiepublică de interes naţional; în plus, prin Acordulde parteneriat între AŞM şi Guvern, Academieii s-au delegat competenţele Guvernuluiîn domeniul ştiinţei şi inovării.

O altă realizare importantă reprezintă sporireasubstanţială a finanţării în sfera ştiinţei şi inovării,volumul investiţiilor fiind practic dublat faţă de anul2004. Cea mai mare parte din mijloacele alocatede la buget sunt utilizate pentru plata salariilor şiindemnizaţiilor, care au fost majorateconsiderabil. De asemenea, s-au alocat, pentruprima dată de la declararea independenţeiRepublicii Moldova, mijloace financiare pentrucrearea condiţiilor de muncă, procurareaechipamentului, utilajului şi literaturii necesare,deplasările de serviciu şi editarea revistelorştiinţifice.

OBIECTIVELE STRATEGICEALE DEZVOLT+RII {TIIN|EI {I INOV+RII

Elaborarea cadrului legislativ-normativ, concretizat în textul Codului pentru ştiinţăşi inovare – o “constituţie” modernă a comunităţii ştiinţifice, concepută în spiritul realităţilorşi cerinţelor actuale – constituie o realizare de vârf în domeniul de referinţă din RepublicaMoldova. Acest important document a schimbat radical rolul şi locul Academiei de Ştiinţeîn noul sistem de organizare şi administrare a cercetării.

Astfel, adoptarea Codului pentru ştiinţă şi inovarecontribuie substanţial la ameliorarea situaţieideplorabile în care ajunsese ştiinţa şi savanţii peparcursul ultimilor ani. Totodată, noua legereprezintă un pas concret în vederea integrăriieuropene a ţării.

Obiectivul major pentru dezvoltareaştiinţei şi inovării îl reprezintă aziimplementarea preconizărilor Coduluiîn cauză. Prin adoptarea acestui docu-ment strategic, savanţilor şi inventatorilorle-au fost delegate largi împuterniciri,li s-au ameliorat condiţiile de activitate,de remunerare a muncii etc. În schimb,din partea lor se cere o responsabilitatesporită faţă de organizarea şi realizareacercetărilor, noi abordări strategiceîn sfera ştiinţei şi inovării.

Inte

llect

us 1

/200

5

6

OBIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE Cele mai multe din argumentele invocate pentrujustificarea stării deplorabile din domeniul ştiinţeiautohtone nu mai sunt valabile. Acum e timpul săse schimbe şi atitudinea noastră faţa de muncă.Cu mare regret, constatăm că deocamdatădisciplina de muncă lasă mult de dorit. În uneleinstituţii, majoritatea lucrătorilor care deţin funcţiiimportante în structurile lor vine la Academie doardupă salariu.

Evident, va trebui să treacă ceva timp până vomreuşi să schimbăm unele tradiţii perimate ce s-auînrădăcinat în colectivele academice; respon-sabilitatea pentru ameliorarea situaţiei revine întotalitate conducătorilor de secţii, institute şistructuri de orice nivel. Anul 2005 va fi unul decisiv,întrucât instituţiile de cercetare şi inovare vor fisupuse acreditării, adică vor lupta pentru obţinereamandatului de încredere din partea ConsiliuluiNaţional pentru Acreditare şi Atestare, demon-strând competitivitate şi capacităţi de a valorificaeficient mijloacele bugetare. Evaluarea şiacreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovăriiva constitui una dintre principalele modalităţi deridicare a nivelului calitativ al cercetării pe plannaţional şi internaţional, contribuind la:

Ô concentrarea potenţialului de cercetare;

Ô optimizarea exploatării bazei materiale;

Ô ameliorarea condiţiilor pentru dezvoltareaşi valorificarea patrimoniului ştiinţificşi tehnologic acumulat de institute.

O altă sarcină importantă, având tangenţe directecu acreditarea, o constituie optimizarea reţelei deinstituţii de stat din sfera cercetării şi inovării.

Este foarte important ca în procesul transfor-mărilor preconizate să nu distrugem buneletradiţii şi şcolile ştiinţifice, fapt care ar avearepercusiuni nedorite, ireversibile. Vom analizaminuţios fiecare fenomen în parte, pentruobţinerea avantajelor organizatorice şi a uneiînalte eficacităţi a cercetărilor.

Realizarea obiectivului major - implementareaCodului pentru ştiinţă şi inovare - va fi determinatăîn mare măsură de priorităţile strategice dedezvoltare a sferei ştiinţei şi inovării, care au fostaprobate de Parlament şi negociate cu Guvernul.

Aceste priorităţi prevăd lansarea pe o durată de 7ani a 38 programe de stat care preconizează:

în primul rând, dezvoltarea şi susţinereacercetărilor în domeniul informatizării societăţii,biomedicinii, nanotehnologiilor, biotehnologiilor,utilizării raţionale a resurselor, protecţiei mediuluiambiant etc., care trebuie să contribuie laobţinerea unor progrese semnificative înindustrie, agricultură, farmaceutică şi în altesectoare tradiţionale ale economiei naţionale;

în al doilea rând, promovarea unor programe decercetare care vor contribui la identificareaparticularităţilor socio-umanistice şi culturale,caracteristice Moldovei, prin cele mai proeminentevalori umane şi tradiţii seculare.

În procesul stabilirii şi aprobării temelor şiproiectelor dictate de aceste priorităţi, ne vomconduce cu predilecţie de următoarele criterii:

1 . FUNDAMENTALISMULCERCET+RILOR

Trebuie să recunoaştem că în unele domeniicontinuă să persiste tendinţa de dezvoltare acercetărilor prin extindere, prin metoda spoririivariabilelor pentru depistarea unor anumiteefecte, atribuindu-le acestora o importanţăexagerată, în condiţiile când lipsescimplementările concrete şi cercetarea ca atare.Epoca acestora a rămas în secolul trecut şi, dinperspectiva zilei de mâine, trebuie să ne axămmai cu seamă pe aprofundarea investigaţiilor, peexplicarea fenomenelor, mecanismelor şiproceselor, pe identificarea şi sinteza genelor,astfel încât să avansăm în procesul decunoaştere şi să modernizăm tehnologiile deimplementare a rezultatelor.

2 . CAPACITATEA DE A REZOLVAPROBLEMA {TIIN|IFIC+

Cert este faptul că cea mai substanţialăcontribuţie la patrimoniul ştiinţei, cele maioriginale elaborări se realizează în colectivelemixte. De aceea banii alocaţi suplimentar dinbuget vor fi distribuiţi cu preponderenţă pentrususţinerea colectivelor interdisciplinare,

7

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE interinstituţionale, interuniversitare, createtemporar pentru rezolvarea unei problemeconcrete.

3 . COMPETITIVITATEACERCET+RILOR

În economia de piaţă, cererea şi oferta constituiemecanismul de bază al dezvoltării. Ar fi normal caşi în sfera cercetării să funcţioneze acestmecanism, adică tematica şi rezultatele obţinutesă facă faţă concurenţei, sa fie solicitate. Deaceea, vom susţine cu preponderenţă cercetărilece vor beneficia de cofinanţare locală sauinternaţională, în special, de la agenţii economicicare ulterior vor utiliza rezultatele acestor cercetări.Competitivitatea conduce la performanţă îndomeniul cercetării. Iar ştiinţa, conform datelorConsiliului Europei, contribuie cu 25-50% lacreşterea economică şi la ameliorarea continuă acalităţii producţiei.

Este evident faptul că realizareaprogramelor de stat în sfera ştiinţeişi inovării trebuie să genereze şi la noi,în Moldova, un impact decisiv al ştiinţeiasupra dezvoltării economice şi socialea ţării.

De aici rezultă un alt obiectiv strategic:favorizarea şi stimularea colaborării întreorganizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării şi agenţiieconomici.

În scopul realizării acestor politici a fost creatăAgenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic.Deja în anul curent va fi alocată suma de 3667,4mii lei pentru realizarea programelor de transfertehnologic. Mai mult ca atât, conform Coduluipentru ştiinţă şi inovare, susţinerea activităţilor detransfer şi valorificare a rezultatelor ştiinţifice estestimulată prin acordarea unor facilităţi fiscale şivamale, alocarea de subvenţii şi credite bancarepreferenţiale, care îi avantajează pe toţiparticipanţii la procesul de implementare arezultatelor ştiinţifice în economie.

În vizorul conducătorilor de orice nivel, precum şial cercetătorilor, trebuie să se afle în permanenţăşi un alt obiectiv important ce rezultă dinimplementarea Codului - intensificarea cooperăriiinternaţionale şi integrarea în Spaţiul Europeande Cercetare.

În anul curent îşi începe activitatea Centrul pentruproiecte internaţionale şi, de asemenea,demarează implementarea Planului de acţiuniRepublica Moldova - Uniunea Europeană.

Colaborarea cu organismele internaţionale îndomeniul ştiinţei şi inovării vizează următoareleobiective:

Ô aprofundarea colaborării cu organismeleinternaţionale cu care sunt stabilite relaţiitradiţionale – MRDA/ CRDF, INTAS, NATO,UNESCO, SOROS, AIEA (Viena), IUCN(Dubna), academiile din spaţiul european şide pe alte continente;

Ô dezvoltarea cooperării bilaterale cu structuriledin sfera cercetării din România, Rusia,Ucraina, Polonia etc.;

Ô colaborarea în cadrul programelor CentruluiŞtiinţifico-Tehnologic de la Kiev etc.

Pregătirea cadrelor de înaltă calificareşi colaborarea cu universităţile reprezintăun alt obiectiv ce rezultă din preconizărileCodului. Cercetarea şi educaţia suntindispensabile; ele impun promovareaunor politici adecvate în toată lumea,inclusiv în tânărul nostru stat.

Obiectivele integrării ştiinţei şi învăţământului vorfi susţinute prin:

Ô coordonarea reciprocă a activităţilor decercetare şi inovare cu programele educa-ţionale universitare şi postuniversitare;

Ô extinderea programelor postuniversitare,inclusiv a celor desfăşurate în instituţiile decercetare;

Ô desfăşurarea unor proiecte comune aleorganizaţiilor de cercetare şi celor deînvăţământ;

Inte

llect

us 1

/200

5

8

OBIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE Ô utilizarea comună a infrastructurii ştiinţifice şiexperimentale;

Ô susţinerea şi dezvoltarea potenţialului uman,obiectiv strategic suprem, realizat printr-opolitică de punere în valoare a potenţialuluicreativ şi a personalului competent din sferaştiinţei, asigurându-se păstrarea continuităţiişcolilor ştiinţifice şi crearea condiţiilor pentrutransmiterea cunoştinţelor de la o generaţiela alta.

Ulterior, eforturile de dezvoltare a potenţialuluiuman se vor concentra pe:

Ô ridicarea prestigiului profesiei de cercetător;

Ô atragerea şi menţinerea în activităţile decercetare a tineretului cu performanţeprofesionale deosebite; crearea unui liceuacademic de copii talentaţi, eventual, a uneiuniversităţi academice etc.;

Ô ameliorarea continuă a sistemului deevaluare şi remunerare a personaluluiştiinţific, inclusiv prin acordarea directorilor de

instituţii a prerogativei de a stabili angajaţilorsalarii fără restricţii;

Ô stimularea colaborărilor internaţionale şi amobilităţii cercetătorilor noştri în alte ţari;

Ô facilitarea accesului cercetătorilor la surselede informare ştiinţifică şi tehnică (publicaţii,servicii informaţionale specializate,manifestări ştiinţifice etc.).

În domeniul stimulării factorului uman s-auîntreprins deja acţiuni importante, cum suntinstituirea şi diversificarea premiilor acordatecercetătorilor, majorarea numărului de premiinaţionale pentru realizări deosebite în domeniulştiinţei şi tehnologiilor. Astfel, în anul curent vor fiacordate pentru prima oară premii băneştisubstanţiale cu titlul: Savantul anului, Inovatorulanului, Cel mai tânăr inovator. S-au instituit bursenominale, de exemplu, Bursa Ablov, fapt ce artrebui să devină o tradiţie şi la noi. Vor fi acordateîn continuare burse guvernamentale de excelenţăşi, evident, tradiţionalele premii anuale aleAcademiei.

C u certitudine, realizarea obiectivelor stabilite va conduce la o transformare radicală în ştiinţa Republicii Moldova, la o adevărată revoluţie în cercetările fundamentale

şi aplicative prin care vom avansa sub aspect metodic şi metodologic la nivelul exigenţelorinternaţionale, devenind competitivi pe piaţa mondială şi, în acelaşi timp, făuritori ai uneieconomii moderne în ţara noastră.

SUMMARY

Elaboration of the legislation, defined concretely in the text of the Code on Science andInnovation as a modern „constitution” of the scientific community settled in the spirit ofrealities and actual requirements, constitutes a top realization in the field of science andinnovation of the Republic of Moldova. This important document has radically changed therole and the place of the Academy of Sciences in the new system of research organizationand administration.

9

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE

Cu cât este mai ridicat nivelul de protecţie aldreptului de autor şi drepturilor conexe, cu atâtautorii sunt mai încurajaţi să creeze; cu cât estemai mare numărul creaţiilor în literatură şi artă, cuatât mai numeroase sunt utilizările auxiliare aleacestora în industria de carte, de înregistrărisonore sau audiovizuale, precum şi de montare aspectacolelor. În concluzie, încurajarea creaţieiintelectuale este una din condiţiile de bază aledezvoltării sociale, economice şi culturale.1

În Republica Moldova, după obţinerea indepen-denţei statale, necesitatea stringentă de a protejadreptul de autor şi drepturile conexe a fostdeterminată de creşterea alarmantă a niveluluipirateriei manifestate prin reproducerea şidifuzarea exemplarelor de opere şi fonograme (înspecial ale titularilor străini). Explicaţia e simplă:

în acea perioadă nu exista nici un reprezentantdin străinătate al titularilor de drepturi de autorsau de drepturi conexe, iar legislaţia naţională dindomeniu nu asigura un grad de protecţie adecvat.Reproducerea şi comercializarea operelor şifonogramelor devenise o afacere deosebit deprofitabilă, asigurând venituri considerabile, faptsesizat în scurt timp de infractori. Iată două dincauzele ce au condus la creşterea enormă anivelului pirateriei în perioada 1990-2000:

1. Veniturile fabuloase provenite din comercia-lizarea producţiei piratate, care depăşeau decirca trei ori cheltuielele suportate;

2. Sancţionările pentru încălcarea dreptului deautor erau nesemnificative, iar pentru violareadrepturilor conexe lipseau în general.

AP+RAREA DREPTULUI DE AUTOR

{I A DREPTURILOR CONEXE}N REPUBLICA MOLDOVA

Dorian CHIRO{CA,vicedirector general AGEPI

1 WIPO, Introducere în proprietate intelectuală, ed. ROSETTI, 2001, pag.142.

Progresul tehnico-ştiinţific este de neconceput fără un sistem de protecţie efectivăa drepturilor asupra proprietăţii intelectuale. Asigurarea protecţiei dreptului de autorşi drepturilor conexe reprezintă un factor important pentru păstrarea moştenirii naţionale,constituind un element esenţial al dezvoltării unui stat.

Inte

llect

us 1

/200

5

10

OBIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE Bunăoară, în Codul cu privire la contravenţiileadministrative, art. 51/2 (redacţia anului 1996),pentru folosirea produselor muncii intelectuale,inclusiv a produselor muncii intelectuale aautorilor străini fără a avea încheiat un contract cuautorul sau cu succesorii lui de drepturi, pentruînsuşirea paternităţii asupra produselor munciiintelectuale, inclusiv asupra operelor literare, deartă sau ştiinţifice, folosirea lor în oricare alt modilicit, precum şi constrângerea lor la copaternitate,se prevedea aplicarea unei amenzi în mărime de15 salarii minime persoanelor fără funcţii derăspundere şi până la 25 salarii minimepersoanelor cu funcţii de răspundere.

Codul penal din 1994 prevedea sancţiuni maiaspre. Pentru folosirea operelor literare, de artăsau ştiinţifice, inclusiv a operelor autorilor străini,fără a încheia contract cu autorul sau succesoriilui de drepturi, încălcarea stipulaţiilor legii şi alecontractului de folosire a acestor opere, însuşireapaternităţii asupra unei opere străine, folosirea lorîn oricare mod ilicit, precum şi constrângerea lacopaternitate, contravenienţii trebuiau săispăşească o pedeapsă de muncă corecţionalăpe termen de până la doi ani sau o amendă înmărime de până la 60 salarii minime.

Încălcarea dreptului de autorşi drepturilor conexe nu se rezumă doarla factorul criminologic al fenomenuluide piraterie, dar comportă şi un gravpericol social caracterizat prinurmătoarele consecinţe nefaste:

1. Încălcarea drepturilor constituţionaleale autorilor operelor de artă,literatură sau ştiinţă;

2. Încălcarea drepturilor titularilor dedrepturi care au achitat remuneraţiade autor şi, prin urmare, nu potacoperi cheltuielile investite în pro-ducţia audio-vizuală, muzicală şi soft.

3. Cauzarea unor pierderi considerabilebugetului naţional, prin neachitareaimpozitelor aplicate la comercializareasuporturilor materiale.

În principal, există două metode de protecţie adrepturilor de autor şi drepturilor conexe:jurisdicţională şi nejurisdicţională.

Metoda jurisdicţională presupune soluţionarealitigiilor ce ţin de încălcarea drepturilor de autor şidrepturilor conexe prin intermediul organelor destat, în special prin judecată.

Metoda nejurisdicţională presupune întreprin-derea unor acţiuni de sine stătătoare de cătrecetăţeni sau organizaţii de protecţie a dreptului deautor şi drepturilor conexe în vederea asigurăriiunei protecţii adecvate obiectelor protejate, fără aapela la organele jurisdicţionale ale statului.

Cea mai efectivă şi mai des aplicată metodă deprotecţie este cea jurisdicţională. În acest sens,ţinem să menţionăm: legislaţia RepubliciiMoldova stipulează că, în dependenţă decaracterul şi gravitatea încălcărilor, distingem treiforme de asigurare a drepturilor de autor şidrepturilor conexe – forma juridico-civilă, formajuridico-administrativă şi forma juridico-penală.De asemenea, art. 38. (3) al Legii privind dreptulde autor şi drepturile conexe (în continuare Lege)prevede că persoana culpabilă de violareadrepturilor de autor sau drepturilor conexe poartărăspundere în conformitate cu legislaţia civilă,administrativă şi penală.

Să examinăm conţinutul fiecărei forme deprotecţie, precum şi evoluţia ei în cadrul normatival Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 38 al Legii,

titularul drepturilor exclusive de autor şial drepturilor exclusive conexe este îndrept să ceară de la persoana care i-aîncălcat drepturile:

a) recunoaşterea drepturilor sale;

b) restabilirea situaţiei existente până laviolarea dreptului şi încetareaacţiunilor care comportă violareadreptului sau creează pericolulviolării lui;

c) recuperarea pierderilor, inclusiv acâştigului nerealizat;

11

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE d) perceperea venitului realizat depersoana care a violat drepturile deautor şi drepturile conexe prin folosi-rea lor ilicită, în locul recuperăriipierderilor;

e) achitarea unei compensaţii în mărimede la 500 la 500000 lei în loculrecuperării pierderilor sau perceperiivenitului.

În continuare, vom examina aceste forme deprotecţie mai detaliat.

1. Recunoaşterea drepturilor autorilor sautitularilor de drepturi se referă în special ladrepturile nepatrimoniale (morale) care, prinintermediul mass-media, pot fi restabilite. Cualte cuvinte, autorul sau titularul de drepturipoate cere publicarea în presă sau anunţareaîntr-un alt mod despre restabilirea dreptuluiviolat.

2. Restabilirea situaţiei existente până laviolarea dreptului poate fi efectuată prindistrugerea producţiei contrafăcute2 , iarreferindu-ne la încetarea acţiunilor carecomportă violarea dreptului sau creeazăpericolul violării lui, aceasta se realizează prinaplicarea de interdicţii la comercializare saupublicitatea produsului realizat cu încălcareadrepturilor.

3. În ce priveşte recuperarea pierderilor, inclusiva câştigului nerealizat, menţionăm că acesteacţiuni se referă în special la reparareaintereselor patrimoniale, prin urmare, titularulcăruia i-au fost încălcate drepturile trebuie săprezinte dovadă că, în rezultatul violăriidrepturilor sale, i-au fost cauzate pagube cepot fi puse în evidenţă prin câştigul nerealizat.

4. În locul recuperării pierderilor titularul este îndrept să ceară perceperea venitului realizatde persoana care a violat drepturile şi, prinurmare, titularul trebuie să prezinte dovadădocumentară despre mărimea venituluirealizat de infractor.

5. Cea mai simplă şi cea mai frecventă formăde apărare a drepturilor de autor în RepublicaMoldova este achitarea unei compensaţii înmărime de la 500 la 500000 lei în loculrecuperării pierderilor sau perceperii venitului,care este stabilit de instanţa de judecată înurma cerinţelor stipulate de titular.

Un alt mijloc de apărare a drepturilor de autor şidrepturilor conexe îl constituie aplicarea sancţiu-nilor administrative. După cum am menţionat maisus, asigurarea unei dezvoltări rezultative aindustriei de proprietate intelectuală, depinde înmare măsură de asigurarea unei protecţiiadecvate a drepturilor de autor şi drepturilorconexe. Primul pas în vederea promovării acestuimecanism important îl reprezintă modificareacodului de contravenţii administrative, care aînlocuit redacţia veche a art. 51/2 cu una maiadecvată, ce prevede aplicarea unei sancţiuni maisevere. A fost extins considerabil sumarulacţiunilor neautorizate ce constituie încălcareadreptului de autor şi drepturilor conexe.Enumerarea exhaustivă a acţiunilor date nupresupune însă că judecata trebuie să se limitezedoar la examinarea acestora în respectivul articol(spre exemplu, confecţionarea sau difuzarea), elefiind evidenţiate după gradul de frecvenţă.Judecata trebuie să ia în consideraţie şi acţiunilecare nu sunt menţionate aici, însă se includ pedeplin în acţiunile ce constituie încălcareadreptului de autor, adică valorificarea3 ilegală adreptului de autor. În altă ordine de idei, redacţia

2 Art. 37 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe stipulează că sunt considerate contrafăcute exemplareleoperei sau fonogramei, a căror confecţionare sau difuzare atrage după sine violarea drepturilor de autor şidrepturilor conexe. Sunt considerate drept contrafăcute, de asemenea, exemplarele operelor şi fonogramelorocrotite în Republica Moldova în conformitate cu prezenta Lege, care au fost importate fără consimţământul titularilordrepturilor de autor şi drepturilor conexe din statele în care aceste opere sau fonograme nu au fost ocrotite sautermenul de ocrotire a lor a expirat.

3 Art. 2 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe defineşte termenul de valorificare astfel: publicare(apariţie), comunicare publică, demonstrare publică, interpretare publică, imprimare, închiriere, reproducere, emisie,retransmisie sau alte acţiuni privind utilizarea sub orice formă şi în orice mod a obiectelor dreptului de autor şidrepturilor conexe, precum şi a expresiilor folclorice.

Inte

llect

us 1

/200

5

12

OBIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE nouă a art. 51/2 prevede şi răspunderea adminis-trativă pentru încălcarea drepturilor conexe, ceeace prezintă o noutate în legislaţia naţională,deoarece redacţia veche prevedea răspundereadoar pentru încălcarea dreptului de autor.

Prin urmare, sunt pasibile de răspundereaadministrativă pentru încălcarea dreptu-rilor de autor şi drepturilor conexeacţiunile de valorificare ilegală a operelorsau fonogramelor, în special prin confec-ţionare sau difuzare. Aceste acţiuni ilegaleprecum şi altele ce se referă la valorifica-rea ilegală a drepturilor de autor şi conexesunt sancţionate prin aplicarea uneiamenzi în mărime de 150-200 salariiminime persoanelor fără funcţii de răspun-dere şi de 200-300 salarii minime persoa-nelor cu funcţii de răspundere, confis-cându-li-se obiectul ce a constituit instru-mentul sau obiectivul nemijlocit al comiteriicontravenţiei administrative. De asemenea,este prevăzută răspunderea administrativăpentru valorificarea exemplarelor de operesau fonograme, în orice mod şi sub oriceformă, fără marcaj de control, precum şipentru falsificarea ori producerea,distrugerea, utilizarea sau comercializareailicită a marcajelor de control. Acesteprevederi reprezintă, de asemenea, onoutate în legislaţia Republicii Moldova,constituind o consecinţă a adoptării Legiinr. 1459 cu privire la difuzareaexemplarelor de opere şi fonograme.

Aşadar, scopul respectivului act normativ este dea stabili unele măsuri administrative în vedereacombaterii producerii şi difuzării ilegale aexemplarelor de opere şi fonograme, ceea ceînseamnă că pe teritoriul ţării noastre vor ficomercializate legal doar suporturile materiale ceconţin un obiect al dreptului de autor saudrepturilor conexe, având aplicată pe copertă o

marcă de control (hologramă) stabilită.Executarea Legii nr. 1459 cu privire la difuzareaexemplarelor de opere şi fonograme a fost pusăîn sarcina Agenţiei de Stat pentru Drepturile deAutor, care a fost obligată să creeze sistemulpreconizat, adică să efectueze expertiza cererilorprivind eliberarea marcajelor de control şi,implicit, să supravegheze respectarea legislaţieidin domeniu. Temeiul legal privind respectareacerinţelor de supraveghere este stabilit în art. 34al Legii. Printre atribuţiile de bază ale Agenţiei deStat pentru Drepturile de Autor figuraexercitarea controlului asupra respectăriilegislaţiei în vigoare în acest domeniu, întocmirea,în cazurile necesare, a proceselor-verbale privindîncălcarea drepturilor de autor şi/sau conexe înconformitate cu prevederile Codului cu privire lacontravenţiile administrative, precum şi ridicareaexemplarelor de opere sau fonograme presupusea fi contrafăcute.

Reacţionând cu promptitudine la adresăriletitularilor de drepturi, colaboratorii Agenţiei auefectuat pe parcursul anului 2004 o serie decontroale privind respectarea legislaţiei dindomeniul protecţiei dreptului de autor şidrepturilor conexe. În special, au fost întreprinse370 de controale la punctele de comercializare aexemplarelor de opere şi fonograme înregistratepe casete audio (MC), compact-discuri (CD),opere audiovizuale înregistrate pe casete video(VHS) şi compact-discuri (CD, DVD) din mun.Chişinău, Orhei, Nisporeni, Hânceşti, Leova,Cahul, Ungheni, Comrat, Briceni, Edineţ, Soroca,Floreşti, Teleneşti, Străşeni, Călăraşi, Bălţi,Anenii Noi, Căuşeni, Basarabeasca, Drochia,Râşcani, Cantemir.

În rezultatul controalelor s-au întocmitpeste 250 de procese-verbale privindcomiterea contravenţiilor administrative,actele respective fiind transmise instanţelorde judecată competente pentru adoptareadeciziilor corespunzătoare. Dupăexaminarea dosarelor administrative,instanţele de judecată au pronunţat peste50 de decizii, în urma cărora s-au aplicatamenzi în sumă de peste 150 000 lei,

13

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE confiscându-se respectiv exemplarele ce auconstituit obiectul contravenţiei administra-tive. În 40 de cazuri au fost adoptate deciziide încetare a procedurii administrative. Peparcursul anului 2004, colaboratoriiAgenţiei au ridicat un mare număr deexemplare de opere şi fonogrameînregistrate pe casete audio, care erauvalorificate încălcându-se dreptul de autorşi drepturilor conexe: compact-discuri(CD) - 2000, audio-casete (MC) - 6000,video-casete (VHS) - 5000, compact-discuri(DVD) – 500.

Asigurarea bazei juridice de apărare a dreptuluide autor şi drepturilor conexe a făcut posibilăsemnarea unor contracte de colaborare cu titulariide drepturi din străinătate. Actualmente înRepublica Moldova sunt delegaţi reprezentanţiititularilor de drepturi din România, FederaţiaRusă, precum şi majoritatea managerilorinternaţionali. Au fost eliberate, de asemenea,peste 2 milioane marcaje de control pentrubeneficiarii exemplarelor de opere şi fonograme.Acest fapt atestă o tendinţă de legalizare aindustriei audio-muzicale, ceea ce înseamnă căse ameliorează achitarea la bugetul de stat aimpozitelor cuvenite, se plăteşte mai stabilremuneraţia de autor.

În pofida faptelor relatate, contrafacerea, înspecial în domeniul audiovizualului, precum şi îndomeniul softului, continuă să rămână la un nivelridicat. Faptul din urmă se explică prin lipsa unuinumăr semnificativ de titulari de drepturi asupraacestui produs intelectual. Totodată, pirateriacapătă alte forme de manifestare, evoluând de laforma deschisă la cea ascunsă. Problemele încauză urmează să fie înlăturate pe măsura intrăriiîn vigoare a tuturor modificărilor prevăzute înCodul penal, care instituie răspunderea penalăpentru încălcarea drepturilor de autor şi drepturilorconexe.

Răspunderea penală pentru încălcarea drepturilorde autor şi drepturilor conexe reprezintă o caleeficientă în lupta cu pirateria, fapt confirmat şi depractica altor state. Sancţionarea pe cale penală a

fost introdusă în sistemul nostru după aderareaRepublicii Moldova la OMC şi semnarea Acorduluiprivind aspectele drepturilor de proprietateintelectuală legate de comerţ (TRIPS). Astfel, art.61 al Acordului menţionat prevede că ţărilesemnatare vor asigura proceduri penale şisancţiuni aplicabile cel puţin pentru acteledeliberate de contrafacere a mărcilor de produseşi de comerţ sau de piraterie care aduc atingereunui drept de autor, comise la scară comercială.Sancţiunile vor include privaţiune de libertate şi/sau amenzi suficient de mari pentru a fi descura-jatoare şi vor fi la nivel comparativ cu cele aplicateunor delicte grave similare. În cazurile adecvate,sancţiunile posibile vor include şi sechestrarea,confiscarea şi distrugerea mărfurilor în cauză,precum şi a tuturor materialelor şi instrumentelorcare au servit direct la comiterea delictului.Semnatarii Acordului vor putea prevedea proce-duri penale şi sancţiuni aplicabile celorlalte actecare aduc atingere unor drepturi de proprietateintelectuală, în special atunci când acestea suntcomise în mod deliberat la scară comercială.

Răspunderea penală pentru încălcarea

dreptului de autor şi drepturilor conexeeste prevăzută în capitolul V, art. 185/1al Codului penal, care se referă lainfracţiuni contra drepturilor politice, demuncă şi altor drepturi constituţionale alecetăţenilor. Este semnificativ acest fapt,deoarece drepturile de autor sunt niştedrepturi constituţionale.

Se ştie că orice componenţă de infracţiune esteconstituită din patru elemente: obiect, laturaobiectivă, subiect şi latura subiectivă. Încontinuare, le vom analiza pe fiecare în parte.

Obiectul infracţiunii îl reprezintă creaţiileintelectuale din domeniul artei, literaturii sauştiinţei, precum şi obiectele drepturilor conexe,adică interpretările, fonogramele şi emisiunileorganizaţiilor de emisiune, protejate legal peteritoriul Republicii Moldova.

Latura obiectivă a infracţiunii poate fi compusă dinmai multe acţiuni ce coincid cu prevederile art.185/1, în special:

Inte

llect

us 1

/200

5

14

OBIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE 1. Însuşirea dreptului la paternitate (plagiatul);

2. Săvârşirea unor acţiuni ce comportă violare adreptului de autor şi/sau a drepturilor conexeprin:a) reproducerea integrală sau parţială,modificarea sub orice formă a obiectuluiprotejat de dreptul de autor sau de drepturileconexe;b) comercializarea, închirierea, importarea,exportarea, transportarea, depozitarea saupublicarea obiectului protejat de dreptul deautor sau de drepturile conexe; comunicareapublică a unei opere cinematografice sau aunei opere audiovizuale pe cale radioelectricăsau prin cablu în regim interactiv, inclusiv prinInternet ori prin alt procedeu similar;c) demonstrarea publică a originalului saua unui exemplar de operă;d) interpretarea publică a operei sau afonogramei;e) transmiterea simultană sau retrans-miterea operei, fonogramei, interpretării sauemisiunii, pe cale radioelectrică sau princablu, prin alt procedeu similar ori înlocalurile unde intrarea este cu plată;f) fixarea pe suport material a opereiaudiovizuale, emisiunii sau interpretării în sălide concerte, cinematografe, precum şi în altloc public, fără acordul titularului de drepturiasupra operei, emisiunii sau interpretării;g) permiterea accesului public la bazele dedate pe computer care conţin sau constituieopere protejate de dreptul de autor;h) traducerea, publicarea în culegeri,adaptarea sau transformarea operei, precumşi prelucrarea, aranjamentul acesteia;

3. Comercializarea, închirierea sau schimbul deexemplare de opere sau de fonograme cuviolarea drepturilor de autor şi/sau a drepturilorconexe prin anunţuri publice, prin mijloaceelectronice de comunicare sau prin expunereapublică a cataloagelor cu coperte ori a coper-telor operelor sau fonogramelor, precum şirefuzul de a declara provenienţa exemplarelorde opere sau de fonograme comercializate,închiriate sau schimbate, fiind violate drepturilede autor şi/sau drepturile conexe;

4. Comercializarea, închirierea, schimbul,transmiterea cu titlu gratuit, exportarea,depozitarea sau altă valorificare a exem-plarelor de opere şi/sau de fonograme, deprograme de computer, de baze de date fărămarcajele de control corespunzătoare;

5. Eludarea mijloacelor tehnice de protecţie adreptului de autor şi a drepturilor conexe,precum şi înlăturarea sau schimbareainformaţiei privind administrarea dreptului deautor şi a drepturilor conexe.

Enumerarea exhaustivă a acţiunilor care, fiindsăvârşite fără permisiunea titularilor de drepturi,comportă răspunderea penală este utilă în acestcontext; am ţinut să menţionăm cele mai frecventeîncălcări ale drepturilor, ele cauzând şi cele maimari pagube titularilor. Evident, nu doar acesteacţiuni reprezintă încălcările sancţionate penal. Încategoria respectivă se înscriu orice acţiuni carese referă la valorificarea operelor sau obiectelorde drepturi conexe, săvârşite fără permisiuneatitularului.

Conţinutul infracţiunii în cauză are un caractermaterial. Cu alte cuvinte, săvârşirea acţiunilorde sancţionare în baza acestui articol nu atragedupă sine aplicarea obligatorie a sancţiunilorpenale, deoarece o condiţie necesară este căvaloarea drepturilor violate sau valoareaexemplarului licenţiat de operă, de programde computer, de bază de date, de interpretare,de fonogramă, de emisiune, care formeazăobiectul dreptului de autor sau al drepturilorconexe, să fie de proporţii mari. Este semnificativfaptul că, formulând dispoziţiile articolului,legiuitorul face referire la valoarea drepturilor şiastfel acordă posibilitatea de a evalua proporţiilepagubei cauzate prin violarea drepturilor,prevedere oportună mai ales în cazurile devalorificare a operelor cinematografice.Examinând cazurile de contrafacere a suporturilormateriale pe care este aplicată opera,legiuitorul face referire la valoarea exemplaruluilicenţiat de operă şi, respectiv, nominalizeazălucrările ce constituie obiectul infracţiunii îndependenţă de gradul de contrafacere cel maifrecvent întâlnit.

15

Inte

llect

us 1

/200

5O

BIE

CTI

VE

PRIM

OR

DIA

LE Pentru comiterea infracţiunii de încălcarea drepturilor de autor şi drepturilor conexeîn proporţii mari, prezentul articol prevedeaplicarea unei amenzi în mărime de 800-1000 unităţi convenţionale sau muncăcorecţională neremunerată în folosulcomunităţii de la 180 la 240 de ore;persoana juridică este sancţionată cu oamendă în mărime de 2000-4000 unităţiconvenţionale, fiind privată pe un termende 1-5 ani de dreptul de a exercita genulrespectiv de activitate. Pentru acţiunileilegale comise în mod repetat, de două saumai multe persoane, de un grup criminalorganizat sau de o organizaţie criminală,prin constrângere fizică sau psihică, înproporţii deosebit de mari, prezentul articolprevede sancţionarea cu o amendă înmărime de 4000-5000 unităţiconvenţionale sau privaţiune de libertate peun termen de 3-5 ani; persoana juridicăeste sancţionată cu o amendă în mărime de8000-10000 unităţi convenţionale, fiindprivată pe un termen de 1-5 ani de dreptulde a exercita genul respectiv de activitatesau fiind lichidată definitiv.

De menţionat că în legislaţiile altor ţări (în special,în Federaţia Rusă) nu este specificat în ce modse estimează categoriile proporţii mari şi proporţiideosebit de mari, de aceea în ţările respective

estimarea acestor mărimi este foarteproblematică. Din fericire, Codul penal alRepublicii Moldova stipulează (în art. 126) caresunt coordonatele acestor proporţii. Se considerăproporţii deosebit de mari, proporţii mari valoareabunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate,distruse, utilizate, transportate, păstrate,comercializate, trecute peste frontiera vamală; deasemenea, valoarea pagubei cauzate de opersoană sau de un grup de persoane care, lamomentul săvârşirii infracţiunii, depăşeşte 1500şi, respectiv, 500 unităţi convenţionale deamendă. O unitate convenţională valorează 20 leimoldoveneşti.

Latura subiectivă a infracţiunii

este determinată de prezenţa uneiintenţii, adică vinovatul conştientizeazăcă valorifică drepturile de autor saudrepturile conexe fără a avea anumiterelaţii contractuale ce i-ar acorda dreptulde valorificare a obiectului; el admite căpoate cauza anumite daune în proporţiimari sau deosebit de mari şi doreşte săproducă aceste daune (intenţia directă)sau este indiferent de posibilitatea produ-cerii acestor daune (intenţia indirectă).

Drept subiect al infracţiunii esteconsiderată persoana fizică care a atinsvârsta de 16 ani, precum şi persoanajuridică ce practică activitatea deantreprenoriat.

SUMMARY

Ensuring the protection of the author and related rights represents an important factor forkeeping the national heritage, being an essential element of the development of a country.Equally with the administrative responsibility for the author and related rights infringe-ment, the criminal responsibility constitutes an efficient method for the piracy control that isconfirmed by the practice of other states, but in accordance with harmonization of thelegislation of the Republic of Moldova with the international one, this method is successfullyused in our country.

Inte

llect

us 1

/200

5

16

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

RO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

{tefan NOVAC,Director General

AGEPI

UNELE ASPECTE ALE ACTIVIT+|IIINVENTIVE }N DOMENIUL MEDICINII

{I FARMACEUTICII

Petru GROSU,specialist principalDepartamentul Inven\ii

A ctivitatea inovativă în Republica Moldova în anii 1993-2004 se caracterizează prindepunerea la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) de către solicitanţiinaţionali a circa 3460 de cereri de brevet de invenţie, modele de utilitate şi soiuri noi deplante, ceea ce constituie aproximativ 290 de cereri anual. În baza acestora, au fost eliberate2100 titluri de protecţie, ori în medie câte 173 brevete anual. În 2004 acest indice a atinscifra de 260 titluri eliberate, sau 65 la un milion de locuitori – nivel ce plasează RepublicaMoldova pe un loc de frunte în Europa.

{tefan GAJIM,Consilier

Director General

Activitatea de brevetare a invenţiilor în domeniulmedicinii şi farmaceuticii este mult maiproductivă decât în oricare altul. Astfel, din 3174de cereri de brevet de invenţie depusela AGEPI de către solicitanţii naţionali în anii 1993-2004, 647 sau 20,4% se referă la invenţii dindomeniul medicinii şi farmaceuticii.Şi mai mare este procentul brevetelor de invenţiedin acest domeniu faţă de numărul total debrevete eliberate titularilor naţionali – 539 din1976 sau 27,3%. Aceşti indici sunt de 2,5-3 ori

mai mari decât rezultatele similare din cele maiimportante ramuri ale economiei naţionale, cumsunt construcţia de maşini şi cea viti-vinicolă.

Dinamica depunerii cererilor de brevet de invenţieşi eliberării titlurilor de protecţie solicitanţilornaţionali în domeniul medicinii şi farmaceuticiieste reflectată în figura nr. 1.

După cum observăm, procesul inovativ în acestdomeniu are un caracter sinusoidal, dar înascensiune. Procesul de eliberare a brevetelor,

17

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

51

34

82

50

75

40

70

85

34

50

31

55

38

4952

10

4963

45

75

4945

7

47

010

2030

40

50

6070

80

90

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Cereri depuse Brevete eliberate

Tabelul 1. Clasamentul solicitanţilor naţionali (cereri depuse)

Solicitantul Dispozitive Preparate medicamentoase

Metode (procedee) Total

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu" 21 43 144 208

Institutul Oncologic 3 - 21 24 Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului - - 21 21

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă 1 2 7 10

Nicolau Gheorghe şi al. - 7 3 10 Rudic Valeriu şi al. - 7 3 10 Universitatea de Stat din Moldova 3 1 3 7 Şepeli Felix, Şepeli Diana - 7 - 7 Institutul de Cardiologie - 1 5 6 Antohi Nicolae, Ţîmbaliuc Valeriu, Clim Constantin, Pogoneţ Vadim, Marina Serghei, Bejan Anatol, Stan Vitalie

- - 6 6

Figura 1. Activitatea inventivă în domeniul medicinii şi farmaceuticii

precum e şi firesc, denotă o mică întârziere faţăde cel al depunerii cererilor. Având în 2004 cel maimare număr de cereri depuse (85), ne aşteptămca în 2005 şi 2006 să înregistrăm cel mai marenumăr de brevete eliberate.

În procesul studierii activităţii inovative îndomeniul dat, am intenţionat să evidenţiemobiectele care îi interesează cel mai mult pecercetători şi inventatori.

În acest sens, s-a constatat că cele mai solicitateobiecte sunt metodele (procedeele) de tratament,ponderea cărora în numărul total de breveteeliberate constituie 59 la sută. Pe locul doi sesituează preparatele medicamentoase – 23 lasută, şi pe locul trei sunt dispozitivele medicale –18 la sută.

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate cele mai produc-tive, din punct de vedere inovativ, colective decercetători şi inventatori – persoane juridice şi fizice.

Observăm că primele 6 poziţii în ambele tabelesunt ocupate, în aceeaşi ordine, de unele şiaceleaşi colective. Locul întâi, detaşat, îl ocupăcolectivul Universităţii de Stat de Medicină şiFarmacie „N. Testemiţanu” – 208 cereri şi 185brevete eliberate.

Pe locurile 2 şi 3, practic la egalitate, se claseazăInstitutul Oncologic şi Institutul de CercetăriŞtiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şiCopilului.

Celelalte colective sunt la nivelul a doi profesori –inventatori cunoscuţi din Republica Moldova –

Inte

llect

us 1

/200

5

18

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

RO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

2

11

5 6

1815

22

57

37

51

27

0

10

20

30

40

50

60

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Titularul Dispozitive Preparate medicamentoase

Metode (procedee) Total

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu" 19 36 130 185

Institutul Oncologic 3 - 19 22 Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului - - 21 21

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă 1 2 4 7

Nicolau Gheorghe şi al. - 5 2 7 Rudic Valeriu şi al. - 5 2 7 Institutul de Cardiologie - 1 5 6 Antohi Nicolae, Ţîmbaliuc Valeriu, Clim Constantin, Pogoneţ Vadim, Marina Serghei, Bejan Anatol, Stan Vitalie

- - 6 6

Doruc Andrei 1 - 5 6 Universitatea de Stat din Moldova 1 1 3 5

Tabelul 2. Clasamentul titularilor naţionali (brevete eliberate)

Figura 2. Brevete valabile ale titularilor naţionali (pe ani)

Valeriu Rudic şi Gheorghe Nicolau, care au înacest domeniu câte 10 cereri depuse şi 7 breveteeliberate.

Cu regret, la momentul actual nu dispunem de oinformaţie veridică referitoare la utilizarea înpractică a invenţiilor elaborate şi brevetate înRepublica Moldova. Conform datelor oficiale, înanul 2003 doar 156 întreprinderi şi instituţii auprezentat Departamentului Statistică şi Sociologieinformaţii referitoare la utilizarea a 155 de invenţiibrevetate.

Informaţii respective din domeniul sănătăţii şiasistenţei sociale au prezentat 8 instituţii,indicând utilizarea în practica medicală a 20invenţii brevetate. Desigur, aceste informaţii sunt

incomplete şi nu pot servi nici pe departe ca bazăreală pentru unele concluzii privind utilizarearezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi ale activităţiiinovative atât în domeniul medicinii şi farmaceu-ticii, cât şi în economia naţională în ansamblu.

Un indice care vorbeşte tangenţial despre nivelulutilizării în practică a invenţiilor brevetate estevalabilitatea acestora în timp.

Şi la acest capitol inventatorii din domeniul mediciniişi farmaceuticii sunt pe poziţie de lideri. Astfel, dacăvalabilitatea generală a brevetelor la momentulactual este de circa 34 la sută, atunci în domeniulmedicinii şi farmaceuticii ponderea brevetelorvalabile este aproape de 47 la sută. Valabilitateabrevetelor pe ani este reflectată în figura 2.

Aceasta înseamnă că circa jumătatedin brevetele eliberate se utilizeazădeja, există şansa să fie utilizate înpractică sau blochează concurenţiide a elabora şi utiliza invenţiisimilare. Pierderea valabilităţiibrevetului duce la pierdereadreptului exclusiv de utilizare ainvenţiei, iar aceasta înseamnă căoricine poate folosi invenţia respec-tivă fără a suporta cheltuielile legatede elaborarea şi brevetarea ei.

În tabelul 3 este prezentată situaţia(cumulată) a valabilităţii brevetelor

19

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Brevete valabile (cumulat) 2 13 18 24 42 57 79 136 173 224 251

% cumulat al valabilităţii 0,8 5,2 7,2 9,6 16,7 22,7 31,5 54,2 68,9 89,2 100,0

Durata valabilităţii (ani) ≥11 ≥10 ≥9 ≥8 ≥7 ≥6 ≥5 ≥4 ≥3 ≥2 ≥1

Tabelul 3. Valabilitatea (cumulată) a brevetelor din domeniul medicinii şi farmaceuticiila 01.01.05

Titularul Dispozitive Preparate medica-

mentoase

Metode (procedee) Total %

valabile

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu" 3 8 38 49 26

Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului - 1 8 9 43

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă - 2 4 6 86

Institutul de Cardiologie - 1 5 6 100 Anghelici Gheorghe, Noviţchi Constantin, Moraru Viorel, Ţâbârnă Constantin, Panici Ion - 1 5 6 100

Nicolau Gheorghe şi al. - 1 5 6 86 Antohi Nicolae, Ţîmbaliuc Valeriu, Clim Constantin, Pogoneţ Vadim, Marina Serghei, Bejan Anatol, Stan Vitalie

- - 6 6 100

Doruc Andrei 1 - 5 6 100 Hurmuzache Viorel 4 - 1 5 100 Rudic Valeriu şi al. 3 2 5 71

Tabelul 4. Clasamentul titularilor naţionali (brevete valabile)

în domeniul medicinii şi farmaceuticii la data de 1ianuarie 2005. În tabel este evidenţiat anul 2000,care demonstrează faptul că în prezent suntvalabile 79 de brevete din domeniul examinat cu odurată de valabilitate egală sau mai mare de 5ani, sau 31,5% din brevetele actualmente valabile.

În tabelul 4 este prezentat clasamentultitularilor naţionali deţinători ai brevetelor valabilepe teritoriul Republicii Moldova. Aici trebuie săconstatăm că, deşi USMF „N. Testemiţanu”ocupă locul întâi în acest top, instituţia este peultimul loc în ceea ce priveşte ponderea brevetelorvalabile în numărul total de brevete obţinute – 26la sută.

Pe lângă problemele care se evidenţiază dinaceastă analiză, mai putem menţionaurmătoarele imperative:

a) crearea unor condiţii benefice în fiecareinstituţie de cercetare-dezvoltare şi deînvăţământ superior în scopul facilităriiprocesului de investigare şi inovare, deîncurajare materială şi morală atât ainventatorilor consacraţi, cât şi a celor tineri;

b) crearea unor fonduri speciale de susţinere abrevetării în ţară şi în străinătate (la nivel destat şi în fiecare instituţie inovatoare);

c) asigurarea unor facilităţi fiscale adecvatepentru agenţii economici, mai cu seamăpentru întreprinderile mici şi mijlocii, careutilizează invenţii, tehnologii, materiale şiprocedee noi;

d) intensificarea procesului de popularizare şipromovare a proprietăţii intelectuale.

Inte

llect

us 1

/200

5

20

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

RO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

Ion DANILIUC,Prim-vicedirector general AGEPI:

– Tema mesei rotunde este foarte actuală. Înultimii ani şi Organizaţia Mondială de ProprietateIntelectuală a organizat un şir de manifestări cugenericul „Proprietatea intelectuală – instrumentforte în dezvoltarea economică”. Oficiile naţionales-au încadrat energic în această activitate.

Agenţia noastră a elaboratStrategia de dezvoltare asistemului naţional deprotecţie şi utilizare a OPIpână în anul 2010. Încadrul acestei Strategiisunt planificate o serie deacţiuni legate de valorificarea invenţiilor, desprijinirea inventatorilor, crearea unor fonduri de

Discuţii la masa rotundă

VALORIFICAREA INVEN|IILOR –FACTOR IMPORTANT}N DEZVOLTAREA ECONOMIC+

În cadrul Expoziţiei Internaţionale Specializate „Infoinvent-2004”, desfăşurate în luna noiembrie, afost organizată o masă rotundă cu genericul menţionat, moderată de dl Ion Daniliuc, Prim-vicedirector general AGEPI, care a făcut o succintă trecere în revistă a problemelor din domeniu,invitându-i pe cei prezenţi să-şi expună opiniile.

La reuniune au fost prezentate cinci rapoarte: „Proprietatea industrială în managementulunităţii economice” – Veaceslav Crecetov, director Departament Invenţii AGEPI, „Suportulinovaţional al dezvoltării economice” – Iurie Badâr, şef Direcţie Economie şi Evaluare AGEPI,„Valorificarea proprietăţii intelectuale în cadrul ICMEA „MECAGRO” – Alina Fodea,specialist coordonator, Secţia Promovarea Proprietăţii Industriale şi Marketing AGEPI,„Bazele juridice ale implementării invenţiilor brevetate” – Diana Hmeli, şef Birou LicenţeAGEPI, şi „Demonstrarea echipamentului de protecţie electrochimică a metalelor contracoroziunii” – dr. hab. prof. Vilghelm Cosov, Atelierul Experimental de Creaţie LID, Chişinău.

Publicăm în continuare principalele idei conţinute în aceste rapoarteşi schimbul de opinii al participanţilor la masa rotundă:

21

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE susţinere a brevetării în străinătate, perfecţionarea

cadrului legislativ ş.a.

Un document important pentru ţara noastră esteşi Codul pentru ştiinţă şi inovare, adoptat în anul2004 de către Parlament, care prevede mai multemăsuri necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şipentru protecţia şi valorificarea proprietăţiiintelectuale din Republica Moldova. Codul conţineun capitol special consacrat proprietăţiiintelectuale, conform căruia vor fi create noistructuri, este aprobat Regulamentul privindAgenţia pentru Inovaţii şi Transfer Tehnologic, secreează un fond de susţinere a ştiinţei, adică acercetătorilor şi savanţilor, se înfiinţează altestructuri menite să-i ajute pe inventatori săvalorifice invenţiile create pe parcursul ultimilorani. Sperăm că toate aceste acţiuni vor da roadeconcrete în viitorul apropiat.

Aş vrea să menţionez, de asemenea,că AGEPI a întreprins mai multe măsuri legate desusţinerea inventatorilor, promovarea invenţiilorcreate în Republica Moldova. Chiar şi Expoziţia„Infoinvent”, care e la a opta ediţie, are scopul să-iajute pe inventatori să găsească agenţiieconomici interesaţi de invenţii, de noi tehnologii.Menţionarea cu medalii şi premii a lucrărilorexpuse îi stimulează pe inventatori în plan moralşi material. E important faptul că invenţiilepremiate la „Infoinvent” sunt expuse ulterior lasaloanele internaţionale de la Geneva, Bruxelles,Pittsburgh şi multe alte centre. În ultimii aniinventatorii noştri au obţinut la Geneva şiBruxelles circa 200 de medalii de aur, argint şibronz. Este un rezultat foarte impunător. Dacăaceste 200 de invenţii premiate ar fi implementateastăzi în economia naţională, cred că în republicăar fi cu totul altă situaţie. Dar situaţia reală este deaşa natură că sunt necesare resursesuplimentare pentru finanţarea acestorimplementări. Nu sunt create structuri care ar unieforturile inventatorului şi producătorului. Sperămcă eforturile depuse de Parlament, Guvern, AŞMvor aduce rezultatele scontate, iar la ediţiileviitoare ale „Infoinvent”-ului vom avea succesemeritorii şi la capitolul implementarea,valorificarea invenţiilor.

Până la 1 noiembrie 2004 la AGEPI au fostdepuse 3740 de cereri de brevet de invenţie, fiindeliberate pentru solicitanţii naţionali 1933 debrevete. Însă, cu părere de rău, din aceste brevetesunt în vigoare numai 986. În afară de brevetele

eliberate de AGEPI prin procedura naţională, peteritoriul ţării sunt valabile în prezent 1688 debrevete eliberate de Oficiul Eurasiatic de Brevetetitularilor, solicitanţilor din ţări străine, inclusiv prinprocedura PCT.

Actualmente ne confruntăm cu faptul că străinii aumai multe brevete valabile pe teritoriul ţării, decâtsolicitanţii din Moldova. Conform statisticiimondiale aceasta nu este o proporţie deosebită.În majoritatea ţărilor se întâmplă anume aşa.Firmele străine au succese pe piaţă, au filiale înzeci de state, brevetează aproape în toate ţărilelumii şi apoi, dacă nu produc ei înşişi, oferălicenţe la alţi producători. Deci, şi agenţiieconomici din Moldova pot să obţină licenţe şi dela titulari străini, nu numai de la cei din republică.Dar e clar că ar fi bine ca toate aceste invenţii săfie realizate la noi.

Datorită faptului că piaţa republicii nu este atât demare, mulţi producători ies pe piaţa CSI, pe ceaeuropeană. Dar este necesar ca aceste brevetesă fie protejate nu numai în Republica Moldova,dar şi în ţările unde se exportă produsele respec-tive. Situaţia la acest capitol nu ne satisface. Timpde 10-11 ani pe cale internaţională au fostdepuse numai 22 de cereri din cele circa 3500,pe calea PCT - 12 cereri şi pe calea brevetuluieurasiatic – 10 cereri. Dar şi din acestea aurămas doar câteva în vigoare, deoarece pentruprocedurile de brevetare în ţările europene sauSUA sunt necesare sume destul de mari pentruobţinerea brevetului sau menţinerea sa învigoare. Şi procedura aceasta a încetat. Toateeforturile depuse şi banii plătiţi s-au cheltuit înzadar. Creând Fondul de brevetare peste hotare,care trebuie să funcţioneze de la începutul anului2005, noi trebuie să facem o selecţie riguroasă ainvenţiilor care într-adevăr pot fi realizate nu numaipe piaţa moldovenească, ci şi în străinătate. Înbaza aceasta pot fi atrase resurse financiare atâtde la investitorii din republică, cât şi de la cei dinstrăinătate. Numai dacă vom avea invenţii cu operspectivă înaltă de a fi implementate, vom găsipersoanele juridice sau fizice care ar dori săinvestească în implementarea acestora.

Există multe aspecte ale problemei privind valori-ficarea invenţiilor. În cadrul acestei mese rotundevom propune cinci rapoarte şi vom face un schimbde păreri privind căile de valorificare a invenţiilor,problemele cu care se confruntă inventatorii noştri şice avem de făcut în viitorul apropiat.

Inte

llect

us 1

/200

5

22

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

RO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE Veaceslav CRECETOV,

Director Departament Invenţii AGEPI:competitori, costurile de realizare a produ-sului şi eventualele venituri provenite dinacordarea licenţelor sau cedarea drepturilor.

3. Factorul economic va fi evaluat prin efectua-rea unui calcul comparativ între cheltuielilenecesare pentru brevetarea şi menţinerea învigoare a brevetului de invenţie şi avantajeleeconomice pe care le oferă existenţaprotecţiei. Astfel, dacă invenţia se referă la unprodus, cheltuielile pentru brevetarea şimenţinerea în vigoare a brevetului trebuieîmpărţite la numărul estimativ al produselorvândute. Astfel, vom constata dacă creştereapreţului produsului, cauzată de costulbrevetării, este rezonabilă sau nu.

4. Factorul tehnic va urmări, în primul rând,avantajele tehnice ale invenţiei în raport cuprodusele existente la data analizei, precumşi detaliile referitoare la fabricarea şi utilizareaprodusului.

Deci, înainte de a inventa un produs sau unprocedeu, inventatorul trebuie să ştie exact dacăinvenţia lui va fi cerută pe piaţă, dacă va găsipotenţiali clienţi şi trebuie să cunoască binedomeniul şi stadiul anterior.

Pentru brevetarea invenţiei, în afară de factoriisus-numiţi, este importantă şi alegereamomentului potrivit pentru depunerea cererii debrevet de invenţie la AGEPI. Solicitarea protecţieiinvenţiei prin brevet se recomandă a fi planificatăca o fază a întregii acţiuni inovaţionale. Uneoricererea este înregistrată la AGEPI prea devreme,deseori se poate întâmpla ca solicitarea să fiefăcută prea târziu.

Dacă cererea de brevet se va depune preadevreme, apar următoarele riscuri:

Ô invenţia va fi publicată cu mult timp înainteaînceperii vânzărilor, deci concurenţii vor fiinformaţi asupra produsului prea devreme;

Ô dacă se solicită brevetarea invenţiei înstrăinătate, nu va exista suficient timp pentruefectuarea unei investigaţii de marketingprivind evaluarea corectă a potenţialelor pieţede desfacere din aceste ţări;

Ô desfăşurarea cercetărilor tehnico-ştiinţificepoate lua la un moment dat o nouă direcţie,rezultând în final că produsul obţinut nu esteprotejat prin brevet;

– Pe parcursul întregii vieţi omul este înconjuratde obiecte de proprietate industrială. Orice produssau serviciu pe care îl folosim este rezultatul unuiproces inovaţional continuu, care schimbădestinaţia şi exteriorul produsului prin invenţii şidesign.

Pe măsura dezvoltării societăţii, a apărutproprietatea asupra creaţiei minţii omeneşti careşi constituie proprietatea intelectuală, o partefoarte importantă din aceasta constituind-oproprietatea industrială.

Unul din obiectele de proprietate industrială esteinvenţia. Omul inventează permanent ceva. Darapare întrebarea rezonabilă: „Oare este necesarsă brevetăm orice invenţie?”

Fiecare inventator trebuie să elaboreze o strategiede brevetare a invenţiilor ce ar lua în considerareconcurenţa în condiţiile economiei de piaţă.Pentru elaborarea acestei strategii sunt importanţiurmătorii factori:

Ô factorul de investigare şi de evaluare a noutăţii;

Ô factorul comercial;

Ô factorul economic;

Ô factorul tehnic.

1. Factorul investigării şi evaluării noutăţii vaprezenta viitoarea invenţie. Prin efectuareadocumentării în domeniul dat, se vor selectasoluţii apropiate, apoi se va stabili stadiulanterior şi elementele care constituienoutatea invenţiei faţă de stadiul anterior.

2. Factorul comercial va cuprinde cunoaştereapotenţialilor clienţi şi a eventualelor pieţe dedesfacere. Se va analiza existenţa altor

23

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE Ô se reduce timpul de exploatare a invenţiei în

perioada în care aceasta este protejată prinbrevet.

Este de dorit ca brevetul să fie solicitat numai înmomentul în care protecţia acoperă cât mai multtimp posibil din exploatarea comercială aprodusului.

În cazul în care cererea de brevet de invenţieeste depusă prea târziu, apar două riscuripentru agentul economic:

Ô invenţia putea fi cunoscută deja publicului cu12 luni înainte ca solicitarea brevetului să sefacă efectiv. În acest caz, obţinerea brevetuluide invenţie este imposibilă;

Ô o firmă concurentă poate avea suficient timppentru a solicita un brevet la aceeaşi invenţieînaintea dumneavoastră.

Procesele de creare, brevetare şi aplicare ainvenţiei cer mari investiţii materiale, economiceşi intelectuale. Reieşind din aceste considerente,nu are nici un rost de a obţine un brevet deinvenţie de dragul brevetului. Procesul creativtrebuie să pornească de la o problemă realexistentă într-un domeniu de activitate umană acărei rezolvare conduce la fundamentarea şirealizarea invenţiei. Brevetarea nemotivatăconduce la aceea că doar 10-20% din totalulbrevetelor acordate se aplică în practică. Din 2246de brevete eliberate în perioada 1993- 1.01.2004numai 859 de brevete s-au dovedit a fi valabile.

Aşadar, în cel mai bun caz rămân neaplicate 4 din5 brevete eliberate.

Este adevărat că aceste invenţii au intrat în stadiulanterior şi nivelul stadiului anterior în planmondial a crescut. Dar economia ţării şi inven-tatorii au obţinut în loc de beneficiul corespunzătornumai pierderi.

Indiferent de produsul fabricat sau serviciulprestat, orice unitate foloseşte şi creeazăproprietate industrială. Inventatorii şi manageriiunităţii trebuie se ţină la evidenţă în permanenţăprotecţia şi valorificarea obiectelor de proprietateindustrială create. Proprietatea industrială poateajuta unităţii la dezvoltarea businessului şistrategiei concurenţiale doar în cazul în care a fostaleasă corect strategia privind protecţia obiectelorde proprietate industrială în condiţiile economieide piaţă.

Tudor JOVMIR,şef-adjunct Departament InvenţiiAGEPI:

– În ce cazuri poate fi extinsă perioada devalabilitate a brevetului?

V. Crecetov:

– În cazul produselor farmaceutice, fitosanitarelegea naţională prevede posibilitatea de a prelungiprotecţia peste 20 de ani. În caz dacă cererea estedepusă, e cerută testarea acestui produs.

Solicitantul trebuie să depună o cerere la AGEPIprin care solicită să fie eliberat un certificat ce-i dăposibilitatea să fie prelungită protecţia dupăeliberarea brevetului. Certificatul, în dependenţăde termenul care a fost folosit pentru testare,poate fi eliberat pe un termen de până la 5 ani,adică nu mai mult de 5 ani. Aceşti cinci ani suntprevăzuţi pentru recuperarea investiţiilor pe caresolicitantul le-a făcut în perioada de testare,examinare, în scopul obţinerii autorizaţiei decomercializare a produsului. Certificatul poate ficerut ori la depunerea cererii de testare, ori laluarea hotărârii de eliberare a brevetului.

Problema constă în faptul, de ce anume înaintetrebuie să ceară certificatul şi nu după ce a expiratvalabilitatea brevetului.

I. Daniliuc:

– Aceasta se întâmplă din cauză că concurentulaşteaptă să treacă 20 de ani şi să se foloseascăde invenţie în mod gratuit.

Iurie BADÂR,şef Direcţie Economie şi EvaluareAGEPI:

– De la bun început aş vrea să menţionez faptulcă, o dată cu promovarea reformelor economice,

Inte

llect

us 1

/200

5

24

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE în Republica Moldova, de altfel şi în ţările CSI, afost creat un sistem de protecţie a proprietăţiiintelectuale, bazat pe principiile economiei depiaţă. Republica noastră a aderat la circa 25tratate, aranjamente, acorduri internaţionale îndomeniul protecţiei proprietăţii intelectuale, estemembră a OMPI şi altor foruri internaţionale.

modificarea comportamentului economic alsocietăţilor comerciale, redirecţionarea acestuiaspre utilizarea eficientă a potenţialului inovaţional.În aceste condiţii însăşi economia este numită totmai des „noua economie”, „economiainformaţională”, „economia bazată pe cunoştinţe”.

Experienţa Occidentului privind încurajarea şipromovarea procesului inovaţional la noi estedeja cunoscută din publicaţii, prezentări la diverseconferinţe ştiinţifice. Am vrea să menţionăm aicifaptul că conştientizarea de către Europa Occiden-tală a rămânerii în urmă faţă de SUA şi Japonia înpromovarea şi implementarea inovaţiilor, a condusla adoptarea unui şir de documente ale Comuni-tăţii Europene privind revigorarea procesuluiinovaţional, alocarea pentru sectorul cercetare-inovare în viitorii ani a nu mai puţin de 3% dinprodusul intern brut, promovarea unor proiecte şistrategii inovaţionale la nivel comunitar şi naţional.

Vrem să vă informăm aici despre o experienţămai nouă a Olandei, care practic nu a fostreflectată în publicaţiile noastre. Acum doi ani, încadrul Ministerului olandez al Economiei a fostinstituită o subdiviziune cu un buget anual de 45milioane de euro, aici activând 500 decolaboratori ce acordă asistenţă businessului micşi mijlociu în promovarea inovaţiilor. Aceastăinstituţie bugetară, cu 15 filiale teritoriale, acordădoar consultaţii gratuite şi, prin urmare, esteabsolut independentă în vederea estimăriidoleanţelor solicitanţilor. Pe parcursul a doi ani eiau acordat servicii de consulting la circa 1.000 deîntreprinderi mici şi mijlocii.

Credem că şi noi am putea beneficia de un sprijinîn acest domeniu, ţinând cont de faptul că Olandaeste o ţară donatoare de asistenţă, ajutoare,proiecte şi donaţii acordate din partea Occidentuluiţărilor în tranziţie. Ţările importante, cum esteGermania, acordă asistenţă unor ţări mari dinspaţiul postsocialist, dar în mod tradiţional, o mareparte din asistenţa din Apus vine în RepublicaMoldova anume din Olanda. Pe viitor s-ar putea deobţinut un ajutor cel puţin privind studierea maiprofundă a acestei experienţe avansate.

Pentru întreprinderile din Occident obiectele deproprietate intelectuală sunt nu numai un izvor derelansare a tehnologiilor şi proceseloreconomice, dar şi o sursă permanentă de venituriadăugătoare. În ultimii ani numai din transferultehnologic, din comercializarea obiectelor de

Pe parcursul acestor 15 ani principalele eforturiau fost concentrate asupra creării cadruluilegislativ şi instituţional al economiei de piaţă,implementării mecanismelor de funcţionare aacesteia, pe când, în aceeaşi perioadăOccidentul, practic, a efectuat cu totul o altătranziţie – tranziţia de la economia industrială laeconomia informaţională.

Nu am vrea să diminuăm cumva importanţatranziţiei la economia de piaţă. Ea fiind însă unscop primordial al reformelor economice înRepublica Moldova, a umbrit parţial valorificareapotenţialului intelectual al societăţii.

Deşi în ţara noastră atitudinea în ansamblu estefavorabilă faţă de procesul inovaţional,conştientizarea de către cercurile de afaceri,ştiinţifice şi administraţia de stat a importanţeipromovării procesului inovaţional a rămas totuşimai mult un tribut al modei, decât nişte acţiuniconcrete în susţinerea, încurajarea şi stimulareaacestui proces. Dar în condiţiile când în Occident75% din creşterea economică este asigurată deprocesul inovaţional, când 50 la sută sau maimult chiar din profiturile obţinute sunt oconsecinţă a implementării produselor noi, oastfel de atitudine care se resimte la noi credemcă nu mai este suportabilă şi a venit timpul să nealiniem la experienţa occidentală în domeniulpromovării şi încurajării procesului inovaţional.

Extinderea rolului inovaţiilor în creştereaeconomică implică participarea tot mai activă astatului în promovarea procesului inovaţional,

25

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE proprietate intelectuală marile corporaţii din SUA

capătă venituri aferente, comparabile cu celeprovenite din producţie şi servicii. În ultimii câţivaani, companiile americane obţin veniturisuplimentare anuale de circa 500 mlrd de dolari,cele din Germania – în jur de 400 mlrd şicorporaţiile japoneze – 300 mlrd.

Aceste „mărfuri invizibile” în ultimele decenii alesecolului XX au devenit cel mai dinamic segmental pieţei mondiale. Dacă piaţa mondială seextinde cu circa 6-7% pe an, ritmurile de creşterea pieţei produselor intelectuale sunt de 50-70%.Cred că aceste ritmuri avansate au şi o anumitălimită. Dar şi în indici absoluţi piaţa produselorintelectuale acum este comparabilă saudepăşeşte multe alte segmente ale pieţei,cedând, evident, doar în faţa unui segment enormal pieţei cum este cel al produselor petroliere.

Proprietatea intelectuală devine tot mai mult uncompartiment extrem de important atât al patrimo-niului societăţii, cât şi al patrimoniului fiecăreiîntreprinderi. În bilanţurile contabile ale corpo-raţiilor occidentale, activele nemateriale care suntconstituite la 85-90% din obiecte de proprietateintelectuală ating cifra de 40-50%, iar în ramuriletehnologizate activele nemateriale, valoareaobiectelor de proprietate intelectuală constituie80-90%. Prin urmare, 40-50% din patrimoniulîntreprinderii sunt aceste „mărfuri invizibile”,obiecte de proprietate intelectuală, şi restul 50% -ceilalţi factori tradiţionali. Ponderea acestora esteîn permanentă descreştere, desigur, însoţită decreşterea valorii absolute a patrimoniului material.

Utilizarea eficientă a obiectelor de proprietateintelectuală presupune atât implementarea lor încadrul întreprinderilor ce deţin titlurile deproprietate, cât şi comercializarea lor care,desigur, ţine de crearea unei pieţe a produselorintelectuale. Extinderea acestei pieţe esteimpozabilă fără evaluarea, determinarea preţuluiadecvat al acestora. În Occident s-a creat uninstitut de evaluatori ai proprietăţii intelectuale, opiaţă a serviciilor de evaluare în care activeazăevaluatori independenţi, ce acordă servicii atâtinventatorilor, cât şi investitorilor.

În Republica Moldova, sub presiunea necesităţilorpractice, primele încercări de a evalua obiectele deproprietate intelectuală au fost efectuate în a douajumătate a anilor 90, dar, ca şi în alte domenii deactivitate, fără o bază normativ-legislativă cores-

punzătoare. Doar în 2002 Parlamentul a adoptatLegea cu privire la evaluare, în cadrul căreia aufost specificate şi principiile ce ţin de evaluareaproprietăţii intelectuale. În anul 2003, în confor-mitate cu prevederile acestei Legi, au fost adoptatede către Guvern două regulamente: Regulamentulprivind evaluarea obiectelor de proprietateintelectuală cu indicaţii metodice aferente şiRegulamentul de atestare a evaluatorilor OPI.Conform acestui Regulament, atestarea evalua-torilor de proprietate intelectuală este efectuată decătre AGEPI. Întru realizarea prevederilor Hotărâriinominalizate, în primăvara acestui an în cadrulAGEPI au fost organizate cursuri pentru evaluatoriiobiectelor de proprietate intelectuală, iar în iunie2004 Comisia de atestare a atestat primii 7evaluatori care au primit certificatele respective.

Astfel, putem constata că în Republica MoldovaInstitutul de evaluatori în domeniul proprietăţiiintelectuale a fost lansat. Acum ei pot activa înbază legală, acordând servicii de evaluarebeneficiarilor. Conform prevederilor actelornormative, aceşti evaluatori au fost înscrişi într-unregistru special, publicat în BOPI.

Şi specialiştii AGEPI acordă servicii de evaluare aobiectelor de proprietate intelectuală întrususţinerea procesului de comercializare şipromovare a pieţei produselor intelectuale,verificarea procedeelor de evaluare, soluţionarealitigiilor apărute.

Dr. hab. în şt. tehniceArtur BUZDUGAN,Director al Centrului de metrologieşi automatizare a cercetărilorştiinţifice al AŞM:

– În ultima vreme se lansează tot mai frecventideea că contribuţia organizaţiilor ştiinţifice trebuiesă fie apreciată, inclusiv prin evaluarea proprietăţii

Inte

llect

us 1

/200

5

26

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE intelectuale de care dispun. Este deja institutulevaluatorilor din Republica Moldova şi, în particu-lar, AGEPI efectuează acest lucru, destul decostisitor şi destul de dinamic. Dar care estetotuşi realitatea? Are oare rost ca aceastăcontribuţie să fie estimată conform normativelorinternaţionale? Fiind valorificată, vom primi niştecifre enorme, dar care nu vor fi lucrative.

Iu. Badâr:

– Cred că insistenţa de a evalua tot ce seelaborează în cadrul instituţiilor de cercetăriştiinţifice în expresie monetară este iarăşi untribut al modei. După cum a menţionat dl V.Crecetov, poate nu întotdeauna este necesar de abreveta, analogic nu este absolut necesar de aevalua toate produsele intelectuale, deoarece, înprimul rând, lucrările de evaluare sunt foartecostisitoare, iar rezultatele evaluării sunt veridicedoar pe parcursul a câtorva luni.

Tradiţia occidentală este următoarea: seevaluează la preţul de piaţă doar obiectele careurmează a fi comercializate, care au deja unpotenţial cumpărător. Dar evaluarea la preţul debilanţ, în baza tuturor cheltuielilor suportate, carepoate fi inclus în bilanţul contabil al întreprinderii,cu nişte cifre de zeci sau poate de sute de ori maimici decât valoarea reală de piaţă, o poate face şiun contabil calificat al întreprinderii. Deci,evaluarea este oportună pentru toate invenţiile cese implementează.

I. Daniliuc:

– Un lucru este cert: dispunem de inventatoricare creează invenţii, de evaluatori care pot să leaprecieze, avem titulari, persoane fizice şi juridice,care vor să cesioneze, dar nu avem cumpărători.

Iu. Badâr:

– Parţial, faptul că nu sunt cumpărători, e oconsecinţă a nivelului de salarizare în ansamblupe economia naţională. Al doilea factor estespecificul unei ţări mici cu o economienecompetitivă, cu un potenţial inovaţional mare,raportat la proporţiile ţării, dar minuscul înansamblul complexului inovaţional mondial.Inventatorii noştri nu pot fi reorientaţi să inventezedoar pentru economia naţională, pentrunecesităţile de azi ale sectorului real aleconomiei. Concomitent, menţionăm că şieconomia naţională nu se poate limita doar la

invenţiile autohtone, care desigur nu pot acoperidiversitatea proceselor tehnologice.

I. Daniliuc:– Da, într-adevăr. Noi avem inventatori caredepun cereri de brevet ce perfecţionează trac-toarele produse în Belarus, avioanele produse înUcraina, automobilele produse în Federaţia Rusă.Dar în ultimul timp, după cum ştiţi, Parlamentul aadoptat direcţiile strategice ale economiei noastreşi în viitor toate resursele bugetare vor fi alocatepentru dezvoltarea acestor direcţii. Cred că astfelse va îngusta aria de brevetare, dacă în viitorulapropiat va fi încurajat procesul. Desigur că nuputem opri un inventator care vrea să breveteze unaparat pentru cosmonauţi. N-are decât s-o facă.Dar, totuşi, banii statului vor fi canalizaţi îndirecţiile prioritare şi cred că atunci vor apărea şiinvenţiile care sunt cerute astăzi de economianaţională, ce vor face să crească bunăstareamaterială a poporului în viitorul apropiat.

Dacă am avea invenţii brevetate în mai multe ţări,s-ar găsi şi investitori străini care ar putea săproducă în Moldova şi să acopere cel puţin piaţaCSI sau poate şi cea europeană. Cu atât mai multcă există calea de obţinere a brevetului eurasiatic,valabil în 9 ţări ale CSI.

Sunt modalităţi care ar permite să se creeze opremisă pentru a întoarce banii investiţi şi de aobţine venit, deoarece brevetul e un instrument deobţinere a banilor. Cred că încetul cu încetulinventatorii, factorii de decizie vor conştientizapriorităţile acestea şi, dacă vrem să avem succes,trebuie să îndreptăm toate forţele pentru a obţineun venit din invenţii în viitorul apropiat.

T. Jovmir:– Dle Badâr, care e părerea Dvs. privind evalua-rea invenţiilor pentru care nu au fost depusecereri, deoarece se ştie bine că la salonul„Infoinvent” sunt apreciate de juriu doar invenţiilebrevetate sau pentru care au fost depuse cereride brevet?

Iu. Badâr:– Nu aş vrea să reflect aici aspectul expoziţional,nu ţine de competenţa mea, dar ştiu că înOccident evaluarea invenţiilor nebrevetate are locdestul de des. Desigur, preţul acestora poate fimai mic, drept consecinţă a lipsei protecţieijuridice. Investitorii din Apus cumpără adeseori

27

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE întreprinderi, orientându-se la conceptele tehnice

de care acestea dispun.

Noi încă nu am ajuns la aşa ceva, facem doarprimii paşi.

I. Daniliuc:

– Aici mai sunt un şir de măsuri menite săfaciliteze implementarea invenţiilor. Noi ampropus de a se modifica Legea privind brevetelede invenţie sau Codul fiscal, ceea ce ar permitepersoanelor fizice şi juridice care implementeazăo invenţie să fie scutite de impozite pe venit pe operioadă de 5 ani. Aşa măsură este adoptată dejaîn România, care e în vigoare de 2-3 ani. Sperămşi noi să convingem Ministerul Finanţelor.

Alina FODEA,sp. coordonator, secţia PromovareaPI şi Marketing AGEPI:

Ca un argument la cele spuse mai sus, putemafirma că specialiştii institutului au elaborat peparcursul a 14 ani de activitate, de lareorganizarea din 1990, 27 de brevete de invenţii,implementate în producţie fiind 25, ceea ceconstituie 92,6%.

Aici este cazul să menţionăm că în cadrulinstitutului există un serviciu (în persoanadlui A. Olexiuc) care gestionează portofoliul deOPI. În sarcina acestui serviciu intră următoarelefuncţii:

Ô evidenţa tuturor titlurilor de protecţie şimenţinerea lor în vigoare;

Ô estimarea efectului economic de pe urmacomercializării utilajelor ca urmare aimplementării invenţiilor elaborate;

Ô coordonarea acţiunilor de brevetare dintreinstitut şi AGEPI.

Majoritatea elaborărilor tehnologice alecolectivului de cercetători ai institutului suntefectuate conform comenzii de stat şi contractelordirecte cu beneficiarii.

Comenzile realizate de „MECAGRO” constituiecontracte directe cu beneficiarii - 81% din volumulde producţie marfă şi din comanda de stat careconstituie 11% din acest volum.

Analizând tipurile de brevete deţinute de ICMEA„MECAGRO”, putem spune că ele ţin, în marea lormajoritate, de domeniul agriculturii. Acestea suntgrupate pe 3 tipuri mari de maşini şi unelteagricole, după cum urmează:

Ô maşini pentru protecţia plantelor;

Ô maşini şi utilaj pentru prelucrarea producţieiagricole;

Ô maşini pentru cultivarea cartofului.

Pentru a elucida cât mai bine rezultatele activităţiiinovaţionale a institutului „MECAGRO”, voi aducecâteva exemple concrete:

Brevetul nr. MD 1832 „Moară pentru măcinatul şitocatul furajelor” constituie o noutate nu numaipentru Republica Moldova, ci şi pentru lumeaîntreagă. Această moară este universală,deoarece poate fi utilizată la mărunţirea furajelorgrosiere şi rădăcinoase atât verzi cât şi uscate, adiferitelor boabe, seminţe etc.

– Comparativ cu predecesorii mei, vreau să aduccâteva cazuri concrete referitor la implementareainvenţiilor. Am analizat activitatea de brevetare şivalorificare a invenţiilor în cadrul Institutului deCercetări pentru Mecanizarea şi ElectrificareaAgriculturii „MECAGRO”. Pe parcursul activităţiisale colectivul institutului a elaborat peste 30tipuri de maşini, utilaje şi echipamente pentruagricultură şi industria prelucrătoare.

În calitate de titular al diferitelor obiecte deproprietate industrială (OPI), instituţia dată deţine2 certificate de înregistrate a mărcii, 1 model deutilitate şi 27 brevete de invenţie.

După obţinerea protecţiei prin brevet, invenţiilesunt implementate în producţie în scopulcomercializării. Vrem să menţionăm că toatebrevetele deţinute de ICMEA „MECAGRO” aparţinacestuia în exclusivitate. În toate breveteleinstitutul este atât solicitant, cât şi titular.

Inte

llect

us 1

/200

5

28

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE Dacă e să analizăm puţin datele tehnice, vommenţiona că elementul cel mai important alinvenţiei este discul situat paralel cu suprafaţasitei, care poate fi reglat la o distanţă de la 3…la 5mm. De menţionat faptul că moara posedăcapacitatea de măcinare a grăunţelor de toatetipurile (grâu, orz, porumb, ovăz, soia, mazăreetc.), de asemenea, are posibilitatea de a măcinasuplimentar, în diapazonul gradului de măcinareindicat, furaje grosiere (fân, ciocleji, paie), furajeleunor rădăcinoase (de exemplu, plante rădăcinoa-se, de bostănărie) etc. Toate tipurile de furajemenţionate pot fi debitate la mărunţirea concomi-tentă pentru pregătirea furajelor combinate, înfuncţie de raţia de hrană stabilită animalelor.

Deosebirile distinctive ale invenţiei asigură, pe de oparte, mişcarea furajelor de sus în jos în zona demărunţire ca rezultat al acţiunii suprafeţelor înclinate,iar pe de altă parte, în plan orizontal, ca rezultat aldeplasării planelor orizontale ale cuţitelor. Sumareaacestor mişcări contribuie la formarea unor vârtejuriinelare în zona de rotaţie a cuţitelor. Materialulprelucrat în zona cuţitelor se află în stare de mişcarecontinuă, ceea ce îmbunătăţeşte măcinarea,exclude lipirea materialului de suprafaţa sitei şicontribuie la transportarea uşoară a particulelor cugranulozitatea necesară prin orificiile sitei în tubul deevacuare.

Această invenţie a fost apreciată la diferiteexpoziţii şi saloane naţionale şi internaţionale cumedalii şi premii speciale.

De asemenea, vrem să menţionăm un momentimportant legat de această invenţie. Chiar dacăeste destinată în special agriculturii, aceastămoară a fost cumpărată şi de farmacii pentru a fiutilizată la mărunţirea plantelor medicinale,pregătirea compoziţiilor din acestea etc.

Un alt ciclu de invenţii cu numerele de brevete MD1565, 1644, 1834 se referă la „Depănuşareaştiuleţilor de porumb zaharat şi la maşinile detăiat boabele de pe ştiuleţi în faza coacerii delapte”.

După cele mai recente date de care dispunem,acest utilaj a fost vândut mai mult peste hotare,şi anume: în Belarus s-au vândut 4 seturi, înUcraina – 2, la noi s-a vândut numai 1 set.Vânzările acestui set de utilaje în lunile iulie-septembrie 2003 au adus institutului un venit însumă de 215356 lei.

Un interes deosebit vis-à-vis de acest utilaj au şialţi clienţi de peste hotare (România, Polonia) şila moment se duc tratative pentru a încheiacontracte de colaborare. Având un cost destul demare (circa 3000 USD), acest set de utilaje estesolicitat mai mult de producătorii străini.

Producătorii autohtoni nu dispun de sursefinanciare pentru a cumpăra acest utilaj carepermite obţinerea boabelor de porumb zaharatpentru conservare, la moment această producţiefiind mult solicitată atât pe piaţa internă, cât şi pecea externă.

Şi acest ciclu de invenţii a fost menţionat ladiverse expoziţii cu medalii şi premii.

Un următor exemplu este ciclul de invenţii cubrevetele nr. MD 1057, 1370 „Presă hidraulicăpentru stoarcerea lichidelor din materialevegetale”. Invenţia prezintă următoarele avantaje:datorită împingerii tescuitului în aceeaşi direcţie încare se efectuează presarea, se micşorează forţaşi traseul materialului tescuit, ceea ce reduceintensitatea funcţionării dispozitivului, şi reduce,de asemenea, consumul energiei la evacuare.

La expoziţia „Brussels-Eureka” pentru calităţilesale funcţionale deosebite acest ciclu de invenţii afost apreciat cu medalia de bronz.

„MECAGRO” consideră că trebuie să elaboreze înpermanenţă noi invenţii sau să facă îmbunătăţiricelor deja existente. În aceste condiţii un roldeosebit îi revine susţinerii şi promovării inovaţiilor,atât la nivel de stat, cât şi la nivelul întreprinderii.

Utilajele produse de „MECAGRO” pot fi descriseca având un preţ redus, comparativ cu cele aleconcurenţilor, dar şi calitatea lor nu estemenţinută la un nivel foarte înalt. De aceea sedepun eforturi pentru a asigura creşterea calităţii,atunci şi preţurile vor putea lucra sub acestaspect, concomitent cu crearea unei imaginifavorabile pe piaţă.

Ca un punct slab în strategia de dezvoltare aîntreprinderii ar fi faptul că, din păcate, nici una dininvenţiile deţinute nu au protecţie în ţările unde seexportă producţia întreprinderii. De asemenea,vrem să menţionăm că după titularul ICMEA„MECAGRO” nu este înregistrat nici un contract delicenţă sau de cesiune. Aceste contracte ar fibinevenite, deoarece ar creşte posibilităţile deproducere şi, bineînţeles, beneficiul institutului.

29

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE I. Daniliuc:

– Pe lângă institut funcţionează şi o uzină?

A. Fodea:– Da, au două secţii experimentale, o bază deproducţie bine dotată în cadrul unei uzine.

I. Daniliuc:– Au fost menţionaţi şi cu un trofeu.

A. Fodea:– În cadrul Expoziţiei Internaţionale Specializate„Infoinvent-2002” au obţinut Trofeul OMPI„Întreprindere inovatoare”.

I. Daniliuc:– Anul acesta s-a luat o decizie ca la „Infoinvent-2005” să fie premiate invenţiile cu o influenţămare asupra economiei republicii în ansamblu.Pot fi prezentate nu numai invenţiile de ultimă oră,dar şi cele care au fost implementate în ultimii anişi au rezultate reale.

Diana HMELI,şef Birou Licenţe AGEPI:

activităţii de transmitere a drepturilor în bazăcontractelor de licenţă sau de cesiune. În Repub-lica Moldova această activitate a început în 1994şi pe an ce trece devine tot mai atractivă atâtpentru agenţii economici, cât şi pentru titularii OPI.Astfel, până în prezent au fost înregistrate 637 decontracte, inclusiv 52 (8,2%) referitoare la invenţiişi 2 (0,3%) la modele de utilitate.

Conform datelor statistice, puse la dispoziţie deDepartamentul Statistică şi Sociologie, în anii2002 şi 2003 au fost utilizate în producere 101 şi,respectiv, 155 de invenţii, ceea ce constituie 6,8%şi 9,0% din totalul brevetelor eliberate la datamenţionată.

Efectul economic sau profitul anual în urmautilizării invenţiilor şi propunerilor de raţionalizarea constituit în anul 2002 4,0 mln lei (1,8 mln lei dela invenţii şi 2,2 de la propuneri de raţionalizare),iar în anul 2003 – 8,4 mln lei (0,4 mln lei de lainvenţii şi 8,0 de la propuneri de raţionalizare).

Un indice care, tangenţial, vorbeşte despreutilizarea invenţiilor în producere este valabilitateabrevetelor în timp. De exemplu, la momentulactual în ţara noastră sunt 154 de brevete cu odurată de valabilitate mai mare de 5 ani, sau 17,3% din brevetele eliberate înainte de anul 2000.

Aceasta înseamnă că 17,3% din invenţiileprotejate în anii 1994-1999 se utilizează, auşanse de a fi utilizate sau sunt blocate deconcurenţi, situaţie ce are loc încă destul de rar înţara noastră.

Ţinând cont de faptul că majoritatea titularilorbrevetelor de invenţii şi modelelor de utilitate suntinventatori particulari sau instituţii de cercetare şide învăţământ superior, considerăm că omodalitate eficientă de revigorare a procesului deutilizare a acestor obiecte în industrie esteorganizarea unui sistem integru de promovare acelor mai de perspectivă invenţii.

Un loc important în creşterea rolului proprietăţiiintelectuale în dezvoltarea economiei naţionaleurmează să ocupe Legea cu privire la activitateade evaluare, Regulamentul privind evaluareaobiectelor de proprietate intelectuală,Regulamentul de atestare a evaluatorilor OPI,Strategia de dezvoltare a sistemului naţional deprotecţie şi utilizare a OPI până în anul 2010, princare se prevede asigurarea unor condiţiifavorabile privind crearea, protecţia juridică şiutilizarea OPI prin dezvoltarea şi perfecţionarea

– În domeniul protecţiei proprietăţii intelectualeţara noastră este recunoscută de un numărconsiderabil de agenţi economici din mai multestate ale lumii, în al doilea rând, din punct devedere economic Republica Moldova esteconsiderată un concurent real pe piaţainternaţională, în al treilea rând, ea reprezintă oeventuală piaţă de desfacere a produselor, iarsistemul naţional de protecţie a OPI a devenit dejaparte indispensabilă a sistemului mondial deproprietate intelectuală.

Un alt indice care demonstrează interesulagenţilor economici faţă de obiectele deproprietate industrială protejate legal este nivelul

Inte

llect

us 1

/200

5

30

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE bazei normativ-legislative, fondarea parcurilorştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale, elaborareaunui mecanism funcţional de contracarare acazurilor de încălcare a drepturilor asupra OPI,asigurarea informaţional-documentară îndomeniu, extinderea şi dezvoltarea colaborăriiinternaţionale, modernizarea sistemului deevidenţă statistică a activităţilor inovative etc.

După cum s-a spus deja, la momentul actual secoordonează Proiectul de lege privind comple-tarea Codului Fiscal cu o prevedere referitoare lascutirea de impozit pe o perioadă de 5 ani avenitului obţinut prin aplicarea efectivă de cătreagenţii economici a invenţiilor brevetate înRepublica Moldova. Şi, deoarece coordonareaproiectului se tărăgănează foarte mult, s-a hotărâtde a veni în susţinerea titularilor prin scutirea detaxele de menţinere în vigoare a brevetelor pentruprimii trei ani de la momentul utilizării în produ-cere a invenţiilor, în baza unor dovezi documentarea utilizării.

Sperăm că acest sprijin va contribui esenţial lacreşterea numărului de invenţii utilizate şi ladezvoltarea eficientă a economiei naţionale.

T. Jovmir:– Este obligatorie înregistrarea contractelor delicenţă şi cesiune la AGEPI?

D. Hmeli:– Conform prevederilor alin. 3 al art. 32 al Legiiprivind brevetele de invenţie, drepturile transmiseprin contract produc efect pentru terţi şicondiţionează modificarea statutului juridic albrevetului din momentul înregistrării contractuluila AGEPI. Prevederile menţionate mai sus sereferă la toate tipurile de contracte care pot fiînregistrate la Agenţie.

T. Jovmir:– Profitând de ocazie, aş vrea să-mi expunpărerea personală referitor la rolul mărimii taxeloractuale în stimularea depunerii cererii de brevet.Vreau să atrag atenţia la faptul că scutireapreconizată de plata taxelor a instituţiilor ştiinţificeşi pedagogice nu va contribui semnificativ lacreşterea numărului de cereri. De ce? Pe standulDepartamentului invenţii este expusă dinamicadepunerii cererilor timp de 10 ani. Veţi observa ocifră maximă pentru anul 2001 – s-au depusaproape 500 de cereri, număr dublu faţă de anulprecedent. Care e cauza acestei „anomalii”? În

anul 2001, în scopul stimulării depunerii cererilor,s-a introdus un aşa-numit sistem de bonuri carepermitea fiecărui inventator să depună câte 3cereri fără a plăti taxele de depunere şi exami-nare. Se aştepta că vor fi depuse vreo mie decereri. Dar numărul a crescut numai de două ori,scăzând concomitent, în multe cazuri, calitateacererilor depuse.

Deci, taxele ca atare nu sunt un obstacolîn calea numărului cererilor depuse sauimplementării invenţiilor. De exemplu, taxa pentrudepunerea cererii e de 27 lei, examinarea de fond- 90 lei, eliberarea brevetului – 36 lei. Dacă maiadăugăm şi taxele de menţinere în vigoare pentru3 ani, atunci obţinerea unui brevet îl costă pesolicitantul naţional 207 lei! Comentariile sunt deprisos. Să ne amintim de proverbul „Nu facepielea cât dubala”. Adică, costul hârtiei, serviciilepoştale etc.

I. Daniliuc:– Aici vorbim de transmiterea drepturilor, decineva care vrea să producă. Nu-i vorba deinventatorul care a depus cererea şi nu are cu ceplăti. În cazul nostru poate să plătească şi parteacealaltă, care obţine licenţa.

Prof. univ. Ion SANDU,preşedintele Forumului Inventato-rilor Români (Iaşi, România):

– Chestiunea privind alocarea a 3% pentrususţinerea ştiinţei este specificată direct în Lege?

D. Hmeli:

– În Codul cu privire la ştiinţă şi inovare especificat că se creează Fondul naţional pentrususţinerea ştiinţei, mijloacele căruia secompletează, inclusiv şi din defalcările de 3% dinprofitul rămas la dispoziţia Agenţiei de Stat pentruProprietatea Intelectuală.

31

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE I. Sandu:

– Cu un astfel de sistem lucrează japonezii.Românii merg pe sistemul OMPI (Geneva) şi altesubsisteme, dar şi de acolo luăm selectiv. Ceeace descopăr astăzi este că AGEPI e într-adevăr unoficiu, o agenţie şi nu o societate comercială.Deci, este o instituţie publică guvernamentală, dereprezentare, de dezvoltare.

Petru CIONTU,şef Birou OSIM:

brevetarea atât în ţara lui, cât şi în străinătate,precum şi cheltuielile de cercetare, de aplicare,inclusiv plata unei licenţe sau unei cesiuni cătreinvenţie.

Cifrele arată că pe parcurs şi la noi, şi la alte oficiicererile depuse de inventatori au crescut de la anla an. În ceea ce priveşte OSIM-ul, până în 1991avea şi el tendinţa aceasta de a contribui lavalorificarea invenţiilor. Începând cu anul 1991 aapărut Legea pe care o avem în vigoare, înconcordanţă cu economia de piaţă şi, deci,amestecul statului în această problemă nu poatefi admis. Însă în ceea ce priveşte prevederilelegislaţiei în domeniul invenţiilor, acestea sunt,probabil, la d-voastră, ca şi la OSIM. Oferă, înprimul rând, sprijin inventatorului pentru a-şiputea depune documentele necesare brevetării.De asemenea, prin măsura aceasta de adiminua taxele de brevetare, care în Româniasunt comparabile cu multe ţări din Est, sunt taxefoarte mari. De exemplu, ca să obţii un brevet dela depunere până la eliberare sunt necesari cam500 de dolari, dar taxa aceasta nu se plăteşte osingură dată, ci timp de 2-3 ani.

Ce prevederi sunt în Lege, pentru a uşurabrevetarea? De exemplu, întreprinderile mici şimijlocii, care au un volum de afaceri de până la 2mln de euro, plătesc jumătate din taxe. Iar pentruinventatorul care are un salariu lunar sub 500 dedolari pe lună, plăteşte 5 la sută din taxe. Primindsub 700 de dolari pe lună, plăteşte 10 la sută. Şidacă are sub 1.000 de dolari – 25 la sută în cei 3ani de procesări. Deci, aceasta e o măsură desprij in.

În anul 1994 Guvernul nostru a încheiat cuOrganizaţia Brevetului European un Acord decolaborare privind extinderea brevetelor europeneîn România. Acolo se prevede ca o parte din baniiprimiţi pentru înregistrarea cererilor care au efectîn România să fie folosite pentru cei cu brevetăriîn străinătate. De la 1 martie 2003 s-a prevăzut cao sumă să fie alocată pentru inventatori sauîntreprinderi mici, pentru a putea breveta înstrăinătate, unde taxele sunt mult mai mari decâtîn România. Există o comisie care selectează, pebaza unor criterii, şi în limita fondurilor respectivese alocă o sumă pentru a susţine anumite invenţiia unor inventatori români privind brevetarea înstrăinătate.

A mai amintit aici cineva că în Lege există unarticol care prevede, în cazul invenţiilor aplicate,

– Acest Cod care se referă la cercetare-dezvoltare implică AGEPI-ul la alocare de fonduri?

I. Daniliuc:– Codul spune că AGEPI va aloca 3% pentrususţinerea ştiinţei. Este deja creat Fondulrespectiv şi Statutul său, aprobat de AŞM. Aici intrăşi unele prime, burse pentru tinerii savanţi.

P. Ciontu:– Sigur că dorinţele inventatorului au fostdintotdeauna cel puţin două: să-şi protejezeinvenţia, ca să nu poată fi utilizată fără voia lui şi, adoua – să poată fi aplicată.

Ştim foarte bine cu toţii că anual apar sute de miide invenţii, dar nu toate sunt aplicate. Cele carese aplică mai întâi, sunt invenţiile ale căror titularisunt companiile. Problema se pune în cazul cândinventatorul este şi titularul brevetului. Dacă neuităm în statistica oficiilor de invenţii din ţărileEuropei de Est şi Centrale, o să constatăm căîncepând cu anii 90 cererile de brevet depuse deinventatori au crescut foarte mult. În prezent între50-75% de cereri sunt depuse de persoane fizice.Ce ţine de aplicarea invenţiei, aceasta estesarcina lui. Iar dacă şi-ar fi găsit un investitorînainte ca să depună cererea, desigur căinvestitorul şi-ar fi luat şi sarcina de a susţine

Inte

llect

us 1

/200

5

32

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE scutire de impozite pe 5 ani numai de la profitulpe care îl dă invenţia respectivă. Cam acesteinformaţii vroiam să vă comunic referitor laprotecţia PI în România.

I. Daniliuc:

– România e membră a OEB-ului. Spuneţi-mi,Vă rog, a rămas în vigoare susţinerea brevetării înstrăinătate?

P. Ciontu:

– Da, avem nişte mostre publicate în MonitorulOficial, care arată criteriile cum pot fi folosiţi aceştibani. Dar dacă un inventator are mai multe cereripe an, aceşti bani nu sunt suficienţi pentrubrevetare.

I. Sandu:

– Republica Moldova, după părerea mea, acordămai mult sprijin inventatorilor. Dar noi nu putem fipe picior de egalitate cu ţările din Vest nici caperformanţă economică, nici ca performanţăsocială. Noi suntem într-o perioadă de tranziţie dela un sistem la altul. Şi salariile noastre sunt la unmic nivel, nu ne putem compara cu salariileprofesorilor din Italia, Franţa, Germania, chiarmăcar nici din Slovenia. Sunt invenţii create încorporaţii, instituţii, care pot implementa, şi suntuniversităţi care nu pot suporta astfel de cheltuielifinanciare. Eu sunt profesor de inventică din anii80. Inventica e o ştiinţă, o disciplină. Inventatorulse naşte cu o zestre ereditară, dar nu poate crea,nu poate dezvolta sisteme deosebite dacă nu ştiecarte. Pe urmă, o invenţie este rodul unui colectiv.Se spune că invenţia aparţine unui individ.Invenţia e rodul muncii unui act inovaţional, a uneimunci de ani şi ani. O invenţie simplă poate fifăcută la şcoala populară sau la clubul de creaţie.Dar un profesor universitar trebuie să creeze, spreexemplu, un efect Coandă, un efect Constan-tinescu etc. Ele au avut la bază invenţii modeste.

Vreau să mă opresc la două aspecte.Proprietatea intelectuală nu are decât funcţiespirituală, este o zestre intelectuală a unui individ,a unei comunităţi, a unei colectivităţi. Darproprietatea industrială este cea care acoperăfuncţia patrimonială a invenţiei. Deci, proprietateaintelectuală astăzi are cu totul alt aspect şi nutrebuie confundată cu proprietatea industrială,care este primordială, într-adevăr. De aici celedouă aspecte - cotarea inventatorului şivalorificarea invenţiilor, care au trei etape:

1) evaluarea; 2) stimularea; 3) integrarea însistemul de producţie.

În legătură cu testarea inventatorului vreau să ridicaspectul legat de viaţa ştiinţifică. Dacă până acums-a spus că invenţia aparţine muncitorului, amvrut să demonstrez că de fapt marile invenţiiaparţin universitarilor. Vă informez că Ministerulcercetării şi educaţiei din România a reuşit, lasolicitarea unor societăţi profesionale, să obţinăpentru două luni accesul gratuit la ISI Thompson.Este o societate americană, e prima instituţie caremăsoară activitatea unui individ sau a unuiprodus, valoarea unei lucrări. Produsul munciiinventatorului este invenţia, care este publicaţia.ISI Thompson foloseşte la cotarea unui inventatorun instrument complex de evaluare, printre care şisistemul Derwent Inovation Index etc. Se iau toatedatele informaţionale despre o invenţie şireferinţele bibliografice, care sunt obligatorii.

Se ştie că autorul unei lucrări ştiinţifice este cotatprin grile de impact în baza creditelor obţinute delucrarea sa, în funcţie de cota revistei în care estepublicată, de numărul de citări, de complexitateapărţii experimentale, de gradul de noutate şi denivelul rezultatelor ştiinţifice, de noutateabibliografiei citate etc.

În mod asemănător, se doreşte ca orice autor deinvenţie să-şi ridice nivelul profesional prinobţinerea unor invenţii deosebite, care să fie citatede alte invenţii din ţări consacrate în domeniu.Deci, valoarea unui inventator este dependentă decreditele obţinute prin autor-citat şi de valoareainvenţiilor implementate. Pentru a facilita citarea,atât a invenţiilor, cât şi a unor lucrări ştiinţifice, amrecomandat, atât la publicarea preliminară, cât şila cea finala, alături de titluri şi rezumatul în limbaengleză, să se prezinte şi bibliografia citata(stadiul actual al tehnicii). Dacă vrei să evaluezi oinvenţie, trebuie să ştii pe ce invenţii se bazeazăea. De aceea, în prima fază, când se depunecererea de dosar, trebuie să fie rezumatul în limbaromână şi engleză şi referinţele bibliografice.Contează foarte mult, dacă examinatorul cere săfie indicate invenţiile sau alte lucrări ştiinţifice careau fost puse la baza invenţiei depuse sprebrevetare sau evaluare.

Pentru mine, ca om de ştiinţă, calitatea, nivelulevaluării este acel indice autoritar al societăţii ISIThompson. Ar fi bine ca AGEPI să nu se limitezenumai la aprecierile invenţiilor de către OMPI saualţi parteneri. Societatea respectivă a promis că

33

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE anul acesta va rezolva problema şi pentru

Republica Moldova privind evaluarea invenţiilor.

Vreau să mă opresc încă la câteva lucruri. Totvorbim că inventatorul trebuie să-şi vadă rodulmuncii implementat. Dar implementarea includecâteva etape. Prima etapă este brevetarea. Dupăbrevetare urmează publicarea, prezentarea lasaloane. Apoi - implementarea. Durerea mea ceamare e că în prezent nu avem surse financiarepentru valorificarea invenţiilor.

Azi s-a vorbit aici că nu trebuie să brevetăm dedragul brevetării. E adevărat. Dar să ştiţi că existăinvenţii de mică valoare care formează o verigăîntr-un lanţ inovaţional. Japonezii spun aşa: „Din300 de invenţii am nevoie de una. Iar dacă o iaupe cea care face revoluţie şi nu ştiu de cele 299,nu am făcut nimic”.

E foarte important să protejăm funcţia intelectualăa brevetului. Vedeţi, la noi se confundăproprietatea intelectuală cu cea industrială. Suntdouă aspecte total diferite. Funcţia intelectuală eundeva în tezaurizarea potenţialului intern al uneinaţiuni. Moştenirea culturală cuprinde şi partea detezaurizare intelectuală prin tehnică, prin ştiinţă şiapoi prin cultură.

Un alt aspect la care vreau să mă refer este cel alstimulării inventatorilor de performanţă de cătreoficiile de brevetare, în deosebi a profesorilor deinventică, care anual lansează în activitatearespectivă un număr însemnat de potenţialiinventatori. În acest sens, felicit conducereaAGEPI pentru modul cum stimulează anumiţiinventatori. De asemenea, vreau să subliniez căexistă şi o altă cale de stimulare şi dinamizare acreativităţii unei ţări, cea aplicată în Japonia, undese face o distincţie între activitatea de brevetare,ce constă în atribuirea gradului absolut de noutateprin revendicare, care trebuie efectuată la costuricât mai reduse, întrucât astăzi se dispune desistemul informaţional atât la cunoaştereastadiului actual al tehnicii, cât şi la realizarea

corespondenţei prin e-mail şi pe diverse suporturifacile, şi cea de patentare, care constă înatribuirea licenţei de aplicare a invenţiei, pentrucare se pot solicita costuri mai ridicate. Pe planeuropean, încă, nu s-a pus diferenţă între brevetşi patent. Brevetul ar trebui într-adevăr să aibăprioritar proprietatea intelectuală, iar patentul - săaibă licenţa.

I. Daniliuc:

– Vă mulţumim pentru cele expuse. Dar referitorla definiţiile „proprietatea intelectuală” şi„proprietatea industrială” noi, în mod tradiţional,ne conducem de formulările elaborate de OMPI.Proprietatea intelectuală include proprietateaindustrială. Proprietatea industrială e o partecomponentă a proprietăţii intelectuale. Aşa e şi înconvenţiile internaţionale, şi în Legea noastrăprivind brevetele de invenţie. Ne conducem deaceste definiţii, deoarece ele sunt acceptate detoate oficiile şi convenţiile internaţionale.

I. Sandu:

– Ar fi bine ca examinatorii să ia cunoştinţă şi deelementele noi din literatura de specialitate, dinmarile gândiri ale domeniului.

P. Ciontu:

– Vreau să mă refer la cele spuse de dl prof. I.Sandu, că nu este nici o diferenţă între brevet şipatent. Şi valoarea comercială a invenţiei nu seface după anumite citate din baza de date. Modulcum citează examinatorii literatura, se supuneunor reguli stabilite în toate ţările, sunt standardeOMPI.

I. Daniliuc:– Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru participarela masa rotundă. Vedem cu toţii că tematica de aziprezintă interes şi cred că vor fi discuţii pe acesteprobleme şi în viitor. Vă aşteptăm şi la alteseminare.

Materialele au fost pregătite pentru tiparde Mihai Cucereavîi, Ana Zavalistîi, Ion Diviza

SUMMARY

In the frame of the ISE “INFOINVENT-2004” there was organized a round table with thetitle “Evaluation of the inventions is an important factor of the economy development”.There were represented 5 reports. This set of materials includes the principle ideas statedin the reports and a change of opinions of the participants of the round table that took placeafter this prestigious forum.

Inte

llect

us 1

/200

5

34

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Conform art. 7(2) b) din Lege, adoptarea decizieiprivind folosirea reproducerilor sau imitaţiilorStemei şi Drapelului Republicii Moldova încomponenţa mărcii este prerogativa Parlamen-tului Republicii Moldova, iar cea privind folosireadenumirii oficiale şi istorice a statului – preroga-tiva Guvernului Republicii Moldova, fiind adoptatăîn baza unui Regulament special. Folosirea încomponenţa mărcii a semnelor, sigiliilor oficialede control, de garanţie şi de marcare, aprobate deun minister sau departament de resort, estepermisă cu consimţământul acestuia.

Respectivele teze din Legea nr. 588/1995corespund articolului 6ter al Convenţiei de laParis, aceasta având menirea nu atât de a

reglementa protecţia juridică a unor asemeneasemne în calitate de obiecte de proprietateindustrială, cât, mai curând, de a nu permite caaceste semne să devină obiecte de proprietateindustrială în condiţiile când fiecare ţară îşiocroteşte, în interese proprii, drapelul naţional,denumirea oficială, denumirile oficiale deorganizaţii.

Art. 6ter al Convenţiei de la Paris pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale a fost introdus dupărevizuirea acesteia la Conferinţa de la Haga în1925 şi este aplicat de toate statele părţi aleacestei Convenţii şi de statele membre ale OMC,chiar şi în cazurile când acestea nu au aderat laConvenţie prin tratatul TRIPs. Scopul acestui

EXAMINAREA SEMNELOR CE CAD

SUB INCIDEN|A ARTICOLULUI7(2)b) DIN LEGEA nr. 588/1995

Violeta JALB+,{ef Sec\ie M=rci Interna\ionale, AGEPI

În conformitate cu articolul 7(2)b) din Legea nr. 588/1995, nu se admite înregistrarea, încalitate de marcă sau de elemente ale ei, a semnelor care includ reproduceri sau imitaţiide steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state sau abrevierealor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale interguvernamentale,semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte semne dedistincţie. Astfel de semne pot fi incluse în componenţa mărcii ca elemente neprotejate,dacă nu ocupă în aceasta o poziţie dominantă şi dacă există decizia organului competentsau consimţământul posesorului lor.

35

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE articol este de a proteja stemele, drapelele şi

emblemele statelor membre, precum şi sigiliileoficiale de control, de garanţie şi de marcareadoptate de către acestea. Protecţia a fost extinsăşi asupra stemelor, drapelelor, abrevierilor şidenumirilor de organizaţii internaţionale prinrevizuirea Convenţiei la Conferinţa de la Lisabonaîn 1958.

Astfel, pentru a putea face o analiză maicomplexă, vom diviza semnele ce cad subincidenţa acestui articol în trei categorii:

Ô steme, drapele şi embleme de stat, denumirioficiale sau istorice de state sau abrevierea lor;

Ô steme, drapele şi embleme, denumiri deplinesau abreviate de organizaţii internaţionaleinterguvernamentale;

Ô semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şide marcare, decoraţii şi alte semne de distincţie.

1. Steme, drapele şi embleme de stat,denumiri oficiale sau istorice de state sauabrevierea lor

La examinarea primei categorii de semne estenecesar să se ţină cont, de asemenea, dearticolul 6ter al Convenţiei de la Paris, înconformitate cu care stemele, drapelele şiemblemele de stat trebuie protejate nu doar încazul când semnul solicitat este identic sauasemănător până la confuzie cu emblemele destat, dar şi în cazul unei imitaţii ale acestora. Suntconsiderate drept imitări şi copiile executate cuunele modificări neesenţiale după figurileheraldice din stemă sau emblemă. Totodată, enecesar să ţinem cont de faptul că în steme şiembleme figurează frecvent elemente heraldicecum sunt scutul, leul, soarele, vulturul etc., a cărorutilizare în componenţa mărcilor trebuieacceptată indiscutabil.

Pentru a reglementa efectiv folosireadenumirii oficiale sau istorice a statului înmarca de produs şi/sau serviciu, GuvernulRepublicii Moldova a adoptat Hotărâreanr. 1425 din 02.12.2003 privind modulşi condiţiile de acordare a permisiuniirespective.

Regulamentul stabileşte modul de examinarea cererilor pentru obţinerea permisiunii defolosire a denumirii oficiale sau istorice astatului, a abrevierii acesteia în marca de produsşi/sau de serviciu, de eliberare sau anulare apermisiunii, precum şi restricţiile de utilizare adenumirii oficiale sau istorice a statului.Denumirea oficială sau istorică a statului esteRepublica Moldova, Moldova, Ţara Moldovei, iarabrevierile sunt RM şi MD. De menţionat căprevederile articolul 7(2)b) din Legea nr. 588/1995, care se referă la denumirile oficiale destate, nu se răsfrâng asupra elementului„Moldova” în adresă sau în indicaţia „Fabricat înMoldova”. Sub incidenţa acestui articol cadmărcile care conţin elementul “Moldova”,substantiv sau adjectiv substantivat, de exemplu,MOLDOVA NOASTRĂ, ROUA MOLDOVEI, DEDI-CĂM MOLDOVEI, IUBIM MOLDOVA, ce sugereazădenumirea deplină sau prescurtată a statului.

Pentru a obţine permisiunea de folosire aacestora, solicitantul va depune la Comisiaconstituită prin aceeaşi Hotărâre o cerere careva include solicitarea permisiunii propriu-zise,numele şi prenumele persoanei fizice saudenumirea instituţiei, întreprinderii sau organi-zaţiei cu numele şi prenumele conducătorului,adresa şi semnătura solicitantului.

La cerere se va anexa o reproducere şi descriereasuccintă a mărcii de produs şi/sau de serviciucare include în componenţa sa denumirea oficialăsau istorică a statului; lista produselor şi/sauserviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărciidate; certificatul de conformitate, eliberat în modulstabilit; notificarea privind examinarea cererii deînregistrare a mărcii depuse la Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală.

Permisiunea pentru folosirea denumiriioficiale sau istorice a statului ca ele-ment neprotejat în marca de produs şi/sau de serviciu se acordă pe termen de10 ani, cu dreptul de prelungire, lacererea solicitantului.

Această permisiune poate fi anulată încazul în care titularul foloseşte marcapentru alte produse şi/sau servicii decâtcele pentru care a fost eliberată; atunci

Inte

llect

us 1

/200

5

36

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE când calitatea produselor şi/sau serviciilornu mai corespunde standardelor stabilitela data acordării permisiunii şi, în ultimăinstanţă, atunci când folosirea denumiriioficiale sau istorice a statului prejudiciazăimaginea lui. Punctul 16 al Regulamen-tului preconizează că decizia Comisieiprivind anularea permisiunii va fi adusăla cunoştinţa titularului mărcii, precum şia AGEPI care va anula menţiunea privindînregistrarea mărcii respective.

Încă un aspect juridic al mărcilor care conţindenumirea oficială sau istorică a statului îlconstituie faptul că drepturile asupra acestormărci pot fi transmise doar cu permisiuneaComisiei pentru examinarea cererilor privindacordarea permisiunii de folosire a denumiriioficiale sau istorice a statului.

Obiectivul prevederilor Articolului 6ter privindsemnele distinctive ale statelor este de a excludeposibilitatea înregistrării şi utilizării mărcilor defabrică şi celor comerciale identice sauprezentând o anumită asemănare cu stemele,drapelele, cu alte simboluri de stat. O astfel deînregistrare ar însemna încălcarea dreptuluiexclusiv al statului de a controla semneledistinctive ale suveranităţii sale şi, în plus, arinduce în eroare publicul cu privire la origineaproduselor purtând marca respectivă. Deci,consemnăm încă un moment important: în cazulapariţiei motivului de refuz conform art. 7(2)b) dinLegea nr. 588/1995, expertul poate aplica încumul şi art. 7(2)a) (inducerea în eroare).

În continuare, expunem câteva exemple de refuztotal al mărcilor care au căzut sub incidenţaacestui articol:

Solicitant din Spaniapentru clasa deproduse 34.– Refuzat pe motiv cămarca conţineadenumirea oficială astatului SAN MARINOşi, totodată, inducea în eroare consumatorul înprivinţa originii produselor.

Solicitant din Elveţia pentru clasa de produse 30.– Refuzat pe motiv că marca conţinea o imitaţie adrapelului SUA plus denumirea AMERICAN şi,totodată, inducea în eroarea consumatorul înprivinţa originii produselor.

SAN MARINO KING SIZE

Solicitant din Rusia pentru clasa de produse 05.– Refuzat pe motiv că marca conţine abreviereastatului Republica Moldova.

Solicitant din Polonia pentruclasele de produse 03, 05, 25.– Refuzat pe motiv că marcaconţine abrevierea statului Cuba.

Solicitant din China pentru clasa de produse 33.– Refuzat pe motiv că marca conţine o imitare aemblemei statului Italia protejată conform art. 6ter.

Evident, am analizat mărcile depuse pe caleinternaţională şi trebuie să menţionăm că existăfoarte multe mărci care includ în componenţa lordenumirile oficiale ale statelor, însă toate acesteaaparţin solicitanţilor din aceste ţări şi au fostînregistrate în ţara de origine. Conform art. 5.1 alAranjamentului de la Madrid şi punctului 43.01 al

37

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE Ghidului pentru înregistrarea internaţională a

mărcilor, respingerea protecţiei pentru o marcăregulamentar înregistrată în ţara de origine esteinadmisibilă, cu excepţia cazurilor când suntinvocate următoarele motive:

Ô existenţa unor drepturi anterioare achiziţio-nate de către terţi;

Ô lipsa caracterului distinctiv;

Ô inducerea în eroare a consumatorului;

Ô marca respectivă prejudiciază ordinea publicăsau bunele moravuri.

2. Steme, drapele şi embleme, denumiridepline sau abreviate de organizaţiiinternaţionale interguvernamentale

Protecţia acordată prin art. 6ter a fost extinsă prinrevizuirea, în 1958, a Convenţiei în cauză (laConferinţa de la Lisabona pentru denumirile şiabrevierile organizaţiilor internaţionale interguver-namentale). Această prevedere nu se extindeasupra stemelor, emblemelor, denumirilor şiabrevierilor organizaţiilor internaţionale interguver-namentale care deja constituiau subiectul unortratate internaţionale speciale, cum este, deexemplu, emblema“Crucii Roşii” protejatăprin Convenţia de laGeneva privindameliorarea condiţiilorrăniţilor şi prizonierilorde război, din 12 august1949.

În practica AGEPI a fostatestat un caz ce ne-adeterminat ulterior săstudiem mai aprofundatsubiectul în cauză. În anul2001, a fost depusă ocerere de înregistrare amărcii HELP, figurativul din imagine conţinând ocruce roşie, pentru servicii din clasele 35 şi 42, înspecial pentru servicii din domeniul medicinii.După multe discuţii şi analize, această marcă afost înregistrată în 2003, fiind considerată diferităde emblema Organizaţiei Internaţionale „CruceaRoşie”.

Statele membre ale Convenţiei de la Paris

sunt libere să nu acorde protecţiestemelor, drapelelor, emblemelor,denumirilor şi abrevierilor organizaţiilorinternaţionale interguvernamentale, dacăacestea prejudiciază titularii unordrepturi anterior protejate.

Astfel, conform articolul 6ter, folosireafără autorizarea organelor competente încalitate de mărci sau elemente aleacestora a stemelor, drapelelor şiemblemelor de stat, semnelor, sigiliiloroficiale de control, de garanţie şi demarcare, decoraţiilor şi altor semne dedistincţie, precum şi imitarea acestoradin punct de vedere heraldic, va fiinterzisă prin toate mijloacele disponibile;înregistrarea lor în asemenea cazuri va firefuzată sau invalidată. Remarcăm aiciun moment foarte important – expertultrebuie să verifice nu doar identitateasemnelor ce cad sub incidenţa articolului6ter, ci şi similitudinea acestora.

Este necesar să menţionăm, de asemenea, căarticolul 6ter se aplică numai în cazul mărcilor deproduse şi nu obligă statele membre să refuzesau să invalideze înregistrarea semnelor respec-tive ca mărci de serviciu. Cu toate acestea, statelepot să extindă aceste prevederi şi asupra mărcilorde serviciu, având în vedere faptul că, conform art.16 al Tratatului privind Legislaţia în domeniulMărcilor (TLT), statele membre ale TLT suntobligate să extindă protecţia şi asupra mărcilor deserviciu.

3. Semne, sigilii oficiale de control,de garanţie şi de marcare, decoraţii şi altesemne de distincţie

Scopul principal al mărcilor de control şi garanţieeste de a certifica faptul că statul sau oorganizaţie desemnată de stat a verificat modul încare anumite produse cumulează standardelespecifice, prezintă un nivel satisfăcător al calităţii.Semne oficiale şi mărci de control şi garanţie

Inte

llect

us 1

/200

5

38

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE există în multe state, ele aplicându-se, în princi-pal, la metalele preţioase sau la produse cumsunt: untul, caşcavalul, carnea, echipamentulelectric etc. În general, semnele oficiale şi degaranţie pot fi aplicate şi la servicii, de exemplu,cele din domeniul educaţiei, turismului etc.

Protecţia semnelor oficiale şi a mărcilor de controlşi garanţie este însă mai limitată decât protecţiaemblemelor de stat. Alineatul 2 al art. 6ter prevedecă o asemenea protecţie poate fi aplicată numaiîn cazurile în care aceste semne sunt utilizatepentru produse identice sau similare, iar art. 16 alTLT extinde această prevedere şi asupraserviciilor.

Republica Moldova a depus 4 cereri de protecţie amărcilor de garanţie, câte o cerere pentru stema,drapelul şi sigiliul de stat ale Republicii Moldovaşi o cerere pentru un semn ce reprezintă oecoemblemă a Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea nr. 588/1995 privind mărcile şidenumirile de origine a produselor

2. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 588/1995 privind mărcile şi denumirile de originea produselor (partea referitoare la mărci)

3. Recomandări privind unele probleme aleexaminării semnelor solicitate, adoptate prinOrdinul Agenţiei pentru Brevete şi Mărci aFederaţiei Ruse din 6 iulie 2001 nr. 91,Moscova

4. Introducere în proprietate intelectuală,Organizaţia Mondială a ProprietăţiiIntelectuale

5. Hotărârea Guvernului RM nr. 1425 din02.12.2003 privind modul şi condiţiile deacordare a permisiunii de folosire a denumiriioficiale sau istorice a statului în marca deprodus şi/sau serviciu

SUMMARY

The article reflects the problemsappearing at the examining of the signsfiled for marks registration, especially,the application of the article 7(2)b)of the Law No.588/1995. According to itmay not be registered in quality of markssigns or elements thereof includingimitations of armorial bearings, flags oremblems of States official or historicalnames or abbreviations thereof, full orabbreviated names of internationalintergovernmental organizations,official signs or hallmarks of control,warranty or testing, or decorations orother honorary signs. Such signs mayappear in a trademark as non-protectedelements on condition that they do notoccupy a predominant place therein andsubject to the decision of the competentbody of the owner of the sign.

În Republica Moldova există înregistrări careconţin, ca elemente neprotejate, semnele de maisus; desigur, înregistrarea a fost efectuatărespectându-se condiţiile legale, şi anume,existenţa acordurilor scrise ale organelor deresort.

Marcă de garanţie

Stema de stat Sigiliul de stat

Drapelul de stat

Ecoemblema

39

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

Mai întâi, este necesar de a înţelege esenţaevaluării obiectelor de proprietate industrialăşi ale dreptului de autor în comparaţie cu obiec-tele de imobil şi alte active materiale. Specificulevaluării obiectelor de proprietate intelectualăşi a dreptului de autor constă în absenţastructurii materiale a activelor, în caracterul lornepecuniar.

Specificul obiectului. Proprietatea imobiliară,de exemplu, reprezintă o listă limitată de obiectemateriale ale evaluării: terenuri, edificii,mijloace tehnice. Pe când obiectele de proprietateintelectuală includ rezultatele activităţii de creaţie

în toate domeniile de dezvoltare tehnico-ştiinţifică.Aici procesul de evaluare constă în prognozareaşi planificarea afacerii.

Specificul legislativ. Proprietatea intelectualăreprezintă drepturile exclusive ale persoanelorfizice şi juridice, având diverse forme de expresie.Rezultatele evaluării sunt legale doar pentru uninterval concret de timp, limitat de termenul devalabilitate al titlului de protecţie şi al utilizării utilea OPI şi de hotarele teritoriale, deoarece calculelese efectuează pentru o ţară concretă sau oregiune a ei, adică într-un spaţiu legislativdeterminat.

dr. ]n economie,conf. Raisa CRAVCENCO,[ef-adjunct Sec\ie evaluare

PI, AGEPI

dr. ]n economie,conf. Iurie BAD~R,[ef Direc\ie economie[i evaluare PI

EVALUAREA }N DOMENIULPROPRIET+|II INTELECTUALE (2)(DIN EXPERIEN|A LOCAL+)

Experienţa acumulată în domeniul evaluării obiectelor de proprietate intelectuală (OPI) –calcularea valorii drepturilor de proprietate asupra mărcilor, brandului, invenţiilor,modelelor industriale, know-how, obiectelor dreptului de autor şi altor obiecte, perfecţionareametodelor de evaluare, elaborarea proiectelor de acte normative şi indicaţiilor metodice îndomeniul activităţii de evaluare – ne permite să tragem unele concluzii.

Inte

llect

us 1

/200

5

40

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE Specificul bazei metodice a calculelor. Seaplică metode netradiţionale de evaluare şi bazainformaţională netradiţională corespunzătoare. Sefolosesc metodele de analiză şi evaluare ariscurilor, scontarea fluxurilor băneşti viitoare;aducerea cheltuielilor efectuate în anii precedenţiîn conformitate cu valoarea curentă; defalcareacotei OPI în venitul total al agenţilor economici;cercetările de brevet; metodele prognozăriiefectului economic în urma introducerii obiectelorde proprietate industrială în circuitul economic;funcţiile de producţie ca metode ale statisticiimatematice.

Specificul principiilor evaluării. Sistemul deformare a preţurilor în domeniul proprietăţiiintelectuale se deosebeşte de cel al metodeloruzuale. Obiectele de proprietate intelectuală auspecificul lor, sunt create prin munca individuală,fiind acceptate de societate în funcţie deimportanţa tehnico-ştiinţifică şi comercială ainovaţiilor, adică de efectul economic (venitul)obţinut în rezultatul introducerii lor în circuituleconomic. OPI ca marfă reprezintă valoare proprieşi criterii speciale de calcul; în unele cazuri suntevaluate obiecte ce nu sunt utilizate la momentulevaluării, valoarea de producere şi tehnico-ştiinţifică respectivă urmând să fie dobândităulterior.

UN ROL DEOSEBIT ÎN POLITICA DE MARKETINGA ÎNTREPRINDERII, ÎN STRATEGIA VÂNZĂRILORÎL ARE MARCA, EVALUAREA CĂREIA ESTEFOARTE SPECIFICĂ. Marca nu creează valoare deîntrebuinţare. Valoarea respectivă este creată deproducătorul mărfii desemnate prin marcaevaluată. Totuşi, reclama mărcii pune în evidenţăcalităţile de consum ale produsului şi contribuiela formarea cererii acestuia pe piaţă, majorându-ipreţul datorită percepţiei favorabile a mărcii. Deaceea procesul de evaluare include douăcategorii de calcule: mai întâi se calculeazăvaloarea brandului, iar apoi profitul net obţinutgraţie popularităţii mărcii pe piaţă. Această parte acalculelor reprezintă valoarea de piaţă a mărcii şise aplică în cazul evaluărilor-prognoze, pentru astabili influenţa unor corelaţii greu exprimabile înformule. În cazul dat, specificul evaluăriipresupune aplicarea metodelor netradiţionale.Brandul întruneşte multitudinea categoriilor

materiale şi nemateriale, care formează impresiifavorabile la consumatori şi dorinţa de a procuraprodusul din varietatea de mărfuri analogice. Cualte cuvinte, brandul este marca pe careconsumatorii o cunosc după design, denumire,indicii calitativi ai produsului. Sub aspect eco-nomic, brandul reprezintă o noţiune mai amplădecât marca.

Mărimea cheltuielilor efectuate pentru promovareaprodusului pe piaţă depinde de eficienţa politiciide marketing a întreprinderii: reclamă, menţinereaimaginii mărcii şi dezvoltarea stilului ei, creareamărcilor noi în dependenţă de îmbunătăţireacalităţilor produsului ş.a. Cheltuielile efectuatepentru realizarea acestor măsuri creează deja ovaloare proprie, care influenţează asupra valoriimărcii.

Asigurarea informaţională a evaluării se constituiedin patru părţi:

Ô indicii prognozaţi privind cheltuielile;

Ô indicii prognozaţi ai eficienţei economiceobţinute în rezultatul utilizării mărcii evaluatela etapa a doua a perioadei de calcul, etapă adeterminării valorii de piaţă;

Ô informaţia privind conjunctura de piaţă a unuiprodus concret, planurile de marketing aleîntreprinderii şi alte caracteristici prognozate;

Ô selectarea statistică a coeficienţilor tehnico-economici, care include în mod obligatoriuşirul dinamic reprezentând nu mai puţin de 10ani. Selectarea este necesară pentrudeterminarea coeficienţilor Kfr (Kr, Kd).

Protecţia juridică pentru etapa a doua de calcultrebuie să prevadă eventualele pierderi în caz delitigii privind încălcarea drepturilor titularului mărciişi concurenţa neloială, alte acţiuni ilegale dinpartea unor terţe părţi.

Calcularea valorii mărcii cu ajutorul funcţiilor deproducţie se efectuează conform formulei:

Cn = Cnz + ∑ (Pt × Kdt × Kfr),

unde: Cn reprezintă valoarea globală a mărcii înperioada calculată; Pt - profitul net determinat deefectele utilizării mărcii, scăzându-se mărimea

41

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE impozitelor şi plăţilor percepute în anul t; Cnz -

valoarea cheltuielilor şi consumurilor înregistratela etape diferite, raportate la data evaluării,efectuate în perioada creării şi introducerii mărciiîn circuitul economic Kfr - coeficienţii deformalizare a influenţei elementelor şi corelaţiilor;t variază între 1 şi n.

Specificul evaluării mărcii presupuneaplicarea următoarelor metode speciale,concomitent cu cele tradiţionale:rezultatele sondajelor de opinie; rezulta-tele investigaţiilor privind conjuncturacerere-ofertă pe un segment concret alpieţei; calcularea funcţiilor de producţiepe baza modelelor matematice destatistică pentru a stabili raportul dintrepreţ şi valoarea de întrebuinţare a produ-sului desemnat prin marca evaluată.

Calcularea coeficienţilor de formalizare (Kfr) sebazează pe extrapolarea elementelor şi corela-ţiilor menţionate mai sus, ele fiind constituite înperioada anterioară.

Funcţiile de producţie reprezintă o expresiematematică a dependenţelor economice. Ele aufost aplicate pentru prima dată de către savantulgerman Libich în sec. 19, pentru a determinadependenţa creşterii recoltei de cantitateaîngrăşămintelor introduse în sol. Metoda sebazează pe extrapolarea legăturilor constituite înperioada anterioară. Legătura funcţională semanifestă clar atunci când există o selectaresuficientă (datele statistice pe o perioadă nu maimică de 10 ani) şi reprezentativă a datelor.

În anumite cazuri, determinarea cotei venituluicare îi revine mărcii poate fi efectuată şi prinmetode tradiţionale, în baza analizei economico-financiare. Una din ele este metoda avantajului înbeneficiu. Aceasta este aplicabilă pentru mărcilecare şi-au cucerit faima într-o perioadă scurtă detimp. Fără îndoială, o astfel de marcă favorizeazămajorarea preţului la produsele analogice,comparativ cu preţurile medii de pe piaţă. Anume

această diferenţă reprezintă valoarea care seformează din contul utilizării mărcii. Evaluatorulare sarcina de a calcula procentul suplimentar alrentabilităţii, de a alcătui prognoza vânzărilorîntreprinderii şi de a determina suma curentă asupraprofitului.

A doua metodă este cea a surplusului de venit.Fiind asemănătoare în sens economic cu metodaprecedentă, ea se utilizează, de regulă, în cazurilede evaluare a valorii goodwill-ului (reputaţiei deafacere) a firmei. Această metodă este utilizabilăşi pentru marcă, în special, dacă obiectul evaluăriiîl constituie un brand unic, dar nu mărci aparte,aflate în posesia unei firme. Deosebireaprincipală constă în faptul că beneficiulsuplimentar, obţinut de către firmă în rezultatulutilizării brandului, se calculează nu pentru fiecaresortiment de mărfuri sau servicii în parte, cideterminându-se rentabilitatea rezultată dinutilizarea propriului capital. Procentul înregistrat alrentabilităţii se compară cu procentul mediu peramură, diferenţa obţinută se înmulţeşte cumărimea propriului capital, rezultatul obţinutreprezintă surplusul de venit sau valoarea depiaţă a mărcii. Noi considerăm că pentrudeterminarea ratei mărcii în veniturileproprietarului de drepturi exclusive, cea maiacceptabilă este metoda bazată pe utilizareafuncţiilor de producere.

În Republica Moldova sunt adoptate un şir de actenormative care reglementează procesul deutilizare comercială a proprietăţii intelectuale. Înanul 2002 a intrat în vigoare Legea “Cu privire laactivitatea de evaluare”. Legea “Cu privire lasocietăţile pe acţiuni” nr. 1134-XIII din 02.04.97prevede includerea obiectelor de proprietateintelectuală în calitate de cote depuse în capitalulsocial. Concomitent cu mijloacele băneşti, hârtiilede valoare şi obligaţiile se prevede utilizarea încalitate de depuneri a altor componente alepatrimoniului, „inclusiv drepturile de proprietate şialte drepturi, care deţin valoare bănească”(art. 41 1.r. al Legii). Depunerile nemonetare(valoarea drepturilor), care includ totuşi o valoaremonetară, se transmit societăţii pe acţiuni cudrept de proprietate sau cu drept de utilizare înbaza contractului de licenţă. Astfel, deţinătoruldrepturilor exclusive asupra obiectelor

Inte

llect

us 1

/200

5

42

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE de proprietate industrială se încadrează înactivitatea economică implementând inovaţia înpractică.

Legea “Cu privire la gaj” nr. 449-XV din 30.07.2001asigură utilizarea proprietăţii intelectuale încalitate de gaj în cazul creditării sau asigurării.OPI gajate se includ în Registrul obiectelor deproprietate intelectuală gajate, analogic altorobiecte patrimoniale.

Actualmente sunt în vigoare şi alte legi ce permitextinderea diapazonului de comercializare arezultatelor activităţii intelectuale. Astfel, legislaţia învigoare admite, de rând cu includerea obiectelor deproprietate intelectuală în capitalul statutar,folosirea acestora în calitate de gaj, ca obiecte alediferitelor operaţii comerciale în conformitate cudestinaţia lor specifică, inclusiv în cadrul proiectelorinvestiţionale; transmiterea sau cedarea drepturilorprin licenţiere şi cesiune etc. La momentul dat,acestea sunt cele mai răspândite domenii deutilizare comercială a activelor nemateriale, faptpentru care se efectuează evaluarea lor.

Valoarea drepturilor exclusive calculată de noi, pelângă faptul că este preluată la balanţaîntreprinderii, a fost deja inclusă în capitalurilesociale, constituind baza încheierii contractelor delicenţă şi organizării întreprinderilor mixte; deasemenea, este utilizată şi în calitate de investiţii,gaj, în alte scopuri comerciale. O atare experienţăîn domeniul metodologiei şi practicii de evaluarea proprietăţii industriale nu a mai acumulatnimeni în republica noastră.

În concluzie, constatăm că proprietateaintelectuală este recunoscută deja camarfă; s-a declanşat procesulconştientizării posibilităţilor de utilizarecomercială a OPI, la fel ca şi a oricăruialt tip de patrimoniu – bunuri mobile,imobile etc. Tot mai multe întreprinderiinclud valoarea drepturilor exclusive(brevete, certificate de înregistrare, titluride protecţie) ca active nemateriale înbilanţul contabil al întreprinderii.

Încadrarea în circuitul economic a proprietăţiiintelectuale conduce la formarea unor noi sursesuplimentare de venituri pentru agentul economic.În primul rând, potenţialul inovaţional alîntreprinderii (invenţiile, desenele industriale,soiurile de plante, rasele de animale şi alteobiecte de proprietate intelectuală, propunerile deraţionalizare) reprezintă fundamentul modernizăriiprocesului de producţie, al sporirii capacităţiiconcurenţiale, al asigurării unei dezvoltăridurabile. În al doilea rând, valoarea drepturilorexclusive ale deţinătorului acestor obiecte permiteincluderea lor în componenţa elementelorpatrimoniale ale întreprinderii în calitate de unităţide evidenţă a activelor nemateriale, fapt cecontribuie la utilizarea eficientă şi reflectareacorectă a cheltuielilor şi veniturilor unităţiloreconomice.

Introducerea în circuitul economic a proprietăţiiintelectuale consolidate contribuie la formareaunei noi surse de venituri pentru proprietarii dedrepturi. Însă protejarea obiectelor de proprietateintelectuală este absolut imposibilă fărăevaluarea lor prealabilă. În primul rând, însăşiluarea la balanţă se înfăptuieşte conform valoriiiniţiale, iar utilizarea în continuare în scopuricomerciale necesită calcularea valorii de piaţăsau a altei valori. În al doilea rând, evaluareaobiectelor de proprietate industrială estenecesară în cazul implicării în afacere a obiectelorce aparţin, parţial sau complet, statului oristructurilor municipale. În al treilea rând,înregistrarea agenţilor economici ce posedă uncapital social în care a fost inclusă valoarea OPI,este legalizată numai în cazul când aceste obiectesunt evaluate. Există şi alte momente carecondiţionează efectuarea unor calcule concrete şitemeinice privind evaluarea OPI, acestea fiindexecutate de evaluatori independenţi atestaţioficial.

În activitatea economică se utilizează o serieîntreagă de obiecte de proprietate intelectuală.Însă forma de bază, deosebit de rentabilă arelaţiilor contractuale în domeniul PI o constituiecomerţul licenţiat. Prin transmiterea dreptului deutilizare a proprietăţii intelectuale în bazacontractelor de licenţă, contra unor plăţi stabilite,în limitele valabilităţii titlului de protecţie şi a

43

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE teritoriului de protecţie, se creează posibilitatea de

a utiliza optimal potenţialul tehnico-ştiinţific, avândde câştigat atât bugetul de stat, cât şi titularul dedrepturi.

Obiectelor de proprietate intelectuală li se acordăstatut de active nemateriale. Fiind incluse înregistrele evidenţei contabile ale întreprinderii, eledevin active nemateriale rentabile de lungădurată. În aceasta constă specificul şi avantajelelor. Aceste active de mare perspectivă constituiebaza dezvoltării producerii şi infrastructurii ei. Şiîntrucât acest patrimoniu reprezintă o marfă,utilizarea lui de către o anumită firmă sauîntreprindere trebuie să fie luată la evidenţă înbilanţurile contabile. În toate sistemeleeconomice investirea în domeniul inovaţional estefactorul determinant al creşterii economice a ţării,garanţia sporirii veniturilor, siguranţa stabilităţiifinanciare a structurilor economice. În ţăriledezvoltate, venitul rezultat din utilizarea activelornemateriale ale întreprinderilor constituie 50-90 lasută din venitul global, în dependenţă dedomeniul producţiei.

Aşadar, activele nemateriale reprezintă o sursănouă de venit şi o direcţie nouă de utilizare a

acestui tip de proprietate. Activele nemateriale auavantaje semnificative în comparaţie cu celemateriale, constituind unul din factoriideterminanţi ai stabilităţii economice aîntreprinderii în condiţiile economiei de piaţă.

Titularii de drepturi trebuie să conştientizeze faptulcă evaluarea activelor nemateriale nu este oprocedură de o singură dată, ci un procescontinuu. După determinarea valorii iniţiale aactivelor pentru preluarea lor la balanţaîntreprinderii, utilizarea comercială ulterioarănecesită calcularea valorii lor de piaţă. Iar aceastăvaloare urmează să fie corectată de fiecare datăîn dependenţă de scopul calculării, data evaluăriisau de alţi factori.

În activitatea de evaluare a OPI

nu poate exista o procedura stabilită odată şi pentru totdeauna, deoareceobiectele evaluate reprezintă un diapazonfoarte larg de domenii de utilizare,ramuri ale ştiinţei şi economiei. Îndefinitiv, procesul de evaluare estedeterminat de talentul şi atitudineacreatoare a evaluatorului.

SUMMARY

Introduction of the innovational activity results in the economical circuit is absolutelyimpossible without pre-evaluation thereof. In this domain of activity doesn’t existe a stableprocedure one and for all, because the evaluated objects represent a very large range ofthe fields of utilization, branches of the science and economy. According to the mind of theauthors of this article the process of the evaluation represents creativity and talent of theevaluator.

Inte

llect

us 1

/200

5

44

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

EXPERIEN|A COMERCIALIZ+RII

INVEN|IILOR LA UTM

Conform datelor statistice în anii 1993-2003 laAGEPI au fost depuse 2883 cereri de brevet deinvenţie şi eliberate solicitanţilor naţionali 1724brevete.

O contribuţie deosebită în activitatea inovaţionalăşi-au adus-o instituţiile de învăţământ superior, încare este concentrat un potenţial intelectualconsiderabil. Cel mai mare portofoliu de brevete îlposedă Universitatea des Stat din Moldova (192),USMF “Nicolae Testemiţanu” (152) şiUniversitatea Tehnică a Moldovei (43). Numai în2003 universităţile au depus 54 cereri de brevetde invenţie, ce constituie 18,4% din numărul totalal cererilor naţionale depuse la AGEPI.

În sectorul ştiinţific universitar s-au format maimulte direcţii: optoelectronică, chimia compuşiloranorganici, construcţie de aparate şi reductoare,biotehnologie, preparate medicinale, metode dediagnosticare şi de tratament etc.

Activitatea universităţilor în cadrul sistemului deprotecţie a proprietăţii intelectuale se caracteri-

dr. ing. Victor SOSNOVSCHI,specialist principal Sec\ia ResurseInforma\ionale [i Internet, AGEPI

În ultimii ani în Republica Moldova a fost elaborată o serie de legi şi acte normativeprivind proprietatea intelectuală, care asigură protecţia eficientă a obiectelor PI în bazaaplicării legislaţiei naţionale, precum şi a convenţiilor şi tratatelor internaţionale ratificatede ţara noastră.

zează printr-o serie de factori distinctivi. Unmoment determinant îl reprezintă faptul căproprietatea intelectuală (brevete, certificate deautor, date de tip know-how, softuri, baze de dateşi alte obiecte ale dreptului de autor) esteconsiderată drept patrimoniu instituţional şi activeintangibile ale universităţii.

Factorul de organizare îl reprezintă politicauniversitară în domeniul proprietăţii intelectuale,relevând starea activităţii ştiinţifico-inovaţionale,de brevetare şi de eliberare a licenţelor. În acestproces sunt antrenate forţe creative considerabile:corpul didactic, doctoranzii, studenţii.

Factorul stimulator depinde de rezultateleimplementării cercetărilor aplicate, protecţia şicomercializarea obiectelor de proprietateintelectuală.

Capitalul intelectual al UTM îl reprezintăpersonalul universitar avansat - 720 decadre didactice, peste două treimi având

45

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE diverse grade ştiinţifice; ele asigură

instruirea a circa 16400 de studenţi lasecţiile de zi şi fără frecvenţă.Activitatea de cercetare în cadrul UTMeste coordonată de DepartamentulInvestigaţii Ştiinţifice şi DezvoltareTehnologică, în cadrul căruia activeazămai multe centre ştiinţifice şi laboratoare.Departamentul gestionează realizareaprogramelor de cercetare elaborate încolaborare cu agenţii economici dinrepublică şi de peste hotare, a granturilorobţinute de la diverse organismeinternaţionale, precum şi a programelorfinanţate din bugetul de stat. În prezent laUTM îşi fac studiile postuniversitarespecializate 150 de doctoranzi şi 180 demasteranzi.

La UTM cercetările ştiinţifice se bucură de oatenţie deosebită, fiind o componentă principală aînvăţământului. În activitatea de cercetare esteantrenată activ şi studenţimea, fapt ce conduce laridicarea nivelului de pregătire profesională încadrul instituţiei.

Universitatea ocupă constant locuri premiantela expoziţiile “Infoinvent”, organizate anual înMoldova, precum şi la expoziţiile internaţionalede inventică. În ultimii ani, UTM a obţinutpeste 30 medalii de aur, un număr mare demedalii de argint şi de bronz, o serie de menţiunişi premii de valoare. Iar în cadrul expoziţieiInfoinvent-2004 i-au fost acordate Trofeul OMPI„Întreprindere inovatoare” şi Cupa AGEPI„Cel mai reuşit design” – pentru realizareaStelei-simbol a UTM.

Valorificarea capitalului uman în cadrul instituţieide învăţământ superior este în dependenţă destructura inovaţională creată, care includelaboratoare ştiinţifice, centre de omologare,servicii de proprietate intelectuală şi de marketingetc. La UTM există 8 centre experimental-ştiinţifice, inclusiv Centrul tehno-ştiinţific “Etalon”,cele de nanoelectronică, de studiere şi testare amaterialelor, de tehnologii noi în domeniulangrenajelor, laboratoare de micro- şioptoelectronică etc.

Un factor important îl reprezintă

finanţarea cercetărilor. Volumulfinanţării în sectorul C&D al UT“ a fostîn ultimul an de aproximativ 3,6 mln lei,inclusiv 1,6 mln lei din bugetul de stat(3,4 % din suma alocată pentru ştiinţă înMoldova). Se ştie că în 2004 în RepublicaMoldova a fost alocată pentru ştiinţă dinbugetul de stat o sumă reprezentând0,18% din PIB (în ComunitateaEuropeană (CE) acest indice este deaproximativ 3%).

Evident, volumul finanţării depinde în maremăsură de gradul de utilizare a cercetăriloraplicate, de protecţia şi comercializarea OPI.Activitatea rezultativă în sfera proprietăţii intelec-tuale conduce la consolidarea infrastructuriitehnologice şi economice a statului, contribuindla creşterea autorităţii ei în plan internaţional.

Sub aspect educativ-instructiv, practica implemen-tării directe a rezultatelor cercetărilor ştiinţificecontribuie la optimizarea procesului de instruire.

Comercializarea obiectelor de proprietateintelectuală create în cadrul universităţilorreprezintă, pe de o parte, o întreprindere riscantă,iar pe de alta, o afacere profitabilă. Este bine-cunoscut faptul că inovaţiile au valoare doar încazul când se realizează un transfer din mediuluniversitar în cel industrial ori sunt utilizate înscopul creării unor produse, servicii şi tehnologiinoi. Se ştie, de asemenea, că doar 3-5%din numărul invenţiilor brevetate pe plan mondialsunt utilizate ulterior. Numărul invenţiilorselecţionate sporeşte pe măsură ce ideea estetransformată în marfă. Din fiecare sută de idei noiîşi găseşte o finalitate practică doar una; dinfiecare sută de tipuri noi de marfă, pentruproducerea căreia au fost aplicate idei noi, piaţarespinge mai mult de 90%.

Este necesară, de asemenea, crearea unei bazede date în care să fie acumulate informaţiile utiledespre firmele ce efectuează cercetări îndomeniul respectiv. Studierea constantă aactivităţii competitorilor permite să fie traseconcluziile de rigoare privind nivelul tehnic,perspectivele dezvoltării, modificările ce urmează

Inte

llect

us 1

/200

5

46

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE să intervină etc., fapt important pentru oportuni-tăţile de comercializare a tehnologiilor proprii. Unalt obiectiv îl constituie definirea noutăţii propriilorelaborări. Studiind în profunzime piaţa, colabora-torii serviciului de proprietate intelectuală elabo-rează materiale publicitare pe care le expediazăfirmelor producătoare de tehnică similară saufirmelor specializate (mai ales celor din Germaniaşi Japonia), a căror sferă de preocupări oreprezintă căutarea eventualilor cumpărători.

O modalitate eficace de promovare ainovaţiilor pe piaţă este participarea lasaloane şi expoziţii internaţionale deinvenţii. În perioada anilor 1996-2004inventatorii UTM au fost prezenţi lanumeroase expoziţii în oraşele Pittsburgh(USA), Bruxelles (Belgia), Geneva(Elveţia), Budapesta (Ungaria),Bucureşti şi Iaşi (România) etc.

În această ordine de idei, un exemplu elocvent decomercializare a invenţiilor UTM îl constituieelaborarea “Transmisiile planetare precesionale”,realizată la catedra Teoria mecanismelor şiOrgane de Maşini sub conducerea academicianu-lui Ion Bostan. Colectivul de autori a elaboratscheme de transmisii planetare precesionale,angrenaje multiple pentru transmisii de putere şicinematice, metode de prelucrare a acestorangrenaje şi controlul lor, majoritatea invenţiilorfiind brevetate. Multiplicitatea absolută aangrenajului precesional (până la 100% perechide dinţi aflate simultan în angrenaj comparativ cu5-7% în angrenajele clasice) asigură o marecapacitate portantă şi precizie, cinematicăoptimală, gabarite şi masă redusă. Mai adăugămla priorităţile menţionate randamentul înalt,posibilităţile cinematice largi, emisia acusticălimitată, de asemenea, problemele tehnologicepe deplin soluţionate. Aceste avantaje deschidlargi perspective pentru utilizarea transmisiilorplanetare precesionale în diverse sistemesubmersibile de acţionare. Colectivul de autori aefectuat o serie de elaborări axate pe ideileinvenţiilor de bază, protejate până în 1995 prin123 de brevete şi certificate de autor, inclusiv ogamă largă de angrenaje precesionale care

asigură continuitate funcţiei de transfer (9 invenţii).În cadrul acestor cercetări a fost elaborată ometodă nouă de generare a angrenajuluiprecesional ce permite fabricarea transmisiilorprecesionale şi reductoarelor prin frezare,moletare şi rectificare cu mişcarea precesională asculei (3 invenţii). Apoi pe baza acestei metodeelaborate au fost fabricate:

Ô modulul electromecanic precesional cutraductori de poziţionare a aparatului cosmicîn zbor;

Ô modulul electromecanic precesional de rotirea antenei aparatului cosmic, implementate lafirma COMETA, ICC (Moscova);

Ô o gamă largă de mecanisme de acţionare aroboţilor industriali cu precizie de poziţionareînaltă, protejate prin 17 brevete de invenţie.

De asemenea, a fost elaborată o gamă largă dehidromotoare precesionale cu performanţemajore, combinând funcţiile hidromotorului şireductorului (7 brevete de invenţie).

Invenţiile menţionate mai sus au fost prezentate lanumeroase conferinţe şi expoziţii internaţionale înBulgaria, România, Belgia, SUA, Elveţia şi în alteţări, fiind apreciate în mod deosebit. Mai multdecât atât: începând cu anii 80, s-a început şicomercializarea lor în străinătate. Astfel, în ultimultimp au fost încheiate contracte de colaborare cufirma de automobile Ford din SUA (ridicareaautomată a sticlelor de uşă ale automobilului), cufirma germană Kontinental Tvest (motoare-reductoare pentru frâne), precum şi cu firmacanadiană Moyno (motoare-reductoare încomponenţa utilajului pentru extragerea petroluluide la adâncimi mari). Totodată, continuă procesulde implementare a reductoarelor elaborate pentrugazoductele companiei “Gazprom”, precum şicele ce se includ în ansamblul tehnicii cosmice aconcernului “Glavcosmos” (Federaţia Rusă).Două modele de reductoare sunt fabricate lauzina Compresormaş din oraşul Sumî (Ucraina).

În eventualitatea aflării unui cumpărător, grupul deconstructori pregăteşte setul de documentaţietehnică, plasează unor uzine comenzile pentrufabricarea modelelor experimentale care urmeazăsă fie demonstrate specialiştilor firmelorcointeresate fără a dezvălui nuanţe tehnologice.

47

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE Comercializarea cunoştinţelor reprezintă

transformarea lor într-un pachet de documentaţiecedat cumpărătorului şi păstrarea posibilităţii de areproduce aceste cunoştinţe. Un mecanism detransferare a cunoştinţelor este contractul, în caresunt formulate în mod detaliat condiţiiletransferului tehnologic.

Clauzele principale, mai mult sau mai puţincomune pentru toate contractele de vânzare-cumpărare, sunt specifice în cazul contractele delicenţă, incluzând:

Ô garanţiile că obiectul respectiv (tehnică,tehnologie, know-how etc.) corespundecantităţii, calităţii, descrierii etc., înconformitate cu stipulările acordului;

Ô garanţiile că tehnica şi tehnologia este utilăpentru activităţile stipulate în acord,respectându-se instrucţiunile, îndrumările şifişele procesului tehnologic;

Ô garanţiile evitării riscului de contrafacere şi apretenţiilor din partea unor terţe persoane;

Ô parametrii tehnici garantaţi de furnizor înanumite condiţii de asamblare, instalare,reglare, declanşare şi exploatare, deasemenea, enumerarea acestor condiţii, amijloacelor de precizare a parametrilortehnici, a dereglărilor ce pot interveni în cazulnerespectării instrucţiunilor;

Ô garanţiile oferite cumpărătorului privindrespectarea indicilor stabiliţi ai calităţii;

Ô garanţiile oferite de cumpărător privindrespectarea confidenţialităţii în cazul utilizăriiinformaţiilor de tip know-how.

Existenţa unui model experimental înmulţeşteşansele comercializării invenţiei şi oferă oposibilitate reală de a evalua inovaţia în cauză.Pentru a determina cerinţele pieţii, e raţional cauniversitatea să lanseze o serie limitată arespectivului produs inovaţional. Urmează să

stabilească preţul inovaţiei propuse, având învedere că acesta trebuie să fie acceptabil pentrucumpărător.

În procesul comercializării invenţiilor rolul-cheie îldeţin secţiile de proprietate intelectuală aleuniversităţilor care determină:

Ô apartenenţa exclusivă a proprietăţii intelec-tuale respectivei universităţi (ca persoanăjuridică) sau persoanelor fizice care activeazăîn cadrul ei;

Ô interesele juridice şi patrimoniale aleuniversităţii privind obiectele proprietăţiiintelectuale în contractele cu persoanele terţe;

Ô cercetarea prioritară a pieţei în procesulgeneral al documentării;

Ô cercetarea riscului de contrafacere a lucrărilorştiinţifice şi de proiectare elaborate deuniversitate, a obiectelor tehnicii şitehnologiei, precum şi evitarea riscului decontrafacere din partea terţilor;

Ô informaţii care prezintă un secret comercial;

Ô activele intangibile ale universităţii şievaluarea lor;

Ô măsurile de stimulare a cercetătorilor,doctoranzilor, profesorilor şi studenţilor înactivitatea de creare a şi comercializare aobiectelor de proprietate intelectuală.

Secţiile de proprietate intelectuală au obligaţiunea dea efectua analiza tematicii lucrărilor ştiinţifice învederea selectării cercetărilor de maximă perspec-tivă, de a inventaria titlurile de protecţie deja acordateunor obiecte tehnologice care pot fi valorificate.

Transferul elaborărilor universitare pe diferite căiva contribui la realizarea unor noi produse, laextinderea activităţii întreprinderilor şi crearealocurilor noi de muncă, la renaşterea industriei încadrul complexului agroindustrial. În consecinţă,va fi redresată şi finanţarea în domeniul ştiinţeiuniversitare.

SUMMARY

The University activity in the Republic of Moldova plays an important role in developingand using intellectual property assets.

An example of the best practice represents the Technical University of Moldova.The author of this article relates to the experience regarding the practical use of inventionscreated by the University staff and students.

Inte

llect

us 1

/200

5

48

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Dacă, potrivit orientărilor actuale, se pune în modfoarte serios accentul pe inovare, ca fiind singuracale de dezvoltare durabilă a economiei, mai alesîn perspectiva confruntării cu concurenţa unorproduse şi tehnologii de foarte înalt nivel, apareevidentă şi problema protecţiei proprietăţiiindustriale în ansamblu, ceea ce înseamnăcomponentele sale de bază - invenţiile, mărcile şidesignul industrial, dar şi lupta împotriva concu-renţei neloiale.

În acest context nu poate fi trecută cu vedereaproblema contrafacerii şi, în aceeaşi măsură,problema exclusivităţii pe piaţă, ca rezultat aloperării pe acea piaţă a unor drepturi deproprietate industrială.

Pentru faptul că între cele trei noţiuni îndezbatere - inovarea, contrafacerea şi exclusivi-tatea pe piaţă - nu se poate stabili o ierarhieprivind importanţa, pentru faptul că indiferent de lacare s-ar începe expunerea aceasta va ajungeinevitabil la celelalte două, dar şi pentru faptul căne adresăm în primul rând persoanelor cu funcţii

de decizie în cadrul firmelor în activitatea căroraconsiderăm că expresia cea mai des utilizată este“exclusivitatea pe piaţă”, vom schimba ordineafolosită pană acum.

1. EXCLUSIVITATE PE PIAŢĂ

Foarte des, poate că mult prea des faţă de cât artrebui, auzim “importator exclusiv”, “dealerexclusiv” şi altele asemenea indicaţii menite săconstruiască o anumită imagine firmei respectiveîn raport cu concurenţa pe care aceasta o are pepiaţă şi se inducă în rândul consumatorilor oanumită percepţie vis-à-vis de produs şi implicitde firma furnizoare.

Ne punem problema ce ar putea să însemneacest “exclusiv” alăturat unor activităţi comerciale.De la început este necesar să precizăm că nuintenţionăm să facem vreo referire la aceleproduse care sunt contingentate prin dispoziţiilegale rezultate din anumite considerenteeconomice. Avem în vedere doar activitateacomercială care ar trebui să se desfăşoare pe

INOVARE, CONTRAFACERE{I EXCLUSIVITATE PE PIA|+

ing. Ovidiu DINESCU,[ef Serviciu Analize [i SintezeDocumentare OSIM, Rom`nia

Ne propunem să tratăm trei noţiuni - inovarea, contrafacerea şi exclusivitateape piaţă - foarte des folosite în perioada pe care o traversăm, uneori corect, punândîn valoare întreg conţinutul acestor noţiuni, alteori în totală necunoştinţă de cauză, poatedoar pentru că sunt la modă. De asemenea vom încerca să identificăm o parte din legăturilecare există între aceste noţiuni şi să scoatem în evidenţă necesitatea abordării corecte astărilor de lucruri pe care acestea le incumbă.

49

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE mecanisme bazate doar pe cerere şi ofertă,

precum şi pe practicile comerciale loialeprevăzute de legislaţia în vigoare.

De asemenea mai pornim de la faptul că suntrespectate prevederile legale în ceea ce priveşteinterdicţiile de constituire a înţelegerilor de tipcartel în detrimentul concurenţei reale de pe piaţă,după cum plecăm de la premiza că este deasemenea respectată Legea concurenţei în ceeace priveşte interzicerea practicilor care au caobiect sau pot avea ca efect restrângerea,împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţaromânească sau pe o parte a acesteia, referindu-ne îndeosebi la limitarea sau controlul producţiei,distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilorsau la eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi,limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi alibertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţieconomici, precum şi înţelegerile de a nucumpăra de la sau de a nu vinde către anumiţiagenţi economici fără o justificare rezonabilă.Avem în vedere şi faptul că legea incrimineazăactele îndreptate împotriva climatului concurenţialnormal de pe piaţa internă chiar dacă acestea aufost încheiate în afara teritoriului ţării.

De asemenea nu vom trata nici contractele deexclusivitate privind distribuţia unor produse decătre firmele specializate care achiziţioneazăîntreaga producţie a unui producător, contracte cepot justifica atributul “exclusiv” lângă numele uneifirme şi cu referire la un anumit produs. Vom facedoar un mic comentariu: la negocierea şi încheie-rea contractelor de acest tip trebuie avute învedere şi măsurile asiguratorii privind obligaţiiledistribuitorului faţă de achitarea producţieicontractate, posibilitatea creşterii producţiei şi/saua diversificării ei pentru produse din aceeaşigamă, necesitatea satisfacerii cererii pe piaţă înavantajul reciproc, atât al producătorului, cât şi aldistribuitorului.

Acestea fiind spuse, tot este dificil de înţeles carear putea fi baza atributului “exclusiv” pe lângă oactivitate obişnuită de comerţ, mai ales lângă ceade import-export.

Din informaţiile culese de-a lungul timpului putemspune că, în general, acest atribut este menit doarsă impresioneze şi să inducă în eroare partenerulde afaceri sau consumatorul, având ca obiectivevident creşterea volumului vânzărilor pentru cineîl foloseşte.

Din păcate, sunt exemple care scot în evidenţăfaptul că unii comercianţi autohtoni cad în plasaunor practici nu tocmai corecte ale unor parteneride afaceri externi nu tocmai oneşti. Aceştiapropun contracte de import şi distribuţie a unormărfuri, sub atributul de “exclusivitate”, obligânduneori, pe acest considerent, partenerul român lanişte obligaţii în plus, din punct de vedere preţsau volum de vânzări. În alte situaţii sunt agenţieconomici români care îşi găsesc un furnizorextern care oferă o gamă de produse în condiţiiavantajoase. De cele mai multe ori şi aceştiadevin importatori “exclusivi” fie din necunoştinţăde cauză, fie “ajutaţi” de partenerul extern care“promite” el exclusivitate, evident acest lucrugăsindu-şi echivalentul în preţul produselor. Întoate aceste tipuri de relaţii de “parteneriat”exclusivitatea este doar ceva fără conţinut.

Se pune acum întrebarea: există totuşi situaţiireale de exclusivitate?

Răspunsul este evident afirmativ. Bineînţelesexistă exclusivitate atunci când există drepturi deproprietate industrială în vigoare pe o anumităpiaţă, iar această exclusivitate este atributultitularului respectivelor drepturi sau al altorpersoane autorizate de acesta prin mijloacelegale, cum ar fi contractele de licenţă.

În practicile comerciale uzualedoar titularul unui drept de proprietateindustrială, în vigoare pe un anumitteritoriu, sau persoanele licenţiate deacesta pot opri la frontieră, atunci cândexistă legislaţia corespunzătoare, unimport de produse care încalcărespectivul drept, calitatea de“importator exclusiv” căpătând, înaceste împrejurări, un conţinut real.

Exclusivitatea are la bază drepturile conferite delege titularilor de brevete de invenţie în vigoare, decertificate de marcă înregistrată, de certificate dedesign industrial înregistrat şi menţinut în vigoare,aceasta pentru a enumera doar cele maiimportante domenii ale protecţiei proprietăţiiindustriale. În contextul globalizării este cel puţinhazardat să crezi că poate exista un importatorexclusiv pe o piaţă fără să aibă în spate garanţiadreptului de proprietate industrială, în vigoare peacea piaţă.

Inte

llect

us 1

/200

5

50

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE În aceste condiţii la momentul negocierii unorparteneriate de afaceri este de avut în vedere şiaspectele, foarte importante dealtfel, legate deproprietatea industrială. Ori de câte ori se puneproblema exclusivităţii pe o piaţă, trebuie să sediscute şi aspectele de existenţă şi de operare adrepturilor de proprietate industrială pe aceapiaţă, drepturi care pot fi baza reală a exclusivităţii,pornind şi de la o posibilă transmitere a lor prinlicenţe sau cesiuni.

2. CONTRAFACEREA

În perioada actuală asistăm la excesiv de multeutilizări ale termenului “contrafacere” atunci cândse acordă cu înţelesul real al cuvântului şi, decele mai multe ori, când fenomenul sau acţiunearespectivă nu are nici o legătură cu contrafacerea.

În esenţă vorbim despre contrafacere atunci cândsunt încălcate drepturi de proprietate industrială învigoare pe un anumit teritoriu, fie că acestedrepturi provin dintr-un brevet de invenţie, dintr-omarcă sau design industrial protejat.

Din păcate, termenul de contrafacere este utilizatşi atunci când acţiunea de care este legat nuîntruneşte cerinţele pentru a fi definită ca şicontrafacere. De foarte multe ori nu există nici unfel de drept de proprietate industrială anteriorprotejat, dar se vorbeşte de contrafacere.

În esenţă textele de lege în vigoare în Româniaprevăd că, pentru a fi calificată ca şi contrafacere,o acţiune trebuie să întrunească nişte elementeobligatorii, respectiv: să existe un drept deproprietate industrială valid, să se aducă atingereacestui drept şi să fi fost făcută cu intenţie. Sigurexistă unele nuanţe în ceea ce priveştecontrafacerea în domeniul mărcilor, caz în caresunt luate în considerare şi alte aspecte.

Trebuie însă să fim conştienţi de faptul că spiritulîntreprinzător tinde întotdeauna să obţină profit depe urma satisfacerii, în cele mai bune condiţii, acererii de pe piaţă. Se pot face o mulţime deconsideraţii asupra a ce “înseamnă cerere pepiaţă” şi, de asemenea, asupra a ce înseamnă “încele mai bune condiţii”. Ne vom mărgini în aspune că ambele implică luarea în consideraţie aconsumatorului, sub toate aspectele, pornind dela gradul de pregătire, individuală şi generală, şiterminând cu accesul la informaţie.

Din acest ultim punct de vedere o mare respon-sabilitate o are şi oficiul de proprietate industrială

prin specialiştii şi enorma cantitate de informaţiipe care o pot pune la dispoziţia publiculuiinteresat.

3. INOVAREA – SUPORT ALDEZVOLTĂRII

Numeroase studii apărute peste tot şi care au casubiect inovarea, cu toate implicaţiile acesteiactivităţi în procesul mult mai cuprinzător aldezvoltării, nu fac decât să evidenţieze un lucrudeosebit de important şi anume: fără inovare nuexistă dezvoltare.

Din păcate, acest enunţ, având în aceeaşi măsurăun caracter de avertisment şi unul programatic, nupare rostit suficient de des, suficient de răspicat,suficient de insistent şi la noi.

În contextul economic actual, sistemulinformaţional al companiilor trebuie să conţinăstructuri legate şi de informaţiile din domeniulproprietăţii industriale, iar acest lucru trebuie săse realizeze - evident - în contextul unei activităţisusţinute pentru protecţia propriului patrimoniu deproprietate industrială.

În această luptă acerbă pentru cucerirea pieţelor,informaţiile din domeniul proprietăţii industrialecapătă valenţele unor arme, deopotrivă ofensive şidefensive şi care, utilizate inteligent, aducavantaje majore companiilor al căror manage-ment integrează şi problematica proprietăţiiindustriale.

Tratând problema managementului informaţiei îndomeniul proprietăţii industriale ca un sprijinimportant al procesului complex care se cheamăinovare, ne propunem abordarea sumară aurmătoarelor probleme: conţinutul acestorinformaţii, sfera lor de aplicare şi avantajelecunoaşterii şi utilizării informaţiilor de acest tip.

3.1. Orientarea în domeniul proprietăţiiindustriale

Culegerea informaţiilor din domeniul proprietăţiiindustriale trebuie să înceapă cu cadrul legalexistent la un moment dat şi continua actualizarecu tot ce este adoptat ca legislaţie naţională şiinternaţională în domeniul de care vorbim. Este oprimă condiţie în abordarea corectă şi coerentă aproblematicii proprietăţii industriale de cătreconducerea oricărei companii, dacă se doreşte oîntronare a legalităţii în activitatea economică şicrearea unui adevărat climat de liberă concurenţă.

51

Inte

llect

us 1

/200

5A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

La fel de importante sunt şi informaţiileprivind înregistrările de acte de protecţie,în toate domeniile proprietăţii industriale.Trebuie cunoscut în fiecare moment cesolicitări de protecţie sunt înregistrate însfera de activitate a companiei, iar înaceeaşi măsură este important săcunoaştem ce drepturi exclusive suntacordate altor companii. Colecţiile dedocumente de proprietate industrialăreprezintă una din cele mai importantesurse de informaţii în domeniu, sursăcare se cere exploatată mult mai intensdecât este în prezent.

Nu trebuie uitată şi implicarea compartimentuluide marketing al fiecărei companii în culegerea deinformaţii de proprietate industrială legate deactivitatea curentă, de situaţia reală de pe piaţă cuprivire la produsele proprii protejate în sistemulproprietăţii industriale.

În ceea ce priveşte utilizarea informaţiilor dindomeniul proprietăţii industriale, aceasta priveşteelaborarea strategiei respectivei companii îndomeniul menţionat, în primul rândfundamentarea strategiei de înregistrare a actelorde protecţie proprii companiei. La aceastaconcură atât informaţiile din sfera legislaţiei, cât şicele din Buletinele Oficiale de ProprietateIndustrială, şi cele oferite de studiile de piaţăelaborate la nivelul companiei.

Privindu-le laolaltă, toate acestea pot să aducăun important aport inovativ în întreagaactivitate a companiei. Dacă ne este permisăo apreciere, inovarea la nivelul companieitrebuie să plece de la nivelurile superioare demanagement şi să cuprindă absolut toatesectoarele de activitate. A privi unilateral inovareadoar prin aplicarea unor tehnologii noi care săconducă la scoaterea pe piaţă a unor produsenoi, sau îmbunătăţite calitativ, reprezintădoar o adaptare conjuncturală la cerinţele pieţei şinu o creştere consolidată a companiei, caredevine astfel capabilă să facă faţă oricărorprovocări venite din mediul în care aceastaoperează.

Deloc ca o ultimă problemă, dorim să evidenţiemimportanţa resurselor umane implicate îngestionarea informaţiei în domeniul proprietăţiiindustriale. Este necesar să menţionăm, fără aintra în aprofundarea acestei probleme, roluldeterminant pe care îl au consilierii de proprietateindustrială ca persoane competente şi caretrebuie să devină colaboratori apropiaţi aiconducerii companiilor.

3.2. Informaţiile din literaturade brevete

Informaţiile din literatura de brevete sunt menitesă identifice cele mai noi soluţii privitoare laproduse şi/sau tehnologii, contribuind la orien-tarea programelor de cercetare-dezvoltare alecompaniilor. Se poate observa astfel o aplecaremai accentuată spre informarea din brevete.Considerăm această situaţie ca fiind rezultatulfiresc al conectării prevederilor legislaţiei deproprietate industrială cu tendinţele de inovare alecompaniilor, faptul că au fost sesizate legăturileîntre caracterul teritorial al protecţiei conferite debrevetul de invenţie şi posibilitatea libereiexploatări a soluţiei tehnice regăsite în literaturade brevete. Mai exact, literatura de brevete conţinecele mai noi informaţii din domeniile tehnicii,informaţii ce pot fi preluate gratuit, ori la niştepreţuri cu totul nesemnificative pentru avantajelece le aduc, şi care, respectând drepturile exclu-sive conferite de brevetul de invenţie acolo undeele există şi sunt menţinute în vigoare, pot fi totuşiutilizate aproape fără restricţie.

Trebuie să menţionăm, din nou cu orientare cătreactivitatea de cercetare, că utilizarea informaţiilordin literatura de brevet în acest scop - decercetare - este nerestricţionată.

Avantajele utilizării informaţiilor din literatura debrevete se materializează în ultimă instanţă îneconomii importante de resurse financiare carepot fi redirecţionate. Numai cu titlul de exempluputem menţiona: protecţia şi dezvoltarea pieţei pecare respectiva companie operează, posibilitateautilizării celor mai bune căi şi metode de protecţieale obiectelor de proprietate industrială, evitarea“redescoperirii” unor soluţii deja protejate şipublicate. Mai trebuie menţionată utilizareainformaţiilor din literatura de brevete înfundamentarea unor decizii privind achiziţionareaunor produse şi/sau tehnologii, precum şi lanegocierea unor contracte de parteneriat.

Inte

llect

us 1

/200

5

52

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE 3.3. Programul OSIM de sprijinirea inovării în cadrul IMM - InovIMM

Tocmai pentru a veni în sprijinul acelor companiipentru care inovarea este o problemă la ordineazilei, OSIM a declanşat propriul program desprijinire a acestui proces, având la bazăinformaţiile din literatura de brevete. Astfel a luatnaştere Programul InovIMM. Sub acest programOSIM propune un pachet de servicii care au învedere furnizarea de informaţii pentru acele IMM-uri care doresc să dezvolte soluţii inovative înactivitatea proprie.

Soluţii de inovare. Serviciul constă în furnizarea deinformaţii despre produse şi tehnologii, aflate înliteratura de brevete şi legate de un anumitprodus sau tehnologie, de interes pentru activita-tea curentă a unei companii, în ideea perfecţio-nării, îmbunătăţirii, creşterii performanţelor, lărgiriisegmentului de piaţă sau creşterii accesibilităţiipe piaţă. La final serviciul propune solicitantuluiun portofoliu de brevete demne de luat în seamăla elaborarea unei politici de inovare adecvate.

Proiect de inovare. Acest serviciu constă înelaborarea unui studiu privind posibilităţile deinovare în activitatea unei companii în concor-danţă cu informaţiile rezultate din cercetăriledocumentare şi cu obiectul de activitate alrespectivei companii. Serviciul este destinatacelor IMM-uri care doresc mai mult decât soluţiide inovare, acelora care sunt dispuse la un efortinvestiţional în vederea introducerii în fabricaţie aunor noi produse pe baza unor tehnologii noi.Serviciul oferă un material sub forma unorrezultate sintetice şi a unei analize comparative asoluţiilor tehnice regăsite, lăsând la latitudineacelui care a comandat serviciul stabilirea unorvariante şi evaluarea acestora în funcţie deposibilităţile materiale şi financiare concrete.

Studiu privind tendinţele inovatoare. Serviciuloferă informaţii despre aspectele cantitative aleapariţiei unor documente de brevet de invenţie aleunor companii, domeniile pe care acestea leacoperă, putând include şi informaţii din domeniulmărcilor şi al designului industrial. Serviciul se

finalizează cu o analiză de constatare a documen-telor de protecţie existente pentru una sau maimulte companii percepute ca fiind concurente alesolicitantului serviciului.

Studiu privind tendinţele de inovare. Acest serviciuoferă informaţii despre evoluţia protecţiei prinbrevet a unor produse sau tehnologii. Studiul,oferit la final solicitantului serviciului, este menitsă scoată în evidenţă, printr-o analiză compara-tivă, tendinţele de dezvoltare ale unui anumitdomeniu, tendinţe materializate printr-un numărde documente de brevet înregistrate şi publicateîntr-un anumit domeniu de activitate precizat desolicitant.

În funcţie de solicitările primite de la clienţi,serviciile oferite sub Programul InovIMM vor fiadaptate şi diversificate astfel încât să răspundăcât mai bine intereselor unei categorii cât mailargi de companii.

4. CONCLUZII

Având în vedere cele prezentate anterior, esteevident că fără o conexiune directă cu protecţiaproprietăţii industriale considerăm căexclusivitatea pe o anumită piaţă rămâne o starede fapt foarte greu de probat şi de apărat.

De asemenea, considerăm că nu trebuie pussemnul de echivalenţă între un produs de calitateîndoielnică şi un produs contrafăcut. Aceastănefericită echivalenţă aduce un deserviciu majorprotecţiei proprietăţii industriale, deoarece poateinduce ideea unui automatism în obţinereaprotecţiei, lucru total neadevărat.

Nu în ultimul rând este evident că inovarea lanivelul companiilor îşi poate găsi un sprijinconcret şi important apelând la informaţiile dinliteratura de brevet şi nu numai. Fie că acesteasunt accesate individual, fie că se apelează laoficiul de proprietate industrială pentru furnizarealor, acestea sunt menite să facă o importantăeconomie de resurse financiare şi umane şi nu înultimul rând să contribuie esenţial la pregătireacompaniilor pentru adevăratul climatcompetiţional de pe piaţa europeană.

SUMMARY

The author proposed to address to three notions – innovation, counterfeit and exclusivity inthe market – the very useful notions in the today period. Moreover he tries to identify a partof relationships existing between these notions and to accentuate the necessity of the correctlighting of the things included therein.

53

Inte

llect

us 1

/200

5C

OO

PERA

RE I

NTE

RN

AÞI

ON

ALÃ

Acesta este primul proiect finanţat de UniuneaEuropeană, al cărui obiectiv vizează nemijlocitconsolidarea sistemului de proprietateintelectuală din Republica Moldova.

Demarat în iunie 2004, cu un buget de 200.000euro, proiectul care a finalizat oficial la datade 18 martie curent, face parte din programulde asistenţă al Uniunii Europene prevăzutpentru realizarea angajamentelor asumatede către Republica Moldova în virtuteaAcordului de Parteneriat şi Cooperare RM–UE.În domeniul de referinţă Proiectul s-a axat perealizarea a trei obiective principale:

Ô armonizarea cadrului legislativ naţional îndomeniul proprietăţii industriale cu celcomunitar;

Ô consolidarea capacităţilor instituţionale şiresurselor umane ale Agenţiei de Stat pentruProprietatea Intelectuală;

Ô îndeplinirea cerinţelor şi standardelorimpuse Moldovei în virtutea calităţii sale

UN PROIECT EUROPEANPENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Liliana VIERU,[ef Sec\ie Cooperare Interna\ional=, AGEPI

Discursul proeuropean al guvernului de la Chişinău, pregătirea unei agende de integrarea ţării în Uniunea Europeană, semnarea Planului de acţiuni RM-UE au avut un impactpozitiv şi asupra sistemului de proprietate intelectuală a republicii. Un eveniment important,în acest sens, a fost lansarea proiectului TACIS „Consolidarea cadrului legislativşi realizarea drepturilor de proprietate industrială”.

de stat membru la OMC, APC, alte tratate şiaranjamente.

Pentru implementarea proiectului, AGEPI a primitasistenţă de specialitate din partea unei echipeformate din trei experţi internaţionali, condusă dedl. Daniel Lachat, dr. în drept, mandatar autorizatpe lângă Oficiul European de Brevete (OEB) şiOficiul pentru Armonizarea Pieţei Interne (OHIM),administrarea proiectului fiind realizată de firmade consultanţă „Investment DevelopmentConsultancy”.

Şedinţa de lucru AGEPI-INPI în cadrul vizitei delegaţieiAGEPI la Institutul Naţional de Proprietate Industrială

Inte

llect

us 1

/200

5

54

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

În anul 2000 legislaţia naţională de proprietateintelectuală a fost modificată esenţial pentru acorespunde rigorilor OMC impuse RepubliciiMoldova prin semnarea Acordului privind uneleaspecte ale proprietăţii intelectuale legate decomerţ (TRIPS). Dar evoluţia rapidă a sistemuluiinternaţional de proprietate intelectuală, şi înspecial complexitatea legislaţiei europene laacest capitol, a condiţionat elaborarea unor leginoi în domeniile desemnate în proiect caprioritare (brevetele de invenţie, mărcile,denumirile de origine, desenele şi modeleleindustriale), contrar intenţiei iniţiale de a modificalegislaţia existentă.

Decizia respectivă a fost adoptată în baza unuistudiu comparativ al sistemului de protecţie şirespectare a drepturilor de proprietate industrialădin perspectiva standardelor europene şiinternaţionale actuale, studiu realizat la etapaincipientă a proiectului. Ca rezultat al studiului, aufost elaborate şi prezentate, de către experţiiinternaţionali, o serie de documente relevantepentru procesul de modificare a legislaţiei la celepatru compartimente specifice.

Paralel cu procesul de redactare a noilor proiectede legi, a fost realizată o serie de activităţi menitesă contribuie la perfecţionarea personaluluiAGEPI, în special prin instruirea în tehnicile deredactare a legilor conforme rigorilor europene,metodele de prezentare a informaţiei deproprietate intelectuală, de diseminare şipromovare a cunoştinţelor în domeniul respectiv.

O serie de seminarii realizate de către experţiiinternaţionali au avut drept subiecte de discuţieprobleme actuale cu care se confruntă societateaeuropeană: respectarea drepturilor de proprietateintelectuală, societatea informaţională, protecţia

denumirilor de origine, dubla protecţie adesenelor şi modelelor industriale,soluţionarea litigiilor în domeniulproprietăţii industriale etc.

Printre ultimele activităţi realizate încadrul proiectului se înscriu şi celedouă vizite de studiu ale angajaţilorAGEPI la instituţiile de specialitate dinFranţa şi România. Ele au avut dreptscop familiarizarea mai amplă aangajaţilor AGEPI cu mecanismeleutilizate de statele membre ale UniuniiEuropene şi, respectiv, de statele în

proces de aderare, în vederea asigurării uneiprotecţii eficiente a proprietăţii industriale.

Vizita delegaţiei AGEPI la Institutul Naţional deProprietate Industrială şi la Institutul Naţionalpentru Denumiri de Origine s-a axat în special peaspectele sistemului francez care actualmente fiecă nu sunt încă implementate, fie că suntinsuficient sau ineficient utilizate în sistemulnostru de proprietate industrială.

În cadrul vizitei de studiu realizate la Oficiul de Statpentru Brevete şi Mărci (OSIM) şi Oficiul Românpentru Drepturile de Autor (ORDA), colaboratoriiAGEPI au studiat cu predilecţie metodele şiprocedeele utilizate de către instituţiile române înprocesul de integrare a sistemului local deproprietate intelectuală în sistemul comunitar, auluat cunoştinţă de rezultatele obţinute, dedificultăţile şi perspectivele ce ţin de domeniulrespectiv.

Graţie eforturilor comune ale echipei de experţiinternaţionali şi ale angajaţilor AGEPI, au fostelaborate patru proiecte de legi care, în opiniaexperţilor internaţionali, după ce vor fi adoptate vorconstitui pentru Moldova baza unui sistem deprotecţie a proprietăţii industriale competitiv cu celeuropean.

Conştienţi de faptul că modernizarea celor patrulegi de proprietate industrială este doar un primpas în anevoiosul proces de consolidare asistemului de proprietate intelectuală şi având învedere experienţa acumulată, specialiştii de laAGEPI vor depune şi în continuare eforturisusţinute pentru edificarea unui sistem deproprietate intelectuală competitiv, capabil săasigure atât protecţia, cât şi valorificareadrepturilor de proprietate intelectuală.

Curs privind tehnicile de redactare a legilor conform standardeloreuropene, organizat de dl Daniel Lachat, leader de proiect

(AGEPI, 2004)

55

Inte

llect

us 1

/200

5C

OO

PERA

RE I

NTE

RN

AÞI

ON

ALÃ

Organizatorii acestui forum deinventică, despre care dr. KamilIdris, Directorul General OMPI, aspus că este o manifestare care„reflectă interesul crescând şiimportanţa ascendentă aproprietăţii intelectuale încomunitatea internaţională”, aufost: Ministerul apărării alFederaţiei Ruse, Serviciul Federalde Proprietate Intelectuală, Breveteşi Mărci, Academia de Ştiinţe aRusiei, Guvernul regiunii Moscova,Asociaţia Inventatorilor şi Raţionalizatorilor dinFederaţia Rusă.

Dislocată pe o suprafaţă de peste 4,5 mii m2,actuala ediţie a salonului a întrunit circa 850 departicipanţi (370 persoane juridice) din 15 ţări alelumii, printre care SUA, Belgia, Iran, Polonia,

LA SALONUL INTERNA|IONAL

DE PROPRIETATE INDUSTRIAL+“ARHIMEDE-2005”

România, Serbia şi Muntenegru, Bosnia şiHerţegovina, Ucraina, Georgia etc. Juriulinternaţional în frunte cu Alexandr Grigoriev,Preşedintele Organizaţiei Eurasiatice de Brevete,şi echipa de experţi au examinat şi evaluat circa1200 de elaborări inovative din cele mai diverse

sfere de activitate – începând cuobiecte de uz casnic şi terminândcu lucrări din domeniul aviaţiei,cosmonauticii şi fizicii nucleare. Aufost acordate circa 150 medalii deaur şi cam tot atâtea de argint,Marele Premiu „Arhimede de Aur”revenindu-i Forumuluiinventatorilor români, pentruactivitate inovativă deosebit devaloroasă, şi Asociaţiei „Severstali”S.A., pentru o serie de elaborări îndomeniul industriei metalurgice.Medalia „Laureat al Salonului

În perioada 15-18 martie curent doi colaboratori ai Departamentului Promovare şi Editurăde la AGEPI (dna Ana Zavalistîi şi dna Ana Arnăut) au prezentat pentru prima oară unstand promoţional la ediţia a VIII-a a Salonului „Arhimede-2005”, care s-a desfăşurat laCentrul cultural-expoziţional „Sokolniki” din or. Moscova.

Inaugurarea SIPI „Arhimede-2005”.La microfon: A. Grigoriev, Preşedintele OEAB

La standul AGEPI

Inte

llect

us 1

/200

5

56

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

„Arhimede” a fost decernată celor mai buniinventatori şi întreprinzători din ţările participante.

În cadrul salonului s-au desfăşurat o serie demanifestări aferente, printre care Concursul„Marca Lider”, Conferinţa internaţională „Locul şirolul protecţiei juridice a proprietăţii industriale înprocesul inovaţional”, Seminarul „Asigurarea dedrept a operaţiilor de licenţiere dintre parteneriilocali şi străini”, masa rotundă „Utilizareaobiectelor de proprietate industrială” etc.

Ca şi la ediţiile anterioare, la actualul salon aufost încheiate tranzacţii ce depăşesc suma de 200mln. dolari.

Colaboratorii AGEPI au participat activ la toateacţiunile organizate în cadrul salonului,au acordat consultaţii privind legislaţia naţionalăîn domeniul protecţiei proprietăţii industriale,procedura de brevetare a invenţiilor în RepublicaMoldova, taxele şi statistica în domeniul brevetăriiinvenţiilor prin procedura naţională şi prin OEAB,au difuzat publicaţiile AGEPI pe suport hârtie şielectronic, au prezentat revista de proprietateintelectuală „Intellectus”, obţinând permisiunea dea publica în paginile sale comunicări de laConferinţa internaţională „Locul şi rolul protecţieijuridice a proprietăţii industriale în procesul

inovaţional”. Mai mulţi participanţi ne-au adresatinvitaţii de a participa la saloanele organizate înanul curent în ţările lor: Expoziţia „TESLA FEST-2005” de la Novi Sad, Serbia, Salonulinternaţional de invenţii şi tehnologii noi „Novoievremea” de la Sevastopol, Ucraina, Salonul„Inventica”, Iaşi, România etc. De asemenea, peparcursul salonului şi la festivitatea de premierecolaboratorii AGEPI au adresat tuturor celorprezenţi invitaţia de a participa la ExpoziţiaInternaţională Specializată „Infoinvent-2005”de la Chişinău.

Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală dinRepublica Moldova a fost menţionată cu odiplomă pentru organizarea lucrărilor şiparticiparea activă la salon, iar grupul de autori dela IC „ELIRI” (Ion Daniliuc şi Iulian Polihovici), carea prezentat o invenţie din domeniul electrotehnicii,a fost distins cu o medalie de aur.

Ana ZAVALISTÎI,şef Secţie „Intellectus” şi Mass-media

Prezenţe expoziţionale

Reprezentanţii AGEPIîn compania colaboratorilor OEAB

57

Inte

llect

us 1

/200

5 P

RO

PRIE

TATE

A I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I E

CO

NO

MIA

DE

PIA

ÞÃ

În ultimii ani nomenclatorul medicamentelorutilizate în practica medicală s-a înnoit cu 60-70 lasută. Cheltuielile pentru procurarea medicamen-telor în cadrul sistemului de sănătate alcătuiescîn prezent 20-35%, ele aflându-se pe locul doidupă cheltuielile pentru remunerarea munciisalariaţilor.

Orice medicament care apare pe piaţătrebuie să corespundă anumitelor cerinţe: să fieeficient, inofensiv, de bună calitate şi accesibil.Industria farmaceutică contemporană se bazeazăpe un volum considerabil de cercetărifundamentale, utilizând în arsenalul său sintezachimică, metodele biotehnologice, ingineriagenetică, având în dotare cele mai marilaboratoare şi centre analitice.Reperul principal îl reprezintă implementareastandardelor internaţionale – Good manufacturingpractice (GMP), bazat pe regulile fabricăriicalitative.

Din momentul obţinerii substanţei active până laimplementarea în practica clinică, medicamentulnou parcurge o cale de 10-12 ani. În acest timp eleste supus diferitelor investigări, foarte costisi-toare. De aceea marile companii producătoare demedicamente investesc circa 15-20 procente dinvolumul de realizări în dezvoltarea ştiinţei – pentruefectuarea testărilor preclinice şi clinice,perfecţionarea tehnologiilor şi implementareanoilor metode de control al calităţii.

Este bine cunoscut faptul că nici o ţară din lumenu produce întreg arsenalul de medicamente.Totodată, orice ţară tinde să-şi dezvolte propriaindustrie farmaceutică, reieşind din următoareleconsiderente:

Ô prezenţa unei industrii farmaceutice dezvol-tate garantează asigurarea populaţiei cumedicamente de primă necesitate;

Ô sunt create noi locuri de muncă;

MEDICAMENTELE AUTOHTONE.IMPACTUL INDUSTRIEI FARMACEUTICE

ASUPRA ECONOMIEI |+RII

dr. hab, prof. Vasile PROCOPI{IN,membru corespondent al A{M

Producerea şi comercializarea medicamentelor pe mapamond creşte din an în an.De exemplu, numai în 2002 în lume au fost comercializate medicamente în sumă de400,6 miliarde dolari SUA, sporul anual fiind de 8-10%.

Inte

llect

us 1

/200

5

58

PR

OPR

IETA

TEA

IN

TELE

CTU

ALÃ

ªI E

CO

NO

MIA

DE

PIA

ÞÃ Ô toate acestea contribuie la fortificareaeconomiei ţării;

Ô industria farmaceutică, în întreaga lume, esteuna din cele mai rentabile.

Până în anii ’90 ai secolului XX, în Moldovaindustria farmaceutică era reprezentată de uniculproducător de medicamente – uzina „Farmaco”,amplasată într-un bloc construit în anul 1967.Începutul dezvoltării acestei ramuri a fostcondiţionat de Hotărârea Guvernului RepubliciiMoldova „Cu privire la dezvoltarea industrieimedico-farmaceutice” nr. 233 din 4 mai 1993, princare a fost aprobat Programul de dezvoltare aindustriei medico-farmaceutice autohtone.

Actualmente, în ţara noastră activează circa 20 deîntreprinderi farmaceutice şi laboratoare demicroproducere având diferse forme juridice.Toate acestea au înregistrat până la 1 ianuariecurent peste 350 denumiri de medicamente dindiferite grupe farmacoterapeutice, ceea cereprezintă 10% din nomenclatorul total demedicamente înregistrate la Institutul Naţional deFarmacie. Dintre întreprinderile mai importante,dotate cu utilaj de producere destul de modern,trebuie menţionate: „Farmaco” – cu capital de stat,„Eurofarmaco”, „Pharmaprim”, „Vermodje”,„UniversalFarm” – cu capital privat etc. O analizădetaliată a producerii medicamentelordemonstrează că, spre regretul nostru, din 350 dedenumiri înregistrate, actualmente se produc doar208 denumiri, ceea ce constituie circa 60%.Aşadar, peste 95% de medicamentelecomercializate în republică se importă, o bunăparte dintre ele sunt costisitoare şi inaccesibilemajorităţii populaţiei, deoarece la preţulproducătorului sunt adăugate taxele pentrutransport, cele vamale, alte cheltuieli aledistribuitorilor. Se importă nu numai medicamenteoriginale, dar şi soluţii perfuzabile (0,9% clorurăde sodiu şi 5% glucoză), diverse tipuri de tincturidin plante medicinale etc. Totodată, constatăm căuneori are loc o dublare a producerii autohtone,când acelaşi medicament este realizat de câţivaproducători.

În condiţiile existente, producătorilor autohtoni leeste foarte dificil să activeze, deoarece:

Ô piaţa de desfacere este mică;

Ô capacitatea de procurare a medicamentelore redusă;

Ô pe piaţă se vând produse medicamentoasedin ţările CSI la preţuri uneori mai mici decâtcele autohtone;

Ô există o concurenţă neloială impusă deproducătorii străini.

Producătorii locali întâmpină mari greutăţi şiatunci când încearcă să-şi exporte producţia înţările învecinate. De exemplu, o cerinţă obligatoriepentru importul medicamentelor în România oconstituie respectarea condiţiilor GMP defabricaţie. În Rusia şi Belarus procedura deînregistrate a medicamentelor este anevoioasă şide lungă durată. De aceea produselefarmaceutice autohtone sunt destinate în mareparte pieţei farmaceutice locale.

În aceste condiţii este important ca fiecareproducător autohton să-şi segmenteze portofoliulde produse, să-l orienteze spre anumite claseterapeutice şi să introducă în fabricaţie medica-mente generice din terapeutica modernă, bazatăpe criteriul medical şi mai puţin pe cel comercial.Aceste medicamente trebuie să fie accesibiletuturor păturilor sociale şi să completeze goluriledin „Lista medicamentelor esenţiale şi vitalnecesare”, mai ales că multe grupe farmacotera-peutice nu includ nici un medicament autohton.Din acestea fac parte: grupele antialergice,antiepileptice, citostatice, antiaritmice, preparatelehormonale şi analogii lor etc.

În ultimii ani în cadrul institutelor de cercetăriştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei,Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”, Institutului Naţional deFarmacie au fost elaborate un şir de lucrăriştiinţifice în domeniul cercetării medicamentelornoi, având acţiuni antivirale, antitumorale,psihotrope, antifungice, antihipotensive, preparatede origine algală pentru tratarea bolilorcardiovasculare etc. Unele din ele au trecuttestările preclinice, altele - şi testările clinice, însă,cu părere de rău, acestea nici până azi nu suntimplementate în producere.

59

Inte

llect

us 1

/200

5 P

RO

PRIE

TATE

A I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I E

CO

NO

MIA

DE

PIA

ÞÃ Un factor determinant în activitatea producătorilorautohtoni îl constituie asigurarea cu materieprimă pentru producerea medicamentelor.Conform unui sondaj, peste 80% din materiaprimă este de import. De aceea este extrem deactuală problema utilizării resurselor naturaleexistente în ţară şi implementarea produselorfarmaceutice elaborate de savanţii moldoveni,care în mare parte au folosit ca materie primăproduse naturale de pe meleagurile noastre.

Dezvoltarea ramurii farmaceutice, atât denecesară pentru ocrotirea efectivă a sănătăţiipopulaţiei, va avea sorţi de izbândă doar atuncicând statul va decide să ia măsuri de stringentănecesitate, şi anume:

Ô producerea medicamentelor să se efectuezeconform unor comenzi de stat;

Ô la tenderele de achiziţionare a medicamen-telor pentru instituţiile medico-sanitare să sedea preferinţă medicamentelor autohtone;

Ô întreprinderilor farmaceutice să li se acordecredite cu anumite facilităţi, având un termende rambursare mai îndelungat, cu ratadobânzii mai scăzută etc.;

Ô să fie asigurat suportul Guvernului la obţine-rea creditelor pe termen lung şi promovareaformelor indigene pe pieţele farmaceuticemari.

Aşadar, este necesară o colaborare mai fructuoa-să între producătorii de medicamente, organelede stat şi savanţii moldoveni. Doar în acest modbugetul destinat sănătăţii populaţiei va fi folositraţional, iar medicamentele autohtone, în ansam-blu, vor deveni avantajoase pentru sistemul deocrotire a sănătăţii. Este de stringentă actualitateelaborarea unui program naţional privinddezvoltarea ştiinţei şi producerii medicamentelorautohtone, precum şi crearea unui organ decoordonare a acestei activităţi, menit să contribuiela ameliorarea situaţiei privind asigurarea cumedicamente a populaţiei din ţara noastră.

SUMMARY

There is necessary to increase the effectiveness of the collaboration between the producersof pharmaceuticals, state bodies and moldovan scientists. Solely in such mode the budgetprovided for the health of the population will be used efficiently, and the autochtonouspharmaceuticals will take priority in the system of health protection.

CALENDAR

La 13 februarie 1935 s-a născut la Chişinău Nicolae BRADU, doctor în ştiinţe tehnice,cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură.

Este autorul şi coautorul a 32 de invenţii în domeniul tehnicii şi tehnologiilor agricole, a publicat circa120 de lucrări ştiinţifice, deţinător al titlului „Inventator Emerit” al Republicii Moldova, conferit în 1976pentru rezultatele înregistrate în dezvoltarea ştiinţelor agricole.

Şi-a făcut studiile la Institutul Agricol „M. Frunze” din Chişinău, facultatea de mecanizare şi electrificarea agriculturii (1953–1958). La aceeaşi instituţie urmează în perioada 1959-1969 doctorantura şi îşisusţine teza de doctor în ştiinţe tehnice pe tema „Cercetarea şi elaborarea procedeului mecanizat dealtoire a viţei de vie cu secţionarea transversală a butaşilor”. Din 1969 lucrează în cadrul Institutului deCercetări pentru Pomicultură, exercitând funcţiile de cercetător în domeniul mecanizării agriculturii,cercetător ştiinţific superior, şef al secţiei de mecanizare, cercetător ştiinţific coordonator.

A efectuat cercetări teoretice şi experimentale în domeniul mecanizării altoirii plantelor pomicole.Sub conducerea sa a fost elaborat complexul de maşini pentru mecanizarea lucrărilor în pepiniera

pomicolă şi viticolă.

Inte

llect

us 1

/200

5

60

TEH

NO

LOG

II I

NO

VA

TIV

E

În prezent, uscarea vişinelor nu se efectuează, deregulă, în condiţii industriale, ci prin metoderudimentare, utilizându-se energia solară sautăvile cu încălzire dedesubt. Astfel, evaporareaapei din fructe se produce datorită energieiradiante prin conducţie. Acest proces are o seriede dezavantaje esenţiale: durata îndelungată aprocesului, folosirea suprafeţelor mari, încălzireaneuniformă din cauza instabilităţii factorilorexterni, calitatea joasă a produsului finit.Înlăturarea acestor neajunsuri devine posibilă încazul uscării prin metoda convectivă.

1. METODE ŞI MATERIALE

Pentru cercetări a fost ales soiul de vişineŞpanka, unul din cele mai răspândite în republică[1]. În urma uscării convective umiditatea vişinelors-a redus de la 84,5% până la 19%, cea optimalăfiind de 11,5%.

Uscarea convectivă a vişinelor a fost efectuată îninstalaţia experimentală de uscare, construită pebaza cuptorului cu microunde având putereanominală de 1,5 kW şi frecvenţa câmpuluielectromagnetic de 2450 MHz

Figura 1. Schema instalaţiei experimentalede uscare a vişinelor

Instalaţia constă din camera de uscare 5, îninteriorul căreia este amplasat un suport 1,confecţionat din fluoroplast perforat, avândlegătură cu cântarul 7. Produsul supus analizei seaşează pe suportul 1. Camera de uscare esteconectată la racordurile 2 şi 6 pentru intrarea şievacuarea agentului termic de uscare. Agentultermic de uscare este încălzit în caloriferul electric3. Prin intermediul ventilatorului 4 agentul termicrespectiv este respins în camera de uscare. Peparcursul uscării cântarul 7 înregistrează

ANALIZA CARACTERISTICILORCINETICE LA USCAREA VI{INELORPRIN METODA CONVECTIV+

dr. hab., prof. univ. Andrei LUPA{CO,dr., conf. univ. Galina DICUSAR,lector superior Aliona MO{ANU,lector superior Olga LUPU,Catedra PATPC, UTM

Aplicarea procedeelor avansate de uscare a fructelor constituie o garanţie pentru obţinereaunor produse de calitate superioară, cu însuşiri organoleptice şi valoare biologică înalte. Înspecial, în republica noastră se practică pe larg uscarea vişinelor, luându-se în consideraţiecaracterul sezonier de valorificare a acestor fructe, cererea constantă de care se bucură pepiaţa internă şi externă, acestea fiind utilizate în cofetărie, în alte ramuri ale industrieialimentare.

61

Inte

llect

us 1

/200

5TE

HN

OLO

GII

IN

OV

ATI

VE scăderea de masă şi temperatura agentului

termic (cu termometrul 8). Energia electricăconsumată de instalaţia de uscare esteînregistrată de contorul de energie electrică 9.Viteza agentului de uscare a fost constantă – 0,17m/s, temperatura lui a oscilat între 60 şi 100°C,intervalul de reglare fiind de 10°C. Masa iniţială avişinelor pentru fiecare experienţă în parte – 150g. Au fost măsurate temperatura şi umiditatearelativă a aerului înainte de intrare în calorifer şidupă ieşire din instalaţie.

1. REZULTATE ŞI DISCUŢII

În figura 2 sunt prezentate curbele de uscare avişinelor la temperaturile agentului de uscare 60100°C. Caracterul curbelor de uscaredemonstrează că ele corespund curbelorteoretice standard, descrise în literatură [2].

observă, procesul de uscare convectivă decurgeîn două perioade. Pentru prima perioadă estecaracteristică viteza constantă de uscare. Durataei reprezintă aproximativ 30% din întregul intervalde timp în care se consumă procesul de uscare.O dată cu majorarea temperaturii agentului deuscare, viteza de uscare creşte. Astfel, la 60°C eaconstituie 0,01%/s, iar la 100°C – 0,06%/s.Prin urmare, viteza uscării în acest regim creştede 6 ori.

În momentul când umiditatea materialului ajungela valoarea critică, începe a doua perioadă deuscare, ce se caracterizează printr-o vitezădescrescătoare. În cea de a doua perioadă, formacurbei de uscare depinde de structuramaterialului, acesta determinând, în definitiv,mecanismul de evacuare a apei.

În figura 3 este prezentat graficul influenţeitemperaturii agentului de uscare asupraconstantelor de uscare în cele două perioade. Dindesen reiese că temperatura agentului de uscareinfluenţează asupra constantelor uscării dupălegea exponenţială.

b)

Figura 2. Curbele de uscare (a) şi cele alevitezei de uscare (b) a vişinelor prelucrateprin metoda convectivă

Din figura 2 deducem că, o dată cu creştereatemperaturii agentului de uscare de la 60 până la100°C, durata procesului se micşorează. Astfel, latemperatura de 60°C durata uscării a fost de 1365min, iar la 100°C – de 330 min, procesulintensificându-se de 4,1 ori. După cum se

0

100200

300

400500

600

0 250 500 750 1000 1250 1500

τ, min

W, % t = 60 °Ct = 70 °Ct = 80 °Ct = 90 °Ct = 100 °C

0,000,020,040,060,080,10

0 100 200 300 400 500 600W, %

60 °C 70 °C 80 °C90 °C 100 °C

a)

Figura 3. Influenţa temperaturii agentului deuscare asupra constantelor de uscare

Dar, la aceeaşi modificare a temperaturiiagentului de uscare, constanta vitezei în primaperioada K1 a crescut de 3,2 ori, iar constantavitezei în a doua perioada K2 a crescut de 4,7 ori.

Se ştie [2] că transferul de masă şi de căldură înprocesul de uscare a vişinelor prin metodaconvectivă este determinat de acţiunea celor doigradienţi: gradientul de temperatură şi cel deumiditate. Orientarea opusă a gradientului deumiditate faţă de cel de temperatură prezintă un

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

60 70 80 90 1000,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

s1,10K 4

2−⋅

kgkgms

%,K2

1⋅⋅

t,°C

Inte

llect

us 1

/200

5

62

TEH

NO

LOG

II I

NO

VA

TIV

E dezavantaj al uscării convective, deoarececonductibilitatea termică a apei reţine procesul deuscare. Majoritatea cercetătorilor consideră că însegmentul de timp când viteza de uscare esteconstantă, intensitatea procesului de uscaredevine egală cu intensitatea de evaporare de pesuprafaţa liberă, coeficientul transferului deumiditate depinzând de viteza şi temperaturaagentului de uscare, precum şi de condiţiile deaerisire a suprafeţei exterioare a produsului(forma şi dimensiunile produsului). Totodată,coeficientul transferului de umiditate estecaracterizat de criteriul transferului de umiditateNu [3].

1350330 ,,d

nd GuPrReANu = , (1)

în care: DlNud ⋅= β ;

νω lRe ⋅= ;

DPrdν= ;

)(um

umus

TTTGu −

= ;

β – coeficientul transferului de masă, m/s;l – lungimea suprafeţei de evaporare în direcţiadeplasării agentului de uscare, m; D – coeficientde difuzie a vaporilor de apă în aer, m2/s; ω – vitezaagentului de uscare, m/s; ν - vâscozitateacinematică a aerului, m2/s; Tus – temperaturatermometrului uscat, °C; Tum – temperaturatermometrului umed, °C. La uscarea vişinelor,intervalul numerelor Reynolds este cuprins între85-102, coeficientul A=0,9, iar n=0,5.

Pentru a compara intensitatea coeficienţilortransferului de masă – β (m/s) cu constantele

vitezei de uscare K1 ( kg/kgms/% ⋅⋅ 2 ), acestea

au fost recalculate după formula:

ρ1

11 ⋅∆∆

⋅=′WGKK , (2)

în care: crin

crin

WWGG

WG

−−

=∆∆

;

KI – constantele vitezei de uscare în perioada I,

( kg/kgms/% ⋅⋅ 2 ); Gin- masa iniţială a produsului

cercetat, kg; Gcr- masa produsului ce corespundeumidităţii critice, kg; Win- umiditatea iniţială, %;Wcr- umiditatea critică, %; ρ – densitatea aerului latemperatura corespunzătoare, kg/m3.

În tabelul 1 sunt prezentate constantele recalcu-late ale vitezei de uscare în perioada I K1 şicoeficienţii transferului de masă β pentru vişine.

Tabelul 1. Constantele recalculate ale vitezeide uscare în perioada I K’

1 şi coeficienţiitransferului de masă β pentru vişine

Analizând datele prezentate în tabelul 1, observămcă valoarea constantelor de uscare este mai micădecât coeficienţii transferului de masă –β calculaţi conform relaţiei (1). Dependenţa întreK´1 şi β de temperatura agentului de uscare esteredată în figura 4, sub forma unei funcţii: ln K´(ln β) = f (1/T).

Din figura 4 reiese că evaporarea apei în perioadaI a procesului de uscare reprezintă un proces dedifuzie, pentru care este posibilă determinareacoeficientului de temperatură legat indirect deenergia de activare.

Pentru vişine, constanta vitezei de uscare esteredată în ecuaţia:

TeK3240`

1 14,47−

= (3)

T, °C 60 70 80 90 100 К'

1*103, m/s 7,2 7,8 9,8 15,5 26,1 β*103, m/s 13,7 14,1 14,6 15,0 15,3

Figura 4. Dependenţa logaritmilor constanteivitezei de uscare K´1 şi coeficientuluitransferului de masă β de temperaturaagentului de uscare a vişinelor

Din figura 4 deducem că intensitatea transferuluide umiditate pentru vişine este mai mică decâtvaloarea calculată β. Aceasta demonstreazăprezenţa în fructe a unei rezistenţe de difuzie faţă

-5-4,75

-4,5-4,25

-4-3,75

-3,5-3,25

25 26 27 28 29 30 31

ln(К '1)

ln(β)

KT /1,10/1 4⋅

)ln(),ln( 1 βK ′

63

Inte

llect

us 1

/200

5TE

HN

OLO

GII

IN

OV

ATI

VE de transferul de masă. Pentru vişine, această

rezistenţă de difuzie se diminuează o dată cucreşterea temperaturii şi dispare la atingereavalorii de 100°C.

3. CONCLUZII

Uscarea convectivă nu este metoda optimă deuscare, deoarece vişinele sunt supuse prea multtimp acţiunii temperaturilor înalte (60-100°C).Calitatea vişinelor uscate prin convecţie este însăapreciabilă, datorită faptului că se evită pierdereasucului, în rezultatul orientării opuse a gradienţilorde temperatură şi de umiditate, deci se păstreazăintegritatea celulelor. Prin aceasta se explicădurata extinsă a procesului de uscare şi,respectiv, consumul majorat de energie electrică.

SUMMARY

There are presented some results of the drying convection for the variety Spanka cherries.It is analyzed the kinetic features of the drying process: velocities and constantsof velocities in first and second periods. It’s studied the influence of the temperature as dryagent on drying velocity and on drying velocity constants in first and second periods.These data allows an objective analyze of convection drying method for cherries.

CALENDAR

La 5 februarie 1930 s-a născut la Şipca, Rezina, Constantin MATCOVSCHI, doctor în medicină,

profesor universitar, “Om Emerit” al Republicii Moldova.

A absolvit facultatea de medicină generală a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (1952). În

1959 a fost invitat de Nicolae Testemiţanu, pe atunci rector al ISMC, la catedra de farmacologie, unde

a lucrat până în 1993, în calitate de asistent universitar, conferenţiar, şef catedră, decan al facultăţilor

de stomatologie şi farmacie (ultima fiind fondată de el), prorector didactic.

A fondat catedrele de farmacologie la Institutul de Medicină din Vientian, Laos (1980-1983) şi ULIM,

Republica Moldova (1994-1996).

A publicat 113 lucrări (printre care monografii (3), manuale (7), recomandări (5) etc. A brevetat,

împreună cu alţi cercetători, 5 invenţii.

BIBLIOGRAFIE:

1. Dicusar, G., Lupaşco, A., Moşanu, A.Caracteristica vişinelor cultivate în Moldova caobiect al procesului de uscare. Alimentele şisănătatea la începutul mileniului III. EdituraAcademică, Galaţi, 2001, p. 252-253.

2. Ginzburg, A. Osnovy teorii i tehniki suškipisevyh produktov. Pišcevaia promišlennost‘,Moskva, 1973, p. 526.

3. Pavlov, K., Romancov, P., Noscov, A. Primery izadaci po kursu PAHT. L, Himia, 1981.

Inte

llect

us 1

/200

5

64

TEH

NO

LOG

II I

NO

VA

TIV

E

La lucrările seminarului au luat parte 80 despecialişti în domeniul sudării de la 32 deîntreprinderi industriale, firme, instituţii deînvăţământ din Republica Moldova (Chişinău,Râbniţa, Bălţi, Tiraspol) şi din România (Sibiu,Iaşi, Buzău, Timişoara). Au fost prezentate şidiscutate 15 referate, care au abordat cele maistringente probleme din domeniu: pregătireacadrelor calificate de sudori, aplicarea utilajelor şiechipamentelor moderne în operaţiile de sudare,sporirea calităţii construcţiilor sudate, tehnologiileavansate în lucrările de sudare.

Astfel, în comunicarea sa „Rolul formării şicertificării personalului în domeniul sudării,asigurarea calităţii şi competitivităţii producţieiîntreprinderilor industriale din RepublicaMoldova”, Petru Groza, reprezentantul DirecţieiGenerale Strategii Inovaţionale şi Investiţionale aMinisterului Industriei din Republica Moldova, amenţionat că la întreprinderile industriale dinrepublică sudarea este unul din cele mairăspândite procedee de îmbinare nedemontabilăa pieselor. Sudarea se utilizează pe larg în secţiile

de producţie ale firmelor SA Apă-Canal, SAMoldovahidromaş, SA Hidrotehnica, SAMoldagrotehnica, SA Mecagro, SA Parcul deautobuze nr.1, SA Incomaş etc. În ultimul timp seconstată o insuficienţă cronică de cadre calificatede sudori, fapt ce se răsfrânge negativ asupracalităţii producţiei, având drept consecinţăcreşterea cheltuielilor de consumabile (energie,gaze, electrozi, sârmă).

Este necesară pregătirea cadrelor calificate deingineri-sudori şi controlori care ar implementa înpractica industrială a republicii tehnologii şiechipamente moderne în vederea automatizăriiprocedeelor de sudare, sporirii productivităţiimuncii şi calităţii producţiei. În rezultat, vor fi createpremisele necesare pentru atestareaîntreprinderilor, obţinerea autorizării de a exportaproducţia lor peste hotare.

Vasile Şelaru, preşedintele Asociaţiei de Sudurădin Republica Moldova, director RECO-MET-TEHSRL, a prezentat referatul „Rolul Asociaţiei deSudură din Republica Moldova în promovareatehnologiilor moderne de sudare, asigurarea

TEHNOLOGIA SUD+RII:METODE AVANSATE

dr., conf. univ. Valentin AMARIEI,vicepre[edinte al Asocia\iei deSudur= din Republica Moldova(ASRM), prorector UTMdr., prof. interna\. Ilie BOTEZ,vicedirector al CTA “ETALON”Mihai BUNESCU, secretaral ASRM, inginer-sudorinterna\ional

Recent, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările seminarul internaţional cu tema „Sudarea:tehnologii, echipament şi personal la nivelul cerinţelor europene şi internaţionale”, organizatde Asociaţia de Sudură din Republica Moldova şi UTM. Reuniunea a fost inaugurată deacademicianul Ion Bostan, rectorul UTM.

65

Inte

llect

us 1

/200

5TE

HN

OLO

GII

IN

OV

ATI

VE

calităţii şi competitivităţii producţiei”, în care a ţinutsă menţioneze că societatea de sudură noucreată îi va întruni pe cei mai buni specialişti dinţară, care vor ţine legături cu firmele producătoarede echipamente moderne în acest domeniu.Asociaţia va promova politica de utilizare atehnologiilor avansate de sudare şi aechipamentelor, ceea ce va conduce la sporireacalităţii, productivităţii muncii şi micşorareapreţului de cost al producţiei structurilor sudate.

Dorin Dehelean, director general ISIM, Timişoara(România), în comunicarea „Evoluţii în sistemulde calificare/certificare a personalului sudor lanivel european şi internaţional în contextulintegrării europene”, a remarcat faptul că pentruintegrarea ţării în structurile europene estenecesară avansarea calităţii producţiei industrialela nivelul ţărilor europene. Un rezultat satisfăcătorpoate fi obţinut în primul rând prin ridicareanivelului de pregătire a specialiştilor capabili săînsuşească şi să implementeze în producţie celemai moderne echipamente şi tehnologii.

„Calitatea structurilor sudate trebuie să semenţină prin utilizarea utilajelor moderne şitehnologiilor de sudare avansate. Cu regret,uzinele noastre sunt slab dotate cu echipamentemoderne, dispozitive de încercări şi mijloacepentru verificarea calităţii structurilor sudate”, aconstatat Dumitru Bodeanu, ing. IWE, directortehnic SA Incomaş, Chişinău, în comunicarea„Experienţa asigurării calităţii construcţiilorsudate”.

Iar Lucian Leonte, reprezentantul întreprinderii devânzări-export DUCTIL SA Buzău (România), înreferatul său întitulat „Tehnologii şi echipamentenoi în sudură” a informat audienţa că instalaţiilemoderne de sudare permit de a economisienergie electrică în proporţie de circa 30-40 la

sută faţă de utilajele cunoscute. Utilizareaconsumabilelor moderne (fluxuri, gaze, electrozi,sârme tubulare etc.) ar permite sporirea calităţiiasamblărilor sudate şi creşterea productivităţiimuncii.

Valentin Amariei, conf. univ., prorector UTM, aprezentat referatul „Cooperarea UTM cu instituţiiledin România în domeniul formării-calificării/certificării personalului în sudură”, subliniindfaptul că în cadrul programului bilateral decooperare tehnică şi ştiinţifică cu RepublicaMoldova, ISIM Timişoara, cu sprijinul UTM şi alfirmei RECO-MET-TEH din Chişinău, a creat ostructură de formare a personalului de sudoriprofesionişti în Republica Moldova. Astfel a fostinaugurat un curs de calificare Inginer SudorInternaţional (IWE), incluzând susţinerea unuinumăr de 446 de ore de teorie şi lucrări practice,sub egida ISIM Timişoara şi autorizat de cătreASR Cert Pers.

În referatele prezentate de Andrei Tcacenco şiVasile Chirienco, ICCN (INTROSCOP) - „Mijloaceultrasonice de control al cordonurilor de sudur㔺i Andrei Gaburov, întreprinderea VOTUM -„Aparate şi instalaţii pentru controlul nedistructiv”,s-a accentuat în mod deosebit actualitateautilizării construcţiilor sudate în producţiamijloacelor de control nedistructiv.

În cadrul seminarului a fost demonstrată, deasemenea, producţia întreprinderilor de ramură şiprocesele avansate în sudură: ICCNINTROSCOP, SA „VOTUM”, Chişinău;ELECTROMAŞINA, Tiraspol; SA DUCTIL, Buzău;PALPLAST, Sibiu (România) etc.

La lucrările seminarului au participatreprezentanţi ai ministerelor, departamentelor şiîntreprinderilor din Republica Moldova, Româniaşi Ucraina. Ei au formulat concluzia unanimă că,în condiţiile actuale, noile exigenţe faţă decalitatea lucrărilor, productivitatea muncii şieconomisirea resurselor impun o atitudinedeosebită faţă de sistemul de pregătire, calificareşi certificare a tuturor categoriilor de personal însudură, pentru a ne menţine la nivelulstandardelor stabilite de Federaţia Europeană deSudură (EWE) şi Institutul Internaţional de Sudură(IIW). Problemele existente vor fi soluţionate înmare parte cu concursul nemijlocit al Asociaţieide Sudură din Republica Moldova.

Inte

llect

us 1

/200

5

66

PRO

PRIE

TATE

IN

TELE

CTU

ALÃ

ªI

RES

URSE

UM

AN

E

Majorarea numărului de brevete eliberateuniversităţilor se înscrie în strategia generală defavorizare a conlucrării productive dintre cercetare,în baza finanţării publice, şi industrie; ajutorulacordat de stat este benefic atât pentru societateîn ansamblu, cât şi pentru persoanele private.Consolidarea generală a protecţiei proprietăţiiintelectuale în lume şi adoptarea legilor noiprivind ameliorarea transferului tehnologicconstituie factorii care au influenţat pozitiv,facilitând procesul de cercetare-dezvoltare înuniversităţile din ţările Organizaţiei pentruCooperare şi Dezvoltare în Europa (OCDE).

În 1980, SUA a adoptat Legea Bayh-Dole, undocument considerat drept legislaţie de bază,care acordă beneficiarilor de fonduri federalepentru cercetare-dezvoltare dreptul de a-şi brevetainvenţiile şi de a transmite breveteleîntreprinderilor pe bază de licenţă. Scopulprincipal al acestei legislaţii este de a înlesniutilizarea rezultatelor cercetărilor finanţate cu banipublici, drepturile fiind atribuite nu guvernului, ciuniversităţilor şi altor antreprenori care, la rândullor, pot acorda întreprinderilor, pe bază de licenţă,dreptul de a exploata obiectele lor de proprietateintelectuală. Universităţile americane au avutposibilitatea de a obţine astfel de brevete şiînaintea adoptării acestei legi, însă până atuncinu existase un cadru legislativ funcţional.

Sub influenţa schimbărilor survenite în StateleUnite, la sfârşitul anilor ’90 multe ţări ale OCDEşi-au modificat regulamentele şi legile privindfinanţarea în sfera cercetării şi a implementării,pentru a permite institutelor de cercetare sădepună cereri de protecţie a obiectelor deproprietate intelectuală finanţate din fondurile

publice, să obţină titlurile corespunzătoare şi să letransmită prin licenţă. În Germania, Austria,Danemarca şi Japonia aceste schimbări au avutdrept consecinţă abolirea aşa-zisului „professor’sprivilege” („privilegiul profesorilor”), care acordaprofesorilor universitari dreptul de a fi titulari debrevete. În prezent acest drept revineuniversităţilor, pe când inventatorii universitari aurămas cu o parte din redevenţele obţinute. ÎnSuedia s-a discutat mult timp faptul dacă eoportun sau nu să fie urmată aceeaşi cale,transferându-se instituţiilor dreptul în cauză.Această dispută nu s-a încheiat nici până înprezent, eforturile organelor publice fiindmobilizate în special la sporirea capacităţiiuniversităţilor de a oferi ajutorul necesarprofesorilor pentru obţinerea brevetelor. ÎnCanada, ţară în care uzanţele de transfer aldrepturilor de proprietate intelectuală cătreuniversităţi variază de la o provincie la alta, au fosttotuşi întreprinse unele măsuri în vedereaarmonizării acestor politici, în special în sectorulcercetării-dezvoltării finanţate de stat (CrownContracts ale guvernului federal). În Franţa şiIrlanda, unde, de regulă, instituţiile sunt titulariidrepturilor, guvernul a ales o altă cale: stabilireadirecţiilor principale de gestionare a proprietăţiiintelectuale în instituţii cu scopul armonizăriiuzanţelor. Ţările OCDE nu sunt unicele careevoluează în această direcţie. De curând, şi Chinaa adoptat reforme legislative care vor permiteuniversităţilor să-şi protejeze proprietateaintelectuală şi să-şi revendice drepturile, însă,deocamdată, procesul de implementare a acestorreforme are de înfruntat dificultăţi serioase.

Din cele enunţate mai sus, concluzionăm: atuncicând legislaţia de brevet contribuie eficient,

BREVETELE }N LUMEA UNIVERSITAR+ (1)

Mario CERVANTES, economistDirec\ia [tiin\=, tehnologie [i industrie, OCDE

În ultimul timp universităţile şi institutele de cercetare publică acordă o atenţie tot mai mareelaborării şi protejării invenţiilor în cele mai diverse domenii (genetică, softuri etc.),contribuind substanţial la dezvoltarea ştiinţei şi stimulând crearea unor noi întreprinderi cefuncţionează în baza tehnologiilor avansate.

67

Inte

llect

us 1

/200

5PR

OPR

IETA

TE I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I RES

URSE

UM

AN

E stimulează realmente transferul de tehnologii,este oportun ca ea să fie aplicată pe toate căileposibile, în corespundere cu sistemele naţionaleexistente.

Transformarea universităţilorîn titulari de drepturi de proprietateintelectuală – o măsură insuficientă

Cu siguranţă, stimulând universităţile să-şicomercializeze rezultatele cercetărilor, acordându-li-se titluri de proprietate intelectuală, se întreprindmăsuri foarte utile, dar nu şi suficiente pentru caactualii cercetători să devină inventatori. Mai întâi,e necesar ca înseşi instituţiile, inventatorii sădorească să-şi facă publice invenţiile, să leprotejeze şi să le exploateze. Ei pot fi determinaţisă facă acest lucru prin metode de stimularetradiţionale – principiile „biciului” şi al „turtei dulci”.

„Biciul” îl reprezintă dispoziţiile juridice sauadministrative prin care inventatorii sunt obligaţisă-şi divulge invenţiile. Există numeroase ţări carenu au adoptat asemenea norme juridice, inclusivprintre cele în care instituţiile pot fi titulari debrevete. Dispoziţiile guvernamentale ce interzicuniversităţilor să conserve redevenţele obţinutedin contul licenţelor constituie un alt factor dedescurajare pentru instituţii.

În categoria măsurilor care adoptă principiul„turtei dulci” se includ acordurile de distribuire aredevenţelor sau antrenarea tinerilor inventatori încadrul unor noi întreprinderi tehnologiceuniversitare. De asemenea, un factor stimulatorpentru tinerii cercetători îl reprezintă luarea înconsideraţie a brevetelor obţinute atunci cândsunt selectate noile cadre didactice. Bunăoară,Universitatea Tsinghua (China) îşi premiazăcercetătorii pentru invenţiile comercializate.

Având în vedere diversitatea structurilorde cercetare şi a tradiţiilor din domeniul dat,este important ca măsurile de stimulare săfie realizate la nivel de instituţie. Organelede conducere naţionale pot contribui laarmonizarea practicilor existente, lapromovarea metodelor şi procedeelor care s-au dovedit a fi mai eficiente. De rând custimularea activităţii propriu-zise, esteimportant ca instituţiile de cercetare săformuleze norme clare în domeniulproprietăţii intelectuale, aducându-le lacunoştinţa membrilor corpului profesoral,personalului şi tineretului studios, astudenţilor care se angajează tot maifrecvent în procesul de cercetare ştiinţifică.

CALENDAR

La 16 ianuarie 1935 s-a născut la Ciuciuleni Ion ARSENE, inginer constructor, autor al unormotoare eoliene şi hidraulice de construcţie principial nouă, titular a 18 brevete de invenţie ale RepubliciiMoldova.

În perioada 1966–1971 îşi face studiile la Institutul Politehnic din Chişinău, obţinând calificarea deinginer-constructor.

Ion ARSENE este autorul unui şir de motoare eoliene şi hidraulice de construcţie principial nouă,caracterizate prin gradul funcţional complex şi folosirea efectivă a energiei cinetice a vântului şi acurenţilor de apă. Motoarele propuse au o capacitate variabilă – de la 1,5 kw până la 1500 kw. Ele suntdotate, de asemenea, cu mecanisme pentru funcţionarea normală, autonomă, în regim automat, în oricecondiţii naturale. Elaborările sale au stat la baza mai multor cicluri de invenţii.

Realizările înregistrate de Ion ARSENE în domeniul inventicii au fost menţionate cu diplome de diversegrade în cadrul Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT” (Chişinău, 2001–2002).

http://www.wipo.intTraducere şi adaptare: Ludmila CASAPU

Inte

llect

us 1

/200

5

68

AFL

UX D

E F

OR

ÞE T

INER

E

RAPORTURILE STATULUI CU ECONOMIA}N VIZIUNEA LIBERAL+ (2)

Elvira P+LITU,masterand=, Universitatea din Lion, Fran\a

Faptul că oamenii, în realitate, nu sunt o „turmă”,fiind capabili să-şi promoveze cu perseverenţă şipricepere interesele, constituie un prim argumentîn favoarea organizării pe baze individuale, şi nucolective, a activităţii sociale având drept obiectivbinele general.

Un al doilea argument se rezumă în constatareacă, acţionând în propriul interes, oamenii reuşescsă promoveze indirect şi binele general saucolectiv, ba chiar au, în acest sens, mai multsucces decât atunci când îşi propun să facă cevapentru prosperarea generală. De parcă ar ficălăuziţi de o “mână invizibilă”, ei aleg (în scoppersonal) alternative ce se dovedesc extrem deutile şi din punct de vedere public sau social:comerciantul nu urmăreşte scopuri nobile de arăspunde societăţii, dar îşi urmăreşte propriileavantaje (obţinerea de profit) şi, tocmai pentruaceasta, el este silit să satisfacă cererea socialăde mărfuri, contribuind astfel la realizarea unuiscop public (Adam Smith). Lăsând fiecăruia

libertatea de a-şi promova propriile interese, sepoate ajunge la satisfacerea interesului public.

Prosperitatea economică a unei naţiuni,satisfacerea tuturor intereselor economicerezonabile, bunăstarea dorită de cetăţeni esteasigurată automat prin simpla manifestare ainiţiativei private şi funcţionarea normală a pieţeilibere; încrederea naivă că toate problemeleeconomice se rezolvă de la sine şi toate nevoilese satisfac spontan îndată ce interesele private şipiaţa sunt lăsate să lucreze absolut liber a fostformulată exhaustiv de Adam Smith: “Pentru aaduce un stat dintr-o stare de barbarie la gradulcel mai înalt de belşug nu e nevoie de altceva,decât de pace, impozite uşoare şi o împărţirerezonabilă a dreptăţii; restul vine de la sine, învirtutea cursului natural al lucrurilor”.

Ideea că belşugul şi satisfacerea interesuluigeneral “vin de la sine” în condiţii de libertateeconomică este elementul de bază al doctrinei

Din moment ce statul poate greşi în acţiunea întreprinsă, iar cetăţeanul poate fi foarteeficient în iniţiativa sa personală, e clar că relaţiile dintre ei nu pot fi cele dintre “păstor” şi“turmă”. Acest tip de organizare politică nu este în interesul societăţii, ci doar în interesulcelor ce ocupă funcţiile de conducere în stat.

69

Inte

llect

us 1

/200

5A

FLU

X D

E F

OR

ÞE T

INER

E liberale originale. Teza dezvoltării economicespontane, bazate exclusiv pe libertatea iniţiativeiprivate şi a pieţei, constituie unul dintreprincipalele argumente liberale pledând pentrureducerea la minim a intervenţiei statului în viaţasocietăţii. Adam Smith a formulat foarte clarargumentul că puterea politică nu poate şi nutrebuie să “păstorească”, să “îndrume”, să“supravegheze” cetăţenii pentru a asigurarealizarea binelui general; modelul ideal de stat arfi cel în care “orice individ, atâta timp cât nuîncalcă legile dreptăţii, este lăsat să-şi vadă deinterese după cum găseşte de cuviinţă şi să-şipună atât activitatea sa, cât şi capitalul, înconcurenţă cu activitatea şi capitalul altor indivizisau altor grupuri de oameni”. “Statul nu este şi nuar trebui să fie altceva decât forţa de poliţiecomună instituită, nu de a fi un instrument deopresiune şi jaf reciproc” (Bastiat).

Ideea de “laissez faire” este, prinurmare, aceea de a-i lăsa pe oameni săfacă ce vor în limitele legii; atunci cândcineva depăşeşte aceste limite, intervinestatul în calitate de apărător al libertăţilorindividuale, al drepturilor şi alproprietăţii.

Practic, pentru exercitarea oricărui dreptcetăţeanul are nevoie de anumite resurse (nudoar materiale sau financiare, dar şi resurse detimp liber, informaţionale etc.), deoarece drepturilesunt exercitate pe baza unor servicii sociale carenecesită resurse şi se plătesc; libera opţiunepolitică, în state de mari dimensiuni ca celemoderne, necesită o bună informare, ceea cepresupune recurgerea la serviciile oferite demijloacele de informare (mass-media), care nusunt gratuite sau, dacă sunt, atunci posibilitateade a beneficia de ele e condiţionată deachiziţionarea unui echipament costisitor; chiar şijustiţia se realizează sub forma unor serviciijuridice efectuate de avocaţi, servicii care trebuieplătite. Incapacitatea de a mobiliza resurselenecesare îl pune pe individ în situaţia de a nu-şiputea exercita drepturile sau de a nu fi liber să

facă ceea ce doreşte. Dimpotrivă, proprietatea îifurnizează resursele necesare şi, cu cât resurselesunt mai mari, cu atât posibilităţile de a se bucurade libertate sunt mai ample şi mai diverse. Întoate tipurile de societate există exemple carearată că, în anumite condiţii, libertatea sauposibilitatea de a beneficia de libertate secumpără; dacă sclavii sau şerbii o răscumpără,omul modern o cumpără prin serviciile şi bunurilenecesare pentru a putea să beneficieze - în cadrulsistemului social modern, complicat, sofisticat,bazat pe interrelaţii şi precondiţii - de drepturilecare îi sunt acordate.

Dependenţa de resursele publice conduce la odependenţă de deciziile instituţiilor careadministrează acele resurse, deci la o reducere alibertăţii individuale; cu cât această dependenţăse manifestă în mai multe domenii (studii,educaţie, practicarea profesiei, alegerea loculuide muncă) etc., cu atât gradul de libertateindividuală este mai mic.

Cel mai important argument în favoarea

deţinerii unei proprietăţi personale de câtmai mulţi oameni a fost descoperit încăde reprezentanţii liberalismului clasic.Nucleul acestui argument este căproprietatea privată determină disper-sarea puterii economice, prevenind astfelmonopolizarea ei.

Dacă deţinătorul resurselor existente în societateeste un singur om, atunci acesta va monopolizaîntreaga putere economică ce rezultă din controlulexclusiv pe care îl are asupra tuturor resurselor.Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă proprietarul uniceste statul; autorităţile statale (conducătoriiprincipalelor instituţii) vor deţine întreaga putereeconomică şi politică rezultând din stăpânirearesurselor, din capacitatea de a decide asuprautilizării lor şi de a dirija activităţile. “O autoritatecare dirijează întregul sistem economic ar fi celmai puternic monopolist imaginabil”, căci“dirijarea producţiei şi a preţurilor conferă o putereaproape nelimitată”; or, “dacă ne aflăm în faţaunui monopolist, atunci suntem la discreţia lui”.Monopolul economic şi politic ce decurge dinconcentrarea proprietăţii într-o singură mână - ea

Inte

llect

us 1

/200

5

70

AFL

UX D

E F

OR

ÞE T

INER

E fiind şi mâna atotcuprinzătoare şi atotputernică astatului - anulează libertatea individuală, lăsândpe fiecare cetăţean la cheremul autorităţilor.

Dimpotrivă, dispersarea proprietăţii,adică deţinerea unei proprietăţi privatede cât mai mulţi membri ai societăţii,conduce la o divizare a puterii economiceşi politice: nu mai există un singur centrude putere, de decizie şi dirijare, cinumeroase centre mai mici care coexistăşi concurează între ele. Dispersareaproprietăţii conduce la dispersareaputerii: dispariţia monopolului de putereşi existenţa unei concurenţe permanenteîntre mai multe centre face să disparădictatul exercitat de proprietarul şiconducătorul unic.

Proprietatea privată este cel mai solid obstacol încalea monopolizării puterii şi a dictaturii, deşi seaduc obiecţii că proprietatea personală şieconomia de piaţă liberă la care conduce ea seaflă la originea marilor concentrări de putereeconomică şi politică. Concurenţa liberă pe piaţăconduce în cele din urmă la sărăcirea unora şi lasupraîmbogăţirea altora, care ajung treptat săocupe poziţii de forţă în defavoarea celor lipsiţi deproprietate. Faptul că libera concurenţădiferenţiază sau chiar polarizează proprietatea,generând inegalitate, nu poate fi contestat,liberalismul arată că puterea pe care o au mariideţinători de proprietate asupra cetăţeanuluisimplu într-o societate bazată pe economia depiaţă, chiar dacă ar fi considerabilă (în acestsens, opiniile sunt diferite) este totuşi mult maimică decât cea pe care ar avea-o un maremonopolist (bunăoară, statul care ar fi proprietarulresurselor) asupra aceluiaşi cetăţean.

Liberalismul promovează permanent o politică deapărare a proprietăţii private şi de respingere anaţionalizărilor. Astfel, multe dintre succeseleeconomice obţinute prin privatizare, desfiinţareamonopolului economic, reducerea intervenţieiautoritare a statului (ca mare proprietar şi factor

de reglementare-decizie), încurajarea concurenţeidintre proprietari-întreprinzători, au drept sursăpolitica liberală de promovare a proprietăţiiprivate. Treptat, chiar şi adversarii acestei politiciîncep să recunoască eficacitatea economicăsuperioară a iniţiativei bazate pe proprietateaprivată faţă de cea bazată pe proprietatea de stat.

În schimb, eliminarea completă a

intervenţiei reglementatoare a statului îneconomie rămâne deocamdată un subiectdestul de controversat, unul dintre celemai disputate în lumea contemporană.

Există argumente economice clare în favoareaproprietăţii private, la elaborarea căroraliberalismul a contribuit în mod esenţial. Deosebitde important şi semnificativ este cel axat pe ideeacă numai proprietatea privată stimulează intensiniţiativa economică şi atitudinea activă a omului,o dată cu grija pentru conservarea optimală avalorilor. Impulsionat de propriile interese,individul acţionează energic şi eficient numaiatunci când are certitudinea beneficiului propriustabil, a avantajelor pe termen lung, rezultate dinmunca sa. Orice om activ, din punct de vedereeconomic, are mentalitatea unui “exploatator alresurselor disponibile; atunci când resursele suntîncredinţate doar temporar şi provizoriu, aceastămentalitate devine cea a exploatatorului lipsit descrupule, care acţionează conform principiului“după mine - potopul!”, fiindcă în acest caz nuexistă interese personale pe termen lung pentruvalorificarea şi deci protejarea resurselor. Înschimb, atunci când proprietatea privatăgenerează asemenea interese pe termen lung(de fapt, pe termen nelimitat), “exploatatorul” lipsitde scrupule se transformă în unul raţional, activ,energic, care pune preţ pe valorificareapermanentă a resurselor, deci şi pe protecţiaresurselor existente (care, de fapt îi aparţin).

S-a demonstrat la modul practic că ceea ceaparţine tuturor nu aparţine (şi nu se bucură degrija), de fapt, nimănui; doar ceea ce se află înproprietatea personală devine obiectul preocupă-rii şi solicitudinii economice autentice a indivizilor.

În tot spaţiul fostei Uniuni Sovietice şi în ţărileEuropei Centrale şi de Est s-a optat univoc şi

71

Inte

llect

us 1

/200

5A

FLU

X D

E F

OR

ÞE T

INER

E ireversibil în favoarea economiei bazate perecunoaşterea dreptului asupra proprietăţii privateşi egalităţii în drepturi a tuturor formelor deproprietate, pe necesitatea concurenţei libere şiactivităţii de antreprenoriat. E clar cătransformările social-economice de proporţii nuputeau să nu aprofundeze dificultăţile economicecu care se confruntă azi noile state independente.Criza ce s-a produs poate fi depăşită numai princrearea unei autentice economii de piaţă,reglementarea mecanismului funcţionării ei pebaza principiilor elaborate de practica şi ştiinţamondială privind trecerea de la sistemuladministrativ de comandă la economia de tipdeschis. Or, aceasta ar însemna că statul nu arealtă menire decât aceea de a aplica principiulmaximei libertăţi egale.

BIBLIOGRAFIE:

1) Adrian-Paul Iliescu “Liberalismul întresuccese şi iluzii”, 1998.

2) “Economie politică”, Galaţi, 1991.

3) Niţă Dobrotă “Economie politică - o tratareunitară a problemei ...”

4) V. A. Munteanu “Economie politică”, Iaşi, 1994.

5) Creţoiu, Cornescu V. “Economie politică”.

6) Alexe Andriş “Politologie sau ştiinţă politică”,Bucureşti, 1997.

7) “Politologie”, Bucureşti 1992.

SUMMARY

The author of the article sets forth theprincipal thesis and ideas on the freeview of the relations between the stateand economy, reflecting the implicationsthat render the free ideas on the economi-cal development of the new independentstates including the Republic of Moldova.

CALENDAR

La 3 ianuarie 1955 s-a născut la Cotiujenii-Mari, Soroca, Valerian DOROGAN,doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor universitar, prorector pentru cercetare ştiinţifică alUniversităţii Tehnice a Moldovei, autorul şi coautorul a 20 de invenţii în domeniul optoelectronicii,deţinător a 11 medalii ale saloanelor naţionale şi internaţionale de inventică.

Absolveşte în anul 1977 Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea dispozitive microelectronice cusemiconductori. În 1987 susţine teza de doctor, iar în 1999 teza de doctor habilitat în ştiinţe tehnice petema „Dispozitive cu semiconductori pentru recepţia radiaţiei optice şi tehnologii de confecţionare pebaza epitaxiei din fază lichidă”.

Actualmente este prorector pentru cercetare ştiinţifică al Universităţii Tehnice a Moldovei, profesoruniversitar la catedra de telecomunicaţii a facultăţii de radioelectronică şi telecomunicaţii, exercitândconcomitent şi funcţia de şef al laboratorului de microoptoelectronică.

Rezultatele activităţii sale s-au materializat în peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 20 de invenţii,acestea din urmă fiind menţionate cu o medalie de aur, 7 de argint, 2 de bronz şi diplome speciale lasaloanele naţionale şi internaţionale de inventică de la Chişinău, Iaşi, Geneva, Bruxelles. La ediţia dinanul 2001 a Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT” (Chişinău) a obţinut medalia de argintpentru „Ciclul de invenţii în domeniul optoelectronicii”, iar la ediţia din anul 2003 - Diploma de Onoare aMinisterului Industriei al Republicii Moldova.

Inte

llect

us 1

/200

5

72

NU

ME

NO

TORII

Valeriu CANŢEReste discipolulunui mare fizicianal timpurilornoastre, VitaliGhinzburg, laureatal Premiului Nobel,ultimul dintrereprezentanţii şcoliiclasice de fizicieni-universali. Într-uninterviu pe care i l-aacordat scriitorului

Alexandru Gromov, Valeriu Canţer mărturisea cămulte dintre expresiile învăţătorului său au devenitcelebre, toţi aveau plăcerea să le repete, deşi nupătrundeau întotdeauna sensul şi înţelepciunealor ascunsă. Afirmaţia academicianului VitaliGhinzburg, potrivit căreia pentru un fizician-teoretician e suficient să cunoască matematica lanivelul unui student în anul doi, căci restul ţine deintuiţie, de „ochiul al treilea”, ne-a sugerat un gândinteresant şi foarte plastic. Valeriu Canţer faceparte din generaţia „ochiului al treilea”, formulăîncetăţenită în domeniul literar de la noi,reprezentând generaţia poeţilor Nicolae Dabija,Leonida Lari, Vasile Romanciuc etc. Numele luiValeriu Canţer se înscrie perfect în aceastăpleiadă de intelectuali şi oameni de cultură – cavârstă, gândire, conştiinţă civică, viziune asupraproblemelor existenţei naturale şi sociale,temeritate. Această generaţie a adus un revirimentîn literatură şi ştiinţă. Impresionat altădată decomportamentul unui străvechi stejar din preajmaCotiujenilor Mari, de unde i se trag rădăcinile,Valeriu Canţer avea să rostească o formulă

memorabilă, legată tot de „ochiul al treilea”:„Pentru a descifra această minune a naturii aşacum se cuvine, este nevoie neapărat să ai un al„treilea ochi”. Se întrevedea aici o predestinare,şansa unei vieţi de savant şi de om împlinit? Cucertitudine, da.

Traiectoria evoluţiei profesionale a savantului-academician este impresionantă. Născut la 5februarie 1955 în satul Zahorna, comunaCotiujenii Mari, Şoldăneşti, Valeriu Canţer astudiat la facultatea de fizică a Universităţii de Statdin Moldova pe care a absolvit-o cu menţiune în1977. A urmat doctorantura la Institutul de Fizică„P. Lebedev” al Academiei de Ştiinţe a Rusiei(1977–1980). Îşi susţine, în 1980, doctoratul cutema „Feromagnetismul orbital şi feroelectri-citatea electronilor colectivizaţi”. Obţine ulterior(1990) titlul de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice cu teza „Proprietăţile electronice alesemiconductorilor complecşi cu bandă îngustăinterzisă soluţiilor solide şi structurilor stratificatepe baza lor”. Devine membru corespondent alAŞM în 1995, membru titular (academician) în2000, membru al Academiei Internaţionale deTermoelectricitate (1997), membru corespondental Academiei de Ştiinţe şi Arte Româno-Americane(1999). Este preşedinte al Societăţii Fizicienilordin Moldova, coordonator al Secţiei de ŞtiinţeFizice şi Inginereşti a AŞM, membru al AsambleeiAŞM, director al Laboratorului Internaţional deSupraconductibilitate şi Electronica Solidului alInstitutului de Fizică Aplicată al AŞM.

Solicitat să se pronunţe asupra obiectivelorcercetărilor sale de o viaţă, Valeriu Canţer aformulat un răspuns demn de pana unui artist al

VALERIU CAN|ER,UN LIDER DE GENERA|IE

A scrie despre Valeriu Canţer înseamnă a medita asupra pasiunii şi efortului celei maitinere generaţii de academicieni ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Vârsta, în cazul lui,este cu adevărat o stare de spirit care îi deschide noi orizonturi de cercetare şi aplicareşi îl ţine în permanenţă într-o febrilă preocupare – cea legată de finalizarea numeroaselorsale proiecte.

73

Inte

llect

us 1

/200

5N

UM

E N

OTO

RII

cuvântului – dezlegarea celor trei enigme eterneale civilizaţiei: „Geneza Universului, Geneza Lumiişi Geneza Raţiunii. Ştiu că nu voi găsi niciodatăun răspuns complet, precum nu-l va găsi nicialtcineva în lume, fiindcă actul divin de zămislire alumii trebuie să fie mereu o taină, un miracolceresc, care să ne protejeze şi în acelaşi timp săne îndemne să cugetăm neîncetat asupra acestorsensuri profunde”.

Academicianul Valeriu Canţer este un specialistde primă mărime în fizica şi electronica corpuluisolid. Preocupările sale ştiinţifice fundamentalese referă îndeosebi la fizica şi electronicasistemelor stării condensate. Ne-ar trebui zeci şisute de pagini ca să examinăm în mod detaliataceste activităţi ale domniei sale. Însă ne vomlimita la trecerea în revistă a câtorva dintre celemai de seamă realizări: elaborarea noilormodalităţi de redimensionare a proceselorelectronice în structuri cuantice; coordonarea adouă proiecte internaţionale şi a Programului destat „Nanotehnologii, materiale noimultifuncţionale şi microsisteme electronice”.

La Centrul de Semiconductori, întemeiat cuconcursul nemijlocit al academicianului Canţer, elfiind şi actualul conducător al centrului, a fostidentificată în compuşii semiconductori sintetizaţio fază magnetică nouă legată de aşa-numitaordonare orbitală, care deschide noi posibilităţi deelaborare a sistemelor de memorare. Rezultateleau fost publicate în cea mai cunoscută şi maiprestigioasă publicaţie de profil, revista „Nature”.În cadrul aceluiaşi centru au fost stabilite varianteabsolut noi de arhitectonică structurală a com-puşilor polimeri supramoleculari cu nanopori.Toate aceste rezultate au intrat în circuitul ştiinţificuniversal. O parte din structurile identitare

elaborate au fost plasate pe copertele unorprestigioase reviste de specialitate, intrând înatenţia lumii ştiinţifice. Cu participarea academi-cianului Valeriu Canţer a fost identificat un efectnou de cuantificare dimensională a purtătoriloranizotropi în nanofirele cuantice. Această lucrareeste desemnată de Colegiul de redacţie alrevistei „Semiconductor Science and Technology”drept una dintre cele mai importante lucrări aleanului 2004, cu titlul de noutate absolută şiimpact real asupra cercetărilor ulterioare aleproblemei în cauză. A fost descoperită, deasemenea, o modalitate nouă de majorare aforţei termoelectromotoare în microfire cilindriceprin efectul de câmp. Fiind prezentată la oconferinţă internaţională, care a avut loc în Franţa,lucrarea a fost remarcată printre cele mai bune 15realizări din numărul celor 250 câte au fostprezentate.

Renumele ştiinţific al academicianului ValeriuCanţer a ajuns şi pe alte meridiane ale globului.Doi profesori americani, K. L. Wang şi A. A.Balandin, l-au invitat să colaboreze în calitate decoautor la elaborarea şi scrierea unei monografiienciclopedice de proporţii, în limba engleză, cutitlul provizoriu „Handbooc of SemiconductorNanostructures and Devices”.

În general, centrul condus de academicianulValeriu Canţer, numărând peste 50 decolaboratori, a înregistrat în una din cele mai noidirecţii ale electronicii – spintronica, bazaştiinţifică a tehnicii de mâine, o serie de rezultatepe drept cuvânt excepţionale. Drept mărturie,servesc şi publicaţiile colaboratorilor centrului,inserate în diverse reviste ştiinţifice internaţionale.Numai pe parcursul anului 2004 ei au plasat înrevistele de profil peste 200 de articole.

Printre lucrările distinse în 2004 cu PremiulNaţional pentru Ştiinţă este şi cea semnată deacademicianul Valeriu Canţer, împreună cuprofesorii universitari Anatol Casian, AnatolRotaru, Anatol Sidorenco şi Ion Tighineanu,„Procese cinetice şi fenomene cooperative înmateriale şi nanostructuri electronice”. Studiulţine de un domeniu al cercetărilor care înurmătorii 20–30 de ani va cunoaşte o evoluţiespectaculoasă comparabilă cu cea a tehnologiilorinformaţionale şi de calculator din anii ’50,

Inte

llect

us 1

/200

5

74

NU

ME

NO

TORII

secolul trecut. Lucrarea conţine un numărimpunător de rezultate noi în domeniu: au fostprezise şi studiate pentru prima dată în sistemulde fotoni, excitoni şi biexcitoni coerenţi fenomeneprincipial noi, ca bistabilitatea şi multistabilitateaoptică, formarea diferitelor structuri temporare,apariţia turbulenţei spaţiale şi a haosului dinamic.De asemenea, a fost elaborată teoria laserului cugenerare a unui şi a doi fotoni la transformareabiexcitonilor în excitoni; a fost dezvoltată teoriastructurii energetice şi a proprietăţilor electroniceale unor compuşi romboedrici ternari şi alealiajelor lor; pentru prima dată în compuşii ternaria fost demonstrat efectul de inversie a benzilorenergetice, iar în unele aliaje s-a obţinut ostructură energetică absolut nouă, care secaracterizează prin efectul dublu de inversie aspectrului etc.

Centrul de Supraconductibilitate şi ElectronicaSolidului, în cadrul căruia la începutul anilor ’90activau 2 academicieni, 11 doctori habilitaţi şi 40de doctori în ştiinţă, la ora actuală a devenitcunoscut în lumea întreagă, întreţinând relaţii decolaborare cu cele mai prestigioase centreştiinţifice de pe mapamond. AcademicianulCanţer susţine şi promovează pe toate căileintegrarea procesului de cercetare de la noi în celal ştiinţei mondiale, aceasta fiind o primă condiţiea progresului. Ştiinţa prin definiţie este interna-ţională. Dar mai există şi alte numeroase motive.Astăzi, când nivelul de sofisticare a echipamen-

telor ştiinţifico-tehnologice şi costul lor au atinscote inimaginabile, fără o colaborare productivăcu structurile ştiinţifice de pe mapamond nu poţivorbi de performanţă. Totuşi, centrul nusupraestimează rolul colaborării internaţionale,întreţinând în domeniul transferului tehnologic şiinovaţiei relaţii productive cu întreprinderile locale.Spre exemplu, cu uzina „Topaz” din Chişinău,unde au fost implementate şi produse o serie dedispozitive electronice cu destinaţie specială, s-aurealizat şi alte proiecte în domeniul electroteh-nologiilor de prelucrare a suprafeţelor.

În economia Moldovei, problema cea mai strin-gentă rămâne a fi în continuare aplicarea noilordescoperiri în producţie. O serie de invenţiielaborate de savanţii fizicieni (dispozitivul împo-triva electrocutării, dispozitivul împotriva furtuluienergiei electrice, sticla termoreflectoare pentrueconomisirea energiei termice şi climatizare,microfirele termoelectrice etc.), care au trecuttestările şi au fost acceptate în Franţa, la noi nicipe departe nu s-au bucurat de aceeaşi atenţie.

Academicianul Valeriu Canţer este antrenat în maimulte direcţii de activitate, însă cea mai maresatisfacţie i-o prilejuieşte munca de profesoruniversitar. Cum ar putea el să uite că anume dela catedră, din aulele Institutului (azi Universitatea)de Stat din Tiraspol, şi-a început cândva carieraprofesională. De-a lungul anilor a ţinut diversecursuri de fizică a stării solide, a supraconduc-torilor şi a sistemelor electronice de dimensiona-litate redusă la Universitatea Tehnică şi laUniversitatea de Stat din Chişinău, la alte cunos-cute instituţii de învăţământ superior din România,Italia, Anglia, Germania, Rusia, Ucraina, Franţa şiIsrael. La centrul condus de el se încadrează înfiecare an 2–3 absolvenţi ai USM, foştii săistudenţi.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale academicia-nului Canţer şi-au găsit reflectare în cele peste300 de lucrări publicate în ţară şi peste hotare,inclusiv 6 monografii. Este conducătorul ştiinţific amai mult de zece teze de doctorat şi redactor-şefal unei prestigioase reviste „Moldavian Journal ofPhysical Sciences”, autor a 12 invenţii brevetate,unele dintre ele deschizătoare de drumuri îndomeniu.

75

Inte

llect

us 1

/200

5N

UM

E N

OTO

RII Valeriu Canţer este savantul care şi-a expus

întotdeauna tranşant punctul său de vedereprivitor la organizarea procesului de cercetareacademică, în special, a ştiinţei fundamentale.Savantul afirmă cu toată certitudinea că „inovaţia,transferul tehnologic, în sensul cel mai larg,constituie factorul determinant al creşteriieconomice calitative şi accelerate, în procesulintegrării economiilor naţionale în economiamondială”. În această ordine de idei, savantulconsideră că „prima şi principala sarcină pentrureformarea şi modernizarea sistemului decercetare-dezvoltare o reprezintă constituirea înţară a unui climat favorabil inovaţiilor”, astfel cacercetarea-dezvoltarea să devină o „prioritatenaţională”. Academicianul este convins că ştiinţafundamentală îşi justifică numele doar atuncicând „are un nivel corespunzător cu standardeledin ştiinţa mondială, şi nu este doar o imitare acercetării”, statului revenindu-i în acest proces unrol decisiv. Comparaţia pe care ne-o oferăacademicianul Valeriu Canţer, în această ordinede idei, este edificatoare: „Ţăranul nostru munceape brânci, îndura foame, doar să-şi vadă copiiicărturari. Şi astăzi procedează la fel. Mă întreb:oare la nivelul întregii societăţi statul n-ar trebui săpromoveze acelaşi mod înţelept de abordare apoziţiei „ştiutorilor şi făcătorilor de ştiinţă” însocietate? Sunt necesare acţiuni coerente de

promovare pe toate căile a valorilor noastreştiinţifice. În condiţiile civilizaţiei moderne, ştiinţatrebuie să devină pentru societate acea carte aţăranilor noştri, prin prisma căreia părinţii noştrivedeau viitorul copiilor lor. Prin abordarea judi-cioasă a ştiinţei societatea noastră poate să-şiconstruiască viitorul”. Acest profund şi adevăratgând a fost exprimat, într-un fel sau altul, desavanţii tuturor timpurilor. Valeriu Canţer e convinsde faptul că adevărata ştiinţă nu e o abstracţiunegoală. Cu alte cuvinte, o teorie ştiinţifică estelipsită de valoare, inutilă, dacă nu poate fi pusă înpractică şi transformată în pârghie de acţiune, îninstrument de ameliorare a vieţii noastre pe acestpământ.

Valeriu Canţer a păşit pragul unei vârstefrumoase, care pentru el nu înseamnă decât ostare nouă de spirit. Şi o nouă anvergură a visuluisău dintotdeauna, mărturisit cu multă pasiune,sinceritate şi inspiraţie aceluiaşi AlexandruGromov, de a crea un „ochi al treilea”,intelectualizat, capabil nu numai să fixezeîntâmplările vieţii, dar şi să le descifreze, să leanalizeze, să le valorifice etc., cumulând funcţiiletuturor organelor de simţ, un „ochi” cu care să fiedotat orice utilaj, mecanism, agregat producătorde bunuri materiale pentru om şi întreagaomenire.

Dumitru BATÎR,doctor habilitat în chimie, profesor universitar,

laureat al Premiului de Stat

SUMMARY

The image sketch briefly reflects some aspects of the life and activity of the physician byvocation and well-known scientist in the cohort of the national and world-known physicians,Valeriu Canţer, academician, Doctor of Science in physics and mathematics, professor ofthe university, laureate of the National Prize for the Science, Member of the AcademyAssembly, Coordinator of the Division of Physics and Engineering, Director of the Interna-tional Center of Solids Superconductivity and Electronics of the ASM etc.

Valeriu Canţer is a representative of the young generation of the academicians of theChisinau Academy, author of about 300 published works in the country and abroad, includ-ing 6 monographs and is the owner of 12 patented inventions. He is acting as editor-in-chief of the prestigious journal “Moldavian Journal of Physical Science”.

Inte

llect

us 1

/200

5

76

DLUI ACADEMICIAN VALERIU CAN|ER

LA 22 APRILIE 2005 SCRIITORUL {I PUBLICISTUL

ALEXANDRU GROMOV }MPLINE{TE VENERABILA

V~RST+ DE 80 DE ANI

NU

ME

NO

TORII

MULT STIMATE DOMNULE ALEXANDRU GROMOV,

În această zi de Prier 2005, când sărbătoriţi o venerabilă vârstă a înţelepciunii,Vă transmitem cele mai alese sentimente, urări de bine şi sănătate, sincere omagii.

Marea pasiune – pentru misterele ştiinţei şi pentru oamenii care caută soluţiileacestora – nu a putut să nu Vă aducă la AGEPI, în complicatul laborator de brevetarea invenţiilor şi în universul “Intellectus”. Noi, colaboratorii AGEPI, am avut deosebitabucurie şi onoare să Vă avem alături – Omul şi Scriitorul care, năzuind să descifreze“Taina Luceafărului”, a pus piatra de temelie a literaturii noastre S.F.,Călătorul mereu avid de a cunoaşte, care a purces în “Expediţia “Penelopa”,a avut un “Naufragiu pe Tlogra”, a obţinut buletin de identitate pe “Continentulenigmelor”, a găsit “Cheiţa fermecată”, a cercetat cu ea prin “Secolul vitezei”şi, adunând “Alba culoare a înţelepciunii”, a descoperit “Sâmburii adevărului”.Aceste, doar câteva titluri ale cărţilor Dvs., ne sugerează esenţa itinerarului vieţiiumane: de la Taină spre Adevăr. Vă aflăm într-un continuu peregrinaj pe acest itinerarplin de forţe, energie şi inspiraţie, călăuzind tinere talente, făcând publicisticăde cea mai înaltă calitate, militând pentru o limbă română corectă, popularizândrealizările ştiinţei şi tehnicii.

AŞA SĂ VĂ ŞTIM MEREU!

Colectivul AGEPI

REVISTA DE PROPRIETATE

INTELECTUAL+ ”INTELLECTUS”,

CONCEPUT+ {I REALIZAT+

DE DOMNIA SA }N 1995,

CONSEMNEAZ+ ANUL ACESTA

PRIMUL DECENIU DE EXISTEN|+

77

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

Среди основных факторов, влияющих наморфологию изделия при формированииуникальных образов предметов ремесла,характерных для этнокультуры каждогорегиона, является использование мастерами-ремесленниками местных материалов.

Опора на местные материалы являетсяхарактерной чертой любой традиционнойкультуры.

ÇÀÂÈÑÈÌÎÑÒÜ ÌÎÐÔÎËÎÃÈÈ ÏÐÅÄÌÅÒÎÂ

ÐÅÌÅÑËÀ, ÂÛÏÎËÍÅÍÍÛÕ ÈÇ ÊÀÌÍß

ÈÇÂÅÑÒÍßÊÀ-ÐÀÊÓØÅ×ÍÈÊÀ,

ÎÒ ÅÑÒÅÑÒÂÅÍÍÛÕ ÑÂÎÉÑÒÂ ÌÀÒÅÐÈÀËÀ (1)(ÍÀ ÏÐÈÌÅÐÅ ÈÇÄÅËÈÉ, ÍÀÉÄÅÍÍÛÕ ÍÀ ÒÅÐÐÈÒÎÐÈÈ ÐÅÑÏÓÁËÈÊÈ ÌÎËÄÎÂÀ)

Ìèõàèë ÏÓÇÓÐ, äîöåíò,Ãîñóäàðñòâåííàÿ àêàäåìèÿ äèçàéíàè èñêóññòâ, ã. Õàðüêîâ, Óêðàèíà

В настоящее время дизайнеры многих стран(Японии, Италии, Финляндии, Германии и др.)в творческом процессе опираются на традициинародной культуры. Одним из основныхфакторов, влияющих на этот процесс, являетсяиспользование местных материалов.

Современный теоретик дизайнаК. Кондратьева пишет следующее: «При этомприрода поставляет для предметного

ÏÎÑÒÀÍÎÂÊÀ ÏÐÎÁËÅÌÛ È ÀÍÀËÈÇ ÏÐÅÄÛÄÓÙÈÕ ÈÑÑËÅÄÎÂÀÍÈÉ

Одной из категорий проектной деятельности дизайнера является морфологияизделия. «Под морфологией в дизайне понимается материальная форма вещи,организованная в соответствии с ее функциями… Здесь важно раскрытьпринципиальные возможности, которыми обладает материальная формаотносительно задачи воплощения функции. Самое общее свойство морфологии —структурность. Функция, воплощаясь в материальной форме, придает ейспецифическую организацию. Каждая деталь формы оказывается структурносвязанной с другими деталями внутри целого. Взаимодействие предметных формпорождает мир морфологий, обладающих закономерной структурой» [4, с. 49].

Inte

llect

us 1

/200

5

78

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE творчества естественные материалы, в том

числе и красители, и дерево русского севера, иглину гончарных ремесел многих регионовмира, и прочее…» [3, с. 36].

Наша цель – исследовать зависимостьморфологии предметов ремесла (натерритории Республики Молдова), приизготовлении которых использовался местныйматериал – камень известняк-ракушечник.

В данной статье анализируются предметыремесла, при изготовлении которыхиспользовался камень известняк-ракушечник:covata văcarului — корыто для водопоя скота,colac de piatră — каменный выруб дляколодца, crăcana cumpenei – несущая часть«журавля» колодца, spălătorie — место длястирки белья, laviţă de piatră — каменнаялавка, mobilă de piatră — каменная мебель,râşniţă manuală — ручные жернова.

Большие залежи камня известняка-ракушечника, имеющиеся в РеспубликеМолдова, позволили ремесленникамиспользовать его в качестве строительногоматериала, материала для изготовлениядекоративно-прикладных изделий,архитектурных элементов, скульптур и т.д. Этотматериал также широко используется и приизготовлении предметов ремесла.

«Известняки-ракушечники состоят изизвестняковых ракушек различных моллюсков,по названию которых и дают наименованияотдельным их разновидностям. Ракушкиразного строения и величины сцементированыизвестковым цементом с большим илименьшим количеством разных примесей(глинистых, органических веществ, кварца).Ракушечники характеризуются большойпористостью, крупными порами и пустотами,малой прочностью, малой объемной массой,воздухопроницаемостью, малойтеплопроводностью и погодоустойчивостью:они легко обрабатываются и поддаютсяраспиловке» [2, с. 38].

«Традиции предписывали, что мастер недолжен навязывать материалу свою волю, нотворить, исходя из структуры, пластических

возможностей материала, стремясь при этомподчеркнуть его красоту, избрать наиболееорганичный способ его обработки, полностьюраскрыть его возможности» [3, с. 81–82].

Свежедобытый известняк-ракушечник — этоматериал, насыщенный влагой, поэтому приизготовлении изделия следует учитыватьвремя его добычи. Материал необходимодобывать весной, чтобы за лето он успелвысохнуть на теплом воздухе. В «сыром» видеизвестняк-ракушечник значительно легчеобрабатывается.

Прочностные характеристики камняизвестняка-ракушечника, выявленныемастером-ремесленником, диктовали выбортолщины основных несущих частей изделия.Она приблизительно равна 150–200 мм.Остальное – диаметр отверстий, глубинавыборок, степень выступающих элементов,общие габариты и др. – формируется сбольшим разнообразием размеров.

Мастер-ремесленник получал и передавалзнания из поколения в поколение. Онвыполнял с материалом те или иныетехнологические операции, часто интуитивно,при этом создавал новые, образные,функциональные, технологичные изделия.

Известный английский методолог проектнойдеятельности Дж. К. Джонс пишет: «Интереснотакже, что кустарные изделия напоминаютформы органической жизни — формырастений и животных, явившиеся результатомэволюции природы… Не менее удивительно ито, что неграмотный кустарь, вооруженныйэлементарными инструментами, управляетпроцессом эволюции и создает сложную формуизделия, не имея в своем распоряжении чего-либо подобного «генетической информации».Однако за кажущейся простотой примитивногоремесленного производства кроется тонкая инадежная система передачи информации,быть может, более эффективная, чем вчертежном способе проектирования…» [1, с.31].

Анализ особенностей морфологии предметовремесла, найденных на территории Молдовы,

79

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE выполненных из камня известняка-

ракушечника, позволил выявить особенности,раскрываемые ремесленниками при работе с

Высота большой части борта (1) – 400 мм,малой – 300 мм, выбирается с учетом рельефаместа установки и удобного подхода к водопоюразных видов животных. Габаритныеразмеры – 1300х2000 мм – образуют длинуконтура изделия, удобную с точки зренияодновременного подхода к водопою большогочисла животных. Большой полезный объем

этим материалом, который является одним изосновных определяющих факторов, влияющихна процесс создания изделия (таблица 1).

ТАБЛИЦА 1.

Особенности морфологии изделий из камня известняка-ракушечника

№ п/п Особенности морфологии

1. Массивность всего изделия и его отдельных частей 2. Долговечность службы изделия и особенность места установки 3. Образная статичность изделия 4. Характерное строгое пропорционирование изделия 5. Лаконичность и нюансная проработка изделия 6. Устойчивость конструкции 7. Использование в композиции природных необработанных участков материала 8. Использование естественного белого цвета 9. Сохранение цвета материала в течение десятков лет и легкое восстановление при снятии

тонкого верхнего слоя (в местах, где камень выветривается, процесс происходит естественным образом)

10. Наличие формообразующих элементов с относительно большими радиусами скругления 11. Отсутствие острых кромок и углов формообразующих элементов 12. Отсутствие в формообразующих элементах выступов, креплений, ручек и т.д., указывающих

на необходимость переноса изделия 13. Наличие характерных размеров внутренних углов (не меньше 90°) 14. Соблюдение требований эргономики 15. Использование естественных свойств материала, обеспечивающих сохранение тепла зимой

и прохлады летом (крупность материалов в пределах 1,5–3 мм). 16. Использование низкой теплопроводности как благоприятное условие в тех случаях, когда

изделие долгое время соприкасается с телом человека 17. Наличие большой пористости материала, не позволяющей довести поверхности готовых

деталей до блеска 18. Легкость обработки камня, не требующая особо сложных инструментов и подгонки

составляющих элементов изделия 19. Изготовление изделий при больших размерах происходит на месте установки 20. Изготовление изделий происходит в местах выхода породы на поверхность, где оно

и служит без добывания камня 21. Изделие устанавливается один раз, передвигается на новое место в редких случаях

(когда иссякает родник, в связи с эрозией почвы и т.п.) 22. Соединение частей конструкции осуществляется либо всухую (без раствора), либо

глиняным или цементным раствором 23. Известняк-ракушечник не приемлет железных деталей (скоб, пиронов, анкеров и т.д.) –

на них быстро образуется ржавчина, которая растет в объеме и разрывает камень

На основе разработанной системы особеннос-тей морфологии изделий из камня известняка-ракушечника можно провести их анализ.

Covata văcarului – корыто для водопояскота (рис. 1) изготавливалось из целого кускакамня известняка-ракушечника, размеры иформа которых во многом зависели отвеличины добытого камня.

Inte

llect

us 1

/200

5

80

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE изделия позволяет заранее наполнить корыто

водой, которая успевает подогреться на солнцедо подхода стада, и скот не простуживается.Корыто устанавливали возле колодца (см. рис.2), чтобы не носить далеко воду. Не оченьбольшая прочность поверхности камня недеформируется под весом животных, в то жевремя, не повреждает им копыта. Толщинабортов образует по контуру корыта площадку(2) шириной 150–200 мм и подчеркиваетустойчивость изделия, выявляеттехнологические возможности материала,исключает случайное ранение животных. Наплощадке борта корыта со стороны колодцаимеется небольшое углубление – выборка (3)для опоры полным ведром. Дно (5) корытаимеет большую толщину. Внутренний уголвыборки – более 90° с большим скруглениемчасти вершины угла. Возле корыта, какправило, устанавливается дополнительнокамень-подставка (4), куда ставится пустоеведро.

двух деревянных столбиков (4), которыефиксируются на камне-основании, игоризонтального цилиндра (5), на которыйнаматывается железная цепь. Железныедетали – колесо ворота (6), ось цилиндра,цепь, ведро (7), укрепляющее кольцо (8), –участвующие в морфологии всего изделия,непосредственно не контактируют с деталямииз камня известняка-ракушечника. Стенкиколодца выкладываются из плиткообразногокамня-песчаника, скрепляющегося небольшимколичеством глиняного раствора. В тех местах,где бьет родник, раствор вымывается, и щели,имеющиеся в кладке камня, способствуютпротеканию родниковой воды. Возле колодца,как правило, устанавливается корыто (10).

Рис. 1. Covata văcarului – корыто дляводопоя скота

1 – борт; 2 – площадка, 3 – выборка; 4 –камень-подставка для ведра; 5 – дно

В этом регионе при рытье колодцев, какправило, вместо деревянного срубаустанавливается colac de piatră – каменныйвыруб (рис. 2).

Каменное кольцо колодца (1), повторяющееформу колодца и кольца, устанавливается наосновании (2), выполненном из того жематериала, которое имеет большое отверстиепосередине, повторяющее контур колодца.Ворот (3), механизм опускания и поднятияведра, выполнен из дерева. Ворот состоит из

Рис. 2. Colac de piatră – каменный вырубдля колодца

1 – кольцо колодца; 2 – основание;3 – ворот; 4 – столб; 5 – деревянныйцилиндр; 6 – колесо ворота; 7 – ведро;8 – укрепляющее кольцо; 9 – крышка;10 – корыто

Каменные вырубы имеют разные формы. Погабаритным размерам они приблизительноравны. Colac dreptunghi – выруб прямоу-гольной формы (рис. 3) встречаетсядостаточно часто.

Такой колодец состоит из кольца (1)прямоугольного сечения; камней-подставок(2), стенки колодца (3) и деревянной крышки(4). В тех случаях, когда в качестве механизма

81

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE для опускания и поднятия ведра используется

принцип «журавль», высота кольца составляет600 мм — меньше, чем в случаяхиспользования принципа «ворот» (850 мм).Прямоугольное кольцо имеет по периметруверхнего рабочего края утолщение (5),выполняющее функцию временной подставкидля полного ведра. Всегда (кроме моментадоставания воды) колодец закрыт деревяннойкрышкой, которая защищает воду от попаданияпыли и природных осадков. Для того, чтобы скрышки и утолщенного края кольца осадки нестекали в колодец, на внутреннем верхнемпериметре кольца имеется выступающаякайма (6). Как в большинстве случаев, стенкиколодца сложены из плиткообразного камня-песчаника.

Другая особенность – форма верхнего краякольца: она овальная, что тоже характерно дляизделий из камня.

Рис. 3. Colac dreptunghi – выруб прямоу-гольной формы

1 – кольцо; 2 – камень-подставка;3 – стенка колодца; 4 – деревянная крышка;5 – утолщение верхнего края; 6 – кайма;7 – ручка крышки

Встречаются колодцы с colac hexaedric –каменным вырубом с шестигранным кольцом(рис. 4).

Этот колодец состоит из кольца (1), камня-основания (2), стенки колодца (3) и деревяннойрамы (4). В этом случае используется принципдоставания воды «журавль». Отличительнаячерта данной конструкции – наличиедеревянной рамы, которая выполняет функциюсмягчения в случае удара ведром в местеперехода из зоны колодца в зону кольца.

Рис. 4. Colac hexaedric – каменный вырубс шестигранным кольцом

1 – кольцо; 2 – камень-основание;3 – стенка колодца; 4 – деревянная рама

Colac rotund – круглый каменный вырубиспользуется не только в случаях, когдаприменяется механизм «ворот», но и в случаес использованием принципа «журавль» (рис. 5).

Рис. 5. Colac rotund – каменный вырубкруглой формы

1 – камень-основание; 2 – кольцо;3 – деревянная рама; 4 – стенка колодца

Inte

llect

us 1

/200

5

82

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE По конструкции такой колодец практически не

отличается от предыдущего, разница только поформе кольца.

Необычную и интересную форму имеет colacciobănesc – чабанский колодец (рис. 6).

Рис. 6. Colac ciobănesc – чабанскийколодец

1 – основание; 2 – защитная кайма;3 – канавка; 4 – деревянная рама; 5 – стенкаколодца

В этом изделии кольца как такового нет. Вырубизготовлен из целого куска камня, но здесьесть и основание (1), и защитная кайма (2), и

канавка (3) для стока воды, и деревянная рама(4), и стенка колодца (5). Такой колодец роютвдали от населенных пунктов, где, как правило,чабаны пасут свое стадо. В таких случаяхвыбирается родник, который находитсянаиболее близко к поверхности земли. Глубинаэтих колодцев небольшая (2000–3000 мм),родник выбирается настолько «сильный», чтовода течет через верхний край. В засушливоелето уровень воды опускается ниже кольца. Утаких колодцев, как правило, нет механизмов,облегчающих добывание воды, и ведра. Возлених растут высокие деревья, очень частоимеются заросли. Отсюда набирают водутолько для питья в жаркое время года чабаны,пастухи, лесничие и др. Емкости для набиранияводы у каждого свои, только крюк, с помощьюкоторого можно достать до воды, висит надереве или внутри колодца. У таких колодцев,как правило, нет крышек. Суровая, тяжелая ивольная жизнь пользователей передана вобразе этого изделия посредством использо-вания характерных технологических возмож-ностей материала. Все строго функционально:и размеры выруба, и пропорции формообра-зующих элементов, и размеры деталей.

CALENDAR

La 12 ianuarie 1965 s-a născut la Grozeşti, Ungheni, Viorel NACU, doctor în medicină,cercetător ştiinţific, lector superior la catedra de chirurgie operatorie şi anatomie topografică a USMF“N. Testemiţanu”. Este autor a 4 publicaţii ştiinţifice şi a 3 invenţii brevetate.

A absolvit cu menţiune facultatea de medicină generală a USMF “N. Testemiţanu” (1988). Şi-acontinuat studiile postuniversitare prin secundariat clinic în ortopedie şi traumatologie (2001),susţinând teza de doctor în medicină cu titlul “Preparate bioplatice în optimizarea regenerării ladereglarea osteogenezei reparatorii posttraumatice”.

Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de asistent universitar la catedra chirurgie operatorieşi anatomie topografică a USMF “N. Testemiţanu”, ulterior fiind lector superior universitar la aceeaşicatedră, iar din 1991 este, prin cumul, şi medic ortoped traumatolog la Centrul Naţional Ştiinţifico-practic în domeniul Medicinii de Urgenţă. În perioada 1996-2001 activează în calitate de cercetător

ştiinţific în laboratorul practico-ştiinţific “Osteostimulina-C”.

83

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

În literatura de specialitate tot mai insistent esteabordată problema privind etiologia mixtă a BDA,care impune elaborarea şi aplicarea în practică aunor tactici noi de diagnosticare, tratament şicombatere [1,2,3,4,5,6]. La noi, BDA încă maicontinuă să fie considerată monoetiologică,chiar dacă, uneori, sunt evidenţiate asociaţii defactori etiologici de diversă natură (bacteriană,fungică, virotică, protozoică, helmintică). Acest faptse răsfrânge negativ asupra preciziei diagnos-ticului, eficienţei tratamentului şi măsurilor decombatere.

În medicina autohtonă există câteva comunicăriştiinţifice, care vizează asociaţiile L.intestinalis+Shigella şi L. intestinalis+HAV[7], Ch.mesnili+Shigella [8] şi L. intestinalis+HBV [9],autorii respectivi abordând, în principal, aspecteleclinice şi de tratament. Prezenta lucrare îşipropune să elucideze unele aspecteepidemiologice ale asociaţiilor de protozoareintestinale (API) la copiii cu BDA.

Materiale şi metode de cercetare

Cercetările parazitologice au fost realizate pe unlot de copii cu BDA (1139), proveniţi din mediulrural (688) şi urban (451) şi aflaţi pentruconsultaţie şi tratament în instituţiile curative alemunicipiului Chişinău (SCMBIC) şi republicane(SCRC “Em. Coţaga”). Copiii cercetaţi au fostrepartizaţi pe vârste: 0-6 luni - 446, 6-12 luni - 187,1-2 ani - 222, 3-6 ani - 152 şi 7-14 ani - 132 copii.S-au utilizat următoarele tehnici de investigaţii:frotiurile pregătite din materii fecale şi colorate cusol. Lugol (depistarea chisturilor de protozoare,sporilor de fungi) şi prin metoda Ziehl-Neelsen(depistarea oochisturilor de Cryptosporidiumspp.). În total au fost realizate 2278 investigaţii delaborator. Rezultatele cercetărilor au fost analizatepe grupuri de vârstă, anotimpuri, luni şi mediu detrai. Pentru aprecierea nivelului de răspândire şistructurii API au fost aplicaţi următorii indicatori:frecvenţa (%) API şi structura lor (%); cota parte(%) a API în totalul copiilor infestaţi, specia

ASOCIA|II DE PROTOZOAREINTESTINALE LA COPIII CU BDA

dr. ]n medicin= Mihai STANCU,Centrul Na\ional {tiin\ifico-Practicde Medicin= Preventiv=

Bolile diareice acute (BDA) afectează cu precădere copiii, generând implicaţii sanitare şisocio-economice palpabile în sistemul naţional de ocrotire a sănătăţii. Reuşita combaterii lordepinde în mare măsură şi de nivelul determinării etiologice, inclusiv de depistareafactorilor etiologici, încadraţi în asociaţii.

Inte

llect

us 1

/200

5

84

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE dominantă în structura API (%). Datele obţinute au

fost prelucrate prin metode statistice, unanimacceptate [10].

Rezultate şi discuţii

Rezultatele cercetărilor au arătat că copiii cu BDAprezintă un spectru larg de protozoare intestinale,constituit din specii saprofite, condiţionatpatogene şi patogene (Fig.1). Frecvenţa infestăriicu protozoare intestinale, în general, a constituit55,5%, cu specii patogene şi condiţionatpatogene – 32,2%. Cele mai frecvente au fost

Fig. 1 Frecvenţa infestării (%) cu diverse specii de protozoare intestinale la copiii cu BDA

3

3,7

4,6

8,8

10,9

19,1

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

%

End. nana

Ent. hominis

Ch. mesnili

Emb. intestinalis

Fungi

Cryptosporidium spp.

infestările cu Cryptosporidium spp. (19,1%), fungi(12,2%) şi Emb. intestinalis (10,1%). FrecvenţaAPI a constituit 18,9%, cota lor în totalul copiilorinfestaţi, alcătuind 34,0%. Ponderea API formatedin 2, 3, 4 şi 5 specii a constituit 71,0%, 26,0%,3,1% şi, respectiv, 0,5%. O pondere mai mare auavut API: Cryptosporidium spp. + Emb. intestinalis(40,6%), Cryptosporidium spp. + Ch. mesnili(18,8%), Cryptosporidium spp. + Ent. hominis(14,4%) şi Cryptosporidium spp. + I. butschlii(6,3%) (Fig.2). Specia dominantă în structura API afost Cryptosporidium spp.

Fig. 2 Structura (%) API depistate la copiii cu BDA

6,3%

14,4%

18,8%

40,6%

19,9%

Cryptosporidium spp.+ I. butschlii Cryptosporidium spp.+ Ent. hominisCryptosporidium spp.+ Ch. mesnili Cryptosporidium spp.+ Emb. intestinalisAlte asociaţii

85

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE Este cunoscut faptul că API, ca şi alte forme de

asociaţii, fiind un sistem biologic variabil şideschis, sunt influenţate de mai mulţi factoribiotici şi abiotici, această înrâurire vizând atâtfrecvenţa, cât şi structura lor. În continuare vomprezenta rezultatele cercetărilor privind influenţavârstei, anotimpului şi mediului de trai asupra APIdepistate la copiii cu BDA.

S-a stabilit că frecvenţa API este cu mult mai marela copiii încadraţi în grupurile de vârstă 3-6 ani şi7-14 ani în raport cu copii de 0-2 ani (33,1±3,6%şi respectiv14,9±1,2%, P<0,001; 28,0±3,3% şi,respectiv, 4,9±1,2%, P<0,001) (Fig.3). Acest faptdenotă un risc sporit de infestare în acestegrupuri de vârstă, determinat, probabil, decontactul mai frecvent al copiilor cu mediulambiant, dar şi cu semenii lor în cadrul instituţiilorpreşcolare, şcolare şi medicale. Cota API la copiiiinfestaţi nu s-a deosebit esenţial în grupurile devârstă (34,1±3,8%; 37,5±7,2% şi, respectiv,29,8±7,7%,P>0,05). În toate grupurile de vârstăpredominante au fost API constituite din 2 specii,diferenţa dintre cotele acestora fiind nerelevantă(78,8±3,8%; 73,8±6,8% şi, respectiv, 81,3±6,9%,P>0,05). Acelaşi lucru se poate spune şi despreAPI formate din 3 specii, deşi s-a observat o

dominare lejeră a lor în grupurile 0-2 ani şi 3-6ani, faţă de grupul 7-14 ani (19,5±3,6% şi,respectiv, 15,6±6,4%, P>0,05; 21,4±6,3% şi,respectiv, 15,6±6,4%, P>0,05).

Analiza API la copiii cu BDA în diferite anotimpuri aarătat că frecvenţa API a predominat veridic vara înraport cu iarna (25,4±2,5% şi respectiv13,5±2,1%, P<0,001) şi primăvara (25,4±2,5% şi,respectiv, 14,3±2,2%, P<0,001). Acelaşi lucru afost observat în anotimpul de toamnă faţă de iarnă(20,5±2,1% şi respectiv 13,5±2.1%, P<0,05) şiprimăvară (20,5±2,1% şi, respectiv, 14,3±2,2%,P<0,05) (Fig.4). Acest fapt indică un risc mai marede infestare cu API vara şi toamna, determinat deactivizarea factorilor de transmitere în acesteanotimpuri, dar şi de expunerea mai largă acopiilor la infestare. Cota API în totalul copiilorinfestaţi nu s-a deosebit statistic în cele 4anotimpuri, chiar dacă s-a observat o creştereuşoară a acesteia, începând cu iarna. În toateanotimpurile a predominat cota API constituite din2 specii, acest indice fiind substanţial mai mareiarna şi primăvara în raport cu toamna (86,5±5,7% şi, respectiv, 70,3±5,5 %, P<0,05; 85,4±6,0 %şi, respectiv, 70,3+-5,5 %, P < 0,05). Cota APIconstituite din 3 specii a predominat statistic vara

şi toamna în raport cu iarna(24,2±4,9 şi, respectiv, 5,4±3,8 %,P<0,05; 23,4±5,1% şi, respectiv,5,4±3,8 %, P<0,01). Aceastădiferenţă se poate explica prinfaptul că vara şi toamna există unrisc mai mare de infestareconcomitent cu mai multe speciide protozoare intestinale,determinat de cauzele expusemai sus.

În funcţie de mediul de trai,analiza API a arătat că la copiii cuBDA din mediul urban, frecvenţaAPI a fost considerabil mai mare,faţă de acelaşi indice în mediulrural (24,6±2,0 % şi, respectiv,15,1±1,4 %, P< 0,001) (Fig. 5),fapt ce poate fi explicat prinexistenţa în mediul urban a unuirisc majorat de infestare,determinat de mai mulţi factori, în

14,9

33,1 28

0

10

20

30

40%

0-2 ani 3-6 ani 7-14 aniVîrsta copiilor

Fig. 3 Frecvenţa API (%) la copiii cu BDA pe grupuri de vârstă

Fig. 4 Frecvenţa (%) API la copiii cu BDA pe anotimpuri

Inte

llect

us 1

/200

5

86

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE special, de frecventarea largă de copii a

instituţiilor preşcolare, acestea fiind de multe orisuprapopulate. Cota API în totalul copiilor infestaţinu s-a deosebit statistic în cele 2 medii de trai,chiar dacă s-a putut observa dominarea lejeră aacestui indice la copiii din mediul urban(37,5±4,7% şi, respectiv, 30,4±4,6 %, P>0,05). Înambele medii de trai predominantă a fost cota APIconstituite din 2 specii, acest indice prevalânduşor în mediul urban (80,4±3,8 % şi, respectiv,74,2±4,4 %, P>0,05).

diminuează efectul patogen, iar relaţiile sinergisteîl amplifică. În procesul patogenetic pot fiantrenate, concomitent, mai multe specii, oriacestea se pot încadra la intervale diferite, efectulpatogen fiind şi el variabil pe parcursul bolii. Încadrul asociaţilor pot interveni şi schimbări carevizează factorii etiologici. Acestea îşi pot modificavirulenţa şi funcţia de reproducere, atât în direcţiacreşterii, cât şi diminuării. Astfel, unele speciisaprofite pot deveni condiţional patogene, iar celecondiţional patogene – patogene. Se pot modifica

Fig. 5 Frecvenţa (%) la copiii cu BDAproveniţi din mediile de trai urban şi rural

Analiza frecvenţei infestării copiilor cu protozoareintestinale, în general, pe luni, a scos la iveală 3perioade de creştere moderată a acestui indice:iunie, noiembrie şi aprilie (mai pronunţată). Înprivinţa infestărilor cu specii patogene şicondiţional patogene s-a putut observa, deasemenea, 3 perioade de creştere cu o duratămai mare: octombrie-noiembrie, ianuarie-februarie şi aprilie. Puţin altfel arată sezonalitateainfestărilor cu API, aceasta vizând perioadele mai-iunie şi octombrie-noiembrie (Fig.6). Creştereafrecvenţei API în aceste perioade, îndeosebi înprima, poate fi explicată prin activizarea factorilorde transmitere, dar şi prin expunerea mai largă apopulaţiei infantile la infestare.

Este de subliniat faptul că API izolate, dar şicombinate cu alte componente (bacterii, fungi,viruşi, helminţi) pot influenţa în mod deosebitmultiplele aspecte ale BDA. În aspect patogeneticse va ţine cont de faptul, că efectul patogenasupra organismului este determinat de întreagagamă de factori etiologici, încadraţi în asociaţii, iarcaracterul relaţiilor dintre aceşti factori vadetermina intensitatea efectului patogen. Se ştiecă relaţiile antagoniste dintre factorii etiologici

Fig. 6 Sezonalitatea API depistate la copiiicu BDA (cifrele reprezintă lunile anului)

şi alte proprietăţi cum ar fi cele culturale,biochimice şi antigenice, fapt ce favorizeazăatipismul factorilor etiologici şi dificultăţile dediagnostic. Unele specii de viruşi şi bacterii se potdezvolta şi reproduce în celula altor specii deprotozoare intestinale, fenomenul numindu-sehiperparazitism. Asociaţiile sunt variabile, posedămecanisme de autoreglare şi adaptare, suntinfluenţate mereu de diverşi factori (biologici,naturali şi sociali), fiind gata să încadreze noicomponente în structura lor, căpătând astfelcalităţi noi. Imunodeficienţele favorizeazărăspândirea API, ori aceste stări sunt frecvente lacopiii cu BDA.

Prezenţa mai multor factori etiologici în organismva imprima nuanţe noi tabloului clinic, sporindpolimorfismul manifestărilor clinice şi complicândastfel stabilirea diagnosticului. Relaţiile antago-niste dintre factorii etiologici vor face ca boala săevolueze mai frecvent asimptomatic şi în formefruste, şi invers, relaţiile sinergiste - grav, cuconsecinţe severe. Încadrarea unor noi factorietiologici pe fondalul iniţial al bolii va spori şi maimult polimorfismul clinic, dar şi durata evoluţieibolii, inclusiv staţionării. Metodele de laborator vor

87

Inte

llect

us 1

/200

5C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE căpăta o importanţă decisivă în diagnosticarea

bolii, ele punând maximal în evidenţă întreagaîncărcătură a asociaţiilor. Aceste metode se vorutiliza în complex, fiind necesară competenţa maimultor specialişti. Examenul de laborator complexse va efectua în câteva perioade ale bolii, ştiindu-se că asociaţiile sunt variabile ca structură peparcursul tratamentului. Eficacitatea testelorserologice va scădea din cauza frecventelor reacţiiîncrucişate, determinate de antigenele comuneale unor factori etiologici asociaţi. Titrele deanticorpi vor fi şi ele mai joase din mai multemotive: imunodeficienţe frecvente la copiiicu BDA, epuizarea sistemului imun rezultată dinexcitarea poliantigenică excesivă, concurenţaantigenelor ş.a.

Tratamentul va necesita şi el unele modificări. Vatrebui să se decidă dozajul, durata şi ordineaindicării diferitor remedii antibacteriene,antiprotozoice, antifungice şi antihelmintice.Tratamentul poate schimba structura asociaţiilordar şi caracterul relaţiilor dintre componente. Vacreşte durata tratamentului inclusiv a staţionăriideci şi a cheltuielilor suportate de stat şi pacient.

În aspect epidemiologic se va ţine cont de faptulcă sursa de invazie este polivalentă, deci şipoluarea factorilor de transmitere şi infestareaorganismului receptiv va fi polivalentă. Unele boliinfecţioase şi parazitare vor căpăta particularităţiepidemiologice noi. Prin urmare, vor fi necesaremăsuri deosebite de prevenire şi combatere.După cum s-a subliniat deja, în cadrul asociaţiilor,unele componente îşi pot spori funcţia dereproducere, mărindu-se astfel capacitatea surseide invazie. Supravegherea epidemiologică a BDAva trebui să includă şi asociaţiile parazitare,pentru aprecierea nivelului de răspândire şistructurii lor folosindu-se indicatori noi, dejareflectaţi la începutul acestei lucrări.

În încheiere concluzionăm că API se întâlnescfrecvent la copiii cu BDA, nivelul de răspândire,dar şi structura lor, fiind influenţate de factorul devârstă, de anotimp şi mediul de trai. DepistareaAPI va contribui la precizarea diagnozei, sporireaeficacităţii tratamentului şi măsurilor decombatere. Se impune abordareamultidisciplinară a poliparazitismului.

CONCLUZII

1. Frecvenţa API la copiii cu BDA a constituit18,9%, cota lor în cifra totală a copiilor infestaţicu protozoare intestinale alcătuind 34,0%. CotaAPI alcătuite din 2 specii a fost predominantă(71,0%), o pondere mai mare având APICryptosporidium spp. + Emb. intestinalis(40,6%). Componenta care a dominatstructura API a fost Cryptosporidium spp.;

2. API au fost veridic mai frecvente în grupurilede vârstă 3-6 ani (33,1%) şi 7-14 ani (28,0%),faţă de grupul 0-2 ani (14,9%);

3. Frecvenţa API a fost mai mare vara (25,4%) şitoamna (20,5%), faţa de acelaşi indice înanotimpurile de iarnă (13,5%) şi primăvară(14,3%). Cota API constituite din 3 specii apredominat statistic vara şi toamna, faţă deacelaşi indice iarna şi primăvara; API formatedin 2 specii au prevalat veridic iarna şiprimăvara;

4. La copiii din mediul urban frecvenţa API(24,6%) a fost substanţial mai mare, faţă demediul rural (15,1%), în ambele mediidominând API constituite din 2 specii (80,4%şi, respectiv, 74,0%).

5. Sezonalitatea API la copiii cu BDA vizează 2perioade de creştere moderată a frecvenţeiacestora: mai-iulie şi octombrie-noiembrie.

BIBLIOGRAFIE

1. A. Ciobanu, V. Ţurcanu, V. Vozian – Materialelecongresului IV al igieniştilor, epidemiologilor,microbiologilor şi parazitologilor, Chişinău,1977, vol.2 (a), p.35 – 37.

2. L. Bârcă - Materialele conferinţei ştiinţifico –practice „Medicina preventivă: probleme şirealizări”, Chişinău, 1998, p.117 – 118.

3. E. Antohi, T. Macalţ, A. Fortuna, C. Spînu –Materialele simpozionului „Sanofi diagnosticsPasteur”, Chişinău, 1999.

4. L. Bârcă – Idem.

5. V. Evtodienco, O. Coteţ, V. Sliusari –Materialele conferinţei ştiinţifico – practice„Sănătatea în relaţie cu mediul”, Chişinău,2000, p. 185 – 187.

Inte

llect

us 1

/200

5

88

6. V. Evtodienco, O. Coteţ, V. Sliusari, G. Rusu –Jurnal de medicină preventivă, Iaşi, V. 8, Nr2/2000 supleant

7. Halitov V.I. – Kişecinaia forma liamblioza i eiovlianie na tecenie bacterialinoi dizinterii iăpidemiologhicescogo gepatita. Avtoref,diss………..kand. med. nauk.. – Kişiniov. –1954

8. Drobinskii I. R. i dr. – Mat. pervogo siezdavsesoiuznogo ob – va protozoologov Baku. –1971. – s. 115 – 116.

9. Pântea V. et. al. – Revista Română deParazitologie. 1995, vol.1, Nr.2. –p. 43

10. Sepetliev D. – Statisticeskie metodî v naucinîhmediţinskih isledovaniah.

11. M. – “Mediţina” – 1968.

CO

MU

NIC

ÃR

I ª

TIIN

ÞIFI

CE

SUMMARY

The acute diarrheic disease (ADD) affects most children provoking a tangible sanitaryand social-economic implication in the national system of health protection. The success ofcontrol thereof is also depending in most cases of the determining the etiologic level,including the detection of the etiologic factors taken in the associations. The intestinalprotozoa associations (IPA) are occurring frequently to children with ADD, the dissemina-tion level and structure thereof being influenced by the age, season and biotope factors. IPArevealing contributes to make more exact the diagnosis, treatment and control measureseffectiveness increase. It is necessary to tackle the problem of polyparasitism with themultidisciplinary point of view.

CALENDAR

La 1 ianuarie 1945 s-a născut la Iagorlâc, Dubăsari, Nelea REABCIUC, doctor în ştiinţeagricole, colaborator ştiinţific superior, şeful laboratorului de agrobiologie al Institutului de CercetăriŞtiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şi Produse din Tutun.

În 1963-1968 şi-a făcut studiile la facultatea de agronomie a Institutului Agricol “M. Frunze” dinChişinău. În 1972 susţine teza de doctor în ştiinţe agricole, specialitatea “Fitotehnie”, pe tema“Agrotehnica cultivării diferitelor soiuri de grâu de toamnă în condiţiile zonei centrale a RepubliciiMoldova”. În decursul anilor 1968-1976 este şef al laboratorului de fitotehnie al UASM, iar din 1979până în prezent activează la Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şiProduse din Tutun în calitate de colaborator ştiinţific superior, şef al laboratorului de agrobiologie.

N. REABCIUC este autorul a 60 de lucrări ştiinţifice şi a 2 invenţii brevetate în domeniul agrotehnicii

tutunului.

89

Inte

llect

us 1

/200

5REP

ERE

AC

AD

EMIC

E

C oncursul Naţional de susţinere a ştiinţei şiinovării în Republica Moldova, iniţiat pentru primadată de Banca de Economii SA şi Academia deŞtiinţe a Moldovei, a ajuns la final. Scopul acestuiconcurs anual este de a spori eficienţa şicompetitivitatea activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare în Republica Moldova în vederea atrageriiinvestiţiilor străine şi autohtone pentru implemen-tarea în practică a realizărilor înregistrate.

La concurs participă cercetători ai instituţiilor dinsfera ştiinţei şi inovării, indiferent de forma lor deproprietate, care îşi desfăşoară activitatea peteritoriul Republicii Moldova. Juriul va acordaprioritate rezultatelor care au un impact pozitivasupra dezvoltării ştiinţei şi economiei naţionale,soluţionării problemelor ce ţin de necesităţilecurente ale societăţii.

¬¬¬¬¬

Conform informaţiei prezentate de ConsiliulConsultativ de Expertiză al AŞM, în frunte cu acad.Boris Melnic, preşedintele lui, la concurs şi-auînaintat candidaturile 18 persoane, inclusiv 9 –pentru nominalizarea “Savantul anului”, 6 – pentru“Inovatorul anului” şi 4 – pentru “Cel mai tânărinovator”. Consiliul Consultativ de Expertiză a alescâte 3 persoane pentru fiecare nominalizare aconcursului şi le-a propus spre examinareConsiliului Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică al AŞM.

Astfel, la nominalizarea “Savantul anului” au fostînaintaţi academicianul Gheorghe Duca,Preşedintele AŞM, membrul corespondent AndreiEşanu, şeful secţiei “Istoria culturii” din cadrulInstitutului de Istorie al AŞM, doctorul habilitatMihai Rapcea, directorul Institutului

de Cercetări Ştiinţifice, Selecţie şi Tehnologiipentru Pomicultură.

La compartimentul “Inovatorul anului” alConcursului Naţional cei trei finalişti sunt, deasemenea, personalităţi bine cunoscute în ştiinţă:academicianul Valeriu Rudic, directorul Institutuluide Microbiologie al AŞM, doctorul Victor Covaliov,vicedirectorul Centrului ştiinţific “Chimie aplicatăşi ecologică” al Universităţii de Stat din Moldova,doctorul habilitat Valentin Celac, şef de laboratorla Institutul de Genetică al AŞM.

Pentru nominalizarea “Cel mai tânăr inovator alanului” optează cercetătoarea Raisa Nastas dincadrul Institutului de Chimie al AŞM, doctorulTatiana Chiriac, cercetător ştiinţific superior alLaboratorului interdepartamental fotomicro-biologie, subordonat Institutului de Microbiologieal AŞM şi USM, doctorul Vitalie Stăvilă, lectorsuperior al Universităţii de Stat din Moldova.

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică al AŞM, prezidat de academicianulTeodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, aexaminat candidaturile propuse de ConsiliulConsultativ de Expertiză al AŞM şi activitateaştiinţifică a acestora. Pentru a-şi exprima opinia,membrii lui, 14 la număr, au recurs la vot secret.

Menţionăm că organizatorii au acordaturmătoarele premii pentru cele trei nominalizări:“Savantul anului” (premiu - 40 mii lei); “Inovatorulanului” (premiu - 30 mii lei); “Cel mai tînărinovator” (premiu - 25 mii lei). Vîrsta admisibilă departicipare la ultima nominalizare a concursuluieste de până la 35 de ani.

Despre rezultatele acestui concurs inedit revistanoastră vă va relata în numărul următor.

CONCURS NA|IONAL DE SUS|INERE

A {TIIN|EI {I INOV+RII

Colaborare în domeniul utilizări surselor ionizante şi radioprotecţiei

L a 22 martie curent, a avut loc o întrevedere adlui Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei deŞtiinţe, cu reprezentanţii Agenţiei Internaţionale de

Energie Atomică (AIEA) Adrea Linda Mach, modera-tor resurse umane, şi Andrei Ciupov, manager alprogramelor pentru Republica Moldova.

Inte

llect

us 1

/200

5

90

REP

ERE

AC

AD

EMIC

E În cadrul întrevederii s-a remarcat importanţaactivităţii AIEA în Moldova, necesitatea amplificăriirelaţiilor de cooperare stabilite între Academia deŞtiinţe a Moldovei şi AIEA.

Reprezentanţii AIEA au relatat despre vizitaîntreprinsă la unele spitale din Chişinău, unde auluat cunoştinţă de faptul cum este utilizat utilajulmedical de diagnosticare şi tratare a maladiilor,donat de AIEA.

Printre problemele cu care se confruntă ţaranoastră în domeniul utilizări surselor ionizante şiradioprotecţiei se numără şi imperfecţiunile bazeinormative existente la ora actuală. Pentruameliorarea situaţiei, Academia de Ştiinţepregăteşte un proiect de lege în sfera respectivă.

În timpul discuţiei s-au stabilit priorităţile deactivitate şi colaborare a Moldovei în general şi aAŞM în particular cu AIEA, incluzând medicina,tehnologiile nucleare în economia naţională,securitatea nucleară etc. S-a menţionat necesi-tatea de a perfecţiona în continuare cadrullegislativ existent, de a utiliza cu maxim randa-ment aparatajul şi echipamentul medical oferit deAIEA, inclusiv pentru efectuarea cercetărilorştiinţifice, de exemplu, în domeniul biologieimoleculare, geneticii, agriculturii, ecologiei.

Printre direcţiile principale ale activităţii şicolaborării de perspectivă a fost preconizată, deasemenea, cooperarea dintre AIEA, InstitutulUnificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Rusia,şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Ştiinţa academică şi spaţiul informaţional vital

P roblemele consolidării spaţiului informaţionalal Republicii Moldova, căile şi posibilităţile devalorificare a lui au fost luate în dezbatere încadrul unei consfătuiri recente desfăşurate laAcademia de Ştiinţe a Moldovei sub preşedinţiaacademicianului Gheorghe DUCA. Participanţii laîntrunire – savanţi, ingineri, specialişti în domeniu,oameni de afaceri – au exprimat o părere unani-mă că spaţiul informaţional va putea fi valorificat lacota maximă pentru necesităţile republicii doar încondiţiile participarii masive a comunităţiiştiinţifice. Or, aceasta înseamnă că trebuiedezvoltate rapid, pe alte principii de organizare,toate componentele acestei comunităţi. Cărţile,revistele academice rămân a fi şi pe viitor una dinsursele principale şi stabile de informare, depropagare a cunoştinţelor în rândul tuturorcategoriilor de consumatori: savanţi, studenţi,cadre didactice, oameni de afaceri, simplicetăţeni. De exemplu, în anul 2004 instituţiile AŞMau editat 143 de titluri de carte, 9 reviste ştiinţificespecializate, peste 1600 articole, inclusiv o treimedin ele în presa străină. Pentru anul 2005 a fostplanificată deja editarea a 24 reviste ştiinţifice. Înconformitate cu prevederile Codului cu privire laştiinţă şi inovare, pentru necesităţile editoriale vorfi alocate de la buget peste 500 mii de lei. Sumafiind insuficientă, este necesar ca tirajele săcorespundă cel puţin numărului de biblioteci ce

urmează a fi aprovizionate cu aceste ediţii.Editarea lucrărilor într-un tiraj de 50 – 100exemplare este neraţională. De aceea savanţiiurmează să antreneze pentru editarea lor şi uniieventuali sponsori.

Din iniţiativa Preşedintelui Gheorghe Duca, cuocazia sărbătoririi a 60 de ani de la fondareaAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, în curând va fiinaugurată colecţia de cărţi „Academica”,cuprinzând cele mai reprezentative lucrăriştiinţifice ale savanţilor moldoveni. În acelaşicontext, va vedea lumina tiparului şi revistaacademică „Ştiinţă şi inovare”. De asemenea, cususţinerea Guvernului Republicii Moldova şi aFondului CRDF-MRDA, va fi reconstruită şimodernizată Biblioteca ştiinţifică a academiei.

Un capitol aparte îl constituie reţeauainformaţională academică. Însă, după cum asubliniat doctorul habilitat Ion Tighineanu,vicepreşedinte al AŞM, fără reformarea acesteireţele nu poate fi vorba de o integrare eficientă aştiinţei moldoveneşti în comunitatea europeană.Sarcina stringentă a savanţilor este de a schimbaradical conceptul informaţional al Academiei deŞtiinţe a Moldovei – majorând capacităţile reţelei,schimbând configuraţia paginii web a AŞM,racordând la o reţea unică toate instituţiileacademice.

Serviciul de presă al AŞM

91

Inte

llect

us 1

/200

5A

GEP

I N

EWS

În luna februarie, prin tradiţie, s-a desfăşuratExpoziţia naţională „Fabricat în Moldova”,organizată de Camera de Comerţ şi Industrie,Asociaţia Naţională a Producătorilor,Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, subpatronajul Guvernului Republicii Moldova şi cususţinerea agenţiei „BIZPRO-Moldova”.

Sarcinile acestei manifestări de amploare au fost:crearea unui spaţiu informaţional unic pentruschimbul operativ de informaţie privindnecesităţile de materie primă, produse, tehnologiişi servicii; demonstrarea noilor tipuri de produseautohtone competitive, a noilor elaborări tehnico-ştiinţifice, tehnologiilor şi mijloacelor de producţiemoderne şi promovarea lor pe pieţele externe;contribuirea la cooperarea de producere, larealizarea proiectelor comune; asigurareacondiţiilor pentru încheierea unor contractefructuoase de colaborare.

La expoziţie şi-au expus producţia circa 100 deîntreprinderi din republică, printre care SA„Franzeluţa”, SA Tutun „CTC”, SA „Bucuria”, SA„Carmez”, SA „Barza albă”, SA „Cricova”,Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, Combinatulde produse alimentare din Bălţi ş.a.

În premieră, la expoziţie a participat AŞM cuinstituţiile sale ştiinţifice, printre care Institutul deZoologie, Institutul de Chimie, Institutul de

EXPOZI|IA NA|IONAL+“FABRICAT }N MOLDOVA”

Genetică, Institutul de Microbiologie, Institutul deCercetări pentru Pedologie şi Agrochimie„N. Dimo”, Institutul de Cercetări Ştiinţificeşi Proiectări Tehnologice în Industria Alimentară,instituţiile de învăţământ superior: USM, USMF„N. Testemiţanu”, UASM, UTM ş.a., care au venitcu inovaţii şi tehnologii noi, propuse pentrurelansarea economiei ţării.

În cadrul expoziţiei au avut loc o conferinţă aAsociaţiei Naţionale a Producătorilor, două meserotunde cu genericul „Conlucrarea pe piaţa deconsum – condiţie a unei activităţi eficiente aindustriei şi comerţului autohton”, „Facilitareaafacerilor ca urmare a perfecţionării cadruluiregulator”, prezentarea catalogului „100 cele maibune vinuri moldoveneşti”, degustarea deproduse vinicole, evoluări ale colectivelor deartişti.

La actuala ediţie a expoziţiei au participat oamenide afaceri din Republica Belarus, Ucraina şiRomânia.

Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova” a fostvizitată de către Preşedintele Vladimir Voronin şiPrim-ministrul Vasile Tarlev, care au dat o înaltăapreciere atât calităţii produselor autohtoneexpuse, cât şi modului de prezentare a lor.

La expoziţia „Fabricat în Moldova”.Preşedintele Vladimir Voronin

luând cunoştinţă de publicaţiile AGEPI

Prim-ministrul Vasile Tarlev în dialog cu Ştefan Novac,Director General AGEPI

Inte

llect

us 1

/200

5

92

AG

EPI N

EWS

dr. hab. Pavel CHINTEA,prof. univ., laureat al Premiului de Stat,Om emerit, Institutul de Genetică alAŞM:

Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp„Selecţia” din Bălţi are un fond de seminţe decalitate, care nu sunt inferioare celor importate ande an din Olanda sau Germania. Însă, pentru outilizare mai amplă a acestor seminţe şipreparate, e nevoie de promovarea lor în cercurilefermierilor şi investitorilor.

dr. Dumitru BALTEANSCHI,colab. şt. coordonator la ICPA “N. Dimo”:

PREZEN|E EXPOZI|IONALE

– La Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova” amexpus un panou destinat preparatului nostru„Pacoverina” – un remediu medicinal de originevegetală, care se utilizează în tratarea hepatitelorB, ∆, C şi D.

Cercetările au durat timp de 14 ani, noi lucrând încolaborare cu prof. univ. Constantin Spânu de laCentrul de Medicină Preventivă. Preparatul a fostexperimentat deja în clinici şi este înscris înRegistrul Ministerului Sănătăţii pentru producereaşi utilizarea lui în Republica Moldova. Anul trecutacest preparat a fost prezentat atât la Salonulinternaţional de invenţii de la Geneva, unde aobţinut o medalie de aur, cât şi la EIS „Infoinvent-2004” de la Chişinău.

Am mai prezentat 5 bioregulatori unicali pentrucreşterea şi dezvoltarea plantelor, înregistraţi înRegistrul substanţelor biologice, ce se utilizeazădeja în Republica Moldova şi în ţările CSI.

Aceste preparate nu sunt toxice, fiind accesibile,deoarece se obţin din deşeurile de la fabricareaconservelor: din tomate, ardei, vinete ş.a. Ele pot fifolosite atât în agricultură, cât şi în medicină.

Din cele 185 de brevete ale mele, 10 au fostimplementate. Spre exemplu, regulatorii decreştere pentru soia, sfeclă de zahăr şi tutun, câtşi cei pentru tratarea seminţelor înainte desemănat. Aş vrea să mai accentuez aici că

– Colectivul de cercetători de la institutul nostrutimp de peste 50 de ani se ocupă de studiereasolului – bogăţia naturală principală a Moldovei.E de remarcat faptul că succesele Complexuluiagroindustrial sunt determinate, în primulrând, de starea calităţii învelişului de sol alrepublicii. Reieşind din aceste considerente,a fost selectat şi elaborat materialul prezentatla expoziţie.

Exponatele de bază constituie rezultatele obţinuteprivind sporirea fertilităţii solurilor prinîmbunătăţirea proprietăţilor lor chimice, fizice şibiologice, metodele de aplicare corectă aîngrăşămintelor, procedeele de ameliorare asolurilor puţin productive.

Am expus Harta solurilor Republicii Moldova înculorile respective, demonstrând într-un modreliefat repartizarea geografică a solurilor şireflectând rezultatul final al procesului desolificare la ora actuală.

Informaţia am completat-o cu postere în careelucidăm suprafeţele solurilor şi proprietăţile lor:

93

Inte

llect

us 1

/200

5A

GEP

I N

EWS conţinutul de humus, elementele biofile, notele de

bonitare, metodele de îmbunătăţiri funciare(combaterea eroziunii, stabilizarea versantelorafectate de alunecările de teren, desecareasolurilor cu exces de umiditate, desalinizareacelor sărăturate).

Exponatele sunt însoţite de un set de literatură despecialitate recent editată de către cercetătoriiinstitutului (monografii, culegeri, programe,recomandări, instrucţiuni metodice, buletineecopedologice). Dintre cele prezentate, un locaparte îl ocupă, după valoarea sa teoretică şipractică, „Programul complex de valorificare aterenurilor degradate şi sporirea fertilităţiisolurilor”, (partea I - „Ameliorarea terenurilordegradate” şi partea a II-a - „Sporirea fertilităţiisolurilor”), aprobat prin Hotărârile GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 636 din 26 mai 2003 şi nr.841 din 26 iunie 2004 şi destinat realizării în anii2005-2020.

Programul a fost elaborat de către ICPA „N. Dimo”al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentareîn comun cu Agenţia de Stat Relaţii Funciare şiCadastru şi cu participarea AŞM, altor instituţii decercetare, proiectare şi învăţământ superior.Întocmirea acestui Program a fost impusă deîngrijorarea conducerii republicii noastre, acercurilor ştiinţifice, a societăţii în ansambluprivind starea dezastruoasă a calităţii învelişuluide sol, tendinţele de agravare a acesteia care s-au creat la ora actuală, de valorificareaneraţională a fondului funciar sub influenţafactorilor antropici, social-economici, precum şi acelor naturali.

Liuba SPĂTARU,colaboratoare la „Franzeluţa” SA:

– La expoziţie am prezentat produse fabricate laîntreprinderea noastră: torta „Elegie” cu pruneuscate, cu banane şi cu vişine, cu pandişpan deciocolată, tortele „Maestro” şi „Praga” cupandişpan de ciocolată şi „Amor” – destinată Zileiîndrăgostiţilor. Am mai expus pesmeţii „Mario” cubacon, cu caşcaval, cu pizza şi paprică, care suntsolicitaţi la o halbă de bere.

Mărcile menţionate mai sus au fost înregistrate laAGEPI pentru a fi protejate de contrafacere.

Lilia SINCIUC,director financiar „Carmez Internaţional” SRL:

– „Carmez Internaţional” e una din puţineleîntreprinderi fondate din start cu capital belgian,care corespunde normelor internaţionale deigienă şi standarde. Întreprinderea are cinci ani.Suntem producători de mezeluri: 40 la sută dinproducţia noastră merge la export - în FederaţiaRusă, Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, iar 60%sunt realizate pe piaţa locală.

La expoziţie am expus 11 feluri de salamuri fiertede calitate superioară, cum sunt „Doktorskaia”,„Liubitelskaia”, o serie de delicatese afumate -piept şi ceafă de porc ş.a.

La AGEPI am înregistrat marca noastrăcomercială „Nr. 1”, forma şi culorile etichetei,deoarece am avut câteva cazuri de imitare şifalsificare, care ne-au adus prejudicii morale şimateriale.

Juriul expoziţiei ne-a apreciat producţia cu celemai înalte note.

Eleonora DODON,tehnolog-adjunct la Combinatulde produse alimentare din Bălţi:

– Am expus un nou produs – balsamul„Monopol”, prezentat în două variante: „Monopol”şi „Monopol premium”. Este un produs alcoolic cutăria de 400 şi conţine macerat din 19 plantemedicinale, inclusiv: ginseng, cireşe, strugurinegri, prune uscate ş.a., care îi dau o nuanţădeosebită.

Din sondajele pe care le-am efectuat, bărbaţiipreferă balsamul „Monopol premium”, cu gustamărui, iar doamnele - balsamul „Monopol”, careare un gust dulce-amărui. Balsamul serecomandă a fi consumat cu ceai, cafea, cocteil.Are un efect tonifiant.

Aceste mărci au fost înregistrate la AGEPI.

Inte

llect

us 1

/200

5

94

AG

EPI N

EWS – Participăm la Expoziţia naţională „Fabricat în

Moldova” cu obiecte de artizanat, produse însecţia noastră de împletituri. Avem o gamă depeste 40 de produse: suporturi pentru flori, sticleîmpletite pentru vin, coşuri pentru albituri şi pentrupisici, mese, scaune, jilţuri. Ele pot fi utilizate îndiverse centre de agrement, baruri, vile. Modelelesunt executate din răchită, la comandasolicitanţilor.

Am încheiat recent câteva contracte de colaborare,toate exponatele prezentate la expoziţie au fostrealizate vizitatorilor.

Materialul a fost pregătit de Mihai Cucereavîi

Vasile ILIESCU,directorul Întreprinderii de Stat pentruSilvicultură „Teleneşti”:

Pe data de 18 februarie 2005, la PalatulRepublicii, a avut loc ceremonia oficială dedecernare a premiilor “Marca comercială aanului 2004”.

Organizatorii concursului sunt Camera de Comerţşi Industrie a Republicii Moldova si Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală.

Concursul “Marca comercială a anului” esteorganizat în scopul propagării rolului imaginiicorporative a companiilor, asistenţeiinformaţionale a întreprinzătorilor în domeniultehnologiilor eficiente de marketing, unificăriieforturilor producătorilor naţionali în vedereacreării condiţiilor favorabile pentru activitateade antreprenoriat şi a unui mediu competitivsănătos, prin producerea mărfurilor şi prestareaserviciilor de o calitate înaltă, finalizându-secu decernarea premiilor anuale pentrucele mai reuşite proiecte în domeniul creăriişi promovării mărcilor comerciale pe piaţa internăşi externă.

La concursul din anul curent au participatpersoane juridice, întreprinderi şi organizaţii cu

diverse forme de proprietate, care produc bunurimateriale şi prestează servicii pe teritoriulRepublicii Moldova. Participanţii la concurs auprezentat diverse mărci comerciale ale unorproduse alimentare, mărfuri industriale şi serviciiproprii.

Învingătorii concursului au fost distinşi cu PremiulMare “Mercuriul de Aur”, medalii şi Diplome demenţiune în cadrul ceremoniei oficiale, la care auparticipat Vladimir Voronin, PreşedinteleRepublicii Moldova, Vasile Tarlev, Prim-MinistrulRepublicii Moldova, conducători de ministere şidepartamente, reprezentanţi ai misiunilordiplomatice ale Republicii Moldova şi ale maimultor ţări străine, conducători de întreprinderi,reprezentanţi mass-media, alţi oaspeţide onoare.

Informaţia privind participanţii la concurs va fiplasată în catalogul “Cele mai notorii mărcicomerciale”, care va fi distribuit camerelor decomerţ şi industrie din CSI, Ţările Baltice, alte ţăristrăine, precum şi misiunilor diplomatice aleMoldovei peste hotare şi ale ţărilor străineacreditate în republica noastră.

TOTALURILE CONCURSULUI

“MARCA COMERCIAL+ A ANULUI 2004”

95

Inte

llect

us 1

/200

5A

GEP

I N

EWS Mai mult de 90 de întreprinderi şi-au manifestat

interesul de a participa la concurs. Au fostprezentate 110 proiecte, inclusiv cele 44 mărciînvingătoare, care au demonstrat că în prezentcompaniile moldoveneşti pot face faţă cu succesexigenţelor de pe piaţa mondială.

Organizatorii au siguranţa că concursul „Marcacomercială a anului” va contribui la dezvoltareaantreprenoriatului în Republica Moldova, lapopularizarea mărcilor comerciale naţionale şi lasporirea încrederii consumatorilor faţă deprodusele autohtone.

Deţinătorii “Mărcii comerciale a anului 2004” sunt:

“Incomlac”, “Sandriliona”, “Toast de Lux”, “Enteh”, “Orhei-Vit”, “Carmez”,“Barza Albă”, “Dionisos Mereni”, “Vinuri Ialoveni”, “Tutun CTC”, “Combinatul deproduse alimentare din Bălţi”, “Floarea Soarelui”, “Moldcarton”, “Gabini”,“Creator Iu. Borş”, “Tricon”, “Dina Cociug”, “Icam”, “Zorile”, “Covoare Ungheni”,“Floare Carpet”, “Confort”, “Protecon Production”, “Iapaa Service”, “Ionel”, “Macon”,“Moldasig”, “Moldcell”, “Donaris. Asigurări pe viaţă”, “Voxtel”, “Agropiese TGR”,“Mobiasbancă”, “Audit Concret”, “Moldrustex”, “Exinf-Service”, Complexul hotelier“Codru”, Sanatoriul “Nufărul Alb”, Casa de Comerţ “Keramin Chişinău”, “Cricova”,“Alfa Nistru”, “Efes Vitanta Moldova Brevery”, “Orlact”, Combinatul de Vinuri deCalitate “Mileştii Mici” şi “Viorica Cosmetic”.

La Academia de Ştiinţe a Moldovei s-adesfăşurat Conferinţa internaţională“Oportunităţi pentru implementarea şicomercializarea rezultatelor ştiinţifice îndomeniul farmaceuticii şi echipamentuluimedical”, care a avut drept scop iniţierea de noicontacte, relaţii de colaborare şi parteneriat întrecercetătorii şi oamenii de afaceri din Moldova înramura produselor farmaceutice şi medicale.

Organizatori: Academia de Ştiinţe a Moldovei(AŞM), Fundaţia SUA de Cercetare şi DezvoltareCivilă (CRDF), Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltaredin Republica Moldova (MRDA), Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), BiroulNaţional de Informare din Moldova pentru cel de-al6-lea Program-cadru al Comunităţii Europenepentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică şiCompania de Afaceri “Berlin-Chemie Menarini”.

CONFERIN|+ INTERNA|IONAL+

}N DOMENIUL MEDICINII

La lucrările Conferinţei au participat specialişti dinfarmaceutică şi din domeniile adiacente medicinii– biologie, chimie, botanică, microbiologie,persoane responsabile de la ministere,departamente, reprezentanţi ai comunităţiiştiinţifice, antreprenori şi oameni de afaceri dinRepublica Moldova, SUA, Germania, Suedia,Polonia, Ungaria, România, a căror participare,

Acad. Gheorghe Duca, Preşedintele AŞM,prezentând raportul la conferinţă

Inte

llect

us 1

/200

5

96

AG

EPI N

EWS

sperăm, va impulsiona activitatea de transfertehnologic în sfera ştiinţei şi inovării.

Forul ştiinţific a fost inaugurat prin alocuţiunearostită de acad. Gheorghe Duca, PreşedinteleAŞM, care a prezentat şi raportul „Perspectiveletransferului tehnologic în sfera ştiinţei şi inovării”.El a specificat importanţa problemei abordatepentru destinele cercetării şi economiei naţionaleîn ansamblu, a analizat situaţia din acest dome-niu şi a punctat sarcinile principale ce stau în faţacomunităţii ştiinţifice pentru a activiza procesul deimplementare în activitatea cotidiană a elaboră-rilor savanţilor. În altă ordine de idei, PreşedinteleAŞM a menţionat că această conferinţă deschideciclul de manifestări, programate pentru anul încurs, având menirea de a analiza situaţia trans-ferului tehnologic în alte domenii. Dna LarisaCatrinici, Viceministru al sănătăţii, a prezentatcomunicarea „Starea actuală a farmaceuticii şiechipamentul medical în Republica Moldova”, iarprof. Vasile Procopişin de la USMF “N. Testemi-ţanu” a vorbit despre industria farmaceutică dinRepublica Moldova din punct de vedere alrealizărilor şi perspectivelor. Pol Klein, unul dintreorganizatorii şi sponsorii conferinţei, managerulsuperior pentru Programe industriale şi dezvoltarea parteneriatului de la Fundaţia Americană deCercetare şi Dezvoltare Civilă, a prezentatprogramele de granturi industriale CRDF pentrucomercializarea rezultatelor ştiinţifice. Iardirectorul executiv adjunct al Centrului de Ştiinţă şiTehnologie din Ucraina dr. Esa Manninen a lansatprogramul de granturi STCU în Moldova. Au fostascultate, de asemenea, cu viu interesintervenţiile judicioase în dezbateri ale dlui HansFalt, director al Companiei de transfer tehnologic

“Falt” din Suedia, care a acumulat o bogatăexperienţă în acest domeniu, manifestându-şidorinţa de a ajuta specialiştii de la noi.

Din partea AGEPI, la conferinţă a participat dlŞtefan Novac, Director General, care a prezentatcomunicarea „Unele aspecte ale activităţiiinventive în domeniul medicinii şi farmaceuticii”.Referindu-se la protecţia PI, dl Novac a menţionatcă din totalitatea de 680 cereri de brevet deinvenţie în domeniul medicinii, depuse la AGEPI înanii 1993-2004, au fost eliberate 556 brevete deinvenţie (81%), iar 124 (19%) cereri de brevet deinvenţie au fost respinse, din cauzanecorespunderii criteriilor de brevetabilitate,neachitării taxelor stabilite sau se află în procesde examinare. În prezent pe teritoriul RepubliciiMoldova sunt valabile 303 (55%) din cele 556brevete, titulari fiind persoane juridice şi fizice dinţară sau străinătate. Cel mai mare portofoliu debrevete valabile (49) printre universităţile şicentrele de cercetări ştiinţifice naţionale îl deţineUSMF „N. Testemiţanu”, 38 (78%) din elereprezentând metode sau procedee de tratamentchirurgical şi terapeutic, 8 (16%) - preparatemedicamentoase şi 3 (6%) – dispozitive speciale.Urmează: Institutul de Cercetări Ştiinţifice îndomeniul Ocrotirii Mamei şi Copilului – 9 brevete,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de MedicinăPreventivă – 6 brevete şi Institutul de Cardiologieal Ministerului Sănătăţii – 6 brevete valabile.

Dl Şt. Novac a informat asistenţa despreperspectiva şi direcţiile de bază ale activităţiiAgenţiei, referindu-se în mod detaliat laproblemele protecţiei PI în domeniul medicinii.

În cadrul conferinţei a fost inaugurată o expoziţie,fiind demonstrate medicamente şi utilaj medicalprodus în Moldova. Printre producători figurează

Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimieal AŞM şi Veaceslav Gonciar, profesor la USMF

„N. Testemiţanu”

97

Inte

llect

us 1

/200

5A

GEP

I N

EWS întreprinderile SA “Farmaco”, “Tehmed” SRL,

“Eurofarmaco” SA, “Farmaprim” SRL, “Medfarma”SRL ş.a. Specialiştii în domeniu au menţionat căpreparatele farmaceutice produse în RepublicaMoldova sunt de calitate similară cu cele produseîn CSI.

Lista produselor farmaceutice fabricate înrepublică include peste 400 de denumiri. În anul2004 în Republica Moldova au fost produse 220de tipuri de medicamente în valoare de 56 mln 84mii lei, iar pe mapamond acest indice a însumat400 mlrd dolari. Importul de medicamente înrepublică constituie peste 90%, de aceea în“Programul de dezvoltare a sistemului farmaceu-tic pentru anii 2006-2010” se pune accentul pecrearea şi fabricarea medicamentelor autohtone,în special, din materie primă locală de originevegetală, inofensive pentru organismul omului.

Inventatorii moldoveni - prof. V. Ghicavîi, P.Chintea, C. Spânu, V. Prisăcaru ş.a. - au înportofoliul lor 5-6 preparate unicale (Pacoverina,Izoturonul, Carbasanul ş.a.), care au trecut

testările preclinice şi clinice, fiind înalt apreciate ladiverse saloane internaţionale de inventică. Dr.Vladimir Simonov, director general al SA “Farmaco”,a ţinut să menţioneze în comunicarea sa“Producerea preparatelor farmaceutice în comuncu Institutul de Genetică” faptul că preparatulPacoverina e pe cale de a fi implementat.

În finalul conferinţei a avut loc o masă rotundă cugenericul „Transferul tehnologic în farmaceutică şimedicină”, la care au participat reprezentanţi aicompaniilor farmaceutice (INTRASCOP,EUROFARMACO, ELIRI, ALCO-N, RIF-ACVAAPARAT) şi ai comunităţii ştiinţifice dinMoldova (Institutul de Fizică Aplicată, Institutul deChimie, Institutul Oncologic, Institutul deFarmaceutică).

Conferinţa internaţională în domeniul medicinii afamiliarizat oamenii de afaceri cu rezultatelecercetărilor desfăşurate în Moldova, oferindu-i,totodată, comunităţii ştiinţifice posibilitatea de alua cunoştinţă de tendinţele existente la oraactuală pe piaţa farmaceutică internaţională.

Cor. special „Intellectus”

Un seminar cu genericul „Respectareadrepturilor de proprietate intelectuală”, afost organizat în perioada 22-23 februariecurent de către Grupul consultativ pentruprotecţia şi realizarea drepturilor deproprietate intelectuală în scopulpromovării investiţiilor al ComisieiEconomice a Naţiunilor Unite pentruEuropa (UN/ECE) în cooperare cu Agenţiade Stat pentru Proprietatea Intelectuală aRepublicii Moldova (AGEPI). Organizatoriişi-au propus să pună punctul pe <i> într-oserie de probleme majore legate de comerţul cumărfuri contrafăcute şi piratate, să contribuie lacrearea unui climat favorabil atragerii şi

PROPRIETATEA INTELECTUAL+,

UN PATRIMONIU CE TREBUIE PROTEJAT

promovării investiţiilor în industria inovatoare,transferului de noi tehnologii, materializăriipotenţialului intelectual şi extinderii relaţiilor de

Inte

llect

us 1

/200

5

98

AG

EPI N

EWS cooperare cu organizaţiile guvernamentale şi cele

nonguvernamentale care activează în domeniulprotecţiei şi respectării drepturilor de proprietateintelectuală.

Participanţii – reprezentanţi ai organizaţilorguvernamentale şi nonguvernamentale,specialişti ai Ministerului Justiţiei, MinisteruluiAfacerilor Interne, Procuraturii Generale, CurţiiSupreme de Justiţie, Curţii de Apel, AGEPI, diferiţiagenţi economici – au reliefat atât realizările dinultimii ani, cât şi preocupările actuale pentrustăvilirea flagelului contrafacerii şi pirateriei. Iarreprezentanţii companiilor Wardynski& Partners,BIC, Procter&Gamble, Pakharenko& Partners,Microsoft, Alianţei Bisiness Software (BSA) ş.a. aufăcut o expunere a practicilor existente la firmelenominalizate în problema realizării drepturilor deproprietate intelectuală.

Orizontul dezbaterilor a fost extins, fiind completatcu discutarea actelor normative şi a practicilor deimplementare a acestora în statele membre aleUniunii Europene, materiale expuse de către JohnAnderson, reprezentat al Grupului consultativ UN/ECE, Mark Skeggs, reprezentant al Oficului deBrevete din Marea Britanie, Wlodzimier Szosulk,reprezentant al companiei Wardynski&Partnersş.a. Programul training-ului a inclus comunicări şidezbateri privind noile tendinţe şi evoluţii îndomeniul proprietăţii intelectuale la nivelinternaţional; strategia de combatere a crimelor îndomeniul proprietăţii intelectuale; concurenţaneloială; mărcile notorii; impactul economic şisocial al pirateriei şi contrafacerii şi justificareaactivităţilor de realizare a drepturilor de proprietateintelectuală; rolul sistemului judiciar, importanţainstanţelor specializate de proprietate intelectualăşi/sau judecătorilor specializaţi în soluţionarealitigiilor din domeniul PI.

Una din chestiunile care au trezit un viu interes înrândul participanţilor la seminar a fost apărareade contrafaceri a pieţii din Republica Moldova,având în vedere faptul că pentru o mare parte dinpopulaţie cel mai important criteriu în alegereaproduselor îl constituie preţul. Dl DorianChiroşca, Vicedirector general AGEPI, a făcuto prezentare succintă a situaţiei, subliniindeficienţa acţiunilor întreprinse de autorităţi.

Ca rezultat al celor 370 controale efectuate în2004 la punctele de comercializare aexemplarelor de opere şi fonograme înregistratepe casete audio (MC), compact-discuri (CD),opere audiovizuale înregistrate pe casete video(VHS) şi compact-discuri (CD, DVD) din mun.Chişinău, Orhei, Nisporeni, Hânceşti, Leova,Cahul, Ungheni, Comrat, Briceni, Edineţ, Soroca,Floreşti, Teleneşti, Străşeni, Călăraşi, Bălţi, AneniiNoi, Căuşeni, Basarabeasca, Drochia, Râşcani,Cantemir s-au întocmit peste 250 de procese-verbale privind comiterea contravenţiilor adminis-trative. Instanţele de judecată, după examinareadosarelor administrative, au pronunţat peste 50de decizii, fiind aplicate amenzi în sumă de peste150 mii lei şi confiscându-se exemplarele ce auconstituit obiectul contravenţiilor. ColaboratoriiAgenţiei au confiscat: compact discuri (CD) -2000, audio-casete (MC) - 6000, video-casete(VHS) - 5000, compact-discuri (DVD) - 500,exemplare valorificate prin încălcarea dreptului deautor şi a drepturilor conexe. Asigurarea bazeijuridice de apărare a dreptului de autor şidrepturilor conexe a făcut posibilă semnareacontractelor cu titularii de drepturi din străinătate.Pe parcursul anului 2004 au fost eliberate pentrubeneficiarii exemplarelor de opere şi fonogramepeste 2 milioane de marcaje de control. Acest faptatestă o tendinţă de legalizare a industriei audio-muzicale, având drept consecinţă achitarea maistabilă a impozitelor la bugetul de stat, precum şia remuneraţiei de autor.

Dl Viorel Apetrei, Manager Anti-piraterie, Microsoft,România, a relatat despre succesele obţinute deRomânia în domeniul protecţiei dreptului de autorasupra programelor de calculator. Legislaţiaromână protejează programele de calculator

99

Inte

llect

us 1

/200

5A

GEP

I N

EWS “independent de valoarea şi destinaţia lor”.

Protecţia acordată de lege nu se limitează doar laobiectul dreptului de autor. Este protejatdeopotrivă şi titularul acestui drept, autorulprogramului de calculator respectiv.

Participanţii la seminar au constat că, deşi înactivităţile legate de protecţia consumatorului suntimplicate tot mai multe instituţii ale statului,cetăţeanul continuă să fie prejudiciat şi înşelatdin cauza reclamei inadecvate, a informării

insuficiente privind caracteristicile produsuluicumpărat sau din cauza procesului anevoios îninstanţele de justiţie.

Menţionăm că Grupul consultativ al ComisieiEconomice a ONU pentru Europa privindprotecţia şi realizarea drepturilor de proprietateintelectuală în scopul promovării investiţiilor a fostcreat în anul 1999. În aprilie 2003, AGEPI a fostdesemnată în calitate de reprezentant alGuvernului Republicii Moldova în acest Grup.

A genţia de Stat pentru Proprietatea Intelectualăa organizat în perioada 8-13 februarie curent înincinta Bibliotecii Naţionale expoziţia cu genericul„Invenţii şi tehnologii noi”. În cadrul ei au fostdemonstrate circa 400 de documente, actelegislative şi normative, manuale privind istoriainventicii, cărţi şi periodice din domeniulproprietăţii intelectuale, CD-uri cu informaţietehnică etc.

Expoziţia a fost organizată în premieră şi seinclude în programul de acţiuni privindcolaborarea dintre AGEPI şi Biblioteca Naţionalăîn scopul creării unor fonduri de literatură dindomeniul proprietăţii intelectuale, precum şi aantrenării bibliotecilor respective în activitatea dediseminare a informaţiei din domeniul PI.

În deschiderea expoziţiei, au luat cuvântul IonDaniluc, Vicedirector General AGEPI, Petru Racu,directorul Bibliotecii AGEPI, Pavel Chintea,inventator, reprezentant al Institutului de Geneticăal AŞM, Tudor Lupaşcu, directorul Institutului deChimie al AŞM, ş.a. Vorbitorii au menţionat căştiinţele fundamentale, cercetările ştiinţificeaplicate, elaborarea noilor materiale, tehnologii şiproduse necesită mari investiţii, cheltuieli, dar, încele din urmă, aduc şi venituri pe măsură autorilor

şi, respectiv, societăţii. De aceea, diseminarea şipropagarea informaţiilor referitoare la protecţiaproprietăţii intelectuale au o importanţă cu totuldeosebită.

Materialele expuse – acte legislativ-normative deprotecţie a OPI pe teritoriul Republicii Moldova,Ghidul Colecţia Naţională de Documente îndomeniul Proprietăţii Industriale, manuale decreativitate şi inventică, enciclopedia Cercetători şiinventatori din Republica Moldova (volumele I, II,III), Cataloagele Expoziţiei InternaţionaleSpecializate “INFOINVENT” (ediţiile 1998-2004),precum şi alte lucrări cu caracter juridic, eco-nomic şi cognitiv-informativ din domeniulproprietăţii intelectuale – s-au bucurat de o atenţiesusţinută din partea vizitatorilor expoziţiei.

Svetlana TACU, Serviciul de presă AGEPI

EXPOZI|IA “INVEN|II {I TEHNOLOGII NOI”

Inte

llect

us 1

/200

5

100

MO

ZA

IC

R ecent în Rusia a fost efectuat primul sondaj alconsumatorilor referitor la lupta cu produselecontrafăcute. Sondajul a fost realizat de cătrecompaniile Interactive Research Group (IRG) şiThe PBN Company la comanda CIPR-ului şiAsociaţiei producătorilor farmaceutici din SUA(PhRMA) cu susţinerea Confederaţieiinternaţionale a societăţilor de consumatori şiUniunii consumatorilor din Rusia. Au fostintervievaţi 1200 de moscoviţi şi 800 de locuitori aior. Samara.

Conform sondajului, trei pătrimi din respondenţirecunosc că au procurat mărfuri contrafăcute, aafirmat Peter Necarsulmer, preşedintele Coaliţieipentru protecţia drepturilor de proprietateintelectuală (CIPR), organizaţie care includecompanii particulare şi organizaţii obşteşti pentrucoordonarea eforturilor privind perfecţionareamecanismelor de protecţie şi asigurare adrepturilor de proprietate intelectuală înŢările Baltice şi CSI. Am efectuat acest sondaj nude dragul experimentării în cercetărilesociologice. Faptul constă în aceea că rezultatelesondajului trebuie să devină o chemare la acţiuneatât pentru consumatori, cât şi pentru proprietariide mărci, cei din comerţ şi factorii din guvern.Trebuie să punem capăt activităţii criminale îndomeniul producerii şi realizării mărfurilorcontrafăcute.

Sondajul a demonstrat că majoritatea consuma-torilor au procurat mărfuri contrafăcute la talcio-curi, mici magazine, chioşcuri, farmacii etc. Celemai multe contrafaceri sunt depistate la haine,încălţăminte, produse alimentare, băuturi alcoo-lice, ţigări, discuri audio şi video, medicamente.Peste jumătate din respondenţi au relatat că auprocurat mărfuri contrafăcute purtând mărcileAdidas, Nike, Reebok, Cristal şi Nescafe.

Factorii de bază care încurajează contrafacereasunt veniturile scăzute ale populaţiei, preţurilemari la mărfurile autentice, profiturile uşoare şinepedepsirea persoanelor care produc şirealizează mărfuri contrafăcute, lipsa legislaţieicare ar facilita lupta cu contrafacerea şi a meca-nismelor efective puse la dispoziţia organelor dedrept.

70 la sută din consumatori pledează pentruînăsprirea măsurilor privind comercializareamărfurilor contrafăcute. 62 la sută din respondenţisunt gata să anunţe organele respective, dacă arexista o „linie fierbinte”.

Mai mult de jumătate din respondenţi considerăcă lupta împotriva contrafacerii e una din cele maiimportante probleme existente azi în Rusia.

Trei pătrimi din respondenţi sunt de părere că înspatele problemei contrafacerii stă crima organi-zată şi aceasta nu va putea fi rezolvată atâta timpcât există corupţie în cercurile guvernamentale.Lupta împotriva contrafacerii şi pirateriei necesităo unire a eforturilor producătorilor, realizatorilor,consumatorilor şi statului pe toate fronturile.

Piotr Şelişci, reprezentantul Uniunii consuma-torilor din Rusia, afirmă că asociaţia în cauzăsusţine politica CIPR-ului privind lupta împotrivacontrafacerii, dar aceasta necesită o abordaremultiplă, care include trei piloni:

a) stârpirea contrafacerii;

b) informarea consumatorilor;

c) executarea legilor.

Sondajul a scos în vileag problemele existenteşi a pus punctul pe „i”: una din priorităţilenaţionale ale Rusiei este lupta împotrivacontrafacerii.

(Internet)

LUPTA }MPOTRIVA CONTRAFACERII – UNA

DIN PRIORIT+|ILE NA|IONALE ALE RUSIEI

Trei pătrimi din respondenţi recunosc că au procurat mărfuri contrafăcute

101

Inte

llect

us 1

/200

5M

OZA

IC

Robotul InsBot a fost elaborat de o echipă de savanţi din Franţa, Belgia şi Elveţia. El poate fi plasat încoloniile de gândaci, având aptitudinea de a influenţa asupra lor determinându-i să-şi schimbecomportamentul. Robotul are înfăţişare, miros şi comportament identice cu ale şvabilor, de aceea ei îlconsideră ca fiind un specimen de-al lor.

InsBot are „darul” de a scoate şvabii din locurile întunecoase în cele vizibile, unde pot fi lesne nimiciţi.Autorii invenţiei consideră că peste cinci sau zece ani oamenii vor putea să procure acest robot, cu ajutorullui debarasându-se de gândacii de bucătărie.

UN ROBOT-DIVERSIONIST CARE VA SALVA

LUMEA DE G~NDACII DE BUC+T+RIE

C ercetările desfăşurate în decurs de doi ani decătre savanţii Institutului de biochimie a plantelordin Irkutsk, Institutului de chimie biologică şiCentrului ştiinţific de virusologie „Vector” dinNovosibirsk, inclusiv testele efectuate pe animaleau dat rezultate pozitive.

Savantul Centrului ştiinţific „Vector” dinNovosibirsk, Serghei Şcelcunov, consideră că,după cum a demonstrat experimentul,hrănirea şoarecilor cu tomate transgenicecontribuie eficient la sporirea imunităţii contrahepatitei B şi, parţial, dar eficient, împotrivamaladiei SIDA. Mai bine de zece ani oamenii de

SAVAN|II DIN SIBERIA AU ELABORAT

VACCINURI }MPOTRIVA HEPATITEI {I MALADIEI

SIDA }N BAZA TOMATELOR

ştiinţă din lume lucrează în scopul creăriivaccinurilor comestibile, însă nimeni nu aînregistrat până în prezent astfel de rezultateremarcabile.

Valentin Vlasov, directorul Institutului de chimiebiologică şi medicină fundamentală al Academieide Ştiinţe din Rusia, a menţionat că elaborărilesavanţilor din Siberia au o mare perspectivă, fiindieftine şi inofensive pentru organismul omului.Însă pentru a fi implementate în producţie, acestelegume-vaccinuri cu mutaţii genice mai necesităcâţiva ani de experimentări clinice şi câteva sutede mii de dolari.

Traducere de Mihai Cucereavîi

www.newsru.comwww.rol.ru

Inte

llect

us 1

/200

5

102

DIC

ÞIO

NA

R E

XPLI

CA

TIV

DE

PRO

PRIE

TATE

IN

TELE

CTU

ALÃ

Aranjamentul de la Haga privind depozitulinternaţional de desene şi modele industrialeE The Hague Agreement Concerning the International

Deposit of Industrial DesignsF L’Arrangement de Haye concernant l’enregistrement

international des dessins et de modčles industrielsG Haager Geschmackmusterabkommen, Haager

Abkommen betreffend die internationale Hinterlegunggewerblicher Muster oder Modelle

S Acuerdo de La Haya Acerca del Deposito Internacionalde Disenos Industriales

R Гаагское соглашение о международной регистра-ции промышленных рисунков и моделей

Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional dedesene şi modele industriale, instituit la 06.11.1925, are cascop crearea unui sistem de înregistrare a desenelor şimodelelor industriale prin intermediul unui depozitinternaţional făcut direct la Biroul Internaţional al OMPI de laGeneva. Depozitul internaţional de desene şi modeleindustriale poate fi efectuat la Biroul Internaţional OMPI,direct sau prin intermediul oficiului naţional de proprietateindustrială al ţării de origine, conform prevederilor legaledin statul respectiv. Depozitul internaţional produce, înfiecare stat contractant desemnat, aceleaşi efecte, dacătoate formalităţile prevăzute de legea naţională suntîndeplinite de solicitant. OMPI publică, într-un buletin peri-odic, fiecare depozit internaţional, dacă solicitantul nu cereamânarea publicării pe o perioadă de maximum 12 luni de ladata depozitului sau a priorităţii. Fiecare stat contractantdesemnat poate refuza protecţia într-un termen de şaseluni de la data publicării depozitului internaţional pe bazaprevederilor legislaţiei naţionale. În Republica Moldova acestaranjament este valabil din 14.03.1994.

Aranjamentul de la Lisabona privindprotecţia denumirilor de origineşi înregistrarea lor internaţională

E The Lisabona agreement on protection of names ofan origin of the goods and their international registra-tion

F L’Arrangement de Lisbonne sur la protection des nomsd’origine des produits et leur enregistrement interna-tional

G Lissaboner Ursprungsabkommen, LissabonerAbkommen über den Schutz der Ursprungsbezei-chnungen und ihre internationale Registrierung

DIC|IONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUAL+

Continuare din nr. 4, 2004A

S El acuerdo Lisabona sobre proteccion de los nombresde un origen de los bienes y su registro internacional

R Лисабонское соглашение об охране наименованийпроисхождения товара и их международнойрегистрации

Aranjamentul privind protecţia denumirilor de origine şiînregistrarea lor internaţională a fost semnat la 31 octombrie1958. Pe teritoriul Republicii Moldova el este valabil din5.04.2001. Scopul Aranjamentului este asigurarea protecţieidenumirilor geografice ale unei ţări, ale unei regiuni, sauale unei localităţi care desemnează originea unor produsea căror calitate sau caracteristici sunt datorate exclusivsau preponderent mediului geografic, cuprinzând factoriinaturali sau umani. Denumirile geografice respective suntînregistrate la Biroul Internaţional al OMPI, de la Geneva, lacererea administraţiei competente a statului contractant.

Aranjamentul de la Locarno privindclasificarea internaţională a desenelor

şi modelelor industrialeE The Locarno agreement on the international classifi-

cation of industrial figures and modelsF L’Accord de Locarno sur la classification internationale

des dessins et des modčles industrielsG Die Locarno Vereinbarung auf der internationalen

Klassifizierung des Industriellen erscheint und ModelleS El acuerdo de la Locarno sobre la clasificacion

internacional de figuras industriales y modelosR Локарнское соглашение о международной клас-

сификации промышленных рисунков и моделей

Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea inter-naţională a desenelor şi modelelor industriale a fost încheiatla 8 octombrie 1968. Republica Moldova este parte din01.12.1997. Conform dispoziţiilor sale, s-a stabilit oclasificare internaţională care se aplică pe titlurile deprotecţie pentru desene şi modele (pe cereri sau peînregistrările respective). Clasificarea internaţională adesenelor şi modelelor industriale cuprinde 32 de clase cu223 de subclase şi o listă alfabetică de 6250 de produsecu indicaţia clasei şi subclasei.

Aranjamentul de la Madrid privindînregistrarea internaţională a mărcilor

E Madrid Agreement Concerning the International Reg-istration of Marks

F L’Arrangement de Madrid concernant l’enregistrementinternational des marques

103

Inte

llect

us 1

/200

5D

ICÞI

ON

AR

EXP

LIC

ATI

V D

E P

ROPR

IETA

TE I

NTE

LEC

TUA

LÃ G Der Madrider Vertrag über die internationaleRegistrierung von Marken.

S Arreglo de la Madrid concernant el registro inter-nacional

R Мадридское соглашение о международнойрегистрации товарных знаков

Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea interna-ţională a mărcilor a fost semnat la 14 aprilie 1891. Peteritoriul Republicii Moldova acest Aranjament este valabildin 01.12.1997. Pentru a benefic ia de avantajeleAranjamentului, solicitantul trebuie să fie resortisant al unuistat contractant sau să aibă domiciliul sau o întreprindereindustrială sau comercială efectivă în unul din statelecontractante. Solicitantul trebuie întâi să înregistreze marcala administraţia naţională competentă a ţării de origine şiapoi să efectueze demersurile necesare pentru obţinereaînregistrării internaţionale. Atunci când înregistrareainternaţională a fost efectuată, ea se publică de BiroulInternaţional şi se comunică statelor protecţia. Fiecare dintreaceste state poate, timp de un an, să declare (motivat) căprotecţia nu e posibil să fie acordată mărcii respective peteritoriul său. Dacă o asemenea declaraţie este făcută,procedura continuă în faţa administraţiei naţionale care arefuzat cererea sau în faţa instanţelor judecătoreşti alestatului respectiv. Dacă această declaraţie nu a fost făcutăpe parcursul unui an, înregistrarea internaţională produceaceleaşi efecte ca şi o înregistrare naţională. Înregistrareainternaţională este avantajoasă şi pentru solicitanţi şi pentruadministraţia naţională.

Aranjamentul de la Madrid privindreprimarea indicaţiilor de provenienţă

false sau înşelătoare

E The Madrid agreement on sanctions for the false ordeformed data on a place of an origin of the goods

F L’accord de Madrid sur les sanctions contre lesdonnées fausses ou deformées sur le lieu d’originedes produits

G Madrider Herkunftabkommen, Madrider Abkommenüber die Unterdrückung falscher oder irreführenderHerkunftsangaben vom

S El acuerdo de Madrid sobre sanciones para los datosfalsos o deformes sobre un lugar de un origen de losbienes

R Мадридское соглашение о санкциях за ложныеили искаженные данные о месте происхождениятовара

Aranjamentul de la Madrid privind reprimarea indicaţiilor deprovenienţă false sau înşelătoare aplicate pe produse afost încheiat la 14 aprilie 1891. Pe teritoriul Republicii Moldovael este valabil din 05.04.2001. Conform dispoziţiilorAranjamentului, este interzisă folosirea în vânzare, etalarea,oferirea spre vânzare a oricăror indicaţii având un caracterde publicitate care ar înşela publicul asupra provenienţeiproduselor.

Aranjamentul de la Nisa privindclasificarea internaţională a produselor

şi serviciilorE The Nisa agreement on the international classification

of the goods and services

F L’Arrangement de Nisa sur la classification interna-tionale des produits et des services

G Die Nisa Vereinbarung auf der internationalenKlassifizierung der Waren und Dienstleistungen

S El acuerdo de la Nisa sobre la c lasificacioninternacional de los bienes y servicios

R Нисское соглашение о международной класси-фикации товаров и услуг

Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţionalăa produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilors-a încheiat la 15 iunie 1957. Pe teritoriul RepubliciiMoldova acest Aranjament este valabil din 01.12.1997. Înconcordanţă cu dispoziţiile Aranjamentului, clasificareaamintită se foloseşte pentru înregistrarea internaţională amărcilor (în virtutea Aranjamentului de la Madrid) sau pentruînregistrările naţionale ale statelor contractante. Clasificareaconstă dintr-o listă de clase, din care 34 de clase pentruproduse şi 8 clase pentru servicii şi o listă alfabetică deproduse şi servicii cuprinzând 11.000 poziţii. Cele douăliste sunt modificate şi completate periodic de un comitetde experţi în care sunt reprezentate toate statelecontractante.

Aranjamentul de la Strasbourg privindclasificarea internaţională de brevete

E The Strasbourg agreement on the international patentclassification

F L’Accord de Strasbourg sur la c lassificationinternationale des brevets

G Die Strasbourg-Vereinbarung uber die InternationalePatentklassifikation

S El acuerdo de Estrasburgo sobre la clasificacioninternacional evidente

R Страсбургское соглашение о международной па-тентной классификации

Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificareainternaţională de brevete s-a încheiat la 24 martie 1971.Pe teritoriul Republicii Moldova este valabil din 01.09.1998.Statele membre au pornit de la interesul general de aadopta un sistem uniform de clasificare a informaţiilortehnice de utilitate, acest sistem contribuind la favorizareaarmonizării sistemelor juridice în domeniul proprietăţiiindustriale. Fiecare ţară are libertatea de a aplica sistemulde clasificare internaţională cu titlul de sistem principalsau auxiliar. Sistemul de clasificare internaţională debrevete este revizuit periodic, de regulă la 5 ani, operându-se eliminarea sau adăugarea, comasarea sau deplasareaunor diviziuni.

(Va urma)

Inte

llect

us 1

/200

5

104

RID

END

O CRUCEA PUSĂ LÂNGĂ NUMELE UNORA MULŢI O IAU DREPT PLUS.

Stanislaw JERZY LEC

EPIGRAME DE MARCĂ

Mesele rotundeGeometria nu răspundePentru „mesele rotunde”,Dacă tema se dezbateÎntre… „capete pătrate”!

Nicolae IVAN

AmbiţiePornită din dorinţa arzătoareÎşi are-n orice acţiune rostul,Desigur, cu rezerva de rigoare:Ferească Dumnezeu s-o aibăprostul!

Stelian IONESCU

Insatisfacţie

Vârsta m-a făcut cuminte,De greşeli uşor eu scap,Am acum mai multă minte,Din păcate, doar un cap!

Mihai SĂLCUŢAN

Apel

Urlu cât mă ţine guraÎn Sahara moldov’nească:Oameni, apăraţi natura…De natura omenească!

Ion DIVIZA

Cutremur… alarmă falsă

Cutremur n-a fost de-astă dat’,Dar pe la noi – şi nu te miri –Poporul s-a cutremuratDe-atâtea valuri de scumpiri!

Vasile LARCO

Strada

Voi muri, precum se ştie,Dar ca fericit al sorţii,Mulţumescu-ţi, primărie,Că am groapă-n faţa porţii!

Marian POPESCU

Unui academician, dupăun discurs interminabil

Dacă vrea să mă asculteSfatul meu îi prinde bine:Prostii se pot spune multeŞi-n cuvinte mai puţine!

Ioan MARTIN

Pompierii

Casa când ni s-a aprins,Am sunat urgent maşina:Focul totuşi nu l-au stins,Însă mi-au udat grădina.

Mihai DANIELESCU

Talpa ţării

Ţărănimea-i talpa ţării!Asta însemnează, oare,Că pe biata ţărănimeToţi s-o calce în picioare?

Valentin BUDE

Destin

Uite, mita, bunăoară,În zadar încerci s-o-mpiedici:Cum vrei, domnule, să moară,Când ea umblă pe la medici.

Vasile BOLOCAN

Sens

În goana vieţii şi-a iubirii,Din dragoste mereu ucisă,Dădui de strada fericirii –Şi-un semn: „Oprirea interzisă!”

Liviu CĂLCÂI

SAVANŢII SE AMUZĂ

Etern şi trecător

În timpul domniei luiWilhelm al II-lea, savantulprusac Friedrch AugustKekule (1829-1896) semutase la Bon. Ori de câteori îşi făcea apariţia înstradă celebrul chimist era salutat de toţi soldaţii.

– Oare într-adevăr ostaşii de pe aici manifestă asemenea predilecţiepentru chimie? se minuna Kekule.

Curând însă află adevărata cauză: cu barba lui lungă, el era mereuluat drept celebrul amiral Alfred Tirpitz (1849-1930).

Kekule fu revoltat:

– Las’că mai vedem noi a cui creaţie va dura mai mult: navele lui saumoleculele mele…

Şi, într-adevăr, în 1919 flota lui Tirpitz s-a înecat toată…

(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)

Desen:Octavian BOUR

105

Inte

llect

us 1

/200

5JU

BIL

IAR

I L

A A

GEP

I De la începutul acestui an, şase colaboratori ai AGEPI au trecut rubiconulfrumoasei vârste de 50 ani. Colegii de serviciu le adresează tuturor cele maicalde felicitări, urându-le din suflet multă sănătate, tinereţe netrecătoare,inepuizabile forţe fizice şi creatoare, fericire şi prosperitate familiilor lor, noiîmpliniri în activitatea pe care o desfăşoară la Agenţia de Stat pentruProprietatea Intelectuală.

La mulþi ani!

EcaterinaMARANDICI

Dumitru ŞARCOV Ion DIVIZA

Iurie CLĂTINICI

Anastasia MIHNEV

ElenaBEZCONECINÎI

Inte

llect

us 1

/200

5

106

PUBLI

CIT

ATE

La 20-21 aprilie curent, cu începere de la orele 10.00, la Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) se va derula ediţia a VIII-a a simpozionuluiştiinţifico-practic „Lecturi AGEPI” cu genericul “Inovarea creează viitorul”

Obiectivul simpozionului constă în schimbul profesional de opinii şi experienţă, dezbaterea problemelorinerente procesului de creare, protecţie juridică şi valorificare a obiectelor de proprietate intelectuală,promovarea procesului inovaţional şi a transferului tehnologic, încurajarea spiritului inovativ.

TEMATICA SIMPOZIONULUI CUPRINDE:

ü Protecţia şi valorificarea OPI;ü Protecţia şi utilizarea dreptului de autor şi drepturilor conexe;ü Perfecţionarea bazei legislative şi normative a protecţiei şi valorificării proprietăţii intelectuale;ü Practica judiciară privind protecţia titularilor de drepturi asupra OPI;ü Încurajarea activităţii inovaţionale şi stimularea spiritului inovativ;ü Promovarea transferului tehnologic;ü Modalităţi de comercializare a OPI;ü Activitatea organismelor nonguvernamentale în domeniul proprietăţii intelectuale;ü Tehnologii informaţionale şi proprietatea intelectuală;ü Extinderea domeniului de proprietate intelectuală;ü Economia şi evaluarea proprietăţii intelectuale;ü Contrafacerea şi pirateria.

VĂ INVITĂM SĂ PARTICIPAŢI LA SIMPOZION CU COMUNICĂRI ÎN DOMENIUL PPI.MATERIALELE PREZENTATE VOR FI PUBLICATE ÎNTR-O CULEGERE APARTE.

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE TEL: 40-06-35, 40-05-93

}N ATEN|IA PERSOANELOR INTERESATE!

În perioada 26-29 mai curent, în or. Iaşi, România,îşi va desfăşura lucrările Salonul Internaţional alInvenţiilor în Protecţia Mediului „ECOINVENT -2005”.

Salonul este organizat de Societatea Inventatorilordin România, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi”,Iaşi, Facultatea de Hidrotehnică şi facultatea deChimie Industrială, Institutul Naţional de Inventică,Iaşi, Centrul de Cercetare pentru MaterialeMacromoleculare şi Membrane, Institutul Naţionalde Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi ResurseRadioactive, Bucureşti, MIDAS ELECTRONICSSRL.

“ECOINVENT – 2005”

Salonul se va desfăşura sub egida MinisteruluiEducaţiei, Cercetării şi Tineretului (DirecţiaInovare, Transfer Tehnologic şi Infrastructura deCercetare-Dezvoltare şi Inovare), Oficiului de Statpentru Invenţii şi Mărci şi cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Iaşi, Primăriei Municipiului Iaşi, Prefec-turii Iaşi, Complexului Muzeal Naţional “Moldova”.

La salon pot participa numai invenţiile brevetatesau cu cerere de brevet. Este necesar să faceţidovada acestor documente în copie sau originalla salon, pentru jurizare.

Informaţii suplimentare puteţi obţine lawww.inventica.tuiasi.ro.

107

Inte

llect

us 1

/200

5PU

BLI

CIT

ATE

În perioada 25-26 aprilie 2005 la sediulcentral al OMPI din Geneva, Elveţiava avea loc Conferinţa privind soluţionarea litigiilorîn domeniul ştiinţei şi tehnologiei în cadrulcolaborării internaţionale.

Conferinţa este destinată tuturor persoanelorinteresate. Taxa de înscriere este de 750 francielveţieni.

Conferinţa are drept scop familiarizareainstituţiilor, implicate în relaţii internaţionale, cuproblemele ce duc la apariţia litigiilor între părţi şisoluţionarea acestora.

TEMATICA CONFERINŢEI:

Ô Tendinţe de colaborare în domeniul cercetăriiÔ Mijloace pentru structurarea colaborăriiÔ Domeniile de litigii şi mijloacele de soluţionareÔ Controlul şi utilizarea rezultatelor ştiinţificeÔ Evaluarea tehnologiei.

Limbile de lucru ale conferinţei: engleza, francezaşi spaniola.

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE PUTEŢI ACCESA:

http://arbiter.wipo.inte-mail: arbiter.meetings@wipo.int

CONFERIN|A PRIVIND SOLU|IONAREA LITIGIILOR

}N DOMENIUL {TIIN|EI {I TEHNOLOGIEI

}N CONTEXTUL COLABOR+RII INTERNA|IONALE,

25-26 APRILIE 2005

A 33-a ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii, Tehnici şi Produse Noi de la Geneva se va desfăşura înperioada 6 - 10 aprilie 2005, la Palexpo (Geneva, Elveţia).

Salonul este cel mai mare eveniment mondial dedicat în exclusivitate inventatorilor, fiind o ocazie unică dea vedea expuse într-un singur loc ultimele realizări din domeniu. Salonul este organizat sub patronajulStatului, Preşedintelui Confederaţiei elveţiene şi oraşului Geneva, fiind o manifestare excepţională care îşipropune să descopere cele mai bune invenţii, prezentate de cca 700 de expozanţi din 42 de ţări ale lumii.

Ediţia curentă va fi marcată de prezenţa la Salon a expozanţilor din ţările Asiei, în special din Iran, care va fireprezentat pentru prima dată de o delegaţie numeroasă. Un alt invitat va fi… Soarele, pentru că ladeschidere Salonul va prezenta două case solare foarte spectaculoase, ce ţin de viitor.

Circa o mie de inovaţii inedite vor fi expuse de întreprinderi industriale şi comerciale, institute şi organizaţiiguvernamentale, dar şi de cercetători şi inventatori particulari din întreaga lume. O parte importantă avizitatorilor o reprezintă specialiştii din diferite domenii ce vin la Geneva pentru a încheia afaceri, a cumpăralicenţe sau a căuta produse ce pot fi comercializate. Anul trecut, suma totală a afacerilor negociate laSalonul de la Geneva a fost de peste 30 milioane de dolari SUA.

Tot în cadrul Salonului se acordă premii, cele mai importante fiind: Premiul Oscar pentruInventică, Premiile Federaţiei Internaţionale de Inventică, Marele Premiu al Expoziţiei.

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE ACCESAŢI: www.inventions-geneva.che-mail : promex@worlcom.ch

SALONUL INTERNA|IONAL DE INVEN|II DE LA GENEVA

Inte

llect

us 1

/200

5

108

Editor:Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova

Coeditor:Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Consiliul editorial:Şt. NOVAC (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, A. MOISEI, M. RAPCEA, M. ROJNEVSCHI,V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU

Colegiul de redacţie:

I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÎI

Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor.

AGEPI, 2005

Imprimat la Tipografia AGEPI

PUBLI

CIT

ATE

O dată cu dezvoltarea proprietăţii intelectuale înRepublica Moldova a apărut şi necesitateapregătirii cadrelor în acest domeniu. Astfel, dinanul 1998 la AGEPI funcţionează cursurile deinstruire de lungă durată „Protecţia proprietăţiiintelectuale” în baza Licenţei eliberate de Camerade Licenţiere a Republicii Moldova. În programulde studii sunt incluse diverse aspecte referitoarela protecţia obiectelor de proprietate intelectuală:

Ô invenţiile şi modelele de utilitate

Ô mărcile şi denumirile de origine a produselor

Ô desenele şi modelele industriale

Ô soiurile de plante

Ô dreptul proprietăţii industriale

Ô dreptul de autor şi drepturile conexe

Ô economia şi evaluarea obiectelor deproprietate intelectuală.

Aceste discipline sunt predate de specialişticalificaţi ce activează în cadrul AGEPI.

Instruirea se face în bază de contract, în limbileromână şi rusă timp de 10 săptămâni.

Până în prezent, cursurile au fost absolvite de 149de persoane, în medie câte 20 de persoaneanual. Ultima promoţie a cursurilor a fost formatădin 14 persoane: 9 – din cadrul AGEPI, 5 – dinalte organizaţii.

Acest mod de instruire este optim şi pentrufamiliarizarea eficientă a angajaţilor AGEPI cudomeniul de proprietate intelectuală.

Cursurile se încheie cu un examen de calificare,obţinându-se titlul de „Consilier în proprietateintelectuală”.

FORMAREA CADRELOR }N DOMENIUL PPI