REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE OF ... · 2 24 IUNIE - ZIUA INVENTATORULUI ŞI RAŢIONALIZATORULUI Stimaţi prieteni, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

2/2006

Chiºinãu ¬ 2006

AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA

Ă

EDITOR:

COEDITOR:

CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE

Apare din 1995

2

24 IUNIE - ZIUA INVENTATORULUIŞI RAŢIONALIZATORULUI

Stimaţi prieteni,

Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală a Republicii Moldova vă adresează

cele mai calde felicitări cu prilejulZilei Inventatorului şi Raţionalizatorului,

dorindu-vă sănătate, prosperitate, realizăricreatoare, noi proiecte şi elaborări.Cu această ocazie, îi invităm pe toţi

cei antrenaţi în activitatea creativă la o colaborarecât mai prodigioasă cu AGEPI.

Agenţia este disponibilă să vă acordetot sprijinul în protejarea

şi promovarea inovaţiilor dumneavoastră.

Cu cele mai sincereurări de bine,

Ştefan NOVAC,Director General AGEPI

3

Inte

llect

us 1

/200

6

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

OBIECTIVE PRIMORDIALE „Instruirea, inovarea, investiţiile - trei factori

decisivi ai progresului economic”Interviu acordat de Ion TIGHINEANU,

vicepreşedinte al AŞM

Şcoala Oenologică din Moldova -60 de ani de la fondare

Boris GĂINĂASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢII

INTELECTUALE

Abordări conceptuale şi terminologice aledimensiunii economice a proprietăţii intelectuale

Iurie BADÎR

Produsul vestimentar – obiect al proprietăţiiintelectuale

Julieta FURCULIŢĂ

Dreptul de autor asupra operei ştiinţificeAurelia LUPAN

Valorificarea operelor devenite bun public:continuitate şi liant

Nicolae RUSU

Calea anevoioasă de la inovaţie la implementareTudor BOUNEGRU

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Reuniunea bilaterală AGEPI – OSIM

TEHNOLOGII INOVATIVETehnologii cu consum redus de energie şi surse

alternative de energie

AFLUX DE FORŢE TINERE

În Moldova vor fi fondate Universitatea Academicăşi Liceul Academic

NUME NOTORII

Şcoala savantului Iurie LealikovDumitru BATÎR

Personalităţi de vază ale intelectualităţii tehnicedin Basarabia (5)

Valeriu DULGHERUCOMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Măsuri de protecţie, ameliorare şi sporire afertilităţii solului (2)Serafim ANDRIEŞ

Acţiunea factorilor hipotalamusului asuprasistemului cardiovascular

Efim CAPCELEA

Determinarea scenei în baza funcţiilor efectuatede obiectele de ordinul I

Igor MARDARE

PRIMORDIAL OBJECTIVES „Training, innovation, investments – the threedecisive factors of the economic progress”the interview of Ion TIGHINEANU, Vice President ofASM:

The School of Oenology – 60-th anniversary offoundationBoris GĂINĂACTUAL ASPECTS OF INTELLECTUALPROPERTY

Conceptual and terminological approaches of theintellectual property economic dimensionsIurie BADÎR

Clothing product – the intellectual propertyobjectJulieta FURCULIŢĂ

Author right on the scientific worksAurelia LUPAN

Valuation of works becoming publicpropertyNicolae RUSU

The hard way from innovation to implementationTudor BOUNEGRUINTERNATIONAL COOPERATION

The bilateral meeting AGEPI-OSIM

INNOVATIVE TECHNOLOGIES

The technologies with reduced consumption ofenergy and the alternative sources of energyAFFLUX OF YOUNG FORCES

In Moldova there will be founded an AcademicUniversity and an Academic LyceumWELL-KNOWN NAMES

The school of the scientist Iurie LealicovDumitru BATÎR

Prominent personalities of technical intellectualityof Basarabia (5)Valeriu DULGHERUSCIENTIFIC COMMUNICATIONS

Measures of protection, improving and raising thefertility of the soil (2)Serafim ANDRIEŞ

Action of the hypothalamus factors on the cardio-vascular systemEfim CAPCELEA

Determination of the stage on the basis offunctions realized by the objects of the I orderIgor MARDARE

5

9

15

23

29

33

36

42

43

45

46

49

50

54

61

Inte

llect

us 2

/200

6

4

The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by theNational Council for Acreditation and Attestation(NCAA) to be scientific works.

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Consiliul Naţionalpentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova

(CNAA) lucrări ştiinţifice.

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

Studiul numeric al procesului de zdrobire a nucilorRuslan ŢĂRNĂ

REPERE ACADEMICE

60 de ani de la fondarea primelor instituţiiacademice

ANIVERSĂRI

Savantul şi epoca sa.Sergiu Rădăuţanu – 80 ani

Omul ştiinţei, omul cetăţii.Petru Soltan – 75 ani.

Cununa realizărilor de o viaţă.Pavel Vlad – 70 ani

Un palmares ştiinţific strălucit.Aurelian Gulea – 60 ani

AGEPI NEWSSimpozionul anual ştiinţifico-practic

„Lecturi AGEPI-2006”Conferinţa internaţională privind învăţământul

în domeniul PIIu. BADÎR

„PATLIB în serviciul inovaţiilor”Maria ROJNEVSCHI, Iurie MÂNDRESCU

La Grupul de lucru privind dezvoltareaSistemului de la Madrid

Violeta JALBĂLa comitetul permanent OMPI pentru dreptul de

autor şi drepturile conexeZiua inventatorului şi raţionalizatorului −

un prilej de impulsionare a creativităţii tehnice MOZAIC

Omul care a „privatizat” soareleRaisa LOZINSCHI

Reguli suplimentare în comunicareINSTRUIRE ÎN DOMENIUL PI

ABC-ul proprietăţii intelectuale în agendapedagogilor

Instruirea în domeniul inventicii (I)Ion SANDU, Ioan Gabriel SANDU

Protecţia proprietăţii intelectuale în RepublicaMoldova (informaţie succintă) (4)

DICŢIONAR EXPLICATIV DE PROPRIETATEINTELECTUALĂ

RIDENDO

PUBLICITATE

The numerical study of the nuts crushing processRuslan ŢĂRNĂACADEMIC REFERENCE POINTS

The 60-th anniversary of foundation of the firstacademic institutesANNIVERSARIES

Destiny of the scientist of a last epoch.Sergiu Rădăuţanu - the 80-th anniversaryThe 75-th anniversary of Petru Soltan -person of science, freemanThe prominent realizations in the life.Pavel Vlad – the 70-th anniversaryThe splendid scientific record.Aurelian GULEA – the 60-th anniversaryAGEPI NEWSThe annual Scientific-Practical Symposium„Lecturi AGEPI-2006”The International Conference on education in thefield of IPIu. BADÎR

„PATLIB in favor to innovations”Maria ROJNEVSCHI, Iurie MÂNDRESCUThe working group: On the Madrid systemdevelopmentVioleta JALBĂOn the WIPO Permanent Commission: authorright and related rightsThe Day of the inventor and the rationalizer –motive to increase the technical creativityMOZAIC

The person “privatizing” the sunRaisa LOZINSCHIThe supplementary rules in communicationTRAINING IN THE IP FIELD

Intellectual property ABC- book in the agenda ofteachers

Training in the field of inventions (I)Ion SANDU, Ioan Gabriel SANDUThe intellectual property protection in the Republicof Moldova (brief information) (4)

EXPLANATORY DICTIONARY OF INTELLECTUALPROPERTY

RIDENDO

PUBLICITY

65

69

71

72

73

74

75

77

78

83

85

86

88

89

91

93

99

101

103

104

5

Inte

llect

us 2

/200

6O

BIE

CTI

VE

PRIM

ORD

IALE“INSTRUIREA, INOVAREA, INVESTI|IILE

- TREI FACTORI DECISIVIAI PROGRESULUI”

Interviu acordat de prof. universitar,dr. hab. Ion TIGHINEANU,vicepre[edinte al A{M

Proiectul „Politica industrială a Republicii Moldovape perioada 2006-2015” determină principiile debază, obiectivele şi priorităţile politicii de stat,mecanismele şi instrumentele principale cuprivire la realizarea acesteia, fiind elaborat înconformitate cu Hotărârea Executivului „Cu privirela realizarea Programului de activitate a Guver-nului pe anii 2005-2009 „Modernizarea ţării –bunăstarea poporului” şi măsurile, orientate spreasigurarea creşterii economice calitative şibunăstării populaţiei”, cu Strategia de CreştereEconomică şi Reducere a Sărăciei (SCERS),Programul Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planulde acţiuni „Uniunea Europeană – RepublicaMoldova”. La crearea acestei strategii s-a ţinutcont, de asemenea, de „Politica industrială înEuropa extinsă”, lansată la 11 decembrie 2002,

La finele lunii martie curent Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat proiectul de docu-ment „Politica industrială a Republicii Moldova pe perioada 2006-2015”, elaborat deAŞM în cooperare cu Ministerul Industriei şi Infrastructurii. La eveniment au participatconducerea AŞM în frunte cu Preşedintele ei, academicianul Gheorghe Duca, savanţi,specialişti din cadrul unor ministere şi departamente, organizaţii nonguvernamentale.A deschis această manifestare dr. Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova,care a venit la întrunire însoţit de un grup de membri ai Guvernului.

Rezoluţia Consiliului Europei cu privire la reali-zarea programului de acţiuni în vederea spoririicompetitivităţii industriei europene, precum şi depoliticile industriale ale unor ţări din Europa.

Cu detalii la această temă vine preşedintelegrupului de lucru, profesorul universitar IonTIGHINEANU, vicepreşedintele AŞM, căruia i-amsolicitat un interviu.

- Dle profesor Ion Tighineanu, ce reprezintăastăzi industria Republicii Moldova şi care a fostnecesitatea elaborării proiectului „Politicaindustrială a Republicii Moldova pe perioada2006-2015”?

- La sfârşitul anilor ‘80 ai secolului trecut industriaconstituia o ramură a economiei naţionale cu cea

Inte

llect

us 2

/200

6

6

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

mai mare pondere în formarea veniturilor Buge-tului de Stat (circa 53% în 1989). Odată cuautolichidarea imperiului sovietic s-a destrămatşi industria republicii, ea fiind strâns legatăde economia ţării şi, în special, de complexulmilitar al ex-URSS. Astăzi supravieţuiesc doar oserie de întreprinderi autonome ale unui sistemindustrial dezmembrat, cu tehnologii depăşite, cudocumentaţia de producţie învechită, cu manage-ment neadecvat condiţiilor economiei de piaţă şiutilizare redusă a tehnologiilor informaţionale.

Predominarea în industrie a sectoruluide prelucrare a produselor agroalimentarea determinat o dependenţă aproape totalăde condiţiile climaterice. Totuşi, putem menţionacă, începând cu anii 2000-2001, industria aînregistrat o creştere lentă. Pe parcursul ultimilor5 ani sporul producţiei industriale a fost relativstabil, demonstrând o rată a creşterii anuale de14% în 2001, 11 - în 2002, 13,6 - în 2003, 8,2 - în2004 şi 6,3% - în 2005. Vom menţiona că între-prinderile de prelucrare a producţiei agricoleformează în prezent o bună parte din sectorulindustrial. Deci, elaborarea unui concept alpoliticii de dezvoltare a acestui domeniu s-adovedit a fi un imperativ al zilei, la realizareacăruia au fost mobilizaţi cei mai competenţispecialişti.

- Ce scopuri îşi propune noua politicăindustrială?

- Formarea unui sector industrial al economieinaţionale tehnologic avansat, sciento-intensiv,eficient şi competitiv, racordat la standardeleeuropene. Concomitent, trebuie atinse şi urmă-toarele obiective: creşterea ponderii industriei înformarea Produsului Intern Brut; creştereavolumului exportului producţiei industriale, înprimul rând, în ţările UE; satisfacerea pieţeiinterne cu mărfuri autohtone; creşterea ponderiiangajaţilor în domeniul industriei. Realizareaacestor obiective necesită asigurarea stabilităţiimacroeconomice şi a climatului investiţionalfavorabil; modernizarea potenţialului de cadre şicreşterea eficienţei utilizării acestuia; dezvoltareaspiritului antreprenorial şi stimularea dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi mijlocii; reforma structuralăa sectorului industrial; efectuarea politicii active în

sfera ştiinţei şi inovaţiilor; crearea infrastructuriieficiente pentru sectorul industrial; asigurareasecurităţii ecologice a producţiei industriale.

- Aţi studiat în acest sens experienţa ţărilorUniunii Europene?

- Desigur. În ţările UE dezvoltarea industrială îndomeniile de perspectivă se sprijină preponde-rent pe trei piloni, şi anume: instruirea, inovareaşi transferul tehnologic şi investiţiile, adică petrei „i”, care asigură „miracolul” economic.

Să examinăm situaţia cu privire la instruire,bunăoară. În proiectul politicii industriale suntreferinţe la o serie de măsuri ce urmează a fiimplementate în scopul modernizării potenţialuluide cadre. Noi vom analiza doar un aspect alacestei complexe probleme - necesitateapregătirii antreprenoriale a tinerilor specialişti.Aflându-mă o perioadă de timp relativ îndelungatăla Universitatea din Michigan, SUA, am rămasplăcut surprins de situaţia în care viitorii spe-cialişti, deja la anii 2-3 de studii, discutau aprinsdespre perspectivele de deschidere a unorafaceri proprii. Din aceste motive ei sunt maiinsistenţi, iar eforturile lor sunt canalizate spre unscop concret.

Desigur, în SUA spiritul antreprenorial esteimplementat în ansamblu în societate, la dezvol-tarea lui contribuie şi anii de studii din şcoală,liceu. Ca rezultat, universităţile din SUA pregătesccreatori ai locurilor de muncă, spre deosebire denoi care „fabricăm” foarte mulţi tineri specialişti,mai bine sau mai prost pregătiţi, care dupăabsolvirea instituţiei caută disperat să fie angajaţiîn câmpul muncii. Această deficienţă a pregătiriiuniversitare din Republica Moldova a fost obser-vată de mai mulţi experţi străini, unii din eicontribuind personal la organizarea unor cursuride antreprenoriat pentru studenţii noştri. Înproiectul Politicii industriale se acoperă acest golîn instruirea studenţilor, inclusiv includerea înprogramele şcolare de studii a cursurilor spe-ciale. E necesar să se reorienteze în acest sensşi Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

Cel de al doilea pilon pe care se sprijină dezvol-tarea industrială în ţările Uniunii Europene, dupăcum am menţionat, este inovarea şi transferul

7

Inte

llect

us 2

/200

6O

BIE

CTI

VE

PRIM

ORD

IALE

tehnologic. În conformitate cu hotărârea Consi-liului Europei, investiţiile în cercetare trebuie săconstituie către anul 2010 nu mai puţin de 3% dinPIB. Din aceste considerente Republica Moldovapromovează drept una din priorităţile de bază alepoliticii sale industriale activizarea procesului decercetare-dezvoltare şi asigurare a condiţiilorfavorabile pentru implementarea realizărilor ştiinţeiîn producţia industrială. Actualmente, în ţaranoastră ponderea sectoarelor cu valoare adăugatăînaltă, capabile de a propune pieţei produsesciento-intensive, avansate în aspect tehnologic şisolicitate pe pieţele mondiale, este de doar... 0,2%din volumul total al producţiei industriale. În ţărileUE acest indicator constituie aproape 20%, deci, ede circa 100 de ori mai mare.

Dispunem noi astăzi de potenţialul respectiv cene-ar permite promovarea inovaţiilor în industrie?Da, o spunem cu toată responsabilitatea. În acestsens ne aflăm chiar într-o situaţie paradoxală:Republica Moldova a depăşit unele ţări dezvoltate,inclusiv Italia, conform numărului de brevete deinvenţie la 1 mln de locuitori. Noi publicămarticole ştiinţifice în cele mai prestigioase revisteinternaţionale, iar după numărul de medaliicucerite la saloanele internaţionale de inventicăne aflăm, de asemenea, printre lideri în Europa.Şi, cu toate acestea, suntem o ţară slab dezvol-tată în aspect economic. Pentru a crea o punte delegătură între ştiinţă şi industrie, AŞM a fondat lafinele anului trecut Institutul de Inginerie Electro-nică şi Tehnologii Industriale, ceva mai înainte –Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic, înprezent se pregăteşte terenul pentru deschidereaunui business-incubator în cadrul AŞM. Universi-tatea Tehnică din Moldova, la rândul ei, iniţiazăcrearea unor Centre de transfer tehnologic.

Vom menţiona că transferul tehnologic estepromovat atât prin intermediul Programelor deStat, cât şi în cadrul proiectelor de transfertehnologic cu cofinanţare din partea agenţiloreconomici. Recent, la şedinţa biroului ConsiliuluiSuprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologicăal AŞM (CSŞDT) au fost ascultate dările deseamă ale conducătorilor proiectelor de transfertehnologic. Rezultatele obţinute ne bucură şi neinspiră optimism, dat fiind faptul că multe dintreelaborări au şanse reale de a fi comercializate cu

succes. În acest scop documentul „Politicaindustrială a Republicii Moldova pe perioadaanilor 2006-2015” prevede de a stimula agenţiieconomici, printr-un cadru legislativ coerentşi transparent, care vor implementa rezultateleştiinţifice din domeniu, preponderent în busi-nessul mic şi cel mijlociu. Accentul în activitateanoastră trebuie de pus pe produsele sciento-intensive cu o valoare adăugată semnificativă.

- La capitolul investiţii – cel de-al treilea pilonal dezvoltării industriale a ţărilor din UE – o ştiuşi eu, stăm cam prost. Instabilitatea economicăşi politică îi reţine deocamdată pe potenţialiiinvestitori să ne treacă hotarul. Dvs. cred că aţiputea să ne demonstraţi acest lucru prinexemple concrete.

- Într-adevăr, era clar de la bun început că fărăinvestiţii serioase, fără restructurarea şi retehnolo-gizarea întreprinderilor existente, fără susţinereaîn continuare a procesului de creare a noilorîntreprinderi - mici şi mijlocii, noi nu avem şansede izbândă în procesul de dezvoltare industrială aţării. Stimularea investiţiilor constituie elementulde bază al politicii industriale ce asigură reînnoi-rea mijloacelor de producţie şi determină în maremăsură evoluţia industriei în ansamblu. Înproiectul de document nominalizat, pe lângădiverse posibilităţi, se propune să fie sprijinităpolitica orientată spre creşterea nivelului degaranţii pentru investitorii locali şi străini, perfec-ţionarea legislaţiei fiscale, armonizând-o cufuncţiile stimulative, crearea sistemului desusţinere de către stat a activităţii investiţionale,inclusiv pentru realizarea proiectelor investiţionalestrategice.

Cât priveşte investiţiile străine, dezvoltareadinamică a industriei în condiţiile RepubliciiMoldova nu poate fi concepută fără de ele, fluxullor depinde direct de promovarea unei imaginifavorabile a ţării. În acest context, îmi amintesc deintenţia Companiei Industriale „Samsung” dinCoreea de Sud de a deschide o întreprindere şi înRepublica Moldova, intenţie expusă pe parcursulvizitei regretatului academician Sergiu Rădăuţanula Seul la începutul anilor ‘90, pe care l-am însoţit.Acest gigant industrial poseda pe atunci circa 80de întreprinderi, plasate pe toate continentele

Inte

llect

us 2

/200

6

8

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

lumii. Desigur, Republica Moldova, cu potenţialulei intelectual de proporţii, nu putea să nu atragăatenţia Companiei „Samsung”. Dar a urmatconflictul transnistrean, care a fost mediat demajoritatea canalelor TV din lume. În consecinţă,Republica Moldova a fost trecută în lista ţărilorde risc. Soluţionarea acestui conflict, fără îndoială,ar impulsiona atragerea investiţiilor străine.

- Proiectul „Politica industrială a RepubliciiMoldova pe perioada 2006-2015” a trecut oexpertiză din partea specialiştilor străini?

- Documentul a fost trimis la începutul lunii martiela Comisia Europeană, la experţi din SUA,Germania, Suedia, la organizaţia UNIDO (UnitedNations Industrial Development Organization) cusediul la Viena. Am primit din partea lor avizedintre cele mai favorabile. Proiectul a fost trimis,totodată, în adresa ministerelor de resort,

întreprinderilor industriale, biroului USAID dinChişinău, ONG-urilor, fiind solicitate obiecţii şipropuneri privind modificări şi completări la acestdocument. Concomitent, versiunea proiectului,în 3 limbi - română, rusă şi engleză - a fostplasată pe site-ul AŞM. Toate propunerile rezo-nabile au fost luate în consideraţie la definitivareaPoliticii industriale.

- Ce va urma după lansarea acestui proiect dedocument?

- În curând proiectul va fi transmis Guvernului spreaprobare. În baza acestui document, MinisterulIndustriei şi Infrastructurii va elabora un plan deacţiuni orientat spre dezvoltarea ramurilorprioritare ale industriei Republicii Moldova.

Pentru conformitate:Tatiana ROTARU

SUMMARY

In the interview accorded by the university professor Ion Tighineanu, Vice-president ofASM, there are formulated aims of the scientific community of Moldova and mode of real-ization thereof to provide a dynamic and long-term development of the economy of thecountry, according priority to three progress decisive factors: training, innovation andinvestments in the respective field.

La 10 mai 1966 s-a născut, la Bălţi, Igor CASIAN, doctor în ştiinţe farmaceutice, colaboratorştiinţific al Laboratorului de cercetări farmaceutice al Institutului Naţional de Farmacie.

Este autorul invenţiei “Remediu medicamentos antibacterian şi antimicotic”. A propus principiul destabilizare a juglonei în formele sale medicamentoase, utilizând oxiacizii polibazici, în special acidulcitric. A elaborat compoziţia şi tehnologia formei farmaceutice cu juglonă pentru uz extern, stabilă lapăstrare, cu denumirea comercială “Nucina”, aplicată în practica medicală. Invenţia a fost menţionatăcu o medalie de aur la cea de a 49-a Expoziţie Internaţională a Inovaţiilor, Cercetărilor şiTehnologiilor noi (Bruxelles-Eureka, 2000) şi cu o medalie de argint la cea de a 29-a ExpoziţieInternaţională a Invenţiilor, Tehnicii şi Produselor noi (Geneva, 2001). A publicat 24 lucrăriştiinţifice.

CALENDAR

9

Inte

llect

us 2

/200

6

În contextul exigenţelor pieţei din ex-URSS se

preconiza o creştere dinamică a producţiei

agroindustriale (struguri, fructe, legume, sucuri,

concentrate, conserve, vinuri distilate etc.), acest

deziderat putând fi realizat doar în baza creării

unei reţele de instituţii de cercetare-dezvoltare,

care trebuiau să asigure progresul tehnico-

ştiinţific în complexul agricol şi cel alimentar.

{COALA OENOLOGIC+DIN MOLDOVA - 60 DE ANIDE LA FONDARE

dr. hab. Boris G+IN+,membru cor., secretar [tiin\ificgeneral al A{M, [ef de Laboratorla INVV

Şcoala ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei din Moldova a fost creatăla începutul anilor 50 ai secolului trecut, concomitent cu fondarea primelor instituţiiacademice din ţară, şi anume la 12 iunie 1946. De menţionat faptul că la Şcoalade Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, instituţie care dispunea de o colecţie unicăde varietăţi din specia Vitis Vinifera, de port-altoi şi diverşi hibrizi producători direcţi,mai multe decenii la rând a fost desfăşurată o intensă şi prodigioasă activitate didacticăşi de cercetare.

Legăturile avantajoase ale profesorilor din această Şcoală naţională cu colegii de breaslădin Montpellier şi Bordeaux (Franţa), Heizenheim şi Fribourg (Germania), Udineşi Conegliano (Italia), Iaşi şi Huşi (România), Odesa şi Yalta (Ucraina), Novocerkaskşi Krasnodar (Rusia), au permis poziţionarea procesului didactic şi activităţii ştiinţificepe o treaptă înaltă, unanim recunoscută de comunitatea viti-vinicolă din Europa.

Un rol deosebit se atribuia ramurii viticulturii

şi vinificaţiei, care, având tradiţii milenare

pe acest plai, suferise în timpul celui

de-al doilea război mondial un colosal declin.

Fondatorul Şcolii naţionale oenologice din

Moldova pe bună dreptate este considerat

distinsul savant Petru Ungurean. Fiind elevul

reputatului profesor chimist şi vinificator Anton

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

Inte

llect

us 2

/200

6

10

Frolov-Bagreev şi absolvind diverse şcoli celebre

viti-vinicole din Chişinău, Krasnodar şi Moscova,

Petru Ungurean a acumulat vaste cunoştinţe,

desfăşurând opulente investigaţii în domeniul

ecologiei şi pedologiei, inclusiv în ameliorarea

şi în ştiinţa viţei de vie, în chimia şi enzimologia

vinului, în tehnologia vinurilor cu redox-potenţial

redus (reductibile) şi a celor saturate natural cu

CO2 (efervescente).

Iată doar câteva din domeniile fondate şi dezvol-

tate de către Şcoala viti-vinicolă a Moldovei,

condusă începând cu anul 1946 de eminentul ei

fondator – doctorul în tehnică, membrul corespon-

dent al AŞM, Eroul Muncii, Vinificatorul Emerit

Petru Ungurean:

Ô raionarea şi microzonarea viticulturii Moldovei

în condiţiile consolidării vaste a terenurilor cu

un înalt potenţial productiv viti-vinicol;

Ô specializarea producţiei viticulturii autohtone

în funcţie de direcţiile strategice: obţinerea de

recolte masive de struguri „tehnici” pentru

procesarea industrială, precum şi satisfa-

cerea cererii de struguri de masă;

Ô crearea unei noi industrii de prelucrare

a strugurilor şi fructelor pentru obţinerea unui

spectru variat de sucuri, vinuri şi băuturi tari:

vinuri de masă, vinuri brute pentru şampani-

zare, heresare, maderizare, portveinizare,

distilare (brandy, rachiu, calvados, cogniac etc.);

Ô elaborarea fermentaţiei alcoolice a mustului

în flux continuu în baterie din rezervoare unite

consecutiv şi a cineticii procesului de trans-

formare permanentă a zahărului în alcool;

Ô instaurarea, pe baze ştiinţifice, a unor noi

regimuri biotehnologice şi oenochimice de

obţinere a vinurilor cu un redox-potenţial

diminuat, care asigură un constant salt al

calităţii vinurilor albe de masă;

Ô crearea de noi cupaje de vinuri „calme”

(Codru, Alb de Codru, Tigheci, Floreasca,

Floarea Viei, Muscat, Sauvignon etc.),

şi a tirajului pentru şampanie (Pinot blanc,

Pinot menie, Pinot fran „en blanc”, Aligote,

Riesling de Rhin, Souvignon, Feteasca albă,

Traminer roz).

Sub „bagheta” măiastră a conducătorului Şcolii

naţionale viti-vinicole de la noi au crescut şi au

activat fructuos Vladimir Ponomarenco, Alexandra

Conovalov, Irina Ivanov, Ina Baştanîi, Emanuil

Şpriţman ş.a. care, în strânsă colaborare cu

renumiţii savanţi Nicolae Moghileanschi, Nicolae

Prostoserdov, Anton Frolov-Bagreev, Mihail

Gherasimov, Artiom Merjanean, Gheorghe

Algabalianţ şi alţii, au realizat multiple procedee

de transfer tehnologic. Datorită acestui suport

ştiinţific masiv, viticultura şi vinificaţia Moldovei

ocupa în anii 1960-1970 primul loc în întreg

spaţiul ex-URSS.

O etapă inedită în dezvoltarea viticulturii

şi vinificaţiei din ţară au constituit-o institutele

înfiinţate ad-hoc în cadrul Academiei de Ştiinţe

a Moldovei, care au contribuit esenţial la revitali-

zarea ramurii prin soluţionarea problemelor sale

stringente: lupta cu bolile şi dăunătorii, selecţia de

soiuri cu rezistenţă sporită la factorii nefavorabili

ai mediului, lupta cu eroziunea solului, selecţia

noilor rase de levuri pentru fermentaţia alcoolică

etc. În aceste domenii, şcoala academicianului

Petru Ungurean a colaborat prodigios cu membrii

Academiei de Ştiinţe: acad. Iacov Prinţ, acad. Ion

Popuşoi, acad. Simion Toma, acad. Gheorghe

Duca, acad. Mihai Lupaşcu, acad. M. Iaroşenco,

membrii corespondenţi ai AŞM prof. D. Verde-

revschi, prof. Nicolae Guzun, prof. Valentin

Ungureanu, dr. hab. Gheorghe Cozub, membrul

corespondent al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei

Ruse „K. Timireazev” Anatolie Subotovski,

membrul de onoare al AŞM Petru Nedov, membrul

corespondent al AŞM Valentina Arasimovici şi

mulţi alţii. S-a stabilit o durabilă conexiune,

valorificată sub cele mai variate aspecte ale

conlucrării, între savanţii din Moldova şi cei de

peste hotare. Menţionăm, în această ordine de

idei, contactele benefice stabilite cu acad. Valeriu

Cotea şi acad. Gherasim Constantinescu din

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

11

Inte

llect

us 2

/200

6

România, cu acad. Pascal Ribero-Gayon şi acad.

Michel Flanzy din Franţa, cu prof. Gherhard Aleveld

şi prof. Gherhard Götz din Germania.

O contribuţie substanţială la crearea bazei de

pregătire a specialiştilor vinificatori de înaltă

calificare, precum şi a celei de cercetări ştiinţifice

viti-vinicole, aparţine acad. AŞM Sergiu Rădăuţan

– primul Rector al Universităţii Tehnice din

Moldova (1965-1973). Meritul acestui eminent

savant constă şi în crearea primului Consiliu

specializat în viticultură şi vinificaţie la Institutul

Viei şi Vinului, având în calitate de preşedinte pe

discipolul său, membrul corespondent al AŞM

Boris Găină. La iniţiativa acad. Sergiu Rădăuţan,

pentru prima dată în istoria ţării noastre, la

Chişinău, a fost inaugurată doctorantura în

vinificaţie, care îşi desfăşura activitatea pe lângă

catedra nou creată la UTM. Strădaniile acad.

Sergiu Rădăuţan şi Petru Ungurean şi-au găsit

continuitatea firească graţie eforturilor depuse

constant de către prof. Vasile Zincenco, prof.

Mihail Cherdivarenco, dr. Ana Oprea, dr. Boris

Calian, dr. Valeriu Bodiul, prof. Evghenii Zobov,

dr. Alexandru Dodon, dr. Gleb Pavlov ş. a. Actual-

mente continuatorii de cinste ai acestei veritabile

şcoli ştiinţifice sunt membrul cor. al AŞM Gheor-

ghe Cozub, prof. Anatolie Bălănuţă, prof. Nicolae

Taran, prof. Constantin Sîrghi, prof. Pavel Tatarov,

dr. Grigore Musteaţă, dr. Sofroni Carpov, dr. Emil

Rusu, dr. Eugenia Soldatenco, dr. hab. Gheorghe

Arpentin, dr. Ion Prida, dr. Petru Parasca, dr. Elena

Scorbanov, dr. hab. Grigore Gavrilov, dr. hab.

Mihail Chisil, dr. hab. Mihail Rapcea, dr. Eleonora

Obadă, dr. Jorj Ciumac, dr. Constantin Bodean, dr.

Constantin Olaru, dr. Gheorghe Savin, dr. Liviu

Vacarciuc, dr. Boris Zamaru, dr. Andrei Gurin.

Laboratorul Tehnologia vinului, creat de acad.

Petru Ungurean în 1956, în momentul când

Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul

viticulturii şi vinificaţiei se afla în subordinea

Academiei de Ştiinţe a Moldovei (mai apoi fiind

transferat la Ministerul Agriculturii), a fost

şi rămâne a fi unul din centrele oenologice

recunoscute în ţară şi peste hotare, mai ales

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

datorită faptului că a păstrat intacte priorităţile

şi direcţiile principale ale şcolii academice,

dezvoltând concomitent altele noi. Acest laborator

este condus din 1979 şi până astăzi de membrul

cor. al AŞM Boris Găină. În această ordine de idei,

au fost realizate noi direcţii în ştiinţa uvologică,

oenologică şi biotehnologică, şi anume:

Ô imobilizarea proteinozelor acide şi pectina-

zelor pe suport inert (aerosil, silohrom etc.)

prin metode chimice de cuplare sau prin

absorbţie;

Ô crearea bioreactoarelor cu hidrolaze imobi-

lizate în scopul stabilizării coloidale a sucurilor

şi vinurilor;

Ô elaborarea procedeelor tehnologice optime

de degradare a proteinei din vin, în baza

studiului cineticii procesului şi determinării

constantei Mihaeles-Menten;

Ô fixarea prin sorbţie a levurilor Saccharomyces

cerevisiae pe suport natural (talaş, aşchii,

rumegus din stejar) sau pe DEAE-celuloză

şi optimizarea proceselor fermentative de

degradare a glucidelor din must în flux

continuu;

Ô selecţia unei noi suşe de levuri „Schizo-

saccharomyces acidodevoratus Vierul Y-282”

cu o înaltă activitate malatdehidrogenază în

must şi vinuri şi realizarea practică propriu-

zisă a dezacidulării lor în bioreactoare cu

microorganisme fixate ireversibil;

Ô screaning-ul de bacterii malo-lactice din

Lactobacillus plantarum şi Oenococus,

precum şi de levuri din Saccharomyces, în

scopul diminuării conţinutului de amine

biogenice din vinurile de diverse tipuri;

Ô studiul inhibării activităţii micomicetelor

Botritys cinerea, Alternaria, Mucor, Trichoter-

cium şi Aspergillus ce atacă bobiţele de

struguri, prin tratarea cu spori de botriticizi

din Trichoderma veride sau Trichoderma

lignorum;

Inte

llect

us 2

/200

6

12

Ô elaborarea de sorbent lipidic natural în baza

seminţelor din struguri, urmărindu-se

eliminarea conţinutului rezidual din must al

pesticidelor (fozalon, rovral etc.);

Ô elaborarea noilor criterii oenologice, la care

trebuie să se ralieze soiurile din selecţia

intraspecifică, inclusiv în ceea ce vizează

limitele admisibile la conţinutul de alcooli şi

adehide cu C6 – atomi de carbon în catenă,

responsabil de gustul erbaceu al vinurilor;

Ô adaptarea tehnologiei de producere a vinului

cu redox-potenţial redus, elaborată de acad.

P. Ungurean, la condiţiile dificile de obţinere a

producţiei viti-vinicole din soiurile noi din

selecţia intraspecifică (Viorica, Riton, Legen-

da, Bianca, Hibernal, Alb de Ialoveni etc.);

Ô studiul condiţiilor de contaminare a mustului

din struguri cu patulină şi elaborarea proce-

deelor tehnologice de înlăturare totală a

toxinelor din produsele viti-vinicole;

Ô elaborarea procedeelor tehnologice de

producere industrială a noilor mărci de vinuri

de calitate superioară în condiţiile ecologo-

pedologice ale Republicii Moldova din soiurile

Chardonnay şi Pinot noir;

Ô evaluarea potenţialului uvologic şi oenologic

ale soiurilor clasice şi ale celor noi, elabo-

rarea indicilor tehnologici de obţinere

a producţiei viti-vinicole biologice (ecologice)

non-poluate (sucuri, concentrate şi vinuri

de diferite tipuri);

Ô elaborarea metodei spectrofotometrice

de determinare a activităţii lacazei din must,

în scopul determinării gradului de afectare

a bobiţelor cu Botritys cinerea şi alte mico-

micete;

Ô evaluarea proprietăţilor sanogene ale

strugurilor, sucurilor şi vinurilor bazate pe

studiul compuşilor biologic activi: resveratroli,

proantocianidoli, antocianidine, aminoacizi,

vitamine etc.;

Ô aprecierile uvologice şi oenologice ale

soiurilor de masă şi tehnice noi, inclusiv

ale varietăţilor apirene, în scopul utilizării lor

la producerea stafidelor şi chişmişului,

conservelor, sucurilor, vinurilor de diferite

tipuri;

Ô elaborarea şi implementarea tehnologiei

de obţinere a colorantului de antocianidine

(oenocolorantului) pentru industria alimen-

tară, farmaceutică şi cosmetică, bazată

pe procesele baromembranice şi bioteh-

nologice;

Ô amplificarea aromelor varietale în vinurile seciprin decuplarea terpenolilor din precursor cuβ-glicozidaze;

Ô studiul complex al utilajului tehnologic vinicol

în vederea argumentării noilor scheme

tehnologice şi renovării întreprinderilor

vinicole din Moldova.

Colaboratorii Laboratorului Tehnologia vinului al

INVV participă activ la derularea şi realizarea cu

succes a unor importante programe de stat,

inclusiv cu statut internaţional; o strânsă colabo-

rare s-a stabilit cu Centrul de chimie industrială

şi ecologică al Universităţii de Stat din Moldova

(USM) în soluţionarea următoarelor probleme:

obţinerea colorantului natural sanogen din

struguri, utilizarea albastrului de Prusia în

ameliorarea fertilităţii solului la culturile boboase,

activarea soluţiei de zeamă bordeleză prin

tratarea electrolitică a apei etc. Sub conducerea

acad. Gheorghe Duca savanţii oenologi de la

INVV, USM, UTM, ai unor instituţii ale AŞM (Insti-

tutul de Microbiologie şi Biotehnologie, Institutul

de Chimie ş.a.) participă activ la elaborarea de noi

produse comerciale, obţinute din deşeurile

vinicole: ulei din seminţe, cărbune activat, tanine

modificate cu proprietăţi terapeutice înalte,

conservanţi naturali în baza acidului tartric

(sărurile acidului dizoxifumaric), gaz metan din

apele reziduale etc. În cadrul acestor programe de

stat s-a elaborat şi se implementează deja utilajul

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

13

Inte

llect

us 2

/200

6

tehnologic respectiv, precum şi schemele

tehnologice eficiente pentru producţii specializate.

Sunt în deplină derulare şi cercetările căilor

tehnologice raţionale de distrugere ecologică

a stocurilor considerabile de albastru de Prusia

şi fuzel de la distilarea vinurilor şi obţinerea

alcoolului vinicol. Cerinţele de bază ale noilor

tehnologii constau în nepoluarea solului, apelor

şi aerului în procesele de denaturare–denocifi-

care a acestora şi a altor deşeuri periculoase

pentru mediul ambiant.

O colaborare rodnică s-a stabilit între oenologii

INVV şi colegii lor de la Institutul Produselor

din Struguri al Şcolii Superioare Agricole din

Montpellier (Franţa); recent a fost finalizat un

studiu comparativ complex al stejarului din

Moldova cu cel din Ucraina, România şi Franţa

(speciile Quercus robur şi Quercus petrae) în

care se demonstrează elocvent că lemnul din

pădurile Moldovei nu cedează celui din străinătate

în ceea ce priveşte maturizarea distilatelor şi a

vinurilor (Prida A., Găină B., Puech J.-L., 2005).

Savanţii şi specialiştii din domeniul viti-vinicol din

China au decis să preia soiurile noi moldave,

graţie proprietăţilor lor de rezistenţă sporită la boli

şi vătămători (Viorica, Riton, Legenda, Alb de

Ialoveni, Negru de Ialoveni ş. a.); în cadrul

cooperării dintre INVV şi Institutul de Pomicultură

din or. Penglai (China) a fost creată o plantaţie

experimentală (veritabilă colecţie), aici efectu-

ându-se cercetări agrobiologice şi oenologice.

Savanţilor noştri vinificatori le-a revenit nobila

misiune de creare a unui laborator oenologic

şi a microvinificaţiei primare, care include o

impunătoare colecţie de vinuri de masă (Găină

B., Soldatenco E. şi al., 2004). Rezultatele

studiului complex s-au soldat, în condiţiile dificile

ale climatului regiunii Chandon (microzonele

Yantai şi Penglai), cu obţinerea unei înalte

rezistenţe a soiurilor noi vis-à-vis de cele euro-

pene clasice, precum şi a calităţii performante a

sucurilor şi vinurilor produse din aceste varietăţi

intraspecifice de viţă de vie.

În procesul colaborării cu savanţii de la Institutul

Unit de Cercetări Nucleare din Dubna (Federaţia

Rusă) a fost determinat cu mare exactitate

conţinutul metalelor grele din vinurile moldave,

dovedindu-se că nivelul concentraţiei acestora

este inferior limitelor admise de Organizaţia

Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Internaţională

a Viei şi Vinului (Găină B., Maslov O., Gustav M.,

2005).

O contribuţie palpabilă la realizarea cu succes a

Programului naţional de dezvoltare a turismului

viti-vinicol autohton revine participării noastre la

elaborarea Ghidului turistic şi a rutelor respective

din ţară (Găină B., Dabija N., 2003; Constantinov

T., Găină B., Gîrbu S., 2005). Racordarea acestui

Program la exigenţele Uniunii Europene şi ale

altor state de pe bătrânul continent (Franţa,

Luxemburg, Germania, Italia, Spania, Portugalia,

Elveţia ş. a.) va facilita realizarea cu succes a

politicii statului nostru în procesul de integrare

europeană, atragerea de investiţii străine în acest

domeniu, conturarea unei imagini atractive a

Republicii Moldova pe plan internaţional. În acest

context, au fost elaborate argumentările necesare

aprobării de către Parlamentul ţării noastre a

Statutului de patrimoniu naţional al cunoscutelor

vinării şi colecţii de vinuri unice „Mileştii Mici”

şi „Cricova”. În Registrul central de agrement

turistic viti-vinicol au fost incluse şi funcţionează

cu succes itinerarele „Vinăria-Purcari”, Combi-

natul de vinuri „Barza albă” din Bălţi, „Aroma” şi

„Vismos” din Chişinău, „Vinuri de Ialoveni”, „Vitis

Hînceşti”, „Aur Vin” din Vulcăneşti, „Imperial Vin”

din Pleşeni, „Romaneşti” şi „Brăneşti” – Orhei,

„Calaraşi Vin”, „WIP” SRL Ungheni ş. a.

În realizarea cu succes a Programului naţional de

dezvoltare a ramurii viti-vinicole a Moldovei pentru

perioada anilor 2006-2015 discipolii şi conti-

nuatorii Şcolii acad. P. Ungurean de la Laboratorul

Tehnologia vinului al INVV colaborează activ cu

SRL „Folicain” în Codrii Tigheci, SA „Noroc” în

Codrii Centru (microzona Pleşna-Mîndreşti), SA

„Carahasani Vin” (zona Purcari) SRL „Larga Vin”

(zona Cahul), ÎM „Basarabia Vin Invest”, Fabrica de

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

Inte

llect

us 2

/200

6

14

vin Cărpineni, Fabrica de vin Căinari, Combinatul

de vinuri de calitate Mileştii Mici, Fabrica de vin

Cojuşna, Fabrica de vin Peresecina, SRL „Doina

Vin”, ÎM „Grape Walley” din Borceag, SA „Barza

albă”, ÎM „Aur Vin” din Vulcăneşti ş. a.

Aprecierea oenologică a clonelor europene de viţă

de vie în condiţiile Republicii Moldova se reali-

zează cu succes printr-o strânsă colaborare şi

interacţiune cu savanţii şi specialiştii din „Vivai

Cooperativi Rauscedo” – Italia (dr. Eugenio

Sartori), „Mercier Freres” SARL – Franţa (dr. Jean-

Pierre Mercier), „Weis Reben” GmbH (dr. Gh.

Weis). Respectivele demersuri şi contacte au

permis selectarea, la prima etapă de cinci ani de

studiu, a celor mai performante varietăţi clonale

pentru condiţiile zonelor de Centru şi Sud ale

viticulturii Moldovei. În baza acestor exegeze va fi

posibilă omologarea şi includerea în Registrul de

plante al Republicii Moldova a noilor clone

europene ale prestigioaselor soiuri: Chardonnay,

Sauvignon, Muscat ottonel, Traminer roz, Aligote,

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

Riesling de Rhin, Pinot gri, Pinot blanc (alb),

Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Gamay

bouse (roşii).

Aniversarea de 60 de ani de la fondarea primelor

instituţii academice din Moldova coincide în mod

fericit cu iniţierea de către acad. Petru Ungurean a

cercetărilor ştiinţifice în zonarea viticulturii din ţara

noastră. Începând cu anul 1956, distinsa perso-

nalitate iniţiază crearea primului Laborator ştiinţific

de tehnologie a vinului în cadrul comunităţii

academice, care a şi constituit baza consolidării

primei Şcoli oenologice autohtone. Noi, con-

tinuatorii acestei şcoli, păstrăm vie şi intactă

moştenirea opulentă, depunând eforturi conjugate

pentru dezvoltarea perpetuă a Şcolii de vinificaţie,

a noilor domenii în oenologia modernă, a

pregătirii şi atestării cadrelor de înaltă calificare,

pentru imprimarea unei imagini emblematice în

beneficiul ramurii şi, implicit, al ştiinţei viti-vinicole

din Republica Moldova.

SUMMARY

The article is dedicated to the creation of the Scientific School in the field of viticultureand viniculture of Moldova that was created at the beginning of the 50-th years of the lastcentury, simultaneously with foundation of the first academic institutions of the country,namely in June 12, 1946. The 60-th anniversary of foundation of the Oenological Schoolof Moldova will be marked with notorious successes and with temerarious developmentprojects for the future decennials.

La 11 iunie 1956 s-a născut, la Soroca, Vladimir VALICA, doctor în farmacie, conferenţiaruniversitar, şeful Laboratorului de cercetări farmaceutice al Institutului Naţional de Farmacie, şefulCatedrei chimia farmaceutică şi toxicologică a USMF “N. Testemiţanu”.

V. Valica a obţinut următoarele brevete de invenţie: „Procedeu de obţinere a preparatului bacterianpentru tratarea disbacteriozelor”, „Principiu activ al remediilor cu acţiune antimicotică”,„Procedeu de obţinere a preparatului antiseptic”, „Remediu medicamentos antibacterianşi antimicotic”, „Săruri de alchilamoniu ale acidului N,N’-malonil-bis-p-aminobenzoic, procedeude obţinere şi utilizarea lor în calitate de remediu hipotensiv şi antiaritmic”.

Pentru invenţiile enumerate a fost menţionat cu diplome şi medalii la saloane naţionale şiinternaţionale de inventică. Este autor a 69 de lucrări ştiinţifice.

CALENDAR

15

Inte

llect

us 2

/200

6

dr. Iurie BAD}R,[ef Sec\ie economie [i evaluare, AGEPI

Istoria universală este concomitent şi o istoriea inovaţiilor tehnologice şi a descoperirilorştiinţifice, a utilizării acestora în activitatea umanăcurentă. Cele mai importante transformărieconomice şi sociale s-au produs ca urmarea elaborării şi implementării unor invenţii excep-ţionale, cum sunt roata, scrisul şi tiparul, maşinacu aburi, dinamita, telefonul, radioul, aparatelede zbor, tranzistoarele, computerul etc. Toateaceste invenţii au revoluţionat activitatea econo-mică şi socială, provocând salturi semnificativeîn progresul societăţii.

Creativitatea, indiferent de forma concretăşi scopul ei final, este o activitate spirituală,rezultatul acesteia prezentând în exclusivitate un

ABORD+RI CONCEPTUALE{I TERMINOLOGICE ALE DIMENSIUNIIECONOMICE A PROPRIET+|IIINTELECTUALE

Procesul de constituire şi maturizare a civilizaţiei umane este condiţionat într-o maremăsură de spiritul inovativ şi creativitatea ce însoţesc istoria umanităţii de la începuturilesale. Doar în urma acumulării şi generării experienţei, abilităţilor, informaţiilorşi cunoştinţelor pe parcursul a mai multor milenii s-a produs progresul tehnic, economicşi social, s-au creat fundamentul civilizaţiei moderne, valorile ei materiale şi spirituale.

produs al intelectului uman. Acest produsse manifestă în cunoştinţe şi informaţii privindprincipiile dezvoltării naturii şi societăţii, în abilităţide evaluare a unor lucrări, de producere a unorbunuri.

Produsele intelectuale se caracterizează printr-unspecific pronunţat vis-à-vis de produsele tradi-ţionale de ordin material ale activităţii economice.Acest specific se manifestă prin următoarele:

Ô potenţialul intelectual al societăţii şi, prinurmare, produsele create în baza acestuia,spre deosebire de celelalte resurse econo-mice, au un caracter inepuizabil;

Ô fiecare produs intelectual este un unicat şi

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

16

ASP

ECTE

AC

TUA

LE

practic irepetabil, activitatea de elaborare a luifiind de asemenea un proces atipic;

Ô caracterul imaterial (necorporal, intangibil)al produselor activităţii intelectuale, ce le face„invizibile”, complicând semnificativ perce-perea utilităţii şi a legităţilor de elaborareşi utilizare a acestora;

Ô informaţiile şi cunoştinţele în calitatea lor depurtători ai produselor intelectuale, în care sesintezează practic esenţa acestora, şi carepot fi realmente utilizate fără permisiuneacreatorilor acestora, doar în urma familiarizăriicu conţinutul lor;

Ô spre deosebire de bunurile materiale,posesia produselor intelectuale nu excludeposibilitatea utilizării concomitente a acestorade către un număr nelimitat de utilizatori.

Rolul creativităţii în dezvoltarea societăţii, darşi specificul produselor intelectuale, a fost parţialsesizat încă în antichitate. Astfel, în Grecia anticădeja existau tradiţii şi reguli care, ţinând desigurde domeniul moralului, atribuiau autorilorşi producătorilor dreptul la aplicarea numelui saua emblemei lor pe creaţiile şi mărfurile respective.Onorariile devin modalităţi fireşti de remunerarea activităţii de creaţie, fiind stipulate în dreptulroman, iar falsificarea de către terţi a emblemelorproducătorilor notorii se sancţiona în cel maidrastic mod.

Totuşi, constatăm faptul că izvoarele antice neoferă relativ puţine informaţii privind procedeelede elaborare, utilizare şi protecţie a rezultatelorcreativităţii umane, ca o consecinţă a rarităţii,exclusivităţii acestora, a caracterului lor ocazional,dar şi a dispreţului faţă de muncă, inclusiv cea decreaţie, caracteristic epocii antice.

În aceste circumstanţe de dezvoltare tehnologicăextrem de lentă a antichităţii, rolul creativităţii şi alinovaţiei în dezvoltarea economico-socială semanifesta doar în mod episodic şi, deci, nu puteafi apreciat la justa sa valoare. Prin urmare, înmajoritatea cazurilor autorii şi inventatorii nu erauprotejaţi în ce priveşte utilizarea nesancţionată aproduselor lor de către terţi. Doar în epocaRenaşterii, odată cu intensificarea dezvoltării

tehnologice, cu apariţia tiparului, se produceconştientizarea necesităţii elaborării şi adoptăriiunor sisteme de protecţie a rezultatelor creativităţiiumane la nivel naţional, se întreprind primii paşiîn edificarea acestora.

Activizarea procesului inovaţional şi accelerareadezvoltării economice denotă tot mai intensproblemele practice ale valorificării eficiente atehnologiilor noi, a cunoştinţelor şi informaţiilor,necesitatea unor mecanisme adecvate dereglementare şi remunerare a activităţii de inovareşi creaţie. Aceste probleme pot fi soluţionate doarîn baza acordării autorilor şi inventatorilor a unordrepturi exclusive asupra utilizării operelor(invenţiilor) lor.

Primele modalităţi de protecţie a creaţiilor tehniceprin acordarea unor drepturi exclusive apar înEuropa medievală în forma privilegiilor industrialepromovate de suverani. Tendinţa generală dea diminua importurile prin încurajarea unormeşteşuguri şi ramuri industriale noi, a impusnecesitatea implementării tehnologiilor avansateprin acordarea unor privilegii de ordin fiscal,vamal, a altor facilităţi, fără a face distincţie întreinventatori şi întreprinzătorii (meşteşugarii) ceintroduc în ţară o tehnologie deja utilizată înstrăinătate.

În Ţările Româneşti privilegiile s-au practicat la felîntru încurajarea meşteşugurilor şi comerţului,exploatării diferitelor zăcăminte, construcţieimorilor, producerii unor mărfuri sau servicii noietc. Deseori privilegiile erau acordate mănăstirilor.De regulă, acestea erau eliberate pentru oanumită perioadă de timp de dări, se prevedeauinterdicţii privind practicarea activităţilor similarede către terţi, în unele cazuri se acordau titularilorfacilităţi de ordin fiscal sau vamal.

Sistemul privilegiilor a jucat în Europa medievalăun rol extrem de important în promovarea unoractivităţi economice performante, inclusiv în bazautilizării invenţiilor. Însă, creşterea în permanenţă arolului acestora impune elaborarea unor modalităţispeciale de reglementare a procesului de utilizarea invenţiilor care să funcţioneze în baza cadruluilegal şi să reducă favoritismul caracteristicprocedeelor de acordare a privilegiilor.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

17

Inte

llect

us 2

/200

6

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE Prima încercare de reglementare a acestui

domeniu a fost actul „Parte Veneziană”, adoptatde Senatul Republicii Veneţia în anul 1474,principiile de bază ale căruia sunt actuale până înprezent, reducându-se la următoarele:

Ô încurajarea activităţilor inventive;

Ô compensarea costurilor de elaborarea inovaţiilor;

Ô asigurarea drepturilor inventatorilor asupracreaţiilor lor;

Ô aplicarea unor sancţiuni privind utilizareainvenţiei de către terţi fără permisiuneatitularului;

Ô stabilirea unui termen de protecţie a invenţiei;

Ô utilizarea practică a invenţiei.

Un alt important act normativ ce ţine de regle-mentarea utilizării operelor literare este StatutulReginei Ana, adoptat în Anglia în anul 1709,prin care autorilor li se acordă dreptul de apublica sau vinde operele lor unor editoripentru o perioadă de 14 ani, cu posibilitateaextinderii ulterioare a drepturilor pentru o altăperioadă similară. De menţionat că legeanominalizată impune şi condiţia înregistrăriioperelor publicate.

Pe parcursul următoarelor două secole, cătrefinele sec. XIX, în majoritatea ţărilor dezvoltates-au constituit sisteme naţionale de reglemen-tare a utilizării produselor intelectuale care,în linii mari, au preluat principiile fundamentaleformulate iniţial în „Parte Veneziana” şi StatutulReginei Ana.

Specificul produselor intelectuale menţionatanterior, mai întâi de toate caracterul imaterial,„invizibil” al acestora, a impus necesitateaconstituirii sistemelor naţionale de protecţie

a produselor respective, pornind de la necesităţilereproducerii continue a cunoştinţelorşi invenţiilor, recuperării costurilor activităţiiintelectuale, stimulării spiritului de creaţie*,încurajării implementării tehnologiilor noi,asigurării accesului terţilor la rezultatelecercetărilor şi ale creaţiei prin transmitereaposibililor utilizatori, contra unei anumiteremunerări, a drepturilor de a le folosiîn activitatea de producţie.

De menţionat că doar în condiţiile constituiriiunui sistem eficient de protecţie a produselorintelectuale este posibilă utilizarea comercialăa acestora în conformitate cu principiile economieide piaţă. Mecanismul de protecţie juridicăa produselor intelectuale fiind determinatde principiile funcţionării economiei de piaţă,se adaptează treptat la cerinţele acesteia înmăsura constituirii ei. În acest context vommenţiona faptul că nu întâmplător în cadruleconomiei socialiste, care era constituităpe alte principii decât cele ale economieide piaţă şi ale proprietăţii private, drepturilepatrimoniale asupra produselor intelectualeaparţineau preponderent statului, utilizându-se doar unele elemente de stimulare materialăa inventatorilor.

Constituirea sistemelor de protecţiea proprietăţii intelectuale a fostputernic impulsionată de creştereasemnificativă a rolului cunoştinţelorşi tehnologiilor în cadrul revoluţieiindustriale din sec. XVIII-XIX.

Începând cu abordările celebrului filozof anticPlaton, cunoştinţele au fost preponderent tratateca un domeniu ce ţine în mod exclusiv de filozofie,teoria cunoaşterii devenind un element integru alacesteia. Mai mult decât atât, cunoştinţele erau

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

* Desigur, motivarea procesului inovativ nu este una exclusiv economică. Mai mult decât atât, aspectul economical acestuia nu întotdeauna este dominant, deoarece deseori spiritul inovativ al unor persoane consacrate prezintăo vocaţie a acestora şi nu este neapărat însoţit de scopuri ce ţin de remunerarea materială. Conştientizând rolulaspectului extraeconomic în motivarea activităţii de creaţie, deloc de neglijat, în prezenta lucrare vom aborda doarstimulentele materiale. În acest context vom menţiona faptul că implementarea rezultatelor activităţii de creaţieîn practică depinde preponderent de factorul economic.

Inte

llect

us 2

/200

6

18

tratate ca un instrument al cunoaşterii de sine(autocunoaşterii), fiind, după cum menţioneazăPeter Drucker, înstrăinate de utilitate şi capaci-tatea de a face ceva, acestea ultimele fiindasociate cu îndemânările, deprinderile, abilităţile.1

Circa două mii de ani această abordare izolaţio-nistă a cunoaşterii şi a meşteşugurilor, în cadrulcărora se transmiteau şi se perfectau experienţaşi îndemânările practice, a dominat dezvoltareasocietăţii. Singura modalitate de a însuşi secre-tele unei profesiuni era doar ucenicia şi experi-enţa proprie, deoarece secretele meşteşugarilornu erau sistematizate, descrise şi expuse saupublicate şi, prin urmare, nu puteau fi transmiseunor persoane din afara breslei.

Doar în cea de-a doua jumătate a sec. XVIII, întreanii 1751-1780, odată cu editarea de către DenisDiderot şi Jean d’Alembert a Enciclopedieifranceze2, măiestria meşteşugarilor, acumulatăpe parcursul secolelor, care până atunci con-stituia o taină ocrotită cu stricteţe, inclusiv prinjurământul membrilor breslei, a fost sistematizatăşi descrisă, astfel încât a devenit accesibilăpentru a fi practicată de oricine. Astfel, Enciclo-pedia franceză a transformat practic îndemânărileşi abilităţile meşteşugarilor în tehnologie.

Şcolile tehnice din Europa sfârşitului sec. XVIIIşi enciclopedia nominalizată nu şi-au propuselaborarea sau descrierea unor cunoştinţeprincipial noi, ci conform opiniei lui P. Drucker „auconvertit experienţa în cunoştinţă, ucenicia în textde carte, taina în metodologie”3, ceea ce a servitdrept fundament pentru revoluţia industrială.

Dezvoltarea secretelor meşteşugăreşti a creat ungol în protecţia noilor creaţii tehnice, a impusrenunţarea la sistemele vechi de privilegii,impulsionând constituirea şi modernizareasistemelor naţionale de protecţie a invenţiilor.

Termenul „proprietate intelectuală” apare relativtârziu, ţinând de legislaţia franceză a sfârşituluisec. XVIII şi fiind o reflectare a tendinţei generale

de acordare produselor intelectuale a unuitratament similar cu cel al bunurilor materiale. Înaceastă ordine de idei, iluminiştii francezi auextins teoria dreptului natural şi asupra bunurilorimateriale - rezultatele activităţii intelectuale. Înconformitate cu acest concept, dreptul creatoruluiasupra rezultatelor activităţii de creaţie este undrept natural al acestuia, determinat de însăşiimanenţa activităţii intelectuale, de origineaproduselor respective. Prin urmare, acest dreptera tratat în mod analogic cu dreptul asuprabunurilor materiale.

Pe parcurs, o extindere largă în constituirea şievoluţia domeniului proprietăţii intelectuale aobţinut teoria drepturilor exclusive, preluatăpreponderent de ţările dreptului anglo-saxon, pecând doctrina dreptului natural – de ţările în caredomina tradiţia dreptului roman.

Către sfârşitul sec. XIX se finalizeazăetapa de constituire a sistemelornaţionale de protecţie a produselorintelectuale prin adoptarea de cătremajoritatea ţărilor dezvoltate a unor legiprivind protecţia brevetelor de invenţie,a mărcilor, operelor literare etc.

Concomitent, internaţionalizarea activităţiloreconomice impune tot mai insistent extindereasistemelor de protecţie a proprietăţii intelectualela nivel internaţional.

În cadrul constituirii sistemului internaţional deprotecţie a proprietăţii intelectuale s-au adoptatmodalităţi de protecţie a acesteia pe plan interna-ţional şi s-a efectuat o ajustare a sistemelornaţionale prin modificarea treptată a actelorlegislative naţionale. Internaţionalizarea protecţieiproprietăţii intelectuale a demarat prin adoptareaConvenţiei de la Paris privind protecţia proprietăţiiindustriale din 1883 şi a Convenţiei de la Bernaprivind protecţia operelor literare şi de artă din 1886.

1 Drucker P.F. Societatea post-capitalistă, Bucureşti, Ed. Image, 1999, pag. 18-40.2 Denumirea completă: ”Enciclopedie sau Dicţionar raţional al ştiinţelor, artelor şi meşteşugurilor”.3 Drucker P. Op. cit. pag. 25

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

19

Inte

llect

us 2

/200

6

Componentele integrale ale proprietăţii intelec-tuale (proprietatea industrială, dreptul de autorşi drepturile conexe) s-au format în mod izolat,constituindu-se într-un sistem unic doar în sec.XX. Într-o mare măsură acestea şi-au păstrato anumită autonomie şi un specific pronunţatal modalităţilor de protecţie până în prezent.

Tipologia generală a obiectelor de proprietateintelectuală este expusă în art. 2 al Convenţieiprivind instituirea Organizaţiei Mondialede Proprietate Intelectuală (OMPI), încheiatăla Stockholm în 1967, şi include:

Ô operele literare, artistice şi ştiinţifice;

Ô prestaţiile artiştilor interpreţi, fonograme,transmisiuni radio şi TV;

Ô invenţiile din toate domeniile activităţiiumane;

Ô descoperirile ştiinţifice;

Ô desenele şi modelele industriale;

Ô mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile deservicii, denumirile şi alte indicaţii geografice;

Ô protecţia împotriva concurenţei neloiale şitoate celelalte drepturi decurgând dinactivitatea intelectuală în domeniul industrial,ştiinţific, literar sau artistic.4

Astfel, proprietatea intelectuală s-a constituit caun domeniu preponderent juridic. În literatura despecialitate proprietatea intelectuală estetradiţional tratată ca un complex de drepturi ceasigură protecţia rezultatelor creativităţii umane.Această abordare este caracteristică lucrărilorfundamentale editate sub egida OMPI, precum şicercetărilor unor specialişti în domeniu.5

Ulterior, abordarea menţionată a devenittradiţională şi pentru teoria economică.6

În pofida faptului că majoritatea specialiştilor dindomeniul protecţiei proprietăţii intelectualetratează dreptul de proprietate intelectuală încalitate de element integru al dreptului înansamblu, specialiştii din domeniul dreptuluicomun sunt deseori străini de problematicaproprietăţii intelectuale, astfel încât domeniul încauză este deseori privit ca o periferie aferentădreptului. Doar pe parcursul ultimelor deceniisituaţia la acest capitol a avansat simţitor, inclusivîn Republica Moldova.7

În majoritatea studiilor consacrate domeniuluivizat, în actele normative naţionale şi interna-ţionale, sintagmele „proprietate intelectuală”,„protecţia proprietăţii intelectuale”, „dreptulproprietăţii intelectuale” se utilizează într-uncontext unic, implicând practic aceeaşi semni-ficaţie.8 În unele cazuri se utilizează şi noţiunea„drepturi intelectuale” prin care se subînţelegetotalitatea dreptului de autor şi a dreptului deproprietate industrială.9

Identificarea completă a sintagmelor menţionatenu este altceva decât o confundare neîntemeiatăa dreptului ca atare cu obiectul acestuia şi, prinurmare, o confuzie de ordin semantic. Atribuireasintagmei „proprietate intelectuală” nominativelor„protecţie” sau „drept” din punct de vedereconceptual, dar şi al logicii formale, presupuneexistenţa unei structuri având un sens distinct decel al noţiunilor respective. Nu întâmplător, chiarşi în literatura juridică unii autori promoveazăoportunitatea unei distincţii între problematicaproprietăţii intelectuale şi cea a formei juridicea acesteia – dreptul de proprietate intelectuală.10

4 Mihai L., Popescu R., Dreptul proprietăţii industriale, Culegere de acte normative, Ed. CORESI, Bucureşti, 1995,pag. 190.5 Background reading material on intellectual property, WIPO, Geneve, 1988; Intellectual property reading material,WIPO, Geneve, 1998 etc.6 Dicţionar de economie, Ed. a doua, Bucureşti, Editura economică, 2001, pag. 357.7 În această ordine de idei vom menţiona lucrările lui V. Volcinschi şi D. Chiroşca (Dreptul proprietăţii intelectuale,Chişinău, Muzeum, 2001, 232 p.), T. Bodiul (Protecţia juridică a invenţiilor, CUANT, Chişinău, 1997, 148 p.).8 Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală de la Stockholm din 14 iulie 1967,art. 2. Vezi Mihai L., Popescu R. Dreptul proprietăţii industriale, Culegere de acte normative, Ed. CORESI, Bucureşti,1995, pag. 190.9 Eminescu Y. Dreptul de autor. Armonizarea europeană. Directivele europene, Lumina Lex, Bucureşti, 1995, p. 3-4.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

20

În această ordine de idei, vom menţiona faptul cătipologia obiectelor de proprietate intelectualăexpusă în Convenţia privind instituirea OMPI esteneuniformă şi parţial lipsită de consecutivitate.Astfel, descoperirile ştiinţifice prezintă un patri-moniu al umanităţii în ansamblu, posibilitateautilizării lor nefiind limitată de nici un act normativ.Prin urmare, descoperirile ştiinţifice nu suntobiecte ale protecţiei juridice. Există diverse opiniiprivind oportunitatea includerii descoperirilorştiinţifice în cadrul proprietăţii intelectuale, uniiautori pledând pentru excluderea lor din cadrulobiectelor în cauză. Această opinie, desigur, esteo consecinţă a abordării domeniului proprietăţiiintelectuale exclusiv de pe poziţiile dreptului, adicăîn funcţie directă de protecţia juridică. Conco-mitent, vom menţiona faptul că protecţia împotrivaconcurenţei neloiale, indicată în ultimul punct altipologiei în cauză, reprezintă în exclusivitatedrepturile privind combaterea contrafacerii şipirateriei, neavând în calitate de suport produseleintelectuale concrete.

Analiza încercărilor de a defini fenomenul pro-prietăţii intelectuale denotă prezenţa a douătendinţe contradictorii: de extindere a domeniuluiproprietăţii intelectuale şi de limitare a acestuia.

Primei tendinţe îi sunt caracteristice tentative deîncadrare în domeniul vizat a unui spectru deproduse intelectuale care în mod tradiţional nusunt supuse protecţiei juridice, cum sunt desco-peririle ştiinţifice, şi a celor ce au un grad deprotecţie limitat, reglementat din exteriorullegislaţiei ce ţine de domeniul proprietăţii inte-lectuale (know-how-ul).

A doua tendinţă se manifestă prin opinia precumcă descoperirile ştiinţifice nu trebuie incluseprintre formele proprietăţii intelectuale, ca urmarea faptului că nici o lege naţională şi nici un tratat

internaţional nu prevăd vreun drept de proprietateasupra acestora.11

A doua tendinţă este afectată de determinismuljuridic ce se manifestă în identificarea neînte-meiată a cauzalităţii şi necesităţii protecţiei unorrezultate ale activităţii intelectuale.

Conform opiniei noastre, descoperirile ştiinţificeurmează a fi plasate într-un cadru special ce ţinede proprietatea intelectuală publică, ultimaaparţinând comunităţii mondiale în ansamblu,ca patrimoniu comun al umanităţii.*

Un interes deosebit în acest context prezintăşi invenţiile, modelele de utilitate, deseneleşi modelele industriale, obiectele dreptului deautor cu termen de protecţie expirat care, în modautomat, după finalizarea termenului respectiv,intră în posesia comunităţii mondiale. Acesteaîncetează de a fi protejate şi, prin urmare, nu pot fitratate în calitate de proprietate a titulariloranteriori, devenind obiecte ale proprietăţii publice.

În această ordine de idei, vom menţiona că atâtdescoperirile ştiinţifice, cât şi brevetele de invenţie,modelele de utilitate, desenele/modeleleindustriale şi obiectele dreptului de autor cutermen de protecţie expirat, rezultatele cercetărilorştiinţifice nebrevetate, cunoştinţele acumulate peparcursul progresului ştiinţific şi tehnologic,prezintă un element patrimonial al proprietăţiipublice extrem de specific ce aparţine în modlegal comunităţii mondiale. Utilizarea acestora decătre orice subiect al comunităţii nu este supusăunor restricţii, nu este nici într-un fel condiţionată,produsele intelectuale respective fiind la dispo-ziţia oricărei persoane fizice sau juridice, indife-rent de statutul sau provenienţa acestora.

Evident că atât cuantumul, cât şi componenţaacestui patrimoniu public al umanităţii in corpore

10 Vezi: Introducere în proprietatea intelectuală, Bucureşti, Ed. Rosetti, 2001, pag. 17.

* Noţiunea de proprietate publică nu se înscrie în tradiţia stabilită în domeniul proprietăţii intelectuale. De obicei,majoritatea obiectelor de proprietate intelectuală sunt obiecte ale proprietăţii private a persoanelor juridice sau fizice,cu excepţia titularilor – întreprinderi sau instituţii de stat. Dar şi în acest caz utilizarea lor de către terţi, inclusiv decătre alte întreprinderi de stat este limitată. Un caz aparte îl constituie unele mărci utilizate în Republica Moldova înperioada sovietică, care în anul 2001, printr-o lege specială, au fost declarate proprietate a statului, situaţie la care nevom referi ulterior.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

21

Inte

llect

us 2

/200

6

în viitor se va extinde şi asupra unor obiecte deordin material.

Prin urmare, lipsa protecţiei sau expirareatermenului de protecţie a obiectelor de proprietateintelectuală nu prezintă un temei pentru a nu leconsidera obiecte de proprietate, deoarece eledevin obiecte ale proprietăţii publice, modifi-cându-se în acest caz doar forma de proprietate.Evident că aceste obiecte nu încetează de a fiproduse intelectuale. Lipsa temporară a unorreglementări speciale privind modalităţile deutilizare a acestora în calitate de patrimoniupublic nu le ştirbeşte calitatea lor de bunuripublice.*

Descoperirile ştiinţifice şi obiectele de proprietateintelectuală cu termen de protecţie expirat saudecăzute din drepturi înaintate de termen,cunoştinţele şi informaţiile neprotejate seîncadrează în patrimoniul intelectual al comu-nităţii mondiale care înglobează tezaurul tuturorcunoştinţelor, informaţiilor, abilităţilor generate degeniul uman pe tot parcursul evoluţiei civilizaţiei.

Cele menţionate nu urmăresc nicidecum scopulde a argumenta oportunitatea extinderii fenome-nului proprietăţii intelectuale prin includerea încadrul acesteia a tuturor produselor intelectuale,inclusiv a celor ce nu au fost supuse protecţieijuridice sau termenul de protecţie al cărora aexpirat. O atare încercare contravine însuşiconceptului tradiţional al proprietăţii intelectualeşi evoluţiei acestuia pe parcursul devenirii sale. Încadrul acestui concept proprietatea intelectuală afost concepută şi tratată în exclusivitate ca unfenomen ce ţine de proprietatea privată asupraunor rezultate ale creativităţii umane. Astfel,noţiunea de proprietate intelectuală s-a imple-mentat în activitatea practică şi în cercetărileştiinţifice într-o configuraţie integră cu acordarea,pentru o anumită perioadă de timp, a unor

drepturi exclusive persoanelor fizice şi juridicepentru utilizarea creaţiilor proprii.

În mod tradiţional, proprietatea intelectuală estedefinită în calitate de nişte drepturi exclusive aleunor persoane fizice şi juridice asupra rezultateloractivităţii de creaţie şi a mijloacelor de indivi-dualizare a mărfurilor şi serviciilor lor.

Atribuirea drepturilor exclusive prin eliberareatitlurilor de protecţie, practic echivalează cuacordarea unor titluri de proprietate.

În ultimele două decenii fenomenul proprietăţiiintelectuale a căpătat o notorietate deosebită cedepăşeşte substanţial dimensiunile dreptului,normele ce reglementează protecţia rezultateloractivităţii intelectuale. Într-o mare măsură aceastaeste o consecinţă a faptului că produsele intelec-tuale au devenit o forţă motrice determinantă, înpermanentă extindere a creşterii economice, iaractivele imateriale în care se manifestă produselemenţionate s-au transformat într-un elementextrem de important şi valoros al patrimoniuluisocietăţii în ansamblu, precum şi al fiecăreiîntreprinderi, instituţii în parte.

În acest context, vom menţiona că conform opinieinoastre proprietatea intelectuală are o semni-ficaţie interdisciplinară ce ţine de domeniilefilozofic, tehnic, cultural, economic. Aspectul juridical proprietăţii intelectuale se manifestă în protecţiaacesteia care, la rândul său, este determinată defactori sociali, economici etc.

În viziunea noastră protecţia proprietăţii intelec-tuale prezintă un instrument unic ce asigurăutilizarea eficientă a produselor intelectuale încondiţiile economiei de piaţă, care s-a constituitpe parcursul unei perioade îndelungate de timp înmăsura adoptării şi perfectării normelor respec-tive de drept, fiind în continuă dezvoltare şiextindere. Acest instrument acordă creatorului un

* Vom menţiona faptul că problema umanităţii ca subiect al proprietăţii publice nu a fost elaborată până în prezent. Însăglobalizarea activităţilor economice, necesitatea utilizării în comun a resurselor naturale, inclusiv a celor extraterestre,oportunitatea elaborării unor modalităţi de gestionare a informaţiilor şi cunoştinţelor, mai ales a celor neprotejate, cear facilita utilizarea lor eficientă, va impune implementarea unor mecanisme de reglementare şi administrare în comuna acestora, reieşind din interesele vitale ale Comunităţii Mondiale, asigurând accesul liber la bunurile respective,garantând condiţii egale de utilizare a acestora pentru toţi membrii Comunităţii.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

22

şir de avantaje necesare recuperării costurilor şieforturilor depuse, încurajării activităţii de creaţie,iar societăţii îi asigură continuitatea procesuluiinovaţional şi accesul la aplicarea rezultateloractivităţii intelectuale adecvat principiilor defuncţionare ale economiei de piaţă prin potenţialiiutilizatori.

Prin urmare, considerăm drept oportună abor-darea noţiunii de proprietate intelectuală încalitate de categorie social-economică complexăşi multidimensională de o amploare şi o impor-

tanţă majore pentru destinele umanităţii, ceinclude aspectele filozofice, economice, socialeşi, desigur, juridice ale proceselor de elaborare,utilizare şi protecţie a produselor intelectuale, deîncurajare a spiritului inovativ.

Deci, proprietatea intelectuală nu poate fi tratatăşi în continuare ca un compartiment exclusival dreptului, acesta devenind un domeniuinterdisciplinar cu o dimensiune general umană.

(Va urma)

SUMMARY

The author of the article tackles the notion of the intellectual property as a complex andmultidimensional social-economic category having ample and important scope for thehumanity destiny, which comprises philosophic, economic, social and certainly juridicalaspects of the processes of elaboration, utilization and protection of the intellectual prod-ucts, of the innovative spirit encouragement. The resulting idea consists in that the intellec-tual property can not be examined farther as an exclusively juridical compartment,it became an interdisciplinary domain with a human dimension.

CALENDAR

La 21 iunie 1941 s-a născut, la Bădrajii Noi, Edineţ, Anatol JACOTĂ, directorul Institutuluide Genetică al AŞM, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesoruniversitar.

A susţinut teza de doctor în 1971, iar teza de doctor habilitat în 1992 – la specialităţile “Genetica”şi ”Fiziologia plantelor”.

A activat în calitate de cercetător ştiinţific şi şef de laborator la Institutul de Fiziologie a Planteloral AŞM (1971-1984). Din 1985 este director ştiinţific (1985-1990), apoi director al Institutuluide Genetică al AŞM (1991 - a.c.). A fondat şcoala “Genetica şi genetica moleculară a rezistenţeiplantelor”.

Anatol Jacotă a publicat peste 280 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 4 monografii şi 6 lucrări metodice,a obţinut 16 brevete de invenţii, apreciate cu 16 medalii de aur, argint şi bronz la diferite expoziţiiinternaţionale de inventică. Este coautor a 14 soiuri de plante, dintre care 7 sunt omologateîn Republica Moldova.

Anatol Jacotă deţine titlul de „Om Emerit” al Republicii Moldova, a fost decorat cu medalia“D. Cantemir” a AŞM.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

23

Inte

llect

us 2

/200

6A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

Cele mai multe dintre formele artei se încadreazăîn două categorii principale: artele frumoase şiartele aplicate, deşi nu există nici o delimitareclară a acestora.

Arta aplicată se referă la utilizarea designului şi aesteticului obiectelor utilizate zilnic. Artele aplicateîncorporează designul şi reprezentările creativeale obiectelor utilitare (ceşcuţe, reviste, băncidecorative pentru parcurile publice etc.).

Obiectele artei aplicate sunt designul industrial,designul grafic şi designul vestimentar. Designulvestimentar reprezintă arta aplicată în designulproduselor vestimentare şi în accesoriileacestora [1].

Produsul vestimentar ca obiect al proprietăţiiintelectuale se caracterizează prin însuşiri duale,oscilând între artă şi industrie. El a apărut înrezultatul necesităţii de protejare a corpului umanîmpotriva factorilor nefavorabili ai mediuluiînconjurător. Cu timpul, omul a început să se

PRODUSUL VESTIMENTAR – OBIECTAL PROPRIET+|II INTELECTUALE

Julieta FURCULI|+, expert coordonator,Sec\ia desene [i modele industriale, AGEPI

Admir moda pentru arta sa, arta de exprimare a ideilorcreatorilor prin produse vestimentare”

Houston Sams

Celebra sintagmă a lui Dostoievski “Frumuseţea va salva lumea” este actuală şi înmileniul inovaţiilor şi tehnologiilor avansate. Arta în sensul său larg reprezintă o noţiunevastă, foarte variată în genuri, începând cu artele vizuale şi designul, artele decorative,plastice şi cea a interpretării.

gândească şi la funcţia sa estetică. Actualmente,obiectele utile, funcţionale pot fi interpretate caartă, în acelaşi mod cum artisticul poate fi apreciatşi pentru utilitatea sa, iar moda este mai multînrudită cu “arta de a îmbrăca”. Ca exemplu pot fimenţionate creaţiile “haute couture”, care repre-zintă creaţii de lux, unicat, create de obicei doar osingură dată [2].

Inte

llect

us 2

/200

6

24

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Moda reprezintă un fenomen particular şi are ovocaţie internaţională. Produsul vestimentar, încalitate de articol de larg consum, deseori estecopiat, încălcându-se astfel drepturile autorului.Sectorul dat se confruntă masiv cu contrafacereaşi concurenţa neloială, răspândită în toată lumea.Astfel, se resimte necesitatea de a analizamecanismul legal prin care aceste obiecte aleproprietăţii intelectuale pot fi protejate şi potîncuraja activitatea creativă în sectorul modei [3].

Industria modei reprezintă un sector foarteprofitabil, produsele vestimentare fiind rezultatulactivităţii creative a factorului uman, de aceeacreatorii de modă şi producătorii articolelor devestimentaţie caută căi eficiente de protecţie aactivităţii lor intelectuale.

Confecţiile pot fi protejate prin următoarele legiaparţinând de domeniul proprietăţii intelectuale:designul industrial, dreptul de autor, mărcile,invenţiile, modelele de utilitate, legea privindconcurenţa neloială.

Designul industrial

Pentru produsele vestimentare fabricate în seriimari cea mai adecvată protecţie este cea realizatăprin Legea privind protecţia desenelor şi mode-lelor industriale (DMI), deoarece aceste produsesunt susceptibile de aplicare industrială.

Designul este un drept de proprietate industrialăcare permite de a proteja aspectul estetic sauornamental nou al unui produs.

Pentru acordarea protecţiei desenelor şi mode-lelor industriale este necesar ca acestea sădispună de un aspect nou şi să fie create într-omanieră independentă, având o funcţie utilitară.Pentru a obţine statutul de protejat, un design

25

Inte

llect

us 2

/200

6A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALEindustrial trebuie să fie înregistrat. Înregistrarea

oferă titularului dreptul exclusiv asupra desenuluisau modelului industrial, care interzice terţilorfabricarea, vânzarea, importarea, exportarea saualt mod de introducere în circuitul economic saustocarea în scopuri comerciale a oricărui articolcare se referă la designul înregistrat [4].

Dreptul asupra unui design industrial esteîn vigoare pentru o perioadă limitată de timpşi poate fi reînnoit. Termenul maxim de protecţieeste de 25 de ani.

În calitate de DMI nu pot fi înregistrate părţiseparate de produs, cu excepţia celor care potexista independent şi sunt concepute pentru aputea fi asamblate într-un complex (de exemplu,talpa încălţămintei, elementele decorative etc.).

Semnarea Acordului de Parteneriat şi Cooperareîntre Comunitatea Europeană şi RepublicaMoldova a făcut ca cea din urmă să-şi asume săatingă un nivel de protecţie a proprietăţii inte-lectuale similar celui existent în ComunitateaEuropeană [5]. Reieşind din aceste considerente,una din noile prevederi ale Proiectului de Legeprivind protecţia desenelor şi modelelor indus-triale este cea de acordare a protecţiei părţilorseparate de produs şi produselor ornamentale.Acest fapt este convenabil creatorilor de modă şiproducătorilor de confecţii care vor putea înre-gistra elemente separate de produs, fără a lelega de produse concrete. Spre exemplu, un

buzunar sau un tip de garnisire care vor putea fiutilizate pentru orice tip de produs (sacou,pantaloni, fustă, scurtă etc.).

O altă prevedere a Proiectului de Lege esteconceptul designului neînregistrat, similar celuicomunitar. Această nouă formă de protecţieîmbină aspecte privind protecţia prin dreptul deautor şi prin designul industrial. Chiar şi fărăînregistrare, Comunitatea Europeană acordăautomat desenelor şi modelelor industrialeprotecţie pentru o perioadă scurtă. Protecţiadurează trei ani din data în care designul a devenitaccesibil publicului. Designul comunitar neîn-registrat este convenabil în special pentruprodusele cu durată medie de viaţă ca cele dinindustria modei. În acest caz, însă, pentru a reuşiacţiunea împotriva inculpatului, este necesar săse demonstreze că copierea a avut loc. În lipsaprocedurii de înregistrare pentru designul neîn-registrat, este important de păstrat documentelece atestă data la care designul a fost creat şi ceacând a fost făcut accesibil publicului pentru primadată [6].

Dreptul de autor

Produsele “haute couture” sau unicat (de lux) pot fiprotejate prin legea dreptului de autor, deoarecenu pot fi multiplicate din motivul complexităţiiconfecţionării (executării).

Atât legislaţia naţională, cât şi cea internaţionalăprivind dreptul de autor este orientată spreprotecţia creaţiei intelectuale în domeniulliteraturii, artei şi ştiinţei, care includ şi opereleartei aplicate. Obiecte ale artei aplicate suntconsiderate şi produsele vestimentare, bijuteriile,pălăriile, genţile şi încălţămintea.

Autorul beneficiază de dreptul exclusiv de autorasupra operei (lucrării) sale, acesta rezultând dinsimplul fapt că ea a fost creată şi materializatăîntr-o anumită formă. Pentru stabilirea, exercitareaşi menţinerea unui drept de autor nu este necesarde îndeplinit nici o formalitate de înregistrare şi nutrebuie achitată nici o taxă. De menţionat, însă, căautorul va trebui să demonstreze faptul că el estecel care a creat opera sau modul în care a fostconcepută, de aceea există încă o alternativăpentru titularul drepturilor exclusive de autor, şi

Inte

llect

us 2

/200

6

26

anume cea de înregistrare în Registrul oficial destat al operelor ocrotite prin dreptul de autor îndecursul termenelor de ocrotire a dreptului deautor.

Titularul dreptului de autor posedă un dreptexclusiv de valorificare a operei sale care constăîn efectuarea, permiterea sau interzicereareproducerii operei, difuzării operei, importăriioperei, demonstrării publice a operei, comunicăriipublice a operei etc.

Durata de protecţie cu titlul de drept de autorpentru operele de artă decorativă sau aplicatăeste de 25 de ani de la data apariţiei legale aoperelor sau de la data creării lor [7].

Este necesar de menţionat faptul că dreptul deautor asupra unui design vestimentar poate fipierdut în cazul în care sunt efectuate copiimultiple, iar unele elemente ale produselor “hautecouture” sunt utilizate în produsele utilitare. Acesteproduse vestimentare şi elemente ale lor pot fi deasemenea înregistrate în calitate de designindustrial.

Mărcile

Pentru a-şi asigura produsele, creatorii de modăîşi protejează în mod agresiv numele de brand-urişi logo-uri prin legile ce administrează protecţiamărcilor.

Marca este definită ca “orice cuvânt, literă, cifră,elemente figurative şi culori sau orice combinaţiea acestora” utilizate de persoanele fizice saujuridice pentru a diferenţia produsele sauserviciile proprii de cele ale altor persoane fizicesau juridice. În afară de funcţia de diferenţiere,marca mai are şi funcţia de reclamă, de garanţiea calităţii, organizare a pieţei, de monopol, deprotecţie a consumatorului şi producătorului, deconcurenţă.

Marca are tendinţa de a funcţiona cel mai bine înformă de cuvinte, embleme, logo-uri sau sim-boluri, protejând astfel designerii împotrivacontrafacerii [8].

Certificatul de înregistrare a unei mărci reprezintăgaranţia drepturilor exclusive (de a utiliza şi deinterzice folosirea, fără consimţământul titularului,

în operaţiunile comerciale semne identice sausimilare celor pentru care marca a fost înregis-trată) asupra unei mărci pentru un termen de 10ani cu posibilitatea prelungirii termenului deprotecţie pentru o perioadă nelimitată [9].

Producătorii de confecţii îşi pot proteja creaţiileprin marcarea acestora cu mărcile înregistrate.Consumatorii recunosc marca şi asociazăcalităţile produsului cu aceasta. Un exemplu demarcă este imaginea unui aligator aparţinândfirmei “LA CHEMISE LACOSTE” sau logo-ul“dublu-C” al firmei “CHANEL”.

Consumatorul recunoaşte aceste semne graficeale produselor originale şi astfel nutreşte anumiteaşteptări ale unei anumite valori a produsului caresă corespundă mărcii date.

În calitate de mărci se mai protejează şi diverseelemente decorative sau chiar repere aleproduselor vestimentare.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Legea privind protecţia mărcilor va protejacreatorul de modă împotriva utilizării neautorizatea unei mărci înregistrate, însă nu va protejadesignul produsului vestimentar în sine. Astfel,contrafăcătorul poate efectua reproducţia exactă a

27

Inte

llect

us 2

/200

6

designului confecţiei, fără a încălca dreptulasupra unei mărci înregistrate [2].

Invenţiile şi modelele de utilitate

În cazul în care produsul vestimentar se caracte-rizează prin noutate, rezultă dintr-o activitateinventivă şi este susceptibil de aplicare indus-trială, acesta poate fi protejat în calitate deinvenţie sau model de utilitate [10]. Indiferent defaptul dacă produsul vestimentar dispune dedesign original, dacă aspectul său exterior estedeterminat de o funcţie tehnică, acesta va fiprotejat în calitate de invenţie sau model deutilitate.

privind concurenţa neloială. În acest mod, undesigner trebuie să demonstreze că o vânzare aunei còpii a produsului său induce în eroareconsumatorul, deoarece publicul a însuşit un „aldoilea înţeles” al mărcii. Reclamarea concurenţeineloiale se poate face în cazul în care acuzatul acopiat designul reclamantului şi acea copie a fostdată drept produsul reclamantului [2].

În alineatul 2, art. 10 bis al Convenţiei de la Parisse subliniază că un act de concurenţă neloialăeste orice act săvârşit “contrar practicilor cinstite înmaterie industrială sau comercială”, iar înalineatul 3 actele de concurenţă neloială suntdefinite ca fiind “orice fapte de natură a crea

Produs vestimentar de protecţie Produs vestimentar cu antebraţe hidrofobeA

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

Brevetul de invenţie este un titlu de protecţie ceconferă titularului, inventatorului sau întreprin-zătorului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei,dreptul de a dispune de brevet şi dreptul de ainterzice terţilor să efectueze fără acordul săuurmătoarele acţiuni: să fabrice, să folosească, săofere spre vânzare, să vândă sau să importe înaceste scopuri produsul brevetat sau produsulobţinut prin procedeul brevetat pe o perioada de20 de ani [11].

Concurenţa neloială

În conexiune cu încălcarea unui drept de marcă,mulţi designeri încearcă să-şi protejeze mărcileşi creaţiile vestimentare prin revendicarea legii

confuzie, prin orice mijloace, cu întreprinderea,produsele sau activitatea industrială ori comer-cială ale unui concurent; afirmaţiile false înexercitarea comerţului, de natură a discreditaîntreprinderea, produsele sau activitatea indus-trială ori comercială ale unui concurent; indicaţiilesau afirmaţiile care în exercitarea comerţului suntsusceptibile de a induce publicul în eroare asupranaturii, modului de fabricare, caracteristicilor,calităţii sau cantităţii mărfurilor”.

În Republica Moldova acţiunile privind concurenţaneloială sunt administrate prin Legea cu privire laprotecţia concurenţei nr. 1103-XIV/2000 caredefineşte concurenţa neloială ca “acţiunileagentului economic de a obţine avantaje neînte-

Inte

llect

us 2

/200

6

28

meiate în activitatea de întreprinzător, ceea cecontravine legislaţiei cu privire la protecţiaconcurenţei, aduce sau poate aduce prejudiciialtor agenţi economici sau poate prejudiciareputaţia lor în afaceri”.

Alte acte de concurenţă neloială sunt:

a) răspândirea informaţiei false sau neautenticecare poate cauza daune unui alt agent eco-nomic şi (sau) poate prejudicia reputacţia lui;

b) inducerea în eroare a cumpărătorului privindcaracterul, modul şi locul fabricării, pro-prietăţile de consum, utilitatea consumului,cantitatea şi calitatea mărfurilor;

c) compararea neloială în scopuri publicitare amărfurilor produse sau comercializate decontravenient cu mărfurile altor agenţieconomici;

d) folosirea neautorizată, integrală sau parţială,a mărcii comerciale, emblemei de desem-nare a altor obiecte ale proprietăţii industriale,firmei unui alt agent economic, copiereaformei, ambalajului şi aspectului exterior almărfii unui alt agent economic;

e) obţinerea nelegitimă a informaţiei ce con-stituie secretul comercial al unui alt agenteconomic, folosirea sau divulgarea acestuia[12].

ConcluziiModa este o industrie masivă care prosperă într-un mediu global competitiv, indiferent de protecţiajuridică minimală a designului său creativ. Deşimoda este considerată neserioasă şi efemeră,importanţa sa economică şi influenţa culturalăeste enormă [13].

Copierea modelelor în industria modei este unfenomen obişnuit. Creatorii de modă au nevoie deun statut care să-i protejeze împotriva actelor deplagiere (copiere) a modelelor lor. Pentru protecţiacreaţiilor lor, designerii pot recurge la diverse legivizate de proprietatea intelectuală. Aceştia însătrebuie să decidă singuri, reieşind din avantajele şidezavantajele fiecărui sistem de protecţie, ce calede protecţie să aleagă şi să apeleze la opiniaspecialiştilor în domeniu. Protecţia creaţiilorvestimentare se poate face prin una din legilemenţionate anterior sau prin cumularea câtorva legi.

Bibliografie:1. www.wikipedia.org

2. www.bc.edu

3. www.fashionlaw.org

4. Legea privind protecţia desenelorşi modelelor industriale nr. 991/1996

5. L. Goremîchina, L. Sibov „Legea RepubliciiMoldova privind protecţia desenelorşi modelelor industriale: prevederi şi per-spective”, „Lecturi AGEPI”, simpozion anual,ediţia VIII, 20-21 aprilie 2005

6. www.serjeants.co.uk

7. Legea privind dreptul de autor şi drepturileconexe nr. 293-XIII/1994

8. www.leda.law.hrvard.edu

9. Legea privind mărcile şi denumirilede origine a produselor nr. 588-XIII/1995

10. Legea privind brevetele de invenţienr. 461-XIII/1995

11. www.agepi.md

12. Legea cu privire la protecţia concurenţeinr. 1103-XIV/2000

13. www.scmonitor.com

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

The fashion is a massive industry that prospers in the global competitive medium, indepen-dently on the minimal juridical protection of creative design thereof. The large consumedclothing product is often copied, infringing thus the author rights. This sector is in mostcases connected with the counterfeit and the unfair competition, prevailed in the wholeworld. The clothing creations protection may be realized by the existent laws, the mode ofapplication of which is analyzed in the present article.

29

Inte

llect

us 2

/200

6

Deci, în jurisprudenţă se consideră obiectal dreptului de autor orice operă de creaţieintelectuală, care reprezintă rezultatul activităţiicreatoare. Conform art. 6, alin. 2, al legii nr. 293-XIII/1994 privind dreptul de autor şi drepturileconexe (în continuare - Lege) obiecte ale dreptuluide autor sunt:

a) operele literare (cărţi, broşuri, articole,programe pentru computer etc.);

b) operele dramatice şi muzical-dramatice,scenariile, proiectele de scenarii, libretele,sinopsisul filmului;

c) operele muzicale cu/sau fără text;

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

DREPTUL DE AUTORASUPRA OPEREI {TIIN|IFICE

dr. Aurelia LUPAN,specialist principal,Sec\ia ]nregistrare rezultate [tiin\ifice,AGEPI

O categorie mai puţin studiată, care generează diverse dispute şi interpretări în sferaprotecţiei proprietăţii intelectuale prin dreptul de autor, o constituie obiectul şi modul deprotecţie a operelor ştiinţifice. De regulă, opera ştiinţifică se adresează inteligenţei umane,pe când opera literară sau de artă - în special laturii sentimentale a fiinţei umane. Deci,opera ştiinţifică nu e neapărat nevoie să posede o înaltă valoare estetică, ci doar sătransmită informaţii într-o formă cât mai clară. Opera ştiinţifică, la fel ca orice altă operăliterară sau de artă, protejată prin dreptul de autor, trebuie să conţină un element foarteimportant – elementul creativităţii. Creativitatea este o activitate umană, care conduce laapariţia a ceva calitativ nou şi care se deosebeşte prin originalitate, unicitate şi prin altetrăsături specifice.

d) operele coregrafice şi pantomimele;

e) operele audio-vizuale (cine-, tele-, videofilme,filme cu diapozitive etc.);

f) operele de pictură, sculptură, grafică şi alteopere de artă plastică;

g) operele de arhitectură, urbanistică şi de artăhorticolă;

h) operele de artă aplicată;

i) operele fotografice şi cele obţinute printr-unprocedeu analogic fotografiei;

j) hărţile, planurile, schiţele, operele plasticereferitoare la geografie, topografie, arhitecturăşi alte ştiinţe;

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

30

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEk) operele derivate şi integrante (traducerile,adaptările, prelucrările operelor literare, deartă, ştiinţifice, aranjamentele operelormuzicale, precum şi enciclopediile, antolo-giile, culegerile, bazele de date etc.). Operelederivate şi integrante sunt ocrotite prin dreptulde autor, indiferent de faptul dacă operele înbaza cărora au fost acestea create sau pecare le includ reprezintă sau nu obiecte aledreptului de autor;

l) alte opere.

Noutatea este una dintre caracteristicile crea-tivităţii unei opere protejate prin dreptul de autor.Potrivit opiniilor mai multor cercetători ai dreptuluide autor, această noţiune devine, în cazul dat,sinonimul originalităţii. Ea poate reprezenta unnou conţinut, o nouă formă a operei, o nouăconcepţie. De asemenea, originalitatea exprimătimbrul personalităţii autorului, cu alte cuvinte,este o manifestare internă a autorului. Opera„trebuie să fie rezultatul unei activităţi de creaţieintelectuală a autorului, ceea ce înseamnă că eatrebuie să fie originală în sens subiectiv, înînţelesul de a reflecta însuşirile spirituale aleautorului, talentul, personalitatea sa”.

Însă originalitatea este un criteriu subiectiv şi relativ,atunci când se referă la personalitatea autorului.Originalitatea se manifestă la nivelul expresiei, înconcepţia ei subiectivă care, potrivit definiţiei lui H.Desbois, este „maniera în care creaţiile suntcomunicate publicului”. Pe lângă concepţia subiec-tivă a originalităţii, o răspândire tot mai mare o areconcepţia obiectivă asupra originalităţii opereiştiinţifice. Conform acestia, opera merită să fie luatăsub protecţie doar în cazul în care diferă de ceea ceeste deja cunoscut, important fiind, în definitiv,rezultatul obţinut. Noutatea operei reprezintă uncriteriu obiectiv, dar, totodată, lipsa noutăţii nuprivează opera de originalitate. În ce priveşte limbajuloperei ştiinţifice, acesta este în majoritatea cazurilorstandardizat, practic nici nu se poate vorbi despreoriginalitatea lui în sfera dreptului de autor, mai alesatunci când ne referim la limbajul ştiinţelor reale.

Operele ştiinţifice includ orice creaţieintelectuală originală şi nouă, indiferentde forma de exprimare sau modalitateaei de creaţie. Art. 6, alin. 1, al Legii

stipulează că dreptul de autor se extindeasupra operelor literare, de artă sauştiinţifice exprimate în următoareleforme:

a) scrisă (manuscris, dactilografie, note muzi-cale etc.);

b) orală (rostire publică, interpretare publicăetc.);

c) audio-video imprimare (mecanică,magnetică, numerică, optică etc.);

d) de imagine (desen, schiţă, tablou, plan,desen tehnic, cine-, tele-, video-, sau foto-cadru etc.);

e) volumetrico-spaţială (sculptură, model,machetă, construcţie etc.);

f) în alte forme cunoscute în prezent sau careurmează să fie descoperite.

Examinată ca obiect al dreptului de autor, operaştiinţifică poate fi clasificată în funcţie de diverselecriterii abordate. Însă operele structurate, fiecareîn parte, se conformează regimului juridic alcategoriei de opere din care fac parte. În literaturade specialitate se întâlnesc mai multe tipuri declasificări, ţinându-se cont de:

Ô domeniul de creaţie intelectuală;

Ô gradul de originalitate al operei (opereoriginale şi derivate);

Ô gradul de spontaneitate în creaţie (operecreate din proprie iniţiativă sau opere execu-tate la comandă);

Ô numărul de autori (opere personale, comune,colective).

Clasificând obiectele dreptului de autor dupădomeniul de creaţie, menţionăm că operaştiinţifică are un loc aparte comparativ cu operaliterară sau de artă. În legislaţia unor ţări operaştiinţifică se include în sfera operelor literare, înalte cazuri opera ştiinţifică face parte din diversecategorii de opere, cum sunt: studiile, cursurileuniversitare, manualele, proiectele şi documen-taţiile ştiinţifice.

Se consideră operă originală acea lucrare care afost creată fără folosirea unei opere existente. Încazul utilizării unei opere preexistente, apar operederivate, care-i preiau elementele. În art. 6, alin. 2,

ASP

ECTE

AC

TUA

LE

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

31

Inte

llect

us 2

/200

6

litera k), se menţionează că în calitate de operederivate şi integrante trebuie examinate traduce-rile, adaptările, enciclopediile, antologiile ş.a.Pentru a fi considerată operă derivată, lucrareatrebuie să întrunească următoarele condiţii:

Ô folosirea unei sau a mai multor operepreexistente ce creează, într-o măsură maimare sau mai mică, dependenţa faţă deopera originală;

Ô autorul operei derivate trebuie să o influenţezecreativ, să aibă o contribuţie creatoare proprie,deci, lucrarea să fie o creaţie intelectuală.

Protecţia acordată de lege operelor derivate esteacordată cu condiţia să nu existe prejudiciericauzate autorilor operei originale.

Operele create din proprie iniţiativă reprezintăprodusul creativităţii unui singur autor. Acestafurnizează ideea şi tema operei, realizând şilucrarea în una din formele acceptate de preve-derile Legii. Opera executată în baza unui contractde comandă, este considerată operă de comandă.Ea trebuie să corespundă cerinţelor legii, întrunind,totodată, condiţiile stipulate în contractul decomandă. Pe lângă condiţiile contractului, operatrebuie să respecte asemenea stipulări cum suntlegalitatea şi originalitatea, indiferent de forma deexprimare şi destinaţia lucrării. Numai astfel ea vafi considerată drept obiect al dreptului de autor,intrând sub incidenţa ocrotirii legale. În categoriaoperelor create la comandă se includ şi operele deserviciu, care pot fi realizate de salariat prinîncheierea unui contract de muncă sau fără acesta.În cazul de faţă, lucrarea poate fi calificată drept:

Ô o simplă contribuţie de muncă;

Ô o contribuţie creatoare.

În funcţie de realizarea operei, autor al ei poate ficonsiderat angajatul sau instituţia care remune-rează salariatul tocmai pentru îndeplinirea acestuilucru.

O altă categorie de clasificare ţine de pluralitateaautorilor. Opera personală este creată de unsingur autor, pe când opera comună constituierezultatul unei colaborări creatoare a doi sau maimulţi coautori. Antrenarea mai multor autori larealizarea unei opere unitare se consideră dreptcriteriu principal de definire a unor opere comune.Ele pot fi divizibile, dacă autorii realizează con-

tribuţii separate, unde fiecare este autorul părţiisale de contribuţie şi coautor al unei opere întregi,sau indivizibile, atunci când contribuţia nici unuiadintre autori nu poate fi individualizată de impli-carea celorlalţi. Operele colective sunt nişte operecomplexe, adeseori fiind alcătuite din opere denatură diferită. Drept opere colective sunt consi-derate culegerile ştiinţifice, enciclopediile,dicţionarele etc. Articolul 11 din Lege stipulează înce mod se aplică dreptul de autor pentru operelecu caracter ştiinţific respective.

Un alt aspect al calificării operelor ştiinţifice încalitate de obiect al dreptului de autor îl reprezintădemarcajul clar între operele ştiinţifice şi rezul-tatele ştiinţifice relevate de o asemenea lucrare,care necesită o protecţie specifică. Însă, pe de oparte, este extrem de dificil de a realiza protecţianecesară unei descoperiri, să zicem, iar pe dealtă parte, lucrarea respectivă nu se încadrează înlimita cercetărilor privind protecţia dreptului deautor. Până în prezent încă nu a fost ratificată într-un număr suficient de state, pentru a intra învigoare, Convenţia internaţională privind dreptulde autor, încheiată la Geneva, referitoare laprotecţia descoperirilor ştiinţifice. În unele ţări cafosta URSS, Cehoslovacia, Bulgaria etc., regle-mentările anterioare protejau în mod expresdescoperirile ştiinţifice. Având în vedere faptul căproblema protecţiei descoperirilor ştiinţifice estedificil de realizat în practică, soluţionarea eidefinitivă mai rămâne pe ordinea de zi a legisla-torilor. În ce priveşte esenţa obiectului protecţieidreptului de autor în cazul operelor ştiinţifice,există două opinii diferite: unii specialişti consi-deră că obiectul protecţiei îl reprezintă originali-tatea ştiinţifică, ci nu exprimarea formală, pe cândalţii admit că trebuie protejat modul în care omulde ştiinţă/autorul îşi exprimă ideile sale.

O semnificaţie deosebită o au, în calitate deelement de creaţie, titlurile operelor ştiinţifice. Totuşi,dacă am admite ideea protecţiei titlului ca parteintegrantă a operei ştiinţifice, ar însemna că dupăpublicarea unei lucrări ştiinţifice cu titlul, să zicem,„Codul muncii, comentat şi adnotat”, nici un alt autornu şi-ar putea intitula identic opera lui, având acelaşisubiect, ceea ce reprezintă un nonsens.

În unele cazuri, Legea dreptului de autor limiteazăsfera creaţiilor ştiinţifice care se bucură deprotecţie, cu toate că ele constituie rezultatul uneiactivităţi intelectuale. Soluţionarea acestor

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

32

probleme ar stimula cercetarea, dezvoltareaştiinţei în general, eliminând monopolul asupraideilor, acestea nefiind protejate prin dreptul deautor. Art. 7, alin. 1, din Lege stipulează că nu potbeneficia de protecţie legală şi nu constituieobiecte ale dreptului de autor următoarele lucrări:

a) documentele oficiale (legile, hotărârilejudecătoreşti, alte documente), precumşi traducerea lor oficială;

b) simbolurile şi semnele statului (drapelele,stemele, ordinele, semnele monetare etc.);

c) expresiile folclorice;

d) noutăţile zilei şi faptele cu caracter de simplăinformaţie.

În art. 9, alin. 2 al Acordului privind aspectelecomerciale ale drepturilor de proprietate intelec-tuală (TRIPS) este specificat că „protecţia drep-turilor de autor se extinde asupra expresiilor, darnu asupra ideilor, procedurilor, metodelor defuncţionare sau concepţiilor matematice ca atare”.De exemplu, renumita formulă a lui Einstein dinTeoria probabilităţii, E=mc2, nu poate fi protejatăprin dreptul de autor, însă exprimarea acestei teoriiprin articole publicate în revistele de specialitatedevin protejate prin acest drept. Astfel, un singurdocument poate conţine o idee neprotejată şi oformă obiectivă protejabilă de exprimare a ei.

Prin termenul „idee”, care este folosit în modgeneric, denumim diferite forme ale cunoaşteriilogice cu diferite înţelesuri. Termenul este similarteoriilor şi descoperirilor. Acestea aparţin unuifond comun, compus din tot ceea ce a creat şi atransmis umanitatea (cunoştinţele din domeniulştiinţei, literaturii, artei, moralei etc.) şi constituieun motiv suficient pentru a le exclude în forma loriniţială de sub incidenţa oricărei protecţii. Ele sunt

acceptate ca fiind o lege a muncii de creaţie. Deci,se exclude de la protecţie, ca obiect al dreptuluide autor, ideea în sine, fiind protejată doar formaîn care este ea exprimată. Prin urmare, o condiţiedeterminantă pentru protecţia ideii este caaceasta să fie realizată sub forma unei opere decreaţie intelectuală.

Astfel, ideea poate fi examinată drept esenţă aunei opere ştiinţifice, pe când obiectul protecţieidevine forma, expresia ideii şi nu ideea însăşi.Aici forma apare ca obiect de protecţie. Dacă prinidee înţelegem gândirea pură, neexteriorizată,atunci forma ei, menţionată mai sus, devine ocondiţie a protecţiei prin dreptul de autor.

Concluzionăm că, atât categoria operei ştiinţifice,considerată ca fiind obiect al dreptului de autor,cât şi modul de protecţie a ei, e mult prea specificşi în multe cazuri discutabil, nefiind cercetatăsuficient. Nu există încă răspuns la multe întrebăriprivind tema abordată. Pe viitor, este dezirabilărealizarea unei investigaţii aprofundate pemarginea acestui subiect. Opera ştiinţifică încalitate de obiect al dreptului de autor rămâne a fiun element important care asigură progresultehnico-intelectual al civilizaţiei.

Bibliografie:

1. Legea nr. 293-XIII/1994 privind dreptul deautor şi drepturile conexe

2. L. Dănilă. „Dreptul de autor”, Editura All Beck,Bucureşti, 2005

3. Y. Eminescu. „Dreptul de autor”, EdituraLumina Lex, Bucureşti, 1997

4. A. Ionaşcu, A. Comşa, N. Mureşan. „Dreptulde autor în RSR”, Editura Academiei,Bucureşti, 1969

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

Being insufficient investigated both the category of the scientific work consideredas author right object and the mode of protection thereof are too much specific and in mostof cases are controversial. There is no answer on many questions relating to the tackledmatter. For the future, it is desirable to realize some profound investments in this field.The scientific work as an object of the author right remains an important element providingthe technical and intellectual progress of the civilization.

33

Inte

llect

us 2

/200

6

Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexeinclude, în subtext, şi supoziţia că generaţiileanterioare de creatori trebuie să-i susţină pecolegii lor de breaslă care sunt în viaţă. E vorba dearticolul 17, alin. 10, în care este specificat: „…laexpirarea termenului de ocrotire a dreptului deautor, opera devine un bun public”. Aceastăafirmaţie nu înseamnă că, devenind un bunpublic, opera de creaţie este înmormântată însertarele arhivelor. Dimpotrivă, lucrările clasicilorsunt intens valorificate, republicate, tirajate, iar dinaceste acţiuni beneficiază, în sensul material alcuvântului, doar editorii, persoanele care nu aunimic comun cu munca de creaţie.

În rezultatul valorificării operelor care au devenitun bun public, ceilalţi membri ai societăţii se alegdoar cu satisfacţii spirituale, cu beneficiu moral.

VALORIFICAREA OPERELOR DEVENITEBUN PUBLIC: CONTINUITATE{I LIANT

Nicolae RUSU, scriitor, directorulFondului Literar al Uniunii Scriitorilordin Republica Moldova

Este firească tendinţa oamenilor de creaţie de a se impune în societatea umană ca o forţăregeneratoare, manifestându-se cât mai plenar, mai variat şi mai complex în perfecţionareamăiestriei artistice. Acest lucru este deosebit de important în relaţiile dintre generaţiile decreatori, în contextul dat existând noţiunile de „îndrumător” şi „discipol”. Aceştiareprezintă două-trei generaţii, de regulă în succesiune, noţiunile rămânând însă valabile şipentru clasici, în raport cu generaţia de ultimă oră.

Din aceste considerente, se încadrează în spiritullogicii normale pretenţiile oamenilor de creaţie dea li se acorda o anumită cotă din beneficiulmaterial obţinut de la valorificarea operelordevenite un bun public. În acelaşi articol 17 alLegii, la alin. 11, este deja prevăzut că „operelecare au devenit bunuri publice pot fi valorificateliber, dacă se respectă drepturile personale(morale) ale autorului. Guvernul poate stabilidefalcări în fondurile culturii (literar, muzical, deartă plastică etc.) pentru valorificarea operelorcetăţenilor Republicii Moldova care au devenit unbun public”.

Pornind de la realitatea că modificarea făcută prinLegea nr. 29-XIV din 28 septembrie 1998 nustabileşte modul de realizare a acestor prevederi,la modificările şi completările ulterioare ale Legii

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

34

privind dreptul de autor şi drepturile conexe enecesar să se ţină cont de următoarea propunerea autorilor pentru completarea art. 17, alin. 11:„Indiferent de prevederile art. 7 (alin. 1-c) şi deprima propoziţie a alineatului 11 al prezentuluiarticol, la solicitarea respectivelor uniuni decreaţie, Guvernul stabileşte defalcări la fondurilede cultură – literar, muzical, de artă plastică – dela valorificarea operelor de expresie folclorică şi aoperelor cetăţenilor Republicii Moldova care audevenit un bun public. Permisiuni privind condi-ţiile de plată a defalcărilor la fondurile menţionateanterior, pentru valorificarea operelor de folclor şia celor devenite un bun public, elibereazăorganizaţia de administrare pe principii colectivea drepturilor patrimoniale, creată conform art. 35al prezentei Legi. Organizaţia va stabili mărimeadefalcărilor egală cu 50% din tarifele stabilitepentru valorificarea în modul respectiv a operelororiginale, ocrotite de dreptul de autor.”

Aceasta ar fi, deci, premisa obţinerii şiîn plan material a unui liant durabil,precum cel care există între spiritulcreaţiei artistice al diferitelor generaţii,fenomen ce constituie temelia culturală aunei naţiuni. Adoptând aceste completărila Legea privind dreptul de autor şidrepturile conexe, Legislativul de laChişinău ar demonstra că nu-i esteindiferentă situaţia precară în careexistă astăzi oamenii de creaţie dinRepublica Moldova.

Din defalcările de la valorificarea operelor deexpresie folclorică şi a operelor cetăţenilorstatului nostru, devenite un bun public, fondurileliterar, muzical şi de artă plastică ar acordaajutoare materiale şi medicamente, în specialpersoanelor de vârstă înaintată, ar oferi burse decreaţie artiştilor talentaţi, tinerilor autori, ar ajutafamiliile celor decedaţi pentru a le valorificaopera, ar subvenţiona diverse proiecte de creaţie.Astfel, s-ar realiza şi în spaţiul nostru basarabeancontinuitatea în timp, organică şi firească, întregeneraţiile de creatori.

De multe ori această continuitate nu are şanse dea se realiza plenar din cauza unor imperfecţiuni şicarenţe ale legislaţiei. Unul din multiplele „clen-ciuri” ale Legii privind dreptul de autor şi drepturileconexe este, de exemplu, prescripţia ce se conţineîn articolul 21, care specifică aspectul reproduceriireprografice a operelor de către biblioteci, instituţiide arhivă şi de învăţământ. În toată lumea civilizatăpentru reprografica operelor se achită o anumitătaxă din care se plăteşte în mod obligatoriu şiremuneraţia de autor. Legislatorii noştri, însă, aupreferat să nu invoce acest aspect şi au adoptatdoar partea ce stabileşte cazurile în care „sepermite reproducerea reprografică nonprofitabilă,fără consimţământul autorului sau al altui titular aldreptului de autor şi fără plata remuneraţiei deautor, dar cu indicarea obligatorie a numeluiautorului, a cărui operă este valorificată, şi a surseide împrumut (…)”. Urmează apoi trei momente –a), b) şi c) – pentru specificarea situaţiilor în carese permite reprografica fără plata remuneraţiei deautor – în special, de către biblioteci, instituţii dearhivă şi de învăţământ, atunci când e cazul de arestabili un exemplar (doar unul!) de carte distrusăsau un text separat (doar unul!) în scopuri didac-tice, ştiinţifice, de studiu, personale.

Al doilea (şi ultimul) alineat al acestui articolscoate în vileag poziţia inobiectivă/părtinitoare alegislatorilor de la Chişinău care au evitat săprecizeze şi situaţiile ce presupun plata remune-raţiei de autor: „Reproducerea reprograficăindicată la literele b) şi c) ale alin. (1) se admite încazul când biblioteca, arhiva sau instituţia deînvăţământ nu dispun (sublinierile noastre - N.R.)de licenţa pentru reproducerea reprografică pecare o eliberează organizaţia de administrare peprincipii colective a drepturilor patrimoniale aleautorilor (…)”.

Formularea acestui alineat este mai mult decâtambiguă: dacă se admite reprografica în cazul încare instituţiile respective nu dispun de licenţă, cese întâmplă când ele au licenţă? (Poate era cazulsă se adauge un „şi” în expresia „… se admite şiîn cazul când biblioteca, arhiva (…)”?) Au dreptulsă xerocopieze vreun text? Se plăteşte remune-raţia de autor sau nu? Mai ales că pentru reprodu-cerea reprografică a operei (stabilită la litera (a)

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

35

Inte

llect

us 2

/200

6

din textul acestui articol) biblioteca sau instituţiade arhivă, precum se înţelege, e obligată sădispună de licenţa organizaţiei de administrare peprincipii colective a drepturilor patrimoniale,situaţie în care se achită, evident, şi remuneraţiade autor.

Asemenea ambiguităţi sunt şi în alte articole aleLegii privind dreptul de autor şi drepturile conexe,

ele necesitând în permanenţă intervenţia legis-latorilor. Aceste situaţii confirmă o dată în pluspostulatul anticilor că totul curge şi se schimbă,viaţa fiind într-o eternă mişcare.

Or, pentru a asigura firescul liant dintre generaţiilede creatori, e necesar ca relaţiile social-umane săfie mereu racordate la timpul prezent. Doar înasemenea caz societatea umană are viitor.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

As is well known, at the expiration of the author right protection the work became publicproperty. However, the works of classics are strongly used, reedited, replicated, but in thoseactions gain, in the material sense of the word, only editors, persons having nothing com-mon to the creative work. Taking into consideration the above mentioned the pretensionsof the creative people on granting them some share from the material gain obtained fromthe utilization of the works becoming the public property, present a logical deduction.

La 4 mai 1941 s-a născut, la Parcova, Edineţ, Valentin GUDUMAC, doctor habilitat în medicină,

profesor universitar, şeful Laboratorului central de cercetări ştiinţifice, “Om Emerit” al Republicii

Moldova, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator Remarcabil”.

Activitatea de cercetare s-a concretizat în cele peste 250 de lucrări publicate în reviste de specialitate

din ţară şi din străinătate, inclusiv 4 monografii, 10 lucrări didactice. Este autor a 25 de invenţii şi

coautor a peste 120, majoritatea dintre acestea fiind implementate în sistemul Ministerului Sănătăţii

(laboratoarele de diagnostic clinic ale instituţiilor curativo-practice), complexul agroindustrial,

procesul didactico-ştiinţific al USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ciclurile de lucrări prezentate de

profesorul V. Gudumac la saloanele mondiale de invenţii “EUREKA” (Bruxelles, Belgia, 1993-2001),

“INPEX” (Pittsburgh, SUA, 1995), Iaşi (1994), Geneva (1998-2001) au fost menţionate cu 14

medalii de aur şi 5 medalii de argint.

Deţine titlurile onorifice de “Om Emerit” al Republicii Moldova (1996), “Inventator de Elită” clasa

I, România (1996) , Medalia de Aur “Henry Coanda” cl. I, pentru merite deosebite în creaţia tehnică,

Medalia de Aur OMPI „Inventator Remarcabil” (2001).

CALENDAR

Inte

llect

us 2

/200

6

36

Spre regretul nostru, doar un număr foarte mic deinvenţii ajunge să fie implementat în practică şi, înrezultatul acestor implementări, puţini inventatorise aleg cu anumite dividende economice.

De ce se întâmplă astfel? Cui trebuie să i seadreseze inventatorul pentru a-şi implementainvenţia? Din ce cauză agenţii economici refuzăinvenţiile care le-ar putea aduce dividendeeconomice considerabile? De ce inventatorii seconsideră înşelaţi şi jefuiţi de antreprenorii carele implementează invenţiile?

Aceasta este doar o parte din întrebările la careinventatorii ar dori să găsească răspuns. Autorulacestor rânduri a încercat să răspundă la uneledin întrebările formulate, pe baza propriei expe-rienţe de implementare a invenţiilor sale, în

CALEA ANEVOIOAS+DE LA INOVA|IE LA IMPLEMENTARE

dr. Tudor BOUNEGRU,Universitatea de Stat din Moldova

Orice inventator doreşte ca invenţia sa să fie implementată în practică pentru a obţine,pe lângă satisfacţia morală inerentă, şi anumite dividende economice. E o aspiraţiefirească, absolut normală. Însă, din păcate, în procesul implementării invenţiilor,inventatorii întâmpină probleme enorme. De cele mai multe ori agenţii economici îi refuzădin start. Alteori, aceştia manifestă un oarecare interes faţă de invenţia propusă, dar pânăla urmă se dezic. În multe cazuri, însă, condiţiile de implementare a invenţiei propusede agentul economic sunt considerate de către inventator ofensatoare, inadmisibileşi atunci el îşi retrage invenţia.

speranţa că recomandările în cauză vor fi de folostinerilor inventatori.

Pentru început, vom încerca să ne edificămasupra faptului de ce nu toate invenţiile se aplicăîn practică. Există foarte multe cauze, însă celeesenţiale le considerăm a fi următoarele:

1) Unele invenţii, în definitiv, nu vor fi implemen-tate în practică, deoarece noutatea lor ştiin-ţifică reprezintă, de fapt:

Ô doar o altă variantă de realizare a unuiprocedeu cunoscut, deja implementat înpractică;

Ô o substanţă (compoziţie) puţin modificată faţăde prototip, care deja se utilizează în practică;

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

37

Inte

llect

us 2

/200

6

Ô o modificare nesemnificativă a unui aparat,utilaj, dispozitiv.

Autorul fiind conştient de acest fapt, unicul scop albrevetării este obţinerea unui nou brevet;

2) Inventatorul consideră că implementareainvenţiei sale ar aduce un avantaj substanţialeconomiei naţionale, argumentând princalculele cheltuielilor şi profitului ce poate fiobţinut din realizarea mărfurilor sau serviciilorproduse în rezultatul implementării invenţieipropuse. În realitate, însă, atunci când se facstudii de fezabilitate mai amănunţite, devineclar că cheltuielile reale sunt cu mult maimari, în timp ce profitul este, respectiv, mairedus decât cel scontat; prin urmare, imple-mentarea invenţiei în cauză nu este raţională;

3) Invenţia nu are şanse de a fi implementată,deoarece nu se încadrează în regimul defuncţionare al economiei ţării (nu existămaterie primă sau piaţă de desfacere, nuexistă forţe de muncă calificate, infrastructură,sunt necesare cheltuieli considerabile pentruimplementare etc.);

4) Nu există persoane sau structuri capabile săse ocupe de implementarea invenţiei;

5) Autorul nu ştie cui ar putea să i se adresezepentru a-şi implementa invenţia.

De cele mai multe ori, inventatorii începători, dupăce îşi brevetează invenţia, se prezintă cu brevetulla una din întreprinderile care produc deja articolesimilare sau, în funcţie de profilul lor, ar putealansa fabricarea unui nou produs conforminvenţiei propuse. Spre dezamăgirea inventa-torului, conducătorii întreprinderii refuză să apliceinvenţia. Agenţii economici au nevoie nu debrevete, ci de cu totul altceva: documentaţie deproiect, descrierea tehnologiei de producere, unbusiness-plan de aplicare a tehnologiei - docu-mente pe care inventatorul nu le are.

Şi totuşi, cui urmează să se adreseze titularulunui brevet pentru a-şi implementa invenţia?Răspunsul este simplu. Inventatorul trebuie săgăsească o organizaţie de resort care, în bazaacestei invenţii, să elaboreze în continuare

tehnologia de producere, documentaţia de proiectşi business-planul, o astfel de organizaţie poatefi:

Ô Un institut tehnologic;

Ô Un institut ştiinţific de ramură;

Ô Un institut de proiectări;

Ô Un birou de construcţii.

Institutele tehnologice sunt organizaţii tehnico-ştiinţifice care se ocupă nemijlocit de elaborareatehnologiilor de implementare a inovaţiilorştiinţifice. De regulă, aceste institute au o bază deproducere foarte bună (uzine, fabrici, ateliereexperimentale), specialişti în domeniul proiectării,economişti capabili să elaboreze un studiu defezabilitate sau un business-plan, specialişti înmarketing şi reclamă. De multe ori, pentruelaborarea tehnologiilor se creează instalaţii-pilot(o instalaţie mai mică după parametri, dar în careprocesele tehnologice decurg similar), o linie deproducere-pilot sau o întreprindere-pilot. Aici estestudiată şi optimizată tehnologia, apoi se elabo-rează documentaţia de proiect finală şi business-planul. Adeseori, în acest scop, este nevoie de acrea un set de utilaj-model, o linie-model sau oîntreprindere-model, având dimensiuni şicapacităţi reale de producere, la care să fieajustată tehnologia. În instituţia respectivă sestudiază pieţele de comercializare a producţieipreconizate sau a serviciilor, piaţa de materieprimă şi forţa de muncă, infrastructura necesară.Se elaborează un business-plan de implemen-tare, după care demarează implementareapropriu-zisă a invenţiei (tehnologiei).

Institutele ştiinţifice de ramură sunt, în esenţă,aceleaşi institute tehnologice, însă în cadrul lor seefectuează şi cercetări ştiinţifice fundamentale îndomeniul dat. Ele dispun de potenţialul tehnic şispecialiştii necesari pentru a elabora tehnologiilede aplicare a invenţiilor, documentaţia de imple-mentare corespunzătoare şi sunt capabile de asoluţiona problema implementării invenţiilor ce ţinde profilul acestui institut.

Institutele de proiectări şi birourile de construcţiideseori sunt profilate în domeniul construcţiilor de

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

38

maşini şi al diferitelor utilaje din metal, maseplastice şi alte materiale. Către aceste unităţisunt orientate invenţiile, al căror titlu începe cucuvintele: “maşină…”, “aparat ...”, “instalaţie”,…“linie…”, “dispozitiv…”. Instituţiile în cauză potsoluţiona de sine stătător problema implemen-tării invenţiilor din domeniul de referinţă.

De menţionat că multe întreprinderi mari dispunde birouri de construcţii proprii. De asemenea,unele concerne-gigant au în componenţa lorinstitute de proiectări sau institute tehnologice.Prin urmare, inventatorul poate să-şi propunăinvenţia pentru implementare şi unor astfel deîntreprinderi.

După cum am subliniat mai sus, pentru a fiimplementată, invenţia trebuie să fie transformatăîn tehnologie. În linii generale, în calea ei spreimplementare o invenţie parcurge următoareleetape:

1. Selecţia;

2. Studiul de fezabilitate;

3. Studiul tehnologic;

4. Elaborarea instalaţiei-pilot;

5. Testarea, ajustarea şi optimizarea tehnologiei;

6. Proiectarea;

7. Elaborarea business-planului;

8. Activitatea de marketing şi promovare.

La prima etapă, institutul tehnologic va selectainvenţia după criteriul corespunderii necesităţilor şiprofilului unităţii date. Deocamdată, încă nu se poatespune clar dacă ea va fi implementată sau nu.

În continuare, se iniţiază un studiu de fezabilitatea implementării acestei invenţii în practică. Pentruaceasta, se estimează cheltuielile legate delansarea procesului de producţie, de producereapropriu-zisă, de materia primă şi forţa de muncănecesară, se estimează piaţa de desfacerea noilor produse, riscurile de producţie, riscurilede desfacere.

Atunci când studiul de fezabilitate demonstreazăcă implementarea acestei invenţii îi va aduce

întreprinderii un profit real, este efectuat, încontinuare, un studiu tehnologic, fiind proiectate şiconstruite linia de producere sau utilajul, nece-sare pentru lansarea noii producţii. Dacă estecazul, se creează o instalaţie-pilot, pentru optimi-zarea tehnologiei. Odată cu înregistrarea para-metrilor tehnologici necesari, ce ţin de produsulscontat, se efectuează atestarea tehnologiei şiprodusului. Concomitent, începe elaborareadocumentaţiei de proiect pentru o întreprinderesau o linie de aplicare a acestei tehnologii.

Obţinând documentele necesare, care permitlansarea tehnologiei date, se purcede la ela-borarea unui business-plan de implementare, seefectuează un studiu de marketing şi de promo-vare a noii producţii. După ce au fost perfectatedocumentele de proiectare, business-planul,studiul de marketing etc., acestea sunt propuseîntreprinderilor care au posibilitatea de a aplicainvenţia (tehnologia). Ţinem să menţionăm că laoricare dintre etape procesul de “implementare” ainvenţiei poate fi stopat, invenţia fiind scoasă depe “rampă”.

Cele mai mari şanse de a-şi implementa inven-ţiile le au titularii care activează în institutetehnologice, birouri de proiectări, instituţii ramu-rale etc., dotate cu întreprinderi experimentale,secţii de producţie sau institute tehnologiceafiliate. Aceştia au posibilitate să efectueze totcomplexul de cercetări pentru a pregătii docu-mentaţia necesară în vederea lansării producţiei.În instituţiile de ramură cercetările efectuate sunt,de regulă, axate tehnologiilor. Aceste instituţii secompletează cu utilaj tehnologic de producere dincare se poate uşor construi o linie pentru testareaviitoarei tehnologii sau o instalaţie de producere-pilot pe care să fie modelate şi studiate noiletehnologii.

În unele ţări există instituţii de cercetări ştiinţificefundamentale şi instituţii de învăţământ superiorpe lângă care funcţionează întreprinderi deproducere sau birouri de construcţie, secţiiexperimentale etc., capabile de a elabora tehno-logii pe baza invenţiilor propuse. Inventatorii afiliaţiunor astfel de instituţii au şanse mai mari de a-şiimplementa propriile invenţii.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

39

Inte

llect

us 2

/200

6

În cea mai dificilă situaţie se află inventatorii careactivează în instituţiile de cercetări ştiinţificefundamentale şi în instituţiile de învăţământ,precum şi inventatorii particulari, care nu auposibilitatea de a efectua la locul lor de lucrustudii tehnologice, proiectări şi calcule econo-mice. Aceştia insistă în zadar pe la ministere şialte structuri statale, pe la agenţii economici,propunându-şi invenţiile sau solicitându-leajutorul. Doar în cazuri exclusive, când implemen-tarea invenţiei nu necesită mari schimbări înprocesul tehnologic existent, când nu se solicitănoi avize de producţie sau noi standarde deproducţie, mai pot conta pe susţinerea agenţiloreconomici. Deseori agenţii economici îşi atribuieîn mod abuziv drepturile asupra invenţiei, lăsân-du-l pe inventator cu “buzunarele goale”. Estefoarte greu să-ţi revendici dreptul asupra noutăţiitehnologiei de producţie dacă cineva modificădoar tehnologia, iar produsul rămâne acelaşi. Seîntâmplă că agenţii economici interzic în general,după implementare, accesul inventatorilor peteritoriul întreprinderii lor.

Un inventator poate să nu ştie cum seefectuează un studiu de fezabilitate, otehnologie sau un business-plan, dar este,pur şi simplu, obligat să cunoască cadrullegislativ privind protecţia drepturilor deautor asupra invenţiei sale. În momentulcând îşi propune să-şi implementezeinvenţia, el trebuie să fie deja iniţiat îndomeniul respectiv, să ştie ce documente(contracte) şi cu cine urmează să leîncheie la fiecare etapă de implementare.Şi, bineînţeles, trebuie să consulte unjurist bun, înainte de a întocmi şi a semnadocumentele în cauză.

Dar ce să facă inventatorul atunci când în ţara sanu există posibilităţi de a-şi implementa inven-ţiile? El nu are altă ieşire decât să-şi vândăinvenţia. Şi aceasta poate fi comercializată nu atâtagenţilor economici, cât, mai curând, instituţiilorcare transformă invenţia în tehnologii. Adică,indiferent de ţara în care activează inventatorul,cumpărătorul rămâne acelaşi.

O invenţie poate fi comercializată:

Ô prin intermediul expoziţiilor de inventică;

Ô prin bursele de invenţii;

Ô prin adresări directe către potenţialii cumpă-rători;

Ô prin prezentarea ei în reţeaua Internet, încataloage speciale;

Ô prin distribuirea unor prospecte potenţialilorcumpărători;

Ô prin angajarea brokerilor;

Ô prin intermediul “tehno-parcurilor”, “business-incubatoarelor” şi altor agenţii specializate înpromovarea invenţiilor.

Cum se estimează costul unei invenţii? Esteprevizibilă euforia unui inventator novice caredeţine o invenţie “fantastică” ce urmează a fiimplementată. De regulă, pentru început elstudiază piaţa unor astfel de mărfuri, creându-i-seimpresia că aceasta este destul de extinsă. Apoitânărul inventator apreciază costul de piaţă alprodusului-analog şi cheltuielile de producere,prin diferenţa lor calculându-şi profitul net.Perspectiva e „fabuloasă”. Va fi, în sfârşit, foartebogat. De obicei, inventatorul numeşte eventua-lului cumpărător o sumă a costului invenţiei saleaproximativ egală cu suma potenţialului profitcalculat de el. Iată aici îl aşteaptă cea mai maredezamăgire. În timpul tratativelor cumpărătorul vaoferi o sumă cu mult mai mică şi nu doar dinmotivul că are în faţă un novice, ci fiindcă:

Ô cumpărătorul a estimat mai real cheltuielilede producere, piaţa de materie primă, piaţade desfacere şi riscurile de producţie, fiindgata să-i dovedească inventatorului acest faptcu lux de argumente;

Ô implementând invenţia, cumpărătorul tinde, larândul său, să obţină un profit. De regulă,cota profitului pe care doreşte să-l obţinăcumpărătorul (el investeşte banii) este cumult mai mare decât cota profitului ce îi vareveni inventatorului. Aceasta este realitatea.Inventatorul poate pretinde la cel mult 20%din profitul scontat din implementareainvenţiei sale. Acest profit poate fi maisubstanţial doar în cazuri foarte rare. Având învedere aceste circumstanţe, inventatorul careiniţiază tratative cu un cumpărător trebuie să-şi

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 2

/200

6

40

fixeze “de acasă” rata cotei minime din profit,pe care o poate accepta. Pentru început, însă,trebuie să-şi stabilească o valoare maximărezonabilă (cerinţele de genul: „50% din profitsă-i revină inventatorului” sunt neserioase şinu pot fi acceptate de către cumpărător dinstart);

Ô dacă cumpărătorul este un institut tehnologicsau un birou de proiectare, care dintruînceput trebuie să elaboreze tehnologia,business-planul şi alte documente necesarepentru lansarea producţiei, atunci apareurmătoarea dilemă – cine va implementainvenţia (tehnologia): institutul în cauză sauinventatorul. În cazul când inventatorul decidesă implementeze personal invenţia, posibilcă el va plăti acestui institut efectuareacercetărilor necesare nu dintr-un credit careurmează să fie ulterior rambursat dindividendele scontate, ci din banii proprii. Altăvariantă ar fi implementarea invenţiei de cătreun institut tehnologic, care va negocia cuinventatorul cotele de repartizare a profitului.Spre regretul nostru, constatăm că tratativelede stabilire a cotei profitului au acelaşialgoritm: inventatorul poate pretinde la celmult 20% din profitul ce îi va reveni institutuluitehnologic pentru elaborarea tehnologiei. Larândul său, institutul tehnologic va purtatratative cu agentul economic angajat săimplementeze tehnologia, contând deasemenea pe maximum 20% din profitulîntreprinderii. Nu este greu de calculat căinventatorului îi vor reveni doar 4% din profitulnet pe care îl va avea agentul economicangajat să aplice tehnologia elaborată înbaza invenţiei propuse. Şi aceasta se poaterealiza doar într-o situaţie cu totul favorabilă;

Ô în unele cazuri, invenţia se comercializeazăfără a fi solicitate anumite calcule de esti-mare a costului ei. Pentru un inventatornovice, căruia îi surâde această şansă,soluţia dată va fi cea mai convenabilă.

O problemă foarte delicată, pe care am dori s-oexaminăm în contextul dat, este însuşireafrauduloasă a invenţiilor străine. Invenţiile, ideileîn general, au fost dintotdeauna şi continuă să fie

furate, dat fiind faptul că în practică este foartegreu să dovedeşti că cineva ţi le-a sustras. Să nuuităm că se implementează tehnologia, nuinvenţia, iar în procesul implementării tehnologieiinvenţia suferă adeseori modificări sau esteutilizată doar parţial. Pe parcurs „iau naştere” alteinvenţii, prin modificarea invenţiei primare. Deregulă, instituţia care elaborează o tehnologie pebaza invenţiei propuse, atunci când apare o nouăinvenţie, include autorul primei invenţii în listaautorilor invenţiei derivate din ea. Însă sunt foartemulte cazuri când invenţiile sunt însuşite fraudu-los, fără ca inventatorul să ştie despre aceasta.Mai jos vom examina câteva modalităţi de delapi-dare a invenţiilor:

1) Ideea invenţiei este sustrasă din bazele dedate ale agenţiilor de proprietate intelectuală,din publicaţiile lor oficiale, din revistele ceconţin referinţe, fără ca inventatorul să ştiedespre aceasta. Modalitatea dată este ceamai răspândită, deoarece persoanele caresăvârşesc frauda sunt oameni de ştiinţă şi potdescifra cu uşurinţă formulele din invenţiadescrisă în aceste publicaţii. Descifrareainvenţiei este şi mai simplă atunci când sepublică un exemplu de aplicare a invenţiei. Ceurmează, o ştim cu toţii. Conţinutul invenţieieste modificat un pic, după care se breveteazăo altă invenţie de către alţi titulari, ori invenţiadată este aplicată clandestin, fără ca inventa-torul să cunoască acest lucru;

2) Ideea invenţiei este furată în timpul tratativelordintre inventator şi “implementator”, atuncicând inventatorul descrie amănunţit esenţainvenţiei sale, deseori prezentând şi mostresau utilaj confecţionat pentru aplicareainvenţiei. La o anumită etapă “implementa-torul” va spune că invenţia dată nu-l intere-sează sau că nu-i convine preţul, în realitate,însă, va aplica invenţia, fără ca inventatorul săştie despre aceasta;

3) Fiind versat în domeniul protecţiei invenţieisale, inventatorul încheie un contract cu“implementatorul” privind clauzele drepturilorasupra invenţiei şi asupra profitului ce îi revine.Însă şi în acest caz se pot produce escrocherii:“implementatorul” îi va dovedi inventatorului că

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

41

Inte

llect

us 2

/200

6

din aplicarea invenţiei s-au obţinut dividendecu mult mai mici decât cele preconizate sau cănu s-a obţinut nimic. În atare situaţie, inventa-torul are posibilitatea să organizeze un auditasupra activităţii economice a acestei între-prinderi pentru a elucida situaţia reală în cepriveşte implementarea invenţiei;

4) Fiind unul dintre autorii invenţiei, inventatoruleste “furat” de coautorii, care sunt, uneori,doar “figuranţi”. De regulă, aceşti “figuranţi”sunt persoane cu funcţii de răspundere, cepot contribui la implementarea invenţiei(pentru aceasta au şi fost incluşi în lista

autorilor). Anume ei poartă tratativele privindimplementarea invenţiei şi atunci când apardividende economice ei pot să-l lase pe inventatorîn general fără nimic sau să-i plătească mai puţindecât merită.

Cu siguranţă, în aceste rânduri n-au fostelucidate toate modalităţile de delapidare ainvenţiilor. Oricum, inventatorul trebuiesă fie atent la formularea descrierii invenţiei,s-o facă “greu descifrabilă” atât în procesultratativelor de implementare, cât şi înmomentul perfectării documentelorde aplicare a invenţiei.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

During the process of implementing the inventions, inventors face the great challenges.Practically, only a small part of the inventions reaches to be implemented and as a result ofthis implementation few inventors obtain the economic dividends. Why such things arehappen? Whom shall the inventor address to in order to implement the invention? Why theeconomic agents refuse inventions that could make the considerable economic dividends?Why the inventors consider themselves deceived and robed by the entrepreneurs whoimplement their inventions? The author tried answer some formulated questions on thebasis of his proper experience in implementation of his inventions.

CALENDAR

La 6 aprilie 1951 s-a născut, la Scoreni, Străşeni, Galina LUPAŞCU, doctor habilitat în biologie,

şefa Laboratorului de imunogenetică vegetală al Institutului de Genetică al AŞM, deţinătoare a

Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”.

Este autor şi coautor a 170 de lucrări ştiinţifice în publicaţii naţionale şi internaţionale de prestigiu,

printre care 3 monografii, inclusiv una de autor, un catalog, 2 recomandări metodice, 25 de brevete de

invenţie.

Pentru ciclul de lucrări “Elucidarea formelor de interacţiune plantă-patogen şi a posibilităţii de

inducere a rezistenţei la unele culturi agricole” devine Laureat al Premiului Prezidiului AŞM (1998).

A participat la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică de la Geneva (l999), Bucureşti

(1999), Chişinău (1999, 2000, 2001), la care a obţinut mai multe medalii de aur, bronz şi diplome de

menţiune.

Inte

llect

us 2

/200

6

42

În scopul dezvoltării continue a relaţiilor reciprocavantajoase stabilite între Agenţia de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova(AGEPI) şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărcidin România (OSIM) anual se organizeazăîntruniri bilaterale la nivel de directori generali, încadrul cărora se efectuează un schimb productivde informaţie şi opinii privind realizarea obliga-ţiunilor părţilor ce decurg din Convenţia decolaborare dintre AGEPI şi OSIM, semnată laChişinău în martie 2000 şi a Adendum-urilorulterioare la aceasta.

În anul curent reuniunea bilaterală a avut loc înperioada 5-8 iunie la Orhei, Republica Moldova.Delegaţiile OSIM şi AGEPI, conduse de DirectorulGeneral OSIM dl Gabor VARGA şi Directorulgeneral AGEPI dl Ştefan NOVAC, au reiteratoportunitatea continuării colaborării prodigioasecare s-a stabilit între specialiştii oficiilor noastrepe parcursul celor paisprezece ani de conlucrarecolegială. Tematica dezbaterilor din anul curents-a axat pe analiza cooperării dintre cele douăinstituţii în perioada ce s-a scurs de la ultimaîntâlnire, schimbul de experţi, participareareciprocă la simpozioane şi alte acţiuni organizatede Părţi, relaţiile oficiilor cu alte instituţii guverna-mentale şi non-guvernamentale şi extindereaacestor relaţii în scopul creării unui climatfavorabil pentru protecţia şi respectarea dreptu-

REUNIUNEA BILATERAL+AGEPI − OSIM

rilor de proprietate industrială şi intelectuală înţările noastre. Un subiect primordial în discuţii l-aconstituit schimbul de informaţii referitor laetapele procesului de aderare a unui stat laUniunea Europeană, rolul oficiilor de proprietateintelectuală şi regimul lor statutar juridic. Delega-ţiile s-au informat reciproc despre acţiunileîntreprinse în scopul transpunerii în legislaţianaţională a aquis-ului comunitar în materie deproprietate industrială, despre necesitateaconsolidării capacităţilor instituţionale ale oficiilor,identificarea mecanismelor şi resurselor disponi-bile în acest scop, cât şi despre rolul tehnologiilorinformaţionale în dezvoltarea sistemului naţional

de PI şi integrarea în sistemul european, precumşi interconexiunea acestuia cu alte sistemeinformaţionale la nivel naţional şi regional.S-a discutat, de asemenea despre, evoluţiaînregistrării obiectelor de proprietate industrială înviitorul apropiat, inclusiv a desenelor şi modelelorindustriale şi necesitatea dezvoltării unei noipolitici de promovare a proprietăţii intelectuale şide prestare a serviciilor în domeniu.

În rezultatul dezbaterilor efectuate a fost semnatProcesul verbal al întrunirii bilaterale la nivel dedirectori generali din 5-8 iunie 2006. Documentulconţine o serie de activităţi concrete şi direcţiileprioritare ale colaborării dintre cele două oficii, înspecial pe probleme de integrare europeană.

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

43

Inte

llect

us 2

/200

6

TEHNOLOGII CU CONSUM REDUSDE ENERGIE {I SURSE ALTERNATIVEDE ENERGIE

În cadrul Clubului Naţional Parteneriat „Ştiinţăşi Business”, pe 19 mai curent, în incinta

Hotelului Naţional din Chişinău, a avut loc cea de-

a doua reuniune a oamenilor de ştiinţă şi antre-

prenorilor. Evenimentul dat face parte din

Programul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

în sectorul tehnico-ştiinţific, fiind organizat de

Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Moldova

(MRDA) în cooperare cu Academia de Ştiinţe a

Moldovei (AŞM) şi Agenţia de Stat pentru Pro-

prietatea Intelectuală (AGEPI), cu susţinerea

Fundaţiei SUA de Cercetări Civile şi Dezvoltare

(CRDF).

Manifestarea a întrunit circa 150 de participanţi din

sfera businessului şi ştiinţei, precum şi repre-

zentanţi ai structurilor de stat şi organizaţiilor

internaţionale, care au pus în discuţie cele mai

stringente probleme din domeniul energeticii. Au

fost prezentate, de asemenea, inovaţiile din

domeniul energeticii, fiind distribuit şi „Catalogul

Inovaţiilor Top în Energetică”.

În deschiderea reuniunii a rostit un cuvânt de

salut acad. Gheorghe DUCA, Preşedintele AŞM. O

serie de programe de granturi pentru implemen-

tarea inovaţiilor au prezentat dr. L. ROMANCIUC,

Director Executiv MRDA, A. CHAKHOYAN, Manager

Programe Industriale CRDF, V. AFANASIEV,

Director Agenţia pentru Inovare şi Transfer

Tehnologic, AŞM, M. IOVU, (INTAS).

Din partea comunităţii businessului au fost

prezenţi la şedinţa respectivă reprezentanţii

întreprinderilor „EFES Vitanta Moldova Brewery”

SA, „Glass Container Company” SA etc.

La şedinţa ordinară a Clubului acad. I. BOSTAN,

rector UTM, a prezentat o serie de minihidro-

centrale pentru conversiunea energiei cinetice a

apei râurilor fără construirea barajelor, iar dr. Vl.

BERZAN de la Institutul de Energetică al AŞM a

propus un generator asincron cu excitaţie

capacitativă. Savanţii au expus şi alte idei îndrăz-

neţe în susţinerea genericului reuniuni de a aplica

în economia naţională tehnologii cu consum

redus de energie sau de a asimila în producţie

noi surse alternative de energie, şi anume:

dr. D. MÎNDRU de la FCP “Scinti” - instalaţie de

încărcări metalice prin schînteie de tip ”ALIER-55”,

dr. M. POLEACOV de la Laboratorul de Energie

Eoliană al Uniunii Inventatorilor şi Raţiona-

lizatorilor din Moldova - instalaţie energetică

eoliană, dr. N. CONSTANTINOV de la Asociaţia

Energiei Eoliene din Comrat - instalaţie de

biogaze, dr. D. SERBAN de la Institutul de Fizică

Aplicată al AŞM - procedeu de preparare a

celulelor solare din siliciu.

În cea de-a doua parte a şedinţei Clubului au avut

loc discuţii şi negocieri între oamenii de ştiinţă şi

oamenii de afaceri.

Programul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

în Sectorul Tehnico-Stiintific «Science & Techno-

logy Entrepreneurship Program» (STEP-2006)

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 2

/200

6

44

mai prevede pentru anul curent trei reuniuni

din domeniile: nanotehnologiilor, ingineriei

industriale, produselor şi materialelor noi;

produselor ecologic pure şi ingineriei mediului;

producerii echipamentului medical, preparatelor

farmaceutice din materie primă autohtonă şi

substanţelor biologic active. La şedinţele pre-

conizate vor fi prezentate, de asemenea, rezulta-

tele ştiinţifice cu aplicare practică.

P.S. Prima şedinţă a Clubului Naţional „Ştiinţă şibussines”, desfăşurată în martie curent, a avut catematică „Biotehnologiile agricole, fertilitateasolului, securitatea alimentară şi managementuldeşeurilor din sectorul agro-alimentar”. Cuaceastă ocazie, dl Gh. Duca, preşedintele AŞM, aopinat că fondarea Clubului şi editarea Catalo-gului Inovaţiilor în diverse domenii ale economieinaţionale reprezintă acele mecanisme destimulare a cooperării între ştiinţă şi bussinesullocal care vor contribui la implementarea rezulta-telor cercetărilor ştiinţifice şi a tehnologiiloravansate în practică.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

CALENDAR

La 20 iunie 1945 s-a născut, la Buţeni, Hănceşti, Ludmila Eţco, doctor habilitat în medicină,profesor universitar, şef al Departamentului ştiinţific obstetrică al Institutului de Cercetări Ştiinţifice îndomeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, deţinătoare a Medaliei de Aur OMPI „Inventatorremarcabil”.

L. Eţco a participat la numeroase saloane de inventică: “AGEPI-1997”, Expoziţia Internaţională“MoldMedizin”, Expoziţia specializată “Know-how Exchange-98”, Expoziţia femeilor inventatoare dela Geneva (Elveţia), “Expo-Hanovra-2000” (Germania), Expoziţia Internaţională Specializată“INFOINVENT”, ediţiile 1999, 2000 şi 2001.

Este autor a circa 220 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 ghiduri naţionale, 3 monografii şi 20 de invenţiibrevetate.

45

Inte

llect

us 2

/200

6

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei,

Gheorghe Duca, a menţionat că fondarea noilor

instituţii academice va asigura creşterea poten-

ţialului ştiinţific al ţării, prin urmare, şi creşterea

economică.

La universitatea şi liceul în cauză vor învăţa gratuit

150-200 de persoane. Ele vor fi selectate din

instituţiile de învăţământ din ţară, luându-se în

consideraţie nu numai capacităţile copiilor, dar şi

interesul lor faţă de ştiinţă.

“Acestea trebuie să fie persoane devotate cu trup

şi suflet ştiinţei”, a menţionat în cadrul dezbaterilor

deputatul din partea PCRM Eva Gudumac,

membru corespondent al AŞM, cunoscut medic

din republică.

Unii deputaţi din opoziţie s-au pronunţat împotriva

proiectului, menţionând că asemenea cadre pot fi

pregătite şi în condiţiile sistemului de învăţământ

existent. Deputatul Ion Guţu a declarat că Acade-

}N MOLDOVA VOR FI FONDATEUNIVERSITATEA ACADEMIC+{I LICEUL ACADEMIC

În Moldova vor apărea în curând Universitatea Academică şi Liceul Academic, care vorpregăti cadre ştiinţifice pentru Academia de Ştiinţe a RM. Amendamentele la legislaţie,necesare pentru crearea lor, au fost adoptate în prima lectură în cadrul unei şedinţe recentea Parlamentului.

mia de Ştiinţe ar putea deschide filiale la institu-

ţiile universitare, organizând nemijlocit în cadrul

lor antrenarea copiilor talentaţi în munca ştiinţifică.

Academicianul Gheorghe Duca a adus mai multe

argumente în favoarea înfiinţării noilor instituţii.

Anume acum, în perioada implementării Codului

cu privire la ştiinţă şi inovare, au fost atestate

neajunsuri serioase în sistemul de pregătire a

cadrelor ştiinţifice. “Situaţia social-economică din

ţară a stimulat afluxul tot mai mare de tineri

cercetători în ştiinţă, însă fără o bază ştiinţifică

adecvată este imposibil de a obţine progrese în

dezvoltarea societăţii contemporane”, a subliniat

Preşedintele AŞM.

Practica creării unor atare instituţii de învăţământ,

aflate sub conducerea nemijlocită a Academiei de

Ştiinţe, nu este nouă. Ea este aplicată cu succes

în multe state ale UE, de exemplu, în Franţa şi

Italia, precum şi în ţările vecine - România şi

Ucraina.

Agenţia “NOVOSTI-MOLDOVA”

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

Inte

llect

us 2

/200

6

46

Descendent din familia unui ofiţer alarmatei ruse din oraşul Ekate-rinoslav (Dnepropetrovsk), IurieLealikov absolveşte Şcoala profe-sională de construcţii (1927) şiInstitutul de fizică, chimie şi mate-matică din localitate (1932),aptitudinile sale creative fiindremarcate de către profesorul dechimie analitică Anatol Zanko şi,îndeosebi, de către profesorul dechimie anorganică, cunoscutulsavant Lev Pisarjevschi, căruia IurieLealikov i-a consacrat cartea „Omul care a stat devorbă cu electronii”, apărută în 1978, la doar câţivaani de la trecerea în nefiinţă a protagonistului.

După absolvirea facultăţii, Iurie Lealikov desfă-şoară o amplă activitate la Institutul Metalurgic dinDneprodzerjinsk (1932–1941) în calitate deasistent, conferenţiar şi şef al Catedrei de chimie,elaborându-şi teza de doctorat „Metoda polaro-grafică de analiză şi aplicaţiile ei la determinareametalelor feroase”, pe care o susţine în 1940. Întimpul celui de-al doilea război mondial esteevacuat, împreună cu întreg corpul didactic, maiîntâi la Magnitogorsk, apoi la Institutul de mineritdin Nijni Taghil, iar din 1945 conduce Catedra dechimie a Institutului de minerit din Krivoi Rog.

În 1952 Iurie Lealikov este numit în frunteaCatedrei de chimie analitică a Universităţii de Statdin Moldova. Peste un an susţine cu brio teza„Polarografia sărurilor topite”, pentru obţinereatitlului ştiinţific de doctor habilitat în chimie. În1961 este ales membru corespondent, iar în1965 – membru titular al AŞM. I se încredinţează

{COALA SAVANTULUIIURIE LEALIKOV

Numele academicianului Iurie Lealikov (1909–1976) se asociază azi cu cel alprestigioasei şcoli ştiinţifice întemeiate la Chişinău prin eforturile sale nemijlocite.El a contribuit plenar la crearea şi consolidarea cercetării în ramura chimiei, precumşi a învăţământului general în acest domeniu, la elaborarea noii literaturi de specialitate –de factură monografică, didactică, de popularizare a ştiinţei.

diverse funcţii de răspundere: şefde catedră, decan al Facultăţii dechimie (1952–1954) şi prorectorpentru ştiinţă al Universităţii de Statdin Moldova (1954–1957), şef alLaboratorului de chimie analitică alAŞM, fondat şi consolidat nemijlocitde către el (1957–1961) şi secretarştiinţific general al AŞM (1961–1963).

La Chişinău Iurie Lealikov estepreocupat îndeosebi de acestdomeniu nou, abia intrat în atenţia

chimiştilor, al polarografiei. Abordează cu compe-tenţă şi rigoare tema de pionierat „Studii polaro-grafice cu electrozi solizi”, realizând primelerezultate în domeniul aplicării polarografiei cuelectrozi din metale nobile în studiul electroanalitical metalelor platinice, compuşii cărora pot intra înreacţie cu mercurul metalic, făcând inadmisibilăfolosirea electrodului de mercur picurător. Studiulaprofundat al comportării metalelor platinice înfuncţie de forma electrodului, natura metalului,mediul reactant, potenţialul de polarizare şi alţifactori au permis elaborarea unor noi metode dedozare a acestora, sinteza compuşilor mai puţinobişnuiţi, având proprietăţi netradiţionale. Cutimpul, polarografia a depăşit perimetrul univer-sitar, devenind o temă de studiu la nivel academic.În cadrul Institutului de Chimie al AŞM, este extinsăconsiderabil aria de aplicare a noului domeniu decercetare, obiectul de studiu constituindu-l o seriede materiale noi, substanţe biologic active,componente sau ingrediente ale produselorindustriei alimentare şi vinicole. Au fost inventate şiconstruite noi aparate şi dispozitive, s-au elaborat

NU

ME

NO

TORI

I

47

Inte

llect

us 2

/200

6

noi metode analitice de o sensibilitate adecvată,rapiditate optimă, certitudine teoretică şi exactitatemaximă.

Academicianul Iurie Lealikov a fost iniţiatorulşi animatorul unor înalte forumuri ştiinţificedesfăşurate la Chişinău, având drept subiectpolarografia şi aplicarea acesteia la analizamaterialelor semiconductoare, determinareapesticidelor în toate mediile de viaţă: apă, sol, aer,ţesuturile plantelor şi ale animalelor, şi în particu-lar, în produsele de vinificaţie, parfumerie etc.

A pregătit 36 de doctori şi 2 doctori habilitaţi închimie. Este autorul a 209 articole ştiinţifice şi altescrieri de valoare. Cu pasiune şi dexteritateştiinţifică elabora manuale, monografii, îndru-mare, cărţi de popularizare a ştiinţei. Iată doarcâteva titluri: „Metode fizico-chimice de analiză”(1948), „Analiza minereurilor de fier şi mangan”(1954), „Chimia analitică a semiconductorilor”(1975), „Organizarea laboratoarelor chimiceuzinale” (1976), „Automatizarea şi mecanizarealucrărilor în laboratoarele chimico-analitice”(1976), „Chimia în economia naţională a Moldo-vei” (1976), „Bazele teoretice ale analizei calitativemoderne” (1978, post-mortem) ş.a. Prima lucraremenţionată a cunoscut 5 ediţii şi a fost tradusă înlimbile română, engleză, poloneză, chineză; ceade a doua a apărut în 2 ediţii. Savantul poseda unsimţ dezvoltat al umorului, o dovadă în plus estecartea sa „Chimia în orele de răgaz” (3 ediţii:1977, 1981, 1989 – toate apărute post-mortem),precum şi manuscrisul său întitulat „Şi chimiştiiştiu să glumească!”.

Am avut şansa de a mă încadra mult preadevreme în pleiada Ablov-Lazurievski-Lealikov,generaţie mai înaintată în vârstă decât mine cu celpuţin două decenii, să fiu în preajma uneipersonalităţi de talia savantului Iurie Lealikov, celcare avea să fie, mai târziu, referentul tezei melede doctorat „Săruri complexe ale cuprului cuhidroxiacizii”. Referinţa pe 8 pagini de text, datatăcu 8 ianuarie 1958, o păstrez până azi. Am lucratapoi, cot la cot, în diverse comisii de specialitateşi consilii ştiinţifice şi pretutindeni l-am cunoscutca pe un bun coleg şi prieten mai vârstnic,înzestrat cu o nemărginită putere şi dragoste demuncă, un om care iubea cu toate fibrele sufle-tului său nobil viaţa, natura, oamenii.

Iurie Lealikov era o fire deschisă, având uncaracter complex, în care naivitatea de copil se

împletea cu raţiunea lucidă de cercetător-inventator, cu blajinătatea şi bunăvoinţa pentru ceidin jur, cu echitatea, principialitatea şi, mai ales,cu exigenţa faţă de sine, dar şi de subalterni,aducând un suflu nou, o atmosferă de creativitateîn orice colectiv în care i-a fost dat să muncească.Intuiţia înnăscută şi pasiunea pentru studiereaproblemelor noi, de o stringentă actualitate auconstituit mobilurile ce i-au permis să se con-sacre unor vaste domenii de cercetare prinaplicarea celor mai diverse metode fizico-chimice.El a ales polarografia, încă atunci pe când acestdomeniu al ştiinţei de abia prindea contur,incitând spiritele chimiştilor. Şi nu a greşit, dinmoment ce rezultatele cercetărilor sale suntapreciate azi atât de înalt. Iată doar un exemplu,spicuit din volumul „Schiţe de chimie analitică” alreputatului savant din spaţiul post-sovietic, IurieZolotov: „O valoroasă şcoală de polarografiştiactivează cu succes la Chişinău. Ctitorul acesteidirecţii este Iurie Lealikov”.

A fost un om foarte ingenios, având un extra-ordinar spirit de observaţie. Vioi, iute în mişcări,jovial, mereu fredona vreo melodie şi radia debucurie. Dar mai era şi din cale afară de distrat,încât putea să-şi încurce galoşii şi chiar săîmbrace un palton străin, lăsându-l pe al său încuier, ca să-şi dea seama de gafa comisă doardupă ce ajungea acasă. Şi toate se terminau, deobicei, cu un hohot de râs inconfundabil, sonor caun clopot de argint şi atât de molipsitor, încâtstârnea în jur o veselie generală. Se întâmplasă-l vezi adeseori abătut, dar se descurca lesneîn cele mai grele situaţii. Amator de a colindalumea în lung şi în lat, demonstra o comunicati-vitate ieşită din comun. Poznaş din fire, putea săse ascundă în tufarii din faţa Institutului de Chimiecu camera de luat vederi pentru „a vâna” imaginihazlii, cu care să-i bucure pe colegii săi debreaslă. Îi plăcea mult să ticluiască texte defelicitări şi toasturi în versuri - totdeauna vesele,pline de umor şi voie bună. Colegii săi îi răspun-deau cu aceeaşi dragoste şi preţuire. Astfel, laConferinţa consacrată jubileului de 50 de ani aipolarografiei (Chişinău, 1972), numită în glumă„Lealikongres” – cu invitaţi din multe ţări ale lumii,participanţii i-au plăzmuit în versuri un ditamai ziarde perete, cuprinzând 170 de rânduri grupate în47 de versete, iar acestea, la rândul lor, în 6„Lealititluri”.

NU

ME

NO

TORI

I

Inte

llect

us 2

/200

6

48

Acum mai bine de un sfert de veac, în 1980, laeditura AŞM a fost tipărită o schiţă biograficăconsacrată academicianului Iurie Lealikov, careîntruneşte, pe lângă paginile inedite din viaţa şicreaţia sa, o serie de evocări ale discipolilor şicolegilor săi. Aceste succinte aduceri-aminte, ladepărtare de ani, sunt deosebit de relevante, elereconstituind pregnant personalitatea integră areputatului savant.

Eugeniu Russev, membru corespondent alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, cunoscut savantfilolog şi istoric, subliniază: „Iurie Lealikovmanifesta un interes nici pe departe de diletantfaţă de filozofie, era preocupat de istoria ştiinţei,reacţiona cu multă pasiune la problemele decultură pe care le cunoştea, era fascinat decuvântul poetic, iubea cărţile şi le colecţiona cumultă pricepere”.

Academicianul Vladimir Andrunachievici, cunos-cut savant din lumea matematicii, apreciacalitatea lui Iurie Lealikov de a fi un om al gându-lui îndrăzneţ şi înălţător, preocupat fiind de marileprobleme ale civilizaţiei, un erudit de o înaltăcultură, un energic promotor al ideilor noi, care aîncercat să introducă metodele matematicemoderne în chimie. Concluzia academicianuluiAndrunachievici este că acest cumul de calităţiale minţii şi voinţei savantului, conjugate cuînaltele sale calităţi morale, au făcut din IurieLealikov o personalitate luminoasă, admirabilă.

Ion Vatamanu, poetul nostru chimist, discipolşi coleg al lui Iurie Lealikov, evocă momenteimpresionante din viaţa aulelor studenţeşti,de la Catedra de chimie analitică, care pentruIurie Lealikov a reprezentat locul cel mai preferatpentru cercetare şi creaţie. Iurie Lealikov a ştiutsă fie profesorul aşteptat şi ascultat de studenţi-mea însetată de cunoştinţe. „Noi aşteptamîntotdeauna cu interes apariţia lui la catedră, la

tablă, la examene, – scrie cu emoţie poetul IonVatamanu. El se apropia de noi, salutându-nede câteva ori, până parcurgea spaţiul dintre uşăşi catedră. Urma o pauză. Pentru noi doaro pauză, dar pentru el o sintetizare fulgerătoare,în memorie, a tot ceea ce trebuia să ne comuniceîn acea zi. Apoi profesorul ne atrăgea pe neobser-vate într-o lume a gândurilor sale. Treptat, uitamde toate. Profesorul făcea din ce în ce mai puţinemişcări, limitându-se doar la cele mai necesare.De la tablă la catedră, şi invers. Apoi îşi strămutascaunul mai aproape de noi, se aşeza, spriji-nindu-se cu coatele de speteaza lui, şi continuasă vorbească. Lăsa genele în jos şi parcă intraîntr-un ritual de comunicare cu el însuşi, uitând ohabă de vreme de noi. În aceste clipe semăna cuun actor care îşi rosteşte de pe scenă monologulsău de credinţă, credo-ul său, un monologinspirat de savant, care însufleţea chipul rece alştiinţei, umplând-o de energia şi mişcarea vieţii”.

Toţi colegii de altădată ai savantului remarcăcălduros capacitatea sa de a se bucura cuadevărat de succesele confraţilor, de a-i încuraja,calitate ce le-a ajutat multora în clipele grele să-şirecapete echilibrul sufletesc, să conştientizezeceea ce au făcut şi ceea ce urmează să facă. IurieLealikov şi-a trăit viaţa cu intensitate, creator, dinplin. Cei care au muncit sub îndrumarea sa ausimţit întotdeauna alături un umăr de nădejde, decare se puteau sprijini oricând.

Posteritatea îl înscrie pe academicianul IurieLealikov în rândul primilor chimişti analişti de lanoi, ca o personalitatea ce a adunat în jurul său opleiadă de tineri cercetători, creând la Chişinău oşcoală de polarografie recunoscută şi înaltapreciată azi pe întregul mapamond.

dr. hab. în chimie Dumitru BATÎR,profesor universitar, laureat al Premiului

de Stat

NU

ME

NO

TORI

I

SUMMARY

In the present article it is described the life and the activity of the eminent scientist, peda-gogue and cultural worker Iurie Lealicov (1909 – 1976), Doctor Habilitate in chemistry,university professor, academician, author of 209 scientific works, including manuals,monographs, science popularization books, some of them translated in many languagesof the world, (English, Polish, Chinese etc.). He is creator of the school of polarographyof Kishinau, recognized and high appreciated in the world. Trained for 36 Doctors and 2Doctors Habilitate in chemistry.

49

Inte

llect

us 2

/200

6N

UM

E N

OTO

RII

În calitate de inginer, îşi desfăşoară activitatea înBasarabia, Polonia şi Ucraina. În aprilie 1877,animat de sentimente patriotice pentru ŢaraRomânească, trece Prutul şi se angajează înfuncţia de inginer asistent la Societatea CăilorFerate Române, lucrând pe şantierele de laBrăila, Buzău şi Bacău.

După ce, în 1884, Statul Român a preluatadministraţia Căilor Ferate, cunoscutul inginer Al.Gafencu este solicitat să facă parte din condu-cerea acestei structuri, având ca sarcină deserviciu administrarea Liniei Cernavodă-Con-stanţa şi, respectiv, a portului Constanţa, construitde englezi şi de turci. Remarcat pentru calităţilesale profesionale şi executive de excepţie, decătre Gh. Duca, directorul general al Căilor FerateRomâne, este însărcinat să organizeze Serviciulde tracţiune, pe care l-a perfecţionat până lanivelul celor din ţările dezvoltate ale Europei.

În funcţiile decizionale ocupate, Al. Gafencu aduceo contribuţie importantă la dezvoltarea economieinaţionale, optând cu temeritate pentru renunţareala importul de combustibili necesari în transportulferoviar, pentru utilizarea petrolului şi a cărbuneluide provenienţă autohtonă, precum şi a lubri-fianţilor produşi în ţară.

Ulterior a fost admis în Corpul Tehnic clasa a II-a,

PERSONALIT+|I DE VAZ+ALE INTELECTUALIT+|II TEHNICEDIN BASARABIA (5)

Rubric= sus\inut= de dr. hab. Valeriu DULGHERU,Universitatea Tehnic= a Moldovei

„Faptele neridicate în cuvânt, se cufundă în uitare” (Pindar – poet teban, a.521-441 î.e.n.)

ALEXANDRU S. GAFENCU – MEMBRU-FONDATORAL SOCIET+|II POLITEHNICE DIN ROM~NIA

Alexandru S. GAFENCU s-a născut într-o veche familie din Cahul, în septembrie 1843.După ce îşi încheie studiile liceale şi îşi ia bacalaureatul la Chişinău, studiază ingineria laPolitehnica Grand-Belgia, fiind unul dintre premianţii instituţiei. Numele lui a rămas gravatpe placa de onoare a Universităţii.

fiind promovat ca inginer-şef în 1890 şi inginer-inspector general în 1895.

Al. Gafencu a fost unul dintre cei 52 de membri-fondatori ai Societăţii Politehnice din România şi afăcut parte, timp de zece ani, din Comitetul ei deconducere. În această calitate, este ales de două oripreşedinte al respectivei Societăţi: în perioadele1892-1893 şi 1900-1901. De menţionat că, anume întimpul primului său mandat, Societatea Politehnică afost recunoscută drept persoană juridică.

Totodată, participă la elaborarea unui document deepocă foarte important, Legea corpului tehnic. Seştie că în acele timpuri, conform legii meseriilor,inginerii şi arhitecţii erau incluşi în categoriameseriaşilor. Al. Gafencu a pregătit un proiect delege pentru respectarea titlului de inginer şi arhitect,prin care inginerilor români li se acorda un statutcorespunzător. În timpul crizei economice din 1900,intervine personal pentru asigurarea cu locuri demuncă a tinerilor ingineri care au rămas şomeri.

La retragerea sa din Societatea Politehnică, în1902, i s-a propus să devină preşedinte deonoare al acesteia, însă el, fiind deosebit demodest, nu a acceptat. Se pensionează şi pleacăîn Elveţia, unde se ocupă de educaţia copiilor săi.Revine în ţară în 1912, vieţuind în sânul familieipână în anul 1923, când trece în nefiinţă.

Inte

llect

us 2

/200

6

50

În anii 1966-1990 au fost efectuate lucrări deproporţii privind ameliorarea solurilor: irigaţia,desecarea, amendarea ghipsică etc. Condiţiilenaturale ale Moldovei situează irigaţia în rândulsarcinilor primordiale, mai cu seamă în Zona deSud, unde coeficientul hidrotermic constituie 0,6-0,7. Irigarea permite sporirea recoltelor de 1,4 –2,0 ori şi mai mult [10]. Suprafaţa totală a soluriloririgate, la data de 01.01.2004, constituia 230,0 miiha [2]. Irigarea se aplică pe terenuri neaccidenta-te, cu soluri nedegradate şi foarte fertile. Solurileirigate constituiau până nu demult tezaurul şimândria noastră. Pe aceste terenuri se cultivauculturi legumicole (câte 0,8-1,2 mln tone anual),furajere, cerealiere. Implementarea realizărilorştiinţei agricole în producţie asigură obţinerearecoltelor programate pe solurile irigate: 50-65 qgrâu de toamnă, 80-100 q porumb pentru boabe,500-600 q roşii, 600-650 q lucernă (masă verde),1500-2000 q sfeclă furajeră.

Starea ameliorativă a solurilor irigate esteurmătoarea [11]: în stare bună se află 83% dinsuprafaţa totală; în stare satisfăcătoare – 13%;în stare nesatisfăcătoare – 4%.

Cauzele principale ce au contribuit la înrăutăţireastării ameliorative a solurilor irigate sunt: ridica-rea apelor freatice peste nivelul critic (1,5m);irigarea îndelungată cu apă necondiţionată(gradul de mineralizare de peste 1 g/l).

Colaboratorii Secţiei ameliorarea solurilor auapreciat parametrii calităţii apei de irigare în

M+SURI DE PROTEC|IE, AMELIORARE{I SPORIRE A FERTILIT+|II SOLULUI (2)

dr. hab. Serafim ANDRIE{,membru corespondent al A{M,Directorul Institutului de Cercet=ripentru Pedologie [i Agrochimie“N. Dimo”

funcţie de subtipul de cernoziom. S-a constatat căgradul de mineralizare a apelor folosite pentruirigare trebuie să fie mai mic de 0,8-1,0 g/l. Au fostelaborate recomandări [12] privind prevenireadegradării solurilor irigate.

S-a constatat că fertilitatea pe terenurile cu o starenesatisfăcătoare a solurilor irigate a scăzut înmedie cu 30% – pierderi ce echivalează cu circa900 lei/ha. Prejudiciul ca rezultat al compactării,ridicării nivelului apelor freatice, salinizării,soloneţizării constituie circa 12 mln lei [6].

În ultimii ani optimizarea regimului hidric al soluluise efectuează prin aplicarea irigaţiei mici cufolosirea apei pentru udare din râurile şi râuleţeleinterne sau din iazuri. Aceste surse de irigaţie, caregulă, sunt salinizate. Condiţia principală lafolosire a surselor de apă menţionate în scopulirigaţiei constă în determinarea gradului demineralizare şi compoziţia sărurilor, respectarearecomandărilor ştiinţei pedoameliorative privindprevenirea degradării solurilor irigate [12].

În anii 70-80 ai secolului trecut s-a efectuat unmare volum de lucrări privind ameliorareasolurilor aluviale. Au fost desecate şi irigate circa180 mii ha din cele 230 mii ha pe care le ocupăaceste soluri. Valorificarea agricolă pe scară largăa luncilor Moldovei, reglementarea scurgeriirâurilor, nerespectarea normelor tehnice laexploatarea sistemelor de desecare au condi-ţionat intensificarea proceselor de acumulare asărurilor în sistemul „solul-apa pedofreatică”,

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

51

Inte

llect

us 2

/200

6

salinizarea progresivă a solurilor şi dezvoltareaaltor forme de degradare a acestora [13].

Inventarierea stării ameliorative a solurilor aluvialea permis relevarea următoarelor date. Pe circa25% din suprafaţa ameliorată (sau 45 mii ha)apele pedofreatice erau peste nivelul critic (<2m).Terenurile cu mineralizarea apelor freatice depeste 1 g/l constituie 148 mii ha sau 82%. S-adeteriorat considerabil învelişul de sol prinmanifestarea diferitelor forme de degradare:înmlăştinire – 8%, sărăturare – 55%, salinizare –15%. Ca rezultat, starea ameliorativă a solurilorde luncă este următoarea [14]: bună – 17%,satisfăcătoare – 34%, nesatisfăcătoare – 49%sau circa 90 mii ha. Prejudiciul cauzat de proce-sele de salinizare şi înmlăştinire a solurilor deluncă constituie 42 şi, respectiv, 9 mln lei, în total– 51 mln lei [6].

Agricultura intensivă din luncile Moldovei cu soluridegradate se poate realiza numai în condiţiileîmbunătăţirii radicale a complexului de însuşiriagrofizice şi fizico-chimice, reglementării regimuluihidrosalin. Colaboratorii Secţiei ameliorareasolului a Institutului „N. Dimo” au elaborat unsistem de măsuri pedoameliorative pentru diferitegrupuri de soluri de luncă, inclusiv pentru celeputernic degradate [6,11,13,15]. Acest sisteminclude: crearea în lunci a unui fond hidrologicoptimal prin construirea şi exploatarea corectă adrenajului orizontal închis; ameliorarea chimică şiagrofizică a solurilor soloneţizate şi compacte prinintroducerea amendamentelor chimice, a dozelorsporite de gunoi de grajd şi efectuarea unuicomplex agrotehnic special care include afânareaadâncă, drenajul-cârtiţă, scarificarea, fisurarea;spălarea sărurilor prin irigaţie cu norme ridicate deudare. Însă lucrările de îmbunătăţiri funciare înlunci sunt foarte costisitoare. Este mult mai uşorde prevenit degradarea solurilor de luncă decât dea implementa sistemul de ameliorare a acestora.

În republică, îndeosebi în zonele de Nord şiCentrală, sunt răspândite solurile cu exces deumiditate (mocirle, lacovişte) pe circa 50 mii ha. Înanii 70-90 au fost ameliorate, prin măsuripedoameliorative (desecare, drenare), circa 40mii ha. Însă în ultimii 10-12 ani nu s-au efectuatlucrări de ameliorare a solurilor cu exces deumiditate şi de întreţinere a sistemelor de drenajîn stare de lucru. În consecinţă, starea amelio-rativă a solurilor drenate–desecate actualmenteeste, în temei nesatisfăcătoare. Propunem ca înviitorul cel mai apropiat lucrările de ameliorare asolurilor cu exces de umiditate să fie extinse, în

conformitate cu „Programul complex de valorifi-care a terenurilor degradate şi sporire a fertilităţiisolurilor” [16].

Solul este un sistem dinamic şi complex în careare loc o permanentă schimbare a compoziţiei, aproprietăţilor şi a energiei. Aceste schimbăriconstituie esenţa procesului de formare a solului,denumit proces de solificare. Perioada desolificare, foarte îndelungată, s-a caracterizatprintr-un circuit biologic închis al elementelornutritive şi substanţei organice. În aceastăperioadă a avut loc acumularea humusului în solşi formarea regimurilor nutritive favorabile pentrucreşterea abundentă a vegetaţiei. Odată cudesţelenirea terenurilor, includerea sectoarelorînţelenite, a fâneţelor şi păşunilor în cota celorarabile s-a început degradarea fizică, agrochimicăşi biologică a cernoziomurilor. Conform dateloracademicianului M. Lupaşcu [17], în anul 1810cota fâneţelor şi păşunilor era înaltă şi constituiacirca 93%. În perioada 1810-1881 a avut locmicşorarea bruscă a terenurilor înţelenite şiextinderea terenurilor arabile. În anul 1940 cotaterenurilor înţelenite s-a redus la 19%, iar aterenurilor arabile a atins 69%. Anume în aceastăperioadă de desţelenire a avut loc mineralizarearapidă a substanţei organice din sol.

Humusul este unul din indicii principaliai fertilităţii solului. Acest component fundamen-tal al solului determină în mare măsură însu-şirile lui agrofizice, agrochimice şi biologice.În substanţa organică a solului se conţin 94-96% azot, 40-45% fosfor, 60-70% sulf etc.Asigurarea culturilor agricole şi a biotei soluluicu nutriţie minerală depinde în mod direct decantitatea materiei organice în sol. S-a stabilitexperimental că sporirea conţinutului de humusîn sol cu 1% asigură obţinerea suplimentarăa 1 t/ha de porumb boabe şi 0,8 t/ha grâu detoamnă [9,18].

Fondatorul pedologiei genetice V. Dokuceaev [19],cu aproximativ 120 de ani în urmă, a constatat căsolurile Moldovei conţineau de la 5 până la 9% dehumus (tabelul 3). Rezervele de humus în stratulde 0-30 cm constituiau circa 200 t/ha, rezervele deazot – circa 10 t/ha. Conform prognozei, capaci-tatea de nitrificare a solurilor era înaltă şi consti-tuia 135 kg/ha azot mineral. Anual se minerali-zează 0,016-0,023% de humus [20] sau 0,6-0,8 t/ha. Într-o perioadă de 100-120 de ani s-aumineralizat circa 1,6-2,7% de humus sau 60-100t/ha. Drept urmare, conform cercetărilor efectuatede Serviciul Agrochimic de Stat, conţinutul de

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Inte

llect

us 2

/200

6

52

humus la sfârşitul anilor ‘90 ai secolului trecutconstituia 3,2% [5].

Aproximativ 80% din soluri au o capacitate denitrificare foarte scăzută. Acest indicator coincidecu suprafaţa solurilor care conţin o cantitate maimică de 3% de humus. S-a stabilit [5,20] căfiecare 1% de humus asigură producerea a 24 kgde azot asimilabil pentru plante. Solurile cuconţinutul de humus de 3,0-3,5% produc anual74-84 kg/ha azot mineral, asigurând formarea a,cel mult, 24-26 q/ha grâu de toamnă.

Tabelul 3

Modificarea conţinutului de humusîn solurile Moldovei

acţiuni care să includă: minimalizarea pierderilorde humus şi sol fertil în urma eroziunii prinimplementarea complexului de măsuri agro-tehnice, fitotehnice, silvice şi hidrotehnice;respectarea asolamentelor de câmp, inclusivmajorarea cotei ierburilor perene până la 10-12%;încorporarea în sol a gunoiului de grajd, acumulatîn spaţiul rural; aplicarea producţiei agricolesecundare în calitate de îngrăşăminte organice;utilizarea deşeurilor organogene de la întreprin-derile de prelucrare a materiei prime agricoleşi gospodăriile comunale.

Ameliorarea stării humifere a solului, formareaunui bilanţ echilibrat al substanţei organice vaconduce implicit la îmbunătăţirea însuşiriloragrofizice, agrochimice şi biologice ale solului,la optimizarea regimurilor nutritive.

Azotul este unul din elementele de bază al nutriţieiplantelor. Cercetările efectuate de Secţia Agro-chimie a Institutului „N. Dimo” [5] au demonstrat căîn ultimii ani (1999-2002) starea regimului azot însol a devenit alarmantă. De exemplu, pe circa 80-90% din terenurile însămânţate cu grâu de toamnăcantitatea de azot mineral în stratul de 1,0 m laînceputul vegetaţiei de primăvară este scăzută, iareficacitatea nutriţiei suplimentare cu azot – sporită.Fiecare kg de azot încorporat în sol se recupereazăcu peste 10-20 kg de boabe grâu de toamnă. Oeficacitate atât de înaltă a azotului nu se înregistraîn anii ’80-’90 ai secolului trecut, când se respec-tau asolamentele, încorporându-se în sol în mediecâte 5-7 t/ha gunoi de grajd şi 50-60 kg/ha îngrăşă-minte azotoase. Actualmente, din elementelenutritive un prim minim este azotul, iar eficacitateaîngrăşămintelor azotoase – înaltă.

În scopul ameliorării regimului azotului în sol seimpun următoarele acţiuni [5,7,10,15,21]: utili-zarea azotului biologic prin majorarea coteiculturilor leguminoase în asolamentele de câmppână la 20-25%, inclusiv a lucernei (sparcetei) –până la 10-12%; producerea şi aplicarea îngrăşă-mintelor organice în doze optimale; formarea unuicircuit închis al azotului prin utilizarea gunoiului degrajd din spaţiul rural, măsură ce ar permitereducerea gradului de poluare cu nitraţi a apeipotabile din fântânile satelor; utilizarea paielorculturilor spicoase în calitate de materie organică,prin mărunţirea lor concomitent cu recoltarea;aplicarea la fiecare tonă de paie a câte 10 kg deazot sub formă de îngrăşăminte minerale;folosirea raţională a îngrăşămintelor azotoaseîn asolamentele de câmp de circa 100 mii tonesubstanţă activă [5].

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Rezervele în stratul de

0-30 cm, t/ha Anul Humus,

% humus azot

N mineral,

kg/ha

1897 5-6 200 10 135

1950 4-5 150 8 115

1965 3,5-4,0 130 6 105

1990 3,0-3,5 110 5 80

2025 2,5-3,0 90 4 70

În ultimii 10-12 ani volumul de îngrăşăminteorganice încorporate în sol s-a redus de 10-15 orişi, actualmente, constituie 0,2 t/ha. Suprafaţaierburilor perene, care asigură formarea unuibilanţ pozitiv sau echilibrat de humus în sol, s-amicşorat de 4-5 ori. Producţia agricolă secundarăa culturilor cerealiere nu se încorporează în sol.În consecinţă, bilanţul humusului este profundnegativ. Fertilitatea solului scade treptat,se intensifică fenomenele de „seceta”,de deşertificare, de degradare biologică, agro-chimică şi agrofizică [9] .

Secţia îngrăşăminte organice a Institutului„N. Dimo” a elaborat diverse tehnologii, procedee,norme, normative de utilizare, producere şiaplicare în fitotehnie a gunoiului de grajd, adeşeurilor de la fabricile de prelucrare a materieiprime agricole şi a nămolurilor de la gospodăriilecomunale [5,6,15].

În scopul stabilizării substanţei organice în sol, seimpune elaborarea şi implementarea în fiecarecomună, gospodărie agricolă a unui plan de

53

Inte

llect

us 2

/200

6

Nivelul recoltelor, precum şi eficacitatea îngrăşă-mintelor azotoase, depind de conţinutul fosforuluimobil în sol. Conform cercetărilor efectuate în anii1986-1990 [23], suprafaţa solurilor cu conţinutscăzut de fosfor mobil constituia 31%, moderat –34% şi înalt – numai 35%. În ultimii 12-15 anivolumul de îngrăşăminte minerale încorporate însol s-a micşorat de 15-20 ori. În anii 2000-2002 însol s-a încorporat doar câte 1 kg/ha fosfor. Demenţionat că recoltele extrag anual din sol circa 30kg/ha. În rezultat, bilanţul fosforului este profundnegativ, iar rezervele de fosfor asimilabil pentruplante, acumulate în perioada chimizării intensive(anii 1965-1990), se epuizează lent. Postacţiuneaîngrăşămintelor fosfatice se va manifesta peparcursul a încă 5-8 ani [5,21]. Dacă nu vor fiîntreprinse măsuri corespunzătoare, conţinutul defosfor mobil va reveni la fundalul natural de 1,0-1,5mg/100 g de sol. Acest fundal va asigura obţinereaa cel mult 24-25 q/ha grâu de toamnă.

Îngrăşămintele fosfatice reprezintă un adevăratmaterial strategic. Rezervele mondiale de fosforvor mai ajunge pe o perioadă de cca 150-170 deani. Ţările care vor reuşi să-şi îmbogăţeascăsolurile cu fosfor în această perioadă vor asiguradezvoltarea durabilă a agriculturii în etapaurmătoare. Atenţionăm că epuizarea rezervelorde fosfor în sol va conduce la micşorarea bruscăa eficacităţii îngrăşămintelor azotoase. Dreptconsecinţă, recoltele viitoare vor fi la nivelul anilor‘60 ai secolului trecut şi de o calitate joasă.

Pentru stabilizarea conţinutului de fosfor mobileste necesară returnarea în sol a cantităţii de P205

extras odată cu recoltele obţinute. Doza medieconstituie circa 40 kg/ha. Volumul total necesarconstituie circa 91,1 mii tone substanţă activă [5].

Toate formele de degradare a solurilor serăsfrâng negativ asupra componenţei biotei[5,13,16]. Exploatarea îndelungată a resurselor desol conduce la micşorarea biomasei biotei de 2-3ori. A crescut ponderea speciilor biotei ce pro-

voacă degradarea humusului, iar biomasasaprofagilor printre nevertebrate a scăzut. Carezultat al impactului antropic, s-a micşorat de 2-3ori cantitatea, diversitatea şi activitatea funcţionalăa pedobiontelor, a scăzut bioproductivitatea şistabilitatea ecologică a solurilor [5,6,16].

Sarcinile prioritare pentru combatereadegradării solurilor şi a deşertificării terenurilorîn Republica Moldova sunt:

Ô formarea echilibrului ecologic între ecosiste-mele naturale şi antropice, îndeosebi,extinderea fondului forestier şi a zonelorumede;

Ô consolidarea terenurilor agricole în bază delandşaft prin vânzare-cumpărare, lucrareasolului în comun, formarea asociaţiilor degospodării ţărăneşti, a societăţilor pe acţiuni;

Ô combaterea eroziunii hidrice şi eoliene,stabilizarea alunecărilor de teren;

Ô ameliorarea solurilor cu exces de umiditate, asoloneţurilor de stepă, a solurilor de luncă;

Ô formarea unui bilanţ echilibrat al humusului şial elementelor nutritive în sol;

Ô extinderea suprafeţelor de terenuri irigate;

Ô ameliorarea pajiştilor şi implementareapăşunatului controlat;

Ô consolidarea resurselor financiare (dinbugetul de stat, resurse extrabugetare, dindiferite fonduri, granturi şi donaţii) pentruefectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;

Ô instruirea, şcolarizarea şi conştientizareapopulaţiei, îndeosebi din spaţiul rural, învederea conservării fertilităţii solului;

Ô pregătirea cadrelor de înaltă calificare pentruimplementarea complexului de măsuri deconservare şi sporire a fertilităţii solurilor.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

SUMMARY

The author evaluates in this article the state characterizing the quality of the soil, the mainforms of degradation and the prejudice caused to the national economy and the environ-ment, marks out priority problems in the soil degradation control and desertificationof the ground, plans measures of the protection, amelioration of the degraded groundand of the intensification of the soil fertility of the Republic of Moldova for 2005-2020.

Inte

llect

us 2

/200

6

54

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Fiziologii au demonstrat că funcţia tuturor orga-nelor şi sistemelor este supusă celei mai vechiregiuni a sistemului nervos central - hipotala-musul. Reacţia hipotalamusului la excitanţiiinterni şi externi depinde de durata, intensitatea,multitudinea şi localizarea lor, de pragul sensibi-lităţii acestuia la durere (M. S. Kahana, S. I.Teplov).

Multitudinea excitanţilor interni şi externi formeazăfondul excitabilităţii, nivelul căruia depinde deintensitatea, natura şi numărul excitanţilor. Fondulexcitabilităţii este o noţiune variabilă, fluctuând înfuncţie de momentul zilei. Nivelul fonduluiexcitabilităţii poate fi scăzut dimineaţa, fiind încreştere spre seară, în dependenţă de efortul fizicdepus. Distanţa dintre nivelul fondului excitabili-

AC|IUNEA FACTORILORHIPOTALAMUSULUI ASUPRASISTEMULUI CARDIOVASCULAR

(O viziune alternativ= ]n profilaxia [i tratamentul maladiilor)

dr. Efim CAPCELEA,medic de categorie superioar=,Centrul Na\ional {tiin\ifico-Practicde Medicin= Urgent=

Evoluţia cercetărilor ştiinţifice în domeniul anatomiei, fiziologiei şi a explorărilor cliniceîn medicină impune o nouă abordare în tratamentul maladiilor. Tratamentul cu antibioticenu este întotdeauna efectiv, dezvoltarea aterosclerozei nu poate fi ţinută sub control,accidentele vasculare în diferite organe sunt adesea imprevizibile. Totodată, nu sevalorifică în totalitate rezultatele cercetărilor ştiinţifice în practica medicală.

tăţii şi pragul sensibilităţii la durere reprezintăcapacitatea de compensare a organismului (des.1). Cu cât nivelul fondului excitabilităţii este mairidicat, iar capacitatea de compensare a organis-mului este mai mică, cu atât mai des acesta esteexpus factorilor nocivi ai mediului. Şi invers: cu câtmai jos este nivelul fondului excitabilităţii, cu atâtorganismul este mai rezistent la factorii nocivi aimediului. Deoarece starea receptivităţii hipotala-musului depinde într-o mare măsură de nivelulfondului excitabilităţii, o importanţă deosebită o auexcitanţii.

De studierea excitanţilor şi a efectelor lor asuprahipotalamusului s-au ocupat în mod deosebitsavanţii M. S. Kahana, S. I. Teplov,N. I. Graşcencov ş.a.

55

Inte

llect

us 2

/200

6C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

Hipotalamusul primeşte pe cale neuronicăimpulsuri de la toţi analizatorii organismului uman.Oamenii se deosebesc de celelalte fiinţe pămân-teşti prin poziţia verticală, folosirea mâinilor şi agândirii logice. Aceste particularităţi conduc laapariţia excitanţilor specifici modului de viaţă.Gândirea logică determină apariţia excitanţilorpsihologici. Hipotalamusul reacţionează larezultatul analizei şi gândirii. Poziţia verticalăimplică coloana vertebrală ca factor excitant. Modulde viaţă civilizat îl impune pe om să activeze înpoziţie verticală 12-17 ore pe zi. Nucleele pulpoaseintervertebrale cu funcţie de amortizare, desusţinere a distanţei între vertebre, de asigurare aunei mobilităţi corespunzătoare coloanei verte-brale îşi modifică forma, devenind din ovale - plate,pierzându-şi funcţiile descrise mai sus. Vertebrelestrangulează rădăcinile nervoase intervertebrale.Interacţiunea sistemului nervos cu sistemul ososvertebral provoacă apariţia unor excitanţi puternici.Ca rezultat, organele ce primesc enervare simpa-tică la acest nivel se includ într-un proces patolo-gic, datorită arcului reflex orizontal. Impulsurilepatologice implică hipotalamusul prin arculreflector şi urmează reacţia organismului cu maimulte efecte. Dacă sunt patologii vertebrale, seinclud în procesul patologic organele enervate laacest nivel. Se ridică nivelul fondului excitabilităţii,apropiindu-se de pragul sensibilităţii la durere şiscade capacitatea de compensare. Un micexcitant poate provoca o situaţie de stres. Supra-solicitarea organismului duce la crearea uneimulţimi de excitanţi, mai ales la nivelul coloaneivertebrale. Apariţia schimbărilor patologice înorganele interne pe fonul arcului reflex orizontalconduce treptat la implicarea nervului vag înproces şi la formarea arcului reflex de gr. 2 (des. 2).

La copii predomină arcul reflex de gr. 1, cuimplicarea sistemului nervos simpatic. Labătrâni predomină arcul reflex de gr. 2 cuimplicarea sistemului nervos parasimpatic.

Studierea acţiunii factorilor excitanţi asuprahipotalamusului a evidenţiat următoareleefecte consecutive (des. 3):

1. În primele 7 secunde de excitare anervului periferic (în experienţe asupraanimalelor de laborator), funcţionează arculreflex, provocând spasme vasculare.

Des. 1

Influenţa excitanţilor asupra rezervelor compensatorii aleorganismului

Organism sănătos (echilibrat)---- Organism sănătos (vulnerabil)---- Organism bolnav (maladii decompensate)

Des. 2Interacţiunea hipotalamusului cu organele interne,

faza neuro-reflectorie

I

2. În următoarele 2 minute, spasmele vascularesunt provocate de mărirea cantităţii deadrenalină şi noradrenalină în sânge.

3. Persistarea excitantului măreşte cantitatea devasopresină din sânge. Acesta este unoctapeptid compus, secretat de nucleelesupraoptice ale hipotalamusului şi depozitatîn hipofiză. Sub influenţa vasopresineiurmează spasmul arterial cu o durată de 4-5ore.

O atenţie deosebită merită studierea acţiuniivasopresinei asupra patului vascular tisular.Aceasta are loc datorită acţiunii îndelungateasupra intimei arteriale a acestui hormon.Spasmul arterial micşorează circuitul capilar, sedeschid şunturile şi anastamozele arterio-venoase. Astfel, sângele arterial ocoleşte ţesutu-rile (des. 4). Când organismul este expus unuiexcitant puternic şi sunt implicaţi toţi factorii de

Inte

llect

us 2

/200

6

56

spasm arterial, circulaţia sângelui ocoleşteţesuturile şi se centralizează. Ţesuturile suntexpuse metabolismului anaerob. Funcţia dedrenaj a sistemului vascular este limitată.Hipotalamusul excitat măreşte producţia devasopresină. Pe de altă parte, se elibereazărezervele de vasopresină din lobul posterior alhipofizei. Excesul acestui hormon pe fondul unuiexcitant poate provoca hipertensiune, astmcardiac sau edem pulmonar.S-a demonstrat experimental că la câinii cucentrele supraoptice distruse în prealabil şi,implicit, cu lipsă de vasopresină este imposibil dereprodus edemul pulmonar la traume cranio-cerebrale, pe când la cei de control, aceleaşitraume provoacă edem pulmonar. Introducereaintravenoasă a vasopresinei nu provoacă edemulpulmonar fără un excitant puternic. Existenţaexcitantului şi a vasopresinei pe fondul unuiconţinut sărac de oxigen nu provoacă apariţiaedemului pulmonar (Buteico).

Ô Condiţiile pentru formarea edemului pulmo-nar sunt: excitantul puternic, surplusul devasopresină în sânge, conţinutul bogat deoxigen în sânge.

Ô Pentru prevenirea dezvoltării edemuluipulmonar sau pentru tratamentul lui trebuiesă ţinem cont de trei factori:

1. La pacientul cu edem pulmonar nu putem sămicşorăm cantitatea de oxigen din sânge prinmetoda Buteico, care propune inspiraţiasuperficială, întrucât este vorba de o dispneepronunţată. Inhalaţia de oxigen curat agra-vează starea pacientului. În prezenţa conţinu-tului bogat de oxigen în sânge şi a vaso-presinei, spasmele arteriale se intensifică.Micşorarea cantităţii de oxigen în sânge arslăbi spasmele, dar aceasta nu este cevafiziologic, centrul respirator fiind supraexcitat.

2. Vasopresina reprezintă unul dintre factoriiesenţiali ce provoacă spasmele arterelortisulare. Antagonistul vasopresinei estehistamina, care se produce în ramificaţiileperiferice ale sistemului nervos central, seacumulează în ţesuturi, vene, provocândridicarea presiunii venoase. Starea optimalăa organismului constă în echilibrul dintreaceşti doi hormoni şi fondul scăzut al excitabi-lităţii. Un antagonist al vasopresinei estealcoolul etilic. O cantitate minimă (20-30 ml)de alcool etilic poate neutraliza vasopresinadin sânge, circulaţia sangvină tisulară seameliorează şi apar semne de mărire acantităţii de histamină în sânge datoritădrenajului periferic.

3. Excitanţii pot fi de provenienţă centrală(traume fizice, psihice, tumori) sau periferică(arsuri, colici, dureri radiculare, intervenţiichirurgicale). În prezenţa vasopresinei şi aoxigenului, excitanţii provoacă spasmearteriale pronunţate şi centralizarea circulaţieisangvine. Dacă excitanţii puternici lipsesc şinivelul fondului excitabilităţii este scăzut,organismul are posibilităţi compensatorii maimari. Atunci când organismul este asaltat deo mulţime de excitanţi, fondul excitabilităţiieste mărit, aproape de pragul sensibilităţii la

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Des. 3Mecanismul arterioconstricţiei sub acţiunea

hipotalamusului excitat

Arteriospasm pronunţat Arteriospasm moderat de lungădurată

Des. 4

Microcirculaţia tisularăCirculaţie arterială normală

Anastamoze arterio-venoase Şunturi arterio-venoase

57

Inte

llect

us 2

/200

6

durere (Des. 1), orice impuls poate provocastresuri imprevizibile. Vasopresina, histaminasau oxigenul sunt componenţi ai activităţiifiziologice normale a organismului, pe cândexcitanţii puternici înclină funcţia organis-mului spre o fiziologie patologică. Micşorareaintensităţii sau înlăturarea completă aexcitanţilor, micşorarea nivelului fonduluiexcitabilităţii - iată în ce constă optimizareastării organismului pentru mărirea capacităţiilui compensatorii.

Acţiunea factorilor hipotalamieni asuprasistemului cardiovascular

În calitate de cauză a mecanismului de dezvoltarea maladiilor, excitantul trebuie înlăturat sauinhibat, dacă înlăturarea lui este imposibilă, ceeace ar face mai efectivă profilaxia şi tratamentulmaladiilor.

Înlăturarea excitanţilor poate fi conservativă sauradicală.

1. Metoda conservativă: se folosesc analgeziceleşi anticolinergicele de 2-3 ori pe zi în dependenţăde intensitatea excitantului. Se echilibreazăvasopresina cu alcool sau antihistamine.

2. Metoda radicală: terapia manuală asupraţesuturilor dure şi moi, insistând asupra articula-ţiilor, de preferinţă a coloanei vertebrale(I. Z. Samosiuc, Masayuki Saionji). În caz de

necesitate, se impune înlăturarea excitantului pecale chirurgicală.

Înlăturarea sau inhibarea excitanţilor nu minimali-zează importanţa progresului ştiinţific în domeniulprofilaxiei şi tratamentului, ci măreşte eficienţa înaceste domenii, reducând semnificativ duratatratamentului şi mortalitatea în prezenţa persona-lului medical (Des. 5).

Efectul terapeutic în perioada postoperatorie estemai pronunţat dacă analgezia include combinaţiaanalgeticelor cu anticolinergicele, aceste prepa-rate izolând hipotalamusul de periferie atât pecalea simpatică, cât şi parasimpatică. În acest cazse minimalizează efectele hipotalamusuluisupraexcitat asupra microcirculaţiei periferice.

Câmpul operator fiind un excitant puternic, măreştecantitatea de vasopresină din sânge, intensificândspasmele arteriale şi dereglând circuitul periferic.Adeseori, în perioada postoperatorie se folosescantihistaminicele, care provoacă apariţia complica-ţiilor purulente în organismul slăbit. În aceastăperioadă trebuie stimulată creşterea cantităţii dehistamină în vederea neutralizării vasopresinei. Esteoptimal masajul cutanat superficial sau indicareaalcoolului etilic intern şi în regiunea plăgii. Folosireaantihistaminicelor în perioada postoperatorie lapacienţii în etate centralizează circulaţia sangvină,provocând angina pectorală, cauza fiind predomi-narea vasopresinei.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

EDes. 5

a

Continuitatea factorilor cauzali în dezvoltarea maladiilor

Spasmaarterelor

şi venelorIncluderea

factorilorhipotalamimi

Dereglărimicrocirculotorii

şi de drenaj tisular

Apariţia multiplelor maladii,dependente de deteriorarea vaselor

sangvine (ateroscleroză, dilatărivaricoase, tromboze), inflamaţia

sterilă a organelor adăugireainfecţiilor microbieme sau virotice

cu urmările corespunzătoare

Inte

llect

us 2

/200

6

58

Eficacitatea tratamentului combustiilor sporeştedacă vom combina analgezicele cu anticoliner-gicele. În combustiile cutanate creşte nivelulhistaminei şi, prin urmare, este indicată admi-nistrarea antihistaminicelor.

Semnele clinice de predominare a vasopresineişi centralizare a circuitului sangvin sunt:

Ô paliditatea tegumentelor;

Ô dispnee;

Ô poziţie forţată şezând;

Ô hipertensiune arterială;

Ô extrasistole din miocardul ventriculului stâng;

Ô astm cardiac sau edem pulmonar;

Ô efect pozitiv la tincturile cu alcool etilic.

Semnele clinice de predominare a histaminei însânge, cu o circulaţie periferică relativ efectivă:

Ô cianoză sau acrocianoză a tegumentelor;

Ô dispnee cu anxietate în orice poziţie;

Ô hipotensiune sau hipertensiune arterială;

Ô hipertensiune venoasă;

Ô dilatarea varicoasă a venelor, hemoroizi;

Ô extrasistole ventriculare drepte;

Ô sindrom de excitare a hipotalamusului;

Ô inflamaţia (adeseori sterilă) a organelorinterne (bronşite, colecistite, pielonefrite,gastrite etc.);

Ô în anamneză traume cerebrale sau psihice,alcoolism.

Edemul pulmonar este o patologie, în care seimplică sistemul vascular pulmonar, dirijat dehipotalamusul excitat. Declanşarea spasmelorvenelor pulmonare intervine prin sistemul nervossimpatic sau prin nervul vag, în prezenţa oxige-nului şi a vasopresinei. Aceasta este o patologiede hotar între viaţă şi moarte, iar eficienţa trata-mentului depinde de viteza acordării ajutoruluimedical şi de alegerea optimă a remediilornecesare. Inhalaţia oxigenului, garourile pemembrele inferioare, diureticele, hipotensivele nuau o importanţă atât de mare, precum izolareahipotalamusului cu analgezice şi colinolitice plusantagoniştii vasopresinei.

Astfel, bolnavului cu edem pulmonar i se admi-nistrează 10 ml de alcool sublingual, iar intravenos -unul din narcotice şi atropină, urmând celelaltemăsuri, descrise mai sus. Metoda este cu mult maiefectivă şi pacientul îşi revine în 15-20 de minute.

În cazul, în care nu se ţine cont de influenţa hipota-lamusului excitat, eficienţa tratamentului scadevizibil. Evitarea drogurilor, atropinei sau a echilibrăriihormonilor conduce la prelungirea duratei edemuluipulmonar sau la decesul pacientului. Stareabolnavului se agravează brusc, atunci când seadministrează neutralizatori de histamină. În cazuledemului pulmonar, histamina eliberată din ţesuturieste necesară pentru neutralizarea vasopresinei şirelaxarea vaselor sangvine pulmonare. Totuşi,circulaţia sangvină este centralizată şi histaminaeste blocată la periferie.

Calea conservativă de tratament are şi anumiteneajunsuri. În primul rând, nu întotdeaunamedicamentele sunt eficiente, fiindcă organismulproduce fermenţi care le neutralizează. În al doilearând, acţiunea medicamentelor este de scurtădurată, iar pacienţii cronici sunt nevoiţi să recurgăla ele mai frecvent. Intervenţia medicamentoasăpoate avea complicaţii alergice.

Calea radicală de tratament presupune elimi-narea excitanţilor cu ajutorul terapiei manuale saupe cale chirurgicală. Folosirea în practică a căilorconservative şi radicale de tratament micşoreazăde două ori durata tratamentului.

Discuþii

Activând în echipa de urgenţă, am reuşit să reduc dedouă ori numărul deceselor, comparativ cu rezul-tatele înregistrate de colegii cardiologi. S-a micşoratşi timpul de acordare a ajutorului medical specia-lizat, conform rapoartelor de activitate pe anii 2000-2002, în condiţiile în care ajutorul acordat a fost doarunul conservativ. Includerea terapiei manuale în listametodelor de tratament ar conduce la sporireaeficacităţii în tratamentul maladiilor organelorinterne. Efectul izolării hipotalamusului de excitanţiiperiferici, al echilibrării hormonilor este deosebit deaccentuat în stările grave ca edemul pulmonar,urgenţele hipertensive, insuficienţele respiratoriigrave, urmările traumatismelor accidentale, stărilepostoperatorii.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

59

Inte

llect

us 2

/200

6

Pneumoniile, precum şi dereglările de ritmcardiac, sunt precedate de un excitant, undezechilibru hormonal cu predominarea histami-nei sau a vasopresinei, iar efectul curativ depindede eliminarea spasmelor vasculare, controlate dehipotalamus. Izolarea hipotalamusului trebuieefectuată pe ambele tipuri ale sistemului nervos -simpatic şi parasimpatic. Echilibrarea hormonalăse efectuează în dependenţă de hormonulpredominant, conform semnelor clinice. Aceastaconduce la o ameliorare substanţială a circulaţieisangvine, iar medicamentele necesare tratamen-tului sunt transportate către organul vizat. Dacă nuvom ţine cont de acţiunea hipotalamusuluiasupra circulaţiei periferice, medicamentele nuvor ajunge la destinaţie, dar vor circula prinorganism, ocolind ţesuturile bolnave, în carecirculaţia sangvină este minimală.

Uneori după semnele clinice este greu de înţelescare dintre hormonii existenţi predomină. Înasemenea situaţii, acordăm prioritate neutralizăriivasopresinei, întrucât centralizarea hemodina-micii poate avea urmări mai grave decât mărireahistaminei în sânge. Totuşi, se înregistreazăcazuri când, pe fondul unei patologii grave,izolarea hipotalamusului, provocându-se dilata-rea vasculară periferică, sporeşte conţinutul dehistamină în sânge, accelerează viteza decoagulare şi formare a trombelor în organele deimportanţă vitală. În aceste condiţii, recurgem laantagoniştii vasopresinei şi ai histaminei.

De obicei, se recurge la ajutorul medical urgentatunci când sunt în pericol organele vitaleprincipale: SNC, aparatul cardiovascular, acciden-tele care cauzează organismului patologii acutegrave. La solicitare, se expediază echipa deurgenţă liberă care, la rândul ei, dacă nu face faţăsituaţiei, solicită echipa specializată. Activând înechipa specializată de urgenţă, am constatat că,în majoritatea cazurilor de neamânat, când seatestau efecte refractare la preparatele medica-mentoase, aplicarea schemei de izolare ahipotalamusului, echilibrarea hormonală,oxigenarea au contribuit la ameliorarea sub-stanţială a stării pacienţilor.

Alternativa în profilaxia şi tratamentul maladiilorconstă în izolarea, protejarea hipotalamusului deexcitanţii mediului ambiant şi ai mediului interioral organismului.

Folosirea analgeticelor împreună cu anticoliner-gicele protejează hipotalamusul pe cale neurală.Echilibrul hormonal depinde de histamină şi devasopresină.

Un dezechilibru se produce atunci când lipseştesau este prea redus conţinutul de vasopresină înurma traumelor cerebrale sau psihice, când seconsumă alcool. Creşterea procentului dehistamină conduce, în asemenea condiţii, laexcitarea hipotalamusului având următoarelesemne: frison, anxietate, hipertensiune arterială,pierderea cunoştinţei. Drept consecinţe aleacestor stări, se înregistrează o serie de afecţiuni:dizurii, gastralgii, dureri în regiunea fierii, miozite,tuse, disritmii cardiace, tromboze cu localizare înplămâni, inimă sau în sistemul nervos central.

Dezechilibrul hormonal cu insuficienţă de hista-mină se produce atunci când sistemul nervoscentral funcţionează normal şi ramificaţiilenervoase periferice nu sunt implicate în acţiune. Înasemenea condiţii, existând un puternic excitantfizic sau psihic, se produce centralizarea hemo-dinamicii, urmată de un edem pulmonar, urgenţăhipertensivă, spasme arteriale acute, avândconsecinţe cardiace grave (infarct miocardic,dereglări de ritm cardiac). Excitanţii puternici,provocând spasme arteriale pronunţate, izoleazăţesuturile de circulaţia sangvină şi, astfel, hista-mina se blochează la periferie. Când nu avemposibilitatea de a înlătura excitantul, acţionămasupra factorului humoral pentru relaxareavaselor sangvine. Se ştie că vasopresina pro-voacă spasmul arterial doar în prezenţa oxige-nului, iar histamina provoacă spasmul venos înprezenţa bioxidului de carbon. Vasopresina şihistamina sunt antagonişti şi, atunci când seîntâlnesc, se neutralizează reciproc. Deci, pentrumicşorarea cantităţii de vasopresină, se poateprovoca o sporire a cantităţii de histamină cuajutorul masajului cutanat. Este deosebit deefectiv masajul pavilioanelor urechilor.

Diminuarea acţiunii spastice a histaminei asuprasistemului venos poate fi efectuată mărindu-secantitatea de oxigen în sânge (hiperventilaţiepulmonară, inhalaţie de oxigen). Ţesuturile nudovedesc să metabolizeze tot oxigenul inspiratşi astfel creşte cantitatea de oxigen în vene,micşorând eficacitatea spastică a histaminei.Scade presiunea venoasă, se amelioreazăcirculaţia sangvină.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Inte

llect

us 2

/200

6

60

Luând în consideraţie factorul excitant, echilibrulcelor doi hormoni, putem să prevenim lesne orisă tratăm cu o eficacitate dublă majoritateamaladiilor, la baza cărora se află dereglareacircuitului sangvin tisular.

În opinia noastră, eroarea medicinei constă înfaptul că sunt ignoraţi excitanţii şi consecinţeleacţiunii lor asupra hipotalamusului.

Concluzii:

1. Mecanismul declanşării spasmelor vasculareeste complicat şi nu trebuie să fie lăsat la orelaxare empirică, făcând evoluţia maladieiimprevizibilă.

2. Protejarea hipotalamusului de excitanţi şiechilibrarea hormonilor (vasopresină,histamină) vor constitui primii paşi în amelio-rarea microcirculaţiei şi includerea forţelorproprii în lupta cu maladia.

3. Folosirea pe larg a alcoolului determină faptulcă hiperventilarea pulmonară este o metodăselectivă în lupta pentru longevitate.

4. Înlăturarea excitanţilor reprezintă o sarcinăprincipală în profilaxia maladiilor cardiovas-culare.

Literatura:

1. Кахана М. С. ,,Гипоталамические син-дромы”. – „Cartea moldovenească”, Chi-şinău, 1965.

2. Kaхана М. C. ,,Патофизиология гипотала-муса”, „Гипоталамо-эндокринные син-дромы”, „Cartea Moldovenească”, Chişinău.

3. Гращенков Н. И. „Гипоталамус, его роль вфизиологии и патологии”, „Наука”, Москва,1964.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

4. Гращенков Н. И. „Физиология и патофизио-логия гипоталамуса”. Referate la conferinţadin 25-28 ianuarie 1965 – Moscova, 1966.

5. Гращенков Н. И. „Сосудистые и инфек-ционные заболевания нервной системы идиэнцефальные формы патологии”. –Moscova, 1959.

6. Теплов И. Т. „Скорость кровообращения учеловека в нормальных и некоторыхпатологических условиях”. – Leningrad, 1941.

7. Куприянов В. В. „Пути микро-циркуляции”. -„Cartea Moldovenească”, Chişinău, 1962.

8. Коркушенко О. В. „Клиническая кардиологияв гериатрии”. - „Медицина”, Moscova, 1980.

9. Теплов С. И. „Нейрогенная регуляциякровоснабжения сердца и головного мозга”. -„Наука”, Leningrad, 1980.

10. Кипервас А. П. „Периферические нейровас-кулярные синдромы”. – Moscova, 1985.

11. Тонких А. В. „Изменения коронарногокровообращения и кровяное давление прираздражении гипоталамической области”.Физиологический журнал СССР, 1961, vol.47 nr.7, pag. 801-805.

12. Самосюк И. З. „Мануальная, гомеопатичес-кая и рефлексотерапия остеохондрозапозвоночника”, „Здоровье”, Kiev, 1992.

13. Masayuki Saionji „Miracolul secolului ХХ sauTerapia de îndreptare a coxalelor prin masajşi presopunctură”. - editura Eurobit.

14. The Bulletin of the European PostgraduateCentre of acopuncture and Homeopathi nr. 4,October, 2000, pag. 172. Eficienţa terapieimanuale în rezolvarea crizelor hipotalamice înserviciul medical de urgenţă. Efim Capcelea.

SUMMARY

Deregulation of tissue’s micro-circulation, which proceeds the majority of human patholo-gies, is strictly connected to arterial–venous spasms, controlled by the hypothalamusthrough neuronal arc and humoral system. In this paper it is proposed to isolate the hypo-thalamus from peripheral excitants using the neuronal way (sympathetic and parasympa-thetic nervous system), to equilibrate the humoral system (histamine and vasopressin)and to oxygenate the texture (tissues). In the emergency practice these measures decreasethe mortality of doctors twice in comparison to the usual way of offering emergency medi-cal assistance.

61

Inte

llect

us 2

/200

6

DETERMINAREA SCENEI }N BAZAFUNC|IILOR EFECTUATE

DE OBIECTELE DE ORDINUL I

În sistemele intelectuale de restabilire a imaginilor de nivel inferior, caracteristicileobiectelor sunt reprezentate prin valori numerice [1, 2]. În astfel de sisteme, restabilireaimaginilor defecte constă în găsirea valorilor optimale ale parametrilor obiectelor.Sistemele în cauză se raportă la indicii "intelectuali" în virtutea faptului că ele sunt createîn baza memoriei asociative şi a reţelelor de neuroni, modele asemănătoare cu celal creierului uman, fiind capabile, asemeni omului, să inveţe şi să disocieze, posedândcapacitatea de generalizare.

conf. univ., dr. Igor MARDARE,sef catedr= CPAE,Universitatea Tehnic= a Moldovei

În realitate, astfel de sisteme nu sunt "intelec-tuale" în sensul larg al acestui termen, deoarececaracterul lor de funcţionare nu prevede operareacu categorii specifice în domeniul teoriilorintelectului, cum sunt, de exemplu, "conţinutul","sensul", "cunoaşterea". În modelul cognitiv destudiere a fenomenelor lumii exterioare, obiectelesunt apreciate de către om din punctul de vedereal semnificaţiei lor funcţionale, iar procesele şifenomenele - din poziţia evenimentelor care auavut loc şi a sensului acestor evenimente.Sistemul intelectual de restabilire a imaginilor denivel superior, capabil să opereze cu ideileevenimentelor şi sensului, va fi în mare parteapropiat de posibilităţile omului de a rezolvaprobleme neformale complicate.

Cercetarea modelelor de evenimenteale scenei

În scena formată din multitudinea de obiecte deordinul I, acestea se află în anumite relaţii şi suntcapabile de a interacţiona unele cu altele.Relaţionarea obiectelor se realizează prinexecutarea funcţiilor prescrise obiectelor respec-tive. În rezultatul îndeplinirii funcţiei nH de către

obiectul are loc evenimentul : nnn ][1 KHx →= .În acest caz, conţinutul scenei )( ∑xV , ce constă

dintr-o multitudine de obiecte } ..., , ,{ 1N

12

11 xxxx =∑ ,

se determină prin consecutivitatea evenimentelorce au avut loc } ..., , ,{ )( N21 KKKxV =∑ sau princonsecutivitatea îndepliniri de către obiecte afuncţiilor } ..., , ,{ )( N21 HHHxV =∑ , şi poate fi

1nx nK

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Inte

llect

us 2

/200

6

62

obţinută în baza modelului funcţional al scenei)( ∑xG . Modelul funcţional )( ∑xG reflectă modali-

tatea potenţială de interrelaţionare: obiecte -funcţii prescrise obiectelor. Conţinutul (modelul deevenimente) )( ∑xV determină funcţiile realizate -petrecute. Pentru modelul funcţional al imaginiiadevărate a scenei )( Е∑xG (des.1)

adevărate a scenei )Е( ∑xV , evenimentul 1,2K nu

are conexiune nici cu unul din evenimenteleprezentate. Evenimentele conexate formeazălanţuri de evenimente: } , ,{ 4,73,41,31,3,4,7 KKKK = ;

} , ,{ 5,73,51,31,3,5,7 KKKK = ; } , ,{ 6,73,61,31,3,6,7 KKKK = ;

} ,{ 3,71,31,3,7 KKK = . Lanţurile de evenimente pot

avea lungimi diferite. Lungimea lanţului sedetermină prin numărul de conexiuni realizate. Deexemplu, evenimentul 1,2K are o lungime unitară,

lungimea lanţului 1,3,4,7K egală cu 3.

În model, evenimente separate se pot reuni îngrupuri de evenimente. Acestea se formeaza înraport cu un obiect concret, al cărui index esteindicat prin notarea categoriei, de exemplu,

] ,[ 1,31,21 KKK = , ] , , ,[ 3,76,75,74,77 KKKKK = . În prima

categorie, notata 1K , grupul de evenimente se

formează în raport cu obiectul subordonat 11x şi

derularea următoarelor evenimente este orientată

de la obiectul 11x . În a doua categorie, notată

7K , grupul de evenimente se formează în raport

cu obiectul principal 17x şi derularea evenimen

telor este orientată către obiectul 17x . Consecuti-

vitatea derulării evenimentelor, lanţurilor eveni-mentelor sau grupurilor de evenimente poate fiselectivă sau strict determinată. De exemplu, înmodelul notat )Е( ∑xV consecutivitatea derulării

evenimentelor 1,2K si 1,3K , precum şi consecuti-

vitatea derulării lanţurilor de evenimente 1,3,5,7K ;

1,3,6,7K ; 1,3,7K sau a grupurilor de evenimente 1K ;

3K ; 7K nu influentează asupra conţinutului scenei

)Е( ∑xV , prin urmare, nici asupra sensului sceneirespective. Evenimentele lanţului de evenimentesau ale grupului de evenimente în scenă se potproduce concomitent sau consecutiv. Suntposibile şi astfel de combinaţii, când o parte dinevenimente au loc concomitent, iar altele seproduc consecutiv.

Să presupunem că unele obiecte, reprezentate îndes.1 al scenei, au defecte sau lipsesc definitiv şi

imaginea defectă a scenei ∑x~ constă din urmă-

toarele obiecte: podea - 11x , scaun - 1

2x , obiectul

1 2

5,7H4,7H

17x

6,7H

12x

1,2H 1,3H

11x

16x1

4x 15x

3,4H 3,5H 3,6H 3,7H

13x

Des. 1.1. - imaginea adevarată a scenei,2 - modelul funcţional al scenei )( Е∑xG .

conţinutul scenei )Е( ∑xV este redat prin urmă-toarele evenimente:

Podeaua ţine scaunul )( 1,2K . Podeaua ţine masade lucru )( 1,3K . Masa ţine monitorul )( 3,4K . Masa ţine

claviatura )( 3,5K . Masa ţine mouse-ul )( 3,6K . Masa

ţine blocul de sistem )( 3,7K . Monitorul reflectă

informaţia blocului de sistem )( 4,7K . Claviatura

introduce informaţia în blocul de sistem )( 5,7K .

Mouse-ul dirijează blocul de sistem )( 6,7K , fiindreprezentat prin modelul:

,

,

,

,

,

3,71,3

6,73,61,3

5,73,51,3

4,73,41,3

1,2

KK

KKKKKKKKK

K

→

→→

→→

→→

=∑ )( Е xV

în următoarea variantă grafică (des. 2):

1,2K 1,3K

3,4K 3,5K 3,6K 3,7K

6,7K5,7K4,7K

Des.2. Modelul de evenimente al imaginii

adevărate a scenei )Е( ∑xV .

Evenimentele pot fi conexate sau separate. Deexemplu, în modelul de evenimente al imaginii

(1)

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

63

Inte

llect

us 2

/200

6

defect - 13

~x , obiectul defect - 14

~x , obiectul defect -15

~x , obiectul defect - 17

~x : } , , , , ,{ 17

15

14

13

12

11

~~~~~ xxxxxxx =∑

(des.3.1). În imaginea alăturată [3] este reprezen-tată procedura de obţinere a modelului funcţionalal scenei, în baza căruia se realizează parţialrestabilirea imaginii scenei, păstrandu-se întotalitate, pe cât e posibil, aceste defecte. Pentrumodelul funcţional al imaginii restabilite a scenei(des.3.2)

Deosebirea conţinutului imaginii restabilite ascenei )( ∑xV de conţinutul imaginii adevărate a

scenei )Е( ∑xV conduce la realizarea incompletă a

tuturor funcţiilor obiectelor prevăzute şi, prinurmare, la evenimentele nerealizate, care suntcapabile să schimbe sensul scenei.

Modelul funcţional concret al scenei )( ∑xG poate fi

reprezentat prin evenimente diferite ale modelului,având un sens diferit:

).()(. . .

)()()()(

T

2

1

∑∑

∑∑

∑∑

→

→

→

xVxG

xVxGxVxG

Întrucât fiecare obiect al scenei se raportă ladomeniul funcţional nX [3], alegerea diferitelorobiecte din domeniul funcţional respectiv, nuinfluentează asupra conţinutului şi sensuluiscenei, ci doar conduce la extinderea varietăţilordiferitelor variante ale scenei în cadrul modeluluifuncţional concret, păstrandu-se conţinutul şisensul scenei (des. 5).

Des. 5. Independenţa conţinutului şi sensului

scenei de alegerea obiectului din domeniu.

Pentru diferite modele funcţionale, unele scenesunt modele de evenimente diferite, având,respectiv, sens diferit:

).()(. . .

)()()()(

TT

22

11

∑∑

∑∑

∑∑

→

→

→

xVxG

xVxGxVxG

De aceea, imaginile comparate ∑x şi cele

adevărate Е ∑x ale unei scene concrete sediferenţiază după sens.

Fiecare eveniment poate fi apreciat din punct de

1 2

5,7H4,7H

17x

12x

1,2H 1,3H

11x

14x 1

5x

3,4H 3,5H 3,7H

13x

Des. 3.1. - Imaginea defectă a scenei, 2 - Modelul

funcţional al imaginii restabilite a scenei )( ∑xG .

conţinutul scenei )( ∑xV se determină prinevenimentele:Podeaua ţine scaunul )( 1,2K . Podeaua ţine masade lucru )( 1,3K . Masa ţine monitorul. Masa ţine

claviatura )( 3,5H . Masa ţine blocul de sistem )( 3,7K .

Monitorul reflectă informaţia blocului de sistem)( 4,7K . Claviatura introduce informaţia în blocul de

sistem )( 5,7K ,şi se reprezintă prin modelul:

,

,

,

,

3,71,3

5,73,51,3

4,73,41,3

1,2

KKKKK

KKK

K

→

→→

→→=∑ )( xV

care este redat grafic în des.4.

1,2K 1,3K

3,4K 3,5K 3,7K

6,7K5,7K4,7K

Des. 4. Modelul de evenimente al imaginii

restabilite a scenei )( ∑xV .

(2)

(4)

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Inte

llect

us 2

/200

6

64

vedere al sensului. Sensul evenimentului estedeterminat de scopurile propuse. Evenimentul poateavea unul sau mai multe scopuri. De aceea,evenimentele nerealizate provoacă schimbări însensul general al imaginii adevărate a scenei sau

impiedică realizarea tuturor scopurilor puse în

scenă. Sensul general al scenei Е ∑x este

determinat prin ansamblul de evenimente care au

loc în scenă:

6,75,74,73,73,63,53,41,31,2 , ,, , , ,, , KKKKKKKKK .

Scopul final al cercetării scenei îl constituie deter-

minarea sensului general al scenei. Având la

dispoziţie modelul funcţional (de evenimente)

determinat al scenei )( ∑xG , prezenţa defectelor de

imagine a obiectelor scenei nu este un obstacol în

determinarea sensului imaginii scenei. Astfel,

imaginea adevarată a scenei Е ∑x şi diferitele variaţii

ale imaginilor defecte ale acestei scene

K∑∑∑ xxx ~ ..., ,~ ,~21 , care reprezintă unul şi acelaşi

model funcţional )( ∑xG , au un sens identic. Resta-

bilirea imaginii defecte a scenei va reprezenta, in

ultima instanţă, problema determinării sensuluiimaginii scenei în baza modelului funcţional (deevenimente) al scenei examinate.

Bibliografie

1. Mardare I. Restabilirea imaginii obiectelor deordinul 1 cu ajutorul memoriei asociative.Meridian ingineresc Nr. 2. Chişinău, 2005,pag. 67...73.

2. Мардаре И. Главные и подчиненныеобъекты в задачах восстановления изобра-жений. Труды 5-ой Международной научно-практической конференции "Современныеинформационные и электронные техно-логии". 23-27 мая 2005. Одесса, Украина,стр. 153.

3. Mardare I. Aplicarea funcţiilor obiectelor înproblemele de restabilire a imaginilor.Meridian ingineresc Nr. 4. Chişinău, 2005,pag. 61...70.

SUMMARY

The present article tackles a matter of the damaged images intellectual restoration in thebasis of the specific categories for the human thinking. This category comprises “content”,“sense”, “knowledge”. Such attitude allows to restore the multiobjective images of thescene, taking into account the specific character of relations between the subjects, subjectsinterrelations, functional destinations of the objects.

CALENDAR

La 29 aprilie 1966 s-a născut, la Chişinău, Alexei BOTEZ, doctor în ştiinţe tehnice, profesor la

Catedra geometrie descriptivă şi desen a Universităţii Tehnice a Moldovei.

Activitatea ştiinţifică şi-a început-o în timpul studenţiei, efectuând mai multe cercetări. Pe parcursul

anilor 1983-1991 activează într-un colectiv de cercetători în problema cinematicii roboţilor industriali.

În anii 1991-1995 este angajat în calitate de inginer la uzinele “Micron” şi “Alfa”, unde se ocupă de

soluţionarea unor probleme de automatizare a producţiei. În această perioadă creează o serie de

construcţii originale.

A participat la 15 conferinţe naţionale şi internaţionale, la diverse expoziţii şi saloane de inventică.

Este autor a 2 invenţii brevetate şi 30 de publicaţii ştiinţifice.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

65

Inte

llect

us 2

/200

6C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

Pentru efectuarea cercetărilor a fost utilizatăM.E.F., una din cele mai efective metode derezolvare numerică a problemelor inginereşti cuutilizarea calculatorului. Funcţionarea progra-mului ce realizează M.E.F. include cunoaşterea apatru sisteme de bază ale datelor iniţiale [6]: a)coordonatele şi caracteristicile elementelor; b)caracteristicile materialului fiecărui element; c)condiţiile de limită; d) tipul de încărcare.

Coordonatele şi caracteristicile elementelor.Pentru modelare s-au utilizat aproximativ 720 denoduri ale reţelei cu aproximativ 720 de elementefinite de tip placă, cu 6 grade de libertate pe nod.S-a considerat diametrul nucii egal cu 25 mm,înălţimea ei – 30 mm, grosimea cojii – 2 mm,grosimea bordurii – 2 mm. Bordura variază,înălţimea ei fiind de 2 mm pe ecuator şi de 0 mmla poli. S-au utilizat elemente finite de formătriunghiulară şi patrulateră.

STUDIUL NUMERIC AL PROCESULUIDE ZDROBIRE A NUCILOR

dr. Ruslan |+RN+,Universitatea Tehnic= a Moldovei

Pentru analiza structurilor complexe, la care poate fi raportată şi nuca, se aplică diferitemetode numerice, cum sunt: metoda elementelor finite (M.E.F.), metoda elementelor defrontieră (M.F.R.), metoda diferenţelor finite (M.D.F.) [1,4,8]. Prezenta lucrare reflectăstudiul privind stările de deformaţii şi tensiuni care apar în coajă în procesul de zdrobire anucii.

Caracteristicile materialului. Pentru realizareamodelării este necesar să se cunoască modululde elasticitate a materialului şi coeficientulPoisson, care s-au acceptat respectiv: E˘ = 400MPa şi ν = 0,4.

Condiţiile de limită. Procesul de zdrobire a nuciise realizează între o placă şi un inel. Inelul cuconicitate fiind rigid, s-a presupus că acestablochează toate translaţiile punctelor de contact cunuca, însă permite rotirea acestora. Astfel, condi-ţiile de limită vor fi: translaţii Tx=Ty=Tz=0, iarrotaţiile Rx, Ry şi Rz – libere.

Tipul de încărcare. Nuca se expune la compri-mare cu forţă axială, fiind fixată într-un inel înpartea inferioară şi o placă în partea exterioară. Seconsideră că forţa nu este un vector concentrat învârful nucii (caz ireal), ci distribuit pe o pată cudiametrul de 6 mm.

Inte

llect

us 2

/200

6

66

În fig. 1 este reprezentată schema de încărcare anucii în 3D.

Fig. 3. Valorile tensiunilor în coaja nucii (MPa),la expunerea unei forţe de 300 N

Pentru a ne crea o imagine mai clară referitor latensiunile apărute, în fig. 4 este prezentatăimaginea mărită a vârfului nucii.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Fig. 1. Schema de încărcare a nucii

Fig. 2 reprezintă încărcarea cu presiune şi modulde postare pe inel. De asemenea, se observădivizarea nucii în elemente finite bidimensionalede tip triunghiular şi patrulater. În partea de jos anucii sunt reprezentate punctele de contact aleinelului cu nuca.

Fig. 2. Încărcare şi mod de postare pe inel

În fig. 3 este prezentată vederea generală a nuciiexpusă unei forţe de 300 N. Prin culorile respec-tive sunt indicate tensiunile în MPa care apar încoaja nucii în diferite zone. Se observă că tensiu-nea maximă de 5,1 MPa apare în vârful nucii, înzona de contact cu placa.

Fig. 4. Imaginea mărită a vârfului nucii,300 N – tensiuni

După cum se observă, imaginile prezentate,tensiunile maxime se înregistrează la îmbinareadintre coji, în locul aplicării presiunii (şi segenerează chiar în stratul limita!). Prin urmare,deoarece materialul de îmbinare este mai slabdecât materialul nucii, zona cu tensiune maximă(culoare mai întunecată) fiind iarăşi cea deîmbinare, ruperea se va produce începând cuaceastă zonă, adică anume acolo va apăreaprima fisură în material.

Valorile tensiunilor pentru diferite eforturi suntreprezentate sub formă de grafic (fig. 5).

67

Inte

llect

us 2

/200

6

Fig. 5. Variaţia tensiunii în vârful nucii în funcţiede forţa aplicată

După cum vedem, odată cu mărirea forţei deaplicare, se majorează şi tensiunea. Graficulpune în evidenţă tensiunea care apare în vârfulnucii. Astfel, la o solicitare de 100 N tensiunea învârful nucii este de 1 MPa, iar la solicitarea de400 N – de 6,3 MPa.

În fig. 6 este reprezentată vederea generală anucii, expusă unei forţe de 300 N. Prin culorilerespective sunt indicate deformaţiile ce apar încoaja nucii în diferite zone. Se observă cădeformaţia maximă de circa 0,48 mm apare înzona de contact a nucii cu placa.

În fig. 8 este prezentată deplasarea relativă aformei nucii, adică coaja deformată, suprapusă pece nedeformată.

500 400 300 200 100 0

1 2 3 4 5 6 σ, MPa

F, N

Fig. 6. Valorile deformaţiilor în coaja de nucă(mm), la expunerea ei unei forţe de 300 N

Valorile deformaţiilor pentru diferite eforturi desolicitare sunt prezentate sub formă de grafic înfig. 7. După cum se observă, odată cu mărireaforţei de aplicare se majorează şi deformaţia cojiide nucă. Astfel, la o solicitare de 100 N, deforma-ţia vârfului nucii este de 0,18 mm, iar la o solici-tare de 400 N – de 0,65 mm.

0

100

200

300

400

500

0,16 0,32 0,48 0,64 0,80

l, mm

F, N

Fig. 8. Suprapunerea cojii deformateşi a celei nedeformate

Rezolvarea numerică a procesului de zdrobire anucilor demonstrează că ruperea, deci şi apariţiafisurii, are loc la conexiunea dintre jumătăţile nucii,fapt care a fost demonstrat şi prin cercetărileexperimentale.

Bibliografie

1. Beckers E. B., Carez G. F., Oden I.T. FiniteElements. New Jersey: Prentice Hall, 1984.253 p.

2. Fischer U. Finite-Elemente-Programme in derFestkörpermechanik. Leipzig: Fachbuchverl.,1986. 243 s.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Fig. 7. Variaţia deformaţiei vârfului nuciiîn funcţie de forţa aplicată

Inte

llect

us 2

/200

6

68

3. Gârbea D. Analiză cu elemente finite.Bucureşti: Editura tehnică, 1990. 54 p.

4. Kämmel, Günter. Einführung in die Methodeder finiten Elemente. Leipzig: Fachbuchverl.,1990. 300 s.

5. Larionescu D. Metode numerice. Bucureşti:Editura Tehnică, 1989. 157 p.

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

6. Link M. Finite Elemente in der Statik undDinamic. Stuttgart: B. G. Teubner, 1984. 264 s.

7. Weaver W. I., Johnston P. R. Finite Elementsfor Structural Analysis. New Jersey: PrenticeHall, 1984. 326 p.

8. Еременко С. Ю. Методы конечных элемен-тов в механике деформируемых тел.Харьков: Основа, 1991. 272 с.

SUMMARY

The present work reflects the numerical research of walnuts crushing process throughfinite elements method. There are establishment graphical correlations between tension anddeformation from walnuts shell depending on applied force. The receiving results confirmthe experimental research, that the initial fissure appear in peak of walnut.

CALENDAR

La 2 iunie 1951 s-a născut, la Petrovţî-Gorâşnî, r-nul Hliboca, reg. Cernăuţi, Ucraina, Valentina

MELNIC, medic microbiolog de categorie superioară, şefa Laboratorului de bacteriologie al Spitalului

Clinic Republican, profesor la USMF „N. Testemiţanu” şi la Colegiul de Medicină din Chişinău.

Este autorul şi coautorul a 19 publicaţii ştiinţifice de specialitate, 3 inovaţii şi 2 invenţii în domeniul

elaborării mediilor de cultură pentru investigaţiile microbiologice. Cercetările sale ştiinţifice ţin de

perfecţionarea diagnosticului microbiologic al campilobacteriozelor.

A participat la mai multe ediţii ale Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT” (Chişinău),

unde lucrările sale au fost apreciate cu diverse diplome şi medalii, iar la ediţia din anul 2003 a

Salonului Internaţional „ECOINVENT” (Iaşi) a obţinut medalia de aur.

69

Inte

llect

us 2

/200

6RE

PERE

AC

AD

EMIC

E

60 DE ANI DE LA FONDAREA

PRIMELOR INSTITUTE ACADEMICE

La 12 iunie 2006 Academia de Ştiinţe a Moldovei a celebrat un remarcabil jubileu –

60 de ani de la fondarea primelor instituţii decercetări ştiinţifice. Cu prilejul acestui eveni-ment, în cadrul AŞM s-a desfăşurat o serie demanifestări axate pe istoria dezvoltării ştiinţei înRepublica Moldova şi problemele actuale alecomunităţii ştiinţifice.

Manifestările au început cu deschiderea bloculuiBibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM pe str.Academiei 5a. Prezent la eveniment, PreşedinteleRepublicii Moldova Vladimir Voronin a remarcatvaloarea de tezaur a bibliotecilor, în general, şifaptul că noua Bibliotecă a AŞM, în particular, vacontribui plenar la dezvoltarea potenţialuluiştiinţific al ţării. Biblioteca, care include 1,5 mlntitluri de carte, este destinată atât cadrelorştiinţifice, cât şi tuturor cititorilor din ţară. Noulsediu dispune şi de o sală multimedia în care,printr-o reţea computerizată performantă, cititoriivor avea acces şi la literatura virtuală.

Ceva mai târziu, în blocul central al AŞM a avut locdeschiderea Expoziţiei jubiliare, la care auparticipat cu standuri toate institutele AŞM,reflectând domeniul lor de activitate. Cu un standpromoţional a participat şi AGEPI, demonstrânddocumente, acte legislative şi normative, cărţi şiperiodice din domeniul proprietăţii intelectuale,CD-uri cu informaţie tehnică etc.

Cu mult fast s-au desfăşurat lucrările Sesiuniijubiliare a Asambleii AŞM, la care au participatPreşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin,ÎPS Mitropolitul Moldovei Vladimir, primarulinterimar de Chişinău Vasile Ursu, miniştri de stat,reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice aleRepublicii Moldova peste hotare şi ale celorstrăine în Republica Moldova, precum şi oaspeţidin România, Federaţia Rusă, SUA, Polonia,Muntenegru, Croaţia ş.a. În cadrul festivităţii,Preşedintelui Vladimir Voronin i-a fost conferit titlulDoctor Honoris Cauza şi decernată medaliacomemorativă a AŞM.

La sesiunea jubiliară a Adunării Generale a AŞM,membrii titulari şi membrii corespondenţi au purtatîn premieră uniforme speciale, de tipul celor aleforurilor ştiinţifice de peste hotare. În prezent, AŞMîntruneşte 47 de membri titulari, 60 de membricorespondenţi şi 38 de membri de onoare.

Menţionăm în acelaşi context că, potrivit Coduluipentru ştiinţă şi inovare, adoptat în anul 2004,Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală aîntărit relaţiile de colaborare cu AŞM în vedereacoordonării multiplelor probleme strategice dindomeniul protecţiei obiectelor de proprietateintelectuală. Putem constata că, pe an ce trece,creşte tot mai evident interesul instituţiilor deînvăţământ superior şi de cercetare-dezvoltare, alcercetătorilor şi inventatorilor, al tuturor oamenilor

Inte

llect

us 2

/200

6

70

de creaţie faţă de recunoaşterea, respectarea şirealizarea drepturilor legale asupra obiectelor deproprietate intelectuală.

Relevăm mai jos cele mai active institute dincadrul AŞM în domeniul brevetării invenţiilor(situaţia la 1 iunie 2006):

Ô Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM -79 brevete de invenţie acordate;

Ô Institutul de Genetică al AŞM – 74 brevete deinvenţie acordate;

REPE

RE A

CA

DEM

ICE

Ô Institutul de Chimie al AŞM – 68 brevete deinvenţie acordate;

Ô Institutul de Microbiologie al AŞM – 65 brevetede invenţie acordate;

Ô Institutul de Fizică Aplicată al AŞM – 60 brevetede invenţie acordate;

Ô Institutul de Zoologie al AŞM – 20 brevete deinvenţie acordate.

Menţionăm, de asemenea, că întru sporireaeficienţei sistemului naţional de protecţie aproprietăţii industriale, AGEPI întreprinde anual oserie de măsuri de sprijinire şi stimulare aautorilor, titularilor şi valorificatorilor obiectelor deproprietate industrială. Astfel, este acordatăasistenţă logistică şi materială inventatorilor şifirmelor inovatoare pentru participare la expoziţiileinternaţionale, şi anume: “Inventica”, Iaşi, Româ-nia, „Brussels-Eureka”, Belgia; „PALEXPO”,Geneva, Elveţia, Expoziţia-târg de tehnologii,mijloace de producţie, mărfuri şi servicii de laKiev, Ucraina etc.

CALENDAR

La 10 iunie 1951 s-a născut, la Mihăileni, Râşcani, Tudor SAJIN, doctor în ştiinţe tehnice,

cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM, profesor la specialitatea

termofizica şi fizica moleculară la Universitatea din Bacău, deţinător al titlurilor onorifice „Eminent

în Inventică şi Raţionalizare” şi „Inventator Emerit” ale ex-URSS. Este deţinător al mai multor

diplome şi medalii ale expoziţiilor naţionale şi internaţionale de inventică.

Tudor SAJIN a absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Facultatea de Mecanică (1973) şi

Institutul Public de Consilieri în Proprietate Industrială, Facultatea de Brevetologie (1977), obţinând

respectiv diplomele de inginer-mecanic la specialitatea maşini şi instalaţii frigorifice şi de inginer-

brevetolog la specialitatea examinarea invenţiilor.

Efectuează cercetări ştiinţifice în vederea identificării unor procedee şi materiale noi aplicabile în

energetică. Este autorul şi coautorul a peste 250 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 16 monografii, cărţi,

manuale şi a 60 de invenţii.

71

Inte

llect

us 2

/200

6A

NIV

ERSÃ

RI

Savant ilustru şi organizator alştiinţei, fondator al UniversităţiiTehnice din Moldova (InstitutulPolitehnic din Chişinău – n.n.),pedagog prin vocaţie şi, nu în ultimulrând, cunoscut om politic, SergiuRădăuţanu a înscris în patrimoniulspiritual al ţării noastre pagini decertă valoare ştiinţifică, de slujire cudevotament a poporului său,devenind de facto un veritabilmesager al ştiinţei moldave în lume.În cadrul festivităţii, academicianulTeodor Furdui, prim-vicepreşedinteal AŞM, a apreciat înalt şcoala ştiinţifică îndomeniul fizicii şi tehnologiei semiconductorilorternari şi multinari, fondată în republică de SergiuRădăuţanu, a evocat perioada în care savantul aactivat cu multă iniţiativă şi dăruire în funcţia devicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.Teodor Furdui a informat asistenţa că membrulcorespondent Dorel Zugrăvescu, director alInstitutului de Geodinamică „Saba Ştefănescu” alAcademiei Române şi membru de onoare al AŞM,în curând va prezenta Academiei de Ştiinţe aMoldovei un bust al regretatului savant SergiuRădăuţanu.

O etapă deosebită în viaţa academicianuluiSergiu Rădăuţanu a constituit-o activitatea sa deun deceniu în cadrul Universităţii Tehnice aMoldovei, pe care a fondat-o în 1964. La aceastăperioadă de o semnificaţie aparte s-a referit încontinuare academicianul Ion Bostan, actualulrector al UTM. „Primul rector a contribuit laformarea şi consolidarea potenţialului de ingineridin ţara noastră. Astăzi Republica Moldova nu s-arputea dezvolta ca stat independent fără acestpotenţial, fără Universitatea Tehnică întemeiatăde academicianul Sergiu Rădăuţanu. A fost un

SAVANTUL {I EPOCA SA

Pe 19 iunie 2006 academicianul Sergiu R+D+U|ANUar fi ]mplinit 80 de ani

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Institutul de Fizică Aplicată al AŞMşi Universitatea Tehnică a Moldovei au organizat festivitatea de inaugurare a expoziţieicomemorative cu genericul „Itinerariile unui destin”, consacrată aniversării a 80-a de lanaşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu.

savant veritabil, un organizatorexcelent, un bun politician, un om deomenie.

Printre doctorii în ştiinţe fizico-mate-matice pregătiţi de omagiat se numărăşi profesorul Ion Tighineanu, vicepre-şedinte al Academiei de Ştiinţe aMoldovei. În cadrul acestei manifestăridomnia sa şi-a amintit cu recunoştinţăde perioada de lucru în laboratorulcompuşilor semiconductori, condus deacad. Sergiu Rădăuţanu, despreexperienţa acumulată în cercetare, avorbit cu argumente şi despre autorita-

tea de care se bucura acesta în străinătate, unde aavut ocazia să-l însoţească în delegaţii.

Acad. Valeriu Canţer, coordonator al Secţieide Ştiinţe Fizice şi Inginereşti a AŞM, considerăcă Sergiu Rădăuţanu a fost o personalitatemultidimensională în sfera educaţiei şi a cercetării,el punând bazele ştiinţei inginereşti şi ale culturiitehnice. De regulă, oamenii de talia lui SergiuRădăuţanu au o ascensiune rapidă, cu căderi marişi impacturi puternice. Acesta e destinul marilorpersonalităţi, a specificat academicianul.

Foştii colegi şi discipoli ai omagiatului,prezenţi la evenimentul de inaugurare a expoziţieicomemorative „Itinerariile unui destin”, –membrul corespondent Boris Găină, secretarştiinţific general al AŞM, prof. Leonid Culiuc,directorul Institutului de Fizică Aplicată al AŞM,acad. Mircea Bologa, director al Centrului pro-bleme electrofizice al Institutului de Fizică Aplicatăal AŞM, membrul corespondent Teodor Şişianu,director ştiinţific al Centrului internaţional tehno-logii moderne pentru studii şi cercetări al UTM,prof. Aurel Marinici de la UTM – au reprodusşi alte episoade semnificative din viaţaşi activitatea marelui dispărut.

Inte

llect

us 2

/200

6

72

AN

IVER

SÃRI

S-a născut pe 29 iunie 1931,în satul Coşniţa, raionul Dubăsari.După absolvirea şcolii mediigenerale, studiază la InstitutulÎnvăţătoresc din Tiraspol (1948-1950), Institutul Pedagogic dinChişinău (1950-1952), apoi îşi facedoctorantura la Universitatea„M. V. Lomonosov” din Moscova(1954-1958).

În perioada 1952-1953 esteprofesor şi director al Şcolii mediidin Hânceşti. În calitate de cadrudidactic, a parcurs calea de laasistent de catedră până la cea de profesoruniversitar. În 1961 îşi susţine teza de doctor înştiinţe fizico-matematice la Institutul de Matematică„V. A. Steklov” din Moscova, iar în 1971 - cea dedoctor habilitat la Centrul de calcul al Academiei deŞtiinţe a URSS. Peste doi ani, în 1973, i se conferăgradul didactic de profesor universitar.

Intre 1973 si 1986 a fost director al Institutului deCercetări Ştiinţifice în domeniul Planificării, iar înperioada 1974–1978 este ales membru alPrezidiului AŞM. În 1987 revine la catedra USM,unde este profesor până în 1990. În calitate dedeputat, preşedinte al Comisiei pentru Ştiinţă şiÎnvăţământ şi membru al Prezidiului ParlamentuluiRepublicii Moldova (1990–1994) iniţiază formareaComisiei Superioare de Atestare din RepublicaMoldova, constituirea Comisiei Naţionale UNESCOşi a Academiei de Studii Economice, fondarealiceelor; trimiterea tinerilor la studii în străinătateetc. Din 1994 activează în calitate de cercetătorştiinţific general la USM.

Este fondator al scolii ştiinţifice „Teoria mulţi-milor d-convexe şi aplicaţiile matematicilor”.Interesele ştiinţifice ale acad. Petru Soltan ţin dedomeniile geometriei, topologiei, ciberneticii

OMUL {TIIN|EI, OMUL CET+|II

Academicianul Petru SOLTAN la 75 de ani

matematice, matematicii aplicate.Este autor al teoriei d-convexităţii,al teoriei topologiei complexelorde relaţii multiare etc. A introdusmai multe noţiuni în geometriamulţimilor convexe, în specialdimensiunea Helly, a aplicatmetodele matematice în econo-mia republicii. Este autor a peste100 de lucrări ştiinţifice îndomeniul matematicilor teoreticeşi al celor aplicate, inclusiv6 monografii. A pregătit 18 doctorişi 3 doctori habilitaţi în ştiinţefizico-matematice.

În 1992 este ales membru titular al Academiei deŞtiinţe a Moldovei, iar în 2003 - membru deonoare al Academiei Române. În 1992 i seconferă titlul de Doctor Honoris Causa al Uni-versităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Româ-nia, iar în 1998 - titlul de Doctor Honoris Causaal Academiei de Studii Economice din RepublicaMoldova. În 2004 este distins cu titlul de Laureatal Premiului Naţional în domeniul Ştiinţeişi Tehnicii.

Petru Soltan este autor a peste 100 de articolepublicistice, inclusiv al volumelor „La porţileBabilonului (Editura „ARC”, 2001) şi „Ieterele”(Editura „Biblioteca Naţională”, 2003). Din 2003este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Colectivul AGEPI şi redacţia revistei“Intellectus” sunt alături de acei careadresează distinsei personalităţi naţio-nale sincere felicitări şi urări de sănătatecu prilejul frumosului său jubileude 75 de ani.

Academicianul Petru Soltan este un savant de notorietate, specialist în domeniulgeometriei, topologiei, ciberneticii şi matematicii aplicate.

73

Inte

llect

us 2

/200

6A

NIV

ERSÃ

RI

Academicianul Pavel Vlad,

savant cu renume în

domeniul chimiei organice,

bioorganice şi a compuşilor

naturali şi biologic activi, s-a

născut la 6 iunie 1936 în

satul Lipnic, raionul Ocniţa. A

absolvit şcoala medie din

satul natal. Este licenţiat cu

menţiune al facultăţii de

chimie a Universităţii de Stat din Moldova. A făcut

doctorantura în cadrul Institutului de Chimie al AŞM

(1958-1961) unde îşi susţine teza de doctor în

chimie. În cadrul aceleiaşi instituţii academice, în

activitatea de cercetare şi de administrare, a

parcurs calea de la cercetător ştiinţific inferior

(1961), până la cea de director al Institutului de

Chimie, pe care l-a condus aproape două decenii

(1976-1995). În perioada 1995-2004 a activat în

funcţia de vicepreşedinte al AŞM. Din 1976 până în

prezent este şef al Laboratorului de chimie a

plantelor etero-oleaginoase, actualmente Labo-

ratorul chimia terpenoidelor al Institutului de

Chimie al AŞM. Din 1989 este membru corespon-

dent al AŞM, din 1990 – profesor universitar, iar din

1992 – membru titular al AŞM.

Academicianul Pavel Vlad a trasat noi direcţii

prioritare în studiul compuşilor terpenici şi în

elaborarea metodelor de sinteză organică fină.

Au fost create metode generale de determinare a

configuraţiei absolute a unei serii de diterpenoide

labdanice şi de transformare a acestora în

compuşi bi-, tri-, şi tetraciclici.

CUNUNA REALIZ+RILOR DE O VIA|+

Academicianul Pavel VLAD la 70 de ani

Recunoaşterea meritelor sale profesionale la cele mai înalte niveluri, calităţile salepersonale pe care le-au apreciat mult colaboratorii AGEPI în procesul conlucrăriifructuoase în domeniul protecţiei şi promovării capitalului intelectual este un bun prilejde a exprima savantului Pavel Vlad în această zi de sărbătoare un omagiu profund.

Şcoala ştiinţifică fondată de

academicianul Pavel Vlad

deţine poziţia de lider în

studiul reacţiei de ciclizare

superacidă a terpenoidelor.

S-au stabilit legităţile acestei

reacţii la diferite clase de

compuşi terpenici (alcooli,

acetaţii lor, acizi, esteri,

fenilsulfone ş.a.).

Au fost elaborate metode eficiente ozonolitice de

preparare a compuşilor norlabdanici. Comuni-

tatea ştiinţifică a apreciat şi noua teorie de

evaluare a dependenţei mirosului de structură a

compuşilor cu miros de ambră. Au fost implemen-

tate în industria parfumurilor metode de preparare

a unor multipli compuşi odoranţi, precum şi a unei

serii de compoziţii noi de aromatizare a tutunului,

o parte din ele fiind implementate la Combinatul

de Tutun din Chişinău.

Omagiatul este autor şi coautor a peste 300

de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 2 monografii,

2 manuale, 16 reviuri şi 49 brevete de invenţie.

A pregătit 14 doctori şi doctori habilitaţi în chimie.

Academicianul Pavel Vlad este dublu laureat

al Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi

Producerii, a fost distins cu Medalia de Aur a

Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală,

cu „Ordinul de Onoare”, „Ordinul Republicii”,

medalia „Dimitrie Cantemir”, alte distincţii de stat

şi internaţionale.

Inte

llect

us 2

/200

6

74

AN

IVER

SÃRI

În 1964 A. Gulea a absolvit cumedalie de aur şcoala medie dinsatul natal Baraboi, Donduşeni. În1969 devine licenţiat al Facultăţiide chimie a Universităţii de Stat dinMoldova, iar între 1969-1972 –doctorantura la Institutul Radiuluidin Sankt-Petersburg.

Activitatea de muncă o începe în1972 în calitate de cercetător laInstitutul de Chimie al Academieide Ştiinţe a Moldovei, iar din 1975până în prezent este conferenţiar,profesor universitar, şef al Catedreide chimie anorganică şi fizică a USM, fiindtotodată profesor invitat de chimie generală şispectrochimie atomică la Institutul Naţional deChimie şi Petrol din Algeria (1979-1983) postdoc-torand la Institutul de Chimie Generală şi Anor-ganică „N. S. Kurnakov” al Academiei de Ştiinţe aURSS (laboratorul acad. Iurie Buslaev) (1986-1988), din 1991 – profesor invitat la Universitatea„Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea din Bucureşti,Universitatea din Cluj-Napoca „Babeş-Bolyai”(România), Universitatea din Lille, Universitateadin Paris-Sud (Franţa), Universitatea din Lau-sanne (Elveţia), Universitatea Laval (Canada),Universitatea Friebourg (Germania).

Activitatea sa ştiinţifică parcurge următorul itinerar:1974 – doctor în chimie, 1991 – doctor habilitat închimie. Domeniile sale de cercetare sunt: ste-reochimia, structura electronică şi stereodinamicareacţiilor de asamblare a combinaţiilor coordinativeale cobaltului şi altor metale; aplicarea spectro-scopiei de rezonanţă magnetică multinucleare închimia coordinativă. A pregătit 6 doctori în chimie,2 sunt pe cale de a susţine teza de doctor habilitat;este autor a 14 monografii şi manuale, inclusiv 4în limba franceză, a 71 brevete de invenţie îndomeniul sintezei dirijate a combinaţiilor coordina-tive, a publicat 630 de studii şi lucrări ştiinţifice, teze

UN PALMARES {TIIN|IFIC STR+LUCIT

Profesorul Aurelian GULEA la 60 de ani

Aurelian Gulea, profesor universitar, şef al Catedrei de chimie anorganică şi fizicăa Universităţii de Stat din Moldova, viceacademician coordonator al Secţiei de ŞtiinţeBiologice, Chimice şi Ecologice a AŞM, şi-a marcat, la 28 mai curent, jubileul de şase decenii.

şi comunicări, inclusiv 250 – înreviste de prestigiu din străinătate. În1994 fondează Laboratorul chimiecoordinativă pe lângă Catedra dechimie anorganică şi fizică a USM, încadrul căruia au fost realizatecercetări comune cu alte instituţiiştiinţifice din republică privindelaborarea noilor tehnologii,implementate în microbiologie şi înmedicină. Au fost sintetizate noipreparate cu aspect aplicativ înmedicină, biotehnologii, agricultură.Aceste cicluri de invenţii şi produsenoi, realizate în colaborare cu alţi

membri ai Catedrei de chimie anorganică şi fizicăşi cu cercetători de la Institutul de Microbiologie,Institutul de Chimie, Institutul de Fizică Aplicată,Universitatea de Medicină şi Farmacie „N.Teste-miţanu”, au fost înalt apreciate la Saloaneleinternaţionale de inventică de la Bruxelles, Geneva,Pittsburgh, Seul, Moscova, Casablanca, Manila,Budapesta, Sofia, Bucureşti, Iaşi, Chişinău.

A. Gulea este laureat al Premiului şi al Medalieide Aur OMPI, Cavaler, Ofiţer şi Comandoral Ordinului Belgiei „Mérite de l‘Invention”,al Ordinului European de Merit (ComunitateaEuropeană, ACEOM), Ofiţer al Ordinului Belgo-Spaniol de Merit, Cavaler şi Comandoral Ordinului de Malta, laureat al Medaliei de Aur„Henry Coandă”, al Medaliei de Aur a Comu-nităţii Europene pentru promovarea inventa-torilor, în total fiind distins cu peste 100 demedalii de aur, argint şi bronz ale saloanelornaţionale şi internaţionale de inventică. DoctorHonoris Causa al Universităţii „George Bacovia”(2000), Bacău, şi al Universităţii din Bucureşti(2005), membru titular al Academiei de Ştiinţedin New York, Laureat al Premiului Naţional îndomeniul Ştiinţei şi Tehnicii, decorat cu Ordinul„Gloria Muncii”, Aurelian Gulea se află în plinăactivitate ştiinţifică, inovativă şi didactică.

75

Inte

llect

us 2

/200

6A

GEP

I N

EWS

Programul manifestaţiilor, organizate cu ocazia

Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, a

inclus şi Simpozionul ştiinţifico-practic „Lecturi

AGEPI”, desfăşurat la 18-19 aprilie curent în sala

de conferinţe a oficiului cu genericul „Proprie-tatea intelectuală porneşte de la idee”. Ediţia a

IX a simpozionului a avut drept obiectiv popula-

rizarea şi promovarea proprietăţii intelectuale. Cu

un cuvânt de salut s-au adresat asistenţei ŞtefanNOVAC, Directorul General AGEPI, şi Vicepreşe-

dintele AŞM Ion TIGHINEANU, care au menţionat

importanţa proprietăţii intelectuale în dezvoltarea

SIMPOZIONUL {TIIN|IFICO-PRACTIC“LECTURI AGEPI-2006”

Valeriu DULGHERU, dr.hab., prof. univ.,şef catedră UTM:

- Am participat la acestsimpozion tradiţionalştiinţifico-practic cu douărelatări: ”Creativitateatehnică – pilonul de bază

în educaţia inginerească” şi „Efectele geometrice– un izvor important de inspiraţie în creaţiatehnică”, care se referă, în primul rând, la crea-

economică şi socială a ţării. „Lecturile AGEPI” au

întrunit specialişti atât din cadrul instituţiilor

specializate din Republica Moldova, cât şi din

România. Printre aceştia menţionăm delegaţia

Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci din

România şi Oficiului Român pentru Drepturile de

Autor, reprezentanţii ITA „Mecagro”, ai Institutului

de Fizică Aplicată al AŞM, USM, UTM, ULIM ş.a.

Pe parcursul celor două zile de lucru au fost

audiate comunicări privind unele aspecte noi ale

legislaţiei naţionale şi internaţionale, căile de

soluţionare a litigiilor specifice domeniului,

modalităţi de protecţie a invenţiilor, mărcilor,

designului industrial, dreptului de autor, posibili-

tăţile de utilizare a informaţiei din domeniul PI,

mecanismele de stimulare a procesului de

inovaţie din republică.

Schimbul de idei şi experienţa împărtăşită au

fost deosebit de valoroase, punând în inestima-

bilul potenţial creator al oamenilor de ştiinţă,

modalităţile de valorificare a lui, importanţa

cunoştinţelor de care dispun specialiştii din

domeniul PI, specificul colaborării dintre persoa-

nele interesate.

OPINII, SUGESTII, PROPUNERI ALE PARTICIPAN|ILORLA SIMPOZION

tivitatea studenţilor, modul lor de gândire, meca-nismele de bază utilizate în creaţia tehnică ainginerilor.

În opinia mea, tematica seminarului a fost binechibzuită, au fost prezentate rapoarte destul deinteresante, care mi-au îmbogăţit bagajul decunoştinţe, pe care îl voi transmite, la rândul meu,studenţilor de la facultate.

Din cauza timpului presat, pe viitor ar fi oportunăprezentarea rapoartelor pe secţii, câteva la număr,

Inte

llect

us 2

/200

6

76

AG

EPI

NEW

S

care ar grupa oamenii după interese. Celpasionat de un domeniu respectiv, vine săasculte referatele în secţie şi nu pierde timpul cucele ce nu-l interesează.

Romiţa COMĂNESCU,examinator Direcţiebrevete, OSIM, România:

- Sunt pentru prima oarăla Chişinău. Am fostinvitată pentru a prezentareferatul „Locul şiimportanţa dezvăluirii

invenţiei în cadrul etapelor de obţinere a unuibrevet de invenţie”. Am ascultat lucrări din toatedomeniile. Programul a fost încărcat, au fostprezentate mai multe comunicări care au fostgreu de cuprins. Dar o să luăm materialelepublicate acasă şi o să le studiem mai detaliat.

Din partea gazdelor, am avut un tratament foartegeneros şi ospitalier.

Violeta PETRESCU,expert Serviciu analizeşi sinteze documentare,OSIM, România:

- Am participat la acestsimpozion cu referatul„Protecţia proprietăţiiintelectuale şi rolul ei încreşterea economică a

ţării”. Programul a fost variat, cu multe lucrăriinteresante. Suntem încântaţi. Sperăm să maivenim şi să facem schimb de informaţii privindproprietatea industrială.

Nina SUHOVICI, econo-mist principal,Secţia strategii şistatistică, AGEPI:

- Particip la „LecturiAGEPI” de mai mulţi anila rând. Am constatat cădin an în an creştenivelul calităţii lucrărilor

prezentate. Au fost date citirii materiale privindanaliza comparativă a legislaţiei autohtone cu ceainternaţională şi cu posibilele litigii care reies din

faptul că uneori legislaţia naţională nu cores-punde dreptului internaţional.

Pe viitor, ar fi de dorit să fie prezentate lucrări ce sereferă la facilităţile prevăzute de legislaţia Repub-licii Moldova inventatorilor autohtoni, ceea cepoate fi utilizat de agenţii economici în activitatealor de toate zilele.

Nadejda CRASNOV, dr.,manager, Institutulde Dezvoltare aProprietăţii Intelectuale:

- Mi-au plăcut în moddeosebit comunicărilede la „Mecagro”,deoarece la între-prinderea menţionatăspecialiştii, pornind de

la idee, îşi implementează invenţiile în practică.Sunt un exemplu demn de urmat în aceastăprivinţă.

Simion LEVIŢCHI,director adjunctDepartament mărci,modele şi deseneindustriale, AGEPI:

- Pe an ce trece creştenumărul participanţilorla simpozion. Şideoarece timpul ne

presează, ar fi de dorit ca materialele prezentatesă fie multiplicate pentru a fi difuzate participanţilorspre lectură, pentru că raportorii nu-şi pot dezvăluitemele în timp de 5-10 minute.

Maria ROJNEVSCHI,director Departamentpromovare şi editură,AGEPI:

- Ediţia „Lecturi AGEPI”din anul curent s-adesfăşurat la cel maiînalt nivel. Comunicărileau fost interesante.

Trebuie să ne gândim cum să organizăm mairaţional aceste două zile de lucru. Ar fi bine ca lalucrările simpozionului să participe nu numai cei

77

Inte

llect

us 2

/200

6

ce au comunicări, dar şi specialiştii de la AGEPI,precum şi cei de la alte instituţii care se intere-sează de tematica abordată.

Ion DANILIUC,vicedirector generalAGEPI:

- Au fost prezentatecirca 50 de referatedin diverse domenii,cu o tematică largă.Am avut reprezentanţidin învăţământ,industrie, proprietate

intelectuală de la AGEPI, OSIM şi ORDA,care au completat comunicările noastre cureferiri la experienţa dumnealor. Cu toatecă erau mulţi doritori să adreseze întrebări,am fost limitaţi în timp. Pe viitor, dacămodificăm prezentările, vom avea mai multtimp pentru discuţii.

AG

EPI

NEW

SÎn perioada 22-25 mai 2006 în or. Minsk s-a

desfăşurat Conferinţa „Probleme actuale aleînvăţământului în domeniul proprietăţii intelec-tuale”, organizată de către Comitetul de Statpentru Ştiinţă şi Tehnologii, Ministerul Învăţămân-tului al Republicii Belarus, OMPI şi OEAB.

La lucrările Conferinţei au participat reprezentanţi acirca 20 de ţări, principalele rapoarte fiind prezen-tate de colaboratorii OMPI, ai Organizaţiei Eurasia-tice de Brevete, specialişti în domeniul pregătiriicadrelor pentru sistemul de protecţie a PI.

Cele mai interesante rapoarte au fost prezentatede către Y. Tokagi, director Departament, Acade-mia OMPI, H. Faiazov, vicepreşedinte OEAB,V. Iosifov, şef Secţie OMPI, I. Molnar, directorgeneral „Biopolist Inovation Services Ltd” dinUngaria, I. Blizneţ, rectorul Institutului de Proprie-tate Intelectuală din Federaţia Rusă, H. Pihlihefer

CONFERIN|A INTERNA|IONAL+ PRIVIND}NV+|+M~NTUL }N DOMENIUL PI

de la Academia OEB, B. Borisov, rectorulUniversităţii Economiei Mondiale şi Naţionale aBulgariei, P. Ţîbulev, prorectorul Institutului deProprietate Intelectuală din Ucraina etc.

Rapoartele au fost preponderent axate peproblemele învăţământului universitar şi liceal îndomeniul PI, pregătirii cadrelor pentru oficiilenaţionale de PI, promovării activităţii inova-ţionale, propagării cunoştinţelor din sferarespectivă.

Majoritatea raportorilor au reiterat ideea abordăriiinterdisciplinare a PI, care actualmente urmeazăsă fie tratată nu doar ca un domeniu ce ţine înmod exclusiv de jurisprudenţă şi drept, ci, într-omăsură tot mai avansată, de economie şisociologie, ca un eficient factor al creşteriieconomice.

Ştefan NOVAC,Director generalAGEPI:

- Interesul faţă deprotecţia proprietăţiiintelectuale creştesimţitor şi, evident,sporeşte şi profunzimeaabordării comunicărilor.Tematica lor a fost

diferită şi a avut ecou. Diseminarea acestor informaţii,odată cu publicarea culegerii de comunicări, va fide folos atât specialiştilor de la AGEPI, cât şi celordin exterior, antrenaţi în acest domeniu.

Le adresăm mulţumiri participanţilor pentrureferatele prezentate şi celor care şi-au expusopiniile privind organizarea „Lecturilor AGEPI”.Vom ţine cont de obiecţiile expuse, vom luamăsuri pentru a lichida lacunele şi a desfăşuraediţiile viitoare la un nivel şi mai înalt, ele contri-buind substanţial la aprofundarea cunoştinţelorîn domeniul respectiv.

Sondaj realizat de Mihai Cucereavîişi Ion Diviza

Inte

llect

us 2

/200

6

78

”PATLIB }N SERVICIUL INOVA|IILOR”

Ediţia a 16-a a Conferinţei internaţionale PATLIB, care a avut loc în or. Praga,în perioada 22-25 mai curent, a fost organizată de către Oficiul European de Brevete(OEB) în colaborare cu Oficiul de Proprietate Industrială din Republica Cehia, avândgenericul „PATLIB în serviciul inovaţiilor”.

Reuniunea în cauză se organizează anual,începând cu 1990. Motivaţia principală pentrucare a fost iniţiată Conferinţa PATLIB1 a constat înnecesitatea de a organiza, în mod regulat, unschimb de experienţă şi idei privind informareapublicului în materie de proprietate intelectuală şiacordarea serviciilor specializate.

AG

EPI

NEW

S

Vorbind despre includerea PI în curriculumurileuniversitare, vorbitorii au opinat că aceasta nu seconfruntă cu piedici serioase doar în cadrulfacultăţilor de drept. În ce priveşte celelaltespecialităţi, în cele mai dese cazuri universităţileopun rezistenţă încercărilor de modificare aplanurilor de învăţământ, referindu-se, de obicei,la numărul limitat de ore.

În acest context, raportorii au menţionat oportuni-tatea includerii în planurile de învăţământ a unorcursuri consacrate în mod special problematicii PIcare ar fi racordate la specificul activităţilorulterioare şi la profilul specialităţii concrete. Primulcompartiment al programelor analitice pentrudiferite discipline, aferente PI, urmează a ficonsacrat problemelor fundamentale ale protec-ţiei PI şi rolului acesteia în dezvoltarea econo-mico-socială. Celelalte compartimente pot firacordate la specificul profilului concret.

Oficialii organismelor internaţionale şi-au expusdoleanţa privind participarea mai activă a oficiilornaţionale în promovarea includerii disciplinelorconsacrate produsului intelectual în învăţământuluniversitar şi liceal.

Mai mult decât atât, Y. Tokagi a menţionat disponi-bilitatea OMPI de a colabora cu oficiile naţionale înacest domeniu, argumentând necesitatea creăriiunor centre naţionale de promovare a învăţămân-tului şi a cunoştinţelor de PI.

În ultima zi a conferinţei a fost organizată o masărotundă, în cadrul căreia mai mulţi participanţi auefectuat un schimb de opinii în problemele vizate. Aminformat şi noi participanţii despre starea lucrurilor înRepublica Moldova, aceştia fiind impresionaţi defaptul că în cadrul ASEM se pregătesc cadre laspecialitatea „Managementul proprietăţii intelectuale”,iar în cadrul AGEPI se desfăşoară cursuri de evalua-tori ai activelor imateriale.

La finele conferinţei, participanţii au adoptat ohotărâre în care au fost fixate propuneri concrete,iar analiza comparativă a stării de lucruri privindpromovarea cunoştinţelor de PI a indicat căproblemele învăţământului din Republica Moldovasunt analogice celor din alte ţări.

De rând cu toţi participanţii, specialiştii noştriconsideră că promovarea consecutivă a acestoractivităţi este nu doar oportună, ci absolut necesară,iar propunerea din partea OMPI a unei anumiteasistenţe pentru elaborarea materialelor didacticerespective, crearea unui centru naţional de pro-movare a cunoştinţelor în domeniul proprietăţiiintelectuale sau a unei catedre interuniversitarespecializate ar conduce la rezolvarea cu succes aacestei probleme stringente.

Iu. BADÎR,şef Secţie economie şi evaluare, AGEPI

La lucrările Conferinţei din anul curent auparticipat mai mult de 350 persoane, reprezen-tanţi ai statelor membre ale OEB, inclusiv dinoficiile de proprietate industrială, centreleregionale de promovare a proprietăţii industriale,bibliotecile şi punctele de informare în domeniudin cadrul universităţilor şi camerelor de comerţ

1 „PATLIB” este denumirea prescurtată „Patent Libraries” care, în traducere din limba engleză, înseamnă „bibliotecilede brevete”, fiind vorba despre biblioteci, centre sau puncte de informare în domeniul proprietăţii intelectuale.

79

Inte

llect

us 2

/200

6

şi industrie etc. Dintre oficialităţi vom menţionaprezenţa ambasadorului Alain Pompidou,Preşedinte al OEB, şi a Directorului David M.White, Directoratul Întreprinderi şi Industrii alComisiei Europene pentru politici inovaţionale,precum şi a conducătorilor oficiilor de brevete dinRepublica Cehia, România, Polonia, Spania,Portugalia etc.

La invitaţia OEB, la lucrările Conferinţei auparticipat şi reprezentanţi ai AGEPI, din parteaRepublicii Moldova.

În cele ce urmează vom încerca să vă informăm şipe Dvs., stimaţi cititori, despre unele idei, opiniiprivind politica UE şi OEB atât în domeniulinformării în materie de PI, cât şi despre rolulinovaţiilor în dezvoltarea economică a statelormembre, expuse în cadrul Conferinţei, foarteactuale şi importante pentru noi, odată ce a fostdeclarată orientarea RM spre Europa.

În adresarea sa către participanţi, PreşedinteleOEB a accentuat că politica de informare apublicului în domeniul brevetelor, aprobată deConsiliul administrativ OEB încă în anul 1988,este oportună şi astăzi şi se află în continuare labaza colaborării OEB cu oficiile de brevete şicentrele PATLIB din Europa: „Scopul principal alpoliticii europene în domeniu ... trebuie să fie de amări accesul la informaţia de brevet în Europaprin intermediul oficiilor naţionale de PI alestatelor membre şi bibliotecilor non-comercialecare cooperează cu aceste oficii”. ConferinţaPATLIB are contribuţia sa indiscutabilă în sta-bilirea şi dezvoltarea colaborării date. În prezent, încadrul OEB se duc discuţii strategice privindcrearea unei Reţele europene de brevete care arcontribui la prestarea celor mai bune serviciipentru industria europeană. Totodată, Reţeauaeuropeană de brevete va da o nouă dimensiunesistemului de brevete din Europa, impunându-senecesitatea elaborării şi implementării unuiSistem european al calităţii în domeniul dat, înfiecare stat membru. Astfel va deveni posibilă atâtutilizarea rezultatelor cercetărilor documentare îndomeniul brevetelor, efectuate în statele membre,cât şi prestarea serviciilor directe către între-prinderi. Acest proiect al OEB urmează să fie

aprobat de către Consiliul Administrativ OEB cătrefinele anului curent.

Un al doilea aspect al proiectului de constituire aReţelei europene de brevete, la care s-a referitvorbitorul, ar fi la cel al dezvoltării în continuare arelaţiilor de colaborare dintre OEB şi noile statemembre ale UE, precum şi ţările din Europa deSud-Est şi Mongolia.

În viitorul apropiat se aşteaptă ca această reţea săfie înlocuită cu Reţeaua europeană a inovaţiilor.

Reprezentantul Comisiei Europene pentru politiciinovaţionale, dl David White (Directoratul Între-prinderi şi Industrii), vorbind despre „factorii-cheieai inovaţiilor în Europa”, a accentuat asupra douăprobleme actuale: legătura dintre nivelul brevetăriişi performanţa în activitatea de inovare, brevetele -ca parte componentă a strategiei de business.Dl White a mai menţionat că brevetele protejândmărfurile/produsele pe piaţă, oferă întreprinderilor/companiilor posibilitatea de a obţine beneficii dincomercializarea licenţelor, cu toate acestea, multecompanii încă nu obţin avantaje aşteptate. Estenecesar ca guvernele ţărilor nu doar să asigureexistenţa pe piaţă a unor instrumente în domeniuldat, dar şi să se asigure că întreprinderile ştiu cumşi când să utilizeze aceste instrumente. Succesulvine mai sigur datorită suportului practic acordat înutilizarea sistemului de brevete.

În opinia dlui White inovaţiile, care de fapt definescera noastră, ca una diferită de cele precedente,constituie rezultatul interacţiunii de succes dintreinventatori, antreprenori şi companiile, activitateacărora se bazează pe noi tehnologii. Desigur,inovaţiile sunt riscante, costisitoare, dar elecontribuie plenar la creşterea competitivităţiiîntreprinderilor şi companiilor.

În Europa inovaţiile constituie cheia fiabilităţii, înspecial a întreprinderilor axate pe utilizareatehnologiilor high-tech. UE este o comunitateinovativă, dar globalizarea a atins şi domeniile/sectoarele prioritare pentru statele UE în trecut.Acum sunt necesare cât mai multe inovaţii,aplicate cât mai repede. Pierderea luptei concu-renţiale duce inevitabil la diminuarea cu mult amodului şi nivelului de viaţă a societăţii europene.

AG

EPI

NEW

S

Inte

llect

us 2

/200

6

80

De aceea, a menţionat dl White, utilizareaeficientă a proprietăţii intelectuale este o partecomponentă foarte importantă a strategiei depunere a cunoştinţelor şi inovaţiilor în serviciulEuropei. Un sistem eficient şi confortabil deprotecţie a drepturilor de proprietate intelectualăeste o parte importantă a sistemului efectiv deinovaţii, este un instrument necesar de a acordasuport în sporirea competitivităţii companiiloreuropene.

Un alt aspect menţionat în comunicarea sa de dlWhite este rolul brevetelor în strategia de busi-ness a companiilor europene. Europa urmeazăsă acorde o atenţie deosebită cunoştinţelor şiprocesului de transformare a acestora în noiproduse şi noi pieţe. Antreprenorii, oamenii deafaceri, inventatorii şi companiile mari construiescîmpreună podul între cunoştinţe şi piaţă. Înaceastă ordine de idei, proprietatea intelectualăare trei opţiuni. Prima: actorii trebuie să fiecapabili să-şi protejeze cunoştinţele dacă vor să-şi recupereze costurile prin dezvoltarea unorprocese şi produse noi. A doua: brevetele au şialţi utilizatori. Ele ajută inventatorilor şi oamenilorde afaceri să găsească finanţare pentru aexploata invenţia, deoarece brevetul în sine nuaduce bani. Practica demonstrează că seinvesteşte mai mult în companiile ce deţinportofolii solide de brevete. Brevetele sunt, deci,un argument al capacităţii tehnice a întreprinderii.A treia: deţinând un portofoliu de brevete, esteposibil de a efectua o licenţiere încrucişată,generând noi resurse, obţinând astfel acces laalte tehnologii. Vorbim despre un management alproprietăţii intelectuale, care trebuie să fie unulbun, foarte bine documentat, deoarece implicăanumite riscuri şi dezvăluie publicului cunoştin-ţele acumulate. Mai menţionăm aici că breveteleaplicate în practică, realizate în produse, înprocedee devin un bun tangibil şi aduc valoareadăugată întreprinderii, contribuind astfel lasporirea competitivităţii pe piaţă.

Vorbitorul, a adus argumente forte care vorbescelocvent despre cauza utilizării ineficiente asistemului de proprietate industrială existent înmulte state UE de către întreprinderi, în specialdin sfera businessului mic şi mijlociu. Nu în toatestatele membre ale UE sistemele de brevete au

imagine bună la utilizatori, fie din cauza costurilormari, a duratei de eliberare a titlului de protecţiesau a duratei de examinare a litigiilor de brevet înscopul realizării drepturilor etc. Pentru a schimbasituaţia existentă trebuie să se asigure căinstrumentul plasat pe piaţă lucrează şi esteeficient. Iar pentru aceasta trebuie să cunoaştemcalea urmată de întreprinderi pentru a utilizasistemul de PI.

Pe parcursul celor 3 zile de lucru a Conferinţei,experţii din cadrul OEB, al Comisiei europene şioficiilor naţionale de brevete au prezentat 30 decomunicări plenare, axate pe genericul „PATLIB –în serviciul inovaţiilor”, fiind trecute în revistăsuccesele obţinute în domeniul brevetării/înregistrării obiectelor de proprietate industrială şiprestării serviciilor de informare şi instruire îndomeniu.

Reprezentanţii centrelor regionale din statelemembre ale OEB au informat despre cele maibune practici înregistrate în domeniul prestăriiserviciilor de proprietate industrială. În acestcontext, a trezit un deosebit interes experienţaţărilor UE în organizarea şi dezvoltarea centrelorPATLIB la nivel regional şi sectorial: în cadruluniversităţilor (Polonia – 27 centre, Belgia – 8,Portugalia - 10), camerelor de comerţ şi industriedin judeţe (România - 14, Italia - 21) ; al biblio-tecilor şi punctelor de informare în domeniu(Republica Cehia, Franţa, Germania, Suedia,Danemarca etc.), al centrelor de businessşi proprietate intelectuală (Marea Britanie).

Programul Conferinţei a inclus şi 11 meserotunde, în cadrul cărora experţi din Germania,Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Franţa,Suedia şi Elveţia au înaintat pentru dezbateriunele probleme stringente cu care se confruntăoficiile de brevete şi, în special, centrele regio-nale, şi anume: „Comunicarea cu factorii dedecizie”, „Comercializarea brevetelor”, ”Utilizareaprogramului de prestare a serviciilor în domeniulPI, elaborat de OEB”, „Cum să se organizeze unsondaj de opinie/anchetă cu utilizatorii”, „Viitoriisolicitanţi – orientare spre tânăra generaţie”,„Cum să intensificăm relaţiile cu clienţii – con-cepte/practici de succes” etc.

AG

EPI

NEW

S

81

Inte

llect

us 2

/200

6

De asemenea, s-au purtat discuţii pe margineaproblemelor referitoare la implementarea decătre oficiile de brevete a noii ediţii a ClasificăriiInternaţionale de Brevete; modalităţile de utilizarea serverului nou de publicare al OEB şi facilităţileoferite; modalităţile aplicării în oficiile naţionale,începând cu anul 2007, a formatului XML deprezentare a datelor, dezbaterile fiind urmate deexerciţii practice în săli dotate cu calculatoare.

Participanţii la Conferinţă au fost impresionaţi depolitica şi practica Marii Britanii şi Ungariei privindeducarea şi instruirea populaţiei în domeniul PI. ÎnUngaria, pe lângă Oficiul de Brevete, s-a reuşitcrearea şi dotarea unui Centru de Informare şiInstruire la Distanţă în domeniul proprietăţiiintelectuale, iar în Marea Britanie – această educaţieîncepe la nivelul şcolii primare. Biblioteca britanică,în comun cu Oficiul de Brevete şi susţinute deministerul de resort, au reuşit încadrarea înprogramele de învăţământ primar a unor modulespeciale privind proprietatea intelectuală şi protecţiadrepturilor de proprietate intelectuală, elaborate înbaza unor studii de caz concrete, bine ilustrate, carecuprind instruirea nu numai a tinerei generaţii, darşi a profesorilor (acest program a cuprins peste22 000 şcoli primare). De asemenea, au fostelaborate şi finanţate programe speciale depromovare a creativităţii şi abilităţilor de antre-prenoriat pentru nivelul învăţământului secundar,conform cărora sunt planificate câte 5 zile anualpentru exerciţii practice la întreprinderi (465 de şcolisecundare au răspuns apelului). Programeledestinate învăţământului superior sunt mult maicomplexe şi prevăd organizarea concursurilor cupremii pe domeniile proprietăţii intelectuale, care auo priză foarte mare în rândul studenţilor (182universităţi s-au inclus în concurs). Aceste pro-grame au fost susţinute de Parlament şi serealizează din anul 2005.

Concomitent cu lucrările Conferinţei, a fostorganizată Expoziţia produselor informaţionaleîn domeniul proprietăţii intelectuale, prezentatede către oficiile statelor membre ale OEB, alteoficii regionale şi internaţionale, precum şiproduse analitice ale companiilor cunoscute îndomeniu, cum sunt: TOMSON Scientific, QuestelOrbit, Proiectul Jouve, IPR Helpdesk etc.

Delegaţia AGEPI a prezentat informaţia despresistemul naţional de PI, Raportul de activitate alAGEPI pe anul 2005 (CD-ROM), publicaţii despreRepublica Moldova.

În concluzie putem spune că participarea AGEPI laConferinţa PATLIB a permis să ne familiarizăm cuexperienţa statelor membre ale UE în domeniulpromovării proprietăţii intelectuale, să autoeva-luăm activităţile desfăşurate de noi în domeniulinformării publicului, agenţilor economici şiinventatorilor din republică în materie de pro-prietate intelectuală şi să stabilim priorităţilepentru activitatea imediat următoare.

Luând în considerare orientarea proeuropeană aţării noastre, participarea delegaţiei AGEPI laConferinţa PATLIB este deosebit de benefică, iardiscuţiile întreţinute cu reprezentanţii oficiilor debrevete din România, Polonia, Republica Cehia,Lituania, deschiderea acestora spre colaborareabilaterală cu Republica Moldova în domeniul dateste o dovadă a faptului că eforturile depuse deAGEPI întru stabilirea şi promovarea sistemuluinaţional de PI, inclusiv pe arena internaţională,dau roade pozitive.

Totuşi, în scopul dezvoltării în continuare a acestuisistem, a realizării depline a prevederilor Strate-giei de dezvoltare a sistemului naţional deprotecţie şi utilizare a obiectelor de proprietateintelectuală până în anul 2010 (HotărâreaGuvernului nr. 1143 din 18.09.2003), precumşi cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovarenr. 259-V din 17.05.2005, este necesar deantrenat mai multe instituţii ale administraţieipublice centrale şi locale, organizaţiile non-guvernamentale.

Reieşind din atenţia acordată tinerilor - viitoricreatori şi consumatori ai bunurilor materiale şispirituale, inclusiv ai proprietăţii intelectuale, ar fioportun să urmăm exemplul statelor europene şisă începem cât mai curând instruirea tinereigeneraţii în domeniul proprietăţii intelectuale.Considerăm că rolul principal în această acţiunetrebuie să-l joace Ministerul Educaţiei şi Tine-retului. AGEPI este deschisă pentru colaborare,propunerile noastre fiind prezentate la Ministerulîn cauză.

AG

EPI

NEW

S

Inte

llect

us 2

/200

6

82

SUMMARY

Every year a committee is appointed to ensure that the programme of the annual PATLIBconference reflects the interests and requirements of the PATLIB community.

The committee consists of PATLIB centres and National Offices staff members from differentmember states. The EPO endeavours to make the committee as representative as possible,covering the different regions and the three official languages of the EPO, and includingboth experienced PATLIB staff and more recent recruits. Where possible, one member of thecommittee will come from the current host country and one from the country due to host theconference the following year.

La 14 iunie 1946 s-a născut, la Moscova, Valeriu RUDENCO, doctor în ştiinţe tehnice, autor a circa

160 de invenţii şi inovaţii, deţinător al titlului “Inventator Emerit” al Republicii Moldova. A publicat

peste 40 de lucrări ştiinţifice. Cercetările şi elaborările sale se referă la crearea şi perfecţionarea

utilajului tehnologic, echipamentului medical, aparatelor de uz casnic etc.

CALENDAR

În această ordine de idei ar fi oportun includereaunui curs scurt de proprietate intelectuală înprogramul de perfecţionare a pedagogilor care, larândul lor, în orele de clasă sau cele de educaţiecivică, ar atrage atenţia elevilor asupra noţiunilorde copyright sau drept de autor, invenţie, marcă şidesign, prin exemple din viaţa de zi cu zi. AGEPI îşiasumă responsabilitatea pentru prezentareamaterialului informativ şi a lectorilor calificaţi.

Pornind de la practica statelor europene în creareareţelelor de centre de proprietate intelectuală, avemmai multe opţiuni de a organiza astfel de centre înrepublică: fie pe lângă filialele Camerei de Comerţşi Industrie, fie în cadrul universităţilor/instituţiilorde învăţământ superior (cea mai reală variantă), fieîn cadrul bibliotecilor publice şi instituţiilor decercetări ştiinţifice. Specialişti în domeniu nu vorlipsi, deoarece se pregătesc în cadrul Academieide Studii Economice din Moldova, la Facultatea deManagement, specialitatea ”Managementulproprietăţii intelectuale”.

dr. Maria ROJNEVSCHI,director Departament promovare ºi editurã

Iurie MÂNDRESCU,director adjunct Departament informaticã

ºi regie, AGEPI

În prezent un astfel de centru de informareactivează în Zona de Nord a republicii, în cadrulUniversităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi. Centrul afost organizat în baza Acordului de colaboraredintre AGEPI şi Universitate, semnat în anul 2005.AGEPI a acordat asistenţă în dotarea tehnică şiinformaţională a centrului, susţinând logisticactivitatea acestuia.

Considerăm necesar de a continua aceastăexperienţă şi, pentru început, vom iniţia negociericu universităţile din Cahul şi Comrat privindorganizarea unor astfel de centre de informare îndomeniu, desigur şi în acest caz va fi necesarăsusţinerea Ministerului Educaţiei şi Tineretului, pecare contăm în realizarea dezideratelor expuse înacest material.

AG

EPI

NEW

S

83

Inte

llect

us 2

/200

6

LA GRUPUL DE LUCRUPRIVIND DEZVOLTAREA SISTEMULUIDE LA MADRID

Grupul de lucru privind dezvoltarea juridică aSistemului de la Madrid pentru înregistrarea

internaţională a mărcilor, instituit ad-hoc, şi-a ţinutlucrările în a doua sesiune la Geneva, pe 12-16iunie curent. La reuniune au participat reprezen-tanţi a 44 de ţări, 9 state fiind reprezentate prinobservatori, o organizaţie interguvernamentală(Oficiul de Mărci din Benelux) şi 6 organizaţii non-guvernamentale.

Agenda de lucru s-a axat pe următoarelesubiecte:

Ô revizuirea prevederilor articolelor 5şi 9sexies(2) ale Protocolului de la Madrid,

Ô posibile amendamente ale RegulamentuluiComun al Aranjamentului şi Protocolului de laMadrid,

Ô formulare unificate în cadrul sistemului,

Ô procedura de transformare a cererii interna-ţionale în cerere naţională,

Ô procedura de substituire a cererii naţionaleprin cererea internaţională.

Alte subiecte (propunerea Norvegiei cu privire laperspectiva Sistemului de la Madrid, modificarearegulii 39 a Regulamentului comun cu privirela continuarea efectelor înregistrărilor inter-naţionale în statele succesoare (ex. Munte-negru), măsuri de urgenţă în cazul unei pandemiia gripei aviare.

I. REVIZUIREA PREVEDERILORARTICOLULUI 5 AL PROTOCOLULUIDE LA MADRID

La recomandarea grupului de lucru se va refor-mula prevederea articolului 5 (2)c (ii) şi se va

transmite Asambleei Uniunii de la Madrid spreadoptare în următoarea formulare:

(ii) notificarea unui refuz bazat pe opoziţie se vaefectua în termen nu mai mult de o lună de laexpirarea perioadei de opoziţie, dar care nu poatefi mai mare de 7 luni din momentul din careîncepe să curgă perioada de opoziţie.

La propunerea OMPI, Grupul de lucru a recoman-dat Asambleei de la Madrid adoptarea următoareideclaraţii de interpretare a articolului 5 (2)e:„Articolul 5 (2)e al Protocolului subînţelege căAsambleea va putea oricând revizui operareasistemului stabilit de subparagrafele (a)-(d),dispoziţiile respective putând fi modificateprintr-o decizie unanimă a Adunării”.

REVIZUIREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI9SEXIES(2) AL PROTOCOLULUIDE LA MADRID

Luând în considerare opţiunile posibile aleanulării sau restrângerii scopului clauzei desalvgardare, Grupul de lucru a concluzionat cătrebuie să continue lucrul preparator pentrurevizuirea clauzei de salvgardare, în scopulatingerii următoarelor obiective:

(a) să simplifice, pe cât este posibil, operareaSistemului de la Madrid, ţinând cont de faptulcă scopul final este ca acest sistem să fieguvernat doar de un singur tratat;

(b) să asigure tratamentul egal printre toatestatele membre ale Protocolului de la Madrid;

(c) să permită utilizatorilor din statele legatela ziua de azi şi de Aranjament,şi de Protocol să beneficieze de avantajeleoferite de Protocol, în acelaşi timp să limiteze

AG

EPI

NEW

S

Inte

llect

us 2

/200

6

84

efectele nedorite care pot să survinăîn urma aplicării Protocolului.

În consecinţă, Grupul de lucru recomandăAsambleei Uniunii de la Madrid să extindămandatul acestuia pentru a-şi putea continuaactivitatea în explorarea propunerii de a anulaclauza de salvgardare, urmată de măsuri care săaibă drept scop:

(a) asigurarea nivelului serviciilor oferitede oficiile statelor membre la Protocolca fiind comensurabile cu taxeleindividuale şi cu durata perioadeide refuz aplicabile,

(b) stabilirea criteriilor precise şi a niveluluimaxim care urmează să fie aplicatede către oficiile statelor membre la Protocolla fixarea sumei taxei individuale.

II. POSIBILE AMENDAMENTEALE REGULAMENTULUI COMUNAL ARANJAMENTULUI ŞI PROTOCOLULUIDE LA MADRID

1. Regimul lingvistic conformSistemului de la Madrid

Grupul de lucru a concluzionat că va recomandaAsambleei Uniunii de la Madrid să modificeRegulamentul Comun, în special Regulile 6, 9 şi40 pentru a stabili un regim trilingv de lucru total -engleza, franceza şi spaniola.

2. Alte elemente ale RegulamentuluiComun

Regula 3 (1) - Reprezentarea în faţa BirouluiInternaţional (BI) - s-a impus cerinţa de a avea unsingur reprezentant.

Regula 32 (3) - Indexul anual - a fost exclusă.

Regula 19 - Invalidarea - s-a introdus un nou punct(b) la alineatul 2 - Invalidarea va fi înregistrată ladata recepţionării de către BI a notificării cores-punzătoare cu toate cerinţele stabilite.

Regula 20 (3) - Restricţionarea dreptului titularuluide a dispune de marcă - s-a introdus un noupunct (b) la alineatul 3 - Informaţia comunicatăconform paragrafelor (1) şi (2) va fi înregistrată la

data recepţionării de către BI a notificăriicorespunzătoare cu toate cerinţele stabilite.

Regula 20bis - Licenţele - s-a introdus un nou punct(b) la alineatul 3 - Licenţa comunicată BI va fiînregistrată la data recepţionării de către BI anotificării corespunzătoare cu toate cerinţele stabilite;punctul 5(d) a fost completat cu încă o propoziţie -Declaraţia comunicată BI va fi înregistrată la datarecepţionării de către BI a notificării corespunzătoarecu toate cerinţele stabilite.

Regula 21 - Substituirea înregistrării naţionalesau internaţionale prin înregistrarea internaţională- s-a introdus un nou punct (b) la alineatul 2 -Indicaţia va fi înregistrată la data recepţionării decătre BI a notificării corespunzătoare cu toatecerinţele stabilite.

Regula 28 (2) - Corecţiile operate în RegistrulInternaţional - a fost completat cu încă o propoziţie- Adiţional, dacă Oficiul care a cerut corecţia nueste un Oficiu desemnat în care corecţia are efect,BI va informa şi acest Oficiu.

III. FORMULARE UNIFICATE ÎN CADRULSISTEMULUI

Grupul de lucru va recomanda Asambleei Uniuniide la Madrid să încurajeze Biroul Internaţional înactivitatea de a implementa formulare standar-dizate în procedurile operate conform Sistemuluide la Madrid. Astfel, au fost elaborate:

1. Formularul A - Notificarea de refuz provizoriu

2. Formularul B - Declaraţia de confirmare saude retragere a refuzului provizoriu

3. Formularul C - Informaţia cu privire la opoziţie

4. Formularul D - Declaraţia de accept

5. Formularul E - Notificarea cu privire laîncetarea efectelor.

IV. PROCEDURA DE TRANSFORMAREA CERERII INTERNAŢIONALE ÎN CERERENAŢIONALĂ

Grupul de lucru va recomanda Asambleei Uniunii dela Madrid să încurajeze BI în activitatea sa deimplementare a dispoziţiei juridice-model în

AG

EPI

NEW

S

85

Inte

llect

us 2

/200

6

Violeta JALBÃ,ºef Secþie mãrci internaþionale, AGEPI

procedurile de transformare, operate conformSistemului de la Madrid. Astfel, au fost elaborate treiarticole ce conţin prevederi cu privire la transformare,care vor fi înaintate Asambleei spre adoptare.

V. PROCEDURA DE SUBSTITUIREA CERERII NAŢIONALE PRIN CEREREAINTERNAŢIONALĂ

Grupul de lucru va recomanda Asambleei Uniuniide la Madrid să încurajeze BI în activitatea sa deimplementare a dispoziţiei juridice-model înprocedurile de substituire, operate conformSistemului de la Madrid. Astfel, au fost elaboratedouă articole ce conţin prevederi cu privire lasubstituire, care vor fi înaintate Asambleei spreadoptare, precum şi unele modificări la Regula21(1) a Regulamentului Comun.

VI. ALTE SUBIECTE

La propunerea Norvegiei cu privire la perspectivaSistemului de la Madrid s-a decis să se cearăextinderea mandatului Grupului de lucru pentru adezbate noile subiecte.

În ceea ce priveşte modificarea regulii 39 aRegulamentului Comun cu privire la continuareaefectelor înregistrărilor internaţionale în statelesuccesoare, Secretariatul BI a informat doarGrupul de lucru cu privire la faptul că va propune

Asambleei Uniunii de la Madrid modificarearegulii 39 a Regulamentului Comun.

Referitor la măsurile de urgenţă în cazul uneipandemii a gripei aviare, Secretariatul BI ainformat Grupul de lucru cu privire la elaborareaunui plan de activitate în cazul unei pandemii.

CONCLUZII

Toate propunerile BI, cu excepţia a 2 subiecte(restrângerea sferei de aplicare a clauzei desalvgardare în privinţa prelungirii termenului derefuz şi a sistemului de taxe individuale) au fostaprobate, iar Secretariatul OMPI le va pregăti pentruînaintare Adunării Uniunii de la Madrid care va avealoc în septembrie/octombrie 2006. BI va pregăti, deasemenea, proiectul de modificare a Regula-mentului Comun la aceste două tratate. Orice altesubiecte, pe care Adunarea Uniunii de la Madrid leva considera importante, vor fi înaintate Grupului delucru spre examinare, de ex., propuneri de modifi-care a Regulamentului Comun, consideraţiuniprivind perspectiva Sistemului de la Madrid, fiindpuse în discuţie în 2007.

Considerăm că participarea Republicii Moldova lareuniunea în cauză a fost deosebit de oportună şioptăm pentru acordarea unui vot pozitiv propunerilorcare vor fi înaintate Adunării Uniunii de la Madrid.

În perioada 1-5 mai curent, la Geneva a avut loc

sesiunea a 14-a a Comitetului Permanent

OMPI pentru dreptul de autor şi drepturile conexe,

la care a participat şi dl Dorian Chiroşca, Vice-

director general AGEPI.

LA COMITETUL PERMANENT OMPIPENTRU DREPTUL DE AUTOR{I DREPTURILE CONEXE

Reprezentanţii statelor-membre OMPI

au negociat referitor la soluţionarea problemelor

privind actualizarea drepturilor organizaţiilor

de transmisiune prin eter, urmând în paralel

procesul de examinare a problemelor referitoare

AG

EPI

NEW

S

Inte

llect

us 2

/200

6

86

ZIUA INVENTATORULUI

{I RA|IONALIZATORULUI – UN PRILEJ

DE IMPULSIONARE A CREATIVIT+|II TEHNICE

De acum al 11-lea an larând, la sfârşitul luniiiunie, se marchează ofrumoasă şi sem-nificativă sărbătoareprofesională – ZiuaInventatorului şiRaţionalizatorului,instituită prin decretulPreşedintelui RepubliciiMoldova nr. 193 din19.06.1995.

În mod tradiţional, şi în acest an sărbătoarea a fostorganizată de Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală şi Uniunea Inventatorilorşi Raţionalizatorilor „Inovatorul”, şi a avut loc în salade conferinţe a Confederaţiei Sindicatelor dinRepublica Moldova. La festivitate au fost invitaţicunoscuţi cercetători, inventatori şi raţionalizatori dinrepublică, reprezentanţi ai instituţiilor academice şi

de învăţământ superior,ai autorităţilor admi-nistraţiei publicecentrale, personalităţimarcante din domeniulcercetare-inovare şiimplementare-pro-ducţie.

Şedinţa solemnă a fostdeschisă de cătreNicanor Solcan,Preşedintele UIR. Au

luat cuvântul şi au felicitat asistenţa cu ocaziasărbătorii profesionale acad. Gheorghe Duca,Preşedintele AŞM, Vasile Mămăligă, viceministrulIndustriei şi Infrastructurii, Ştefan Novac, Directorgeneral AGEPI, Nicolae Taran, vicedirectorulInstitutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie,Dumitru Parmacli, preşedintele filialei UIR Cahul,Dumitru Matvienco, inventator emerit. În alocu-

la organizaţiile tradiţionale de transmisiune

prin eter, prin cablu, prin reţea şi transmisiune

sincronizată.

Statele-membre au decis de a organiza o sesiune

suplimentară a Comitetului Permanent pentru

dreptul de autor şi drepturile conexe, în scopul

consolidării consensului privind aspectele

drepturilor instituţiilor de transmisiune prin eter şi

prin cablu. În acest context, în toamna anului

2006, în cadrul Sesiunii Extraordinare a Adunării

Generale a OMPI se vor da recomandări privind

desfăşurarea Conferinţei diplomatice pentru

semnarea, în 2007, a acordului final.

Următoarea sesiune a Comitetului Permanent

pentru dreptul de autor şi drepturile conexe (a 15-ea)

va fi consacrată protecţiei drepturilor instituţiilor de

transmisiune prin eter şi prin cablu în sens

tradiţional şi că dezbaterile se vor desfăşura pe

baza Proiectului, pregătit conform documentelor şi

propunerilor existente.

Revizuirea şi actualizarea drepturilor de PI ale

organizaţiilor de transmisiune prin eter, prevăzută

actualmente în Convenţia de la Roma privind

protecţia drepturilor interpreţilor, producătorilor de

fonograme şi instituţiilor de transmisiune prin

eter, semnată în anul 1961, a fost iniţiată de către

OMPI în anul 1997. Problema tot mai stringentă a

pirateriei semnalelor în multe regiuni ale lumii,

inclusiv pirateria semnalelor cifrate nelansate, a

relevat necesitatea desfăşurării procesului în

cauză.

AG

EPI

NEW

S

87

Inte

llect

us 2

/200

6

ţiunile lor vorbitorii au accentuat că republicanoastră dispune de un bogat potenţial uman,care contribuie la relansarea economiei şi caretrebuie susţinut şi stimulat la nivel de stat,inclusiv din profitul obţinut în urma implementăriiinvenţiilor. În acest context, numai în anul 2005 înR. Moldova au fost implementate 215 invenţiişi 99 propuneri de raţionalizare. Aplicarea lor înindustrie a făcut posibilă obţinerea unui efect

economic în mărime de peste 4 milioane de lei.

Din această sumă, cota de 83 la sută revine

propunerilor de raţionalizare. De asemenea, s-a

accentuat faptul ca în viitorul apropiat trebuie să

fie atras în creaţia tehnică tineretul, şi anume

studenţii şi doctoranzii de la politehnică şi

agricultură.

În cuvântarea sa, Ştefan Novac, Director generalAGEPI, a menţionat faptul că în anul 2005numărul solicitărilor de brevetare a invenţiilor asporit cu 33 la sută, fiind depuse 401 cereri, unnumăr record pentru ultimii ani. Peste 97 la sutădintre cererile de brevet de invenţie au parvenit dela solicitanţi naţionali.

Actualmente, de rând cu instituţiile academice şicele de învăţământ superior, multe alte instituţii şiîntreprinderi elaborează tehnologii, procedee,instalaţii, materiale noi şi le utilizează eficient înproducere. Printre acestea au fost nominalizate:Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie –36 brevete acordate; Institutul de Cercetări pentruMecanizarea şi Electrificarea Agriculturii„MECAGRO” – 24 brevete acordate; Institutulde Cercetări Ştiinţifice şi Proiectări Tehnologiceîn Industria Alimentară – 25 brevete acordate;Întreprinderea tehnico-ştiinţifică „OENOLAB” SRL –19 brevete acordate.

Cei mai activi inventatori şi raţionalizatori ai anuluiau fost menţionaţi cu diplome şi premii ale AGEPIşi ale UIR „Inovatorul”.

Cu ocazia acestui eveniment AGEPI a editat şidifuzat broşurile „Medaliaţi cu aur ai OrganizaţieiMondiale de Proprietate Intelectuală” şi „Proprieta-tea intelectuală – suport în dezvoltarea întreprin-derii”. În cadrul şedinţei solemne a fost desfăşu-rată o expoziţie cu cele mai relevante materialeinformative din domeniul protecţiei şi promovării PI.

Sărbătorirea Zilei Inventatorului şi Raţionaliza-torului şi în acest an a constituit un bun prilejpentru promovarea realizărilor din sfera cercetare-dezvoltare, stimularea activităţii inovative, con-ştientizarea produsului sau tehnologiei inovativeîn calitate de unic remediu care poate oferi opoziţie favorabilă pe piaţă, un salt calitativ real înactivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Text şi fotoSvetlana Tacu

AG

EPI

NEW

S

Inte

llect

us 2

/200

6

88

OMUL CARE A “PRIVATIZAT”SOARELE

Poate aprinde focul în trei secunde, coace pâine în jumătate de oră, încălzeşte apa cât aiclipi din ochi, strânge apa de ploaie scursă de pe drum şi o direcţionează spre cel maiîndepărtat câmp, macină făină sau face ulei în timp ce alte aparate sunt „ocupate” cudiverse lucrări casnice cum ar fi dezghiocarea porumbului, baterea fierului etc.

MO

ZAIC

Şi asta fără a utiliza pic de energie electrică saucombustibil! „Eu am „privatizat” soarele, ploaia şivântul”, se laudă domnul Anton Port, 57 de ani,din satul Popeasca, raionul Ştefan Vodă.

Casa lui Anton Port se deosebeşte de departe decelelalte case din satul lui. Două morişti construitede el chiar în curte şi două oglinzi parabolice te facsă te opreşti un pic şi să tragi cu ochiul în curteade peste gard. Iar când intri în ograda familiei Port,te „împiedici” de tot felul de invenţii ale gazdei. De-ar fi numai atât, dar domnul Anton Port mai ştie sămeşterească instrumente muzicale populare,cântă la şapte din ele şi la chitară, compune poeziişi cântece, este culegător de folclor, sculptor înlemn şi modelează cu măiestrie lutul.

Matematicianul-artist

Şi-a amenajat şi o Casă Mare pe care o numeşte„de suflet”. Toate talentele s-au „cuibărit” într-unsimplu profesor de matematică! Imediat începeexcursia. Ghidul este pregătit şi ochii oaspeţilorsunt mari cât cepele.

„Aici, am prima oglindă parabolică unde tempe-ratura e de până la 1700 grade. La aşa tempera-tură se topeşte metalul. Iată focarul şi pot să vădemonstrez că cioclejul ăsta se aprinde în treisecunde. Iată-l! Trei secunde şi uite flacăra! De lasoare! Alături − o altă oglindă parabolică, decoacere a pâinii şi uscare a fructelor. Dacă oconcentrez în soare şi soţia pune pâinea acolo,trei franzele sunt gata în timp de jumătate de oră -puhave ca din cuptor!

Ne oprim lângă un lavoar postat în preajma uneitable acoperite cu bucăţi de sticlă. „Puneţi mânasub robinet! E fierbinte apa (confirmăm!)? Vedeţi!Soţia umple de aici de trei ori maşina de spălat.

Acum temperatura e de 60 grade. Eu încălzescapa de la soare. Am condiţii ca la oraş! Încălzesccâte 120 de litri odată. Gata, am privatizat soarele,mergem la vânt!”

„Am construit un motor care îmi dă posibilitate să faclucrările casnice mai uşor, ca să am timp să cânt şila fluier. Aici am o moară de vânt care face făină şicrupe. Am construit-o singur. Lucrează destul debine şi sunt mulţumit, ca şi oamenii care vin aici. Amprelungit-o cu o axă şi în partea asta este o pompăcare pompează apa de pe drum”. Iată acum amstrâns 30 de tone de apă de pe drum de la ploi şi opompez cu ajutorul vântului pe câmp, iar eu stau şicânt la fluier. Moara singură-mi pompează apa. Aiciîmi face bulgurul pentru sărmăluţe. Am şi o instalaţiede dezghiocat porumb. În partea asta, tai lemne. Eun gater special rotativ. Aici e un aparat care curăţăseminţele de floarea soarelui, iar aici e o oloiniţăcare lucrează tot de la vânt. Dincolo, avem ungenerator de curent electric. În patru kilowaţi am 220de volţi în trei prize. Pun trei cămine şi iarna încăl-zesc casa. Fără să plătesc vreo factură! În parteaasta este o roată de inerţie mare care pune înfuncţiune un strung cu care fac diferite lucrări. Dacăpun altă curea, se roteşte circulara şi rândeauaelectrică”, continuă să ne arate „minunăţiile” saledomnul Port.

Mai departe suntem conduşi la un alt fel de moară- de vânt cu mai multe pale. A făcut-o „de la unCrăciun până la Paşti”. Adică repede. Funcţio-nează cu ajutorul vântului, dar dacă natura „seodihneşte”, gospodarul recurge la simpla„mecanică”. În timp ce moara îşi „face” treaba,gospodarul poate ascuţi la ea sape, hârleţe etc.Dacă trebuie curent electric, se face! Numai că încasă la domnul Port energia electrică e de laUnion Fenosa. „Pentru lucrările gospodăreşti nu

89

Inte

llect

us 2

/200

6

folosesc energia electrică. Fac exact aceleaşilucrări ca alţii, numai că folosesc energia dată deDumnezeu!”. Nu dă cifre cam cât ar costa omoară făcută de el (a făcut deja câteva), dar zicecă „face cât un autobuz nou-nouţ. Toţi banii pecare îi fac la şcoală îi dau pentru mori, adică pevânt. Aşa spune şi soţia. Da’ eu îi zic: las’că vântulbate şi mi-i aduce înapoi”. Urmează atelierul delemnărie, după fierărie. „Aici e odihna mea.Sculptez în lemn din salcie şi modelez diferitefiguri din lut”. Cum se împacă soţia lui cu atâteatalente? „Îmi face mâncare şi cum am terminatlucrul strig: mâncarea-i gata? Mă ajută, măsusţine, ştiu că-i greu să trăieşti cu unul ca mine.Ce visez noaptea, fac ziua”, e conştient de „răul”pe care îl face soţiei domnul profesor.

În Casa Mare „de suflet” găsim tot ce vrei - de lacălimara cu care a scris domnul Port la şcoală,linguriţa cu care se împărtăşea la biserică petimpuri, icoanele cu care s-au cununat părinţii lui,fiica şi fiul lui, instrumente muzicale şi sculpturidin lemn făcute de mâna lui, costume populare şiprosoape „de care nu se găsesc nici în muzeulde la Chişinău” etc., până la arborele genealogical neamului şi cel al familiei sale. Toate au pentruel valoare sentimentală şi domnul Port are câteun speech aparte pentru fiecare. Ne-a cântat, perând, la tilincă, caval, ocarină şi fluiere meşteritede el. „Învăţătorul meu e Liubomir Iorga”, ţine săaccentueze matematicianul-artist. De odată, unsunet strident ne face să tresărim. Auzim imediat:„Ştefan din corn sună,/ Oastea lui zdrobită de prinvăi s-adună”. Domnul Port sufla în corn.

„Trebuie să găsim alte resurse”

Toate „deschiderile” domnului Port îşi au origineaîn Germania, unde a făcut armata. „Am văzut la unneamţ aşa o moară şi m-am gândit că atunci cândmă întorc acasă o să-mi fac şi eu una. Măcar că peatunci kilowattul costa o nimica toată. Şi am făcutpână acum nu numai una. Colaborez cu diferiteinstituţii din Chişinău − Academia de Ştiinţe,Universitatea Tehnică a Moldovei, construimgeneratoare de tip nou multipolare. Acesta este undomeniu nou pentru republica noastră. Adică,folosind energia naturală, avem venit în mărime depână la 65 procente, fără să folosim cărbune, gazsau petrol. Carierele sunt pe cale de epuizare,petrolul o să ajungă pe glob cel mult încă vreo zeceani, după cum spun specialiştii, iar gazul o să-lavem încă 130 de ani. De aceea trebuie să găsimalte resurse”, afirmă domnul Port.

Cum a învăţat un profesor de matematică să facătoate aceste lucruri? Din iniţiativă proprie. Dacă îiplace ceva, se duce la om şi îl „sâcâie” pânăînvaţă ce are nevoie. Secretul e că matematicia-nul-artist prinde totul repede. „În toată Moldova maieste unul de-alde mine − la Zăbriceni, raionulEdineţ, Valeriu Venitinschi îi spune. Suntemprieteni”. E mândru că şi fiul lui, Sergiu, „e plin decreaţie”. Sergiu Port a devenit doctor în ştiinţefizico-matematice la 20 de ani şi acum e şefulCatedrei de matematică a Universităţii Pedago-gice de Stat „Ion Creangă”.

Raisa LOZINSCHI(Jurnal de Chişinău)

REGULI SUPLIMENTARE}N COMUNICARE

Registratorul naţional al numelor în domenul denivel superior .md este în drept să determine sub-domene cu titlul de premium-nume şi să organi-zeze licitaţii electronice deschise pentru comercia-lizarea numelor de sub-domen. Aceste drepturisuplimentare pentru registratorul naţional suntstabilite în modificările operate de AgenţiaNaţională pentru Reglementare în Telecomu-nicaţii şi Informatică (ANRTI) în Regulamentul cu

privire la gestionarea numelor în domenul de nivelsuperior .md.

Modificările au fost operate în scopul racordăriiacestui regulament la normele şi recomandă-rile organizaţiilor internaţionale de specialitate -Corporaţia Internet pentru Distribuirea Numelorşi Numerelor (Internet Corporation for AssignedNames and Numbers - ICANN) şi OrganizaţiaMondială de Proprietate Intelectuală (World

MO

ZAIC

Inte

llect

us 2

/200

6

90

Intellectual Property Organization - WIPO), precumşi de a contribui la promovarea mai activă adomenului de nivel superior, atribuit RepubliciiMoldova în conformitate cu standardul interna-ţional ISO-3166.

Modificările menţionate stabilesc unele reguli noi,simplificate, pentru procedurile de înregistrare,prelungire, modificare şi radiere a numelor desub-domen. Astfel, pentru înregistrarea sauprelungirea termenului de înregistrare a sub-domenului, solicitantul completează blanchetacererii, disponibilă pe paginile de INTERNETwww.molddata.md şi www.register.md, o remite,spre examinare, pe una din adresele în cauză, şiachită factura pentru serviciile corespunzătoareprimită de la registrator. Modificarea datelordespre sub-domen, de asemenea, poate fiefectuată prin e-mail sau prin fax. Înregistrarea şiprelungirea termenului de înregistrare a numeluide sub-domen pot fi făcute pentru un termen decel puţin un an.

Noile prevederi ale regulamentului interzicînregistrarea numelor de sub-domen în scopuride şantaj sau de acaparare a mărcilor comercialesau a proprietăţii intelectuale. Potrivit acestorprevederi, mărcile comerciale se înregistrează

după solicitant numai la prezentarea certificatuluice confirmă dreptul la marca comercială. Regis-trantul poartă răspundere personală în condiţiilelegii pentru înregistrarea frauduloasă a unei mărcicomerciale sau a proprietăţii intelectuale.

La licitaţiile electronice pentru comercializareanumelor de sub-domen, organizate de registra-torul naţional, poate participa fiecare registrant cunume de sub-domen pe care le deţine în modlegal. Conform regulamentului, autoritatea cufuncţii de registrator naţional şi de gestionare anumelor în domenul de nivel superior .md estedesemnată de Ministerul Dezvoltării Informaţio-nale. În prezent, aceste funcţii le exercită ÎS„Molddata”. Registratorul naţional are dreptulexclusiv de a înregistra/prelungi, modifica sauradia nume de sub-domen din domenul superior.md. Regulamentul defineşte numele de sub-domen drept nume de domen de nivelul doiîn domenul de nivel superior .md, care areîn INTERNET adresa cu formatul:“www. (nume).md”.

Regulamentul cu privire la gestionarea numelor îndomenul de nivel superior .md a fost adoptat deANRTI în anul 2001. El poate fi consultat pepagina de INTERNET a Agenţiei pe adresawww.anrti.md.

CALENDAR

La 17 martie 1941 s-a născut la Văleni, Cahul, Elena SAVCA, doctor în biologie, lector superiorla catedra de biologie vegetală a USM. Invenţiile sale au fost menţionate la saloanele internaţionalede inventică din Bruxelles (1995) şi Pittsburgh (1996) cu trei medalii de aur.

A absolvit facultatea de biologie şi pedologie a Universităţii de Stat din Moldova (1965). În 1997a susţinut teza de doctor în biologie cu titlul “Influenţa extractului de Spirulina platensis (biopreparatulES) asupra productivităţii diferitelor plante de cultură”.

Elena SAVCA este autor a circa 60 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 4 îndrumare metodico-didactice,deţine 4 brevete de invenţie în domeniul elaborării procedeelor de tratare a seminţelor înaintede semănat cu regulatori naturali extraşi din microalge cu scopul sporirii productivităţii plantelor.Rezultatele cercetărilor în acest domeniu au permis recomandarea unui procedeu nou de stimularea productivităţii plantelor de dovlecei, castravete, tomate, floarea-soarelui şi porumb.

În prezent activează în calitate de lector superior la catedra de biologie vegetală a USM.

MO

ZAIC

91

Inte

llect

us 2

/200

6

Recent, în scopul diseminării informaţiei

privind brevetarea obiectelor de proprietate

intelectuală, în Sala senatului Universităţii

Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău a

avut loc seminarul „Protecţia proprietăţiiintelectuale în Republica Moldova”. La lucrările

seminarului au participat profesori universitari,

decani ai facultăţilor, şefi de catedre, doctoranzi.

Şedinţa a fost deschisă de către moderatorul

acestei manifestări Vasile Parasca, specialist

principal, Secţia marketing şi servicii, AGEPI.

Comunicarea „Aspecte juridice ale protecţiei

şi utilizării

obiectelor de

proprietate

intelectuală” a

fost prezentată de

către AndreiMoisei, director

Departament

juridic. Cei

prezenţi au luat

cunoştinţă de

actele normative

care reglemen-

ABC-UL PROPRIET+|II INTELECTUALE}N AGENDA PEDAGOGILOR

tează domeniul respectiv: „Legea privind brevetele

de invenţie”, „Legea privind drepturile de autor şi

drepturile conexe”, „Legea privind mărcile şi

denumirile de origine a produselor”, „Legea

privind desenele şi modelele industriale”, alte

acte legislative naţionale şi internaţionale.

În alocuţiunea sa „Modele şi desene industriale”

Alexandru Şaitan, specialist principal Departa-

ment mărci, modele

şi desene industriale,

a vorbit despre

cerinţele privind

înregistrarea

modelelor şi dese-

nelor industriale la

AGEPI, a menţionat

importanţa designului

industrial pentru

consumatori şi

producători şi a

demonstrat mostre

recent înregistrate de către oficiul naţional.

Ion Ţîganaş, şef Secţie control şi respectarea

legislaţiei, în raportul său „Dreptul de autor şi

drepturile conexe”

a informat

asistenţa despre

drepturile nema-

teriale acordate

prin lege - dreptul

la paternitate, la

nume al autorilor

operelor de artă,

literatură sau

ştiinţă, dreptul de

divulgare şi

publicitate,

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

Inte

llect

us 2

/200

6

92

precum şi despre penalizarea celor ce încalcă

aceste drepturi, prin valorificarea ilegală a

operelor

sus-menţionate.

Specialiştii de la AGEPI au răspuns la întrebările

profesorilor P. Jelescu, dr. hab., decanul Facultăţii

Pedagogie, A. Burlacu, dr. hab., şef al Catedrei

Literatură română şi comparată, N. Tudoreanu,

dr. hab., şef catedră Istorie universală, ş.a., privind

protecţia juridică a titularului de brevet, implemen-

tarea invenţiilor, evaluarea obiectelor de proprie-

tate intelectuală, comercializarea OPI etc.,

invitându-i pe cei prezenţi să vizioneze site-ul

www.agepi.md, unde este stocat un volum

considerabil de informaţii referitoare la activitatea

Agenţiei.

În încheiere, Ion Guţu, rectorul Universităţii

Pedagogice, a mulţumit organizatorilor semina-

rului pentru informaţiile aduse la cunoştinţa celor

prezenţi şi pentru seturile de literatură din

domeniu, oferite de către AGEPI facultăţilor

şi bibliotecii studenţeşti de la această instituţie

de învăţământ superior.

Text şi foto Mihai Cucereavîi

CALENDAR

La 10 aprilie 1961 s-a născut, la Deleni, reg. Odesa, Ucraina, Iurie RUSSEV, inginer coordonator

în Laboratorul internaţional de supraconductibilitate şi electronica solidului al Institutului de Fizică

Aplicată al AŞM.

Activitatea profesională o începe în 1985 la uzina de televizoare “ALFA” din Chişinău în calitate

de inginer-constructor. În anul 1998 este invitat să lucreze în cadrul Institutului de Fizică Aplicată

al AŞM.

Este autorul mai multor invenţii în domeniul electronicii de putere mică şi medie, inclusiv al celor

intitulate „Utilaj de protecţie a sistemelor de încălzire autonomă”, „Stabilizator de tensiune

alternativă de putere medie”, „Sistem de emisie a semnalului televizat în banda VHF de putere mică

fără lacune între canale” ş.a. A participat la trei ediţii ale EIS “INFOINVENT” (Chişinău), fiind

menţionat cu o diplomă de gr. I, o medalie de bronz şi o medalie de aur.

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

93

Inte

llect

us 2

/200

6

INSTRUIREA }N DOMENIULINVENTICII (I)

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

prof. univ., dr. Ion SANDU,Departamentul ConservareaPatrimoniului Cultural,Universitatea ”Al.I.Cuza”,Ia[i

dr. Ioan Gabriel SANDU,Departamentul Cercetare-Dezvoltare-Inovare,Forumul InventatorilorRom`ni

1. INTRODUCERE

În ultimii 15 ani a crescut tot mai mult importanţaimplicării proprietăţii intelectuale în dezvoltareasocial-economică [1, 2], resimţită şi prin intro-ducerea în foarte multe centre universitare dinlume a cursurilor de inventică şi a celor privinddreptul de autor [3].

Cu toate că primele cursuri de inventică din lumes-au introdus încă din perioada interbelică, laînceput sporadic, apoi prin dezvoltarea unorcolective interdisciplinare ce cuprindeau, alăturide ingineri de marcă, şi pedagogi, sociologi,psihologi şi jurişti, când s-au dezvoltat o serie demetode şi tehnici de creaţie (de exemplu: brain-storming-ul – Alex Osborn, 1932 [4]şi sinectica - W.J. Gordon [5]), mişcarea deinventică a luat amploare după anii ’50. Primelecursuri de inventică, destinate atât programelorpentru licee, cât şi a celor pentru universităţi, s-aufundamentat teoretic în fosta Uniune Sovietică [6 -8], prin contribuţia marilor inventologi Altşuller [9]şi Polovinkin [10,11].

În ţara noastră, învăţământul de inventică s-aimplementat la nivelul anilor ’67-68, din iniţiativaunor profesori iluştri, în frunte cu Vitalie Belousov[12-16], considerat, pe drept cuvânt, mentorulşcolii moderne româneşti de creativitate tehnică.Iniţial, această specializare a fost concepută peplatforma Institutului Politehnic „Gh. Asachi” dinIaşi, mai întâi sub forma Cursurilor de vară caspecializare post-universitară de scurtă durată,care a ţinut vreo 16 ediţii şi la care s-au formatfoarte mulţi viitori inventatori de elită, dar şi cadredidactice universitare. Începând cu 1979, apare cadisciplină facultativă la anul IV al Facultăţii deMecanică, iar din 1984 s-a trecut la organizareaşi dezvoltarea unor cursuri pentru anii terminali,în cadrul mai multor facultăţi, atât din centruluniversitar Iaşi, cât şi din alte universităţi din ţară.Aceste cursuri erau incluse în planurile deînvăţământ, preponderent în regim facultativ, iardupă 1984 şi în regim impus [17]. După 1995,lipsa surselor de finanţare şi a unei politicineadecvate, cu referire la şcolile de inventică,

Inte

llect

us 2

/200

6

94

a condus la diminuarea puternică a număruluifacultăţilor care au continuat să păstreze predareadisciplinei de inventică.

În prezent aceste discipline intră mai mult înatribuţiile voluntare ale unor universitari con-sacraţi domeniului sau ale unor asociaţiiprofesionale ale inventatorilor. Aceste cursuri auavut un rol deosebit în dinamizarea activităţilor debrevetare şi implementare a invenţiilor, care s-aresimţit atât la nivelul centrului universitar Iaşi,cât şi în toată ţara, dar îndeosebi în zona Mol-dovei. După Revoluţie, la Iaşi ia fiinţa şi sedezvoltă Institutul Naţional de Inventică şi unCentru de Implementare a Invenţiilor care,datorită politicilor de guvernare din perioada detranziţie, au ajuns în stare de conservare. Alăturide Institutul Naţional de Inventică, care a supra-vieţuit datorită mentorilor şi a unor lideri ambi-ţioşi - inventatori de performanţă, au rămas înactivitate asociaţiile profesionale: SocietateaInventatorilor din România şi Forumul Inven-tatorilor Români, care au avut un rol deosebit,prima în organizarea saloanelor naţionale deinvenţii, iar a doua în reprezentarea inventatorilorromâni la confruntări internaţionale.

Pentru Europa, activitatea de conştientizare arolului inventicii şi a proprietăţii intelectuale într-osocietate modernă a condus la armonizarealegislaţiilor naţionale din foarte multe ţări privindbrevetele de invenţii, desenele şi modeleleindustriale, mărcile, dreptul de autor, transferultehnologic, licenţele de aplicare etc., ca şistabilirea şi modernizarea structurilor guverna-mentale, care administrează această legislaţie. Înatenţie stau obiectivele ce corespund necesităţiiunei bune înţelegeri a problemelor prezentate denoile tehnologii şi mijloace de comunicare şi detransfer al informaţiilor şi ideilor, precum şiimpactul lor în viaţa economică şi socială, implicitasupra calităţii vieţii [2, 3].

Sistemul legislativ de reglementare a protecţieidrepturilor de proprietate intelectuală din ţaranoastră a fost complet înnoit după 1991. Autorii, înmajoritate specialişti ai OSIM-ului, consideră căacestea asigură un nivel de protecţie similar celorexistente în statele membre ale OMPI (OrganizaţiaMondială de Proprietate Intelectuală) şi că sunt

compatibile cu cerinţele Acordului de la Marrakech[19, 20]. Însă datele privind dinamica brevetăriiinvenţiilor în România şi implementarea acestorademonstrează că aceste legi prezintă multecarenţe care, alături de politica taxelor, a condusîn ultimii ani la scăderea drastică a numărului deinvenţii româneşti brevetate, raportate la numărulde locuitori. În acest sens, în 2005, România s-asituat pe unul din ultimele locuri din Europa.

În acest proces dinamic, de schimbare continuă,profesorii universitari şi cercetătorii din instituţiiacademice din toată lumea sunt solicitaţi să ofereconsultanţă, îndrumări şi experienţă.

Rolul şi funcţiile proprietăţii intelectuale şi a celeiindustriale în societatea modernă depăşesc cumult creaţia intelectuală – inventica, dreptul deproprietate regăsindu-se în toate sferele vieţiieconomice, sociale şi culturale. De aici, şiimportanţa instruirii privind protecţia dreptului deproprietate intelectuală la nivel universitar, caretrebuie să fie relevantă pentru multe domenii aleînvăţământului şi pregătirii interdisciplinare aspecialiştilor. Un rol aparte îl joacă programeleeducaţionale de inventică şi cele privind proprie-tatea intelectuală şi industrială la nivel post-universitar, care conferă profesorilor şi adminis-tratorilor, ca şi oficialităţilor ministeriale şi guver-namentale, o orientare privind stabilirea unui plande studiu eficient.

2. PROGRAME DE ÎNVĂŢĂMÂNTÎN DOMENIUL CREATIVITĂŢIITEHNICO-ŞTIINŢIFICEŞI A PROTECŢIEI DREPTULUIDE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

2.1. Discipline, programe de învăţământşi tipuri de cursuri

Categoriile de studenţi, care pot beneficia încadrul învăţământului superior de parcurgereadisciplinelor privind creativitatea (în general)şi cele trei tipuri de proprietăţi: intelectuală,industrială şi culturală, sunt, în primul rând, ceidin domeniile tehnic sau ingineresc, ştiinţific,economic şi de drept, apoi din cel artistic,al patrimoniului cultural, jurnalismului etc.

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

95

Inte

llect

us 2

/200

6

Pentru acestea, o gamă largă de programe deinstruire, exceptând învăţământul artistic, ar trebuisă includă în planul lor de studiu sistemul celortrei discipline: inventica, proprietatea intelectualăşi proprietatea industrială. De obicei, primainclude şi pe celelalte două, deoarece pe lângărolul de prezentare şi aprofundare a metodelorimplicate în creativitatea tehnico-ştiinţifică,inventica are în atenţie demersul de revendicareprin brevetul de invenţie a gradului absolut denoutate, ca instrument al proprietăţii intelectualeşi realizarea transferului tehnologic în vedereaimplementării prin licenţa de aplicare saupatenta, ca instrument al proprietăţii industriale.

În prezentarea acestora, se are în atenţie dife-renţa netă dintre invenţie şi patent, dintre proprie-tatea intelectuală şi cea industrială, după cum seştie că este o mare diferenţă între invenţie şidescoperire [21].

În cazul creaţiei artistice, oarecum diferită de ceatehnico-ştiinţifică, un rol important îl are dreptul deautor, stabilit tot prin dreptul de proprietateaintelectuală. În plus, în domeniul patrimoniuluicultural, legat de moştenirea cultural-istorică,implicit creaţia artistică şi cea populară, tot mai multse vorbeşte de proprietatea culturală, ca o nouădisciplină pentru învăţământul de specialitate.

Cele trei tipuri de proprietăţi pot face obiectul unordiscipline cuprinse în programele de studiu aleunor specializări aferente, care să aibă un rolformativ deosebit asupra absolventului. În acestsens, amintim mai ales programele legate deafaceri, de dezvoltare a resurselor umane, dedezvoltare instituţională prin creaţii proprii, dedrept, care să asigure o înţelegere generală afilozofiei şi a aplicării legilor etc., dar şi progra-mele legate de formarea specialistului inventator,mergând până la formarea inventatorului deprofesie, cel care poate crea invenţii la comandă,activitate legată îndeosebi de dezvoltarea resur-selor umane.

Un asemenea program de instruire formală,realizată în organizarea pluridisciplinară, agenerat rezultate semnificative sub aspectulnumărului de cereri de brevet elaborate destudenţi. Programul realizat pe dimensiunea

tehnică la activitatea de curs [22] şi pe dimen-siunea psihologică la activitatea de seminar [17],a fost activ pe o perioadă de zece ani consecutivi,fiind audiat de peste 800 de studenţi, din care30% au depus cereri de brevet de invenţie [22].

Se ştie că implementarea acestor discipline lanivelul modulului universitar implică costuriaparte, fără a obţine rezultatele scontate. Dinaceastă cauză, tot mai frecvent se apelează laprogramele de specializare post-universitară, ceimplică un număr redus de studenţi – motivaţi deînclinaţii şi anumite perspective profesionale şicărora le furnizează cunoştinţe mai ample şicomprehensive privind teoria şi practica cercetăriişi inovării.

Aceste programe au scopul de a completa cunoş-tinţele, adesea fragmentare, pe care un absolventde învăţământ superior le-a căpătat în pregătireasa, prin abordarea acelor aspecte de mareimportanţă, legate de metodele documentării,cercetării şi inovării şi, respectiv, a celor legate deproprietatea intelectuală şi cea industrială.

În general, unele programe de studiu abordeazădiferit sau diferenţiat cele trei discipline: inventica,proprietatea intelectuală şi cea industrială.

De exemplu: facultăţile de drept abordează, înprimul rând, temele privind protecţia proprietăţiiintelectuale şi a dreptului de autor, pe cândfacultăţile tehnice şi cele ştiinţifice acordă oatenţie deosebită atât inventicii, ca areal alproprietăţii intelectuale, cât şi transferului tehno-logic, ca domeniu al proprietăţii industriale.

Acest mod diferit de abordare se datorează,pe de o parte, scopului şi ţintelor învăţământuluirespectiv, dar şi elementelor prioritare luate înstudiu.

De exemplu, programele specializate în proprie-tatea intelectuală, de la facultăţile de drept,tratează trei aspecte principale ale practicii privinddreptul de autor:

Ô natura şi extinderea drepturilor utilizabilepentru protecţia proprietăţii intelectuale;

Ô procesul de obţinere şi înregistrare a dreptuluiprivind proprietatea intelectuală (numit

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

Inte

llect

us 2

/200

6

96

„urmărire”, respectiv etapa când se solicitădepunerea şi examinarea unei cereri);

Ô procesul de protejare şi aplicare a drepturilorde autor, după ce acestea au fost câştigate(în etapele de apariţie a litigiilor civile, care sedesfăşoară în tribunale).

În cazul programelor universitare din domeniuleconomiei şi al administrării afacerilor, acestease concentrează în principal asupra primuluiaspect – natura şi extinderea drepturilor utilizabilepentru protecţia proprietăţii industriale, care joacăun rol important în luarea de decizii în domeniulafacerilor şi pentru cei ce planifică politicainstituţională până la cea guvernamentală. Înacest caz, programele vor permite o redarecoerentă a tipurilor de produse, tehnologii şiprocese creatoare (care pot fi protejate) şi aformelor de protecţie a dreptului de proprietate,care sunt gândite astfel încât să protejeze fiecaretip de creaţie intelectuală, cu scopul de a efici-entiza protecţia [1-3]. În baza acestora, studentulacumulează o înţelegere a mijloacelor şi demer-surilor prin care protecţia dreptului de proprietatepoate spori competitivitatea economică. Aceastăînţelegere este şi mai importantă pentru oameniide afaceri şi economişti, care sunt confruntaţi cuproblemele privind sănătatea economică petermen lung a companiilor lor sau a ţării, ca şipentru autori, inventatori şi artişti, care suntconfruntaţi mai ales cu aspectele practice derealizare a invenţiei şi de obţinere a protecţiei.

În învăţământul superior de drept, pe lângăprogramele pentru afaceri, cele pentru avocaţi, seinclud cursuri de drept comercial şi de dreptulproprietăţii, ca şi cursuri despre proceduri penaleşi civile, care reprezintă un fundament indispen-sabil pentru o bună înţelegere a noţiunilorreflectate de dreptul proprietăţii intelectuale.Profesorii care predau astfel de cursuri, în specialcele de drept comercial, economic sau dreptulproprietăţii, uneori includ capitole din diferitecategorii ale protecţiei dreptului de autor, mai alesacelea care prezintă un interes deosebit pentruadministrarea afacerilor.

Unele facultăţi de drept includ una sau mai multediscipline sau chiar un program complet de

cursuri post-universitare pentru absolvenţii careintenţionează să devină practicieni în domeniulproprietăţii intelectuale. Aceste cursuri suntfolositoare pentru cei care doresc, ca avocaţi, săajute autorii şi inventatorii să-şi protejeze lucrărilecu ajutorul legilor naţionale sau străine şi săconsilieze clienţii, companiile sau societăţile cuprivire la rolul şi importanţa protecţiei proprietăţiiintelectuale pentru a le oferi o înaltă fiabilitate şifuncţionalitate şi o bună dezvoltare a lor.

Comparativ cu aceste discipline din modulurileuniversitare de bază, cursurile post-universitarepermit, pe de o parte, sporirea înţelegerii legilor debază privind proprietatea intelectuală şi a celeiindustriale, sporirea priceperii lor în dobândirea şiaplicarea drepturilor de proprietate intelectuală înţară sau în alte ţări, apropiate prin relaţii economice,iar pe de altă parte, dinamizarea activităţilor debrevetare şi de implementare de noi invenţii. Acestediscipline trebuiesc predate de specialişti formaţi,proveniţi din sisteme interdisciplinare, cu experienţepractice deosebite şi care stăpânesc bine metodeleşi tehnicile moderne (actuale) de urmărire a aplicăriidrepturilor privind proprietatea intelectuală, a litigiilorapărute şi a sistemelor de generare a aplicăriineadecvate a acestor drepturi, precum şi a meto-delor logico-matematice şi intuitive implicate îndocumentare, cercetare şi inovare.

Asistăm astăzi la crearea unor condiţii epistemice,istorice şi sociale, în care specializările post-universitare cu înaltă codisciplinaritate (realizatăprin sistemul de trans- şi interdisciplinaritate),dezvoltate dintr-o realitate tradiţională, implicită,într-o dimensiune explicită a cunoaşterii teoretice şipractice actuale, permit formarea directă a unorexperţi. În acest sens, avem exemplul Şcoliiinterdisciplinare de doctorat EPISCON, cu sediul laUniversitatea de Studii din Bologna, dezvoltate prinProgramul European Marie-Curie, în cadrul căreia,la finalizarea studiilor şi după prezentarea tezei dedoctorat, studentul devine expert în investigareaştiinţifică a operelor de artă, cu liberă practică întoate ţările Europei.

Noua filozofie a ştiinţei [23] îşi pune amprenta totmai mult asupra modernizării învăţământuluisuperior prin implicarea teoriei organizăriicunoaşterii, respectiv a teoriei disciplinelor şi

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

97

Inte

llect

us 2

/200

6

conexiunilor disciplinare, care au în atenţie toatenivelurile de analiză ale gândirii (neurobiologic,psihologic, logic, lingvistic-comunicaţional,gnosiologic, axiologic sau al valorizării şi socio-antropologic, care include şi pe cel scientologic).Deoarece în prezent, alături de „contextul justifi-cării” şi cel al „producerii”, tot mai mult îşi face loc„contextul organizării cunoştinţelor”, când „funcţiaeuristică” a proceselor codisciplinare devineesenţială, organizarea unui învăţământ postuni-versitar „concentrat” din punct de vedere alinformării şi „convergent” din punct de vedere alformării, devine o necesitate. Pentru realizareaunei „unităţi a cunoaşterii”, ce trebuie să defi-nească această specializare, în condiţiile uneiinerente proliferări sau direcţionări într-un anumitsistem tehnic, economic, social, juridic etc., un rolimportant îl joacă dinamica şi flexibilitateamecanismelor conexiunii disciplinare, princooperarea interactivă între experţii din sistemelerespective, în scopul de a nu înmulţi disciplineleşi ştiinţele peste strictul necesar [24], ci de a oferio înaltă capacitate de cuprindere trans-şi interdisciplinară prin reconsiderarea lor,care să ofere un mod de gândire sistematică,creatoare, dinamică şi flexibilă şi a unor atitudinişi comportamente cognitive [25].

2.2. Calitatea programelor educaţionale

Calitatea planurilor de studiu şi a programeloranalitice pentru disciplinele implicate în formareaaptitudinilor creative, în aprofundarea demersuluipractic de inovare şi în cel de protecţie a celor treiforme de proprietate (intelectuală, industrială şiculturală), depinde în mare măsură de nivelul deexperienţă şi de interesul facultăţii. Se ştie dinexperienţa multor universităţi de prestigiu că, unnumăr mare de membri permanenţi ai facultăţilor,şi-au dezvoltat o specialitate (disciplină) dinstudiul unuia sau mai multor aspecte legate de:formarea aptitudinilor creative, aprofundareademersului practic de inovare şi protecţia celortrei forme de proprietate.

Cu toate acestea, există încă multe universităţi carenu au astfel de specialişti şi educaţia studenţilor înaceste domenii suferă mari carenţe, deoareceprofesorii care le predau acordă o atenţie parţialăacestui domeniul interdisciplinar. După cum amspus, în ultimii ani, datorită popularităţii câştigate de

dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor de vârf, totmai mulţi profesori îşi fac din acest domeniuspecialitatea lor. Întâlnim astăzi, atât în învăţământuluniversitar românesc, cât şi în cel mondial, profesorisuperspecializaţi în domeniul inventicii, al protecţieiproprietăţii intelectuale, industriale sau culturale.Aceştia, foşti inventatori de elită sau practicieni îndreptul de proprietate, odată ce au acumulat expe-rienţa necesară şi priceperea de a preda în univer-sităţi, s-au dovedit a fi universitari de înaltă perfor-manţă, oferind studenţilor şi absolvenţilor o şansădeosebită de formare profesională. Se ştie cădomeniul reprezintă o mare provocare intelectuală, acărei răsplată – creşterea competitivităţii şi dezvol-tarea resurselor umane cu tendinţă spre performanţătehnico-ştiinţifică – face să merite efortul.

O specializare prin Master inter-universitară (cusensul de interdisciplinar - n.a.) în acest domeniupoate să elimine lipsa unor profesori permanenţide inventică şi de dreptul proprietăţii, implicaţi înînvăţământul de bază şi reprezintă o cale econo-mică eficientă de a construi o programă cuprinză-toare de înaltă calitate, pentru specializarea îndomeniul proprietăţii intelectuale şi al creativităţiitehnico-ştiinţifice. De asemenea, această specia-lizare, deoarece nu este afiliată la nici o facultate,care are în planul de învăţământ una sau maimulte din disciplinele aferente (facultăţile de drept,de economie şi administrarea afacerilor, de ştiinţeşi de inginerie sau tehnice), permite prin impli-carea unor specialişti experţi, calificaţi pentru oastfel de programă universitară şi la curent cunoile schimbări tehnico-ştiinţifice, socio-econo-mice sau juridice şi a unor minţi proaspete, re-gândirea unor problematici actuale, făcându-le,după caz, compatibile, fiabile şi competitive.

Studenţii preferă să asculte experienţa practică aunui expert, cu o performanţă inedită în domeniu,iar profesorului îi face plăcere să împartă experi-enţa sa cu un auditoriu dornic sa-l asculte şi careeste gata să creadă ceea ce spune şi este dispussă încerce implementarea celor spuse.

Cursurile de bază pentru această specializare vorfi predate de profesori cu experienţe şi stagiideosebite, cu mare potenţial de îndrumare şiorientare a absolvenţilor, în funcţie de aptitudini,talente, perseverenţă şi dăruire, având în plus şipriceperea în consiliere.

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

Inte

llect

us 2

/200

6

98

2.3. Iniţierea şi dezvoltarea activităţilor deinventică la nivel mondial

În ultimii 15 ani OMPI a avut o serie de iniţiativemeritorii în scopul conştientizării locului şi roluluipe care îl ocupă disciplinele de inventică, alăturide cele privind cercetarea în domeniul protecţieidreptului de proprietate (intelectuală, şi indus-trială), în cadrul programelor universitare deînvăţământ.

Acestea au fost lansate în marile centre univer-sitare din Europa, dar mai ales în ţările în curs dedezvoltare. Ele au fost concepute pentru acompleta activitatea OMPI în domeniul formării şicalificării personalului, ca specialist şi respectivexpert în domeniu şi care a devenit o parteintegrantă a Programului european de dezvoltareşi cooperare, numit şi Programul de asistenţătehnico-legală al OMPI.

În acest sens, pentru a stimula învăţământulsuperior şi cercetarea privind creativitatea tehnicăşi proprietatea intelectuală, OMPI a publicat în1970 două studii, unul despre predarea dreptuluiproprietăţii industriale şi altul despre predareadreptului de autor [1, 2]. Aceste lucrări au descrisnumărul, materia, nivelul, orele şi tipul instruirii şirelatau aspecte privind cursurile predate în diferiteuniversităţi şi alte institute de învăţământ superiordin circa 30 de ţări ale lumii.

Cu toate că numărul universităţilor şi al institutelorîn care este predat dreptul proprietăţii intelectualea crescut considerabil după lansarea celor douălucrări, totuşi, într-un număr mare de ţări în cursde dezvoltare, inclusiv din Asia şi regiuneaPacificului, dreptul proprietăţii intelectuale nu a

fost încă introdus ca un curs în planul de studiisau este predat doar ca o parte a unui curs dedrept comercial. Aceasta se datorează în maremăsură lipsei resurselor sau numărului mic destudenţi interesaţi.

Se cunosc, totuşi, unele universităţi din ţările încurs de dezvoltare care au introdus cursuri deproprietate intelectuală. S-au organizat, deasemenea, periodic, în cooperare cu instituţiiguvernamentale, jurişti, organizaţii interesate, şicu asistenţa OMPI, cursuri generale introductivedespre dreptul proprietăţii intelectuale. Mai mult,în unele ţări în curs de dezvoltare, s-au organizatcursuri speciale, ateliere şi seminare pe temespecifice privind legislaţia proprietăţii intelectuale,care se adresau direct studenţilor din universităţi,cercetătorilor din institute, oficialilor guverna-mentali, juriştilor şi oamenilor de afaceri, şi chiarpublicului, cu un interes special pentru dreptulproprietăţii intelectuale. S-au organizat simpozi-oane şi alte întruniri dedicate revizuirii dreptuluiproprietăţii intelectuale în lumina curentuluieconomic, dezvoltării tehnologice şi sociale [2].

În fruntea acestor acţiuni s-au aflat profesoriuniversitari cu vederi largi care au realizat căproprietatea intelectuală nu este un conceptabstract, ci un instrument indispensabil pentruîndeplinirea obiectivelor culturale şi economicescontate şi, în mod asemănător, cei din inventică,care stăpânesc mecanismele creaţiei tehnice,impulsionând dezvoltarea tinerilor inventatori şi,implicit, dinamica creşterii numărului de invenţii,brevete şi mărci. Aceşti profesori au nevoie să fieîncurajaţi şi să li se acorde mijloacele necesarepentru fructificarea aspiraţiilor lor.

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

SUMMARY

The paper represents a prime image on the experience in Iassi higher education in thefield of inventions and contribution of the other institutions and centers of the world,accentuating the place and the role of the afferent disciplines in the formation of futurespecialists in the field of technical creativity and in intellectual, industrial and culturalproperty rights protection. Moreover, in the light of the contributions made by WIPO,Universities, and other international organizations in profile, there are represented someaspects on the disciplines as well as abstract, professional and practical courses conceiv-ing, together with elaboration of the analytic programs and the education plans methodol-ogy. In this connection, it is marked out the role of some state bodies, stimulating thetechnical creation beginning with the conception up to the application.

Keywords: invention, intellectual, industrial and cultural property, trans- and interdiscip-linarity, patent on invention, professional education, analytic programs, education plan.

(Va urma)

99

Inte

llect

us 2

/200

6IN

STRU

IRE

ÎN D

OM

ENIU

L PI

Titularul de brevet are dreptul exclusiv asuprabrevetului şi asupra soiului protejat prin

brevet, care constă în dreptul de a exploata soiul,dacă exploatarea nu lezează drepturile altortitulari, dreptul de a dispune de brevet şi de soi,dreptul de a interzice terţilor să efectueze fărăautorizaţia sa producerea sau reproducereamaterialului soiului, condiţionarea lui în scopulînmulţirii, oferirea pentru vânzare, vânzarea,importarea şi exportarea, stocarea în acestescopuri pe întregul termen de valabilitate abrevetului pentru soi.

În cazul în care există mai mulţi titulari de brevet,raporturile privind utilizarea soiului protejat sestabilesc printr-un acord încheiat între aceştia.

După înregistrarea cererii de brevet, efectuareaexaminării formale şi preliminare a cererii (careinclude examinarea soiului din punctul de vedereal noutăţii şi al conformităţii cu prevederile Legiinr. 915/1996) şi publicarea ei în Buletinul Oficialde Proprietate Industrială (BOPI), AGEPI transmiteo copie a documentelor cererii Comisiei de Statpentru încercarea soiului la distinctivitate, omoge-nitate şi stabilitate.

Comisia de Stat eliberează descrierea oficialăprecizată a soiului nou şi certificatul de conformi-tate a acestuia cu condiţiile de brevetabilitate, înbaza căruia AGEPI adoptă hotărîrea de acordare abrevetului.

O dată cu publicarea în BOPI a menţiunii deacordare a brevetului, AGEPI înregistreazăbrevetul în Registrul Brevetelor pentru Soiurile dePlante şi eliberează brevetul persoanei pe al căreinume a fost solicitat.

PROTEC|IA PROPRIET+|II INTELECTUALE}N REPUBLICA MOLDOVA(informaţie succintă) (4)

Continuare din nr. 1, 2006

Brevetul pentru soi de plantă eliberat de AGEPIeste valabil numai pe teritoriul Republicii Moldova.Durata de valabilitate a brevetului este de:

Ô 25 de ani pentru soiuri de arbori, pomi fructiferişi viţă de vie;

Ô 20 de ani pentru soiuri de plante de altespecii.

La solicitarea titularului de brevet durata devalabilitate a brevetului pentru soi de plantă poatefi prelungită cu 10 ani. Solicitantul, care a depuscererea iniţială într-un stat străin, va prezentainformaţia referitoare la testările efectuateîn conformitate cu cerinţele de protecţie a soiuluiîn acest stat.

PROTEC|IA TOPOGRAFIILORCIRCUITELOR INTEGRATE

Legislaţia în vigoare în domeniul protecţieitopografiilor circuitelor integrate:

Ô Legea nr. 655/1999 privind protecţia topogra-fiilor circuitelor integrate

Modificată prin:

Ô Legea nr. 1446-XV din 8 noiembrie 2002;

Ô Legea nr. 469-XV din 21 noiembrie 2003;

Ô Regulamentul de aplicare a Legii nr. 655/1999 privind protecţia topografiilor circuitelorintegrate;

Ô Regulamentul nr. 80/1997 privind aplicareataxelor pentru servicii în domeniul protecţieiobiectelor de proprietate industrială cumodificările şi completările din 24.11.2000.

PROTEC|IA SOIURILOR DE PLANTE

Inte

llect

us 2

/200

6

100

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

Prin circuit integrat se înţelege un produs, subforma sa finală sau sub o formă intermediară,destinat să îndeplinească o funcţie electronică, încare elementele (dintre care cel puţin unul esteun element activ) şi interconexiunile (în totalitatesau parţial) fac parte integrantă din corpul sausuprafaţa unei piese materiale.

Prin topografie (schemă de configuraţie) a unuicircuit integrat se înţelege dispunerea tridimen-sională, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente(dintre care cel puţin unul este un element activ)şi a tuturor interconexiunilor circuitului integratsau a unei părţi din ele ori o astfel de dispuneretridimensională pregătită pentru un circuit integratdestinat fabricării.

Sunt protejate prin lege topografiile originale,adică cele create ca rezultat al efortului intelectualal creatorilor, dacă în momentul creării ele nusunt cunoscute pentru creatorii de topografii şiproducătorii de circuite integrate.

AGEPI înregistrează topografia, dacă cererea afost depusă pe parcursul a 2 ani de la data primeiexploatări comerciale (în ţară sau în străinătate)sau în cazul în care topografia nu a fost exploatatăcomercial până la expirarea a 15 ani de la datacreării ei.

Persoanele fizice şi juridice nerezidente înRepublica Moldova beneficiază de drepturileoferite de Legea nr. 655/1999 în condiţiileprevăzute de convenţiile internaţionale la careRepublica Moldova este parte, iar în lipsaacestora pe baza de reciprocitate.

Dreptul la protecţia unei topografii aparţinecreatorului ei sau succesorului în drepturi alacestuia. În cazul în care există mai mulţicreatori, dreptul la protecţia topografiei aparţineacestora, dacă contractul încheiat între ei nuprevede altfel.

În cazul în care topografia a fost creată de unsalariat în cadrul obligaţiilor de serviciu, dreptul laprotecţia topografiei aparţine fie creatorului, fieunităţii, conform contractului încheiat între creatorşi unitate.

Titularul topografiei înregistrate are dreptulexclusiv la exploatarea ei (reproducerea, exporta-rea, importarea, oferirea pentru vânzare, vânzareasau distribuirea prin modalitate în scopuricomerciale, precum şi dreptul de a permite sauinterzice altor persoane exploatarea respectiveitopografii, a circuitului integrat în care aceastaeste încorporată sau a unui articol care încorpo-rează un astfel de circuit integrat.

Dreptul titularului nu se extinde asupra proiectelor,procedeelor şi mijloacelor tehnologice utilizatepentru realizarea topografiei înregistrate sau acircuitului integrat, nici asupra informaţiilor stocateîn circuitul integrat.

Topografia înregistrată la AGEPI este protejată peteritoriul Republicii Moldova în decurs de 10 ani.

Dreptul la protecţie şi drepturile ce decurg dinînregistrarea la AGEPI pot fi transmise, total sauparţial, prin cesiune, licenţă exclusivă sau neex-clusivă, prin succesiune ori moştenire legală sautestamentară.

Termenul de valabilitate a certificatului de înregis-trare a topografiei se calculează de la datadepozitului naţional reglementar sau de la dataprimei exploatări comerciale a topografiei, care aavut loc oriunde în lume, dacă aceasta precedădata depozitului naţional reglementar.

Depunerea în străinătate a unei topografii createîn Republica Moldova se face după o lună de ladata constituirii depozitului naţional reglementar laAgenţie, în conformitate cu legislaţia ţării respec-tive şi convenţiile internaţionale la care RepublicaMoldova este parte.

(Va urma)

101

Inte

llect

us 2

/200

6D

ICÞI

ON

AR

DIC|IONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUAL+

Continuare din nr.1, 2006

Cercetarea documentarăE Documentary research

F Recherche documentaire

G Dokumentarforschung

S Investigación documental

R Патентный поиск

Cercetarea documentară este o investigare tehnico-juridicăspecificată proprietăţii industriale, care poate avea ca scop:identificarea stadiului mondial într-un anumit domeniu;identificarea drepturilor titularului pe un anumit teritoriunaţional; identificarea familiei de brevete sau a certificatelorde înregistrare etc. Cercetarea documentară este limitatăîn timp şi în spaţiu.

Cerere de brevet divizionarăE Divisional application

F Demande divisionnaire

G Teilanmeldung

S Solicitud fraccionaria

R Выделенная заявка

Cereri de brevet având ca obiect o invenţie care nu estelegată de una sau mai multe invenţii astfel încât să formezeîmpreună un singur concept inventiv general şi care sedesprinde dintr-o cerere complexă. Cererile de brevetdivizionare se pot depune la AGEPI până la luarea uneihotărâri asupra depozitului iniţial. În acest caz cereriledivizionare depuse vor beneficia de data de depozit acererii de bază, precum şi de dreptul de prioritate, dacăsolicitantul va respecta pentru fiecare invenţie limiteledezvăluirii ei din primul depozit.

Cerere de brevet de invenţieE Request (Patent application)

F Requête (Demande de brevet)

G Antrag (Patentanmeldung)

S Peticion (Solicitud de patente)

R Заявка на выдачу патента

Cererea de brevet de invenţie, în accepţiune restrânsă,adică petiţia, trebuie să conţină datele de identificare alesolicitantului titlului de protecţie, precum şi indicaţiile caresă permită stabilirea identităţii inventatorului sauinventatorilor, lipsa acestora din urmă făcând imposibilăeliberarea brevetului. Depunerea cererii de brevet poate fifăcută de persoana îndreptăţită la eliberarea brevetului

sau de mandatarul acesteia. În altă accepţiune, cererea debrevet reprezintă totalitatea documentelor care însoţescpetiţia (descrierea invenţiei, revendicările, desenele, cândeste cazul) şi care împreună alcătuiesc depozitul naţionalreglementar, în raport cu condiţiile impuse de dispoziţiilelegale. Odată cu cererea se depun, în mod obişnuit,următoarele documente (în 3 exemplare): o descriere ainvenţiei, revendicările, desenele (dacă este cazul), unrezumat al invenţiei şi se achită taxele prevăzute de lege.

Cerere de examinare preliminarăinternaţională

E Demand for international preliminary examination

F Demande d’examen préliminaire international

S Solicitud de examen preliminar internacional

R Заявка на проведение международной предвари-тельной экспертизы

Solicitare expresă, în cadrul procedurilor de tratare a uneicereri internaţionale de brevet, prin care se cere efectuareaunui raport de examinare preliminară de către o administraţieabilitată în acest sens. Orice solicitant domiciliat într-unstat, sau care este naţionalul acestui stat şi a cărui cerereinternaţională a fost depusă la oficiul receptor al acestuistat poate prezenta o cerere de examinare preliminarăinternaţională. Aceasta se redactează pe un formular tipizatsau sub formă imprimată de un calculator, în limba cereriiinternaţionale. Cererea de examinare preliminarăinternaţională cuprinde un formular propriu-zis pe care seînscriu date privind solicitantul, mandatarul, cerereainternaţională la care se referă, alegerea statelor, odeclaraţie privind modificările efectuate (dacă este cazul).Cererea este însoţită de taxele corespunzătoare şi trebuiesă fie semnată

Cerere de extensie (conform PCT)

E Request for Extension (under the PCT)F Demande d’extension (selon le PCT)G Ausdehnungsanmeldung (nach dem PCT)

S Solicitud de extención (según el PCT)

R Заявка на расширение (в соответствии c PCT)

Cererea de extensie este o cerere adresată BirouluiInternaţional de solicitantul unei cereri internaţionale în cazulîn care data de depozit a acesteia se situează într-operioadă care începe cu ziua ce urmează ultima zi aexistenţei statului predecesor şi se încheie două luni după

Inte

llect

us 2

/200

6

102

data la care declaraţia de continuare a fost notificată deDirectorul General guvernelor statelor membre aleConvenţiei de la Paris. Cererea de extensie este însoţităde plata unei taxe de extensie, în franci elveţieni, avândcuantumul egal cu taxa de desemnare. Acceptarea cereriide extensie are ca efect faptul că statul succesor va ficonsiderat ca fiind desemnat în cererea internaţională, iartermenul aplicabil este extins până la expirarea a 3 luni dela data cererii de extensie. Când data independenţei unuistat succesor este anterioară zilei care urmează ultima zia existenţei statului predecesor, statul succesor poate sădeclare că perioada amintită începe chiar în ziuaindependenţei; această declaraţie poate fi făcută în acelaşitimp cu declaraţia de continuare şi trebuie să precizezeziua independenţei.

Cerere de înregistrare a desenuluisau modelului industrialE Application for the registration of industriale designs

F Demande d’enregistrement de dessin et modèleindustriel

G Antrag für das Eintragen der IndustriellenZeichnung oder Modelis

S Solicitud de registro de dibujos o modelos industri-ales

R Заявка на регистрацию промышленного рисункаили модели

Solicitare scrisă, redactată în limba română, adresatăorganului competent, prin care se cere eliberarea unuicertificat de înregistrare a desenului sau modelului indus-trial. Cererea de înregistrare a desenului sau modeluluiindustrial (solicitarea scrisă) trebuie să cuprindă datele deidentificare ale solicitantului şi ale autorului, precum şiindicarea produsului ori a produselor cărora le va fiîncorporat desenul sau modelul industrial. La cerere se vaanexa de asemenea o descriere a elementelor caracte-ristice ale desenului sau modelului industrial, toate redactateîn limba română, precum şi 10 reproduceri grafice aleobiectului cererii. În cazul când solicitantul doreşte să seprevaleze de prioritatea unui prim depozit poate invocaaceasta în cerere, odată cu înregistrarea acestuiabeneficiind de o prioritate de 6 luni cu începere de la dataprimului depozit. Cererea, precum şi reproducerea sepublică în termen de 6 luni de la constituirea depozituluireglementar la AGEPI.

Cerere de înregistrare a mărciiE Application for a registration of trademark

F Demande d’enregistrement d’une marque

G Warenzeichenanmeldung

S Solicitud de registro de la marca

R Заявка на регистрацию товарного знака

Cerere depusă la o administraţie naţională sau regionalăde proprietate industrială, prin care un solicitant sau unmandatar autorizat care acţionează în numele acestuiasolicită o înregistrare a unei mărci.

Cererii i se anexează:Ô reproducerea mărcii;Ô lista produselor şi serviciilor pentru care se solicită

înregistrarea;Ô indicii de clasificare corespunzători categoriilor de

produse sau servicii menţionate la punctul anterior.

Cerere de înregistrare a modeluluide utilitateE Application for the registration of utility modele

F Demande d’enregistrement d’un modèle d’utilitè

G Gebrauchsmustereintragungsanmeldung

S Solicitud de l’registro de modelos de utilidad

R Заявка на регистрацию топологии интегральнойсхемы

Înregistrarea unei topografii este condiţionată de depunereacererii şi constituirea în cadrul AGEPI a unui depozit naţionalreglementar al cererii de înregistrare. Depozitul naţionalreglementar este constituit în cazul în care sunt depuse laAGEPI în două exemplare următoarele materiale:

a) cererea redactată pe un formular tip, aprobat de cătreAGEPI;

b) documentele tehnice, constituite din materiale graficeşi texte, necesare pentru identificarea topografiei şipentru evidenţierea funcţiunii electronice a circuituluiintegrat realizabil pe baza topografiei;

c) circuitul integrat pe baza topografiei, dacă topografiaa fost realizată şi exploatată comercial;

d) procura, în cazul în care este numit un reprezentant;

e) dovada de plată a taxelor pentru înregistrarea cereriişi înregistrarea topografiei (1 ex.) .

Desenele sau fotografiile trebuie să fie clare şi realizate lao scară suficient de mare, încât să permită identificareatopografiei.

Cerere de revocareE Request of revocation

F Requête en révocation

G Widerrufungsanmeldung

S Petición de revocatión

R Заявка на аннулирование

Solicitare scrisă, motivată a oricărei persoane interesate,de desfiinţare în tot sau în parte a unei hotărâri de acordarea unui brevet de AGEPI. Cererea de revocare trebuiedepusă la AGEPI în termen de 6 luni de la publicareadescrierii, revendicărilor şi desenelor. Cererea de revocareva cuprinde motivele şi documentele publice în susţinereacauzei. Revocarea nu poate avea ca motivaţie neres-pectarea condiţiilor de formă sau procedură. O copie acererii de revocare se notifică de către AGEPI titularului, învederea expunerii argumentelor sale. Notificarea respectivăva preciza termenul de soluţionare a cererii de revocare,până la care solicitantul va comunica poziţia sa.

(Va urma)

DIC

ÞIO

NA

R

103

Inte

llect

us 2

/200

6RI

DEN

DO

Funcţionarul nostalgic

Unde-s vremurile-acele…Cu salarii garantate?Rezolvam probleme grele(De cuvinte-ncrucişate!)

Ioan BĂLAN

Evoluţie

Scrie Darwin într-un tomCă am coborât din pom!Unii însă, pe alocuri,Au sărit direct în blocuri.

Valeriu GRĂDINARU

Dorinţa unui şef

Acum, când libertateaM-a învăţat ce-i greul,Dă-mi, Doamne, facultatea,Să fac şi eu liceul.

Mircea CONSTANDA

Mărul lui Newton

Am căzut pe-un cap deşteptProvocând un gând. E drept!De cădeam pe unul şui,Provocam doar un cucui.

Efim TARLAPAN

Amicului ajuns

Pe-o-naltă funcţie călareUn X, iubitul tău amic,A trebuit s-ajungă mareSă vezi şi tu cât e de mic!

Elis RÂPEANU

UNIVERSITATEA DEZVOLTĂTOATE APTITUDINILE, INCLUSIV PROSTIA

(Anton Cehov)

Epigrame de marcăUnuia cu idei fixe

Dânsul ştie mai de toate,Dar rămân puţin mirat:Chiar de e în libertate,E tot timpul încuiat.

Ionel JECU

Unui elev codaş

Despre el dascălii zic:„N-a-nvăţat nicicând nimic!”Însă, e adevărat,Nici nu uită ce-a-nvăţat.

Ioan MARTIN

Corupţie

În iad, pe câte-am auzit,Nu-i chiar uşor să fii primit,Căci locurile-n rezervaţiiSe dau şi-acolo prin relaţii.

Mircea URSEI

Existenţială

În această lume trecătoare,Constatăm un paradox firesc:Geniile sunt nemuritoare...Drept că proştii şi mai multtrăiesc.

Ion DIVIZA

Unui chirurg vestit

Un pacient atins de boală,Când totul, parcă, îl durea,Intrând la el cu mâna goală,Era să plece fără ea.

Gheorghe BÂLICI

Prostul la mare

Nu mă mir că e în viaţăŞi-a scăpat de la înec:L-a ţinut la suprafaţăCapul sec.

Costel VLĂDESCU

Educaţie

Nicicând copilul nu mi-am ocărât,L-am alintat c-o dulce sărutare,Iar de bătut nu s-a-ntâmplat decâtÎn caz de legitimă apărare.

Iulian TĂNĂSESCU

Savanţii se amuză

Un savant la răcoare- Las’ să mai stea şi la răcoare! îşi frecau mâinile şefii de laAcademia din Sankt-Petersburg după ce l-au băgat la închisoare peMihailo Lomonosov (1711-1765), acuzându-l de ofensă la adresa lor.Însă mare le-a fost mirarea şi ciuda când, peste un an, Lomonosova ieşit de la răcoare cu câteva disertaţii subsuoară. Una dintre eleaşa şi se numea: „Despre căldură şi răcoare” (în ea se puneaubazele teoriei atomice şi moleculare).

(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)

Desen: O. BOUR

Inte

llect

us 2

/200

6

104

PUBL

ICIT

ATE

Editor:Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova

Coeditor:Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Consiliul editorial:Şt. NOVAC (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, T. JOVMIR, A. MOISEI, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU, N. TARAN

Colegiul de redacţie:

A. ZAVALISTÎI, I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI

Tehnoredactare computerizată: Elena POPACoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor.

AGEPI, 2006

Imprimat la TipografiaBons Offices

Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală acordă asistenţă publicitară

gratuită privind valorificarea obiectelorde proprietate industrială (OPI).

Vreţi să vă promovaţi invenţiile, soiurile deplante, modelele de utilitate, alte OPI pentruîncheierea unor profitabile contracte de licenţăsau cesiune în vederea implementării lor înproducţie?

Adresaţi-vă la redacţia revistei „Intellectus”şi a suplimentului „Bursa invenţiilor” cu pro-puneri concrete de exploatare a obiectelorde proprietate industrială pe care le deţineţi.

}N ATEN|IA PERSOANELOR INTERESATE

Serviciile pe care vi le propunem vor servi dreptimbold pentru colaborare − un pas importantîn căutarea şi găsirea potenţialilor investitori,în implementarea şi lansarea inovaţiilordumneavoastră pe piaţă.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm să văadresaţi la AGEPI, Secţia marketing, servicii,tel.: 400593; 400591 şi redacţia revistei„Intellectus”, tel.: 400586

Adresa noastră:

str. Andrei Doga nr. 24/1, MD-2024, Chişinău,Republica Moldova

Documents

REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE OF ... · 2 24 IUNIE - ZIUA INVENTATORULUI ŞI RAŢIONALIZATORULUI Stimaţi prieteni, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală