Reparatia Auto 4

7/29/2019 Reparatia Auto 4

http://slidepdf.com/reader/full/reparatia-auto-4 1/14

Repararea automobilelor - curs IV 1

Repararea automobilelor

CURS IV

Asist. drd. ing. Sorin ILIE

An univ. 2006-2007 Sem. I




IV. Tehnologia repar ării sistemului de frânare

4.1. Generalităţi

Figura 1Variaţia jocului dintre sabot

şi tambur cu parcursul automobilului

Uzurilecomponentelorsistemului de frânaresunt proporţionale cuparcursulautomobilului.

În figura alăturatăeste prezentată graficvariaţia jocului dintresabot şi tambur în

funcţie de parcursulautomobilului. Variaţiaeste directproporţională.




Uzurile componentelor sistemului de frânare pot fi:

- normale - anormale.

În cazul uzurilor normale,suprafaţa interioară a tamburului(suprafaţa de frecare dintretambur şi garniturile de frecare)prezintă rizuri circulare fine şi uniform distribuite pe întreaga

suprafaţă (figura 2, a).În cazul depăşirii limitei de uzură a garniturilor de frecare, capeteleniturilor de fixare a garniturilorajung în contact cu suprafaţa interioară a tamburului,producând canale adânci, ca

rezultat a uzurilor anormale(figura 2, b).

Figura 2

Uzurile normală (a) şi anormală (b)ale tamburului şi sabotului de frână




4.2. Recondi ţ ionarea tamburului de frână

Figura 3

Defectele tamburului de frână şi metoda de recondiţionare

1-fisuri şi crăpături; 2-uzura suprafeţei interioare de frecare;

3-deteriorarea găurilor de prindere.

Recondiţionarea tamburului cuprinde următoarele lucrări specifice:

1. curăţirea tamburului ;2. controlul de stabilire a defectelor ;3. recondiţionarea găurilor de prindere

prin încărcare cu sudură şi găurire lacota nominală;

4. recondiţionarea suprafeţei interioare prin strunjire.

Defectele posibile ale tamburului de frână sunt prezentate în figura de mai jos:




Pentru recondiţionare, tamburul se fixează în dispozitivul universal al strungului prin intermediul unei flanşe cu găuri, în care se introduc şuruburi defixare (figura 3).

Se centrează foarte bine poziţia tamburului în vederea prelucrării, folosind unceas comparator plasat în două poziţii perpendiculare, aşa cum este prezentat în figura 3.

Flanşa se continuă cu un ax, care se fixează în bacurile dispozitivului universal.

Se efectuează apoi strunjirea de degroşare la treaptă de reparaţie şi apoi strunjirea de finisare pentru a obţine o suprafaţă cu rugozitate cât mai mică pe

partea interioară a tamburului.

Tamburii fisuraţi sau sparţi se rebutează.

Condiţii tehnologice pentru tamburi: să nu prezinte bătaie frontală sau radială; suprafaţa frontală de frecare cu sabotul să fie cât mai fină.




Recondiţionarea discului cuprindeurmătoarele lucrări specifice:

4.3. Recondi ţ ionarea discului de frână

Figura 4

Defectele discului de frână şi metoda de recondiţionare

1-fisuri şi crăpături; 2-uzura suprafeţei de frecare cu

garnitura plăcuţei de frână; 3-deteriorarea găurilor de prindere.

1. găurile deteriorate se recondiţioneazăprin încărcare şi refiletare la cotanominală sau prin majorare;

2. suprafeţele de frecare serecondiţionează prin strunjire şirectificare (finisare).

Defectele posibile ale discului de frână sunt prezentate în figura de mai jos:




Pentru recondiţionare, discul se fixează în dispozitivul universal al strungului,folosind o flanşă şi se centrează cu ceasul comparator.

Prelucrarea prin strunjire se face dintr-o singură prindere pe ambele feţe, pentru a se asigura paralelismul suprafeţelor de frecare şi perpendicularitateaacestora pe axa discului.

Condiţii de recepţie pentru discul de frână recondiţionat: cele două suprafeţe de frecare să fie paralele între ele şi perpendiculare pe

axa discului; suprafeţele de frecare să aibă rugozităţi cât mai mici; discul să nu prezinte bătaie radială sau frontală;

discul să fie echilibrat static.




4.4. Recondi ţ ionarea sabotului de frână

Figura 5 Defectele saborului de frână

1-deformarea sabotului;

2-uzura suprafeţei de frecare

a garniturii de frânare;

3-deteriorarea sudurilor

de fixare a tălpii sabotului; 4-uzura cepului de contact

a pistonaşul cilindrului receptor; 5-uzura găurii de fixare

a sabotului pe platoul frânei.

Defectele posibile ale sabotului de frână sunt prezentate în figura de mai jos:




Recondiţionarea sabotului cuprindeurmătoarele lucrări specifice:

1. curăţirea sabotului , inclusiv îndepărtarea garniturilor uzate;

2. control pentru stabilire a defectelor şi a tehnologiei derecondiţionare;

3. îndreptarea saboţilor deformaţi pe o matriţă;

4. refacerea sudurilor de fixare a tălpii sabotului; 5. recondiţionarea găurii de fixare prin încărcare sau majorare;

6. încărcarea cepului de contact prin sudare şi polizarea lui;

7. aplicarea garniturii de frecare şi fixarea ei prin nituire sau lipire

cu adeziv;8. corijarea suprafeţelor garniturilor de frecare.




Figura 6Schema elementelor de recondiţionare

ale garniturii de frecare pentru fixareaacesteia prin nituire

Nituirea garniturilor se efectuează astfel încât capătul nitului să se situezesub suprafaţa de frecare , la maxim 1/3 din grosimea acesteia (figura 6). De asemenea, după aplicarea garniturilor de frecare, se efectuează teşirea acestora la margini pe 2...3 mm.

Datorită recondiţionării tamburului la treaptă de reparaţie, diametrul interior al acestuia se majorează, întimp ce diametrul exterior al sabotului

rămâne acelaşi. Pentru a compensa diferenţeleapărute, se introduce între garniturilede frecare şi talpa sabotului o placa decompensare de grosime h (figura 6).




Figura 7 Schema dispozitivului pentru corijarea

suprafeţelor de frecare

ale saboţilor recondiţionaţi

]mm[2

DDh n1

h – grosimea plăcii metalice compensatoare; D1 – diametrul interior al tamburului la treapta I de reparaţie; Dn – diametrul interior nominal al tamburului de frână.

După aplicarea garniturilor defrecare şi fixarea lor, se facecorijarea suprafeţelor exterioare ale garniturilor pe

o maşină specială (figura 7), pentru a se asigura o suprafaţă cât mai fină a garniturilor (mărind suprafaţa reală decontact cu tamburul) şi unanumit profil al acestora, caresă fie identic cu profilul interior

al tamburului.




4.5. Recondi ţ ionarea pompei centrale de frână şi a cilindrului receptor

Figura 8Defectele pompei

centrale de frână şi ale

cilindrului receptor

1-deteriorarea găurilor de prindere; 2-deteriorarea filetelor pentru conducte;

3-deteriorarea suprafeţelor cilindrice interioare.

Defectele posibile ale pompei centrale de frână şi ale cilindrului receptor sunt prezentate în figura de mai jos:




1. găurile de prindere se sudează şi se refac ;

2. filetele deteriorate se majorează;

3. suprafeţele interioare se alezează şi se honuiesc , urmând ca lamontaj să se folosească pistonaşe şi garnituri corespunzătoare.

Recondiţionarea cuprindeurmătoarele operaţii:




4.6. Recondi ţ ionarea celorlaltecomponente ale sistemului de frânare

În cazul sistemelor de frânare pneumatice, recondiţionareacompresorului de aer se face după tehnologia prezentată la

piesele motorului, iar buteliile de aer comprimat serecondiţionează ca rezervoarele.

Pentru celelalte elemente (cleme, conducte, came, cilindri de frână, supape, etc.), recondiţionarea se face dupătehnologia prezentată la piesele similare studiate.

Documents

Reparatia Auto 4