REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – · PDF filepropun constituirea acestuia cu personalitate juridica. ... Uniunii Europene, in cadrul Conferintei Ministeriale Privind Protectia Padurilor

- REVISTA PRESEI – Întocmit: Cristina Măgureanu/B.C.R.E./A.C.D.G.

Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA Str. Petricani, nr. 9A, sector 1, cod 023841, Bucureşti, România,

Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28

GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI!

REVISTA PRESEI 29 MARTIE 2017

Pa

ge1

=================================================

REVISTA PRESEI

29 martie 2017

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Șoseaua Petricani nr.9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841 telefon: 004/ 021/ 317.10.05; fax: 004/ 021/ 316.84.28 E-mail: [email protected] Pagina web: www.rosilva.ro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

CUPRINS

PRESA CENTRALA ..................................................... 3

Tema: Paduri ......................................................................................................................................... 3

COMUNICAT DE PRESĂ- Ziua Națională a Pădurilor (Sursa: Agerpres) ..................................................... 3

Subvenţiile stopează creşterea pădurilor (Sursa: Libertatea) ................................................................... 9

Amenzi și dosar penal pentru tăieri din zona Vidraru. Ce spun proprietarii de păduri (Sursa: Green Report) .................................................................................................................................................... 10

Amenzi de 10 ori mai mari pentru aruncarea deseurilor in paduri (Sursa: DC News) ............................ 11

Tema: Economie ................................................................................................................................. 12

Tobescu (Nostra Silva): Este important să nu ne sabotăm propria industrie; România are o silvicultură sustenabilă (Sursa: Agerpres) ................................................................................................................. 12

Tema: Impaduriri................................................................................................................................. 14

Brasovul Tau : România vrea să bată recordul mondial de plantare de puieţi într-o singură zi ! (Sursa: Jurnalul Bucurestiului) ............................................................................................................................ 14

PRESA LOCALA ........................................................ 14

Tema: Romsilva ................................................................................................................................... 14

VANATORII SI PESCARII DIN SIBIU PROTESTEAZA IN FATA ROMSILVA(Sursa: RadioTvSibiu) ................. 14

Tema: Arii Protejate ............................................................................................................................ 15

Elevii si silvicultorii de pe Valea Cernei - impreuna de LUNA PLANTARII ARBORILOR! (Sursa: Radio Resita) ..................................................................................................................................................... 15

Tema: DS Teleorman ........................................................................................................................... 16

Direcția Silvică Teleorman, parte a proiectului “Plantează pentru România”(Sursa : Ziarul Mara) ....... 16

Tema: DS Sibiu .................................................................................................................................... 17

Interviu cu Robert Blaj, Directia Silvica: Fenomenul taierilor ilegale in Sibiu este mic. Dar nu putem spune ca nu fura nimeni, nu suntem in Elvetia (Sursa: Turnul Sfatului) ........................................................... 17

Vanatorii si pescarii din Sibiu picheteaza Directiea Silvica: Nu mai toleram coruptia (Sursa:Stiri de Sibiu) ................................................................................................................................................................ 23

Vanatorii si pescarii sibieni protesteaza in fata Romsilva (Sursa: Mesagerul de Sibiu) .......................... 24

Tema: DS Cluj ...................................................................................................................................... 25



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

Care este fructul minune considerat prea scump in Romania: Din pacate cererea pe piata interna este aproape nula (Sursa: Stirile Pro Tv) ........................................................................................................ 25

Tema: DS Caras Severin....................................................................................................................... 26

Elevii si silvicultorii de pe Valea Cernei - impreuna de LUNA PLANTARII ARBORILOR! (Sursa: Radio Resita) ..................................................................................................................................................... 26

Tema: DS Olt ....................................................................................................................................... 27

Puieti de salcam, plantati de Garda de Mediu, Directia Silvica si Primaria Slatina, in Padurea Strehareti (Sursa: Gazeta Noua)............................................................................................................. 27

Tema: DS Gorj ..................................................................................................................................... 28

Pădurar de la Ocolul Silvic Târgu-Jiu, prins la furat de lemne în Gureni (Sursa: Gorjeanul.ro) .............. 28

Prins la furat de lemne (Sursa: Pandurul) ............................................................................................... 28

Tema: DS Bihor .................................................................................................................................... 28

Tinerii din PSD au plantat puieţi în pădurea unei comune (Sursa: Agerpres) ........................................ 28

Tema: DS Gorj ..................................................................................................................................... 29

Dosar penal pentru taiere si sustragere material lemnos (Sursa: TVSUD.ro) ......................................... 29

PRESA CENTRALA Tema: Paduri

COMUNICAT DE PRESĂ- Ziua Națională a Pădurilor (Sursa: Agerpres) Reprezentanții domeniului pădurilor si industriei lemnului: 'Gata cu reclama proasta!'

Cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor, organizații reprezentative ale proprietarilor de păduri, administrației silvice, sectorului de exploatare si prelucrare a lemnului, industriei mobilei alături de ONG-uri se intalnesc la Bucuresti, marti, 28 martie, pentru a dezbate principalele mituri care planează la momentul actual asupra domeniului pădurilor si industriei lemnului, vor discuta starea pădurilor si se va pune bazele constituirii unui for de dialog.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge4

Constantin Tobescu, vicepresedintele Federatiei Proprietarilor de Păduri din România — Nostra Silva, precizează: 'Este nevoie de o dezbatere profesionistă privind starea pădurilor si a industriei lemnului, folosind informatii credibile si de referintă. Doar astfel putem inlătura din perceptia publică greselile si miturile conform carora rămânem fără păduri, fără oxigen, exportăm busteni si industria e neproductivă. Această abordare emotională, bazată pe mituri, a ajuns să facă rău pădurilor si industriei lemnului'.

Organizatorii evenimentului vor expune realitatile administratiei silvice romanesti si doresc să implice in dialog si corpuri profesionale si patronale, institu?ii de decizie, Parlament si elite profesionale dar si publicul larg interesat de tema pădurilor.

'Este o invitatie la dialog catre toti cei interesati de tema pădurilor (...) ne-a ajuns atata reclama proasta! Oricine lucreaza in industria lemnului este persona non grata tocmai pentru că publicul larg, este dezinformat. Interesat dezinformat' mentionează Tobescu, 'Este important să nu ne sabotam propria noastra industrie, atat de importantă pentru economia tării si pentru mediul social. Trebuie să se perceapă in mod corect industria lemnului, una din putinele ramuri economice productive ale tării noastre. Aceasta asigura 3,5% din PIB, locuri de muncă pentru peste 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Vrem respect pentru munca noastra! Românii pot fi mândri că avem o silvicultura sustenabilă si că da, vom avea paduri in continuare, ca exportam produse de calitate si ca importam foarte mult bustean pe care il prelucram aici.'

Constituirea Consiliului Padurilor si Dezvoltari Rurale a fost initiata in iunie 2016, cu participarea reprezentantilor grupurilor parlamentare si al Ministerelor implicate in gestionarea padurilor. Acest for de dialog si de comunicare a functionat pana in prezent pe o baza colegială, fără personalitate juridică. Pentru eficientizarea functionarii Consiliului Padurilor si Dezvoltarii Rurale si atingerea obiectivelor, organizatorii isi propun constituirea acestuia cu personalitate juridica.

Organizatorii lanseaza invitatia catre publicului interesat sa participe marti, 28 martie, ora 13, Grand Hotel Continental Buucresti, la o conferinta de presa comuna a organizatiilor care sustin acest demers, conferinta in care spera sa anunte constituirea cu o larga reprezentativita a acestui for de dialog. Va fi prezentat Raportul privind Starea Padurilor si Industriei Lemnului si se va raspunde intrebarilor presei. MAI MULTE DETALII DESPRE DOMENIUL PĂDURILOR si INDUSTRIA LEMNULUI



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge5

CONTRIBUTIA RAMURII ECONOMIEI FORESTIERE IN ECONOMIA ROMANIEI —Ramura economiei forestiere are o pondere totala de 3,5% la formarea PIB, daca se iau în consideratie si efectele indirecte, de 7% in exporturi si, cu o cifra de aport net de peste 3 miliarde euro, este principalul contributor in echilibrarea balantei valutare a Romaniei. —Ponderea industriei mobilei la aceste realizari a crescut constant fiind in prezent de peste 53%, ponderi importante avand tamplaria si binalele, panourile tehnice, furnirele si alte produse din lemn. Ponderea exporturilor de cherestea este de sub 16%, iar a exportului de bustean/lemn brut de sub 2%. —De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea fortei de munca în zonele mai putin dezvoltate, prin crearea de unitati de productie.

Alte aspecte: —La nivel international, au fost dezvoltate principii, criterii si indicatori pentru gestionarea durabila a padurilor, orientari transpuse in directive europene. Administrarea padurilor trebuie sa gaseasca echilibrul in transpunerea acestor deziderate. —In anii 2014-2016 au fost implementate masuri eficiente pentru combaterea taierilor ilegale, care au redus considerabil amplitudinea acestui fenomen. —Domeniul administrarii padurilor este suprareglementat, fiind aplicabile nu mai putin de 20 de legi si 96 de ordine de ministru. —Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem de planificare si reglementare, de sistemul de administratie al ariilor protejate — custozi ai ariilor protejate, legislatie de mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor, prin suprareglementare si birocratizare —Administratia silvica romaneasca are deja de peste 2,4 ori mai mult personal decat media europeana, productivitate scazuta fiind inregistrata si in activitatea de exploatari forestiere, din cauza suprareglementarii si birocratiei. —Prin modificarea legii contraventiilor silvice prin oug-51-2016 sau introdus mijloace eficiente de combatere a taierilor ilegale, dar concomitent au fost introduce sanctiuni disproportionate pentru nerespectari ale unor proceduri administrative, cu o constatare subiectiva. Efectul a fost de producer de blocaje in adminitratia silvica. —Supradozajul reglementarilor si orientarea gresita a controlului au condus la blocaje ample, cu efect in declansarea unei grave crize de resursa care afecteaza atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si aprovizionarea industriei cu resursa. —Per ansamblu, starea padurilor Romaniei este buna: suprafata padurilor a crescut la 6,9 milioane ha padure, suprafata golurilor neimpadurite este de doar 78.000 ha (1 % din suprafata padurilor).



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge6

—Romania pune in valoare, chiar daca luam in calcul maximul volumului extras din paduri cu tot cu taieri ilegale din perioada 2008-2013, sub 50% din cresterea padurilor. A existat o crestere constanta a stocului de masa lemnoasa pe picior in padurile Romaniei. Acest stoc de masa lemnoasa se reflecta in volumul de 322 mc /ha masa lemnoasa, unul dintre cele mai mari volume medii din Europa, mult peste media de 150 mc pe nivel european. —Ramura economiei forestiere are o pondere de 3,5% in formarea PIB, de peste 7% in exporturi, iar prin aportul valutar net de peste 3 miliarde euro este principalul contributor la balanta valutara a tarii. —Ponderea cea mai mare in ramura economiei forestiere o are industria mobilei, cu peste 53%, urmata de industria panourilor tehnice, binalelor, furnirelor, etc. Exporturile de bustean si cherestea au scazut ca pondere sub 20% in ultimii ani. —Romania a devenit, cu importuri totale de aproape 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea un mare importator de resursa.

Pe 21 martie Organizatia Natiunilor Unite a instituit sarbatorirea Zilei Internationale a Padurilor. Tema propusa pentru acest an a fost 'Padurea si Energia'. In consonanta cu evenimentul pe nivel international, Parlamentul Romaniei a instituit prin lege sarbatorirea Zilei Nationale a Padurilor in 25 martie.

Pe plan international, preocuparea pentru o gestionare sustenabila a padurilor s-a concretizat in capitole separate dedicate domeniului padurilor in Acordul privind Combaterea Schimbarilor climatice de la Paris precum si in dezvoltarea la nivelul Uniunii Europene, in cadrul Conferintei Ministeriale Privind Protectia Padurilor in Europa (MCPFE), de principii, criterii si indicatori de gestionare sustenabila a padurilor.

Care sunt aceste principii, criterii si indicatori cheie agreati la nivel international, conform directivelor MCPFE: 1. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare a resurselor forestiere si contributiei lor la ciclurile de carbon la nivel mondial 2. Mentinerea starii de sanatate si vitalitate a ecosistemelor forestiere 3. Mentinerea si încurajarea functiilor productive ale padurii (produse lemnoase si nelemnoase) 4. Mentinerea, conservarea si gospodarirea corespunzatoare a diversitatii biologice în ecosisteme forestiere 5. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare functiilor de protectie în gestionarea padurilor (în special privind protectia solului si apei) 6. Mentinerea altor functii si conditii socio-economice



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge7

https://en.wikipedia.org/wiki/Criteria_and_indicators_of_sustainable_forest_management#cite_note-8

In transpunerea acestor principii, din perspectiva combaterii schimbarilor climatice, recomandarile pentru practica silvica sunt de valorificare a cresterii padurilor, in conditiile cresterii stabilitatii arboretelor:

—Lemnul este o resursa regenerabila, care este de dorit sa inlocuiasca combustibilii fosili si materialele de constructii cu 'amprenta ecologica' mult mai mare. —Cresterea padurii reprezinta contributia padurii la fixarea CO2 din atmosfera, deci trebuie maximizata. Optimul este o structura de arborete echilibrata pe clase de varsta, care sa maximizeze cresterea.Padurile tinere au cresteri mai mari. —Intensitati mai mari ale interventiilor in padurile tinere sunt recomandate pentru a creste rezistenta arboretelor la doboraturi de vant si de zapada.

Pe plan national, datorita ingrijorarilor privind starea padurilor si amploarea fenomenului taierilor ilegale, au fost luate masuri decisive pentru combaterea acestui fenomen: —In 2014 a fost operationalizata dezvoltarea sistemului SUMAL prin aplicatia Radarul Padurilor, ceea ce a condus in 2015 la o injumatatire in evaluarea noastra a taierilor ilegale. —In 2015, taierile ilegale au fost incluse ca amenintare in Legea Sigurantei Nationale, cu efect in intensificarea actiunilor de control a tuturor institutiilor de forta ale statului. —La finalul anului 2015 a fost decisa si operationalizata in 2016 intarirea institutiilor cu atributii de control pe linie silvica, Garzile Forestiere. —La finalul anului 2016 a fost modificata legea contraventiilor silvice; forma adoptata prin oug-51-2016 s-a dovedit excesiva, paralel sanctiunilor pentru combaterea taierilor ilegale fiind introduse si sanctiuni pentru abateri administrative, in lipsa oricaror prejudicii silvice sau de mediu, cu o constatare subiectiva.

Efectul acestor dezvoltari unilaterale pe linie de control au fost abuzuri ale controlului si blocaje in administratia silvica, cu efect in declansarea unei puternice crize de resursa care a afectat atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si aprovizionarea industriei cu resursa. Industria a depasit aceasta criza — cu costuri mari—prin cresterea importurilor de resursa care au ajuns sa totalizeze in 2016 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea de rasinoase si foioase. Populatia a ramas captiva evolutiilor, lipsa de resursa conducand la preturi greu de suportat ale lemnului de foc si redirectionarea prin mecanismele pietei de sortimente valoroase de lemn industrial catre lemn de foc.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge8

O analiza extinsa a orientarii gresite a controlului si a efectelor acestei orintari gresite poate fi gasita in analiza 'Industria Lemnului in Pericol'.

STAREA PADURILOR SI A SISTEMULUI DE ADMINISTRATIE A PADURILOR Conform datelor Inventarului Forestier National — rezultatele primului ciclu de inventariere, in cifre sintetice starea padurilor se reflecta astfel:

—Suprafata padurilor a crescut constant, fiind estimata in acest moment la 6,9 milioane ha. Exista importante suprafete cu vegetatie

forestiera in afara suprafetei fondului forestier national. —Fenomenul taierilor ilegale a afectat fondul forestier national, ca urmare a slabiciunii institutionale si a vidului legislativ in momentul primelor etape de retrocedare a padurilor, in special prin Legea 18/1991. Important este ca inclusiv acele suprafete de padure bracuite sau taiate ras, au ramas cu categoria de folosinta forestiera, aceasta fiind explicatia faptului ca suprafata padurilor nu a scazut, chiar a crescut constant prin impaduriri si extinderea vegetatiei forestiere natural. —In acest moment, din cele 6,9 milioane ha paduri, avem conform IFN 66.636 ha terenuri "goale"—drumuri, administrativ, etc si 78.456 ha destinate impaduririi, inca neregenerate. Suprafata "golurilor" in cele 6,9 milioane ha paduri este deci aproximativ 1%, sub 2%, daca luam in considerare si terenurile admnistrative. —Cresterea padurii in Romania este evaluata la 54 milioane mc. Volumul legal exploatat a fost in medie in ultimii ani de 18 milioane mc. Chiar daca luam in calcul volum raportat de IFN, de 26,8 milioane mc, ca volum total "disparut" din paduri, Romania extrage din paduri sub 50% din cresterea padurilor, mult sub media europeana de 60%. —Pentru ca exploatam legal si ilegal doar 50% din cresterea padurii, in ultimii 25 de ani a avut loc un fenomen de acumulare de masa lemnoasa in paduri. Stocul de masa lemnoasa in paduri este estimat de IFN la 2,2 miliarde mc, mult peste stocul estimat la precedentul IFN din 1986. —Volumul mediu de 322 mc masa lemnoasa in padurile Romaniei ne plaseaza in topul european din acest punct de vedere — este un volum mediu mare. —Romania are un deficit de arborete in clasele VI si VII de varsta — arboretele exploatabile si un excedent in clasele III si IV de varsta. Aceasta inseamna ca pe termen scurt si mediu — 10-20 de ani — volumul posibil de extras din paduri va ramane constant sau va creste usor, dar pe termen mediu volumul posibil de extras va creste semnificativ. —Inca o subliniere: chiar daca adaugam la taierile legale si taierile ilegale (care oricum au scazut foarte mult in ultimii 2 ani), astazi Romania exploateaza mai putin decat se exploata ca medie in perioada comunista, si erau cu siguranta si atunci taieri ilegale, in



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge9

mediul rural lemnul de foc se asigura din aceleasi surse ca si acum.

REALITATI ALE ADMINISTRATIEI SILVICE DIN ROMANIA —Administrarea padurilor in Romania este suprareglementata de nu mai putin de 20 legi si 97 de ordine de ministru. Principalul instrument de planificare si reglementare a administrarii padurilor este amenajamentul silvic — un studiu complex, elaborat pe trupuri de padure, cu o periodicitate de 10 ani, care stabileste pentru fiecare arboret omogen functia principal, telurile de gospodarire, lucrarile de executat si varsta exploatabilitatii, volumul de extras cu respectarea principiului continuitatii recoltelor de lemn si al functiilor prioritare de protectie a padurilor. Regimul silvic este implementat de administratia silvica prin aproximativ 460 ocoale silvice, cu un total de peste 25.000 angajati. —Prin amenajamentele silvice, peste 51% la din padurile Romaniei au desemnate functii principale de protectie. Concomitent, exista o ampla retea de arii protejate compusa din peste 850.000 ha padure incluse in arii protejate de interes national si suprafata ariilor protejate de interes European-Siturile Natura 2000, cu o suprafata de peste 2.606752 ha. Per total, peste 40% din suprafata padurilor sunt incluse in reteaua de arii protejate.

Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem de planificare si reglementare de sistemul de administratie al ariilor protejate — custozi ai ariilor protejate, legislatie de mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor . / http://www.agerpres.ro/ots/2017/03/28/comunicat-de-presa-ziua-nationala-a-padurilor-14-58-07

Subvenţiile stopează creşterea pădurilor (Sursa: Libertatea)

România are în prezent un Fond Forestier de 6,5 milioane de hectare de pădure, dar acesta ar fi fost şi mai mare dacă nu apăreau fondurile europene care să stopeze procesul de împădurire, spun specialiştii din domeniu silvic. În 2008, prin Codul Silvic au fost adăugate la Fondul Forestier toate păşunile care aveau suprafaţă forestieră de cel puţin 40%. 'Aşa s-a ajuns ca Fondul Forestier să crească de la 6,3 la 6,5 milioane de hectare de pădure', a declarat Dorel Fechete, directorul executiv Administraţia Pădurilor Private. Potrivit lui, dacă nu apăreau subvenţiile de la APIA, la ora actuală munţii României ar



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

0

fi fost şi mai împăduriţi. 'Odată cu APIA şi cu subvenţiile pentru păşuni au început să cureţe păşunile de copaci pentru a putea primi subvenţia'. În ochii proprietarilor de păduri, toată vina se pare că o poartă legiuitorul, pentru că acesta a impus criterii aberante. Dacă aveai 2-3 pâlcuri de pădure pe păşune nu îţi mai primeai subvenţia. 'Aşa că pentru a nu fi sancţionaţi proprietarii au tăat toţi copacii de pe păşune. Peisagistic era frumos şi să nu mai spunem că acea vegetaţia ajuta şi animalele să se răcorească', a afirmat Bodgan Tudor, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri. Aceştia mai spun că, de dragul banilor, românii nici nu se înghesuie să împădurească un hectar de teren pentru că dacă e păşune sau fâneaţă primeşte subvenţie între 200 şi 400 de euro pe an. Iar dcă are avea pădure, nu primeşte nici un ban european şi profitul i-ar ieşi de abia peste 100 -120 de ani când pădurea va fi matură. Defrisările ilegale, nu-ar fi o problemă Reprezentanţii proprietarilor de păduri spun că defrisările ilegale nu sunt o problemă în momentuld e faţă. 'Tăierile ilegale sunt sub control. Suprafaţa golurilor neregenrate este de 78.000 de hectare, adică 1% din suprafeţele de pădure pe care le are România', a declarat Cătălin Tobescu, vicepreşedinte Nostra Silva. Mai mult, în ultimii ani, la noi s-au exploatat mai puţini metri cubi de masă lemnpasă decât înainte de 1989, spun proprietarii de păduri. Astfel că, în prezent, avem posibilitatea să exploatăm masă lemnoasă în cantitate de 54 de milioane de metri cubi, în schimb noi nu recoltăm decât 18 milioane metri cubi (echivalentul a aproape 60.000 ha pădure pe an). Pe vremea lui Ceauşescu, în România se exploatau 25-26 de milioane de metri cubi.

Amenzi și dosar penal pentru tăieri din zona Vidraru. Ce spun proprietarii de păduri (Sursa: Green Report)

Un turist a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile tăieri ilegale de păduri în zona lacului Vidraru, în bazinul râului Cumpăna, iar acestea au fost confirmate în teren de Garda Forestieră Ploiești, a anunțat Greenpeace România. Ca urmare au fost aplicate două sancțiuni contravenționale în cuantum de 12 000 lei și va fi deschis un dosar penal pentru tăierea ilegală de arbori. Eforturile din teren ale Gărzilor Forestiere și ale tuturor instituțiilor de control, dar

și acelea ale voluntarilor pentru protejarea pădurilor trebuie susținute de o legislație



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

1

eficientă. Astăzi (mariți, 28 martie 2017) se dezbate în comisiile parlamentare legea

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice”, a declarat Valentin

Sălăgeanu, coordonatorul campaniei de păduri și biodiversitate în cadrul

Greenpeace România. Păduri fără proprietari

Potrivit lui Cătălin Tobescu, vicepreședintele Federației Proprietarilor de Păduri din România – Nostra Silva și președinte al Comunității Forestierilor – Fordaq, pădurile și modul de administrare al pădurilor este reglementat de amenajamente silvice. Acolo unde sunt obiective de interes național, cum est cazul barajului Vidraru, pădurile au funcție prioritară de protecție, adică există interdicție de tăiere. Suprafețele care apar ca afectate de tăiere în zona Vidraru sunt păduri retrocedate la

începutul anilor 1990, păduri fărâmițate, care au fost brăcuite (deteriorate – n.r.) în

decursul timpului. Sunt păduri foarte dificil de preluat în administrație silvică tocmai

pentru că nu se cunosc proprietarii. Legilație există. Dacă este identificat proprietarul

a doua zi i se poate da amendă pentru că nu are pădurea administrată, a treia zi i se

poate face un deviz de împădurire și se împădurește forțat suprafața respectivă”, a

declarat Tobescu. Acesta a explicat că administrația silvică nu poate să rezolve toate problemele care vin din greșelile administrației publice. Lipsa cadastrului, probleme la punerea în posesie, modul în care au fost emise titlurile,

modul în care nu sunt dezbătute succesiunile”, a adăugat președintele Fordaq. / http://www.green-report.ro/amenzi-si-dosar-penal-pentru-taieri-din-zona-vidraru-

fagaras/

Amenzi de 10 ori mai mari pentru aruncarea deseurilor in paduri (Sursa: DC News)

Deputatii din Comisia pentru mediu si echilibru ecologic au dat aviz favorabil in unanimitate pentru majorarea de zece ori a amenzilor pentru transportul, depozitarea sau aruncarea pe fondul forestier national a deseurilor menajere industriale, petroliere, chimice sau toxice Acestia au decis totodata ca faptele de exploatare, transport, prelucrare si comercializare a masei lemnoase obtinute ilegal sa constituie infractiune daca valoarea prejudiciului este mai mare de 100.000 de lei. Comisia de mediu a dezbatut astfel OG 51/2016 care modifica si completeaza Legea 171/2010 privind regimul contraventiilor in materie silvica.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

2

'S-a plecat de la cateva principii de baza - trasabilitatea masei lemnoase, stabilitatea si integritatea fondului forestier si combaterea mai ferma si mai eficienta a acestui fenomen de taiere ilegala a padurilor. Si atunci, plecand de la niste date statistice, puse la dispozitie de INS, de Institutul de cercetari silvice Bucuresti, din pacate ingrijoratoare si chiar alarmante, un volum de aproape 9 milioane de metri cubi de masa lemnoasa taiata ilegal in perioada 2010 - 2014, avem undeva un 26 de milioane de metri cubi volum recoltat si evident doar 17 milioane mc volum aprobat. Diferenta reprezinta cele 9 milioane de mc taieri ilegale. Atunci sigur ca nu puteam veni decat cu masuri punitive, cu inasprirea legislatiei', a explicat presedintele Comisiei, deputatul ALDE Remus Borza. Astfel, a fost crescut de 10 ori nivelul amenzilor pentru transportul, depozitarea sau aruncarea pe fondul forestier national a deseurilor menajere industriale, petroliere, chimice sau toxice./ https://www.dcnews.ro/amenzi-de-10-ori-mai-mari-pentru-aruncarea-deseurilor-in-paduri_537603.html

Tema: Economie

Tobescu (Nostra Silva): Este important să nu ne sabotăm propria industrie; România are o silvicultură sustenabilă (Sursa: Agerpres)

Industria lemnului trebuie percepută corect și este important să nu se sabotăm, în condițiile în care România are, la ora actuală, o silvicultură sustenabilă, consideră vicepreședintele Nostra Silva - Federația Proprietarilor de Păduri din România, Cătălin Tobescu.'Oricine lucrează în industria lemnului este persona non grata tocmai pentru că publicul larg este dezinformat. Interesat dezinformat. Este important să nu ne sabotăm propria noastră industrie, atât de importantă pentru economia țării și pentru mediul social. Trebuie să se perceapă în mod corect industria lemnului, una dintre puținele ramuri economice productive ale țării noastre. Aceasta asigură 3,5% din PIB, locuri de muncă pentru peste 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Vrem respect pentru munca noastră! Românii pot fi mândri că avem o silvicultură sustenabilă și că da, vom avea păduri în continuare, că exportăm produse de calitate și că importăm foarte mult buștean pe care îl prelucrăm aici', a afirmat Tobescu, în cadrul unei dezbateri pe teme silvice, organizate marți.

Potrivit oficialului, constituirea Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale a fost inițiată în iunie 2016, cu participarea reprezentanților grupurilor parlamentare și a ministerelor implicate în gestionarea pădurilor. Acest for de dialog și de comunicare a funcționat până în prezent pe o bază colegială, fără personalitate juridică.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

3

În acest context, pentru eficientizarea funcționării Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, respectiv atingerea obiectivelor, inițiatorii își propun constituirea acestuia cu personalitate juridică.

'Este nevoie de o dezbatere profesionistă privind starea pădurilor și a industriei lemnului, folosind informații credibile și de referință. Doar astfel putem înlătura din percepția publică greșelile și miturile conform cărora rămânem fără păduri, fără oxigen, exportăm bușteni și industria e neproductivă. Această abordare emoțională, bazată pe mituri, a ajuns să facă rău pădurilor și industriei lemnului', susține Cătălin Tobescu.

Un studiu publicat în 2016 de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB, contribuie cu 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei, și asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Național (IFN) realizat în perioada 2008 — 2012, România deține circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Național, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporție mai mică din creștere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde de euro și exporturi de 1,88 miliarde de euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN.

România este un mare importator de materie primă (buștean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund și exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde de euro, anual./ http://www.agerpres.ro/economie/2017/03/28/tobescu-nostra-silva-este-important-sa-nu-ne-sabotam-propria-industrie-romania-are-o-silvicultura-sustenabila-15-10-11



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

4

Tema: Impaduriri

Brasovul Tau : România vrea să bată recordul mondial de plantare de puieţi într-o singură zi ! (Sursa: Jurnalul Bucurestiului)

Pădurarii din toată ţara şi-au propus să planteze 1.200.000 de puieţi, vineri, cu o zi înainte de a fi sărbătorită pentru prima dată Ziua Naţională a Pădurilor. La Braşov, cu mic cu mare, elevi, sportivi, autorităţi şi reprezentanţi ROMSILVA şi ASFOR au plantat peste 1.500 de puieţi. Pentru prima dată anul acesta, în 25 martie, prin aprobarea Parlamentului, s-a celebrat Ziua Naţională a Pădurilor. Pentru că data a coincis cu Buna Vestire, plantarea de puieţi s-a realizat cu o zi mai devreme. Regia Pădurilor Kronstadt va împăduri în campania din această primăvară în fondul forestier proprietate publică o suprafață de peste 17 hectare, cu peste 80.000 de puieți. Începând din 2008, între 15 martie şi 15 aprilie, sub genericul Luna plantării arborilor, la nivel naţional, se desfăşoară o amplă campanie de împădurire./ http://jurnalulbucurestiului.ro/romania-vrea-sa-bata-recordul-mondial-de-plantare-de-puieti-intr-o-singura-zi/

PRESA LOCALA Tema: Romsilva

VANATORII SI PESCARII DIN SIBIU PROTESTEAZA IN FATA ROMSILVA(Sursa: RadioTvSibiu)

Ne-au fost furate padurile! Apele de munte sunt "trase" prin tevi! Principalele nemultumiri ale membrilor asociatiilor de vanatoare si pescuit din tara. La Sibiu cea mai mare organizatie din judet, Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Sibiu, AJVPS Sibiu se intruneste in Adunarea Generala AJVPS Sibiu in 30.03.2017 ora 17:00 la Grand Hotel din Dumbrava Sibiului. Scopul A.J.V.P.S. Sibiu îl constituie conservarea biodiversităţii şi protecţia faunei de interes cinegetic şi halieutic, precum şi a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia, prin vanătoare şi pescuit recreativ pescuit sportiv sau familial practicate in mod durabil, ca forme de odihnă activă şi de petrecere a timpului liber de către membrii săi cat si de alte persoane care au calitatea de vanator si pescar din tara si strainatate. Nu mai toleram coruptia! Vrem "directie libera" nu "directie silvica" in AJVPS!



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

5

Mitingul va avea loc miercuri, 29 Martie, incepand cu ora 18.00, pe Calea Dumbravii, nr. 140, in fata sediului Directiei Silvice in vecinatatea Cimitirului Municipal. / http://www.radiotvsibiu.ro/stire-vanatorii-si-pescarii-din-sibiu-protesteaza-in-fata-romsilva-15798/

Tema: Arii Protejate

Elevii si silvicultorii de pe Valea Cernei - impreuna de LUNA PLANTARII ARBORILOR! (Sursa: Radio Resita)

Centrul de Vizitare a Parcului National Domogled-Valea Cernei a organizat astazi o actiune dedicata marcarii LUNA PLANTARII ARBORILOR, la care au participat elevi de la scolile din Toplet si Baile Herculane, reprezentanti ai institutiei organizatoare, ocoalele silvice din Mehadia si Baile Herculane. Elevilor le-a fost prezentata semnificatia sarbatorii silvicultorilor din perioada 15 martie-15 aprilie, precum si rolul si importanta padurii in viata comunitatii, aspectele fiind sustinute de ing. Ioan Gaspar - directorul Parcului National Domogled-Valea Cernei, ing. Grigore bardac - seful Ocolului Silvic Baile Herculane, ing. Constantin Vlaicu - din partea Ocolului Silvic Mehadia si Codrut Parvu - responsabil comunicare in cadrul Administratiei Parcului National Domogled-Valea Cernei. De asemenea, elevii liceului din orasul de pe Valea Cernei au scos in evidenta activitatea pe care o desfasoara in domeniul ecologiei si protectiei mediului, sub coordonarea profesoarei Corina Trifina. A fost un moment inedit si in cadrul acestei actiuni ne-am prezentat actiunile pe care le-am facut in perioada 2015-2016, marcarea de trasee turistice, vopsirea Foisorului Galben si Foisorul Rosu si drumetii, ne spunea o eleva din Baile Herculane. Un alt elev participant la acest eveniment ne-a declarat: Eu cred ca aceasta intalnire a fost benefica pentru toti participantii, fiindca trebuie expus mai mult efortul autoritatilor care incearca sa mentina padurile sa arate cat de cat decent! Implicarea inseamna responsabilitate si o anume raspundere pentru ceea ce facem in momentul in care desfasuram un proiect si prin implicarea elevilor vom dezvolta mai mult zona si responsabilitatea va creste pe umerii acestora, deoarece pentru un proiect trebuie realizate anumite planuri, trebuie realizat un anumit buget si trebuie sa depunem un minim efort ca sa iasa treaba exact cum ne dorim sa iasa! Dupa activitatea teoretica, elevii au avut parte si de o parte practica in apropierea Centrului de Vizitare, prin care au deprins tehnica plantarii puietilor de paltin, pusi la dispozitie cu generozitate de padurarii Ocolului Silvic din orasul de pe Cerna, uneltele pentru plantare fiind aduse de la Ocolul Silvic Mehadia!/



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

6

http://radioresita.ro/237283/elevii-si-silvicultorii-de-pe-valea-cernei-impreuna-de-luna-plantarii-arborilor

Tema: DS Teleorman

Direcția Silvică Teleorman, parte a proiectului “Plantează pentru România”(Sursa : Ziarul Mara)

Conform informațiilor primite de la Direcția Silvică Teleorman, urmare a bunei colaborări între Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA și Asociația”Prietenii Pădurilor din România”, s-a stabilit ca în acest an, în ziua de vineri, 24 martie 2017, să se deruleze la nivel național proiectul ”Plantează pentru România”. În acest context, a fost cuantificat numărul de puieți forestieri plantați în cadrul lucrărilor de regenerare – împăduriri, completări, refaceri – efectuate în cadrul acțiunii de la finele săptămânii trecute, atât în fondul forestier proprietate publică a statului cât și în fondul forestier privat administrat cu contracte de către ocoalele silvice. În cadrul acestei acțiuni, la nivelul Direcției Silvice Teleorman au fost plantați un număr total de 23.710 puieți forestieri din specii de foioase : stejar, frasin, plop, salcâm, mojdrean, sălcioară și alte specii de ajutor și arbuști, specifice zonei forestiere din județul Teleorman.

Puieții forestieri au fost plantați pe o suprafață totală de 4,71 hectare. Din această suprafață la Ocolul Silvic Alexandria, în fondul frostier de stat, au fost plantați 7.950 de puieți, pe o suprafață de 2 hectare. La Ocolul Silvic Roșiorii de Vede, în fondul forestier de stat, au fost plantați 2.090 puieți, pe o suprafață de 0,31 hectare.

La Ocolul Silvic Turnu Măgurele, pe o suprafață de de 2,4 hectare au fost plantați 13.670 puieți forestieri. Astfel, în fondul forestier de stat au fost plantați 7.000 de puieți pe o suprafață de 1,4 hectare, iar într-unul din fondurile forestiere administrate cu contract de către Ocolul Silvic au fost plantați 6.670 puieți, pe o suprafață de 1 hectar

Lucrările de plantare au fost realizate cu muncitori zilieri, sezonieri, susținuți de elevi ai școlilor gimnaziale situate pe raza ocoalelor silvice, sub îndrumarea și asistența tehnică din partea personalului silvic./ http://www.ziarulmara.ro/?p=55080



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

7

Tema: DS Sibiu

Interviu cu Robert Blaj, Directia Silvica: Fenomenul taierilor ilegale in Sibiu este mic. Dar nu putem spune ca nu fura nimeni, nu suntem in Elvetia (Sursa: Turnul Sfatului)

De ce vedem saptamanal hoti marunti de lemne prinsi de politie si niciodata hoti mari, cu TIR-uri? De ce in satele din Marginime, unde padurea este la doi pasi, oamenii trec la incalzirea pe gaz? De ce in dealul de la Aciliu padurea se exploateaza la ras? De ce in AJVPS Sibiu nemultumirile pescarilor si vanatorilor sunt tot mai mari si incep sa izbucneasca? Acestea sunt doar cateva dintre temele despre care am stat de vorba cu Robert Blaj, directorul Directiei Silvice Sibiu. Rep.: Tin minte o sedinta a Colegiului Prefectural de acum mai bine de un an, in care predecesorul dvs., domnul Terea, spunea ca judetul Sibiu este unul dintre putinele din tara unde suprafata impadurita a crescut de la Revolutie incoace. Sunteti de aceeasi parere? R. B.: Personal imi este foarte greu sa comentez declaratiile domnului Terea pentru ca nu am fost acolo, dar pot sa spun ca la nivelul judetului Sibiu situatia este una echilibrata, daca este sa ne comparam cu ce se intampla in alte judete. Eu pot sa vorbesc numai in numele Romsilvei pentru ca exista si ocoale silvice private referitor la care nu am nici un drept sa ma pronunt. In linii mari, in Sibiu nu se intampla lucruri cum mai aud in media, de genul s-a taiat toata padurea si nu a fost impadurita suprafata pe motiv ca n-au avut bani, puieti sau mai stiu eu ce Asa ceva la noi nu se intampla. Garantez! Exista totusi o perceptie negativa a populatiei, dar ea nu este. De exemplu, anumite specii, cum sunt rasinoasele, se taie la ras padurea respectiva pentru ca nu poti altfel din motive tehnice. Legea zice ca putem taia maxim pana la trei hectare. Ca atare taiem pana la trei hectare la ras. Cand trece cetateanul obisnuit care este de alta formatie decat silvicultor, zice: domnule, astia au taiat tot versantul! Si imediat te baga la categoria infractor sau hot. Rep.: Se fura, pe romaneste, asa zice toata lumea. R. B.: Se fura, zic oamenii, dar nu este asa! Suprafetele respective raman unul, cel mult doi ani, neimpadurite tot din motive tehnice, dupa care ele se impaduresc. Ca atare, daca in aceasta perioada trece cineva, zice: poftim, au taiat-o anul trecut si ticalosii au lasat-o asa! Dar nu este adevarat, eu garantez ca la Directia Silvica Sibiu si la cele opt ocoale nu se intampla sa ramana suprafete neimpadurite. Noi impadurim in fiecare an absolut tot ce trebuie impadurit pe anul respectiv, nu discut!



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

8

Rep.: Cel mai recent caz care-mi vine in minte de padure taiata la ras, cum spuneati, este la Aciliu. Acolo oamenii se plang nu doar ca se taie, ci ca aluneca dealul peste casele lor. R. B.: Zona nu o administram noi, ca atare o administreaza ocolul silvic privat Valea Frumoasei, cu sediul in Saliste. Atunci cand s-a facut proiectul autostrazii, intr-adevar acolo sunt ceva probleme. Dar nu noi am decis traseul, a fost un proiect al statului roman. S-a taiat o anumita suprafata de padure pentru ca pe acolo trecea autostrada, nu eu am proiectat-o. Parerea mea este ca nu are nicio legatura taierea unor arbori pe acolo cu alunecarile de teren sau autostrada. Nu ma pricep la autostrazi. Rep.: Primim cam o data la doua-trei zile informari de la Politie ca au mai prins pe cineva cu o remorca de lemne furate, sau o caruta pe la tara plina cu lemne. Cat de mare e fenomenul taierilor ilegale in Sibiu si cat de strans colaborati cu politistii? R. B.: Fenomenul taierilor ilegale in Sibiu este mic. Am avut un singur caz, o exceptie pe care o regret enorm, enorm, in zona Axente Sever. Acolo intr-adevar s-a produs o paguba destul de mare si cauzele sunt mai multe. Dar judetul Sibiu este un judet echilibrat. Eu acum nu pot sa spun ca prin satele astea nu mai vezi cate-o caruta sau ca nu mai fura niste crengi nu pot sa spun asta, dar noi colaboram foarte bine cu politia si chiar sunt langa noi. Eu am plecat de aici director si am fost sef de ocol la Miercurea si am lucrat cu politistii foarte bine. Au fost unele cazuri pe care nu le putem exclude, nu putem spune ca nu fura nimeni si suntem in Elvetia. Nu e asa. Sunt si oameni saraci, oameni amarati care se duc in padure si mai culeg de pe acolo. Sigur ca devin transporturi ilegale si lemnul este luat ilegal, dar fenomenul nu este mare. Rep.: Care este ecolutia in ultimii ani? R. B.: Parerea mea este ca evolutia va fi pozitiva. Noi trebuie sa constientizam, desi va merge greu, ca cetateanul nu are ce cauta in padure. Asa cum te duci la mall sau la supermarket trebuie sa mergi si la un depozit de lemn unde iti alegi ce ai nevoie, platesti, primesti documente pe lemnul respectiv si te duci acasa. Rep.: Suna frumos, dar pentru asta ar trebui sa existe o incredere reciproca intre oamenii de rand si cei care ingrijesc padurea. R. B.: Sigur, stiti cum e, in foarte multe zone, inclusiv din Sibiu, exista urmatoarea mentalitate. Pai cum vine asta, adica sa ma duc eu in depozit la Saliste, cand eu am calul meu si padurea mea?! Iti tai ce-mi trebuie! Bai, omule, nu-i asa! Mentalitatea asta n-o poti schimba intr-un an, doi, ca n-o poti. Acum zece ani cand s-a facut depozitul din Saliste, spre exemplu, si acum avem si in alte zone, incet, incet, oamenii se invata. Trebuie sa inveti cetateanul! Mai, dragule, din satul cutare si comuna cutare, de aici iti



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

9

iei lemnul. Gospodarirea padurii de acolo nu inseamna ca te duci cu o caruta si un cal si iti iei ce vrei. Sigur ca pentru om este mai ieftin, este si o traditie, probabil o anumita obisnuinta. Rep.: Suntem in secolul XXI, usor ar fi comand de pe lemn si sa-mi ajunga la poarta. R. B.: Da... acum in satele astea e mai greu cu internetul. Oamenii sunt la nivelul lor. Noi cred ca eram singura tara din Europa care inca vindeam lemn pe picior, lemnul acesta care nu-i taiat. Pai cum sa te las eu, cand tu esti de alta meserie, sa intri in padure si sa tai? Nu-i in regula! Acum este interzis, nu se mai taie pe picior, dar inca in foarte multe zone, este admis de primarii, consilii locale, si lasa oamenii din sate sa mearga in padure. Nu-i in regula, parerea mea, evolutia va fi cea europeana, cum o spun eu. Se vor face depozite si cetateanul isi cumpara lemn de acolo. Punct. Rep.: Sunt multi sibieni care spun ca bine, ii prinde politie pe astia mici, amarati, dar nu-i vede nimeni pe astia cu TIR-urile care trec pe Valea Oltului, pe autostrada? Dvs. stiti sa existe cazuri de acest gen in judetul nostru? R. B.: Eu nu stiu de asa ceva. Rep.: Tot ce se transporta in judet e marcat si verificat? R. B.: Cei care au facut reglementarile legale in acest domeniu le-au facut un pic prea fixist. In sensul in care, domnule, ca sa masori un TIR din-acesta, in sistemul in care se doreste acum, este un pic de limba chineza. E foarte greu. Rep.: In metri cubi sau cum? R. B.: Exact! La ora asta in Europa peste tot se masoara lemnul electronic, se cantareste, nu mai sta nimeni sa il ia la mana. Ganditi-va ca duci un TIR cu bucati de lemn de 10-12cm, ia tu fiecare bucata in parte si masoar-o! Iti trebuie cinci oameni o jumatate de zi. Eu nu spun ca n-au fost niste nepotriviri de doi, trei metri cubi pe-o masina, dar au fost interpretabile. Eu nu contest acest lucru. Dar un pic, un pic, ideea este fortata. Din punctul meu de vedere. Noi nu am avut cazuri gen TIR-uri sau zeci de TIR-uri furate. Eu nu spun ca in alte parti ale Romaniei nu se intampla asta, dar ma abtin, eu n-am dreptul sa vorbesc despre altii. Rep.: Imi mai spunea cineva ca daca te uitai asta iarna peste satele din Marginime, precum Orlat sau Gura Raului, vedeai foarte putine cosuri de fum fata de acum cativa ani. Oamenii prefera sa treaca pe centrale pe gaz, desi au padure in satul lor, pentru ca e mai ieftin. Cum e posibil?



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

0

R. B.: Situatia aici este un pic mai complexa. Si eu am centrala pe gaz si parerea mea este ca nu e deloc ieftin gazul. Eu cand vad facturile mele numai ieftin nu pot sa le numesc. Chiar nu cred ca gazul este ieftin si nu cred nici ca in Sibiu are un pret si in Gura Raului are alt pret. Asta e una la mana. Doi la mana. Eu cred ca se produce o mare confuzie. Oamenii dintr-un sat, sau o comuna, care are in aria ei o anumita suprafata de padure, oamenii acestia zic ca padurea si lemnul de acolo este al lor, nu al comunei. Total gresit! Perceptia este ca daca avem in comuna X o mie de locuitori si comuna X are o mie de hectare de padure, cetateanul ca spune ca fiecare are cate un hectar. Aia e padurea comunei, care este un business al comunei, un management al primariei, nu inseamna ca tu ai dreptul la un procent. Sigur ca din padure va rezulta o cantitate de lemne de foc, o cantitate de lemn pentru constructii, care trebuie sa deserveasca, in primul rand, nevoile populatiei. De aceea in Ardeal s-au infiintat composesoratele, care sunt altceva decat padurile primariilor, cu scopul de a satisface nevoia de lemn a locuitorilor. Locuitori care n-au nicio treaba cu padurea comunei. Aceea este a comunei si nu se imparte la numarul de locuitori. De aici vin neintelegerile. Oamenii spun: s-a vandut padurea de nu stiu unde la un agent economic si a venit ala si a carat cu TIR-urile tot lemnul. Da, domnule, dar acela e lemn de lucru pentru care s-au incasat bani, bani care ajung la comuna. Nu putem creste noi o padure o suta de ani si pe urma s-o facem lemn de foc ca e mai ieftin. Nu merge asa. Rep.: In esenta, e tot o problema de incredere. Locuitorii sa aiba incredere in primar si Consiliu Local ca fac ceva cu padurea lor pentru comuna lor, nu in alte interese. R. B.: Exact! Eu tare m-as bucura daca oamenii ar venit la mine de fiecare data cand au o problema sau o nelamurire de genul acesta. Sa vina cu o problema punctuala si s-o semnaleze clar: domnul Blaj, acolo s-a intamplat asta! Eu, la sfarsit, ii dau si un pahar de vin si-i multumesc pentru ca m-a atentionat. Nu pun pret pe anonimate, nici nu ma uit la ele! Chestii de genul un grup de binefacatori va sesizam ca ce e asta? Cine sunteti voi? Semnati-va, asumati-va raspunderea si vorbim pentru ca ne ajutati foarte mult! Pe cuvant ca le multumesc apoi! Rep.: Puneti-va o adresa de mail pe pagina de internet a Directiei, scrisa mare sa fie vizibila. R. B.: Nici un fel de problema. Promit ca imediat trimit oameni sa verifice orice problema semnalata cu raspundere. Rep.: Pana la sesizari, spuneti-mi ce faceti anul acesta. Ce plan de impaduriri aveti pe 2017?



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

1

R. B.: O sa impadurim, in total, 223 de hectare anul acesta. Vorbesc de Directia Silvica, dintre care 173 sunt pe stas si 50 de ha sunt pe padurile pe care le administram de la UAT-uri. La asta e adauga 66 de ha de completari, adica un s-au facut impaduriri in trecut si nu s-au prins toti puietii, venim acum sa completam. Plantam din mai multe specii si puietii, in proportie de 95% sunt produsi de noi. Si avem un surplus de 250.000 de puieti pe care-i punem la dispozitie Romsilvei pentru alte zone din tara care au un deficit. Rep.: Ca sa-mi fac o idee, 223 de ha cat de mult inseamna raportat la suprafata Sibiului, spre exemplu, sau a padurii Dumbrava? R. B.: Ce suprafata are Sibiul nu stiu, sincer, dar eu spun ca e destul de mult. Nu e nici cat padurea Dumbrava pentru ca ea are in total 1900 de ha, pana la Poplaca. Noi n-am facut foarte multe taieri rase, mergem pe taieri care se regenereaza natural, luam arborii batrani si cei tineri vin din urma apoi. Cele 223 de ha se refera doar la impaduririle integrale, adica suprafete taiate la ras pe care noi la impadurim. Rep.: Referitor la impaduriri, am vazut ca sunt multe ONG-uri si institutii in Sibiu care au actiuni de impadurire. Lasand la o parte latura educativa a unei astfel de initiative, chiar se simt la nivel judetean aceste impaduriri cand vine vorba de suprafetele totale de padure? R. B.: Ca si suprafete, ca numar de hectare, nu sunt foarte mari. Dar ideea in sine eu o imbratisez. Stiti ce se intampla, ca am participat la foarte multe actiuni de genul acesta, pana nu ii pui omului sapa in mana si nu-l duci o jumatate de zi sa lucreze pe un deal nu va intelege. Dupa trei ore e mort de obosit. De-abia atunci intelege ce inseamna sa impaduresti. Noi am colaborat foarte bine cu mai multe scoli din judet, cu ULBS-ul si mai multe ONG-uri fata de care am toata stima. Marea majoritate a puietilor pe care-i scoatem din solarii o face cu elevii de la scolile din zona, de la Miercurea, de la Avrig, Arpas De ce? Pai sa vada si ei ce inseamna un puiet, cum se scoate, cat efort e necesar. Rep.: Aici nu exista dubiu, un copil care vede cat de multa munca e nevoie sa plantezi un copac, si cat de mult ii ia sa creasca, se va gandi de doua ori inainte sa taie. R. B.: Da, foarte corect. Eu vad aceasta treaba ca pe o gandire si initiativa de durata. Rep.: In afara Directiei Silvice si a temelor legate de padure, stiu ca dvs. conduceti si AJVPS Sibiu. Ce se intampla in asociatie, stiu ca sunt tensiuni tot mai mari acolo si nemultumirile au crescut mult in ultima vreme? R. B.: Eu la AJVPS am o functie onorifica, sunt presedintele asociatiei de foarte multi



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

2

ani. AJVPS Sibiu a fost si este, si la ora asta, o institutie echilibrata vizavi de alte zone din tara. Au aparut niste mici nemultumiri pentru ca exista o discrepanta, sa spunem asa, intre vanator, care vede lucrurile intr-un fel, si pescar, care vede lucrurile in alt fel. Atunci, in interior noi suntem pana la urma colegi si trebuie sa fim egali, chiar daca eu iubesc mai mult pescuitul si tu iubesti mai mult vanatoare. Rep.: Impreuna iubim natura. R. B.: Trebuie sa fim colegi si atunci lucrurile punctuale care s-au intamplat - eu nu spun ca nu s-au intamplat si nici nu pot afirma ca nu se vor mai intampla, pentru ca in orice asociatie, in orice institutie, la un moment dat apar niste lucruri care se intampla. Sigur ca nu ti le doresti, dar se intampla. Si atunci exista o mica rumoare, mai ales ca urmeaza adunarea generala din 30 martie, deci peste putin timp, si sigur ca exista un pic de mica rumoare si asa numite neintelegeri. Eu nu le vad neintelegeri. Lucrurile la noi sunt destul de clare, statutul este foarte limpede si clar. Sigur ca una dintre nemultumiri este cresterea taxelor sau cotizatiilor ce se platesc. Asta are mai multe cauze si principala cauza este ca fondurile de vanatoare si pescuit pe care noi le platim la bugetul de stat au crescut foarte mult. Ca sa le ai trebuie sa le achiti. Si atunci e normal sa coste mai mult. Rep.: Niciodata vanatoarea n-a fost o pasiune ieftina. R. B.: Da, la noi foarte multi ani a existat o viziune populista asupra vanatorii. In Europa, ca sa fii vanator trebuie sa ai totusi o resursa financiara ca nu orice om isi poate permite cateva mii de euro, pentru ca nu-si permite. Sigur, aici este o nemultumire ca au crescut destul de mult cotizatiile si nu toata lumea este incantata. Bine, nu-i incantat nimeni, dar parerea mea este ca lucrurile sunt transparente, s-a discutat la nivel de grupe, de filiale, eu de cand sunt in asociatie le-am spus ca vreau ca totul sa fie transparent. Eu nu vreau sa imi spuna mie cineva ca am luat nu stiu ce hotarare pe ascuns si nu s-a stiut de ea. De asta am si stat atatia ani ca altfel nu rezistam. Rep.: Si atunci de ce l-ati dat afara pe secretarul asociatiei, domnul Mares? In ultimii ani am facut mai multe reportaje despre braconaj cu dumnealui si nimeni nu-i poate contesta munca. R. B.: Secretarul asociatiei nu este Mares. Exista trei filiale, Agnita, Medias si Sibiu, fiecare are un secretar. Mares a fost un fel de dublura. Si este inca pentru ca nu a fost dat afara. El este secretarul pescarilor din Filiala Sibiu, adica Filiala Sibiu avea un secretar pe probleme de vanatoare si unul pe probleme de pescuit, ceea ce intre noi fie vorba, este discutabil. Dar noi am acceptat-o pana cand la ultima sedinta cineva s-a ridicat si s-a votat acest lucru, pentru ca noi facem sedinte de consiliu de patru ori pe an, la care se pot adauga, daca e cazul, o sedinta extraordinara convocata de mine sau de director.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

3

Atunci s-a ridicat problema acestui Mares care are lacunele lui care nu sunt mici. El nici nu a participat la sedinta, a fost plecat in alta parte desi nu i s-a dat voie, au fost niste lucruri din-astea care au creat niste mici nemultumiri in timp. Si in momentul in care la o sedinta din asta exista doua voturi impotriva si in rest sunt toti pentru ceva, atunci va intreb eu democratic: daca din 15 oameni 13 zic ca vopsim cladirea asta in rosu, atunci e greu s-o faci galbena. Nu merge! Rep.: Eu am intrebat pentru ca domnul Mares face foarte mult teren si chiar se vedea munca lui pe apa. R. B.: Da, e un specialist bun, un pescar bun, dar eu nu sunt pescar, nu ma pasioneaza. Am auzit doar ca din punct de vedere tehnic si profesional este ok. Rep.: Revenind la padurile Sibiului, ce viitor au ele? R. B.: Eu sunt un tip optimist si cred ca lucrurile merg in judetul Sibiu intr-o directie buna. Inca o data, cum am spus si la inceput, eu ma refer doar la Directia Silvica, nu ma pot eu pronunta pentru altii. Dar din cateva am vazut in jur si-au dat seama si altii, foarte multi primari, ca a gospodari o padure nu inseamna sa taiem si sa vindem lemnele ca sa luam banii. Inseamna mult mai mult de atata, numai ca lucrurile astea se fac in timp. Parerea mea este ca suntem pe un drum bun./ http://www.turnulsfatului.ro/2017/03/28/interviu-cu-robert-blaj-directia-silvica-fenomenul-taierilor-ilegale-in-sibiu-este-mic-dar-nu-putem-spune-ca-nu-fura-nimeni-nu-suntem-in-elvetia/

Vanatorii si pescarii din Sibiu picheteaza Directiea Silvica: Nu mai toleram coruptia (Sursa:Stiri de Sibiu)

Peste 300 de membri ai Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Sibiu (A.J.V.P.S.), cea mai mare organizatie de profil din tara, picheteaza miercuri sediul Directiei Silvice Sibiu, in semn de protest fata de corutie si managementul defectuos al fondului de vanatoare. Sub deviza Nu mai toleram coruptia! Vrem directie libera nu directie silvica in AJVPS!, vanatorii si pescarii din Sibiu s-au hotarat sa se revolte impotriva conducerii asociatiei, care este asigurata chiar de catre directorul Romsilva. Vrem sa tragem un semnal de alarma asupra a ceea ce se intampla la nivelul judetului Sibiu.In anul 2010 A.J.V.P.S. avea 5000 de membri, dintre care doar in Municipiul Sibiu 400. Acum, la nivelul intregului judet mai suntem doar 375. Asta, din cauza



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

4

reducerii fondului de vanatoare si a managementului prost, a precizat pentru stiridesibiu.ro Romeo Stoicescu. Drept urmare, vanatorii vor sa schimbe ceva, motiv pentru care ies in strada miercuri, 29 martie, incepand cu ora 18.00, in fata sediului Directiei Silvice Sibiu. Vor protesta timp de o ora, actiunea fiind avizata de catre Primaria Sibiu. Sibiul este singurul judet din tara unde au loc astfel de manifestari de strada pentru protejarea padurilor. La o zi dupa miting, respectiv joi, Adunarea Generala AJVPS Sibiu se va reuni in vederea alegerii unei noi conduceri./ http://www.stiridesibiu.ro/?p=47816

Vanatorii si pescarii sibieni protesteaza in fata Romsilva (Sursa: Mesagerul de Sibiu)

Un miting al vanatorilor si pescarilor sibieni va avea loc maine dupa-amiaza in fata sediului Directiei Silvice. Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Sibiu (AJVPS), cea mai mare organizatie de profil din judet, se intruneste in Adunarea Generala joi, 30 martie, de la ora 17.00, la Grand Hotel din Dumbrava Sibiului. In acest context, membrii AJVPS au anuntat un miting de amploare pentru maine, incepand cu ora 18.00, in fata sediului Directiei Silvice de pe Calea Dumbravii. Ne-au fost furate padurile! Apele de munte sunt trase prin tevi! Scopul AJVPS Sibiu il constituie conservarea biodiversitatii si protectia faunei de interes cinegetic si halieutic, precum si a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia, prin vanatoare si pescuit recreativ pescuit sportiv sau familial practicate in mod durabil, ca forme de odihna activa si de petrecere a timpului liber de catre membrii sai, cat si de alte persoane care au calitatea de vanator si pescar din tara si strainatate. Nu mai toleram coruptia! Vrem directie libera, nu directie silvica in AJVPS!, spun reprezentantii asociatiei./ http://www.mesageruldesibiu.ro/vanatorii-si-pescarii-sibieni-protesteaza-in-fata-romsilva/



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

5

Tema: DS Cluj

Care este fructul minune considerat prea scump in Romania: Din pacate cererea pe piata interna este aproape nula (Sursa: Stirile Pro Tv)

Ei stiu ca aceste fructe au un potential urias. Sunt extrem de sanatoase, si sunt bogate in vitamine si antioxidanti. Dupa un studiu atent, olandezii au ajuns la concluzia ca pamantul nostru este perfect pentru culturile de afine. Joris Wisse, consultant in pomicultura: E foarte important sa gasesti un pamant bun. Cultura de afine este in plina expansiune si in Olanda, deoarece consumatorii apreciaza ca aceasta este o super hrana. La randul lor americanii denumesc aceste fructe supermancare. De altfel, si medicii confirma ca afinele intaresc sistemul imunitar si incetinesc procesul de imbatranire al celulelor. Cristina Pelin, medic nutritionist: Sunt bogate in antioxidanti, contin vitamina A, C, E si complex de B. Sunt un stimul si pentru creier, pentru activitatea celulara, sunt scazute caloric. Tocmai de aceea olandezii au venit la Institutul de Cercetari Pomicole de la Maracineni, pentru a lucra pamantul nostru cu tehnologia lor. Afacerea are potential, mai ales ca occidentalii dau fara probleme 5 euro pentru un kilogram de fructe. Anco Van Gardener, fermier: Avem in jur de 20 de hectare cu coacaze, zmeura si afine. Avem o fabricuta pentru ambalat si facem profituri bune. La noi, un kilogram de afine de munte costa aproximativ 25 de lei. Cele de cultura sunt cu 5 lei mai scumpe. Dorin Sumedrea Directorul stiintific al Institutului de Cercetari Pomicole Maracineni: S-a ajuns la 15-20 de tone la hectare si cu vanzarea catre export la un pret mediu de circa 3,5 euro pe kilogram. Sigur ca depinde de sezon, primele incep de la 5 euro, 5 si ceva. Nicolae Oros, Directia Silvica Cluj: Din pacate cererea pe piata interna este aproape nula, noi lucram pe piata externa cu nemtii, austriecii, spaniolii, unde obtinem profituri foarte mari. De anul acesta, congeland bob cu bob, preambalate, vom ajunge undeva la 2.500-2.700 de euro pe tona. La fel de adevarat este ca pentru romani afinele nu sunt niste fructe ieftine, de aici si cererea destul de mica. In magazine costa si 77 de lei kilogramul. Pentru o



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

6

caserola de 125 de grame, comerciantii cer 15 lei. Afinele din comert sunt in general aduse din strainatate pentru ca pe cele cultivate aici le cumpara altii./ http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/din-pacate-cererea-pe-piata-interna-este-aproape-nula-care-este-fructul-minune-considerat-prea-scump-in-romania.html

Tema: DS Caras Severin

Elevii si silvicultorii de pe Valea Cernei - impreuna de LUNA PLANTARII ARBORILOR! (Sursa: Radio Resita)

Centrul de Vizitare a Parcului National Domogled-Valea Cernei a organizat astazi o actiune dedicata marcarii LUNA PLANTARII ARBORILOR, la care au participat elevi de la scolile din Toplet si Baile Herculane, reprezentanti ai institutiei organizatoare, ocoalele silvice din Mehadia si Baile Herculane. Elevilor le-a fost prezentata semnificatia sarbatorii silvicultorilor din perioada 15 martie-15 aprilie, precum si rolul si importanta padurii in viata comunitatii, aspectele fiind sustinute de ing. Ioan Gaspar - directorul Parcului National Domogled-Valea Cernei, ing. Grigore bardac - seful Ocolului Silvic Baile Herculane, ing. Constantin Vlaicu - din partea Ocolului Silvic Mehadia si Codrut Parvu - responsabil comunicare in cadrul Administratiei Parcului National Domogled-Valea Cernei. De asemenea, elevii liceului din orasul de pe Valea Cernei au scos in evidenta activitatea pe care o desfasoara in domeniul ecologiei si protectiei mediului, sub coordonarea profesoarei Corina Trifina. A fost un moment inedit si in cadrul acestei actiuni ne-am prezentat actiunile pe care le-am facut in perioada 2015-2016, marcarea de trasee turistice, vopsirea Foisorului Galben si Foisorul Rosu si drumetii, ne spunea o eleva din Baile Herculane. Un alt elev participant la acest eveniment ne-a declarat: Eu cred ca aceasta intalnire a fost benefica pentru toti participantii, fiindca trebuie expus mai mult efortul autoritatilor care incearca sa mentina padurile sa arate cat de cat decent! Implicarea inseamna responsabilitate si o anume raspundere pentru ceea ce facem in momentul in care desfasuram un proiect si prin implicarea elevilor vom dezvolta mai mult zona si responsabilitatea va creste pe umerii acestora, deoarece pentru un proiect trebuie realizate anumite planuri, trebuie realizat un anumit buget si trebuie sa depunem un minim efort ca sa iasa treaba exact cum ne dorim sa iasa! Dupa activitatea teoretica, elevii au avut parte si de o parte practica in apropierea Centrului de Vizitare, prin care au deprins tehnica plantarii puietilor de paltin, pusi la dispozitie cu generozitate de padurarii Ocolului Silvic din orasul de pe Cerna, uneltele pentru plantare fiind aduse de la Ocolul Silvic Mehadia!/



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

7

http://radioresita.ro/237283/elevii-si-silvicultorii-de-pe-valea-cernei-impreuna-de-luna-plantarii-arborilor

Tema: DS Olt

Puieti de salcam, plantati de Garda de Mediu, Directia Silvica si Primaria Slatina, in Padurea Strehareti (Sursa: Gazeta Noua)

Ziua Nationala a Garzii de Mediu a fost marcata printr-o puternica actiune de plantare a sute de arbori, pe doi versanti cu probleme de alunecari de teren din zona Strehareti. Initiativa comisarilor de mediu olteni, care au iesit la plantat, a fost rapid imbratisata de zeci de elevi de la Colegiul Tehnic Alexe Marin, din Slatina si de la Scoala Generala numarul 5, dar si de multi reprezentanti ai institutiilor publice. Astazi ne-am propus sa plantam 1.000 de puieti de salcam cu elevi de la Colegiul Alexe Marin si de la Scoala generala numarul 5. In aceasta actiune suntem sprijiniti de Directia Silvica Olt si de Inspectoratul Scolar Judetean, care ne-a pus la dispozitie un numar de 70 de elevi. Elevii au fost instruiti de catre reprezentantii Directiei Silvice Olt, uneltele pentru aceasta actiune si forta de munca fiind asigurate de catre Primaria municipiului Slatina. Este o actiune importanta, consideram noi. In aceasta luna se sarbatoreste si Luna Padurii si am vrut sa aratam importanta acestei luni cat si a muncii pe care noi o depunem in fiecare zi. In afara de actiunile de control, noi facem si activitati educative si in special in randul tinerilor, a precizat comisarul Aura Mandache, purtatorul de cuvant al Garzii de Mediu Olt. La plantarea celor 1.000 de arbori a contribuit din plin si Directia Silvica, care a asigurat nu doar materialul saditor, ci si silvicultori, care au indrumat voluntarii si au vegheat ca plantarea sa se faca conform normelor silvice. La solicitare colegilor de la Garda de Mediu, in cadrul Lunii plantarii arborilor, care se desfasoara in perioada 15 martie -15 aprilie, Directia Silvica a asigurat materialul saditor pentru impadurirea unei suprafete de 0,2-0,3 hectare. Este vorba despre 1.000 de puieti de salcam. Aceasta specie, dupa 25-30 de ani de la plantare, ajunge la inaltimi de 20-30 de metri. Salcamul a fost introdus la noi in tara pentru stabilizarea solurilor miscatoare, a spus inginerul George Vile, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Olt. Zonele unde au fost plantati arborii de salcam nu au fost alese intamplator, sustine reprezentantul Primariei Slatina. Au fost identificate pe raza padurii Strehareti doua suprafete unde s-a constatat ca este nevoie imperioasa de plantarea de puieti. Vorbim aici de zone unde s-a intervenit de catre persoane necunoscute si au taiat pomi in numar destul de mare, astfel incat acum, iata, am juns in situatia de a planta din nou puieti. Este doar un prim pas. Primaria Slatina intentioneaza ca in perioada urmatoare, dupa aprobarea bugetului, sa scoata la concurs un numar de trei posturi de paznic, care sa aiba in grija principalele cai de acces de pe raza padurii Strehareti tocmai in scopul



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

8

anterior mentionat, respectiv sa se evite pe viitor taierile masive de pomi care au avut loc in anii precedenti, a precizat Mugurel Manea, purtatorul de cuvant al Primariei Slatina./ http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=41202&title=FOTO--Puieti-de-salcam--plantati-de-Garda-de-Mediu--Directia-Silvica-si-Primaria-Slatina--in-Padurea-Strehareti.html

Tema: DS Gorj

Pădurar de la Ocolul Silvic Târgu-Jiu, prins la furat de lemne în Gureni (Sursa: Gorjeanul.ro)

Victor Alin Becheru, salariat al Ocolului Silvic Târgu-Jiu, cantonat în Arcani, a fost prins în urmă cu o jumătate de oră de către pădurarii Ocolului Silvic Tismana și ai Ocolului Silvic Brâncuși Peștișani în pădurea de la Gureni cu două mașini pline de lemne.Pădurarul era filat de ceva vreme după ce mai mulți cetățeni au sesizat poliția că respectivul le-ar fura lemnele. Polițiștii din Peștișani au intervenit prompt și l-au prins pe pădurar în flagrant cu două jeepuri modificate, încărcate cu lemne, dar și cu o camionetă și ea încărcată cu 4mc de lemne.Pădurarul ar mai fi fost cu ceva vreme în urmă cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și a munițiilor./ http://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/padurar-de-la-ocolul-silvic-targu-jiu-prins-la-furat-de-lemne-in-gureni#.WNt79vmGOHs

Prins la furat de lemne (Sursa: Pandurul)

Politistii din Stoina au fost sesizati un padurar silvic, din comuna Stoina, despre faptul ca persoane necunoscute au taiat si sustras un arbore de esenta fag, cu diametrul la cioata de 80 cm, din fondul forestier national gestionat de Ocolul Silvic Hurezani. In urma cercetarilor efectuate de politisti a fost identificat autorul, un barbat de 46 de ani, din comuna Stoina, fara ocupatie, care ar fi taiat si sustras arborele respectiv. Dupa efectuarea cubajului a rezultat un volum de 3,19 m.c. material lemnos, ce a fost predat Ocolului Silvic Hurezani, iar cercetarile continua cu suspectul in stare de libertate. In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunilor de taiere si sustragere de material lemnos.

Tema: DS Bihor

Tinerii din PSD au plantat puieţi în pădurea unei comune (Sursa: Agerpres)



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

9

Un grup de aproape 60 de tineri ai organizaţiei TSD Bihor au participat, luni, la o acţiune de plantare de puieţi în pădurea comunei Lugaşu de Sus, sub îndrumarea inginerului Cipleu Sorin, şeful Ocolului Silvic Aleşd. Potrivit comunicatului PSD Bihor, cei 60 de tineri adunaţi din toate colţurile judeţului au pus umărul la treabă şi au plantat puieţi de gorun, paltin şi cireş "pentru a se bucura în viitor de o ţară mai verde'. Împărţiţi în echipe, voluntarii au săpat gropi, au aşezat puieţii şi au tasat locul, conform instructajului făcut de către angajaţii Romsilva, care au supravegheat întreg procesul. "Echipa TSD Bihor susţine în totalitate demersul de împădurire şi sperăm să fim un exemplu pozitiv, pentru ca la următoarele acţiuni de acest fel să ni se alăture şi mai multe persoane. Este foarte plăcut sentimentul că urmaşii noştri se vor bucura de umbra acestor arbori pe care noi îi sădim astăzi", a declarat Andrei Caciora, preşedintele TSD Bihor. Aceasta acţiune de împădurire face parte dintr-o campanie iniţiată la nivel naţional de către Liga Tinerilor Ecologişti Social Democraţi (LTESD) desfăşurată simultan în mai multe judeţe ale ţării pe parcusul unei luni. "Tinerii social democraţi îşi vor îndrepta atenţia şi prin intermediul altor acţiuni şi evenimente către problemele mediului înconjurător, fiind împotriva defrişărilor masive" se menţionează în comunicat.

Tema: DS Gorj

Dosar penal pentru taiere si sustragere material lemnos (Sursa: TVSUD.ro) La data de 27 martie a.c., politisti din cadrul Postului de Politie Stoina au fost sesizati un padurar silvic, din comuna Stoina, despre faptul ca persoane necunoscute au taiat si sustras un arbore de esenta fag, cu diametrul la cioata de 80 cm, din fondul forestier national gestionat de Ocolul Silvic Hurezani. In urma cercetarilor efectuate de politisti a fost identificat autorul, un barbat de 46 de ani, din comuna Stoina, fara ocupatie, care ar fi taiat si sustras arborele respectiv. Dupa efectuarea cubajului a rezultat un volum de 3,19 m.c. material lemnos, ce a fost predat Ocolului Silvic Hurezani, iar cercetarile continua cu suspectul in stare de libertate.In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunilorde taiere si sustragere de material lemnos, potrivit IPJ Gorj./ http://www.tvsud.ro/dosar-penal-pentru-taiere-si-sustragere-material-lemnos.html



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

0

Documents

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – · PDF filepropun constituirea acestuia cu personalitate juridica. ... Uniunii Europene, in cadrul Conferintei Ministeriale Privind Protectia Padurilor