Click here to load reader

Istoria padurilor, ULIM

  • View
    64

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

silvic

Text of Istoria padurilor, ULIM

ISTORIA PDURILOR

1. PDURILE. ISTORIA PDURILOR PE GLOB

Pdurile ocup pe glob 1/3 din suprafaa uscatului, astfel terenurile forestiere dein 4,2 miliarde hectare. Din ntinderea total a terenurilor forestiere 3,9 miliarde hectare sunt pduri (7,8% din suprafaa globului). Cea mai mare ntindere de pdure se afl n America de Sud (830 milioane hectare), Uniunea Sovietic (738 milioane ha), America de Nord (713 milioane ha), Africa (700 milioane hectare) i Asia (500 milioane ha). O prim caracteristic a pdurilor o reprezint inegala lor repartiie, n Europa i Asia revine la un locuitor 0,3 ha pdure, pe cnd n Uniunea Sovietic i America de Sud 5,0 ha pdure la un locuitor.Pe glob rinoasele ocup 30%, iar foioasele restul de cca 70 %. Se consider c pe glob consistena pdurilor este de 0,7.Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (1956) a clasificat pdurile astfel: Pduri de rinoase din zona climatului rece (Canada, Alaska, rile scandinavice, partea de nord a Rusiei) reprezentate de genul Picea, Pinus, Larix. Pdurile de amestec, rinoase i foioase, localizate n emisfera nordic. Specii: Betula, Populus, Fagus, Quercus i Acer. Rinoase: Abies, Pseudotsuga, Juniperus, Camaeciparis, Thuja, etc. Pduri umede din zona climatului temperat-cald localizate n regiunile muntoase din America de Sud i Asia, n s-estul SUA. Aceste pduri sunt reprezentate de o gam larg de foioase, iar dintre rinoase genul Pinus. Pduri xerofile din zona climatului temperat-cald. Predomin specii cu caracter xerofit. Aceste pduri fac trecerea de la zona forestier la step. Pduri de tip mediteraneean localizate n sudul Spaniei, Grecia, Iugoslavia, sud-vestul Turciei, nordul Algeriei, Marocului, Tunisiei. Pduri tropicale care ocup aproape din fondul forestier mondial. Sunt localizate n America Central, America de Sud, Asia i Zona Pacificului.Aici vegetaia este foarte deas, aproape de neptruns, iar clima este cald i umed.De remarcat este faptul c n 4 ri din lume se afl de asemenea aproape 50% din pdurile Terrei: Federaia Rus 21.9 %, Brazilia 15.3%, Canada 6.3%, SUA 2.8%. n Europa pdurile reprezint 4,9 % din suprafaa pdurilor (cca 180 milioane ha).n ultimele decenii ale secolului 20, analizndu-se mai profund starea pdurilor pe glob s-a constatat c acestea se afl ntr-o stare distructiv continu, multe dintre ele aflndu-se n diferite stadii de degradare, n alte cazuri pdurile sunt defriate anual n urma ,,exploatrilor de tip comercial i transformate n terenuri pentru agricultur (cazul regiunilor tropicale). Acestor situaii se adaug n msur ngrijortoare, incendiile i tierile abuzive din regiunile boreale, precum i exploatrile de pduri din vecintatea deerturilor.n afar de manifestrile antropice abuzive, puternice furtuni dezlnuite, ca de exemplu n zonele montane ale Europei, au provocat masive doborturi de vnt, n pduri, n majoritatea arboretelor de rinoase.Analiznd evoluia mrimii fondului forestier n diferite ri se constat c n rile dezvoltate din punct de vedere economic, are loc un proces de crestere a suprafeei fondului forestier a unor terenuri degradate i de slab productivitate agricol. n rile slab dezvoltate are loc un proces invers, de diminuare a fondului forestier, rezultat al defririi pdurilor i schimbrii destinaiei terenurilor.

.Situaia fondului forestier din rile europene (dup FAO, 2001)

2. Pdurile Romniei, fondul forestier Fondul forestier.Pdurile, mpreun cu terenurile destinate mpduririi, care servesc nevoilor de cultur, producie sau administraie silvic, iazurile, albiile praielor, precum i terenurile neproductive, formeaz fondul forestier.Pdure. Sunt considerate pduri i sunt incluse n fondul forestier naional terenurile cu o suprafa de cel puin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie s ating o nlime minim de 5 m la maturitate n condiii normale de vegetaie.Fondul forestier naional cuprinde:a) pdurile;b) terenurile n curs de regenerare i plantaiile nfiinate n scopuri forestiere;c) terenurile destinate mpduririi: terenuri degradate si terenuri nempdurite, stabilite n condiiile legii a fi mpdurite;d) terenurile care servesc nevoilor de cultur: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mam;e) terenurile care servesc nevoilor de producie silvic: culturile de rchit, pomi de Crciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi;f) terenurile care servesc nevoilor de administraie silvic: terenuri destinate asigurrii hranei vnatului i producerii de furaje, terenuri date n folosin temporar personalului silvic;g) terenurile ocupate de construcii si curile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pstrvrii, cresctorii de animale de interes vntoresc, drumuri si ci forestiere de transport, spaii industriale, alte dotri tehnice specifice sectorului forestier;h) iazurile, albiile praielor, precum si terenurile neproductive incluse n amenajamentele silvice;i) perdelele forestiere de protecie;j) jnepenisurile;k) punile mpdurite cu consistena mai mare sau egal cu 0,4, calculat numai pentru suprafaa ocupat efectiv de vegetaia forestier.Evolutia padurilor in RomaniaRomania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier.

In secolul 1: Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha. In sec.2-sec 3:Romanii fac defrisari masive in Oltenia pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar. In sec 10-sec 18(4-6 mil ha):Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri. Intre 1829-1859 (cca 1 mil ha) : Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export. Intre 1864-1914 (cca 1mil 300 ha) :Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura. Intre 1918-1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920. 1948-1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor. 1990-2009 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate.Valoarea padurilor din Romania e bine cunoscuta de investitorii straini.Companiile straine investesc masiv in Romania, achizitionand paduri, pentru ca randamentele pot fi egale cu cele ale unui plasament bancar. Fondul forestier proprietate publica a statului pe care Romsilva il administreaza era la sfarsitul anului trecut de 3.516.668 ha, din care regia mai are de retrocedat circa 450.000 ha, pentru care s-a stabilit deja dreptul de proprietate, si alte 60.000 ha care se afla in litigiu.

Fondului forestier pe principalele forme de relief.

Teritoriul Romniei n suprafa de 238391 km ptrai, prezint n cuprinsul su o mare diversitate de condiii fizico-geografice. Acest teritoriu cantonat ntre 0 i 2544 m altitudine, este amplasat n totalitate n zona ocupat de clima temperat, anume acolo unde se ntreptrund cele dou mari climate zonale (de step i silvostep) i cele trei mari climate regionale: central european (suboceanic), est-european (continental) i sud-est european (cu influene submediteraneene). (Tufescu,1974, Doni .a., 1981). Relieful Romniei este alctuit din 31% muni (peste 800 m altitudine), 36% dealuri i podiuri (200-800 m altitudine) i 33% cmpii (sub 200 m altitudine). Datorit condiiilor naturale, precum i interveniilor antropice de-a lungul timpului, repartiia teritorial a pdurilor Romniei este destul de inegal, acestea reprezentnd 10% n zona de cmpie, 30% n zona dealurilor i 60% n zona de munte, dei suprafaa rii din punct de vedere geografic, cuprinde cele trei zone de relief n proporii aproape egale. Dac Romnia, iniial era un teritoriu al pdurilor de stejar, gorun, cer, grni i stejar pufos (peste 40% din fondul forestier), fag (14%) i molidiuri (6%), n timp s-au produs modificri eseniale, actualmente predominnd fagul i rinoasele, n proporie de peste 60%. Teritoriul Romniei, dei este situat n climatul temperat, favorabil vegetaiei forestiere, nu este n ntregime probice dezvoltrii pdurii, existnd n acest sens dou limite: limita termic, la altitudini maxime, care variaz ntre 1650-1850, fiind determinat de scderea perioadei de vegetaie sub 100 de zile (n zona montan, care nu permite maturarea seminelor i lignificarea lujerilor, crend condiii termice insuficiente n aer i sol); limita hidric, care se constat n deosebi n zona de step din sud-estul rii (prin influena apei n sol i a transpiraiei ridicate). Ca atare, n condiiile rii noastre, extinderea potenial a pdurii este realizabil n proporie de maximum 80%, n diferite condiii i grade de favorabilitate, restul de cca 20% fiind afectate de uscciune sau de secet n timpul verii.Din punct de vedere ecologic, cele mai favorabile condiii de extindere a vegetaiei forestiere n Romnia sunt ntrunite n regiunea delurilor nalte i n partea inferioar i mijlocie montan (ntre 500-1400 m altitudine); n care se dezvolt n condiii optime gorunul, fagul, bradul i molidul. Un anumit grad de favorabilitate se realizeaz i n luncile rurilor mari din cmpie, pentru unele specii ca: plopii autohtoni i euramericani, salcia, frasinul, stejarul pedunculat .a.Compoziia prezent a pdurilor Romniei pe grupe de specii este:- foioase 70,1% (fag 31,5%, cvercinee 17,9% (din care gorunul 10,6%, stejarul pedunculat 2,2%), diverse tari (salcm, acerinee, frasini, cire, etc.) 15,7%, diverse moi (tei, plopi i slcii) 5,0%);- rinoase 29,9% (molidul 22,7%, bradul 4,8%, pinii 1,8%, alte rinoase (larice, duglas, etc.) 0,6%).Volumul mediu al pdurilor Romniei a fost estimat la 218 m3/ha, iar creterea curent la 5,6 m3/an/ha (6,5 m3/an/ha la rinoase, 5,5 m3/an/ha la fag, 4,7 m3/an/ha la cvercinee, 4,7 m3/an/ha la foioase tari i 7,4 m3/an/ha la foioase moi).

3.Zonarea pdurilor Europei

4.Rolul pdurilor

1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; Astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori si arbusti (vegetatie). Un arbore produce intr-o ora oxigenul necesar unui om in trei zile, iar un hectar de vegetatie arboricola elimina 30 de tone de oxigen pe an. Arborii de pe un hectar de teren consuma 42 de tone de bioxid de carbon. S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg dioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor. Astfel se purica 4800 metri cubi de aer/ora, asigurandu-se nevoia zilnica de oxigen a unui numar de 64 de oameni.2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii si avand o influenta benefica asupra mediului. - poate fi considerat filtru natural, deoarece retine, in coronamentul arborilor, particule de praf sau cenusa. 3. Fixeaza solul, impiedicand alunecarile de teren si eroziunile provocate de ploaie sau vant. 4. Filtreaza apa provenita din precipitatii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muschi si frunze moarte, asigurand o apa limpede si curata. - ameliorarea calitatii apelor, in sensul imbogatirii acestora in ioni si diminuarii continutului in amoniac; - contribuie la reglarea debitelor izvoarelor, prin cresterea cantitatii de apa infiltrata in straturile inferioare ale solului; 5. Reduce mult din marimea viiturilor, in cazul ploilor torentiale, prin retinerea unei mari cantitati de apa in coronament si litiera si cedarea acesteia treptat. Reprezinta, de asemenea o piedica si in calea avalanselor. 6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteste numeroase specii de plante si animale, multe dintre ele fiind amenintate cu disparitia, datorita adaptarii la conditiile specifice de aici. 7. Este o sursa inca putin exploatata de medicamente si remedii naturale.- este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute. 8. Are un mare impact estetic, peisajele in care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice. 9.Conservarea formelor de relief si a mediului ambiant; 10. Infuenteaza geneza si evolutia solurilor; 11 .Modifica favorabil climatul din interiorul si proximitatea padurii prin puricarea aerului de elemente nocive (pulberi, oxizi) si imbogatirea concomitenta cu elemente utile (oxigen, ozon, ioni negativi);Din punct de vedere climatic plantele si solurile din paduri conduc ciclul global al carbonului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza si eliberarea lui in respiratie. Desi retinerea de carbon prin fotosinteza descreste la un moment dat pe masura ce copacii imbatranesc, multe paduri mature continua sa retina carbonul in sol. Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni, utilizate si exploatate in mod abuziv si degradate de incendii. Cand padurile sunt degradate sau defrisate, carbonul stocat de acestea este eliberat inapoi in atmosfera prin respiratie, ajungand astfel sa contribuie in mod clar la carbonul deja existent in atmosfera. Defrisarile padurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om si sunt o cauza esentiala care duce la disparitia speciilor care traiesc in aceste paduri.5. Certificarea FSC a pdurilorn prezent, mii de companii de prelucrare i comercializare a lemnului, n special din Europa de Vest i America de Nord, impun clienilor lor obinerea certificatului FSC, fiind interesate s cumpere i s lucreze cu produse certificate n acest sistem. n cazul acestor companii, certificarea reprezint o dovad pentru clienii lor i pentru publicul larg ca lemnul provine din pduri bine gospodrite.Pn n noiembrie 2009 existau 15547 companii i peste 115 milioane hectare de pdure certificate FSC n ntreaga lume, iar n anul 2008 valoarea produselor vndute cu sigla FSC a depit 20 de miliarde dolari.Ca i n cazul certificrii managementului forestier companiile aplicante pentru certificatul FSC, sunt evaluate de ctre unul din cele 23 de organisme de certificare acreditate de ctre FSC.La 15 ianuarie 2010 suprafata padurilor certificate era de 120,016 milioane de hectare,numarul tarilor certificate fiind de 81 (numarul de certificate de management fiind de 987). La 15 decembrie 2010,suprafaa padurilor certificate FSC era de 134,41 milioane hectare, dar este interesant faptul ca numarul tarilor cu padure certificate ramane acelasi, de 81, deci foarte probabil tarile deja existente si-au marit suprafaa certificat (numarul certificatelor fiind de 1017). Peste 27% din padurile certificate FSC se afla in Canada (peste 40 milioane), urmata de Rusia cu peste 17% (23.789 mil. Ha), Statele Unite cu peste 9,75% (13,100 mil. Ha),Brazilia cu 4,75% (peste 6,388 mil.ha) si Polonia cu acelasi procent.De peste dou decenii certificarea forestier reprezint o realitate a sectorului silvic la nivel global. Frecvent contestat, acest concept reprezint astzi un mijloc de promovare a managementului forestier durabil i nu numai. Fie c este vorba de sistemul FSC (Forest Stewardship Council) sau de sistemul PEFC (The Programme for the Endorsement of Forest Certification), certificarea forestier exist pentru c piaa produselor lemnoase o cere. Gndit iniial ca modalitate de reducere a tierilor ilegale n zona tropical certificarea s-a extins mai ales n emisfera nordic, n care se nscriu peste 90% din pdurile certificate ale globului. Anul 1993 reprezint anul apariiei primului sistem de certificare forestier.Prelund ecourile Conferinei de la Rio din anul 1992, ONG-urile i sectorul industrial au aprins ,,scnteia certificrii. Scopul acestora era comun: dezvoltarea durabil i cea economic prin crearea unui sistem de recompensare a performanelor gestionrii durabile a pdurilor i posibilitatea urmririi circuitului (trasabilitii) materialului lemnos. Certificarea forestier a ptruns i n Romnia. Din ce n ce mai multe companii romneti export lemn i produse din lemn n ri cu o pia a produselor certificate dezvoltat.Termenul de ,,certificare forestier este strns legat de conceptul ,,dezvoltare durabil, reflectnd principiile i obiectivele acesteia.Obiectivele dezvoltrii durabile sunt definite astfel: ,,dezvoltarea durabil urmrete satisfacerea nevoilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. Amploarea defririi pdurii tropicale, ca urmare a nevoii de lemn pentru industrie i extinderea terenurilor agricole, a condus la necesitatea implementrii unui program de reducere a exploatrii pdurilor prin controlul comerului cu lemn.n anul 1993, WWF mpreun cu alte ONG-uri i companii nfiineaz Forest Stewardship Council (FSC), organizaie neguvernamental i non-profit care s demareze un program global de certificare forestier, elabornd standarde n acest sens (Meidinger, 2006). Dei FSC devine primul sistem de certificare forestier global, existau programe regionale de etichetare i naintea apariiei FSC. Certificarea forestier i are rdcinile n ngrijorarea fa de defririle topicale rapide din anii 80-90.Organizaiile de mediu au contribuit semnificativ la apariia certificrii forestiere, unii autori considernd c certificarea este rezultatul ngrijorrii ONG-urilor i a altori factori implicai asupra degradrii pdurilor, tierilor excesive i a incapacitii unor structuri de conducere de a lua decizii n vederea unei gestionri durabile a pdurii. Organizaii ca Greenpeace, Friends of Earth sau WWF (World Wide Fund for Nature) au scos n eviden problema tierilor din zona tropical, realiznd numeroase campanii de boicotare a comerului cu lemn tropical. intele acestor aciuni au fost companii mari ca B&Q n Marea Britanie sau Home Depot n Statele, acestea rspunznd prin adoptarea unor strategii cu impact negativ redus asupra mediului, devenind mari susintori ai certificrii forestiere.Certificarea forestier n Romnia.Apariia certificrii forestiere n Romnia n anul 1998 au loc primele iniiative cu privire la certificarea forestier din Romnia. Au avut loc seminarii cu managerii ocoalelor silvice i studii n zone pilot. n anul 1999 se stabilete la Braov un prim Grup Naional de Lucru pentru Certificarea Pdurilor (GNLCP), dup numeroase ntlniri i studii privind certificarea forestier. La aceasta prima ntalnire s-a ales Comitetul de Coordonare al GNLCP cu sediul la Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere din Braov (Universitatea Transilvania). Hotrrea de Guvern 1476/2002 reprezint cadrul legal favorabil dezvoltrii conceptului de ,,certificare a managementului forestier, permitnd administratorilor de pduri s demareze procesul de certificare, solicitnd acest lucru organismelor de certificare (Hllian et al., 2012). Odat definit cadrul legal n care poate fi derulat aciunea de certificare (prin H.G 1476/2002), primul certificat pentru managementul forestier a fost acordat ocoalelor silvice Vratec i Trgu Neam de pe raza Parcului Natural Vntori Neam, pentru 31611 ha, n anul 2002 (Abrudan, 2003). Sistemul FSC este singurul sistem de certificare a managementului forestier prezent n Romnia. n anul 2000 a fost discutat introducerea sistemului de certificare PEFC, concurent sistemului FSC, justificat prin adaptabilitatea la condiiile socio-economice din ar artndu-se c Romnia are nevoie de standarde de certificare adaptate specificului ecologic i sistemului de proprietate din ar (Nicolescu, 2000). Printre motivele pentru care aceast sistem nu a fost introdus n acel moment n Romnia se regseau proporia redus a pdurilor private i lipsa unor resurse a asociailor private de pdure pentru elaborarea unor standarde naionale n domeniul forestier (Abrudan, 2003). n anul 2014, la Braov, a avut loc ntlnirea unor proprietari privai de pdure i operatori economici n care au avut loc discuii despre standardele PEFC, analizndu-se oportunitatea introducerii acestui sistem n Romnia.n anul 2011 suprafaa certificat n Romnia este de 717055 ha, din care 680152,7 ha aparin statului, iar 30902,3 ha aparin strucurilor private (trei ocoale silvice private). Direciile Silvice Arge, Cluj, Dmbovia, Hunedoara nu au fost nc re-certificate, ca urmare a unor probleme ce au dus la neacordarea certificatului dup expirarea celui anterior.n octombrie 2012 existau 5 certificate FSC de management n Romnia acordate pentru o suprafa total de 717055 ha, din care 680152,7 ha pduri ale statului iar 36902,3 ha pduri private. Toate cele 5 certificate FSC au fost acordate att pentru managementul forestier (FM) ct i pentru lanul de custodie (CoC) (www.info.fsc.org). Cele trei ocoale silvice private certificate n anul 2012 sunt: O.S Municipal Baia Mare (Maramure), O.S Baraolt (Covasna) i O.S Pdurile incii (Braov) (figura 3). RNP deinea un certificat de grup pentru patru direcii silvice i un certificat FSC acordat separat pentru direcia silvic Maramure n anul 2011.Anul 2013 reprezint anul n care se atingea maximul suprafeei de pdure certificat n Romnia. RNP Romsilva obine certificatul FSC pentru nc 1,6 mil. Ha, astfel c 2385564 ha pduri aparinnd statului erau gestionate n conformitate cu standardul FSC (ocoale silvice din cadrul a 28 direcii silvice).

Direcii silvice certificate FSC

n anul 2014, se acord nc 5 certificate FSC pentru managementul forestier (Asociaia APAPET- reunind ocoale silvice private din Harghita i Covasna, O.S Cascade Empire, Stejarul RA, Ciuca RA i O.S Comunal Telciu), ocoalele silvice private ajungnd, n total, la 198420.4 ha pdure certificat (figura 2). Suprafaa total certificat n iunie 2014 n Romnia, era de 2554189,4 ha.

6. nfiinarea reglementrilor silvice i evoluia codului silvic. Primele i cele mai numeroase legi i reglementri privind pdurile, incluse n primul cod silvic n perioada feudal le ntlnim n ardeal. Ele reprezentau concepia imperiului Austro-Ungar i a silvicultorilor austrieci i germani n gospodrirea pdurilor. Pentru a se stabili msurile restrictive n exploatarea pdurilor, n Transilvania n anul 1776, au fost promulgate Pravila de Codru a mpratului Iosif al II-lea, apoi Ordonana guvernului Spleny, urmate de o nou ordonan a mpratului.Prima lege care este considerat ntiul Cod silvic aplicat pe teritoriul romnesc este edictul intitulat Ornduiala de pdure, promulgat n anul 1786, de mpratul Iosif al II-lea. Aceast lege prevedea: nivelul tierilor, volumul mpduririlor anuale cu indicarea speciilor de introdus, reglementarea punatului, prevenirea incendiilor, modaliti de angajare a personalului silvic, sanciuni pentru pagubele produse pdurilor.Oficial, sub denumirea de Cod silvic ca lege ce guverneaz pdurea, apariia i evoluia acestei legi a avut urmtorul curs: Codul Silvic din 1881, promulgat de Regele Carol I. Acest Cod silviccuprindea norme care reglementau regimul de exploatare al padurilor si de ocrotire a lor, administrarea si controlul proprietilor. Codul silvic din 1881 a avut la baza Legea pentru ocrotirea pdurilor mnstireti aparuta in anul 1843.Codul silvic adoptat in anul 1881 a fost in vigoare timp de 30 de ani. Codul silvic din anul1910ce a introdus ideea unei reforme silvice.(S-a aplicat timp de de 52 de ani). Fa de codul silvic din 1881, acest cod prezint unele prevederi suplimentare ca: extinderea regimului silvic i altor categorii de pduri, cum sunt pdurile monenilor i rzeilor; prezentarea n fiecare amenajament silvic a condiiilor fizice i economice ale pdurii n scopul stabilirii posibilitii de recoltare i asigurarea continuitii i regenerrii. Conceptele codului silvic din 1910 privind gospodrirea pdurilor rmn valabile i n prezent. Codul silvic din 28 decembrie 1962apare tinand seama de transformarile politice, economice si sociale care au avut loc in tara noastra. Dispozitiile inca in vigoare ale vechiului Cod silvic, ce dateaza din anul 1910, erau cu totul necorespunzatoare."Padurile sint proprietate de stat, bun al intregului popor;ele constituie una dintre principalele bogatii naturale si au un rol deosebit de insemnat in economia tarii. Apararea padurilor este o sarcina a organelor si organizatiilor de stat si obstesti, o indatorire patriotica a tuturor cetatenilor."(S-a aplicat timp de de 34 de ani.) Codul silvic din 24 aprilie 1996- primul cod silvic de dupa revolutia din 1989 are drept rol adaptarea legislatiei la noile probleme aparute si anume revenirea in normalitate prin restituirea timida a proprietatilor confiscate abuziv de regimul comunist.(S-a aplicat timp de de 12 de ani.) Codul silvic din 2008 (in vigoare la ora actuala) -doreste rezolvarea problemelor silviculturii aprute ca urmare a aplicarii legilor in materie de restituire a proprietatilor 1/2000, 10/2001 respectiv 247/2005 precum si intarirea conceptului de gospodarire durabila a padurilor.Din 1881 si pana in prezent (130 de ani) in Romania au fost defriate peste 3 milioane de hectare, procentul de mpadurire scazand la circa 28%, fata de nivelul optim de 40-45%. Asadar, in Romania exista un considerabil decalaj intre procentul optim de impadurire, pe de o parte, si gradul efectiv de impadurire a tarii. Daca ar fi sa ne uitam la vecinii nostri europeni observam ca Frana si-a dublat n ultimii 130 de ani suprafaa padurilor, Ungaria, in 60 de ani; alte tari ce beneficaza de conditii de relief si clima relativ apropiate cu cele ale Romaniei au reusit sa-si mentina procentul de impadurire la cote inalte (Slovenia 62%, Austria 46%, Slovacia 39% etc.), ceea ce le asigura un echilibru natural si social satisfacator in spatiul lor geografic