ANALELE A. R.TOM. XXXV1LMEM. SECT. ISTORICE. No. 5.

ACADEMIA ROMANA

OPERA DE ISTORIC

REGELUI CAROLD E

N. IORGAMEMBER AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMANE

Soria II. Tom. XXXVII.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

110<e110-

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1914. 38.229

Pretul 20 bani.

1, 1.1110

A

-

041

tEst-)1C-A-Tet

ftep,

Asoutot

,

_

1

Analele Societatii Academice Romi Seria I :Tom. Sesiunile sailor 1867-1878.

Analele Academiei Romano. Soria II:Tom. IX. Desbaterile ei memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2Tom. XIXX. Desbaterile i memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXIXXX.Desbaterile i Memoriile Academiei in 1898-1908 .Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908 9 5.

. XXXLMenzoriile Sectiunii Istorice 10.) XXXI/. Desbaterile Acaderniei in 1909-1910 5.) XXXI/. Memoriile Sectiunii Istorice . 14.

tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. lorga . . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chieindu i ocupatia ruseascd dela 1806-1812.III. Amfinunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romaneeti dela 1808 la 1812, de

Radu RosettiDespre elementele cronologice in documentele româneeti, de N.

Docan 1,20Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Române,

de A. D. Xenopol ,50Studii privitoare la numismatica Terii-Romaneeti. I. Bibliografie

documente, de N. Docan ,60tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupi corespon-dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . ,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei i mândstirea Neamtului.I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu ei omorirea lui Miron i VeliecoCostin, de I. Tanoviceanu ,50

Luptele dela Ogretin ei Teieani din zilele de 13 ei 14 Septem-vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . . . ,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei i manastirea Neamtului. II.Dupa 1 lunie 1859, de Radu Rosetti 1,60

Din arnintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-cului XIX, Dirnitrie Ghitescu, 1811-1878, de A. D. Xenopol . ,70

aDoarnna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.Sociologia i socialismul, de A. D. Xenopol ,20Despre metoda in etiinte ei in istorie, de A. D. Xenopol . . . ,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu ,50

XXXIILDesbaterile Academiei in 1910-1911 4.) XXX/H. Memoriile Sectiunii Istorice 12.

Francisc Ralo5czy al II-lea, invietorul conetiintei nationale ungu-reeti ei Românii, de N. lorga ,40

Un dilator italian in Turcia ei Moldova in timpul rásboiului cuPolonia, de N. Iorga ,30

Dona' documente privitoare la revolta boierilor din tarn Fagara-eului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel 1508-1510,de loan Puscariu ,20

Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga 1.CAtevh. note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. Iorga ,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei ei Moruzeetii, de N. Iorga ...... . . ,40Riscoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30Cove despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.Insemnalatea Divanurilor ad-hoc din Iasi ei Bucuresti in istoria

renaeterii României, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20

--- III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi ei Bucureeti. 1,60V. Anul 1858. Cilimacamia din Moldova a domnilor ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.Partea Romfinilor din Ardeal i Ungaria in culture romineasca

(influente i conflicte), de N. lorga ,20Muntii Times ei Tdrnaeel, de loan Puscariu . . . . ,20Dinastia lui Radu Negru Voda" in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) ei in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.

L. 13.IXL

2,.

.

.

.

,

. 11

-. . ....

-. . . . ..... .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

-. . . . . . . . . . ...... . . . . . .

. . . ...... . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . ..... . .

ii . . ..... . . . .

. . . .

. . . ........ . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . ...... ..

. . . . . . .

. . .

OPERA DE ISTORIC A REGELUI CAROLDE

N. IOWA.Membru al Academiei Romane.

Sedinta dela 17 Octomvrie 1914.

Cand cineva dispare dintre cei vii i cand pe urma lui au ramasinsemnari scrise despre gandul ce 1-a stapanit in vieata, cea dintaipornire a celor ce-1 jelesc este EA caute in acele randuri icoanasufletului care nu se mai poate manifesta altfel. i, Mild In aceleranduri se cuprinde i povestirea unei vieti care nu e a tuturora,faptele luptätorului pentru un scop, un ideal, rasar si ele in colo-ratia speciala pe care le-o dau insusirile sufletesti ale scriitorului.

I.

Pe acela care a fost Carol I-iu Regele Romaniei, natiunea 11 varegasi in temeinica fundatiune a Statului roman, asa cum se ga-sesta astazi si cum se va desvolta fireste prin mersul nornial alunor puteri cari, odata create, nu se mai pot nici opri, nici ratAciin actiunea lor, de nimeni. Cei ajutati de dansul prin darurile fa-cute culturii românesti, in chip atat de larg, i prin testamentulsau, as'a de maret In simplicitatea sa i asa de uman In rezervasa regala, vor regasi pe binefacatorul, trecut la alta vieata, in operacare le-a ajutat sa-si castige lumina i indreptare. In victoriile viito-rului armata sa lubita, de steagurile glorioase ale careia i-a fostincunjurata calatoria de pe urma, va recunoaste inspiratia, indemnulsi norocul celui dintaiu rege roman. Cei de aproape ai lui voraduce inaintea ochilor mintii prin amanuntele unei bunatati, admi-rabila ca delicateta i discretie. Academiei Romane, al car& marectitor s'a Mout, printr'o continua ocrotire, prin onoarea suprema aprezidarii sedintelor ei solemne, prin ajutarea marinimoasa a mo-

Analele A. R. Tont. XIXVII.Memoiiile Sect. Malice. 1

.11 . 1, LI

A

si-I

.,, -.4

2 N. IORGA 180

numentului ce se ridicA aid limbii romanesti, asupra cAreia ideilelui erau pe atat de statornice, pe cat de drepte, i, In sfarsit, prinultima danie Mouth fondului ei de publicatii, societatii noastre deciIi sta deschisa mai ales o alth cale pentru a intl.& in atingere, pestemarginile mormantului, cu acest sever si mare suflet : strabatereapioasa a Insesi operei istorice pe care a lasat-o Regele Carol sicare-1 aseaza In fruntea acelora cari au transmis marturii de bazapentru scrierea lungii, fecundei i pasnicei lui Dbmnii.

Sunt multi ani de and a aphrut, intaiu in «Deutsche Revue», apoi,Inteo forma ingrijita, dar foarte modestä, la clasica librarie dinStuttgart a lui Cotta, cel dintaiu volum dintr'o publicatie istorichIntitulata, putin cam misterios: «Aus dem Leben Konig Karls vonRumanien, Aufzeichnungen eines Augenzeugen», «Din vie* Re-gelui Carol al Romaniei, insemnari ale unui martor ocular». Elcuprindea, cu o prof* foarte intelegatoare, and o caracterizarefina a Suveranului, din partea unui anonim, «Insemnari» privitoarela anii 1866 1869. Urma, In acelas an, un al doilea volum, cumateriale pan& la 1875. Numai peste trei ani un al treilea, consa-crat rAsboiului pentru Neatarnare. Iar al patrulea i Gel din urma,cuprinzand urmarile rasboiului pan& la proclamarea Regatului, sepublic& numai In 1900, dup.& alti trei ani.

La noi, publicatia a trezit, neaparat, un mare interes, desi tre-bue sa adaugim ca, inteo societate care nu simte Inca nevoia su-perioarà a necontenitei comuniuni cu intreg trecutul national, intot ceeace el poate da ca element moral, ca energie sufleteasca,acest interes privia mi ales revelatifie, foarte pretioase i chiar,find vorba de un Suveran Inca in loath puterea vrastei, foarteutile. Desi, cum vom vedea, asteptarile de lucruri sensationale aufost hotarit inselate, precum i trebuiau sa fie, s'a Mout o editieromaneasca i una franceza. Ele n'au o deosebita preciziune, nici ovaloare artistica deosebith; redactate cam in pripa, pentru dodaziare, «l'Indépendance Roumaine» i «Universul», ele erau menite,una pentru lumea buna care, nestiind limba germana, nu ceteE,Atede preferinta in limba terii, iar cealalta stratelor populare din orase.Publicatia, in volume marunte, care a urmat nu e decal un «tiragiua parte» carA vreo di stinctie tipografica.

Noi n'avem Inca o critic& istorich veghetoare i fara partinire,care sä se strata datoare da parerea despre orice contributiela cunostinta desvoltarii neamului. Complezenta ignorarea suntcele doll& principli dominante ale darilor de seam& cari, Intam-

1

3

a-si

,

ci

181 OPERA DE ISTORIC A REGELIII CAROL. 3

plator, se fac ci in revistele noastre in cari se vorbeste si de is-torie, caci pan& astazi, fie dintr'o rivalitate deplorabila, fie dintr'oinertie si mai deplorabilä, n'am fost In stare sa pastram mai multiani o revistä istorica dupa cerintele de astazi ale stiintei. De aIn-semnarile marturului ocular» nu s'a vorbit pan& astazi de nimenidin punctul de vedere al originii, tendintei i valorii lor. Poate sifaptul ca la noi pana astazi nu s'au recunoscut meritele unui Su-veran cleat in forma trivialä a lingusirii ci nici nu i s'au adus criticedecat in aceea, grosolana, a pamfletului, a, impiedecat pe,unii de aexprima, o parere In care un public prevenit prin atatea exempleputea, descoperi ori unul ori altul din aceste pacate ale unei semi-culturi morale pe care insus Regele Carol, cand mi-a vorbit deconditiile in cari a aparut, cu toate dusmaniile, cartea mea eIstorialiteraturii romane in secolul al XVIII-lea», nu s'a sfiit s'o numeasca,inlaturand alti termeni pe cari-i propuneam, barbaric » .

A incercA astazi o pretuire obiectiva nu e prea curand. 0 astfelde Domnie poate fi judecata chiar la sfarsitul ei pe baza marturiilorautentice pe cari ea frisk; le-a lásat pentru aceasta, cerand, Incadin momentul publicarii lor, o cumpanire dreapta a imprejurarilorprin cari a trecut, ci aceste marturii inseci, ace, de loiale, se potatinge astazi fara team& ca din ele ar reiesi alta decat credintafata de Dumnezeu care inseamna fiecaruia misiunea ei liber findoricine a face dintr'o cariera regala un lucru meschin si din ceamai meschina cariera o opera de rege prin suflet, iubire fat& deai sai, devotament fata de scopurile ce i s'au fixat ci larga Intele-gere a slabiciunilor omenesti, cari trebue indreptate i iertate.

o intrebare : ale cui sunt, de fapt, aceste Memorii ?Ca Regele Carol nu le-a putut pune deadreptul subt numele sau,

se Intelege lesne ; astfel de marturisiri apar de obiceiu multi anidupa moartea acelui care le-a facut. Nici un suveran, ajuns alai& lavarsta de 50 de ani, n'a dat pana acum publicului povestea vietiisale: cazul lui Carol e astfel unic. Dar ca el insus era auto-rul Ansemnarilor», se vede din fiecare rand al lor, din utilizareaintregii arhive personale, a copiariului scrisorilor trimise de dánsul,din cunoasterea fiecaruia din amanuntele zilnice ale unei Curti,din reproducerea convorbirilor celor mai secrete c, nu mai putin,din caracterizarea oamenilor ace, cum pule& s'o faca, atat de simplu,de sigur si de curagios, fata de oameni In vieata, numai Domnulunei teri. De altminterea, in particular, Regele a vorbit flecaruia

I-iu

Intaiu,

4 N. IORGA 182

dintre noi caruia i-a fault onoarea de a atinge chestiunea, inaceste cuvinte : Memoriile melee. i Arad Inca pe batranul nostruDomn sprijinindu-si genunchiul de fotoliu pentru a insemna pecartea, deschisa inaintea sa, a celui mai recent istoric francez alImperiului al doilea locurile imprumutate «Memoriilor sale». S'avorbit de partea pe care ar avea-o in redactie un profesor german,care a scris i Prefata. Putem crede ca opera lui a consistat nu-mai intr'o revizie de stil, i aceea usoara, pentruca, insusirile descriitor ale Regelui Carol erau foarte reale.

Ce a putut indemna 'insa pe un Suveran ash de rezervat i ince priveste orice relatie privitoare la Domnia lui, ash, de mul-tumitsa adaugimcu singura i sigura marturie a constiinteisalesi Imi aduc aminte de cuvintele ce mi le slam& la Iasi, cuprilejul desvelirii statuii lui Cuza Voda, dupa o cuvantare a meaIn care indrazniam a-i semnala, lipsa de lingusire crezi ca lu-crurile acestea au putut sa-mi placa in adevar?n ce a putut in-demna deci pe un om care a fost un model de discretie sa deala lumina, cu desvaluiri cari puteau jigni i trezi dusmanii, ele-mentele de fapt pentru cunoasterea politicei sale?

E de observat ca tiri1e privitoare la politica Internet sunt cumult mai putine : ele sunt acolo numai pentru a se 'Astra, o lega-tura, pentru a nu lipsi lamuriri fara cari nu s'ar putea, mergeinainte in desfasurarea alter, probleme. Se zice ca exist& i o adoua serie de insemnari, cari, nu vor vedea, repede lumina, ca Re-gele Carol ar fi spus, glumind, unuia dintre sfetnicii sai ca-1 «areacolo i pe da.nsuln, dar nu se poate sa-si vada portretul. E foarteposibil, dar, in orice caz, in cele patru volume ale dnsemnarilor»,e vádit cä interesul se concentreaza asupra intrebarilor de politicaexterna cari s'au rezolvit, prin tratate ori cu sabia, in stapanirealui Carol I-iu.

Din patru volume, eel putin trei privesc ins& o singura si maredrama a istoriei contemporane : Rasboiul care ne-a dat gloria delaGrivita i un deosebit prestigiu militar. Regele Carol a fost tot-deauna mândru de initiativa sa in ce priveste participarea noastra,de primejdia in care a pus, fara crutare, persoana sa, de succesele,neasteptate pentru despretuitorii de «Vhlahi», ale micii sale ostiri,mare prin vitejie si spirit de sacrificiu, de onoarea ce i s'a acordat,ce a trebuit, sa i se acorde, dupa atatea jigniri, de a sta in frunteaarmatelor aliate inaintea Plevnei. N'a uitat niciodata pierderea ju-

,

«Si

183 OPERA DE ISTORIC A REGELIII CAROL. 5

detelor basarabene, in reincorporarea carers la Rusia diplomatia,cam invechita,, a unui Gorceacov vedea, semnul material al desflin-tarn umilitorului tratat din Paris, si mai putin Inca a uitat mandrulHohenzollern respingerea, la inceput, a ajutorului pe care-1 oferia,apoi amenintarea cu dezarmarea a trupelor sale biruitoare i, insfaxsit, indelungata tacere ce s'a Mout in cercurile militare si di-plomatice rusesti, ca si in publicistica europeana, influentat& de clan-sele, asupra rolului onorabil i, intr'un anume moment, hotäritor,pe care 1-a jucat in Räsboiul pentru desrobirea crestinatatii balca-nice armata i Domnul României. Dela 1883 eram, ca o consecintaa ofenselor, ca o prevenire a pericolelor viitoare, intr'o legaturastransa cu Puterile centrale, iar Rusia pregAtià, indata dupä 1890,acea alianta cu Franta care trebuià sa opuie o nouä grupare pu-ternica, insufletitá de idea «revansein, de o parte, expansiunii im-perialiste, de alta, legaturii, atunci cu scopuri curat pasnic i priel-nice culturii umane, a Triplei Aliante, din care faze& parte si Italialatinä.

Subt impresia acestor amintiri, cu inima Inca sangeranda pentrujignirile i despoierea din partea unui aliat neloial, i in prevedereagreutAtilor ce puteau sä vie, cäutand in trecutul cel mai apropiatlegitimarea hothririlor ce era convins cä trebue s5, iea, RegeleCarol a InfAtisat marea drama a Rásboiului, in lumina intereselorromanesti pe cari el le reprezentase cu vitejie i stáruinta. A in-ceput dela 1866, nu numai pentrucá acest an e cel dintaiu alDomniei lui, dar pentruca, dela sosirea-i in Bucuresti, noul Domna fost pus inaintea problemei balcanice pe care o ridicase revoltaindaratnica a Cretei, setea de independent& a Serbiei lui Mihail,sperantele shrbo-muntenegrene asupra Bosniei i Hertegovineinenorocitele iluzii ale Turciei Tanzimatului ca ar pule& recon-stituicum viseaza astazi Junii Turci Inca in forma unitar na-tionalá a unui «Stat modern, Imparatia lui Mohamed al II-lea i luiSoliman cel Maret. i publicatia a mere pana la 1881, nu numaipentruca atunci s'a pus pe fruntea Regelui victorios coroana deotel cucerita cu sange de ostaqii shi, dar pentruca acest act so-lemn, pregatit de mult, dar adus la indeplinire Intr'un moment demare slabiciune si turburare interns a Rusiei Inca neimpacateurmärind, i cu precut armelor, tendinte de dominatie la DunArein Balcani, reprezenta prin el insus i prin urmärile ce trebuia. säaiba, in Serbia si aiurea, consolidarea independentei statelor midi

si

I

I I. rti 1rj 1.!pfipti 1.1 1/I C., .1,.1,1 I 10.; I '511

i

.

si

6 N. IORGA 184

din aceasta regiune, In fruntea carora stAtea fireste Romania, au-tonomA, totdeauna, §i, astazi, singura biruitoare prin fortele ei proprii.

Acesta mi se pare a fi sensul unei publicatii care n'a aparut inlimba german5, dintr'un sentiment, imposibil fat& de toata psicolo-gia lui Carol I-iu, de mai putina pretuire fata de limba noastia,de societatea româneasc5,, ci pentruch era menita s5, distrugá instrAinatate prejudecati, sa InlAture banueli, sá reduca la adevaratalor valoare legende.

Care e Ins& valoarea istorica a «Insemnárilor» ?In ce priveste desvoltarea Balcanilor In genere, e un izvor in-

comparabil ; astazi e ievorul de cdpetenie, cartea capitald pentrutot ce s'a petrecut acolo dela 1866 la 1881. Nu se poate scrie osingura pagina despre oricare din Statele cu cari suntem vecinifara ca, jos, s5, nu se a fle o trimitere la «Insemnarile martoruluiocular».

Mai sunt i alto chestiuni Insà afark natural, de toate ches-tiunile romane§ti, subt toate raporturile cari pot fi eluCidatenumai prin informatia ce pleaca din ele. Candidatura PrincipeluiLeopold, fratele Regelui Carol, la tronul Spaniei, celebra «candi-datura' Hohenzollern», care, prin planurile lui Bismarck 0 prin ne-cesitatile interne ale Imperiului napoleonian in decadenta, a dus larásboiul franco-german, apare adesea intr'o lumina noua prin des-thinuirile precise din aceastä carte. Si am citat numai un exemplu,cel mai cunoscut.

Meritul intrinsec al operei pe care publicul dela noi s'a obisnuita o numi «Memoriile Regelui» sta' In absoluta lor siguranta si au-tenticitate fata de evenimente, in obiectivitatea pe care, Intru catomeneste e cu putinta, cauta s'o atinga, In preciziunea lor meti-culara, corespunzand unui caracter a c5,rui nota dorninant5, a fostcontinua observatie de sine pan& la durere i martiriu, ascutitulsimt de resposabilitate pentru cel mai neinsemnat cuvant i pentrugestul cel mai trecátor si mai obisnuit.

Avem intaiu aici un bogat material documentar : acte publice,proclamatii, discursuri, comunicari, scrisori particulare, dela dansul

catre dansul. 0 buna i inteligenta traducere trebue sa le pas-treze In originalul lor german sau francez, punand numai in nota

.

A

ni

185 OPERA DE ISTORIC A REGELIII CAROL. 7

traducerea. Vor trece Inca multi ani pan& se va pule& cerceta inArhiva personal& a Regelui Carol : afar& de actele secrete insä, pu-tine sunt acelea cari, avand o adevarata importanta, s5 fi fost la-sate la o parte din publcatie. 0 editie stiintifica, demna de autorulregal, ar putea adaugi ins& atatea alte stiri luate, cu discernamant,din alte depozite, cum e, mai ales, acela al Ministerului de AfaceriStraine.

In al doilea rand, e ziarul Regelui Carol. Se pare ca, aceast&natura, ma de impunatoare in manifestatiile exterioare, i totus ash,de bogata in vieata ei interioarkascunsa si de cei mai aproape aisai,In soliloquiile sale de constiinta setoasa de marturisiri catresine insas, a simtit dela inceput, din tineretea de print si ofiter,cum simt nurnai astfel de temperamente, cari se sfiesc a vadi lurniio sentimentalitate chinuitoare prin neexprimarea ei,--7nevoia de a-sipune pe hartie fapta i gandul. Scrisorile chiar catre ai sai, cume aceea despre vizitarea la Lisabona a mormantului surorii iubite,

cum trebue sa fie acelea, de un mare interes psicologic de sigur,despre impresiile capatate in Algeria, in Italia, nu sunt decat re-varsari ale unui suflet ce nu poate trai far& acest act de pietate fat&de pornirile, luptele i suferintele sale. Autorul Prefetei da numaio parte din ele fericiti aceia cari le vor avea intregi i vor puteainfatisa, .tinerilor cum poate sa fie intada tinerete a unui om ade-varat, vrednic de vointa superioara care i-a dat vieata ! Mai tarziuDomnul din gratia lui Dumnezeu, pe care a inteles-o totdeaunaca o datorie de fiecare clip& fat& de divinitate, s'a crezut dator sainsemne orice a Mout, orice s'a feicut prin el in noua i marealui situatie.

Aceste note personale sunt scurte si severe. Ele privesc pe Su-veran. N'au nimic din patimile ce se simt in uMemoriile» ilustreisale rude Frederic Gel Mare, care, totus, si el uita zambetul lui Vol-taire cand prinde In mana, pentru urmasi, condeiul lui Cesar. Sea-man& mai curand cu notitele, rareori intretaiate do judecati per-sonale, pe cari si le face& Voda Brancoveanu, si el un mare in-telept al vremurilor sale. Sensationalul, interesantul lipsesc cu totul :ele i s'ar fi pärut sub demnitatea sa de Domnitor. In schimb, oricefapt are dreptul sa-si iea locul in aceasta Infatisare a unei Domnii.

In al treilea rand, vin stiri despre altii, despre evenimentele po-litice in legatura cu actiunea sa, sau chiar despre marile evenimenteale timpului. Capatate dintr'o bogata corespondent& personala, alecarei piese vor ramanea mult timp ascunse, ele dau foarte adese-

:

si

8 N. IORGA 186

ori Intregiri de cel mai mare folos i restitue, cu tot laconismullor, adevarul In puncte principale.

A rasa astfel de insemnäri nu Inseamna Inca a fi un istoric.Saint-Simon el Insus nu este unul, cu toata valoarea superioarape care o dá Memoriilor sale o comprehensiune instinctiva i ovioiciune de stil extraordinare. Ceeace face dintr'un scriitor de lu-cruri istorice un istoric e, intaiu, forma istorica, desvoltarea in cu-getari perfect logice i rezumarea in caracterizari perfect exacte0, In al doilea rand, sensul valorii morale a lucrurilor de cari seocupa i cari, privite din alt punct de vedere, nu inseamnä maimult decat sdrentele sangeroase dupa o batalie, faramile murdareale unui banchet de stat i florile vestede ale unei Immormantari.

Subt arnandoua raporturile, Carol I-iu e un istoric.Aceste fapte mici, de multe ori neinsemnate In aparenta, 10 au

fiecare locul lor intr'o demonstratie convingatoare din care fiecarerand face parte: demonstratia dreptatii unei politice i rectitudiniiunui caracter.

Caracterizarile Regelui Carol vor ra,mânea. Nu stiu dada' aceiape cari ele ii priviau ori Inca ii privesc s'au recimoscut in ele;traim ash, de mult 0 din 1nselarea despre noi Insine,poate maimult chiar decat din orice alt lucru! Cine n'a pretuit In LascarCatargiu, de pilda, tocmai stampila onestitatii binevoitoare si acaracterului vrednic de incredere», eine n'a fost fermecat de In-demanarea neteda» (glatt) a lui Ion Bratianu, eine nu recunoastefineta greaca i 1initita obiectivitate de caractern a lui Petru Ma-

vrogheni ori aaprinsa insufletire pentru idealul sau» i «excitabi-litatea de caractern a lui C. A. Rosetti, i n'am fost noi deprinsioare mai mult decat oricine cu «puterea de lucru neobosita, bo-gatele cunostinte i staruinta germanan a regretatului nostru colegd-1 D. A. Sturdza?

Nu numai In ce ipriveste oamenii, dar i locurile, scriitorul regalafla formula, a carei lipsa o deplingea candy& fata de mine in cu-tare lucrari foarte raspandite. Ce tablouri frumoase ni se zugravescinainte dintr'o singura fraza cand cetim despre Constantinopol,ustralucitor 0 alb ca o viziune Invesmantata .in aburul albastriual departarilor 0 al Marlin, despre Cernica «ridicandu-se pitorescMAIO locul acoperit de papuran, despre Paserea «ascunsa In padurifrumoase, curata i prietenoasa ca de obiceiu Mewl fetelor WA-traneD, despre Cotroceni, biserica Invelita cu iedera, pazita de

6

187 OPERA DE ISTORIC A REGELIII CAROL. 9

poarta si zidul de manastire, decat care nu se poate inchipui cevàmai pasnic» ?

Sensul moral din aceste Insemnari» e educativ i inaltator, efilozofic in toata cuprinderea acestui termin. Fiul lui Carol Antonde Hohenzollern era, de sigur, un liberal, desi el nu impartasia sio spune sincer «ideile parlamentarismului modern francez» si nu«astepta toata mantuirea dela hotarIrea poporului despre el in-sus», desi nu evoia sa acordé influenta asupra guvernului unor stra-turi prea largi ale lui». Daca nu ma insel, acest idealist era in-credintat cà fara a neglija cattle de putin buna stare a oricaruiom care prin munca i chibzuinta sa dbvedeste ch e vrednic dedansa, fara a uita de Cerintele absolute ale dreptatii, care acordaoricarui intr.& in vieata acelas drept la gustarea adevaratelor 'ei bu-curii, factorul care trebue tinut in seam& inainte de toate, caretrebue cultivat cu ingrijire i ajutat sa-si capete suprematia e fac-torul ideal al constiintei noastre, singurul in stare sa prefacalumea i sa o duca la o netagaduita i totdeauna egala fericireinterioard. Viata pentru el pretuia numai dupa scopul dat ei sidupa sinceritatea silintelor cheltuite pentru a-I ajunge. Ea capataun sens numai in afar& de marginile egoismului, chiar ale celuimai rafinat i mai dibaciu impodobit cu aparenta unei filozofii al-truiste.

De aceea conceptia yietii fiecaruia i se pare& ca porneste multmai din adânc i tinteste mult mai departe decum cred oameniiobisnuiti, cari prin aceasta micsoreazei fiinta. Stramosii luitraiau in el, si in fiecare moment gandul li era indreptat asupra.urmasilor. Si admirabilele lui cuvantari, cari ne puneau totdeaunain contact cu tot trecutul nostru i ne faceau sa ne infioram tot-odata de perspectiva celui mai larg viitor, sunt inainte de toate,prin maiestoasa suprimare a ingustimii momentului, o largire a sen-sului vietii nationale i o inaltare a sentimentului datoriei, o con-fundare a sufletului tuturora in sufletul imens i nemuritor atnatiunii.

SA ne oprim aici pentru a fixain aceasta sala, unde acum zeceani au lacramat cu totii impreunä cu dansul cand glasul i s'a opritpomenind, in comunicapa facuta nouS, despre cele doua lupte delaNicopoli: a stramosului sau si a stramosului nostru, Maga a sa, peaceia cari au cazut in lupta pentru neatarnarea terii subt ordinele

ii

10 N. IORGA

!1

188

Domnului ei,datoria cea dintai pe care o avem fata, de memoria.lui Carol I-iu.

Din insemnata sumá pe care ni-a läsat-o pentru publicatii,tuim Inainte de toate pentru marea editie national& a memoriilor

intregite cu toate cuvantárile ce a tinut i cu toate actele pecari noul nostru protector regal, Regele Ferdinand, si El un..cAlduros cercetAtor al trecutului, cum a dovedit-o aici, prin discursulde intrare, si la Craiova, prin pagina de istorie desprele va incredinta rAvnei i discretiei noastre. i sâ fim initiatorii-acelui Muzeu al Regelui Carol, care Lang& Mausoleul sau din Bu-curesti, sau, deocamdatk si Malt dAnsul, sá cuprindá pe incetultoate urmele materiale ale celor cinzeci de ani in cari natiunearomâneasea a lucrat subt iubitoarea i inteleapta lui conducere.

Vom fi indeplinit astfel noi, societate Inchinatá in rAndul Intaluzunoasterii trecutului nostru, o mare datorie fat& de acela care ne-aal-Mat, nu numai cum se indeplinesc faptele mari, ci si in ce felele se cuvine a fi transmise posteritátii.

sä chel7

sale,

$tirbei

.

I . .

A

r.

'

Voda,

Ana tele Academiei Roma, Ile. L. B.

Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912 4.-, XXXIVI-Menwriile Sectiunii Istorice 20.-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. - II. Din vieata rnosnenilor vieri ai tinutului SaCuie-nilor, de N. Iorga 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii României, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.-VII. Anul 1858 Cairnacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Mean, Ioan Manu si Ioan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adundrii Elective din Iasi asupra Adund-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de loan C. Filitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. - II. Balinesti, de N. Iorga ,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.-Insemnatatea europeanii a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I

II . -,80III. -,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol. . . . -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga -,60Politica Austriei fats de Unire. - I. Inainte de -Conferintele din

Paris, de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,-

de N. Iorga . , -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2.-Note' despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul românesc, -de N. Iorga -,20Norma ponderald dela Perinthus. de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tipdrit cu Mere latine al Imparatulur

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rdsboiul

din 1787-1791, de N. Docan. . . . . .......... . . 1,20XXX K-Desbaterile Academiei- in 1912-1913 . 5.-

D XXX V.-Monoriite Sectiunii Istorice 8.-Plingerea lui loan Sandu Sturza Voda. impotriva suditilor strain'

in Moldova, de N. Iorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-

rabia in cele dintfii decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cftteva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,60Dona plangeri ale episcopului de Minnie Galaction, de N. Iorga -,20Versuri liana ale lui Iendchita Vdcarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ea educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrdrilor Comisiunii europene dela gurile Dundrei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. 1, 1856 la 1866 -,30II. 1866-1905 .. -,50

- III. 1494-1912 1.-Patrahirul lui A lexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generala in cari s'au intemeiat bisericile

romanesti in vRacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. IorgaBataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri nouS in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. Ioan Lupas -,30

-

.. -,40------

--.,

.

D

I

I

I

'.. -.

_

..= ...,. A.. -el-n, ... .... -,;rrepe-wl.r.

---

--

. . . ..... . .

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . ..... . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . , . . . . . . .

..... . . . . . . ..... . . . .

. . ...... . . . . . .

. . . . .......... . . . . .

. .

. . . .

. . . . .

. . . . . ...... .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . ...... . , ..... . . .

. . . . . . .-- . ..... . . . . . . . . .

. . . . . . . .

.... . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

Analele Aeademiei Roraima. L. B.

Tom. XXXVI.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-XXXVI.-Memoriile Sectiunii Istorice. 20.-

Armenii si Morning: 0 paralela istorica de N. Iorga -,40$tiri noud din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),

de N. Iorga -,50Castrul dela Poiana i drumul roman prin Moldova de jos, de

Vasile YaryanOstasi dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Bun.-- Razesi

romascani, de N. Iorga -,40Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.-Cfiteva frag-

mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. IorgaVasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul däruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. Iorga ,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Parvan 2---Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica-cisterna. Studiu arheo-

logic, de G. Murnu 1

Dona inscriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), deN. Iorga ,20

Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . 1.-Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu ..... . . . . -,20Steagul lui Mihnea \Todd Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. lorga ,50Exploratiuni austriace pe Dundre la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan 2.-Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. lorga ,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nic. M.

Popescu ,80Renegati in trecutul terilor noastre si al leamului romanesc, de

N. Iorga ,20Sedinta Academiei Romfine dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga ,30Un act romAnesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron, de N. Iorga ,200 harta a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga ,50Nona' documente basarabene, de N. Iorga 90,-Situatiunea internationale a Principatului Terii-Romanesti invremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonid. -,30

Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich i cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti ,50

Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de leodor V. Ste-fanelli ,50

Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . .

Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii i en crestingdin Balcani dela lupta dela Cosovo pand la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga . ,50

ToM. XXXVII.- Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub presd).XXXVIL - Memoriile Sectiunii Istorice . (Sub preset).

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan celMare si mediul politic al desvoltarii lor, e N. lorga ,80

Pilda bunilor Domni din trecut feta de scoala romaneasca, de N.lorga 1,60

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Vocla Brancoveanu si sco-

purile Academiei ROon fine, de N. Iorga --,20

last, de Arte Grafice 'CAROL GOBI.) S-sor I. St. Rasides.0

,

. . . . .

1.-

-,4

.

-,40.

.,

,

-

. . ...... .

. . . .

. . . . . . . . ...... .

. . . . . . . . . . . . . ..... . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

.

. . ...... . . . . . . . . . . .

. . .

. . . . . ...... . . . .

. . . ...... . . . .

. . . . . .

. .......... . . . . . . . . ......... . .

.

. ......... . . . . . .

. . . .

. . . . . . . ..... . . . . .......... .

.