Reforma statului în România

Premise

Statul Român este slab, ineficient şi confruntat permanent cu probleme structurale

Situaţia nu se poate rezolva prin măsuri punctuale, ci numai printr-o reformă profundă. Statul trebuie schimbat din temelii, nu cosmetizat.

Faptul ca iniţiem aceste reforme în perioada de criză face lucrurile mai dificile. Ele trebuiau facute in periada de crestere economica.

Reforma statului roman nu mai poate intarzia! Trebuie sa avem curajul sa facem acele reforme pe care altii nu au avut curajul sa le faca in ultimii 20 de ani!!

Reforma statului: un proces complex

Statul nu se reformează uşor. Acest proces trebuie abordat raţional, profesionist, pe baza unor analize serioase.

Avem o viziune strategică asupra reformei statului, bine fundamentată şi structurată;

Nu trebuie să facem reforma de dragul reformei ci cu un scop clar: o viaţă mai bună pentru români

Reforma statului.

Etapa I:

1. Reforma sistemului judiciar

2. Reforma educatiei

3. Reforma sistemului de salarizare in

sistemul bugetar

4. Restructurarea agentiilor guvernamentale

si rationalizarea cheltuielilor publice

Reforma statului

Etapa II

1. Descentralizarea in administratia publica si impunerea standardelor de cost cantitative si calitative;

2. Reforma functiei publice

3. Reforma sistemului de pensii

4. Legea responsabilitatii fiscale

Reforma educatiei

Legea educatiei nationale

Are la baza:

1. Pactul National pentru Educatie

2. Strategia Educatie si Cercetare pentru Societatea

Cunoasterii elaborata de “Comisia Miclea”

3. Programul de guvernare 2008 - 2012.

Legea educatiei nationale

Solutiile legislative din Pact si Strategie :

I. Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta

II. Invatamantul superior

Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta

1. Invatamant obligatoriu de 10 clase; obligativitatea grupei pregatitoare;

2. Centrarea curriculumului pe cele 8 competente cheie agreate si de UE ;3. Evaluarea dupa fiecare ciclu curricular pentru stabilirea

planurilor individualizate de invatare;4. Curriculumul la decizia scolii este de 20 %;5. Aplicarea principiului “ finantarea urmeaza

elevul/prescolarul “;6. Descentralizarea financiara: finantarea de baza,

finantarea complementara si finantarea suplimentara;

Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta

7. Crearea unui cont bancar personal de educatie permanenta de 500 euro pentru fiecare nou-nascut din Romania;

8. Introducerea portofoliului de educatie permanenta al elevului;9. Evaluarea prin teste de tip international;10. Constituirea Bibliotecii Scolare virtuale prin care toti elevii vor

avea acces la toate resursele de invatare in format digital;11. Stabilirea bazei legale pentru programul “ Scoala dupa Scoala”;12. Constituirea consortiilor scolare;13. Mecanismele de recunoastere a invatarii non-formale si infomale;14. Depolitizarea directorilor de scoli15. Alocarea a 7% din Pib pentru educatie la toate nivelurile.

Cele 8 competenţe necesare pentru o societate a cunoaşterii

1. comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna;

2. comunicare in limbi straine; 3. competente in matematica si

competente fundamentale instiinte si tehnologii;

4. competente digitale; 5. “ a invata sa inveti”; 6. competente sociale si civice; 7. initiativa si antreprenoriat; 8. sensibilitate si expresie culturala.

Invatamantul universitar

1. Diferentierea universitatilor in 4 categorii;

2. Ierarhizarea programelor de studiu;

3. Definirea raspunderii publice a universitatilor si instituirea de penalitati pentru utilizarea abuziva a autonomiei universitare;

4. Infiintarea unui sistem de indicatori statistici prin care sa se monitorizeze permanent starea invatamantului superior;

5. Finantare multianuala pe cicluri de studii;

6. Infiintarea Registrului Matriceal Unic al studentilor; ( impiedica falsificarea diplomelor)

7. Elaborarea Codului de etica si impunerea Raportului anual al Rectorului privind starea universitatii si respectarea eticii universitare;

Invatamantul universitar8. Anularea concursurilor pentru posturile obtinute prin plagiat sau pe baza de

incompatibilitati;

9. Constituirea Codului National al Calificarilor;

10. Implementarea sistemului managerial in conducerea universitatilor – optional, prin Carta Universitatii;

11. Eliminarea conditiei de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior;

12. Functia de Rector sau Decan pentru maxim 2 mandate;

13. Profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat pot continua activitatea dupa implinirea varstei legale de pensionare doar cu aprobarea anuala a senatului pana la 70 ani;14. Incurajarea cercetarii stiintifice universitare

15. Cresterea autonomiei universitare prin imputernicierea Senatului sa stabileasca structura interna a universitatilor.

Legea salarizarii unice a personalului bugetar

Obiectivele legii:

1. ECHITATE

2. TRANSPARENŢĂ

3. SUSTENABILITATE

Analiza structurii şi numarului de personal pe categorii de personal

14

Categorii de personal bugetar Posturi ocupate %Venit mediu aprilie 2009

K_bazaMasa salariala

lunara% total

Total personal bugetar din care: 1,384,371 100% 2,240 100% 3,101.0 100.0%Personal din învaţământ, din care: 407,773 29.5% 925.5 29.8%

Cadre didactice, din care: 285,006 20.6% 682.7 învăţământ preuniversitar 260,165 18.8% 2,212 99% 575.5 18.6%

învăţământ universitar, din care: 24,841 1.8% 4,315 193% 107.2 3.5%

profesori universitari 4,9660.4%

7,958355% 39.5

1.3%

alte cadre didactice19,875

1.4%3,404

152% 67.7

2.2%

Alte categ. personal din invatamant: 122,767 8.9% 242.8 7.8%

cadre didactice auxiliare 75,154 5.4% 2,200 98% 165.3 5.3%

personal contractual functii comune 47,613 3.4% 1,628 73% 77.5 2.5%

Funcţionari publici 135,961 9.8% 2,574 115% 350.0 11.3%

Funcţionari publici cu statut special 87,254 6.3% 3,164 141% 276.0 8.9%Poliţişti 76,133 5.5% 3,112 139% 236.9 7.6%

Funcţionari publici administraţie penitenciare

11,121 0.8% 3,517 157% 39.1 1.3%

Militari, jandarmi,altii 132,586 9.6% 2,450 109% 324.8 10.5%

Personal din unităţi sanitare 209,386 15.1% 2,543 114% 532.5 17.2%

personal medico-sanitar 175,884 12.7% 2,708 121% 476.3 15.4%

personal contractual functii comune 33,502 2.4% 1,677 75% 56.2 1.8%

Personal de specialitate sistem judiciar 17,609 1.3% 81.3 magistraţi 7,871 0.6% 7,420 331% 58.4 1.9%

personal auxiliar din justiţie (grefieri,etc) 9,738 0.7% 2,355 105% 22.9 0.7%

Personal contractual şi alte categ. 393,802 28.4% 1,550 69% 610.4 19.7%

Situaţia actuală

1. ÎN SISTEM Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din

sistem = 1:29,3 Salariul minim = 27,3% din salariul mediu Diferenţe mari, d.p.d.v. al salarizării, între funcţii

similare sau echivalente din sectoare de activitate diferite

Situaţia actuală

2. ÎN INTERIORUL DOMENIILOR DE ACTIVITATE

Raport sal.min/sal max. (exemple pt. funcţii de execuţie) Educaţie - 673/10973 = 1:16,3 Administraţie publică - 637/4159 =1:6.5 Sănătate - 695/3244=1:4,66 Magistraţi - 793/9015=1:11,4 Apărare şi ordine publică - 943/10285=1:10,9

Echitate

1. Raport de 1:12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistem

2. Raport de ½ între salariul minim şi salariul mediu din economie

3. Sporurile nu pot depăşi 30% din fondul de salarii pe ordonatorul de credite

4. Echitate intersectorială (pe orizontală). Echitate intrasectorială (pe verticală)

Analiza de impact

Premise de calcul (2009)

1. Asigurarea echilibrelor macroeconomice şi sustenabilitatea finanţelor publice

a) Scăderea masei salariale (%PIB) de la 9,4% în 2009 la cca. 6% în 2015

b) Creşterea salariilor din sistemul public (convergenţa salariilor cu tendinţa

UE) în corelare cu creşterea economică (corelaţia cu productivitatea şi

evoluţia salariilor din sectorul privat)

2. Reducerea polarizării salariilor:

Raport dintre salariu mediu/salariu minim = cca. 2

3. Neafectarea veniturilor salariale actuale

4. Creşterea cumulată (2010-2015) a salariului mediu lunar = +56%

5. Ajustarea personalului din sectorul bugetar de la 1.394.000 de angajaţi în

2009, la 1.068.000 de angajaţi în 2015 (o ajustare de 326,000 pers.)

6. Eliminarea unor sporuri

18

Analiza de impact

Care ar fi Impactul aplicarii LSU in anul 2015 ?

PIB nominal = 944,4 mld.lei Masa salarială = 55,8 mld.lei Pondere în PIB = 6 % PIB Coeficientul mediu ponderat = 2,73 Salariul mediu lunar = 3430 lei/lună (fără al 13-lea salariu

şi cu sporuri) Creşterea salarială medie = +56 % Număr de personal = 1,068,000 pers.

Ajustare = 326,000 pers. în 6 ani Ajustare (%) = 23,4%

20

Scenarii de aplicare a LSU. Condiţii de sustenabilitate macroeconomică 2010-2015

21

Indicatori macroeconomici UM 2009 E 2010 2011 2012 2013 2014 2015

PIB - real (FMI) % -8.5% 0.5% 4.1% 7.3% 8.2% 5.4% 5.4%

PIB - nominal mld.lei 497.3 525.1 576.7 655.6 753.5 843.5 944.4

IPC % 5.6% 3.6% 3.2% 3.4% 3.5% 3.5% 3.5%

Cheltuieli salariale totale%PIB 9.0% 8.34% 7.97% 7.3% 6.7% 6.3% 5.9%

mld.lei 44.62 43.796 45.94 48.10 50.40 53.17 55.83

Plăţi hotărâri judecatoreşti mld.lei 0.0 2.105 2.111 1.08     

Cheltuieli salariale fără Hotărâri mld.lei 44.62 41.69 43.82 47.02 50.40 53.17 55.83

Cheltuieli salariale fără contrib. angajatormld.lei 37.18 34.74 36.52 39.19 42.00 44.31 46.52

Variaţie chelt. salariale anuale totale mld.lei -1.788 -2.929 2.133 3.199 3.375 2.772 2.658

Dinamică chelt.salariale - cumulat % -4.7% -6.4% -1.8% 2.8% 7.7% 13.6% 19.3%

Creşteri salariale nominale % / an 0.0% 0.0% 8.3% 10.7% 10.5% 8.8% 8.2%

Creşteri salariale cumulate % 0.0% 0.0% 8.3% 19.9% 32.5% 44.1% 56.0%

Salarii brute - sf.an lei/luna 2199 2199 2382 2637 2914 3169 3430

Perioada aplicare reducere/majorare luni 12 12 12 12 12 12 12

Nr. personal sector public sf.an mii pers 1394 1244 1207 1170 1135 1101 1068

Dinamică nr personalmii pers 0.0 -150.2 -37.0 -37.0 -35.0 -34.0 -33.0

% 0.0% -10.8% -3.0% -3.1% -3.0% -3.0% -3.0%

Dinamică personal cumulatmii pers 0.0 -150.2 -187.2 -224.2 -259.2 -293.2 -326.2

% 0.0% -10.8% -13.4% -16.1% -18.6% -21.0% -23.4%

Coeficient mediu de referinţă (cu spor) 3.12   705 764 845 934 1016 1099

Creşterea medie a salariului pentru tot sectorul bugetar între 2009 şi 2015 este de 57%

Unele sectoare beneficiează de creşteri mai accentuate decât media:

- Învăţământ preuniversitar: 89%- Sănătate: 78%- Funcţionari publici: 68%

Creşteri salariale

Pachetul de măsuri pentru reforma statului. Restructurarea agenţiilor guvernamentale.

Denumirile sunt extrem de diverse. În România există 39 de Agenţii, 16 Autorităţi, 9 Administraţii, 5 Inspectorate şi Inspecţii, 9 Regii, 17 Oficii etc.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, între 2004 şi 2008 numărul angajaţilor din administraţia centrală a crescut cu 37%, de la 159.000 în 2004 la 218.600 în 2008.

Probleme care apar în funcţionarea agenţiilor:

Stabilirea taxelor şi tarifelor de către agenţii duce la creşteri ale numărului şi cuantumului tarifelor care trebuie plătite de către populaţie.

Colectarea de venituri proprii creează rezerve nejustificate, care apoi sunt risipite pe sedii, mobilier, servicii, prime şi sporuri neruşinate.

Probleme care apar în funcţionarea agenţiilor

Fonduri existente la trezorerie şi în bănci de aproximativ un miliard de euro, în timp ce Ministerul Finanţelor se împrumută cu dobânzi ridicate pe piaţa internă.

Într-o agenţie, numărul experţilor variază între 40% şi 60% din personal, restul reprezintă aparatul de suport (tehnico-administrativ).

Ce se obţine prin proiectul de reformă al agenţiilor:

Se reduce numărul agenţiilor de la 223 instituţii la 112 (incluzând aici şi pe cele 33 care nu pot fi desfiinţate).

135 au fost desfiinţate, comasate, sau restructurate

Numărul de posturi desfiinţate este de 9.400

Se schimbă regimul de finanţare, prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat şi finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Pachetul de măsuri pentru reforma statului Modificarea regimului cumulului pensiilor cu veniturile

salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare

Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă:

pot cumula pensia netă cu veniturile realizate în condiţiile în

care nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu

brut (1670 RON) pe economie utilizat la fundamentarea

bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea

bugetului asigurărilor sociale de stat.

Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării

circuitului comercial

Neimpozitarea profitului reinvestit

Susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii

Instituirea unor scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei economice

Emiterea unei decizii prin care se vor putea utiliza orice instrumente de garantare ca şi garanţii de bune execuţie, astfel încât acele sume de bani să poate fi utilizate în economia reală şi pentru a aduce în continuare investiţii.

Extinderea Programul Rabla pentru tractoare şi alte utilaje începând cu 1 ianuarie 2010, respectiv pentru persoanele juridice începând cu septembrie 2009.

Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi

relansării circuitului comercial

Majorarea capitalui social al Fondului de Garantare al Creditului Rural şi îmbunătăţirea activităţii acestuia, orientat către investiţii în agricultură şi industria alimentară din mediul rural.

Îmbuntăţirea legii investiţiilor în sensul reducerii plafonului de investiţii de la care firmele vor putea beneficia de unele facilităţi, care în prezent este de 50 de milioane de euro.

Posibilitatea vânzării de către autorităţile locale a terenurilor, curţilor aferente imobilelor cumpărate în baza Legii 112/1995.

Înlocuirea impozitului minim cu impozitul forfetar pentru activităţi “în care evaziunea fiscală este greu de evaluat” de la 1 ianuarie 2010.

Masuri de reducere a cheltuielilor de personal din sistemul bugetar

Există constrângeri bugetare determinate de situaţia de criză economică

Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia din următoarele măsuri

Consecinţe aşteptate ale reformei statului în România

Un stat puternic şi eficient, care îşi îndeplineşte rolul

său esenţial: servirea intereselor cetăţenilor

Un sistem educaţional modern

Servicii publice de calitate

Eliminarea nedreptăţii instituţionale

Creşterea calităţii vieţii românilor şi construcţia unei

societăţi prospere