Upload
enemira
View
296
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA OVIDIUS
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE:
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA
REFERAT PSIHOLOGIA VIRSTELOR
TEMA: CICLURILE VIETII : PERIOADA PRENATALA
CUPRINS
Introducere-------------------------------------------------------------------------- pag 3
Psihologia vârstelor-Perioada de debut a vieţii---------------------------------pag 5
Stadiile dezvoltării embrionare şi intrauterine----------------------------------pag 9
Tabloul reacţiilor ce se pot surprinde în viaţa uterină--------------------------pag 11
Debutul vieţii psihice---------------------------------------------------------------pag 13
BIBLIOGRAFIE
Psihologia vârstelor Emil Verza Florin Emil Verza - EdituraPro Humanitate
Bucureşti 2000
“Psihologia vârstelor- ciclurile vieţii “- Schiopu Ursula, Emil Verza –E.D.P.1997
“Psihologie generală’ –Andrei Cosmovici-Editura Polirom 1996
2
INTRODUCERE
“Omul nu se naşte om, sub aspectul psihologic, ci el devine om”.Acest proces al “devenirii”
este unul anevoios, contradictoriu şi cu toate că se încheie,în liinile sale generale în adolescenţă
se deruleaza pe traseul întregii vieţi.
Exist.Exist din momentul conceperii mele.Din acea clipă misterul vieţii s-a derulat
vertiginos.
Viaţa în întuneric nu-mi place însă, nici poziţia care o am nu mă mai satisface.M-am făcut
mare! Trebue să ies! O răsucire, un efort ,încă unul,şi încă unul şi dintr-o dată, sunt azvârlit
dintr-o lume în alta.
M-am născut!
Credeam că va fi mult mai bine şi mult mai uşor ca înainte, dar nu este deloc aşa.Lumea în
care am pătruns mă obligă să fac tot felul de lucruri pe care înainte nu le făceam.Spre mine dau
buzna sunete ,lumini, umbre, forme ,chipuri,mirosuri, ritmuri,;îmi intră în urechi, în ochi, în
nas, în gură; mă provoacă, mă irită, mă presează, mă deprimă să plâng,să cer, să surâd,să ascult,
să privesc.
La început toate sunt atât de noi şi neobişnuite, iar eu atât de neajutorat.
Pe la trei luni pătrund în lumea culorilor care până acum îmi era inaccesibilă.Mai târziu, în
jurul vârstei de un an, se petrece o minune,încep să merg, să cuceresc spaţiul. Pe la doi ani se
întâmplă o minune şi mai mare: am început să vorbesc. Ce mare lucru este să primeşti ceea ce
ceri nu ceea ce se presupune că ai cerut.
Timpul trece. Am trecut la obsedantul “ÐE CE” Imi plce jocul. Ce nu-mi place? Nu-mi
place să fiu trimis la culcare. Uf ce chin!
Am început scoala.Trebuie să stau nemişcat, atent să vorbesc numai când mi se cere .
Numai sunt în centrul atenţiei; doamna învăţătoare ne tratează pe toţi la fel.
3
Incep să cresc vrtiginos ba au loc chiar puseuri de creştere. Mâinile mi se lungesc ba chiar
mă stânjenesc.
Sub aspect afectiv, m-am schimbat. Sunt supus, adasea unor conflicte şi chiar crize
emoţionale; bucuriile şi necazurile le trăiesc la intensitate maximă.Simt o puternică nevoie de
independenţă şi mai ales de a fi CINEVA.
Am intrat în adolescenţă. A început perioada marilor furtuni adolescentine, cele de revoltă
concertizate în refuzul de a mă supune, prin respingerea în bloc a experienţei altora, prin
tendinţa de a fi original cu orice preţ, prin comportament în contratimp cu al celorlalţi.Nu suport
criticile; judecăţile le emit nu cu raţiune ci cu inima, nu mi-a fost deloc străină ideea sinuciderii.
O vreme m-am condus după principiul “TOTUL SAU NIMIC”. Poziţia mea la această vârstă
n-a fost deloc uşoară. Eram parcă cu două feţe: una spre copilărie, alta spre oamenii mari.
Dar toate acestea au trecut. Am devenit adult. Am ajuns în sfârşit la ceea ce îmi doream de
atâta vreme. Sunt mult mai echilibrat sub toate aspectele.
Pe negândite am ajuns la maturitate, la vârsta când personalitatea mea cunoaşte o realizare
maximă, la vârsta celor mai bune rezultate.
Copii mei au crescut, au căpătat prostul obicei de a nu se supune regulilor pe care vreau să le
impun , apoi şi-au întemeiat propriul lor cămin
De ce obosesc atât de repede? De ce am început să fiu aşa rigid în comportare? De ce simt
nevoia să mă refugiez în trecut?. Cred că am început să îmbătrânesc. Incepe să-mi fie teamă de
sigurătate, de boală, de spital, de durere. De speranţă, de moarte.
Dar de ce să mă gândesc la moarte? Mai bine să fiu optimist. Ma aşteaptă nepoţii. Am încă
multe de făcut..
Rezumare şi adaptare după
Mielu Zlate “Omul faţă în faţă cu lumea”
4
PSIHOLOGIA VIRSTELOR – PERIOADA DE DEBUT A VIETII
Psihologia vârstelor (a copilului) are la bază studierea personalităţii ; personalitate care din
punct de vedere a stiinţelor umane este definită în diferite feluri:
1. Personalitatea ca sistem bio-socio-cultural în accepţiune antropologcă fiind analizat
omul viu, concret, empiric ca întreg.
2. Personalitatea ca dimensiune biologică în care omul cunoaşte actionează, valorizează
transformând lumea şi pe sine.
3. Personalitatea în acepţiune axiologică reprezentând un produs dar şi un producător de
valori, medii, ambianţe sociale deoarece omul asimilează dar şi creează împrejurările,
le dirijează, le stăpâneşte şi le transformă.
Deoarece fiinţa umană parcurge un lung proces de formare încă dinainte de naştere, aceasta,
fireşte influenţează in mod natural deosebit, dezvoltarea ulterioară a vieţii, fapt pentru care
acordăm o mare atenţie perioadei intrauterine.Aceasta este perioada celei mai intense dezvoltări
a fiinţei umane vii.Unii autori (mai cu seamă cei de coloratura abisală) consideră că etapele
primare ale vieţii omului (stadiile intrauterine şi primii trei ani de viaţă) sunt “determinante”
pentru dezvoltarea ei ulterioară.Fără îndoială-startul în viaţă este important cel puţin pentru
vigoarea sau măcar pentru integritatea organismului.
In momentul în care flagelul spermatozoidului pătrunde în pereţii ovulului, se eliberează
aproape instantaneu 23 de particule numite cromozomi.. Complementar, nucleul ovulului emite
tot 23 de cromozomi.Impreună formează materialul genetic.
Reproducerea asigură perpetuarea speciei.La trei ore după fecundaţie, oul începe să se
dividă, întâi în două apoi în patru, în opt, în progresie geometrică. În aceste condiţii creşte în
volum şi înaintează în uter.Două trei zile se hrăneşte din propriilei rezerve pe care le epuizează
când ajunge în cavitatea uterină . Chiar după pătrunderea ovulului în uter, o parte din celulele
sale vor deveni suport pentru implantare în uter, cealaltă parte se vor divide formând embrionul
5
Desigur, studiul dezvoltării embrionare prezintă importanţă atât prin a descifra regulile
implicate în dezvoltarea primară , cât şi prin faptul că permite depistarea factorilor nocivi,
destructivi sau ai celor ce influenţează o dezvoltare aberantă în stadiile intrauterine şi ulterioare
–în vederea preîntâmpinării acestor factori şi a efectelor lor.Cele mai semnificative aspecte
privind stadiile dezvoltării embriologice şi intrauterine, au fost condensate în tabelul de mai jos,
în care se pun în evidenţă două puncte de vedere sau criterii de descriere a fazelor dezvoltării
primare ale fiinţei umane. Cele doaă criterii sunt:
1. Modul în care are loc organizarea sistemelor şi organelor biologice fundamentale ale
viitorului copil
2. Poziţia şi modul de a se hrăni al embrionului şi apoi al fătului în condiţiile dezvoltării
embrionare şi intrauterine
Ciclul vieţii Stadiu Substadii Caracteristici de bază
Din primul
ciclu al vieţii-
0-20/24 de ore
Embrilogic,ritm
de creştere foarte
intens
Fază precoce
(germinală)
Fază medie
Fază tardivă
Cariochineză, diferenţierea
foiţelor embrionare,
diferenţierea organelor
Organigeneză intensă,
diferenţierea sistemului
osos şi nervos
Dezvoltarea funcţională
intensă, consolidare
somatică
6
Ciclul de
cerştere
Copilăria
Naşterea
Primul an de
Viaţă; adaptare
primară
Angajare, epulzare
0-3 luni- sugarul
mic
3-6 luni sugarul
mare
6-12 luni(bebeluşul)
Socul naşterii.Schimbare
radicală a condiţiilor
existenţei
Adaptarea senzorială
intensă, formarea percepţiei
Gânguritul,comunicare
afectivă,dezvoltare C.N.V.
Prehensiune bogata obiectelor
mersul, primele cuvinte
Embrionul se dezvoltă foarte repede. Incă din primele zile volumul său creşte de 8000 de
ori, iar diametrul de aproximativ de 20 de ori.
In faza germinală are loc, pe lângă înmulţirea celulară la care ne-am referit, ocreştere
masivă a masei celulare.Aceasta are loc prin producerea a două tipuri de cellule-celule
primare(germinale) şi cellule exterioare de protecţie.După ce oul trece prin tubul fallopian al
uterului, mai ales după fixarea de peretele uterin, Incep o serie de schimbări
In PERIOADA FETALA TIMPURIE au loc numeroase modificări printre care acelea ale
formării celor trei straturi (ectoderm, mezoderm, endoderm).Apoi procesul continuă. Din
ectoderm se vor forma celulele pielii, sistemul glandularşi sistemul nervos.Mezodermul la
rândul său va fi punctual de plecare pentru muşchi, straturile profunde ale pielii, sistemul
circulator şi cel excretor.Endodermul constituie stratul de proliferare a majorităţii organelor
interne: plămânii traheea,ficatul, pancreasul, intestinele, trompa lui eustache, glandele salivare,
7
dar şi glanda tiroidă şi timusul.Sperman consideră că există un centru de comandă la nivelul de
liaj dintre endoderm şi ectoderm
Tot în această perioadă are loc o creştere intensă şi continuă a placentei care are funcţii de
protecţie a embrionului şi de compatibilizare a nutriţiei, oxigenării, hidrolizării
embrionului.Sângele matern trece spre organismul copilului, prin cordonul ombilical
PERIOADA FETALA TARDIVA se caracterizează prin cerşterea în mărime a fătului, prin
dezvoltarea organelor de simţ, a motilităţii.
Experienţa congenitală şi moştenirea ereditară au efecte importante asupra dezvoltării acestui
nou organism .La rândul său şi experienţa gestaţiei este amplă şi complexă, ceea ce justifică
importanţa ce i se acordă
In fazele primare se conservă unele caracteristici implicate în filogeneză (arcuri branhiale,
urechi ascuţite, coadă etc). După câteva săptămâni de la concepţie are loc o diviziune şi
diferenţiere celulară exterm de activă, aproximativ între 20 000 la 30 000 neuroni pe minut, în
lunile a doua şi a treia
In contextual organogenezei interesează în mod deosebit dezvoltarea sistemului nervos.
Aceasta este de provenienţă ectodermică a cărui evoluţie este rapidă.
In a 15-a zi după concepţie se formează pe faţa dorsală a embrionului o Ingroşare ( placa
neurală ).Aceasta posedă o porţiune cu pereţii mai groşi ( din care se va dezvolta encefalul )şi e
formată din celule deosebite- neuroblastele.Celulele plăcii neurale prezintă o uşoară
învaginare .Acesta se adânceşte tot mai mult. Capetele (crestele )şanţului învaginat se apropie,
formându-se şanţul neural şi apoi tubul neural care se afundă în mezoderm. Celulele acestei
formaţiuni vor prolifera şi se vor transforma, devenind celule neuroepiteliale.
8
STADIILE DEZVOLTARII EMBRIONARE SI INTRAUERINE
Stadiile intrauterine
Criterii 0-3 luni 3-6 luni 6-9 luni
Organizarea şi
diferenţierea sis-
temelor organis-
mului
Faza embrionară,
germinală, cario-
chineză, diferren-
ţierea primară a
organelor,forma-
rea sistemului
nervos, formarea
primară a encefa-
lului veziculele
primare si secun-
dare
La 3 săptămâni se
formează măduva
spinării (ca un fir
cu o extremitate
mai pronuţată
Faza embrionară precoce
organogeneză intensă (ini-
mă,stomac, plămâni,intes-
tine,ficat, rinichi etc)
dezvoltarea sistemului osos
(puncte de osificaţie şi de
consistenţă cartilaginoasă
Dezvoltarea ţesuturilor
(muşchi,tesut adipos)
Dezvoltarea sistemului ner-
vos şi a encefalului
Se formează sexul şi coar-
dele vocale
Faza fetală tardivă, dezvoltare
intensă funcţională şi consolidare
somatică.Poate survenii naşterea
prematură sau imaturitatea
Se perfecţionează funcţionalitatea
organică şi a sist.nervos.La6 luni
apar amprente digitale, se formează
glandele sebacee şi sudoripare.Are
loc Incetinirea creşterii explozive
Poziţia şi mo-
dul de a se hra-
ni al embrionului
P.Histotrofă
Câteva zile oul stă
în trompă,cario-
chineză,formarea
straturilor embri-
onare
P.de trecere
Pătrundere în uter,hrănire
prin mucoasa uterină (tro-
foblast),apoi prin substanţa
sacului vitelin
Perioada hemotrofă
Hrănire complexă,formaţiune de
vilozităţii ectodermice ale fătului
implantate în pereţii mucoasei
uterine străbătute de vase sang-
vine
9
Incă la 14 săptămâni, creierul uman este, proporţional, foarte mare şi complex din punct de
vedere structural.
Intre 4-6 luni încep să se mielinizeze terminaţiunile neuronale ale măduvei, fapt ce va perfecta
conexiunile dintre segmentele şi etajele sistemului nrvos
In finalul lunii atreia se dezvoltă evident şi cerebelul apar circumvoluţiunile lui
La începutul lunii a cincea se formează pe suprafata emisferelor primele şanţuri; înluna a
saptea scoarţa cerebrală dispune de primele şase straturi celulare pe cea mai mare parte a sa
In genere, dezvoltarea embrionară se supune unei ordini specifice.Intâi se dezvoltă
mecanismele şi organelle ce deservesc funcţiile biologice fundamentale: inima,plămânii aparatul
digestive (viaţa vegetativă ), apoi nervii care participă la funcţiile de apărare centripetă, aparatele
menţinerii echilibrului, nervii, organelle senzoriale şi în final, mecanismele nervoase ale mimicii
şi ale expresiilor emoţionale
Există în zilele noastre o atentă investigaţie a cauzelor producătoare de anomalii (inclusive
cerebrale ), de dezvoltare şi de normalitate a acesteia
In tabelul de mai jos sunt condensate categoriile cele mai importnte dintre aceste cause
Cauze Efecte Igienă defectuoasă
Toxoplasmoze
în organismul
matern
Anomalii cerebrale, Hidrocefalii sau
debilitate mintală, microcefalii
tulburări vizuale,
calcifiaţii cerebrale
Alimentare cu fructe
şi legume nespălate,
alimente alterate, con-
serve
Malnutriţie a
mamei
Incetinirea creşterii numerice a celulelor
nervoase,Int6rziere în dezvoltarea intele-
ctuală,afectarea activităţii electrice a
creierului (R.E.Brown )
Deficit de proteine şi ca-
lorii, alimentaţie săracă
şi puţină, fără lapte,
glucide
10
Infecţii virale
(la începutul
sarcinii ), gripe
asiatice, rubeolă
Unele gripe asiatice produc uneori neîn-
chiderea tubului neural şi degenerarea
ţesutului nervos-ori malformaţii.Rubeola
mameimproduce produce adesea malfor-
maţii cardiace,deficite vizuale şi auditive
malformaţii ale sistemului nervos central
la făt.
Frecvenţa mediului in-
festat cu epidemii
Radiaţii Malformaţii grave
Au fost evidenţiate la Hiroşima
Paraziţi Malformaţii,debilitate generală Paraziţii transmişi prin
intermediul pisicilor
şi al câinilor
Ereditate încăr-
cată parental
Boli genetice (circa 1 800 au fost semnala-
te
Consultaţii genetice
neglijate
Cauze necunos-
cute[144]
Malformaţii, anacefalie, boli genetice
Organismul fătului se manifestă ca fiind viu şi în plină dezvoltare printr-o serie de mişcări ce
pot fi surprinse. Le prezentăm, deoarece exprimă o oarecare independenţă existenţială a fătului
Fătul dispune de hormone proprii de creştere, chimism intern propriu circulaţiei sangvine şi
funcţii importante de supleanţă şi adaptare.Aşa se explică de ce mulţi copii născuţi înainte de
termen supravieţuiesc
TABLOUL REACTIILOR CE SE POT SURPRINDE IN VIATA INTRAUTERINA
11
Reacţii
( mişcări )
Vârsta
intrauterină
Autorii care au efectuat primele cercetări
pentru categoria respectivă de reacţii
Agitaţie motorie
difuză
9 săptămâni
Magnus
Bătăile cordului 10 săptămâni Keragaradee(1812),Maillot(1856),Lee
(1927),Hyman(1930),Manor şi Bernstain
(1941),D.B. Lindsley(1942)
Mişcări respiratorii 12 săptămâni Slarling(1900),Saryei(1925),Barcrof şi
Mason(1938),Henderson (1937)
Mişcări ale
tractului digestiv
16 săptămâni Yanase(1907), studii comparative
Mişcări poziţionale
(gâtul, trunchiul, spa-
tele) slabe, închide
mâinile
12-14 săptămâni
Se explorează prin raze X, investigaţie ce pune în
evidenţă şiprocesul de oscilaţie (picioa-
rel se mişcă mai uşor
Mama simte mişcările
picioarelor (copilul
mişcă ploapele şi bu-
zele )
16-20 săptămâni Reper biogenetic şi medical
Vagitus utrinus (stri-
găt fetal )ţipete slabe 24 săptămâni
M. Graham(1918), Norman(1942)
R.C.( reacţie comuni-
cativă) Inainte de
naştere
+8 luni
Holt(1931),Ray (1932),Sontag şi Wallace
(1934)-rezultate incerte, Spelt D.K.a obţi-
nut R.C. la vibraţii tactile urmate de
sunete (la sunete)
12
Prematurii au o dezvoltare somato-nervoasă normală, corespunzătoare “vârstei fetale” .
Născuţi la 7 luni sau lo 8 luni ei traversează In condiţii grele primele 5-6 stăptămâni, Ei au cam
1500-2000 gr la naştere. La aproximativ 2 luni ei pot recupera în cea mai mare parte handicapul
de la naştere dacă sunt îngrijiţi în mod special
Imaturitatea se referă la copii ce pot fi născuţi chiar la termen dar rămân nedezvoltaţi datorită
accidentelor(deja enumerate)din viaţa intrauterină sau în timpul naşterii
Ca atare, dezvoltarea embriologică reprezintă etapa de debut a vieţii şi primul prag de probă a
vitalităţii, rezistenţei, adaptării,prag ce se trece în condiţiile de maximă protecţie a dezvoltării
intrauterine prin organismul matern.
DEBUTUL VIETII PSIHICE
Odată cu dezvoltarea organelor de simţ, a miscărilor şi a sistemului nervos apar primele reacţii
cu caracter psihic, concretizate prin faptul că fătul poate răspunde la unii stimuli din mediul intern
sau extern.Astfel se constată că încă de la 24 de săptămâni apar unele reacţii vocale, manifestate
sub forma unor ţipete slabe, iar de la aproximtiv 32 de săptămâni au fost puse în evidenţă reacţii
cu caracter comunicativ. Este stiut faptul că gravida “vorbeşte” afectuos, încearcă să-l
liniştească, să-i transmită stările ce le are , poartă un monolog cu mare încărcătură emoţională, şi
adeseori constată cu uimire că fătul “ascultă’ şi “înţelege” apelul făcut.
Buna sau proasta dispoziţie a mamei este şi ea resimţită de făt prin liniştire sau dimpotrivă
printr-o creştere uşoaeă a agitaţiei.In acelaşi context , o muzică melodioasă, ritmată şi de o
intensitate redusă, produce efecte pozitive atât asupra mamei cât şi a fatului.
O serie de autori menţionaţi în tabelul de mai sus (Spelt D.K.) au reuşit să obţină reacţii
condiţionate la făt (la sunete).Reacţii şi condiţionări chiar mai numeroase se produc la variaţiile
de temperatură. Obişnuirea gravidei şi, indirect a fătului, cu o temperatură mai ridicată , prin
schimbarea bruscă a acesteia cu o anumită durată de timp determină o serie de reacţii din partea
13
fătului.Si invers, trecerea bruscă de la o temperatură scăzută la una pre ridicată provoacă o serie
de mişcări de agitaţie la făt.
Toate aceste fapte obţinute pe bază de observaţie sau prin experiment atestă existenţa unui
psihism la făt ce se dezvoltă pe întreaga perioadă intrauterină, în funcţie de o serie de factori de
mediu mai mult sdau mai puţin favorabili ce acţionează asupra gravidei de la care nu trebuie
excluşi nici cei cu caracter ereditar sau cei ce dau o anumită rezistenţă organismului uman.In
funcţie de avansul în dezvoltre al fătului, copilul va manifesta un grad de adaptbilitate mai mic
sau mai mare şi ulterior va înregistra un anumit potenţial pe linia dinamicii dezvoltării.
14