Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
ARGUMENTProcesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de
montate in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a
sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare
realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si
volum redus de munca Pentru a proiecta procesul tehnologic de
asamblare a unui produs sint necesare urmatoarele date initiale: -
desenul de ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor
componente; - programul de productie si termenele de livrare ale
produsului; - conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare
ia precizia si rigidi tatea produsului; utilajul existent Lucrarea
este structurata in 4 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:
CAPITOLUL I.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE CAPITOLUL
II.METODE DE ASAMBLARE CAPITOLUL III. PREGATIREA PIESELOR PENTRU
ASAMBLARE CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Prin
structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul
informativ cu cel formativ. Lucrarea se adreseaza elevilor cu
profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi
consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul
mecanic.
CAPITOLUL.I. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate
in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a
aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii
operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
munca.
1.1.Date intiale necesare eleborarii procesului tehnologic de
asamblarePentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui
produs sint necesare urmatoarele date initiale: - desenul de
ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor componente; -
programul de productie si termenele de livrare ale produsului; -
conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare ia precizia si
rigidi tatea produsului; - utilajul existent.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprinda toate
datele necesare pentiu ca asamblarea sa se execute in conditii
optime, si anume: - toate vederile si sectiunile necesare, astfel
incit sa nu existe neclaritati in intelegerea ansamblului; -
numarul si specificarea pieselor si a subansambluiiior din care se
com pune produsul (noruenclatorul de piese); dimensiunile de
gabarit si dimensiunile ce trebuie realizate la asamblare; -
ajustajele ce trebuie realizate intre diferite piese; - greutatea
produsului ce se asambleaza; - prescriptii tehnice la asamblare.
Este necesar, de asemenea, sa se examineze si desenele de executie
ale pieselor, pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare
ce se executa la asamblare. Programul de productie si termenele de
livrare ale produsului sint necesare pentru a stabili metoda de
asamblare, pentru a proiecta atelierele de asamblare si pentru a
determina necesarul de montatori, scule, dispozitive etc.
Conditiile tehnice de receptie si normele rejeritoare la precizia
si rigiditatea produsului sint necesare pentru cunoasterea
performantelor tehnice ale produsului. De asemenea, aceste date
folosesc si la alegerea metodelor, a sculelor si a dispozitivelor
de asamblare.
1.2. Structura procesului tehnologic de asamblareProcesul
tehnologic de asamblare se compune din operatii, faze si minuni.
Operatia de asamblare reprezinta acea parte a procesului
tehnologic, efectuata fara intrerupere asupia unei unitati sau a
unui complex de unitati deasamblare, de catre un muncitor sau o
echipa de muncitori, pe un singur loc de munca. Partea operatiei de
asamblare care se executa la o anumita imbinare, folosind aceleasi
dispozitive si scule si aceeasi metoda de lucru se numeste faza.
Actiunea efectuata de catre muncitor in cursul unei faze de
asamblare sau de pregatire in vederea asamblarii unui produs se
numeste minuire. O faza de asamblare se realizeaza practic prin mai
multe minuiii succesive. De exemplu, procesul tehnologic de
asamblate a unui rulment cu bile (fig. 2) se compune dintr-o
singura operatie, cu doua faze succesive: piesarea rulmentului2 pe
fusul arborelui 7 si verificarea asezarii inelului interioi 3 pe
umarul fusului.
Fig.1.Montarea unui rulment pe fusul arborelui
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
La rindul ei, fiecare faza este constituita din mai multe
minuiri: reglarea fusului in pozitia de luciu a piesei, asezarea
rulmentului pe capul fusului, asezarea bucsei de montare pe
rulment, punerea in functiunea presei, opiirea presei, verificarea
pozitiei corecte a rulmentului. Operatiile si fazele de asamblare
se stabilesc in cursul proiectarii procesului tehnologic de
asamblare si se inscriu in fisele planului de operatii.
1.3.Proiectarea procesului tehnologic de asamblareProcesul
tehnologic de asamblare trebuie sa indeplineasca uimatoarele
conditii: - sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice
impuse produsului ; - sa garanteze realizarea normelor de precizie
si de rigiditate; - sa permita obtinerea produsului la un cost cit
mai redus. In vederea proiectarii procesului tehnologic de
asamblare a unui produs, se impune rezolvarea urmatoarelor probleme
mai importante: - stabilirea succesiunii asamblarii tuturor
pieselor si subansamblurilor; - stabilirea celor mai economice
procedee de asamblare, de verificare a pozitiilor reciproce ale
pieselor si de fixare a pieselor componente ale pro dusului ; -
alegerea sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru
asamblarea produsului (dispozitive, scule, mijloace de masurare si
control etc.) ; -stabilirea formelor de organizaie a asamblarii
produsului. Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului
de asamblare. Pentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se
realizeze cu consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate
sa fie de buna calitate, este necesar, in special in cazul
productiei in serie si in masa, sa se elaboreze urmatoarele
documente tehnologice; - schema lanturilor de dimensiuni; - schema
de asamblare; - fisa tehnologica si planul de operatii; -
ciclograma asamblarii.
1.3.1. Schema lanturilor de dimensiuniProblema stabilirii
lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta, deoarece
functie de aceasta se deteimina succesiunea operatiilor la
asamblare. Stabilirea corecta a schemei lanturilor de dimensiuni
duce la realizarea economica a procesului de asamblare a produsului
respectiv.
1.3.2 . Schema de asamblareOperatiile de asamblare trebuie sa se
succeada intr-o anumita ordine, impusa de felul in care piesele
(reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul subansamblului
produsului. Schema de asamblare reprezinta exprimarea grafica a
succesiunii operatiilor de asamblare a pieselor (reperelor) in
cadrul produsului.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
Schemele de asamblare se intocmesc, in special, in cazul
productiei in scrie si in masa, cind se efectueaza montarea
simultan, in diferite locuri de munca si de catre echipe diferite,
iar in cadrul productiei de unicate, atunci cind se monteaza
prcduse complicate.
Fig.2.Grupa de repere cutii de unsoare
Dupa cum rezulta din figura 2, subansamblul "cutie de unsoare'
se compune din 11 repere si, respectiv, doua subgrupe de repere I
si II. Repeiul de baza, pe care se monteaza cutia de unsoare, este
osia 7. Celelalte repere se numeroteaza in ordinea succesiunii
operatiilor de asamblare (fig. 3). Dupa ce si-a conceput modul in
care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare, tehnologul
va trece la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui
grup de repere.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
Fig. 3. Desfasurarea fazelor de asamblare a cutiei de
unsoare.
Reperele se noteaza pe schema de asamblare cu cifre arabe, fiind
simbolizate prin cercuri in care se inscriu numerele respective ale
reperelor, iar grupele sau subgrupele de repere se noteaza cu cifre
ren: are, inscrise in patrate mici. Pe schema de asamblare,
reperele sau un grup de repere care formeaza o imbinare se leaga
intre ele prin cate o linie dreapta. in felul acesta, schema de
asamblare oglindeste nu numai succesiunea fazeloi, dar si pozitia
reciproca a reperelor, respectiv a subgiupelor in rapoit cu reperul
de baza. Dupa ce pe baza schemei de asamblare se determina numarul
fazelor de asamblare, se stabileste apoi numarul sculelor necesare
executarii fiecarei faze in parte. Se intocmeste apoi lista de
scule cu care se va dota locul respectiv de munca.
Fig.4. Schema de asamblare a cutiei de unsoare
Fisa tehnologica si planul de operatii. Dupa intocmirea schemei
de asamblare, din care rezulta ordinea de montare a pieselor,
tehnologul trece Iastabilirea operatiilor de asamblare si
impartirea acestora pe faze. De asemenea, el stabileste utilajele
necesare, calculeaza timpul pentru executie, sculele, dispozitivele
si verificatoarele necesare pentru asamblarea produsului in timp
cit mai scurt si la un cost cit mai redus. Cu ajutorul acestor
date, tehnologul trece la intocmirea fisei tehnologice sau a
planului de operatii.
1.3.3. Fisa tehnologicaFisa tehnologica este documentul utilizat
in cazul productiei de unicate si in serie, mica, prin care se
stabileste procesul de asamblare a masinii (produsului),
ansamblurilor, a subansamblurilor si a pieselor ce o compun. In
fisa tehnologica se indica, sumar, principalele operatii de
asamblare fara a se efectua defalcarea lor pe faze
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
1.3.4.Planul de operatiiPlanul de operatii se intocmeste in
cazul productiei in serie si in masa .si eontine un studiu detaliat
al procesului tehnologic de asamblare, insotit, uneori, si de
desenele operatiilor. Planurile de operatii se elaboreaza pentru
unitatile de asamblare si pentru asamblarea generala si contin:
numarul de ordine al operatiilor, fazele succesive ale montarii, cu
indicarea sculelor, a dispozitivelor si a utilajelor necesare
pentru executarea operatiilor respective, norma de timp si
categoria de retribuire.
1.3.5. Ciclograma asamblariiCiclograma asamblarii. Ciclograma
asamblarii este reprezentarea grafica a operatiilor de asamblare a
unui produs, in ordinea succesiunii acestora, in raport cu timpul
necesar executarii operatiilor de asamblare. Ciclogramele au o
deosebita importanta in cazul elaborarii rationale a proceselor
tehnologice de asamblare a produselor executate in serie mare sau
cu ritm de montare impus (asamblare pe banda). Asamblarea unui
produs se poate realiza prin doua metode, si anume: - asamblarea
succesiva, in care operatiile se succed; - asamblarea
paralel-succesiva in care o parte din operatiile de asamblare se
executa simultan (in paralel), iar altele succesiv. In figura 5, a
este reprezentata ciclograma asamblarii succesive a unui produs a
carui asamblare se realizeaza in cinci operatii, iar in figura 5, b
ciclograma pentru asamblarea paralel-succesiva a aceluiasi
produs.
Fig.5. Ciclogramele asamblari Caile principale pentru reducerea
ciclului de asamblare sint: -suprapunerea in timp a cit mai multe
operatii de asamblare si asam blarea simultana a cit mai multe
unitati de asamblare; -micsorarea timpului necesar pentru
executarea operatiilor de asamblare
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
1.4. Tehnologia asamblarii subansanblurilor
Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune: -
alegerea pieselor, controlul, transportul la locul de asambalre si
prega tirea pentru asamblare; - asamblarea prealabila si
verificarea ei; - asamblarea definitiva; - reglarea si verificarea
functionarii. Alegerea pieselor, controlul si pregatirea acestora
pentru asamblare. Aceste activitati sint specifice, in general,
productiei de unicate si de serie mica, in care principiul
interschimbabilitatii este foarte rar aplicat. Piesele ce se
asambleaza se aleg si se sorteaza inainte de a ajunge in atelierul
de asamblare. Operatiile de control si de sortare a pieselor
constau in: - verificarea pieselor ce urmeaza a fi asamblate; -
alegerea pieselor pe grupe de piese bune, piese rebutate si piese
care mai necesita prelucrari sau mai pot fi remediate: -indicarea
locului de asamblare unde urmeaza a fi trimisa piesa. Pregatirea
pieselor pentru asamblare necesita mai multe operatii si anume:
retusarea, razuirea, rodarea si lepuirea, lustruirea, burghierea,
alezarea, filetarea si spalarea. Asamblarea prealabila si
pregatirea ei. in atelierele de asamblare se executa toate formele
de imbinare a pieselor, adica: imbinari pun mtmre, prii, sudare,
prin piesare cu suruburi etc. Pretutindeni pentru a se reduce
efortul muncitorilor si pentru a se ridica, productivitatea muncii,
se urmareste utilizarea celor mai perfectionate dispozitive si
masini. Verificarea montarii prealabile se realizeaza inainte de a
se trece la mon tarea generala a produsului. Verificarea in acest
stadiu al asamblam cores punde etapei a Ii-a de control, deoarece
operatia de control cuprinde prac tic patru etape si anume:
controlul pieselor, controlul subansamblunlor, controlul masinii si
incercarea masinii in functiune. Operatia se realizeaza pe baza
prescriptiilor din caietul de sarcini, dupa prescriptiile tehnice
din de senele de executie a pieselor, dupa fisele tehnologice si
planurile de operatii.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
CAPITOLUL II.METODE DE ASAMBLARE
Piesele care fac parte din aceiasi grupa de clasificare,
subansamblu sau ansamblu, se imbina intre ele in mod diferit, insa
din punct de vedere cinematic, fiecare din aceste imbinari pot
forma imbinari fixe sau mobile. Daca imbinarea a doua piese se
realizeaza fara elementele suplimentare de fixare, mobilitatea sau
nemobilitatea se asigura printr-un ajustaj corespunzator.
Stabilirea ajustajului corespunzator se face tinand seama de toti
factorii care influenteaza calitatea imbinarii: fizice,
tehnologica, constructiva de exploatare. Asa, de exemplu,
durabilitatea unei imbinari fixedepinde de laegerea corespunzatoare
a strangerii si a marimii microneregularitatilor suprafetelor, iar
rezistenta la uzura a imbinarilor mobile depinde de stabilirea cat
mai rationala a jocurilor. La asamblarea pieselor in constructia de
masini se folosesc cinci metode de asamblare, in functie de
precizia ceruta, si anume: -Metoda interschimbabilitatii totale;
-Metoda interschimbabilitatii partiale; -Metoda sortarii; -Metoda
ajustarii; -Metoda reglarii; Alegerea metodei de asamblare este
conditionata de urmatorii factori: -Gradul de precizie al pieselor
si subansamblurilor; -Volumul de productie; -Dotarea tehnica si
organizarea sectiilor de asamblare.
2.1.Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii
totaleAsamblarea prin metoda interschimbabilitatii totale se
realizeaza prin folosirea la imbinare, a oricarei piese din lotul
de piese prelucrate, fara a fi necesara selectionarea sau ajustarea
prealabila. Avantajele folosirii acestei inetode de asamblare sint
urmatoarele: - asamblarea simpla si economica (nefiind necesara
ajustarea); - posibilitatea aplicarii metodelor de asamblai e pe
banda sau in flux continuu; - posibilitatea folosirii la asamblare
a unor muncitori cu calificare mai redusa; - procedeul ofera
posibilitatea de a realiza o buna cooperare cu alte intre prinderi
de specialitate. Toate acestea duc la cresterea productivitatii
muncii, la imbunatatirea calitatii produselor asamblate si la
scaderea costului. Asamblarea dupa metoda interschimbabilitatii
totale cere o organizare corespunzatoare a intregului proces de
productie. Interschimbabilitatea totala a pieselor de masini se
realizeaza prin cresterea insemnata a costului utilajului si al
dispozitivelor necesare, deoarece obtinerea unor tolerante strinse
implica un montaj de precizie, dispozitive de lucru si mijloace de
masurat ce-si gasesc justificarea economica numai in cazul
productiei in serie mare si in masa.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
Pentru a se realiza interschimbabilitatea totala a pieselor la
asamblare, este necesar sa se respecte urmatoarea conditie:
vlaoarea tolerantei elementului de inchidere trebuie sa fie egala
cu suma valorilor absolute ale tolerantelor elementelor componente
ale lantului de dimensiuni, adica:
,
unde: TR este valoarea tolerantei elementului de inchidere; TAi
este valoarea tolerantei elementului i al lantului de dimensiuni.
Piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni trebuie sa
fie executate in limitele tolerantelor stabilite. Pentru
exemplificare, se ia lantul de dimensiuni al unui strung-revolver,
la care trebuie sa se asigure precizia coalxilitatii intre axele
locasurilor de prindere a sculelor din capul-revolver si axa
arborelui principal (fig 6). Dimensiunile nominale ale elementelor
lantului de dimensiuni sunt urmatoarele: A1 =25 mm; A2 =60 mm;
A3=118 mm; A4 =203 mm
Fig. 6. Schema lantului de dimensiuni la un strung revolver
Aplicandu-se relatia pentru calcului valorii tolerantei
elementului de inchidere, se obtine: Valoarea tolerantei
elementului de inchidere TRA, in cazul exemplului dat, este chiar
abaterea admisibila din normele de precizie pentru
strungurile-revolver si anume:
, ceea ce inseamna ca axele locasurilo de prindere a sculelor
din capul revolver si axa arborelui principal pot coincide:
, adica axele locasurilor de prindere a sculelor pot fi decalate
in raport cu axa arborelui principal cu 0,02 mm, de unde rezulta
valoarea tolerantei elementului de inchidere, si anume:
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
. Notandu-se tolerantele fiecarui element, posibile de realizat
cu utilajul existent, adica: si introducandu-se aceste valori in
relatia (19,2) se obtine: , de unde rezulta ca stabilirea
tolerantelor pentru fiecare element component al lantului de
dimensiuni sa facut corect. Facandu-se calcul de verificare prin
metoda de maxim si minim, se obtin valorile abaterilor si
anume:
Adica abaterea superioara a dimensiunii de inchidere este egala
cu diferenta algebrica dintre suma abaterilor superioare ale
dimensiunilor maritoare si suma abaterilor inferioare ale
dimensiunilor reducatoare, iar:
. In exemplul dat:
2.2. Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii
partialeAsamblarea dupa principiul interschimbabilitatii totale nu
este intotdeauna posibila si nici avantajoasa. De aceea, in cazul
fabricatiei de serie se recomanda asamblarea dupa principiul
interschimbabilitatii partiale. Aceasta metoda consta in acea ca
piesele se pot prelucra cu tolerantele mai largi decat cele
necesare pentru obtinerea unei interschimbabilitati totale,
asiguranduse totusi, fara o sortare sau o ajustare prealabila a
pieselor, precizia prescrisala elementul de inchidere pentru
majoritatea lanturilor de dimensiuni obtinute prin asamblarea
acestor piese.Deoarece prelucrarea pieselor se efectueaza cu
tolerante mai largi, aceasta metoda este mult mai economica.
2.3. Asamblarea prin metoda sortarii ( selectionarii)Asamblarea
prin metoda sortarii (selectionarii) asigura precizia elementului
de inchidere a lantului de dimensiuni prin masurarea si sortarea
pieselor in grupe prelucrate cu tolerante majore. Principalul
avantaj al asamblarii prin sortarea prealabila a pieselor
componente dupa dimensiunile suprafetelor prelucrate il constituie
faptul ca se pot obtine asamblari foarte precise, respectiv
dimensiuni de inchidere cu tolerante reduse, din elemente
componente ale lantului realizate cu precizie mai scazuta.
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
In acest fel, prelucrarea pieselor devine economica, ceea ce
compenseaza cu prisosinta cheltuielile efectuate cu ocazia
controlului si a sortarii prealabile a pieselor ce se asambleaza.
Asamblarea prin metoda sortarii se poate realiza prin doua metode,
si anume: -sortarea directa ( individuala); -sortarea pe grupe.
2.3.1. Sortarea directaLa sortarea directa se masoara, in
prealabil, numai una din piese; cunoscandu-se marimea jocului sau a
strangerii prescrise pentru imbinarea respectiva, se cere sa se
determine dimensiunile necesare celeilalte piese. Un exemplu de
asamblare prin sortarea directa este imbinarea dintre bucsa din
capul bilei si boltul pistonului la un motor cu ardere interna.
Diametrul bucsei (masurat) este de 67,008 mm. Considerandu-se ca
jocul maxim dintre bucsa si bolt este de 0,01 mm, iar jocul minim,
de 0,005 mm, rezulta ca din totalitatea bolturilor de pistoane
executate se vor alege numai cele care sunt cuprinse in limitele
intervalului:
Metoda sortarii directe a pieselor reprezinta avantajul ca nu
necesita o sortare prealabila a acestora si nici aparate speciale
de masurat. In schimb, durata de asamblare a produsului se
prelungeste, deoarece determinarea dimensiunilor necesare ale
pieselor se efectueaza in timpul operatiei de asamblare.
2.3.2. Sortarea pe grupeIn practica, intervin, uneori , cazuri
cand tolerantele elementelor de inchidere ale lanturilor de
dimensiuni sunt foarte mici, fiind necesar ca elementele componente
ale acestora sa aiba tolerante si mai mici. In acest caz,
prelucrarea pieselor cu utilaje existente devine neeconomica si
greu de realizat. Pentru inlaturarea acestei situata se majoreaza
tolerantele elementelor componente ale lanturilor de dimensiuni si
se face sortarea prealabila a pieselor in mai multe grupe, astfel
incat in fiecare grupa dimensiunea pieselor cuprinzatoare, precum
si a celor cuprinse sa aiba abateri mai mici decat cele
prescrisepentru prelucrarea acestora. Un exemplu tipic de aplicare
a acestei metode de asamblare este sortarea in grupe a inelelor
exterioare si interioare a rulmentilor cu bile si cu role, precum
si a bilelor sia rolelor respective.
Fig 7. Schema sortarii pe grupe
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
a-schema sortarii; b- schema ajustajului; Dupa prelucrarea cu
aceste tolerante, peisele se masoara, bucata cu bucata, si se
impart in cinci grupe, numite grupe de sortare, care au fost
numerotate, in prealabil, in aceeasi ordine atit pentru alezaje cit
si pentru bolturi cu cifre de la 1 la 5. Prima grupa de alezaje
cuprinde piesele din intervalul demensional D si (D+T D ), adica:
40,000 mm si 40,010 mm; a doua grupa de alezaje se refera la
intervalul dimensional (D+T D ) si(D+2T D ), adica: 40,010 mm si
40,020 mm s.a.m.d. Prima grupa de bolturi se refera la piesele cu
diametre efective cuprinse in intervalul dimensional: 39,980 mm; a
doua grupa de bolturi: 39,990 mm si 40,000 mm s.a.m.d. Asamblarea
se face numai intre piesele cu acaelasi numar de ordine si anume:
alezajele din grupa 1 cu bolturile din grupa 1, alezajele din grupa
2 cu bolturile din grupa 2, s.a.m.d. Se vor obtine aceleasi jocuri
limita pentru toate piesele, de exemplu
Si,
Iar tolerantele ajustajului cu joc vor fi:
Numarul grupelor de sortare se stabileste in functie de marimea
tolerantei ajustajului respectiv si de precizia economica de prelua
are a pieselor componente ale asamblarii. In cazul cind toleranta
alezajului este diferita de toleranta boltului (arborelui), Ta TD
(ceea ce apare destul de frecvent in cazul ajustajelor
preferentiale I.S.O.) toleranta ajustajului este aceeasi pentru
oricare grupa de sortare, dar de la o grupa la alta se schimba
valorile jocurilor limita. in cele ce urmeaza se va lua un exemplu
numeric pentru cazul sortarii pe grupe a pieselor, si anume: se
considera ajustajul cu joc, in care: diametrul suprafetei
cuprinzatoare (alezajul) este de mm, iar diametrul suprafetei
cuprinse (arborele) este de mm. Daca se impart cimpurile de
toleranta ale pieselor cuprinzatoare si cuprinse in trei intervale
(fig.8 ), se obtin, pentru cele trei grupe de sortare, valorile
jocurilor limita din tabelul 1. Tab.1. Valorile jocurilor limita la
sortare
Paslaru Florin
Colegiul Tehnic Buzau
Clasa: XII-a B R.P.
fig.8 Schema sortarii (TD
