ASAMBLARI MECANICE.doc

7/24/2019 ASAMBLARI MECANICE.doc

http://slidepdf.com/reader/full/asamblari-mecanicedoc 1/102

ASAMBLĂRI MECANICETema 1. STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARETema 2. DOCUMENTE TEHNOLOGICE NECESARE REALIZĂRII

OPERAŢIEI DE ASAMBLARETema 3. PRECIZIA DE PRELUCRARE Şl ASAMBLARETema 4. METODE DE ASAMBLARETema . PREGĂTIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARETema !. ASAMBLĂRI NEDEMONTABILETema ". ASAMBLĂRI DEMONTABILETema #. NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI Şl NTSM

După studierea acestui manual, vei fi capabil:□ să stabileşti procesul tehnologic de asamblare;□ să realizezi produse specifice prin asamblări nedemontabile;□ să efectuezi lucrări de asamblare demontabilă.

1. STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

Majoritatea aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de piese şisubansambluri. n foarte multe cazuri, acestea trebuie să se ncadreze n anumite limite deabateri dimensionale, care ţin at!t de construcţie, c!t şi de modul n care ele lucrează mpreună.

Asamblarea este mbinarea a două sau mai multe piese definiti" prelucrate, ntr-o anumităsuccesiune, astfel nc!t să formeze un produs finit, care să corespundă din punct de "ederetehnic scopului pentru care a fost proiectat.

Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi este e#ecutat ngeneral n aceeaşi ntreprindere n care au fost e#ecutate şi piesele. n situaţii speciale,asamblarea finală $sau cea parţială% se face la locul de utilizare a produsului.

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operaţiilor de mbinare a pieselor,de "erificare a poziţiei lor relati"e şi de recepţie după asamblarea definiti"ă, a"!nd drept scopobţinerea unui produs care să corespundă n totalitate acti"ităţii pentru care a fost proiectat.

1.1. Eleme$%e ale a&am'l()**Maşinile şi instalaţiile sunt produse comple#e, compuse dintr-o serie de elemente de

asamblare. &omponentele unui ansamblu sunt prezentate n tabelul 1.1.Ta'el+l 1.1.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 1



'e regulă, piesele nu se montează direct n ansamblul general. nt!i sunt montatesubansamblurile şi mecanismele, apoi, mpreună cu piesele de legătură, acestea formeazăansamblul general.

(chema generală de montare este o reprezentare grafică a succesiunii n care suntmontate componentele unui ansamblu final.

)n figura 1.1. este reprezentată schema generală de montare a unei maşini.

/*. 1.1. S,0ema e$e)al( -e m$%a)e a +$e* ma*$*M m%)5 P 6*e&(5 SA &+'a$&am'l+5 A a$&am'l+.

1.2. D,+me$%a7*a %e0$*,(*entru realizarea unui ansamblu n condiţii optime, at!t din punct de "edere economic,

c!t şi din cel al condiţiilor tehnice de realizare, este ne"oie de o documentaţie tehnică,

cuprinz!nd elementele de mai jos+1. De&e$+l -e a$&am'l+ al produsului, care cuprinde+ "ederile şi secţiunile necesare pentru nţelegerea lui;

specificaţia pri"ind numărul pieselor şi al subansamblurilor componente; dimensiunile de gabarit şi cele necesare montajului; ajustajele realizate ntre piesele componente; masa produsului asamblat; prescripţii speciale de asamblare $condiţii tehnice specifice%.

'esenul de ansamblu "a fi nsoţit de desenele subansamblurilor ce trebuie realizate, precum şide desenele pieselor ce se "or monta.

2. /*a %e0$l*,( de e#ecuţie cuprinde toate informaţiile necesare procesuluitehnologic, utilajele necesare, precum şi metodele şi mijloacele de control. ot n fişatehnologică sunt pre"ăzute sculele necesare montajului şi timpii necesari realizării acestor operaţii.

3. P))am+l -e 6)-+,7*e cuprinde metoda de asamblare, specific!nd atelierele n carese "a face montajul, precum şi numărul de muncitori necesar.

4. B+le%*$+l -e )e,e67*e stabileşte condiţiile de recepţie, precum şi normele ce cuprinddate referitoare la condiţiile tehnice ce trebuie ndeplinite de produs.

n proces tehnologic de asamblare este compus din+ operaţii; faze; m!nuiri.&omponentele procesului tehnologic sunt prezentate n tabelul 1./.

*rezentăm, spre e#emplificare, operaţia de presare manuală a unei bucşe ntr-un alezaj$fig. 1./.%, care cuprinde următoarele faze:

pregătirea pentru asamblare $introducerea prin ghidaj, centrarea%; baterea propriu-zisă;




controlul operaţiei.

/*. 1.2. O6e)a7*a -e 6)e&a)e ma$+al( a +$e* '+,e 8$%)+$ ale9a:Ta'el+l 1.2.

*entru realizarea fazei, se efectuează o serie de mânuiri $reglarea, centrarea, baterea etc%.oate operaţiile şi fazele realizate n cadrul unui proces tehnologic de asamblare suntmenţionate ntr-o fişă specială, numită 6la$ -e 6e)a7**.

*roiectarea unui proces tehnologic de asamblare se realizează n scopul rezol"ăriiurmătoarelor cerinţe+

realizarea unei succesiuni a asamblării pieselor, subansamblurilor şi a ansamblului ntotalitate; alegerea celor mai economice procedee de realizare şi de "erificare a operaţiilor de

montaj; stabilirea sau proiectarea utilajelor şi a dispoziti"elor necesare la montaj, la control şi

transport; stabilirea numărului de personal care "a participa la realizarea ansamblului.0rice proces tehnologic trebuie să fie astfel proiectat, nc!t să asigure realizarea

prescripţiilor tehnice cerute de proiect şi a normelor de precizie şi rigiditate, cu un cost c!t maimic cu putinţă.

*entru proiectarea procesului tehnologic de asamblare mecanică, este necesar să secunoască ni"elul de dotare şi posibilităţile de completare n "iitor a bazei materiale antreprinderii cu maşini-unelte, scule, dispoziti"e, "erificatoare. n ceea ce pri"eşte e#istenţa sauine#istenţa unei anumite dotări cu echipament tehnic a unei ntreprinderi, pot fi e"idenţiatedouă situaţii distincte+

a) n cazul unei ntreprinderi e#istente, nainte de a se trece la elaborarea tehnologiei,tehnicianul trebuie să cunoască n principiu echipamentul tehnic din nzestrarea ntreprinderii,ntruc!t, n funcţie de acest echipament, urmează a fi proiectat procesul tehnologic.

b) *entru o ntreprindere ce urmează a fi construită, proiectarea tehnologiei de obţinere a

celor mai importante produse este aceea care determină achiziţionarea diferitelor utilaje, sculeetc; n acest caz, se poate "orbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a ntreprinderii nraport cu tehnologia proiectată.




/. DOCUMENTE TEHNOLOGICE




NECESARE REALIZĂRII OPERAŢIEI DE ASAMBLARE'ocumentele tehnologice necesare proiectării procesului de asamblare sunt+ fişa

tehnologică, planul de operaţii, ciclograma asamblării.*entru obţinerea calităţii ansamblurilor, dar şi a unui cost scăzut, sunt necesare

documentele tehnologice prezentate n schema următoare+ Schema lanţurilor de dimensiuni este necesară pentru stabilirea succesiunii

operaţiilor de asamblare, dar şi pentru realizarea funcţionalităţii ansamblului. 'e realizareacorectă a lanţului de dimensiuni depinde şi economicitatea n realizarea produsului.

Schema de asamblare este succesiunea naturală şi logică a operaţiilor de asamblare,ntocmită după o analiză completă a operaţiilor de asamblare a grupelor şi a subansamblurilor.

(chemele de asamblare se ntocmesc, de regulă, atunci c!nd producţia este de serie saude masă şi, prin urmare, asamblarea se realizează simultan, la mai multe locuri de muncă şi decătre mai multe echipe. n cazul producţiei de unicate a unor produse complicate, se ntocmeşte,de asemenea, schema de asamblare.

*entru e#emplificare, să considerăm operaţia de asamblare pe butuc a unei roţi dinţatemelcate $fig. /.1.%.

/*. 2.1. S,0ema -e a&am'la)e'+%+,)a%( mel,a%(

'in analiza ansamblului, se obser"ă că acesta se compune din+1 - butucul roţii melcate;2 - roata melcată;3 - şuruburi de fi#are;4 - inel de siguranţă; piuliţă.ealizarea ansamblului propus spre studiu se face n modul următor+ coroana melcată

este mbinată cu butucul prin intermediul flanşei, care are rol de centrare. *entru fi#areaansamblului, prin găurile realizate la prelucrare, se introduc şuruburile de fi#are $2%, semontează inelul de siguranţă $3% şi, la sf!rşit, piuliţa $4%.

'upă ce a fost ntocmită schema de asamblare, se trece la realizarea de către tehnolog afişei tehnologice şi a planului de operaţii. &u ajutorul acestora, sunt stabilite ordinea operaţiilor de asamblare şi mpărţirea pe faze.

ot acum, sunt stabilite utilajele de lucru, timpii necesari pentru realizarea operaţiilor şi afazelor, precum şi totalitatea sculelor, dispoziti"elor şi "erificatoarelor necesare.

5laborarea documentaţiei tehnologice face necesară, n unele etape, cunoaşterea graduluide calificare a cadrelor. (e impune deci ca, nainte de a se trece la proiectarea tehnologiei deasamblare mecanică, tehnologul să fie n posesia unor date pri"ind calificarea cadrelor e#istente. )n funcţie de acest element, se stabileşte o asemenea "ariantă tehnologică care să

permită realizarea produsului n condiţiile precise de proiectant, dar la un cost c!t mai scăzut.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$



idicarea ni"elului de calificare a cadrelor trebuie să constituie o problemă importantă pentru fiecare ntreprindere, aceasta a"!nd nsemnate consecinţe asupra costului şi producti"ităţii.

D,+me$%ele %e0$l*,e $e,e&a)e 6)*e,%()** 6),e&+l+* -e a&am'la)e sunt+ fişatehnologică, planul de operaţii şi ciclograma asamblării.

Fişa tehnologică este ntocmită atunci c!nd produsul este realizat n producţie de unicatsau n serie mică. &u ajutorul ei, sedau indicaţii referitoare la procesul de asamblare a maşinilor,

a dispoziti"elor, precum şi a subansamblurilor componente. 6işa tehnologică cuprinde ordineaoperaţiilor, fără defalcarea lor pe faze de realizare.

Planul de oeraţii este ntocmit la producţia de serie şi de masă. 5l conţine n moddetaliat toate etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea ansamblului.

*lanul de operaţii conţine un studiu n detaliu al procesului tehnologic de asamblare şieste adeseori nsoţit de desene pentru operaţii.

*lanurile de operaţii conţin+ numerele de ordine ale operaţiilor; fazele succesi"e ale montării;

indicaţii pri"ind sculele, dispoziti"ele şi "erificatoarele necesare realizării uneioperaţii; norma de timp şi gradul de calificare a celui ce e#ecută operaţia.!iclograma asamblării este o reprezentare grafică a operaţiilor de asamblare, n

ordinea succesiunii acestora, raportate 7a timpul necesar e#ecutării lor. 5le au o mare importanţăla producţia de serie mare, dar şi n cazul asamblării pe bandă.

'in punctul de "edere al momentului realizării asamblărilor, acestea pot fi+ asamblări succesi"e $fig. /./., a%, c!nd operaţiile se succed; asamblări paralel-succesi"e $fig. /./., b%, c!nd o parte din operaţiile de asamblare se

realizează n acelaşi timp.&iclogramele indică şi căile de reducere a timpului de asamblare şi, deci, ale costuluiacestei operaţii. 8ceste căi pot fi+

reducerea timpului necesar fiecărei operaţii; suprapunerea unui număr c!t mai mare posibil de operaţii.

/*. 2.2. C*,l)ame&095:9 5<=&

M589:& =ume i *renume 5le"Ș &lasa 'ata

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !



(98=8 - 098*9&8 Ț

ăspunde următoarelor cerinţe+1. 5numera documentele tehnologice necesare proiectării unui proces

tehnologic de asamblare.

/. 'efineşte ansamblul general şi enumera componentele sale.2. 'efineşte fazele succesi"e necesare pentru realizarea unuisubansamblu.

3. 'efineşte asamblarea şi procesul tehnologic de asamblare.4. 'efineşte şi caracterizează etapele procesului tehnologic de

asamblare.>. 8nalizează elementele de cotare necesare e#ecuţiei roţii dinţate din

desenul alăturat.

2. PRECIZIA DE PRELUCRARE SI ASAMBLAREC+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "



&alitatea asamblării este direct legată de calitatea realizării reperelor componente. eperelecare nu corespund condiţiilor tehnice impuse n desenul de e#ecuţie influenţează negati"calitatea asamblării şi periclitează buna funcţionare, precum şi durata de funcţionare aansamblului.

9ipsa de precizie a reperelor asamblate este cauzată de+ abateri ale organelor asamblate rezultate din erorile de prelucrare; abateri datorate aşezării necorespunzătoare a reperelor;

abateri ale grupelor pieselor n mişcare.E))*le -e 6)el+,)a)e ale reperelor sunt limitate de toleranţele prescrise pentru

dimensiunile suprafeţelor şi de corelaţiile dintre ele.E))*le -e 69*7*e ale pieselor apar ca erori ale lanţului de dimensiuni, al cărui element de

nchidere "a a"ea o eroare ce nu trebuie să depăşească toleranţele prescrise.8baterile datorate poziţionării necorespunzătoare a unor repere sunt considerate erori

grosolane, care sunt datorate neglijenţei sau neatenţiei.8baterile grupelor de repere n mişcare sunt legate at!t de starea de dezechilibru a maselor

n mişcare, c!t şi de apariţia "ibraţiilor.

3.1. A'a%e)* -*me$&*$ale; -e <)m( * -e 69*7*e&alitatea pieselor şi a produselor finite este determinată de "alorile reale ale parametrilor chimici, fizici, mecanici sau geometrici.

0rganele de maşini sunt corpuri geometrice care au forme "ariate, care depind de+ tipul suprafeţelor care le compun; dimensiuni; poziţia reciprocă a suprafeţelor; distanţele dintre suprafeţe; gradul de netezime al suprafeţelor.

)n procesul tehnologic de asamblare, din mai multe piese finite se obţine un produs finit$aparate, maşini, instalaţii%. 'atorită faptului că n timpul obţinerii unui produs finit inter"in unnumăr mare de factori obiecti"i şi subiecti"i $de e#emplu, imperfecţiunile mijloacelor de lucrusau de control%, piesele şi produsele finite identice se deosebesc unele de altele, dar şi de piesasau de produsul teoretic.

P)e,*9*a 6)el+,)()** reprezintă gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat, faţăde piesa sau produsul proiectat. &reşterea gradului de apropiere, deci creşterea preciziei se face

prin impunerea n proiect a unui număr de condiţii funcţionale.'in punct de "edere geometric, precizia prelucrării pieselor şi precizia asamblării iau n

considerare următoarele aspecte+ precizia dimensiunilor $liniare şi unghiulare%; precizia formei geometrice a suprafeţelor;rugozitatea suprafeţelor $libere sau n contact%.3.2. P)e,*9*a -*me$&*$al(*rin dimensiune se nţelege mărimea care e#primă "aloarea numerică a unei lungimi, n

unitatea de măsură aleasă.C%a este dimensiunea nscrisă pe desenul de e#ecuţie.'imensiunile, n general, pot fi de mai multe tipuri+1. D*me$&*+$ea $m*$al( notată cu N, este stabilită prin calcul şi are aceeaşi "aloare

pentru arbore şi alezaj n asamblarea considerată $fig. 2.1.%.= A)')e - denumire con"enţională a oricărei suprafeţe e#terioare, chiar dacă nu este

cilindrică $la montaj, piesa cuprinsă%.C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #



= Ale9a: - denumire con"enţională a oricărei suprafeţe interioare a unei piese, chiar dacă nueste cilindrică $la montaj, piesa cuprinzătoare%.

/*. 3.1. Re6)e9e$%a)ea -*me$&*+$*l);a'a%e)*l) * %le)a$7el) a ,a9+lale9a:el)5 ' ,a9+l a)')*l)

2. D*me$&*+$ea l*m*%( a-m*&*'*l( ma#imă sau minimă - reprezintă dimensiunile care aurolul de a asigura funcţionarea n condiţii bune a pieselor.

3. D*me$&*+$ea me-*e este semisuma dimensiunilor limită.4. D*me$&*+$ea e<e,%*>( este "aloarea obţinută prin prelucrare şi pusă n e"idenţă prin

măsurare.&on"enţional, se folosesc următoarele notaţii+

- litere mari pentru dimensiunile alezajelor; - litere mici pentru dimensiunile arborilor.*entru reprezentarea din figura 2.1.; piesele sunt considerate bune, dacă+

dmin ˂d ef d ˂ max ,

'min '˂ ef D˂ ma x

)n situaţia n care +a% d ef < d mi n sau 'ef ? 'ma#, piesa este rebut irecuperabil;

b% d ef > d mi n sau De{ < Dmi n , piesa este rebut recuperabil;c% d e f d med sau 'ef @ Dms d , atunci precizia este optimă.

A'a%e)ea reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea considerată $dmin, cAma#, def% Bidimensiunea nominală corespunzătoare şi se notează cu !, respecti" a"

8baterile sunt de două feluri+1. A'a%e)e l*m*%( $as- abatere superioară, ai # abatere inferioară% este diferenţa algebrică

dintre dimensiunile limită şi dimensiunea nominală.8plic!nd relaţiile de calcul pentru arbori n situaţia din figura 2.1 se obţin următoarele

relaţii+1% pentru alezaje+ ! s 'ma# - N ; 'ma#@ N $ ! s%

8 i @ 'min-=; 'ma#@= C 8 i ;

/% pentru arbori+ a s dma# - N ; dma# @ = C 8s;ai @ dmin-=; d mi nN $ ai"

2. A'a%e)e e<e,%*>( este diferenţa algebrică dintre dimensiunea efecti"ă şi dimensiuneanominală.

!ef Def #N% Def N $ !ef %

!ef d ef #N% d ef N $ aef %

'upă măsurare, putem ajunge la următoarele situaţii+- c!nd aef > as şi !ef < ! i, piesa este rebut recuperabil;- c!nd aef ? ai, şi !e f > ! s , piesa este rebut irecuperabil.

8baterile se reprezintă n raport cu linia zero $linie de referinţă, care reprezintădimensiunea nominală,=%.8baterile pot a"ea "alori poziti"e, negati"e sau zero.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?



Tle)a$7a este diferenţa dintre dimensiunea ma#imă şi dimensiunea minimă $diferenţadintre abaterea superioară şi abaterea inferioară%. oleranţa are totdeauna "alori poziti"e.

8plic!nd relaţiile de calcul pentru toleranţe n situaţia din figura 2.1., se obţinurmătoarele relaţii+

1) pentru alezaje+& @ 'ma# - 'min @ 'N $ ! s ( # ' N $ 8i% @8 s-8i

2) pentru arbori+

t@dma#-dmin@as-ai

C@m6+l -e %le)a$7( $fig. 2./.% este zona cuprinsă ntre cele două dimensiuni limită.

/*. 3.2. P9*7*$a)ea a'a%e)*l) * a %le)a$7el) <a7(-e -*me$&*+$ea $m*$al( 9e)

a ,a9+l ale9a:el)5 ' ,a9+l a)')*l)

3.3. P)e,*9*a -e 6)el+,)a)e. A'a%e)* &6e,*<*,e*recizia de prelucrare do"edeşte n ce măsură au fost respectate, n procesul de

prelucrare, indicaţiile pre"ăzute n desenul de e#ecuţie al unei piese.*recizia de prelucrare se referă la+ forma geometrică a piesei;

precizia dimensională; poziţiile reciproce ale suprafeţelor; calitatea suprafeţelor.*entru prelucrarea cu o precizie ridicată a organelor de maşini se cere, n primul r!nd, ca

maşinile-unelte la care se efectuează prelucrarea să poată asigura precizia corespunzătoare.:radul de precizie la care trebuie e#ecutate organele de maşini se stabileşte de către

constructor. *entru stabilirea preciziei, se iau n considerare+ ni"elul tehnic care se cere maşinii; condiţiile n care se construieşte;

asigurarea funcţionării pe o anumită durată de timp.)n ansamblul unei maşini, al unui utilaj sau al unei construcţii mecanice, piesele ocupăanumite poziţii determinate de rolul pe care l ndeplinesc n acesta. *oziţiile pot fi fi#e sau se

pot schimba, prin mişcări simple sau comple#e a unora n raport cu altele.8samblarea pieselor unei construcţii mecanice trebuie să se facă n aşa fel nc!t să se

asigure la acţiunea reciprocă poziţia pieselor n timpul funcţionării construcţiei.'acă "om considera o mbinare prin ajustaj, pentru a fi siguri de caracterul ajustajului,

trebuie să se indice gradul de precizie pentru prelucrare, ncă din faza de proiectare.*relucrarea mecanică a organului de maşină determină gradul de precizie a acestuia.'acă asamblarea se poate efectua fără a mai fi ne"oie de anumite lucrări de ajustare,

nseamnă că piesele au fost e#ecutate cu precizii dimensionale şi de formă ncadrate n limitelede toleranţă stabilite.




)n această situaţie, piesele se pot schimba sau se pot ntrebuinţa la asamblare, pentruoricare din ansamblurile fabricate. n aceste condiţii, nseamnă că piesele sunt interschimbabile.nterschimbabilitatea cere ca suprafeţele principale şi au#iliare ale pieselor să fie prelucrate cu

precizie, n limitele de toleranţă prescrise. *ractic, pot e#ista cazuri de piese cu precizie de prelucrare corespunzătoare unei interschimbabilităţi totale, parţiale sau limitate.

)ncadrarea ntr-una din aceste categorii de precizie de prelucrare este determinată decondiţiile economice.

A'a%e)* -e 6)el+,)a)e&alitatea unei piese prelucrate este determinată de o serie de factori geometrici, fizici,

mecanici etc.*recizia elementelor geometrice este determinată de precizia de prelucrare a piesei, prin

aceasta nţeleg!ndu-se gradul de corespondenţă a parametrilor geometrici ai piesei finite, nraport cu parametrii fi#aţi constructi", care sunt indicaţi n desen.

'iferenţele dintre aceşti parametri sunt abaterile de prelucrare. 8baterile se pot referi la+- dimensiuni;- forma geometrică $macrogeometria%;

- poziţia reciprocă a suprafeţelor;- calitatea suprafeţei $microgeometria%.A'a%e)* -*me$&*$ale'imensiunile determină mărimea, forma şi poziţia reciprocă a suprafeţelor corpurilor

geometrice, deci şi a pieselor care formează ansamblul unei construcţii mecanice. 8cest lucrueste generat de faptul că organele de maşini sunt combinaţii de diferite corpuri geometrice, caresunt limitate de suprafeţe plane, curbe sau oarecare.

'intre dimensiunile caracteristice unei piese, cea mai mare importanţă o au cele caredetermină poziţia şi funcţiunea piesei n cadrul maşinii.

)n aceasta categorie, se ncadrează următoarele+ dimensiunile elementelor lanţului cinematic al unei maşini $lungimea unui le"ier,diametrul unei roţi de transmisie etc%;

dimensiunile suprafeţelor principale şi au#iliare; dimensiunile determinate de sarcinile statice şi dinamice $diametru, grosime etc%.0 altă categorie este formată din dimensiunile au#iliare, folosite pentru poziţionarea

piesei pentru prelucrare şi dimensiunile libere.'in punct de "edere constructi", prezintă importanţă abaterile ce pot apărea la

dimensiunile care determină poziţia şi funcţiunea piesei n cadrul maşinii. 'in punct de "ederetehnologic,au importanţă erorile la dimensiunile au#iliare, deoarece prin ele se pot influenţaabaterile dimensiunilor de la poziţia şi funcţiunea piesei n cadrul maşinii. 'imensiunile liberenu au niciun fel de importanţă din punct de "edere tehnologic sau din punct de "edereconstructi".

*rin standarde de stat, sunt stabilite "alorile abaterilor dimensionale admisibile.A'a%e)* -e la <)ma eme%)*,(8baterile de la forma geometrică pot fi+

abateri referitoare la forma cilindrică a piesei; abateri care pro"in din diferenţa dintre razele de curbură dinacelaşi plan.

8ceste diferenţe determină o formă o"ală $fig. 2.2.% sau poligonală$fig. 2.3.%, n locul formei cilindrice dorite.




/*. 3.3. A'a%e)* -e la <)ma >al( /*. 3.4. A'a%e)* -e la <)ma6l*$al(

'e remarcat este faptul că aceste abateri nu sunt sesizate de multe ori la măsurători, dincauza simetriei lor. 'acă se folosesc aparate cu două puncte de contact $şublerul%, măsurarea seface numai după un diametru, dar aceste abateri nu pot fi detectate.

)valitatea se poate constata prin intermediul micrometrului.6orma poligonală se poate "erifica cu ajutorul unui ceas comparator, fi#!nd piesa ntre

"!rfuri sau pe o placă de trasat.5rorile pri"ind rectilinitatea generatoarei cilindrului fac ca piesa cilindrică să apară sub

forma+ con"e#ă $butoi% $fig. 2.4.%; conca"ă $mosor% $fig. 2.>.%; cu a#a curbă $fig. 2.D..%; cu forma conică $fig. 2.E.%.

6ig. 2.4. 8bateri de la forma 6ig. 2.>. 8bateri de la forma

cilindrului. &on"e#itate cilindrului. &onca"itate*entru piesele care au suprafeţele de asamblare plane, apar abateri n ceea ce pri"eşte

rectilinitatea şi planitatea. !baterile privind rectilinitatea se referă la profilul suprafeţei.

/*. 3.". De<)ma7*a ,+)'( a /*. 3.#. C$*,*%a%e ae* 6*e&e*

*rofilul suprafeţei rezultă din intersecţia suprafeţei prelucrate cu un plan ideal, perpendicular pe ea. 5roarea de rectilinitate se referă la toată lungimea liniei de intersecţie sau pe o anumită lungime a ei.

!baterea de la planitate se defineşte ca o abatere de la rectilinitate, n toate direcţiilesuprafeţei prelucrate.

A'a%e)* -e la 69*7*a )e,*6),( a &+6)a<e7el)*recizia poziţiei reciproce a suprafeţelor ce limitează o piesă este determinată de

mărimea abaterilor care apar.8baterile de la poziţia reciprocă a suprafeţelor se referă la+

coa#ialitate; bătaie radială; bătaie frontală;




neparalelism; abatere de la poziţia a#elor; perpendicularitate.

!baterea de coaxialitate se referă la abaterea care e#istă ntre a#ele a două găuri $fig. 2.F., a%sau a două suprafeţe cilindrice $fig. 2.F., b%.

/*. 3.?. A'a%e)* -e la ,a*al*%a%e *ătaia radială se referă la diferenţele dintre distanţele de la suprafaţa prelucrată a

piesei, la a#ă. (e consideră de acelaşi fel şi coa#ialitatea abaterilor de formă $fig. 2.1G.%.

/*. 3.1. B(%a*a )a-*al( *ătaia frontală se referă la diferenţele dintre distanţele suprafeţei frontale a piesei p!na

la un plan perpendicular pe a#ă, măsurate paralel cu a#a $fig. 2.11.%.

6ig. 2.11. Hătaia frontală !baterile privind paralelismul sunt caracterizate prin diferenţa dintre dimensiuniledistanţelor de la o a#ă la alta, de la o a#ă la o suprafaţă sau distanţa dintre două suprafeţe $fig.2.1/.%.

/*. 3.12. A'a%e)* -e la 6a)alel*&m




+rorile privind perpendicularitatea se referă la abaterile de la unghiul drept, format dedouă suprafeţe plane $fig. 2.12., a% sau de două a#e $fig. 2.12., b.%.

/*. 3.13. A'a%e)* -e la 6e)6e$-*,+la)*%a%e

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09

=ume i *renume 5le"Ș &lasa 'ata

8*9&8 Ț

1. :radul de asemănare a piesei sau a produsului realizat faţă de piesaAprodusul proiectat se numeşte+

a) rugozitate;

b) precizie dimensională;c) precizia prelucrării;




d) precizia formei geometrice./. Mărimea care e#primă "aloarea numerică a unei lungimi, n

unitatea de măsură aleasă, se numeşte+a) planitate;b) precizie dimensională;

c) precizie de prelucrare;d) dimensiune.2. 'enumirea con"enţională a unei suprafeţe e#terioare a unei piese,

chiar dacă ea nu este cilindrică, este+a%alezaj;b) arbore;c) suprafaţă prelucrată;

d) bucşă.3. 'enumirea con"enţională a unei suprafeţe interioare a unei piese,chiar dacă ea nu este cilindrică, este+

a) arbore;b) piesă internă;c ) alezaj;d) bucşă.4. 'imensiunea care are rolul de a asigura funcţionarea n condiţii

bune a pieselor se numeşte+a) dimensiune efecti"ă;b) dimensiune medie;c) dimensiune limită admisibilă;d) abatere.>. 'imensiunea notată cu N n teoria preciziei prelucrării, care este

stabilită prin calcul şi care are aceeaşi "aloare pentru arbore şi alezaj se

numeşte+a) dimensiune nominală;b) dimensiune limită;c) lungime;d) precizie dimensională.". Ialoarea dimensională obţinută prin prelucrare reprezintă+a) dimensiunea limită;

b) dimensiunea nominală;c) dimensiunea efecti"ă;




d) abatere.E. 'iferenţa dintre "aloarea ma#imă şi cea minimă a unei dimensiuni

se numeşte+a) toleranţă;b) abatere efecti"ă;

c) abatere limită;d) precizie dimensională.?. 'istanţa ma#imă dintre profilul efecti" şi dreapta adiacentă la

acesta se numeşte+a) planitate;b) rectilinitate;c) abatere de la rectilinitate;

d) diferenţă de ni"el.ealizează pentru ortofoliul elevului o schemă recapitulati"ă pentru tipurile de abateri specifice.

3. METODE DE ASAMBLARE*roiectarea procesului tehnologic de asamblare este legată de cunoaşterea unor elementenumite generic Jdate iniţialeK, care se referă la+

1% documentaţia tehnică de bază;/% caracterul producţiei şi mărimea lotului;2% desenul de e#ecuţie a semifabricatului;3% echipamentul tehnic disponibil;4% ni"elul de calificare a cadrelor;>% alte condiţii de lucru.

4.1.Te0$l*a )eal*9()** &+'a$&am'l+)*l)(uccesiunea de realizare a unui proces de asamblare este următoarea+ alegerea pieselor;

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 1!



controlul pieselor n "ederea stabilirii corespondenţei dimensionale şi de calitate; transportul pieselor la locul de asamblare; pregătirea pentru asamblare; asamblarea iniţială şi "erificarea acestei asamblări; asamblarea finală; reglarea ansamblului şi efectuarea probei de funcţionare.0peraţiile de alegere şi de "erificare a pieselor se aplică, n general, n cazul seriei mici

sau al producţiei de unicate, deoarece la aceste ansambluri nu se aplică principiulinterschimbabilităţii.

*regătirea pieselor pentru asamblare necesită realizarea unei serii de operaţii, cum ar fi+retuşarea, răzuirea, rodarea, lepuirea, lustruirea, găurirea, fileta-rea, spălarea etc.8samblarea propriu-zisă se poate realiza manual sau mecanizat, folosindu-se sau nu o serie dedispoziti"e sau scule.

4.2. T*6+)* -e 6),e&e -e 6)-+,7*e9a asamblare, se deosebesc trei tipuri de procese de producţie+ producţie indi"iduală;

producţie de masă. &aracteristicile tipurilor de producţie sunt prezentate n tabelul 3.1+Ta'el+l 4.1.

4.3. P)*e,%a)ea 6),e&+l+* -e a&am'la)e)n proiectarea procesului de asamblare sunt luate n considerare următoarele date

iniţiale+ programul de producţie; termenele de li"rare; condiţiile tehnice de realizare; precizia şi rigiditatea produsului; condiţii tehnice speciale necesare procesului de asamblare.*entru nceperea unui proces tehnologic de asamblare, sunt necesare+ ntocmirea schemei de asamblare şi de succesiune a operaţiilor şi a fazelor de

montare;

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 1"



alegerea procedeului de asamblare, n funcţie de condiţiile tehnice e#istente, programul de producţie, termenele de li"rare, precizia lanţului de dimensiuni, caracteristicile şicomple#itatea componentelor;

stabilirea sculelor, a dispoziti"elor şi a instrumentelor de măsurat; stabilirea schemei de control şi a condiţiilor de recepţie; stabilirea condiţiilor de rodaj a produsului.8samblările mecanice sunt de două tipuri+ staţionară şi mobilă.

A&am'la)ea &%a *$a)(ț

*rin acest procedeu, montarea ansamblului se realizează la acelaşi loc de muncă, de cătreo singură echipă de muncitori. Muncitorii folosesc setul de scule, dispoziti"e şi "erificatoare cucare a fost dotat locul de muncă.

)n această situaţie, asamblarea se realizează ntr-o singură operaţie concentrată, iar piesade bază părăseşte locul de muncă numai n faza de produs finit.'atorită imobilităţii produsului pe parcursul asamblării, precizia de montare este mai

bine asigurată. 8cest mod de montaj este recomandat n special n situaţia n care piesa de bazănu este suficient de rigidă pentru a se e"ita deformaţiile elastice sau permanente. n"estiţiile

pentru instalaţii speciale de transport sunt e"itate.)n tabelul 3./. sunt prezentate a"antajele, deza"antajele şi tipurile de asamblări staţionare.

*entru a se realiza o durată uniformă de montare, la fiecare loc de muncă se combină /-2operaţii diferenţiate, care pot fi e#ecutate de aceeaşi echipă. *rin această metodă, creşte

producti"itatea muncii, scade spaţiul necesar asamblării şi se permite un control eficace alcalităţii şi al ritmului cu care este efectuată fiecare operaţie.Ta'el+l 4.2.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 1#



A&am'la)ea m'*l(8samblarea mobilă se aplică la producţia de serie mare şi de masă. 5ste caracterizată

prin faptul că asamblarea se e#ecută pe etape, la mai multe locuri de muncă, piesele şisubansamblurile deplas!ndu-se de la un post la altul, cu ajutorul benzilor transportatoare de

cărucioare etc.9a acest tip de asamblare, la fiecare loc de muncă se e#ecută una sau mai multe operaţii.0peraţiile realizate la un loc de muncă se repetă şi, de aceea, muncitorii se specializează doar noperaţiile pe care le e#ecută. 9ocul de muncă este dotat cu sculele şi cu dispoziti"ele strictnecesare operaţiilor e#ecutate.

!samblarea mobilă cu ritm liber se aplică la producţia indi"iduală sau cea de seriemică, n special pentru operaţii de ajustare sau de reglare. n acest caz, produsul este deplasatintermitent, cu mijloace mecanizate sau cu mijloace manuale, de la un loc de muncă la altul.*entru asamblare, se folosesc dispoziti"e speciale, atunci c!nd acest lucru este absolut necesar.

*iesele care intră n ansamblu trebuie prelucrate cu atenţie, din punctul de "edere al precizieidimensionale, pentru a nu ngreuna ajustarea şi reglarea.8cest tip de asamblare este dificil de proiectat din punctul de "edere al ncărcării

posturilor de lucru. 0peraţiile complicate de asamblare care nu se pot integra n circuit fără astrangula producţia "or fi e#ecutate separat.

8ceastă metodă permite selecţionarea muncitorilor după comple#itatea şi importanţalucrărilor, iar producti"itatea creşte datorită angrenării succesi"e n efectuarea operaţiilor.

!samblarea mobilă cu ritm impus este considerată metoda cea mai perfecţionată deasamblare. 5a are o producti"itate ridicată, nlătură timpii morţi pentru deplasarea sculelor şi adispoziti"elor şi reduce costurile.

*iesele şi subansamblurile se deplasează prin faţa posturilor de lucru cu o "itezădeterminată, continuu sau intermitent.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 1?



*entru transport, se folosesc n general benzi transportoare, cărucioare suspendate pemonoşine, cabluri sau dispoziti"e speciale, de transport mecanizat.

4.4. Me%-e -e a&am'la)e*entru realizarea preciziei prescrise de proiect referitoare la poziţiile reciproce ale

pieselor şi ale sub-ansamblurilor, se poate folosi una din metodele de asamblare din schemaalăturată+

*entru alegerea metodei de asamblare, se ţine seama de caracterul producţiei, dar şi de

organizarea acesteia.

4.4.1. Me%-a *$%e)&,0*m'a'*l*%(7** %%ale8sigură mbinarea componentelor, fără să fie necesară o prelucrare sau o ajustare

suplimentară. 9a această metodă de asamblare, piesele nu sunt selecţionate, deoarece jocul saustr!ngerea rezultă direct după asamblare, n toleranţele prescrise.

Metoda se aplică la producţia de serie mare şi de masă, deoarece precizia creşte, caurmare a aplicării unor metode de prelucrare precise şi a dotării cu scule, dispoziti"e şi"erificatoare corespunzătoare.

5lementul de bază care intră n calcul la această metodă este toleranţa totală. *entru a fi

ndeplinită condiţia interschimbabilităţii totale, trebuie să fie ndeplinite următoarele condiţii+a) Ialoarea toleranţei elementului de nchidere trebuie să fie egală cu suma mărimilor

toleranţelor celorlalte elemente ale lanţului de dimensiuni, suma fiind considerată n "aloareabsolută.

b) *iesele care fac parte din acelaşi lanţ de dimensiuni sunt e#ecutate n limitele acestor toleranţe.

Metoda interschimbabilităţii totale se recomandă n următoarele cazuri+ c!nd se cere o precizie mare, la un număr mic de elemente; c!nd ansamblul conţine un nu măr mare de elemente, dar cu o precizie scăzută.

A"anta#ele acestei metode de asamblare sunt următoarele+ este o metodă simplă şi economică, deoarece nu sunt necesare operaţii de sortare şi deajustare a pieselor;

la asamblare, pot fi folosiţi muncitori cu calificare relati" redusă; e#istă posibilitatea nlocuirii rapide a pieselor uzate sau deteriorate, at!t n timpul

asamblării, c!t şi n timpul e#ploatării; lucrările de normare sunt mult simplificate,

e#ist!nd posibilitatea introducerii unor norme tehnice precise pentru asamblare; prin aplicarea acestei metode, creşte mult producti"itatea muncii, deci scade costul

produselor. $e%a"anta#ele metodei sunt+




metoda nu poate fi folosită la asamblarea pieselor de dimensiuni mici, atunci c!ndeste necesară respectarea unor toleranţe foarte precise;

prin această metodă nu se pot obţine ansambluri de precizie ridicată; asamblarea unor piese este dificilă din cauza formei complicate.4.4.2. Me%-a *$%e)&,0*m'a'*l*%(7** 6a)7*ale8sigură precizia de nchidere numai pentru o parte a elementelor lanţului de dimensiuni,

fără să e#iste o sortare sau o ajustare prealabilă. *relucrarea pieselor pentru acest tip de

asamblare se face n toleranţe foarte largi, ceea ce face ca metoda să fie foarte economică.Metoda se aplică la producţia de serie, iar elementele de nchidere ce răm!n n afara

preciziei prescrise sunt ajustate sau se reglează cu compensatoare.4.4.3. Me%-a &)%()** 6*e&el)*ermite e#ecutarea pieselor n toleranţe largi. *recizia necesară este obţinută prin

sortarea pieselor după dimensiunile efecti"e, n mai multe grupe, cu toleranţe restr!nse. 'inaceastă cauză, piesele cuprinse ntr-o grupă "or a"ea abateri mai mici dec!t cele care au fost

prescrise.9a această metodă, factorul principal l reprezintă sortarea pieselor , care se poate

realiza prin următoarele metode+a% metoda sortării indi"iduale; b% metoda sortării pe grupe;c% metoda sortării combinate.a) metoda sortării indi"iduale constă n alegerea piesei cuprinse, după alegerea piesei

cuprinzătoare, deci dimensiunile piesei alese se "or ncadra n dimensiuni limită stabilite.*utem spune că la această metodă se alege o piesă şi apoi, lu!ndu-se ca bază mărimeaajustajului pentru o mbinare dată, se alege cea de-a doua piesă.

8ceastă metodă prezintă deza"antajul stabilirii dimensiunilor pieselor la montaj.

b) metoda sortării e grue se aplică atunci c!nd piesele asamblate sunt prelucrate ntoleranţe largi, dar mbinarea se face cu jocuri sau cu str!ngeri limitate. 8ceastă metodă se poate aplica la producţia indi"iduală sau de serie mică. (ortarea pieselor se face cu ajutorulcalibrelor sau a dispoziti"elor limitati"e. &!nd metoda se aplică la serie mare sau de masă,sortarea pieselor se face cu ajutorul automatelor de sortare.

(elecţia pieselor cu ajutorul automatelor este indicată datorită preciziei dimensionalefoarte mari $de ordinul micrometrilor%, dar şi datorită producti"ităţii crescute.8"antajele metodei constau n e"itarea jocurilor sau a str!ngerilor la limitele inferioare, iar cadeza"antaje, menţionăm+ majorarea preţului, datorită sortării pieselor, precum şi limitareainterschimbabilităţii.

c) metoda sortării combinate constă n alegerea pieselor prin metoda sortăriiindi"iduale, după sortarea pe grupe.

4.4.4. Me%-a -e a&am'la)e -+6( 6)*$,*6*+l )el()***ermite obţinerea preciziei prescrise, prin introducerea n construcţia mecanismelor a

unor compensatoare ce permit "ariaţia dimensiunilor unui element al asamblării.8cest lucru se poate realiza n două moduri, şi anume+

- prin introducerea unor piese n lanţul de dimensiuni $inele, rondele, adaosuri etc%;- prin schimbarea poziţiei unei piese $deplasare, rotire etc%.Metoda prezintă a"anta#ul că se poate obţine orice precizie la elementul de nchidere şi se

elimină lucrările de ajustare la asamblare.4.4.. Me%-a -e a&am'la)e -+6( 6)*$,*6*+l a:+&%am




&onstă n ajustarea pieselor n momentul montării, cu scopul modificării dimensiunilor şial aducerii lor la o "aloare dinainte stabilită. (e aplică la producţia indi"iduală.

*iesele folosite la acest tip de montaj trebuie să ndeplinească următoarele condiţii+ să aibă un adaos de prelucrare suficient de mare pentru a permite compensarea prin

ajustare; piesele-pereche din lanţul de dimensiuni să fie prelucrate n limitele prescrise. Metoda

permite prelucrarea pieselor n condiţii a"antajoase economic, dar necesită muncitori cu

calificare naltă la montaj şi un "olum mare de muncă, din cauza prelucrărilor manuale.

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 Ț

ăspunde următoarelor cerinţe.

1. *recizează c!te tipuri de producţie e#istă şi caracterizează-le./. *rezintă asemănările şi deosebirile dintre tipurile de producţie.




2. &aracterizează asamblarea staţionară.3. &aracterizează asamblarea mobilă.4. 5numera şi caracterizează metodele de asamblare.>. &ompletează n tabelul următor caracteristicile elementelor de

asamblare studiate+

D. ealizează schema recapitulati"ă a tipurilor de procese de producţie şi ncadrează procesul de producţie din atelierul şcoală.

4. PREGĂTIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE&ondiţia cea mai importantă care trebuie a"ută n "edere la montajul pieselor este ca acestea

să fie curate. 'e aceea, naintea asamblării, se nlătură de pe piese praful, aşchiile metalicemărunte, pulberile abrazi"e, precum şi resturile rămase după ştergerea pieselor. 9a montajulmecanismelor de precizie, aceste măsuri trebuie riguros respectate.

*ătrunderea impurităţilor n canale, n lichidele de ungere, pe l!ngă piesele n mişcare poateduce la ngreunarea sau chiar griparea mişcării.

)nainte de asamblare, se e#ecută+ curăţarea pieselor; ajustarea pieselor.




.1. C+)(7a)ea 6*e&el)&urăţarea pieselor se poate face prin operaţiile prezentate n continuare.a) -urăţarea propriu # zisă a pieselor constă n ndepărtarea impurităţilor şi a urmelor

de "opsea de pe suprafeţe. 0peraţia se e#ecută cu ajutorul unor pensule, cu mijloace abrazi"esau cu c!rpe moi.

b) .pălarea pieselor se e#ecută n scopul ndepărtării impurităţilor rămase n urmacurăţării.

*entru producţia indi"iduală, spălarea se face manual n băi de petrol lampant, benzină,alcool sau cu apă fierbinte şi sodă.

9a producţia de serie mare, spălarea se e#ecută mecanizat, utilajele respecti"e fiind pre"ăzute şi cu dispoziti"e de uscare.

c) .uflarea pieselor se realizează cu aer comprimat, a"!nd presiunea de 2-> bar. 8erulfolosit trebuie să fie perfect uscat şi ncălzit pentru a grăbi procesul de uscare după spălare. 'easemenea, el trebuie să aibă şi o presiune c!t mai mare, pentru a putea ndepărta corpurilestrăine din locurile greu accesibile.

ot prin această operaţie, sunt "erificate canalele de ungere greu accesibile prin alte

metode sau greu accesibile n timpul operaţiilor de montaj, pentru uşurarea acestora.0rganele de maşini ce trebuie supuse operaţiilor de montaj au ne"oie uneori de ajustare.8justarea constă n+ teşirea muchiilor ascuţite; netezirea suprafeţelor, pentru corectarea rugozităţii; e#ecutarea de găuri de montaj; corectarea găurilor; centrarea găurilor etc.

8justarea pieselor se realizează printr-o succesiune de operaţii, şi anume+ retuşarea, răzuirea,

rodarea, găurirea, alezarea, suprafinisarea $lepuirea, honuirea, lustruirea%, filetarea manuală,lamarea, ndoirea, spălarea pieselor..2. A:+&%a)ea 6*e&el)Re%+a)ea5ste o operaţie de ajustare, care se realizează cu o sculă metalică, pentru adaptarea piesei

n lanţul de dimensiuni sau pentru retuşarea suprafeţei. 0peraţia mai este folosită şi pentrundepărtarea rupturilor, ba"urilor sau a neregularităţilor.

0peraţia se e#ecută manual sau mecanizat, cu ajutorul unor truse de pile. 8daosul de prelucrare la această operaţie poate fi de+ G,2 mm, G,4 mm, iar pentru finisare de G,1 mm.etuşarea mecanizată se face cu aparate de pilit acţionate electric sau pneumatic $fig. 4.1.%.

6ig. 4.1. D*&69*%*> -e 6*l*% me,a$*, ,+ -*<e)*%e <)me -e 6*le

ugozitatea suprafeţelor obţinută prin această prelucrare este de 1/,4 mm - >,2 mm.R(9+*)ea




5ste operaţia de ajustare folosită la piesele confecţionate din fontă cenuşie şi din aliajeneferoase, care au duritatea relati" redusă şi produc aşchii care se rup.0peraţia se poate e#ecuta manual sau mecanizat, cu scule numite răzuitoare. *entru

suprafeţele plane, se folosesc răzuitoare plane $fig. 4./., a%, iar pentru suprafeţele curbe,răzuitoare curbe $fig. 4./., b%.

/*. .2. R(9+*%a)e ma$+ale*entru fabricaţia de serie se folosesc răzuitoare mecanice $fig. 4.2%.

/*. .3. R(9+*%) me,a$*,0peraţiile de răzuire se aplică, n general, pentru suprafeţele plan-acti"e $ghidaje% sau

pentru suprafeţele cilindrice $cuzineţi%.&alitatea operaţiei de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon, numite plăci de

tuşat. 8cestea au o suprafaţă de control cu rugozitate superioară sau cel puţin egală cu cea caretrebuie obţinută prin răzuire.

*entru realizarea controlului, suprafaţa etalon se acoperă cu un strat de "opsea specială,apoi această suprafaţă este pusă n contact cu suprafaţa ce trebuie "erificată. *iesa etalon esteapoi apăsată puţin şi rotită n diferite direcţii, pe piesa de "erificat. 'upă ndepărtare, se obser"ă

că proeminenţele care au "enit n contact cu "opseaua sunt colorate, indic!nd astfel locurileunde mai este necesară operaţia de răzuire.

Iopseaua folosită poate fi miniu de plumb, albastru de *rusia, indigo sau negru de fum,diluate n ulei.

&alitatea operaţiei este apreciată cu ajutorul unui etalon confecţionat din tablă subţire, ncare s-au practicat ferestre cu secţiunea /4 # /4 mm. =umărul de pete găsite n cuprinsul uneiferestre indică gradul de netezime al suprafeţei.

*entru o suprafaţă care asigură etanşarea, suprafaţa trebuie să aibă 14-/G pete, iar lalagăre ntre 1G-1E pete.

R-a)ea5ste operaţia prin care două suprafeţe metalice sunt netezite simultan. (uprafeţele sunt

conjugate şi operaţia are scopul mbunătăţirii contactului dintre ele. 0peraţia se e#ecutăfolosind pulberi sau paste abrazi"e. (e aplică pentru+ supapa şi scaunul supapei, "entile,robinete, ghidaje pentru maşini-unelte sau angrenaje.

0peraţia se poate e#ecuta manual sau mecanizat. 'in punctul de "edere al poziţieisuprafeţelor pereche care se rodează, poate fi de două tipuri+

a) rodare reciprocă $fig. 4.3.%, c!nd cele două suprafeţe supuse prelucrării sunt n

contact una cu cealaltă n timpul prelucrării, caz n care ntre cele două suprafeţe se găseşte pastă abrazi"ă.




b) rodare individuală $fig. 4.4.%. 9a acest procedeu, fiecare suprafaţă se rodeazăseparat, cu ajutorul dispoziti"ului de rodare. ntre suprafaţa dispoziti"ului şi suprafaţa de rodat,se ntinde o pastă abrazi"ă.

*rin operaţia de rodare, se obţin suprafeţe a căror rugozitate este de 1,> mm, G,E mm şiG,3 mm.

/*. .4. R-a)ea )e,*6),(

/*. .. R-a)ea *$-*>*-+al(G(+)*)ea(e e#ecută n timpul asamblării, atunci c!nd+ datorită poziţiei găurii, această operaţie nu poate fi realizată n timpul prelucrărilor

mecanice; sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeaşi a#ă; sunt realizate găuri de corecţie pentru poziţionare sau pentru aspect;

găurile au dimensiuni foarte mici şi necesită apoi operaţii de ajustare sau de filetare.0peraţia se poate e#ecuta cu maşini de găurit portabile electrice sau pneumatice pentru găuria"!nd diametre de 1-/G mm sau pe maşini de găurit de masă sau cu coloană.

Le6+*)ea5ste o operaţie de finisare mecanică sau mecano-chimică, n urma căreia se obţine o

mbunătăţire substanţială a calităţii suprafeţelor; finisarea poate fi plană sau rotundă. Mărimeaa"ansului de prelucrare la această operaţie nu depăşeşte 1G Lm.

8rborele principal e#ecută o mişcare de rotaţie şi una de translaţie, n lungul a#eicilindrului piesei.

*iesa şi scula se fi#ează n dispoziti"e oscilante, n "ederea asigurării coa#ialităţii lor.H$+*)ea5ste o operaţie de netezire a alezajelor cilindrice, cu ajutorul unor bare abrazi"e, montate

pe un cap special e#tensibil $hon%. 8rborele principal asigură honului o mişcare de rotaţie şi unade translaţie, n lungul a#ei alezajului prelucrat.

<onuirea nlătură şi abaterile macrogeometrice ale suprafeţei prelucrate; n acest caz,honuirea se e#ecută n mai multe treceri.

Mişcarea de translaţie alternati"ă este realizată cu un motor hidraulic rectiliniu.L+&%)+*)ea

5ste un procedeu de micronetezire, cu bare abrazi"e cu granulaţie foarte fină, caree#ecută o mişcare oscilatorie de translaţie, cu amplitudini de 1,4-> mm şi cu frec"enţe mari; n




acelaşi timp, barele abrazi"e e#ecută o mişcare de a"ans a#ial, iar piesa, o mişcare de a"anscircular.

Ale9a)ea(e e#ecută manual, folosind alezor fi# sau reglabil. 8daosul de prelucrare ndepărtat la aceastăoperaţie este de G,/-G,4 mm şi se realizează la una sau la două treceri.

/*le%a)ea ma$+al(5ste una din operaţiile frec"ent nt!lnite la asamblare şi este realizată pentru scopuri

secundare. 0peraţia constă n filetarea cu filiere sau cu tarozi $garnitură de trei tarozi% dedegroşare, de finisare şi de calibrare.

*entru filetele e#terioare, operaţia se realizează cu ajutorul filierelor. (e folosesc, nfuncţie de specificaţiile de pe desenul de e#ecutare, filiere de degroşare, de finisare şi calibrare.

Lama)ea5ste operaţia de prelucrare mecanică, prin care se obţine o suprafaţă plană,

perpendiculară pe a#a unui alezaj. (e mai poate aplica pentru ndepărtarea ba"u-rilor rămasedupă filetare $fig. 4.>.%.

/*. .!. S,0ema lam()**0peraţia se poate e#ecuta manual sau mecanizat şi are drept scop poziţionarea corectă a

piuliţei. *erpendicularitatea dintre a#a găurii şi suprafaţa lamată este realizată cu ajutorul unuicep de ghidare.

$-*)ea

(e aplică, n general, pentru ţe"i. 0peraţia se poate e#ecuta la rece pentru diametre maimici de E mm şi rază mare de curbură, după ce acestea au fost umplute cu sac!z topit sau cunisip fin, uscat şi bine ndesat n ţea"a. nainte de ndoire, ţe"ile de cupru sunt ncălzite la 4GG->GG & şi apoi sunt răcite n apă pentru nmuiere.

0peraţia se e#ecută manual, folosind dispoziti"e de ndoit ţe"i, pentru producţiaindi"iduală, şi cu ajutorul maşinilor de ndoit ţe"i, pentru producţia de serie.

S6(la)ea 6*e&el)0peraţia se e#ecută nainte de asamblare, n scopul ndepărtării piliturii, aşchiilor,

materialelor abrazi"e şi uleiurilor depuse n timpul operaţiilor de ajustare.

(pălarea se poate realiza manual sau mecanizat. 9ichidele de spălare recomandate sunt+ benzina, petrolul rafinat sau apa.Maşinile de spălat pot fi+ cu tambur $fig. 4.D.%; cu transportor cu rachetă $fig. 4.E.%; cu bandă transportoare $fig. 4-F.%.




6ig. 4.E. Ma ină de spălat cu tambur ș

/*. .?. Ma*$( -e &6(la% ,+ %)a$&6)%) ,+ )a,0e%(

/*. .1. Ma*$( -e &6(la% ,+ 'a$-( %)a$&6)%a)e)n atelierele care nu dispun de maşini de spălat, se folosesc pistoale de stropit. 8cestea

folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu E N tetra-clorură de carbon, D,4 Ntricloretilena, cu scopul reducerii inflamabilităţii benzinei.

*entru piese cu configuraţie complicată, se folosesc instalaţii cu ultrasunete. *rincipiul defuncţionare constă n producerea n băile de spălare a oscilaţiilor mecanice cu frec"enţă ridicată$1E-/1 O<z%, care duc la ndepărtarea impurităţilor.

'upă spălare, piesele sunt uscate cu aer comprimat.

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 Ț

ăspunde următoarelor cerinţe.C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ 2#



1. 5#plică ce este curăţarea pieselor şi arată cum se poate realiza./. &aracterizează pe scurt operaţiile de pregătire necesare n "ederea

montajului.2. &ompletează tabelul următor+

>. 8(8MH9P =5'5M0=8H95!.1. P)e9e$%a)ea e$e)al( a a&am'l()*l) $e-em$%a'*leA&am'la)ea me,a$*,( este reprezentată de legătura realizată ntre două sau mai multe

piese, n scopul realizării unui subansamblu sau a unei blocări.8samblările nedemontabile pot fi+1) asamblări directe;2) asamblări indirecte.8samblările directe realizează direct legătura dintre piesele componente. 8ceste asamblări

pot fi realizate prin+ sudare, poansonare, ştemuire, ndoire, crestare, str!ngere.




8samblările indirecte realizează legătura dintre elementele componente prin intermediulunor piese sau substanţe. *rintre acestea, enumerăm+ asamblări prin sudare, asamblări prinnituire, asamblări prin lipire.

8samblările nedemontabile sunt asamblările pentru a căror desfacere este necesarădistrugerea parţială sau totală a organului de asamblare sau a pieselor componente.

)n cazul acestor asamblări, piesele nu mai au posibilitatea mişcării relati"e unele n raport cualtele.

8ceste asamblări au ca a"anta#e& costurile scăzute, simplitatea operaţiilortehnologice,formaconstructi"ă şi gabaritul redus.

!.2. A&am'l()* 6)*$ 6)e&a)e

A&am'la)ea 6)*$ 6)e&a)e se obţine prin presarea a două piese, astfel nc!t ntre acestea săapară forţe de str!ngere care să ducă la blocarea mişcării lor relati"e. 8samblarea prin presarese poate realiza+ fie prin ncălzire sau răcire, fie prin deformare.

Metoda prezintă a"antajele şi deza"antajele cuprinse n schema alăturată.8samblarea se poate face+ prin presare trans"ersală sau prin presare longitudinală.

mbinările prin presare se e#ecută n scopul asigurării transmiterii unui cuplu / t care solicitămbinarea.

*entru ca mbinarea să corespundă din punct de puţin egal cu momentul transmis deasamblare, "edere mecanic, este necesar ca momentul la care trebuie să reziste mbinarea, /p

să fie mai mare sau cel prin ncălzire sau răcire şi asamblări prin deformare.8samblările prin presare se clasifică n+ asamblări prin ncălzire sau răcire i asamblăriș

prin deformare.

>./.1. A&am'l()* 6)*$ 8$,(l9*)e &a+ )(,*)eA&am'la)ea 6)*$ 8$,(l9*)e se e#ecută prin ncălzirea piesei cuprinzătoare, ceea ce permite introducerea uşoară a piesei cuprinse n alezajul său, datorită fenomenuluide dilatare. 'upă ce ansamblul este răcit, este realizată str!ngerea

prescrisă.(chema asamblării este prezentată n figura >.1.

/*. !.1. A&am'la)ea 6)*$ 8$,(l9*)e

'upă prelucrare la temperatura mediului ambiant, diametrul piesei interioare, d0 este mai

mare dec!t diametrul găurii, d" 'upă ncălzirea piesei găurite, diametrul acesteia de"ine mai




mare dec!t diametrul arborelui şi montajul de"ine posibil. 9a răcire, datorită contracţiei, piesae#terioară "a str!nge piesa de diametru mai mic.

0peraţia poartă denumirea de <)e%a)e şi este folosită la montajul bandajului roţilor, la"agoanele de cale ferată.

emperatura la care este ncălzită piesa cuprinzătoare este dată de relaţia+t t d $ t a $ t s 12-3,unde+

t d # temperatura necesară dilatării alezajului, pentru a obţine o anumită str!ngere, (;t a - temperatura mediului n care se lucrează;ts - temperatura de siguranţă.(e ţine seama că piesa se răceşte n timpul transportului de la locul de ncălzire la locul

de asamblare.Ialorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termică liniară a sunt următoarele+

ncălzirea pieselor se face n baie de apă, ulei mineral sau ulei de ricin. Haia $fig. >./.% este pre"ăzută cu o plasă de s!rmă, pentru ca piesele ncălzite să nu intre n contact cu fundul băiisau cu elementele de ncălzire.

/*. !.2. Ba*e 6e$%)+ 8$,(l9*)ea 6*e&el)

)n unele situaţii, este mai con"enabil cancălzirea pieselor să se facă folosind rezistenţe electrice sau prin inducţie $fig. >.2.%.

/*. !.3. $,(l9*)ea ele,%)*,( a 6*e&el) 6e$%)+ <)e%a)e 1 'a*e me%al*,(5 2 6*e&( 8$,(l9*%(5 3 )e9*&%e$7e ele,%)*,e5

4 &+6)%5 *$-+,%).

Asamblarea prin răcirea piesei interioare se aplică atunci c!nd piesa cuprinzătoare este

"oluminoasă sau c!nd are o configuraţie mai comple#ă. n aceste situaţii, montajul se realizeazăn instalaţii speciale, prin răcirea piesei.

6enomenul care stă la baza procedeului este contracţia piesei, produsă odată cu scădereatemperaturii. (chema de montaj este prezentată n figura >.3. /*. !.4. M$%a:+l 6*e&el) 6)*$ )(,*)e

ăcirea pieselor se realizează n instalaţii de răcire $fig. >.4.%.

/*. !.. I$&%ala7** -e )(,*)ea ,+ 9(6a-( ,a)'$*,(5 ' ,+ ae) l*,0*-

Sem$*<*,a7**le $%a7**l) 1 ,)6+l *$&%ala7*e*5 2; a 9(6a-(,a)'$*,(5 ' ae) l*,0*-5 3 6*e&(5 4 *$,*$%a 6*e&e*.




*entru calculul temperaturii de răcire, se folosesc aceleaşi relaţii ca la ncălzirea pieselor,cu deosebirea că "aloarea coeficientului de contracţie la răcire ar se e#trage din tabelul următor+

*entru răcire, se pot folosi următoarele substanţe sau amestecuri+ gheaţă cu clorură de sodiu, pentru temperaturi de p!nă la -1G &; zăpadă carbonică, pentru temperaturi de p!nă la -DG &; o#igen sau azot lichid, pentru temperaturi de p!nă la-1EG ...-1FG&.M(&+)*le -e 6)%e,7*a m+$,** la această metodă de asamblare necesită atenţie deosebită.*rintre acestea, enumerăm+ piesele "or fi atent curăţate de urme de ulei, deoarece contactul cu o#igenul produce

a-prinderea uleiului; mane"rarea se "a face cu mare atenţie, deoarece contactul direct cu pielea pro"oacă

leziuni gra"e; transportul şi mane"rarea buteliilor de azot şi o#igen lichid se "or face cu grijă, pentru

e"itarea pericolului de e#plozii.!.2.2. A&am'l()* 6)*$ -e<)ma)e*iesele care se asamblează prin deformare trebuie să ndeplinească condiţia de a fi

deformabile n zona de asamblare.

A&am'l()* 6)*$ ma$-)*$a)e(e realizează prin lărgirea radială a piesei cuprinse $a arborelui% sau prin comprimarea

piesei cuprinzătoare.(unt folosite atunci c!nd este necesar să se asigure o bună etanşare ntre piesele mbinate.0peraţia se realizează folosind dispoziti"e şi scule specializate $fig. >.>%.

/*. !.!. M$%a: 6)*$ ma$-)*$a)ea ,+ -*&69*%*>e5 ' ,+ &,+le

0peraţia de mandrinare se poate e#ecutamanual sau mecanizat.Mandrinarea manuală se aplică de obicei ţe"ilor cu

pereţi subţiri sau celor din alamă sau cupru. Qea"a

asamblată prin mandrinare "a fi debitată cu 1,4... /,4mm mai lungă dec!t lungimea finală de dupămandrinare.




Mandrinarea mecanizată se aplică ţe"ilor cu pereţi groşi, folosindu-se un dispoziti" demandrinare $fig. >.D.%.

/*. !.". D*&69*%*> -e ma$-)*$a)e

A&am'l()* 6)*$ -e<)ma)ea 6*e&e*8samblarea prin deformarea piesei se aplică la piesele cu pereţi

subţiri şi constă n modelarea capetelor celor două piese n aşa fel nc!tsă nu permită deplasarea lor una faţă de cealaltă.8samblările prin deformare sunt specifice industriei de aparate de

măsurat, industriei electrotehnice şi celei de calculatoare.a) Asamblări rin urechi . Metoda constă n ndoirea sau răsucirea unor urechi, n

decupările corespunzătoare piesei pereche. n acest fel, piesele sunt asigurate mpotri"adeplasărilor reciproce.

'eoarece la mbinările prin urechi asigurarea de formă este ce"a mai slabă datorităelasticităţii materialului, se recomandă folosirea asamblărilor cu urechi răsucite $fig. >.E%.

*entru ca mbinarea prin urechi să reziste, este necesar ca grosimea tablei să fie suficientde mare.

*rin această metodă, se realizează mbinarea capetelor de benzi, a pieselor tubulare cu fundurile, mbinareacontactelor electrice, fi#area arcurilor, a pieselor e#ecutate

prin ştanţare, a celor ce urmează a fi lipite, sudate sau nituite$fig. >.F.%.

/*. !.#. A&am'l()*6)*$ +)e,0*

a me%-a -e

a&am'la)e5'; ,; - a&am'l()* ,++)e,0* )(&+,*%e.

/*. !.?. Eem6le -e 8m'*$()* 6)*$ +)e,0*a 8m'*$a)ea 'e$9*l)5

'; , 8m'*$a)ea <+$-+)*l) 6*e&el) %+'+la)e5

- m$%a)ea a),+)*l) lamela)eMetoda nu poate fi aplicată pieselor nichelate,emailate sau cu alte acoperiri de suprafaţă, din cauza aspectului neplăcut al asamblării. 5stea"antajoasă, datorită costurilor scăzute şi uşurinţei e#ecutării.

b) Asamblări rin răs'r(ngere . (e mai numesc şi asamblări pe contur nchis; permitmbinarea a două sau a mai multor piese, prin răsfr!ngereamarginilor uneia din piese peste cealaltă. 9a acest tip de asam-

blare, asigurarea se realizează prin formă $fig. >.1G.%.

/*. !.1. Eem6le -e a&am'l()* 6)*$ )(&<)@$e)e

a 8m'*$a)e 6e ,$%+) 8$,0*& ,+ ')-+)a *$%e)*a)(5' 8m'*$a)e 6)*$ )(&<)@$e)e 6e ,$%+) -e&,0*&5




, 8m'*$a)ea 6)*$ )(&<)@$e)e a +$+* *$-*,a%) 6e$%)+ a6a)a%e -e m(&+)a)e.0peraţia necesită o fază de pregătire, pentru mbinările pe contur deschis, la terminarearăsfr!ngerii, piesele se asigură mpotri"a deplasărilor prin lăcuire.Metoda se aplică la piese e#ecutate din materiale metalice moi, oţel moale, aluminiu, alamă, iar

piesa pe care se răsfr!ng marginile trebuie să fie suficient de rezistentă.c) mbinări rin 'alţ. (e deosebesc de mbinările prin răsfr!ngere, prin faptul că

ambele piese se ndoaie la locul de asamblare $fig. >.11.%.

/*. !.11. Eem6le -e a&am'l()* 6)*$ <al7a <al7 &*m6l+ -*)e,%5 ' <al7 -+'l+

(e aplică la mbinările mantalelor din tablă pentru recipiente cilindrice, precum şi la asamblareafundurilor acestor recipiente.

d) Asamblări rin ner"urare . (e realizează prin imprimarea unei ner"uri pe una sau pe ambele piese asamblate. &aracteristic este faptul că această metodă de asamblare nu poate fiaplicată dec!t pentru piesele e#ecutate din metale moi.

Metoda se aplică la asamblarea pieselor tubulare cu bare sau a pieselor tubulare ntre ele$6ig. >.1/%.

/*. !.12. A&am'la)ea 6)*$ $e)>+)a)ea a&am'la)e %+' 'a)( )%+$-(5

' a&am'la)e a -+( %+'+)*

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 Ț

1. *recizează elementele componente ale asamblării de mai jos+

1RRRRR.




/RRRR.......2. 'ă e#emple de asamblări directe.3. &ompletează spaţiile libere cu cu"inte potri"ite+ Asamblările directe realizează ................ legătura dintre piesele

componente.

Asamblările indirecte realizează legătura dintre elementelecomponente prin...................................ăspunde prin ade"ărat $8% sau fals $6%+a. 8samblarea prin presare se obţine prin presarea a două piese astfel

nc!t ntre acestea să apară forţe de str!ngere care să ducă la blocareamişcării lor relati"e.

'. 8samblările prin presare permit transmiterea de cupluri relati"

mari, are rigiditate crescută şi suportă funcţionarea n regim "ibratoriu.,. 8samblarea prin ncălzire se e#ecută prin ncălzirea pieseicuprinzătoare, ceea ce permite introducerea uşoară a piesei cuprinse nalezajul său, datorită fenomenului de contracţie. 'upă ce ansamblul esterăcit, este realizată str!ngerea prescrisă.

-. 8samblarea prin răcirea piesei interioare se aplică atunci c!nd piesa cuprinzătoare este mică sau are o configuraţie simplă.

e. Măsurile de protecţia muncii la metoda de asamblare prin presarenu necesită atenţie deosebită.

ăspunde prin ade"ărat $8% sau fals $6%+a. 8samblările prin mandrinare sunt folosite atunci c!nd este necesar

să se asigure o bună etanşare ntre piesele mbinate.'. 0peraţia de mandrinare se poate e#ecută numai mecanizat.,. 8samblările prin urechi se folosesc pentru a asigura piesele

mpotri"a deplasărilor reciproce.

-. *entru ca mbinarea prin urechi să reziste grosimea tablei n zonade mbinare este mai mare dec!t restul piesei.

e. Metoda de asamblare prin urechi poate fi aplicată pieselor nichelate, emailate sau cu alte acoperiri de suprafaţă, din cauza aspectuluineplăcut al asamblării.

<. 8samblări prin urechi sau asamblări pe contur nchis realizeazămbinarea a două sau a mai multor piese, prin răsfr!ngerea marginilor

uneia din piese peste cealaltă.




. )n figura de mai jos, este reprezentată o asamblare prinrăsfr!ngere.

0. )mbinările prin falţ se realizează astfel nc!t ambele piese se ndoaie la locul de asamblare.

*. )n figurile următoare sunt reprezentate două asamblări prinrăsfr!ngere.

=umeşte tipurile de asamblare reprezentate n figurile următoare+

ealizează schema de montaj pentru o asamblare prin deformare, realizatăn atelierul şcoală.

!.3. A&am'l()* 6)*$ l*6*)eL*6*)ea este un procedeu de asamblare nedemontabilă, realizată la piese metalice, cu

material de adaos n stare fluidă.9ipirea se bazează pe fenomenul fizic de fuziune a materialului de bază $piesa% cu aliajul

de lipit.Materialul de adaos se numeşte alia4 de lipit, iar temperatura de topire a aliajului este cu

minimum 4G & mai mică dec!t temperatura de topire a pieselor asamblate.9ipirea se datorează fenomenului de difuziune a particulelor aliajului n materialul

pieselor de lipit şi fenomenului de aliere de suprafaţă n zona de lipire.

&aracteristicile asamblării prin lipire sunt+ se realizează ntotdeauna cu material de adaos; compoziţia materialului de adaos diferă de materialul care se lipeşte;




ncălzirea pieselor se face la temperatura de topire a aliajului de lipit, deci mai micădec!t temperatura lor de topire;

nu apar tensiuni termice n piese; nu apar deformaţii datorate ncălzirii şi răcirii pieselor.8samblarea prin lipire prezintă a"antajele şi deza"antajele din schema alăturată.

DE REŢINUTF9a operaţia de lipire se află n stare lichidă doar aliajul de lipit, deci cele două materialefolosite $material de bază şi aliajul de lipit% trebuie să aibă temperaturi de topire diferite.

)n funcţie de temperaturile de topire a aliajului, asamblările prin lipire $n urma cărorarezultă lipiturile% se mpart n+

= l*6*)ea male; la care temperatura de topire a materialului de adaos este mai mică de34G &;

= l*6*)ea %a)e; la care temperatura de topire a aliajului este mai mare de 34G &.Metoda de lipire se alege n funcţie de materialele pieselor care se lipesc şi de condiţiile de

funcţionare ale ansamblului.!.3.1. L*6*)ea male*rin acest procedeu, se obţin lipituri care suportă solicitări mici şi lucrează bine la tempe-

raturi mai mici de 2GG &. 8samblările prin lipire se folosesc n combinaţie cu nituri, bolţuri,suduri sau fălţuiri, pentru creşterea rezistenţei.

5ste folosită la piese supuse la presiuni şi solicitări de "alori mici pentru aparatură delaborator, radiatoare, legături electrice, tehnică de calcul.

'e asemenea, se utilizează la asamblări de etanşare şi pentru conductori electrici sau lacircuite imprimate.




9ipirea se realizează cu aliaje de lipit care conţin (n - *b şi cu adaosuri de (b cu punctulde topire cuprins ntre 1E2 & şi 2/4 & şi 8g - *b - (n cu punctul de topire cuprins ntre /24& şi 21G &.

)ndepărtarea o#izilor şi pre"enirea formării o#izilor se realizează cu ajutorul flu#urilor pentru lipit. 8cestea sunt compuşi chimici, nt!lniţi n următoarele "ariante+

compuşi organici #colofoniu, sacâz 5i stearină% compuşi anorganici - acid clorhidric, clorură de zinc, clorură de amoniu

'ţipiri6("8samblările prin lipire moale pot fi realizate+7 cap la cap - e"itate de obicei, datorită rezistenţei scăzute a aliajului de lipit;7 prin suprapunere - suprafaţa de suprapunere este limitată de nepătrunderea aliajului

ntre cele două suprafeţe - lungimea de suprapunere este A @ $3... >% s, unde s - grosimea mate-rialului $cel mai subţire%.

)n figura >.12 sunt prezentate c!te"a soluţii constructi"e pentru lipituri moi.

/*. !.13. Sl+7** ,$&%)+,%*>e 6e$%)+ l*6*%+)* m**entru situaţia n care lipitura "a prelua solicitări mecanice mai mari, se folosesc o serie

de soluţii pentru descărcarea de efort. 8cestea sunt prezentate n figura >.13./*. !.14. Sl+7** ,$&%)+,%*>e 6e$%)+ l*6*%+)* ,+

-e&,(),a)e -e e<)%

Ca)a,%e)*&%*,* ale l*6*)*l) m* 6e$%)+,@%e>a ma%e)*ale )e6)e9e$%a%*>e8luminiul se lipeşte n condiţii mai grele, şi numain situaţia n care piesa este realizată din aluminiu

pur sau din aliaje ce conţin 1 N mangan, 1 Nmagneziu sau 4N siliciu.

DE REŢINUTF8luminiul turnat sau forjat nu se poate lipi.)nainte de lipire, suprafeţele pieselor din aluminiu se "or curăţa, prin una dintre următoarelemetode+

7 mecanic - cu peria din fibre de sticlă sau din oţel ino#idabil;7 ultrasonic%

7 chimic"

*agne%iul se lipeşte mai rar, iar atunci se folosesc aliaje ce conţin >GN &d, 2GN Sn şi1GN (n.

Alia#ele de cupru se lipesc sub straturi de flu#, iar după lipire se aplică un tratament derecoacere, timp de 2G min - 1 oră.




+ţelul se asamblează mai greu prin lipire, dar numai după ce suprafeţele au fost binecurăţate mecanic şi chimic.

'in punct de "edere tehnologic, lipirea moale se realizează prin următoarele metode+ cu ciocane de lipit; cu arzătoare cu gaz; prin rezistenţă de contact; prin cufundare n aliaj de lipit. Metoda de lipire se alege ţin!nd seama de+

materialul şi dimensiunile pieselor; forma mbinării; tipul aliajului de lipit; numărul de piese lipite; instalaţiile de lipire e#istente.

&095:9 5<=&

M589:&

(98=8 - 09


LUCRĂRI PRACTICE A&am'l()* 6)*$ l*6*)eL*6*)ea ,+ ,*,a$e -e l*6*%

1. C$&*-e)a7** e$e)ale&iocanele de lipit sunt folosite pentru transportul căldurii dela sursă la locul de asamblare. (e e#ecută din cupru,deoarece acest material este un foarte bun conductor decăldură $fig. >.14.%.

/*. !.1. C*,a$e -e l*6*%a * ' &*m6le5 , ,+ a9e5 - ele,%)*,




&iocanul de lipit se ncălzeşte n partea mai groasă şi nu la "!rf, pentru că se poate arde.)ncălzirea se face la flacăra unei lămpi cu benzină, cu spirt sau cu petrol. *entru a se e"itancălzirea repetată, se folosesc ciocane electrice la care ncălzirea este continuă.

2. S,+le; -*&69*%*>e; >e)*<*,a%a)e&iocan de lipit, dispoziti" de prindere, pile.3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*iese pentru asamblat, material de adaos, clorură de zinc, clorură de amoniu.4. M- -e *+,)+0peraţia de lipire se e#ecută n următoarele etape: se ajustează piesele prin pilire, răzuire, netezire abrazi"ă; se acoperă cu strat de flu#, folosind un tampon de c!lţi sau o pensulă de păr; se ncălzeşte ciocanul de lipit; se cufundă ciocanul n soluţie de clorură de zinc şi apoi n clorură de amoniu $ţipirig%; se ia cu ciocanul una sau două picături de aliaj de lipit sau se pun bucăţile de aliaj pe

locul de mbinare deplas!nd ncet şi uniform ciocanul de-a lungul mbinării; ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit p!nă c!nd nu se umple cusătura; după ntărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun pentru

ndepărtarea flu#ului $numai acolo unde este pre"ăzut de tehnologie%. 'acă a fost folosit flu# protector, această operaţie nu este necesară.

. C$,l+9**)n funcţie de dotarea e#istentă, se precizează tipul de ciocan de lipit utilizat n aplicaţia

practică. 'e asemenea, se enumera sculele cu ajutorul cărora au fost ajustate piesele supuseasamblării.

5#ecutantul lucrării "a face aprecieri asupra calităţii cusăturii e#ecutate.

L*6*)ea ,+ a)9(%a)e ,+ a91. C$&*-e)a7** e$e)ale5ste folosită la lipirea n locuri greu accesibile. Metoda constă n ncălzirea piesei şi a

aliajului de lipit, cu ajutorul unui arzător compus din două ţe"i lipite, prin care circulă un gaz ce poate arde $acetilenă, hidrogen, metan, butan, propan, gaze naturale% şi aer.

2. S,+le; -*&69*%*>e; >e)*<*,a%a)e8rzător cu gaz, dispoziti" de prindere, pile.3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*iese pentru asamblat, material de adaos, clorură de zinc, clorură de amoniu.4. M- -e l+,)+5tapele de realizare a lipiturii prin această metodă sunt următoarele+ pregătirea pieselor pentru lipirea prin curăţire, degresare, prelucrarea marginilor;




acoperirea acestora cu flu#; ncălzirea locului de lipire p!nă la temperatura de topire a aliajului; apropierea barei din aliaj de lipit acoperit cu flu# de locul de mbinare; topirea aliajului de lipit şi realizarea mbinării.. C$,l+9**(e face o comparaţie ntre metodele de lipire cu ciocane de lipit şi cu arzătoare cu gaz.

(e enumera domeniile de aplicaţii industriale recomandate pentru fiecare metodă.

L*6*)ea 6)*$ )e9*&%e$7( -e ,$%a,%1. C$&*-e)a7** e$e)ale(e realizează prin ncălzirea locală, folosind efectul termic al curentului electric şi topirea

aliajului de lipit aşezat ntre piesele care se asamblează.Metoda este folosită la lipirea ţe"ilor de radiatoare şi la lipirea sculelor.

nstalaţia folosită este prezentatăn figura >.1>.

/*. !.1!. I$&%ala7*e -e l*6*)e 6)*$)e9*&%e$7( -e ,$%a,% 1;2 ele,%)9* -*$

,()'+$e &a+ ,+6)+5 3 6*e&e -e l*6*%5 4 6e-ala -e a,7*$a)e 6e$%)+ )eal*9a)ea6)e&*+$** -e ,$%a,%5 ; !; " 6@)0**

6e$%)+ %)a$&m*%e)ea <)7el) -e 6)e&a)e5

# ,$%a,%)*5 ?;1 %)a$&<)ma%) -e,+)e$% ele,%)*,.




2. S,+le; -*&69*%*>e; >e)*<*,a%a)enstalaţie de lipire prin rezistenţă de contact, dispoziti" de prindere, pile.

3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*iese pentru asamblat, material de adaos, clorură de zinc, clorură de amoniu.

4. M- -e l+,)+ +tapele parcurse la această metodă de lipire sunt următoarele+ curăţarea mecanică a pieselor; degresarea; decaparea; fi#area n poziţia de asamblare; cufundarea n baia de flu# n stare lichidă;

introducerea n baia de aliaj topit.*entru protecţia locurilor ce nu trebuie acoperite cu aliaj de lipit, se aplică acestor zone o

protecţie cu sticlă solubilă, n amestec cu cretă sau cu miniu de plumb.. C$,l+9**(e "erifică aspectul cusăturii realizate, după curăţarea suprafeţelor pieselor asamblate.(e realizează o probă de ncercare a cusăturii $e"entual, o probă de etanşare la lipirea a

două ţe"i de radiator%, n funcţie de dotarea e#istentă n laborator.

!.3.2. L*6*)ea %a)e8cest procedeu poate conduce la obţinerea de asamblări cu cost redus, care au rezistenţe

mecanice mari, de p!nă la 1/GG M*a, şi temperaturi cuprinse ntre 1F> & şi 3GG &. 9ipireatare este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni şi solicitări mai mari dec!t n cazullipiturilor moi, pentru asamblarea ţe"ilor şi conductelor de apă, pentru conductele de ulei, aer comprimat, n instalaţii chimice, precum şi la lipirea sculelor aşchietoare.

*entru realizarea lipiturilor tari, piesele se fi#ează mai nt!i cu cleme, puncte de sudură,nituri, falţuri sau s!rme.

8ceste lipituri se folosesc la lipirea plăcuţelor dure, din componenţa sculele aşchietoare,n electronică, n tehnica nucleară, n industria alimentară sau n instalaţiile frigorifice.

8liajele folosite pentru lipituri tari sunt 8-(i,&u-*b; =i, &u-Sn, precum şi metalele preţioase.

6lu#urile folosite la lipiturile tari sunt+ boraţi, fluorboraţi, cloraţi de sodiu, potasiu, litiu,acid boric, bora#.

'eoarece rezistenţa pieselor obţinute prin asamblări lipite depinde de "arianta deasamblare aleasă, de cele mai multe ori lipiturile se realizează prin suprapunere.n figura >.1D. sunt prezentate c!te"a asamblări prin lipire tare+




a - asamblări prin lipire ale pieselor din tablă;b - asamblări prin lipire ale pieselor din tablă stanţată;, asamblări prin lipire ale pieselor cilindrice şi tubulare.

/*. !.1". P*e&e a&am'la%e 6)*$ l*6*%+)( %a)ea %a'le5 ' 7e>*5 , 6*e&e ,*),+la)e -e <)me -*<e)*%e

*rintre metodele de realizare a lipiturilor tari, amintim+ lipirea cu flacără; lipirea n baie de săruri; lipirea n cuptor cu atmosferă controlată.

L*6*)ea ,+ <la,()(9ipirea prin această metodă se face parcurg!nd următoarele etape+ ajustarea şi curăţarea suprafeţelor ce trebuie lipite; acoperirea cu strat de flu# a suprafeţelor ce urmează a fi lipite $bora# dizol"at n apă%; legarea cu s!rmă a pieselor ce urmează a fi lipite, pentru a nu se deplasa n timpul

lipirii; aşezarea pieselor pe un suport $o cărămidă etc%; aplicarea pe locul cusăturii de bucăţi de aliaj de topit; ncălzirea locului cusăturii cu lampa cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu

o#iacetilenă pentru sudură, pentru topirea aliajului de lipit; răcirea lentă a cusăturii, n atmosferă; nlăturarea flu#ului prin fierbere timp de 14 minute, n soluţie de 1G N sodă caustică,

4 N ulei mineral şi E4 N apă; spălarea cu apă, din abundenţă; ştergerea cu o c!rpă uscată; uscarea.L*6*)ea 8$ '(* -e &()+)*Metoda este folosită pentru aliaje greu fuzibile. 9a această metodă, piesele curăţate şi

degresate se spală şi se usucă bine, iar după asamblare sunt introduse n baia cu săruri topite. n

această situaţie, nu sunt necesare flu#uri, deoarece compoziţia acestor băi asigură decaparea şi protecţia la ncălzire a suprafeţelor lipite. 8liajul de lipit se topeşte şi pătrunde n locurile de m- binare.

)nainte de a introduce piesele n baie, ele sunt fi#ate n dispoziti"e ce asigură poziţia lor relati"ă.

L*6*)ea 8$ ,+6%a)e ,+ a%m&<e)( ,$%)la%()n cazul acestei metode de lipire, se parcurg următoarele etape:

pregătirea suprafeţelor de lipit prin curăţareamecanică şi decaparea suprafeţelor;

fi#area pieselor ce se asamblează n poziţia dorită, folosind dispoziti"e speciale; aşezarea aliajului de lipit n locul de mbinare;




introducerea n cuptorul ncălzit, la o temperatură cu 4G->G & mai ridicată dec!ttemperatura de topire a aliajului de lipit;

introducerea n cuptor a gazului protector $o#id de carbon, gaz de antracit, gaze inerte,hidrogen% pentru a mpiedica o#idarea suprafeţelor;

ncălzirea şi topirea aliajului pentru realizarea mbinării.

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 Ț

1. 9ipirea moale se realizează cu aliaje de lipit care conţin+a (n-*b şi (b, 8g-*b-(n;

b% (n-*b i 8l, 8g-*b-(n;șc) aliaje de cupru, aluminiu;d) 8l-(i, =i./. 6lu#urile folosite pentru lipiturile tari sunt+a) boraţi, fluorboraţi, acid boric; b% acid clorhidric, ţipirig;c) acid boric, bora#, clorură de zinc;

d) clorură de amoniu, bora#, acid boric.2. 8liajele folosite pentru lipituri tari sunt+




a% 8l-(i, &u-*b,Mg;b) &u 4, 8l-(i, =i, metale preţioase;c) 8l-(i, &u-*b, =i, &u-Sn, metale preţioase;d) 8l FF,4, Mg, 8l-(i, metale preţioase.3. )ndepărtarea o#izilor şi pre"enirea formării o#izilor la asamblarea

prin lipituri moi, se face cu ajutorul flu#urilor pentru lipit. 8cestea sunt+a) cloraţi de sodiu, colofoniu, clorură de amoniu, sac!z;b) colofoniu, sac!z, stearină, acid clorhidric, clorură de zinc;c) colofoniu, sac!z, stearină, boraţi, acid boric;d) sac!z, acid boric, clora i de sodiu, fluorura i.ț ț

. *entru asamblarea prin lipire, temperatura aliajului topit este maimică dec!t temperatura de topire a pieselor asamblate cu minimum+

a) 1E4; b) 34G; c) 4G; d) "ariabila de la caz la caz.! 8samblarea prin lipire se datorează fenomenelor de+a) difuziune a particulelor materialului de adaos n materialul de lipit

şi realizarea legăturilor atomice dintre particulele difuzate şi materialul delipit;

b) difuziune a particulelor materialului de adaos n materialul de lipitşi aliere n suprafaţa de lipire;

c) numai fenomenului de difuziune;d) numai fenomenului de aliere.D. 8"antajele asamblării prin lipire sunt+a) nu apar fisuri şi concentratori, culoarea aliajului de lipit este

aceeaşi cu a materialului de bază, temperatura este scăzută;b) nu apar fisuri, au rezistenţă la coroziune, nu creează concentratori

de tensiuni, se pot asambla s!rme subţiri;c) se folosesc temperaturi joase, nu apar fisuri, nu apar concentratori

de tensiuni, se pot lipi s!rme subţiri, se obţin piese curate;d) se pot asambla s!rme şi table subţiri, au rezistenţă bună la

coroziune.E. 8samblările prin lipire se mpart n lipituri moi şi lipituri tari, n

funcţie de+a) rezistenţa mecanică a lipiturii şi a materialului pieselor lipite;b) rezistenţa mecanică a materialului lipit;

c) temperatura de topire a materialului topit;d) rezistenţa mecanică şi temperatura de topire a aliajului de lipit.




F. 9ipiturile moi sunt folosite atunci c!nd+a) solicitările sunt mari şi temperatura de lucru este mai mică de 2GG

&;b) solicitările sunt mici şi temperatura de lucru este mai mică de 2GG

&;

c) solicitările sunt mici şi temperatura de lucru este oarecare;d) numai la temperaturi mai mici de de 2GG &.

!.4. A&am'l()* 6)*$ $*%+*)eN*%+*)ea este procedeul tehnologic de mbinare nedemontabilă a două sau mai multe

piese, cu ajutorul niturilor.)nainte de a fi folosită sudarea, nituirea reprezenta singura modalitate de asamblare

folosită la construcţia de poduri, cazane, "apoare şi construcţii metalice.

'eşi aria ei de utilizare s-a restr!ns considerabil, sunt ncă multe domenii n care aceastămetodă de asamblare prezintă ncă a"antaje certe, din punct de "edere tehnologic sau economic,




cum ar fi cazul materialelor greu sudabile sau cel n care nu este permisă ncălzireamaterialului.

,itul este organul de maşină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese, table, profle sau piese cu formă plată.

*entru desfacerea legăturii realizate, se procedează la distrugerea nitului cu dalta,folosind flacăra o#iacetilenică etc.

=itul $fig. >.1E.% este format din+

1 tija cilindrică, cu capul format prin fabricaţie;2 - capul format n timpul nituirii.

/*. !.1#. A&am'la)e 6)*$ $*%+*)eDE REŢINUTF*entru a putea fi realizată nituirea, prin construcţie, tija nitului este mai lungă dec!t

grosimea totală a tablelor ce urmează a fi asamblate, pentru a e#ista suficient material, astfelnc!t prin batere să se realizeze al doilea cap al nitului.

=iturile se realizează din materiale di"erse, n funcţie de materialele pieselor ce trebuie

asamblate şi de forţele la care "a fi solicitat asamblul. *entru confecţionarea niturilor, poate fifolosit oţelul-carbon obişnuit 09 23; 09 2D; alama 8m >2; cuprul &u 4; aluminiul 8l FF,4 etc.&aracteristicile principale pe care trebuie să le ndeplinească materialele pentru

confecţionarea niturilor sunt+ rezistenţa suficient de mare la rupere şi o plasticitate bună.)n industria chimică, n a"iaţie sau n mecanica fină, pentru nituire se folosesc o serie de

aliaje uşoare, a"!nd caracteristici speciale, cum ar fi+ anticorodal, a"ional, aluman, ergol.!.4.1. Cla&*<*,a)ea $*%+)*l)Cla&*<*,a)ea $*%+)*l) se face după criteriile prezentate n tabelul >.1.

Ta'el+l !.1.

'in punctul de "edere al solicitării şi al condiţiilor de rezistenţă, dimensiunilecapătului nitului sunt condiţionate de mărimea diametrului tijei şi, de aceea, prin standarddimensiunile sunt stabilite n funcţie de diametrul tijei.

)n tabelul >./. sunt prezentate c!te"a tipuri de asamblări prin nituire.Ta'el+l !.2.




/*. !.1?. Me%-e -e $*%+*)e'in punctul de "edere al metodelor folosite, dar şi din cel al materialelor şi al pieselor

care se mbină, nituirile pot fi $fig. >.1F.%+a% nituiri manuale;

b% nituiri mecanice;c% nituiri speciale;d% capsarea.!.4.2. N*%+*)ea ma$+al(6azele nituirii manuale sunt cele prezentate n figura de mai jos.




1. Pregătirea nituirii &onstă n pregătirea sculelor şi a dispoziti"elor, precum şi a pieselor ce urmează a fi

nituite.0peraţia constă n curăţarea suprafeţelor care "or "eni n contact de urmele de zgură,

"opsea, urmele de grăsime sau de alte corpuri străine. )nainte de nituire, pe suprafeţele tablelor se aplică un strat de o#id de plumb preparat cu ulei de in dublu fiert.

2. rasarea centrelor găurilor de nit 0peraţia necesită precizie mare, pentru a se e"ita deza#area găurilor de nituri, ceea ce ar

duce la ruperea lor.*oziţia centrelor găurilor se marchează cu punctatorul.3. ăurirea tablelor (e face prin poansonare, ştanţare, scule speciale sau pe maşini-unelte. (uprafeţele

găurilor de nituri trebuie să fie c!t mai curate şi diametrul lor trebuie să fie mai mare dec!tdiametrul tijei nitului cu următoarele "alori+

pentru dnit @ $1-4% mm, dgaură mai mare cu G,/ mm; pentru dnit @ $4-1G% mm, dgaură mai mare cu G,4 mm; pentru dnit ? 1G mm, dgaură mai mare cu 1 mm.

*entru a obţine o coincidenţă optimă a găurilor realizate n piesele care se asamblează, serecomandă ca, atunci c!nd este posibil, găurirea să se facă simultan, prin suprapunerea pieselor.

'acă acest lucru nu este posibil, atunci găurile se e#ecută separat la diametre mai mici şiapoi sunt alezate prin suprapunerea pieselor. 9a găurile pentru nituri cu cap seminecat saunecat, acestea se teşesc cu scule corespunzătoare.

4. *ontarea ieselor entru nituire şi centrarea

)n cazul nituirilor la care prinderea se face cu multe nituri, tablele se prind şi se centreazăfolosind dornuri sau şuruburi. *rinderea pro"izorie se realizează folosind chiar găurile de nituri.nter"alul de str!ngere iniţial al tablelor poate fi de /...2 găuri şi se poate realiza şi prin aparatulde nituire.

. $eba"urarea caetelor niturilor &onstă n nlăturarea, cu ajutorul unei dăl i speciaț le, a materialului prins de capetele nitului,care rezultă din surplusul refulat pe sub căpuitor $fig. >./G.%.

/. 0temuirea*rin această operaţie, marginea tablei este bătută astfel nc!t tablele să se ntrepătrundă, cu

scopul realizării unei etanşeităţi mai mari $fig. >./1.%.




/*. !.2. De'a>+)a)ea /*. !.21. Ş%em+*)ea

&095:9

5<=&

M589:& (98=8 - 09


C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$



LUCRARE PRACTICĂ A&am'l()* 6)*$ $*%+*)e1. C$&*-e)a7** e$e)ale

=ituirea este operaţia de batere a capului de nchidere al nitului şiformarea lui prin deformare plastică.

2. S,+le; -*&69*%*>e; >e)*<*,a%a)eS,+lele folosite pentru nituirea manuală sunt+ ciocanul de lăcătuşărie;

trăgătorul; căpuitorul $buterola% $fig. >.//.%; contracăpuitorul $contrabuterolă%.

/*. !.22. S,+le 6e$%)+ $*%+*)e ma$+al(

D*&69*%*>e -e 6)*$-e)e menghine sau dispoziti"e specialeadec"ate formei şi dimensiunilor pieselor care se asamblează.

e)*<*,a%a)e şubler, calibre, şabloane.

3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*iese pentru asamblat, nituri.4. M- -e l+,)+ N*%+*)ea ma$+al(

0peraţia de nituire manuală comportă următoarelefaze, prezentate n figura >./2.

/*. !.23. S,0ema a&am'l()** 6)*$ $*%+*)e 1 6*e&e6e$%)+ $*%+*%5 2 $*%5 3 %)((%)5 4 ,$%)a,(6+*%)5

-*<e)*%e <)me -e ,(6+*%a)e.

introducerea nitului n gaură şi aşezarea lui cu capul iniţial pe contracăpuitor; str!ngerea pieselor cu trăgătorul; refularea capătului tijei nitului prin batere cu ciocanul, prin lo"ituri a#iale şi radiale,

pentru a obţine capul de nchidere de formă bombată; montarea căpuitorului pe capul de nchidere, prin lo"ire cu ciocanul pentru obţinerea

unei forme fasonate a capului de nchidere.&iocanele folosite pot fi manuale sau pneumatice.'in punctul de "edere al modului n care se aplică lo"iturile de ciocan, nituirile pot fi+

directe, c!nd lo"iturile sunt aplicate căpuitorului, şi indirecte, mai rar folosite, obţinute c!nd

lo"iturile sunt aplicate căpuitorului aşezat pe capul iniţial. nacest caz, capul de nchidere se formează n locaşulcontracăpuitorului.

9a operaţia de nituire manuală, trebuie ca lo"iturile deciocan să nu fie aplicate tablelor care se montează, pentru ae"ita deformarea acestora.

)n figura >./3. sunt prezentate metoda şi dispoziti"ulde realizare a capului de nchidere, folosind ciocanul.

/*. !.24. /)ma)ea ,a6+l+* -e 8$,0*-e)e

0peraţia de nituire se poate realiza la cald, prin ncălzirea nitului, sau la rece.DE REŢINUTF




)n cazul nituirii la cald, trebuie ca diametrul găurii de nit să fie cu 1-1,4 mm mai maredec!t diametrul nitului. Haterea capului de nit trebuie făcută n timp corespunzător, după carecapul de nit trebuie ţinut n căpuitor, p!nă la răcire, pentru a se realiza o legătură rezistentă.

. C$,l+9** =ituirea necesită 6e)a7** -e ,$%)l; n "ederea "erificării calităţii ansamblului obţinut.*entru a realiza mbinări nituite de bună calitate, trebuie respectate următoarele condiţii& presiunea e#ercitată trebuie să aibă "aloarea impusă de tehnologie, pentru a mpiedica

deplasarea ntre piese, deci pentru e"itarea forfecării; temperatura de ncălzire trebuie să respecte indicaţiile tehnice, pentru ca materialul

nitului să nu-şi modifice calităţile; lungimea tijei nitului trebuie astfel aleasă nc!t să permită formarea capului de

nchidere; trebuie să se acorde o atenţie deosebită operaţiilor de pregătire a nituirii şi, n special,

curăţării tablelor; nitul şi gaura trebuie alese astfel nc!t, după nituire, gaura să fie bine umplută; capul nitului trebuie astfel confecţionat, nc!t să adere pe toată suprafaţa la suprafaţa

tablelor.5ste posibilă apariţia unor de'ecte ale căror cauze sunt prezentate n tabelul >.2.Ta'el+l !.3.

!.4.3. N*%+*)ea me,a$*,(0peraţia de nituire se e#ecută folosind maşini specializate, care realizează capul de

nchidere prin ciocănire, presare sau prin rulare.)n funcţie de modul de lucru şi de capacitatea lor, maşinile pot fi+ maşini de nituit portabile $ciocane de nituit%; prese de nituit; maşini de nituit prin rulare. 8cţionarea maşinilor de nituit poate fi+ hidraulică; pneumatică; electromecanică.Ma*$*le -e $*%+*%




)n funcţie de modul de lucru, pot fi portabile sau fi#e. Maşinile de nituit portabile se mainumesc şi ciocane de nituit, n funcţie de acţionarea lor, ele pot fi+

pneumatice; hidraulice; electrice.-iocanul de nituit pneumatic este acţionat cu aer comprimat, ce

transmite o mişcare rectilinie alternati"ă pistonului percutor $fig. >./4.%.

/*. !.2. C*,a$ -e $*%+*% 6$e+ma%*,1 ,la6e%( ,ma$-( ae) ,m6)*ma%5

2 6e),+%)5 3 ,(6+*%))n funcţie de masa lor, ciocanele pneumatice pot fi+ ciocane uşoare, cu masa de p!nă la F Og; ciocane mijlocii, cu masa de F-1/ Og; ciocane semigrele, cu masa de 12-/4 Og; ciocane grele, cu masa de peste 2G Og.8erul comprimat folosit are o presiune cuprinsă ntre 4 şi D bar, iar ciocanele au o

frec"enţă a lo"iturilor cuprinsă ntre DGG şi 3GGG lo"ituriAmin.-iocanele de nituit electrice pot fi+ electromecanice $fig. >./>.% şi electromagnetice $fig.>./D.%.

/*. !.2!. C*,a$ -e $*%+*% ele,%)me,a$*, /*. !.2". C*,a$ -e $*%+*% ele,%)ma$e%*,1 m%) ele,%)*,5 2 6e),+%)5 3 ,(6+*%) I ''*$( &+6e)*a)(5 II ''*$( *$<e)*a)(5 1 6e),+%)5 2 ,(6+*%)

-iocanul de nituit electromecanic are n componenţă un motor electric, care transmitemişcarea sa de rotaţie unui mecanism bielă-mani"elă, astfel nc!t mişcarea de"ine rectiliniealternati"ă, cu frec"enţa dorită.

-iocanul de nituit electroma6netic are n componenţă bobine care-şi schimbă polaritatea, ceea ce face ca percutorul să aibă o mişcare rectilinie alternati"ă.

=ituirea cu ciocanele de nituit poate fi+ cu piese aşezate n poziţie orizontală, susţinute manual, a"!nd contracăpuitorul n

menghină şi ciocanul susţinut n poziţie "erticală $fig. >./E., a%;




cu piese aşezate "ertical, contracăpuitorul fiind susţinut manual de un alt lucrător, iar ciocanul susţinut n poziţie orizontală $fig. >./E., b%.

/*. !.2#. m*%+*)ea ,+ ,*,a$e -e $*%+*% a $*%+*)e )*9$%al(5 ' $*%+*)e >e)%*,al(5Sem$*<*,a7**le $%a7**l) 1 ,*,a$ -e

$*%+*%5 2 ,$%)a,(6+*%)

Presele de nituit (unt maşini folosite la realizarea capului de nchidere prin presiune, care funcţionează la

o singură trecere. 8u contracăpuitorul ncorporat, iar căpuitorul poate fi acţionat electric, pneumatic sau hidraulic. *resiunea e#ercitată asupra nitului creşte treptat. n model de presă denituit este reprezentat n figura >./F.

DE REŢINUTF9a nituirea pe presa de nituit, refularea este foarte puternică,

ceea ce face ca operaţia de ştemuire să fie eliminată.

/*. !.2?. P)e&a 6e$%)+ $*%+*% 1 a,7*$a)e5 2 6@)0*e -e a,7*$a)e5 3 ,(6+*%)5 4 ,$%)a,(6+*%)5 6%,a>a ma*$**

=ituirile prin presare se pot e#ecuta cu nituri cu tijă plină,semitubulară sau tubulară, cu precizarea că, pentru ultimele douătipuri de nituri, contracăpuitorul "a a"ea o formă adec"ată, iar căpuitorul "a fi o sculăK care lucrează prin răsfr!ngere $fig. >.2G.%.

/*. !.3. N*%+*)ea 6)*$ 6)e&a)e ,+ $*%+)* &em*%+'+la)e &a+ %+'+la)e1 ,$%)a,(6+*%)5 2 ,(6+*%)5 3 6*e&e

*aşini de nituit rin rulare9a acest tip de maşină, rola are o mişcare de rotaţie n jurul a#ei, prin

intermediul căreia se e#ercită presiunea, şi o mişcare de rulare.&ontracăpuitorul este montat n masa maşinii, iar căpuitorul este reprezentatde rolă $fig. >.21.%.

/*. !.31. P)*$,*6*+l -e <+$,7*$a)e al ma*$** -e $*%+*% 6)*$ )+la)e




)ncălzirea niturilor se realizează n cuptoare cu flacără sau cu curenţi de naltă frec"enţă.)ncălzirea n cuptoare este folosită atunci c!nd este necesară ncălzirea n totalitate a nitului$curenţii de naltă frec"enţă ncălzesc numai tija nitului%. emperatura optimă pentru o bunănituire folosind nituri de oţel este de D4G-FGG &.

9a nituirea prin presare, nitul este introdus n gaură după apro#imati" 1G secunde, pentrua dispărea incandescenţa tijei. niţial, presarea se aplică tablelor prin intermediul unui inel.9a unele maşini de nituit, se formează ambele capete, n această situaţie, nitul are forma unei

tije cilindrice. =ituirile cu nituri cu diametre mai mari de /4 mm se realizează pe maşiniacţionate hidraulic.

=ituirile mecanice au următoarele a"antaje+ nituirea se face mai repede; refularea materialului se face mai bine; gaura de nit se umple mai bine; creşte rezistenţa nituirii; scad costurile şi creşte producti"itatea.

!.4.4. N*%+*)*le &6e,*ale(unt nituirile care se e#ecută fără a folosi contracăpuitorul. 0peraţia se realizează pe osingură parte a ansamblului. Metoda este folosită frec"ent, pentru piese metalice şi nemetalicesau pentru piese din table subţiri.

,ituirea cu nituri elo%i"e $fig. >.2/.%

/*. !.32. N*%+*)e e6l9*>( 1 *$%)-+,e)ea $*%+l+*5 2 8$,(l9*)ea5 3 a&am'la)ea5 4 ,*,a$ ele,%)*,

9a această metodă, nitul este introdus n gaură şi

ncălzit cu un ciocan electric, p!nă la temperatura de1/G &. &apul de nchidere se "a forma prin e#ploziancărcăturii e#plozi"e din capul tijei.

,ituirea cu ti#ă dublă $fig. >.22.%5ste o metodă des folosită; se aplică folosind un cleşte de

m!nă. 'upă ce nitul a fost introdus n gaură, tija interioară anitului este trasă forţat cu cleştele, deform!nd capul nituluitubular. 9a finalul operaţiei, tija interioară se rupe ntr-o zonă deminimă rezistenţă şi, astfel, este ndepărtată din interiorul nitului.

/*. !.33. N*%+*)e ,+ %*:( -+'l(

,ituirea entru asamblarea unor iese mici 5ste o metodă care realizează asamblări, fără a folosi nituri. 9ocul nitului este luat de o

parte a unei piese, care "a fi deformată, form!nd capul de nchidere.Metoda este folosită n industria de aparate electrice, pentru realizarea contactelor

electrice sau la fabricarea aparatelor de măsurare şi control, pentru care, din cauzadimensiunilor mici ale pieselor şi a grosimilor mici ale tablei, nu este permisă o altă modalitate

de asamblare.*iesele din materiale moi şi din materiale casante $materiale plastice, h!rtie sau piele% se

protejează la nituire aşez!nd şaibe sub capetele niturilor.C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$



)n figura >.23. sunt prezentate c!te"a soluţii folosite n industria de aparate./*. !.34. N*%+*)* &6e,*ale 8$ *$-+&%)*a

-e a6a)a%e

(emnificaţiile notaţiilor precedentă sunt următoarele+a - nituire directă cu cap plin şi rotund;b - nituirea tablelor subţiri; cepul are gaură conică, iar capul de nchidere poate fi realizat prin

răsfr!ngere. 9a această asamblare, at!t solicitarea pieselor, c!t şi rezistenţa mbinării sunt mai mici;, nituirea tablelor subţiri pentru piese de prindere; cepul nitului este tubular;d - nituire ac indicator; soluţii pentru realizarea contactelor electrice confecţionate din tije de argint, cu

diametrul cuprins ntre G,2 şi 1 mm.

'acă momentul de frecare dintre cep şi piesă nu este suficient de mare, are loc răsucirearelati"ă a pieselor, din cauza unor momente de torsiune. *entru a mpiedica acest lucru, seadoptă o serie de soluţii.

/*. !.3. Sl+7** -e 8m6*e-*,a)e a)(&+,*)** )ela%*>e a 6*e&el)

$*%+*%e)n figura >.24. sunt prezentate c!te"a soluţii adoptate pentru mpiedicarea răsucirii

relati"e, şi anume+

a - imprimarea materialului cepului n mai multe poziţii pentru piese de tablă subţire;b - introducerea unei şaibe zimţate radial pentru piesele din aluminiu sub capul denchidere sau sub umărul piesei;

, - aplatizarea pe o faţă a cepului şi a orificiului. /*. !.3!. N*%+*)* 6e$%)+ 6*e&e -*$ %a'l( &+'7*)e -e 6+&a corpurile au secţiune dreptunghiulară, iar capul de nchidere se formează

prin lăţire;b c - folosirea de scule profilate, pentru nchiderea capului de nit.!.4.. Ca6&a)ea5ste o operaţie asemănătoare nituirii, cu deosebirea că este folosită la materiale

nemetalice, cum sunt+ car tonul, materialele plastice, te#tilele şi pielea. &apsele seconfecţionează din material metalic, sub formă de tablă, de regulă din oţel $fig. >.2D.%. ,ituirea entru iesele din

tablă subţire $fig. >.2>.%.(emnificaţiile nituirilor prezentate nfigura >.2>. sunt+

/*. !.3". A&am'l()* 6)*$ ,a6&a)e a ,a6&e -e a&am'la)e5 ' ,a6&e -e %)e,e)e

1 eleme$% ,+6)*$&5 2 eleme$%,+6)*$9(%)5

3 a&am'la)e ,+ ,a6&e&apsarea poate fi de două

tipuri+ de asamblare şi de trecere.




!asarea de asamblare se realizează prin lo"ituri de ciocan aplicate elementuluicuprins, n timp ce elementul cuprinzător este sprijinit pe o suprafaţă metalică. :ăurireamaterialului care se asamblează este realizată cu ajutorul unei scule speciale, numite preducea"

!asarea de trecere este asemănătoare cu nituirea cu nituri tubulare.&apsele de trecere se fi#ează n găuri e#ecutate tot cu o preducea, iar nchiderea se realizează

prin răsfr!ngere cu ajutorul unui dorn.NTSM la $*%+*)e

espectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie la asigurarea condiţiilor demuncă normală. otodată, respectarea normelor nlătură cauzele care pot pro"oca accidente demuncă sau mbolnă"iri profesionale.

=(M pentru operaţia de nituire sunt cele specifice atelierelor de lăcătuşărie, şi anume+ folosirea echipamentului de protecţie; "erificarea sculelor $să nu prezinte ba"uri%; "erificarea legării la păm!nt şi la nul a maşinilor acţionate electric; deconectarea legăturilor electrice la prize aşezarea sculelor n dulap, la terminarea lucrului.

M(&+)* -e %e0$*,( a &e,+)*%(7** m+$,** la 6e)a7*a -e $*%+*)e*entru a e"ita apariţia accidentărilor n timpul lucrului şi pentru realizarea operaţiilor ncondiţii optime de precizie şi siguranţă,trebuie respectate următoarele norme+

se "erifică cu atenţie uneltele şi sculele utilizate n procesul de fabricaţie; uneltele de m!nă trebuie folosite n stare bună de lucru, fără crăpături şi deformaţii

$fig. >.2E.%;

/*. !.3#. U%*l*9a)ea $e,)e&6+$9(%a)e a ,*,a$+l+*

presiunea aerului din ciocane trebuie să fiecorespunzătoare sculei; nainte de ntrebuinţare, se"a "erifica cursa sculei, iar căpuitorul "a a"ea,obligatoriu, dispoziti" de protecţie contra ieşirii;

dacă nituirea se e#ecută la cald, trebuiefolosit echipamentul de protecţie, iar introducereaniturilor n găuri se face numai cu ajutorul cleştilor;

"or fi ndepărtate din zona nituirii la cald materialele inflamabile şi obiectele mari cempiedică desfăşurarea procesului tehnologic;

muncitorii "or purta şorţuri de protecţie din piele şi şi "or proteja urechile cu

antifoane, iar n lipsa acestora, cu "ată. Sgomotul produs n secţiile de nituire duce n timp la pierderea acuităţii auditi"e $fig. >.2F.%;

muncitorii "or purta mănuşi de protecţie şi "or respecta toate normele impuse dee#ploatarea dispoziti"elor şi a utilajelor.

&ele mai frec"ente accidente cauzate de operaţiile de presare constau n rănirea m!inilor muncitorului. 8cestea au loc din următoarele cauze+

pornirea neaşteptată a maşinii prin acţionarea din greşeală a manetei sau a pedalei de pornire;

introducerea sau scoaterea piesei n timp ce maşina lucrează.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "



/*. !.3?. E,0*6ame$% -e 6)%e,7*e 6e$%)+ 6e)a7*a -e$*%+*)e

a a$%*<a$e5' m($+*5

, >*9*e)a ,+ a$%*<a$e5- )75

e &al6e%(

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


APLICA IIȚ

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #



. 8lege răspunsul corect.1. Materialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt+

a% 09 23, 8m >2, &u 4, 8l FF,4; b% 09& 34, bronz fosforos, fontă, &u 4;c% oţeluri carbon obişnuite, 8m >2, &u 4, fontă;

d% bronzuri, 8m >2, &u 4, 8l FF,4./. elaţiile de calcul principale care se aplică la asamblările nituitesunt+a% "erificarea la ntindere a tijei nitului; b% "erificarea la forfecare a tablei nituite;c% "erificarea la stri"ire a capului nitului;d% "erificarea la forfecare a tijei nitului şi a tablei la rupere $solicitată la

ntindere%.2. )n figura alăturată sunt reprezentate, n ordine+a% şurub cu cap semirotund, nit cu capnecat, nit tubular; b% nit cu cap semirotund, nit tubular, nitcu cap necat;c% nit cu cap semirotund, nit cu capnecat, nit tubular;d% nit cu cap seminecat, nit cu capnecat, nit tubular.

3. =itul este organul de maşină folosit la asamblare, pentru+a% table, profile, arbori; b% flanşe, table, profile;c% table, profile şi piese plate;d% table, roţi dinţate, lagăre.

4. *entru nitul din figura alăturată elementele numerotate reprezintă,n ordine+a% cap de fabricaţie, cap nchidere, tijă; b% cap turnat, cap format prin batere, tijă;c% piesa de legătură, cap format prin batere, tijă;d% cap de fabricaţie, cap de legătură, tijă.

>. Materialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt+

a% 09 23, 09 2D, 09& 34, 09& >G; b% 09 23, 09 2D, 8m >2, &u 4, 8l FF,4;




c% 09 23, 09 2D, bronz cu beriliu, bronz fosforos;d% 8m >2, &u 4, 8l FF,4, fontă.

D. &aracteristicile principale pe care trebuie să le ndeplineascămaterialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt+a% elasticitate bună şi rezistenţă la rupere mare;

b% plasticitate bună şi rezistenţă bună la curgere;c% plasticitate bună şi rezistenţă mare la rupere;d% elasticitate bună şi rezistenţă admisibilă bună.

E. *entru industria de a"iaţie, chimică sau construcţia de aparate, sefolosesc materiale cu caracteristici speciale, cum ar fi+a% oţel ino#, anticorodal, a"ional, ergol; b% anticorodal, a"ional, aluman, ergol;

c% 09& 34, a"ional, anticorodal, ergol;d% a"ional, anticorodal, bronz cu beriliu, bronz fosforos.F. 'enumeşte tipurile de nituri prezentate n figura de mai jos.

a% nit cu cap semirotund, nit cu cap seminecat pentru tinichigerie, nit cucap plat; b% nit cu cap tronconic, nit cu cap seminecat, nitcu cap plat;c% nit cu cap seminecat, nit pentru tinichigerie,nit cu cap plat;d% nit cu cap tronconic, nit pentru tinichigerie,nit cu cap plat.

1G. 'upă rolul funcţional, niturile se clasifică n+a% nituri de forţă, nituri de etanşare, nituri de rezistenţă-etanşare; b% nituri de rezistenţă, nituri de nchidere, nituri de rezistenţă-etanşare;c% nituri de rezistenţă, nituri de etanşare, nituri de forţă-etanşare;

d% nituri de rezistenţă, nituri de etanşare, nituri de rezistenţă-etanşare.11. 8samblările nedemontabile se realizează

prin+a% sudare, fileta re, lipire; b% nituire, sudare, lipire;c% ncleiere, mpănare, lipire;d% elemente elastice, ncleiere, lipire.

1/. 8samblările directe se realizează prin+a% filetare, poansonare, sudare, ndoire;




b% ndoire, poansonare, sudare, str!ngere;c% sudare, nituire, str!ngere;d% lipire, str!ngere, sudare, ndoire.

12. =ituirea n cazul niturilor cu diametrul tijei mai mic de E-1G mmse realizează+

a% la cald; b% la roşu; c% mecanizat; d% la rece.II. R(&6+$-e +)m(%a)el) ,e)*$7e1. &aracterizează asamblarea nituită şi modul de realizare a acesteia./. &are sunt materialele din care se realizează nitul şi ce proprietăţi

trebuie să aibă acesteaT2. &um se clasifică niturile din punctul de "edere al formei capuluiT3. &lasifică nituirile şi indică unde se aplică fiecare tip.

4. eprezintă o asamblare nituită şi arată solicitările la care suntsupuse elementele asamblării.>. &lasifică niturile din punctul de "edere al rolului funcţional şi după

forma capului.

!.. A&am'l()* 6)*$ &+-a)eA&am'la)ea 6)*$ &+-a)e realizează mbinări nedemontabile, pentru piese metalice,

folosind ncălzirea locală, presiunea, şocul, cu sau fără materiale de adaos. *rin procedeul desudare se realizează o legătură atomică ntre piesele asamblate sau ntre piesele asamblate şi

materialul de adaos.'ez"oltarea sudurii ca procedeu de asamblare nedemontabilă se datorează e"oluţieitehnologice n multe domenii, ceea ce a permis e#tinderea sa ca procedeu de asamblare.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !1



'ez"oltarea controlului calităţii cu ajutorul defectoscopiei cu raze ontgen, cu izotopiradioacti"i, ultrasunete sau rezonanţă magnetică a dus la creşterea calităţii sudurii şi a

posibilităţilor de remediere a defectelor acesteia.&u ajutorul sudării se pot mbina materiale metalice, sticlă, materiale plastice sau

semiconductoare. otuşi, e#istă multe materiale foarte greu sudabile sau deloc sudabile.8samblarea prin sudare se foloseşte n următoarele situaţii+ ca mi4loc de asamblare a părţilor componente ale unei piese sau ale unui

subansamblu; ca procedeu de fabricaţie # mpreună cu alte operaţii, ca matriţarea sau forjarea; pentru executarea recondiţionărilor 5i a reparaţiilor%

la construcţii sudate mari: poduri, macarale, hale industriale; pentru transformatoare electrice, la st!lpi de naltă tensiune; pentru material rulant%

n transporturi, la fabricarea caroseriile auto"ehiculelor; n industria chimică 5i alimentară, pentru construcţia cazanelor sub presiune; n construcţia de utila4e pentru industrie%

n industria constructoare de ma5ini, unde nlocuieşte din ce n ce mai multnituirea; la recondiţionarea or6anelor de ma5ini uzate sau fisurate"

8"antajele şi deza"antajele asamblării prin sudare sunt prezentate n schema de mai jos.

S+-+)a reprezintă rezultatul sudării şi este formată din materialele de bază ale piesei şi

materialul de adaos ce formează legătura dintre piese.(udura se poate realiza direct sau indirect.7 .udura directă se realizează fără material de adaos, direct ntre piesele sudate.

0peraţia se realizează prin ncălzire locală şi presiune.7 .udura indirectă se realizează cu material de adaos, similar cu al pieselor asamblate.

0peraţia se realizează prin ncălzirea locală a pieselor de mbinat şi prin topirea materialului deadaos. -ordonul de sudură, numit şi cusătură, este realizat prin topirea materialului de adaosşi, parţial, a materialului piesei.

*aia de sudură este topitura ce apare n procesul de sudare. /aterialul de bază este materialul din care sunt realizate piesele ce trebuie mbinate..udabilitatea este capacitatea materialului de a se suda n bune condiţii, fără defecte,

folosind un procedeu tehnologic cunoscut.




DE REŢINUTF9a oţeluri, sudabilitatea scade odată cu creşterea conţinutului de carbon. 0ţelurile carbon

sunt perfect sudabile prin toate procedeele cunoscute.'in punctul de "edere al sudabilităţii, materialele pot fi+ perfect sudabile; satisfăcător sudabile; limitat sudabile; rău sudabile.!..1. Cla&*<*,a)ea &+-+)*l)

Cla&*<*,a)ea &+-+)*l) se poate realiza după mai multe criterii, conform tabelelor >.1. şi >./.

Ta'el+l !.1.

Ta'el+l !.2.




)n construcţiile metalice, se folosesc două procedee de sudare+? sudarea prin topire;? sudarea prin presiune.)n construcţiile metalice se folosesc cel mai adesea sudarea cu arc electric, sudarea prin

presiune şi sudarea o#iacetilenică.8legerea procedeului de sudare se face ţin!nd seama de următoarele criterii+ materialele sudate; utilajul folosit;

condiţiile de funcţionare a organului de maşină.




!..2. S+-a)ea 6)*$ %6*)e(udarea prin topire este procedeul de mbinare a două sau mai multe piese, prin topirea

locală a acestora, cu sau fără adaos de material.Metoda se poate realiza cu gaze $sudura o#iace-tilenică%, cu arc electric, cu hidrogen

atomic şi aluminotermic. Sudarea manuală rin toire cu arc electric5ste un procedeu foarte des utilizat n construcţiile sudate. 8morsarea arcului electric se

realizează prin apropierea electrodului de piesă. 0peraţia se poate e#ecuta folosind curentcontinuu sau curent alternati" şi este prezentată n figura >.3G.

DE REŢINUTF*entru curent alternati", se folosesc numai electrozi n"eliţi, pentru o mai bună protecţie

mpotri"a acţiunii azotului şi o#igenului atmosferic.9a arcul de curent continuu, se dez"oltă la anod o cantitate mai mare de căldură, datorită

emisiei puternice de electroni de la catod.&alitatea sudurii este influenţată de pregătirea şi de disponibilitatea sudorului.

*roducti"itatea este scăzută. Metoda se aplică pentru toate tipurile de cusături, indiferent de

poziţia acestora./*. !.4. S+-a)ea ,+ a), ele,%)*,

Sudarea automată sub strat de 'lu 9a acest tip de sudare $fig. >.31.%, calitatea sudării este mult

superioară sudării manuale, consumul de energie electrică este multredus, iar producti"itatea este superioară. )n cazul sudurilor scurtesau pe contururi curbe şi greu accesibile, se utilizează sudareasemiautomată sub flu# cu tub fle#ibil, caz n care conducerea arcului electric se face manual.

*rin sudarea automată sub strat de flu#, se realizează cusături drepte, de lungime relati" mare,sau cusături circulare, orizontale, puţin nclinate.

/*. !.41. S+-a)ea a+%ma%( &+' &%)a% -e <l+

Sudarea n mediu de ga% rotector $fig.>.3/. *oate fi automată sau semiautomată.

/*. !.42. S+-a)ea 8$ me-*+ ,+ a9 6)%e,%)

)n acest caz, arcul electric poate fi supra"egheat,

producti"itatea este mai mare şi costul mai redus.




*rezintă a"antajul realizării unei suduri uniforme şi de mai bună calitate, ad!ncimea desudură fiind mult mai mare $fig. >.32.%.

/*. !.43. Cm6a)a7*e 8$%)e &+-+)a ma$+al( * a+%ma%(a &+-+)( ma$+al(; ' &+-+)( a+%ma%(.

Metoda automată de sudare se aplică pentru lungimi

mari de sudură, atunci c!nd accesul la locul de sudare esteuşor, pentru lucrări de cazangerie şi pentru sudarea grinzilor cu inima plină.*roducti"itatea este de 1G-/G de ori mai mare dec!t la sudarea manuală.

8ceastă metodă este destul de eficientă, la sudarea tablelor subţiri, mai ales dacă acestea suntrealizate din oţeluri ino#idabile termorezistente.

'rept gaz protector, se utilizează+ bio#id de carbon, la sudarea oţelurilor; argon sau azot, la sudarea cuprului.

Sudarea n mediu de abur 6aţă de procesul anterior, acesta prezintă a"antajele

consumului redus de energie electrică şi o producti"itatesuperioară.

*rocedeul este folosit la remedierea pieselor cu conţinutredus de carbon $fig. >.33%. /*. !.44. S+-a)ea 8$ me-*+ -e a'+)

Sudarea n baie de %gură9a acest procedeu, curentul electric trece cu ajutorul electrozilor prin baia de zgură şi

prin metalul topit la piesele de sudat $fig. >.34%.Metoda este folosită la sudarea pieselor de grosime mare şi la realizarea unor piese

comple#e, alcătuite din elemente forjate, turnate-forjate sau matriţate.

/*. !.4. S+-a)ea 8$ 'a*e -e 9+)( Sudarea rin toire cu ga%e9a acest procedeu, drept combustibil este folosită de obicei acetilena, iar ca material de

adaos, se folosesc s!rme care au compoziţia chimică apropiată de a materialului de bază $fig.>.3>.%. *rocedeul este folosit la sudarea tablelor subţiri cu grosimea sub 3 mm, precum şi lasudarea metalelor neferoase.

/*. !.4!. S+-a)ea 6)*$ %6*)e ,+ a9e

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !!



&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


LUCRARE PRACTICĂ S+-a)ea ma$+al( ,+ a), ele,%)*,1. C$&*-e)a7** e$e)ale9a acest tip de sudare, este necesară o mare cantitate de căldură, pentru topirea

materialului piesei. 'e aceea, piesa se leagă la polul poziti" şi electrodul la cel negati" - lea)e,+ 6la)*%a%e -*)e,%( - sau piesa la polul negati" şi electrodul la polul poziti" - lea)e ,+6la)*%a%e *$>e)&(.

ensiunea necesară amorsării arcului este de apro#imati" >G-EG I, iar tensiunea demenţinere a arcului este de 3G-4G I, pentru electrozii de cărbune, şi de /4 I pentru electroziimetalici.

recerea materialului de adaos se face ntotdeauna n sensul electrod-piesă, indiferent de polaritatea electrozilor. 8cest lucru se realizează prin scurgerea metalului electrozilor, subformă de picături n zona de asamblare. 'atorită temperaturilor foarte nalte la care are loc

operaţia, metalul de"ine foarte acti" din punct de "edere chimic şi reacţionează intens cuo#igenul şi cu azotul din aer. 'e aceea, se recomandă să fie folosiţi electrozii n"eliţi. Sudarea manuală cu arc necat cu arc scurt) este e#ecutată cu electrozi cu n"eliş

gros, greu fuzibil. 9a acest procedeu, producti"itatea este mai mare.5lectrodul are n"elişul mai gros, metalul se topeşte mai uşor, iar n "!rful electrodului se

formează o scobitură n interiorul căreia se dez"oltă arcul electric.)n această situaţie, căldura arcului este transmisă direct şi, astfel, mai profund, dar se

realizează şi topirea metalului piesei. 'e aceea, consumul de electrozi este mai mic.n alt procedeu de sudare este sudarea cu fascicul de electrozi. 0peraţia se e#ecută prin

legarea mai multor electrozi, după prinderea lor n portelectrod, sudarea e#ecut!ndu-se la fel cacea cu un electrod. 6asciculul de electrozi poate a"ea aspectul celui din figura >.3D.

/*. !.4". /a&,*,+le -e ele,%)9*a ,+ ele,%)9* 8$>el*7*5

' ,+ ele,%)9* 8$>el*7* * $e8$>el*7*

5lectrozii sunt legaţi n fascicul prin puncte de sudură la capătul nen"elit. 'upă ce

primul electrod se topeşte parţial, arcul trece la cel de-al doilea electrod din fascicul. 'eoareceelectrozii sunt străbătuţi pe r!nd de curent electric, creşte şi producti"itatea operaţiei de sudare.2. S,+le; -*&69*%*>e; >e)*<*,a%a)e $e,e&a)e(e pot folosi surse de curent continuu şi de curent alternati". (ursa de curent trebuie să

fie reglabilă şi să poată produce o tensiune de amorsare a arcului electric de 4G->G I..ursele de curent continuu pot fi+ surse rotati"e - con"ertizoare şi agregate de sudare; surse statice - redresoare de sudare. :eneratorul de curent electric este antrenat de un

motor electric de curent alternati".a. .ursele de curent alternativ" *entru a obţine curentul alternati" necesar, este folosit

un transformator pentru sudare. 8cesta este un transformator de putere monofazat, care are otensiune secundară şi care poate asigura aprinderea şi arderea stabilă a arcului electric.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !"



ransformatorul de sudare are caracteristicile e#terioare cobor!toare, ceea ce poateasigura "ariaţiile regimurilor de sudare n limitele necesare.

&onductoarele electrice care alimentează electrodul şi piesa au o secţiune mare şi senumesc cabluri de sudare"

'. ortelectrodul are formă constructi"ă de cleşte şi este folosit pentru prindereaelectrodului de sudare. 8re greutate mică, suprafaţă de prindere mare şi m!nerul izolat, pentru ae"ita electrocutarea lucrătorului.

,. -lemele de contact asigură legătura electrică a piesei cu sursa de curent electric. 5lenu trebuie să se ncălzească, ci să asigure un contact bun cu piesa.

-. /asca de sudare are rolul dea proteja faţa şi ochii lucrătorului de efectele radiaţiilor arcului electric. (ticla montată n locaşul ce permite "izualizarea sudurii are culoare "erzui-nchis.

3. Ma%e)*ale*iesele care se asamblează şi electrozii pentru sudare se aleg n funcţie de sortimenteledisponibile n laborator.

4. M- -e l+,)+

(e fi#ează piesele n dispoziti"ul de prindere şi de poziţionare adec"at formeiconstructi"e a pieselor. (e "erifică legarea cu polaritatea corespunzătoare şi se alege inter"alulde "alori pentru tensiunea necesară amorsării arcului, apoi pentru tensiunea de menţinere aarcului, n funcţie de electrod.

. C$,l+9**ensiunile remanente din piesele sudate sunt determinate de "ariaţiile de temperatură din

timpul operaţiei de sudare.)n cazul ncălzirii şi răcirii uniforme n tot corpul piesei şi n cazul n care dilatarea şi

contracţia piesei sunt libere, modificările produse sunt re"ersibile. n realitate nsă, aceste

condiţii nu sunt ndeplinite.)n timpul operaţiei de sudare, ncălzirea locală depăşeşte limita de elasticitate amaterialului, trec!nd n domeniul plastic, astfel nc!t, după răcire, "or e#ista deformaţii şitensiuni remanente.

ensiunile produse n plan perpendicular, care apar n tablele subţiri după răcire, pot fineglijate, dar răm!n tensiunile n lungul cusăturii şi cele perpendiculare pe cusătură, n planultablelor. 'acă nu sunt pro"ocate de o ncărcare e#terioară, aceste tensiuni răm!n n echilibru.

Ialoarea tensiunilor remanente depinde de+ procedeul de sudare; regimul de sudare; calitatea materialului; forma pieselor sudate; dimensiunile pieselor sudate; rigiditatea ansamblului şi a construcţiei n totalitate.)n "ederea e"itării de'ormaţiilor şi a tensiunilor remanente se recomandă+ respectarea cu stricteţe a succesiunii operaţiilor de e#ecutare a cusăturii; aşezarea corectă a pieselor care se sudează $se recomandă ca n timpul ncălzirii, dar şi

al răcirii, deplasarea pieselor să se facă liber, pentru a se respecta forma piesei şi planitateaacesteia%;

deformarea pieselor n sens opus, pentru a re"eni la forma iniţială, piesele primind odeformaţie iniţială, de sens contrar, realizată pe cale mecanică sau prin ncălzire cu flacăra;

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !#



fi#area rigidă a pieselor care se sudează, realizată cu dispoziti"e ce mpiedicădeformaţiile, mai ales la sudarea pieselor fabricate n serie. )n acest caz, piesele şi păstreazăforma, dar răm!n cu tensiuni remanente ce trebuie ndepărtate prin diferite procedee;

prencălzirea pieselor, cu scopul reducerii tensiunilor ce pot apărea n urma sudării.(tabilirea temperaturii de prencălzire se face n funcţie de conţinutul de carbon al oţelului;

detensionarea pieselor, aplicată pieselor cu grosimi mari şi se realizează prinncălzirea lor p!nă la temperatura de >GG - >4G &, cu o "iteză de 4GG &Ah şi cu menţinere la

această temperatură timp de / minute, pentru fiecare milimetru grosime de tablă.

NTSM la &+-a)eS+-a)ea ,+ <la,()( *a,e%*le$*,(

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ !?



8t!t manipularea utilajului de sudat, c!t şi e#ecutarea lucrărilor de sudare şi tăiere ametalelor cu flacăra de gaz impun respectarea unor norme, care să e"ite pro"ocarea deaccidente foarte gra"e, ca urmare a unor e#plozii sau incendii.

*ericolul cel mai mare l formează amestecul acetilenei cu aer sau o#igen, deoareceaceste amestecuri sunt puternic e#plozi"e. n alt pericol mare l constituie faptul că o#igenulcomprimat, n contact cu substanţe organice $grăsimi, uleiuri etc%, dă naştere la e#plozii şiincendii prin autoaprindere.

*entru pre"enirea accidentelor ce pot fi pro"ocate de utilajele şi materialele folosite se pot lua o serie de măsuri+

la locul de muncă este necesar să e#iste n permanenţă o găleată cu apă curată pentrucufundarea arzătorului, n cazul refulării flăcării; nu trebuie să lipsească nici echipamentul pen-tru paza contra incendiilor.

sudorii şi ajutorii de sudori trebuie să poarte echipamentul de protecţie respecti", iar persoanelor străine nu trebuie le fie permis să se apropie de locul de muncă;

este interzis fumatul n apropierea generatorului pe o distanţă de 1G m;S+-a)ea ,+ a), ele,%)*,

(ursele de curent pentru sudare şi masa de lucru trebuie să fie legate la priza de păm!nt,nainte de punerea lor n funcţiune. 9egăturile "or fi e#ecutate de electricieni.(udorul trebuie să lucreze numai pe co"oare de cauciuc sau pe grătare de lemn, şi să aibă

echipament de protecţie+ mănuşi, şorţ din piele, bocanci, care să-i apere at!t mpotri"astropirilor, c!t şi mpotri"a radiaţiilor arcului.

(e interzice sudarea pieselor "opsite sau sudarea n apropierea substanţelor inflamabile,deoarece acestea pot pro"oca incendii.

&ablurile de sudare trebuie să fie n stare perfectă; nu este admisă legarea pieselor şi apoiizolarea lor cu banda izolatoare.

5cranele şi măştile trebuie să protejeze complet faţa, g!tul şi urechile sudorului, at!tmpotri"a radiaţiilor, c!t şi a stropilor. *entru curăţarea zgurii şi a picăturilor de metal, sudorultrebuie să poarte ochelari de protecţie cu "izoare de sticlă incoloră.

!..2. S+-a)ea 6)*$ 6)e&*+$e(udarea prin presiune este metoda de sudare realizată fără adaos de material, c!nd

materialele ce urmează a fi mbinate se aduc n stare plastică şi apoi sunt presate prin procedeemecanice.

(udarea prin presiune se poate realiza+ electric, prin rezistenţă;

prin forjare; cu gaze; aluminotermic, prin presare(udarea prin presiune se face fără adaos de material şi se poate realiza n două "ariante+a - sudarea prin refulare $fig. >.3E., a%; b - sudarea prin topire intermediară $fig. >.3E., b%.




/*. !.4#. S+-a)ea 6)*$ 6)e&*+$e*rocedeul are o mare producti"itate, fiind indicat n cazul producţiei de serie.5ste folosit la sudarea pieselor n formă de bare, ţe"i, şine de cale ferată, armături pentru

beton armat, care au secţiuni "ariate ca formă şi ca mărime.*rocedeul este folosit la mbinarea elementelor printr-o cusătură continuă, formată din

puncte, care iau naştere prin aplicarea efectului Uoule-9enz.9a acest procedeu, curentul electric care trece prin ambele piese produce ncălzirea

puternică a acestora.

Materialul trece n stare plastică şi apoi se topeşte local. *rin apăsarea locală a pieselor se produce sudura locală.*rin această metodă, sudarea pieselor se poate face+ cap la cap; prin puncte; n linie; prin

frecare; prin e#plozie.S+-a)ea ,a6 la ,a6 se aplică pentru buloanele de ancorare, şinele de la căile de transport

sau tiranţi.S+-a)ea 6)*$ 6+$,%e $fig. >.3F.% se utilizează pentru table subţiri de p!nă la 1G mm şi se

folosesc electrozi metalici fi#aţi n cleştii maşinii de sudat prin puncte. *roducti"itatea estedestul de bună, prin acest procedeu put!ndu-se realiza n jur de /GGG de puncte pe minut.

Metoda se foloseşte n general pentru sudarea platbandelor sau a profilurilor matriţate, acasetelor de protecţie a mecanismelor podurilor rulante, la asamblarea tablelor din materialeneferoase, precum şi la mbinarea unor piese realizate prin presare.

/*. !.4?. S+-a)ea 6)*$ 6+$,%e

S+-a)ea 8$ l*$*e; prezentată n fig. >.4G., este procedeul princare piesele sunt trecute ntre doi electrozi sub formă de role, care se

rotesc. 'upă modul de acţionare, se obţine o linie de sudură continuăsau ntreruptă.

/*. !.. S+-a)ea 8$ l*$*eS+-a)ea 6)*$ <)e,a)e $fig. >.41.% permite obţinerea de asamblări cu caracteristici

mecanice superioare. (pre deosebire de sudarea prin rezistenţă, la sudarea prin frecare putereaspecifică utilizată este de E-1G ori mai mică.5ste utilizat la sudarea oţelurilor cu aceeaşi compoziţie chimică sau cu compoziţii diferite,

precum şi la sudarea oţelurilor de scule cu alamă sau cu aluminiu.

/*. !.1. S+-a)ea 6)*$ <)e,a)e

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "1



S+-a)ea 6)*$ e6l9*e este un procedeu care are o producti"itate ridicată şi consum deenergie redus $6ig. >.4/.%. 5ste folosit la sudarea pieselor din materiale diferite, precum şi la

placarea şi sudarea ţe"ilor de plăcile tubulare.

/*. !.2. S+-a)ea 6)*$ e6l9*e

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 5Ț

1. )n figura alăturată, sunt reprezentate, n ordine+C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "2



a) sudura cap la cap, sudura pe muchie;b) sudura de colţ, sudura pe muchie;c) sudura pe muchie, sudura de colţ;d) lipitură tare, sudură.

/. )n timpul operaţiei de sudare,

ncălzirea depăşeşte limita deelasticitate a materialului, trec!nd n domeniul plastic; n consecinţă, dupărăcire, "or e#ista+a) sarcini şi tensiuni remanente;b) deformaţii şi tensiuni remanentec) deformării şi eforturi unitare remanente;d) materialul de"ine casant.

2. 8pariţia tensiunilor remanente n piesele sudate se datorează+a) forţelor aplicate n timpul sudurii;b) tipului de material de adaos;c) materialului de bază;d) "ariaţiilor de temperatură n timpul operaţiei de sudare.

3. fenomenul de apari ie a deforma iilor i tensiunilor remanente seț ț ș

e#plică prin+a) ncălzirea locală peste limita de elasticitate a materialului de bază;b) ncălzirea locală p!nă la limita de curgere a materialului de bază;c) ncălzirea numai a materialului de adaos;d) topirea materialului de adaos.

4. Ialoarea tensiunilor remanente depinde de+a) priceperea muncitorului, regimul de sudare, forma piesei sudate;b) procedeul de sudare, regimul de sudare, calitatea materialului, forma şidimensiunile piesei;c) dimensiunile piesei, calificarea personalului;d) temperatura mediului ambiant, forma şi dimensiunile piesei.

>. *entru a re"eni la forma iniţială după sudare, piesele primesc odeformaţie iniţială, realizată pe cale mecanică sau prin ncălzire cu flacără,care are sensul+a) contrar deformaţiilor apărute după sudare;b) acelaşi cu cel apărut după sudare;

c) oarecare;d) necesar mbunătăţirii aspectului.




D. 0peraţia realizată prin ncălzire locală şi presiune se numeşte+a) nituire la cald;b) sudare prin presiune;c) lipire;d) ncleiere.

E. (udabilitatea oţelurilor creştea) creşterea conţinutului de carbon;b) scăderea conţinutului de carbon;c) creşterea cantităţii elementelor de aliere;d) scăderea conţinutului de elemente de aliere.

F. ealizează schema de asamblare şi desenul de e#ecuţie pentruasamblarea prin sudare efectuată n atelierul şcoală.

".ASAMBLĂRI DEMONTABILE8samblările demontabile permit montarea şi demontarea repetată a mbinării, fără

distrugerea părţilor componente. 8ceste asamblări prezintă deza"antajul autodesfacerii, subacţiunea şocurilor sau a "ibraţiilor, cu efect negati" asupra funcţionării mecanismelor. 'e aceea,se concep metode şi mijloace pentru asigurarea mpotri"a desfacerii ansamblului.




".1. A&am'l()* 6)*$ 6e$e8samblările prin pene au o largă răsp!ndire n construcţia de maşini şi aparate, deoarecemontarea şi demontarea pieselor se face uşor, iar organele e maşini folosite la asamblare suntsimple.

Pe$ele sunt organe de maşini care, prin forma lor şi a locaşului n care sunt introduse,asigură asamblarea prin pene.

Cla&*<*,a)ea 6e$el) se poate face după următoarele criterii+'upă rolul funcţional, ele se grupează n+ pene de asamblare;

pene de reglare.'upă poziţia penei 8n raport cu or6anele asamblate, penele pot fi+ trans"ersale-care se asamblează cu a#a longitudinală perpendiculară pe a#a comună a

pieselor asamblate. longitudinale - care se montează cu a#a longitudinală paralelă cu a#a comună a

pieselor asamblate;)n figura D.1. sunt prezentate c!te"a tipuri de pene+

a - pană trans"ersală; b - pană longitudinală nclinată;c - pană tangenţială;d - pene paralele;e - pană-disc.

/*. ".1. /)me ,$&%)+,%*>e -e 6e$e

Materialele pentru confecţionarea penelor sunt n general oţeluri mai puţin rezistente, ca09 2/, 09 2D, 09 3/.

)n ultima "reme, au nceput să fie folosite materialele plastice, de tipul policlorurii de"inii, deoarece aceasta are a"antajul că se poate turna direct n canalul de pană.

Materialele utilizate pentru pene trebuie să asigure n general o rezistenţă la ruperecuprinsă ntre 4G şi DG da=Amm/.




*enele se e#ecută din oţel-carbon, cu diferite forme şi dimensiuni standardizate $(8(%şi se montează n canale prelucrate n arbori şi alezaje $butuci%. *oziţia reciprocă a pieselor esteasigurată prin forţă.

*relucrarea canalelor pentru pene n arbore se face prin frezare, iar a canalelor de pene n butuc prin mortezare sau broşare. nainte de montaj, penele se ajustează, se finisează prin pilireamuchiilor şi prin răzuirea fetelor laterale.

".1.1. A&am'l()*le ,+ 6e$e %)a$&>e)&ale

(unt folosite pentru fi#area elementelor de transmisie cu mişcare alternati"ă sau pentru piese imobile.

*enele trans"ersale $fig. D./.% au formă trapezoidală cu o nclinare pe o parte sau peambele părţi, iar secţiunea este dreptunghiulară.

/*. ".2. A&am'la)ea ,+ 6a$( %)a$&>e)&al(

8ceste asamblări se folosesc+ pentru fi#area rigidă a pieselor solicitate la n-

tindere sau compresiune; pentru reglarea poziţiei relati"e a pieselor; pentru asigurarea unei asamblări prin altă metodă.)nainte de montaj, se e#ecută o operaţie de teşire a capetelor şi rotunjire a marginilor,

pentru uşurarea operaţiei. *enele se montează prin lo"ire cu ciocanul, n zona bazei mari, iar demontarea se realizează prin lo"irea cu ciocanul, pe baza mică a penei.

Ierificarea asamblării cu pană trans"ersală constă n+ e#aminarea aderenţei suprafeţelor de contact ale penei n locaşul de pană; e#aminarea prin ciocănire a penelor dacă sunt bine str!nse n locaş. *enele

trans"ersale sunt utilizate mai ales la asamblarea pieselor cilindrice.8lăturat, sunt prezentate a"antajele şi deza"antajele acestor asamblări.

)n figura D.2. este prezentată o pană de reglare prismatică, cu o faţă nclinată.'imensiunile penei sunt alese n funcţie de dimensiunile subansamblului. *ana are un alezaj

filetat şi lucrează ca o piuliţă montată pe şurub. *rin rotireaşurubului, pana se fi#ează n poziţia dorită, realiz!nd şireglarea jocului n lagăr. Burubul este asigurat princontrapiuliţe, mpotri"a autodesfacerii.

/*. ".3. Pa$( -e )ela)e 6e$%)+ la() 1 ;2 ,+9*$e%5 3 6a$( -e)ela)e5 4 +)+' -e )ela)e

)n figura D.3. este prezentată o pană trans"ersală deasamblare montată prin batere $a - montajul general şi b - forţele care apar la baterea penei%.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "!



/*. ".4. M$%a:+l ,+ 8m6($a)e 6)*$ 'a%e)e".1.2. A&am'l()* 6)*$ 6e$e l$*%+-*$ale(e folosesc atunci c!nd este necesară o fi#are centrică a organelor de transmisie.*enele longitudinale se mai numesc şi pene paralele. 5fortul se transmite numai pe feţele

laterale, fără efect de mpănare.'atorită secţiunii constante şi n funcţie de ajustajele arbore-butuc, sunt posibile

deplasări a#iale relati" mari, care pot produce distrugerea locaşului penei.*enele longitudinale se e#ecută din oţeluri cu rezistenţa la rupere @ 4GGG ... >GGG

da=Acm/, condiţie satisfăcută de 09 4G, 09 >G, 09& 24, 09& 34.)n schema alăturată sunt prezentate a"antajele şi deza"antajele asamblărilor prin pene

longitudinale.

8samblările prin pene longitudinale pot fi de două tipuri+ cu str!ngere şi fără str!ngere. cu str(ngere c!nd mbinarea se realizează prin presiunea e#ercitată de forţa

superioară şi cea inferioară a acestora asupra fundului canalului din piesele mbinate; 'ără str(ngere c!nd este asigurată asamblarea prin presiunea butucului şi arborelui

asupra feţelor laterale ale penei.)nainte de asamblare, trebuie să se "erifice cu atenţie lăţimea penei şi a canalului din

arbore şi din butuc, precum şi paralelismul canalului de pană cu a#a arborelui.'upă montaj, calitatea mbinării realizate "a fi "erificată ca n figura D.4.

/*. ".. C$%)l+l a&am'l()** 6e$e* 8$ a)')e

'e regulă, penele longitudinale au feţele opuse paralele sau cu o nclinare de 1A1GG peuna din feţe, pentru a putea fi introduse mai uşor n locaşul de pană şi pentru a realiza un efectde str!ngere cu piesele care se asamblează.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ""



*entru penele alese pentru o anumită asamblare, se ţine seama la "erificareadimensională ca acestea să aibă un adaos de G,2-G,4 mm, necesar ajustării prin pi-lire. *ilirea see#ecută numai de-a lungul penelor, c!nd se "erifică şi teşirea colţurilor penelor, pentru e"itareanţepenirii n canale.

9a asamblarea cu pană de str!ngere, pana aderă str!ns pe fundul canalului arborelui şi butucului şi are joc pe feţele laterale.

9a montarea fără str!ngere, acestea se introduc n canalul de pană fără joc lateral, dar cu

joc ntre pană şi fundul canalului butucului.Montajul se e#ecută cu lo"ituri uşoare de ciocan sau cu dispoziti"e speciale, iar

demontarea prin lo"ituri cu ciocanul n capul unei tije sprijinite pe capul ngust al penei.*enele de ghidare sau penele paralele necesită la montare ajustare. *ana se introduce n

canalul de pană al arborelui, băt!ndu-se uşor cu ciocanul de cupru sau cu dispoziti"e de presare,se fi#ează cu şuruburi, după care se montează pe arbore butucul, care nu trebuie să oscileze pe

pană.neori, penele longitudinale sunt pre"ăzute cu şuruburi de fi#are. n această categorie

intră asamblările cu pene paralele $6ig. D.>.% şi cele cu pene#disc $6ig. D.D.%.

/*. ".!. A&am'la)ea ,+ 6a$( 6a)alel( /*. ".". A&am'l()* ,+ 6a$( -*&, a &e,7*+$e; ' >e-e)e

'atorită simplităţii constructi"e, penele paralele se utilizează atunci c!nd se impuncondiţii de coa#ialitate, concomitent cu alegerea corespunzătoare a ajustajului arbore-butuc sau

c!nd se impun deplasări a#iale ale pieselor asamblate.*enele-disc se folosesc pentru transmiterea de momente de răsucire mici sau ca pene de

fi#are.*enele de lungimi mari şi penele de ghidare se fi#ează n arbori prin şuruburi, pentru a

e"ita smulgerea penei din canal, cauzată de apăsările laterale.

&095:9 5<=&

M589:&

(98=8 - 09


8*9&8 Ț

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "#



1. *enele se e#ecută din+a) 09 2/, 8m >2, &u 4, policlorură de "inii;b) 09 2/, 09 3/, policlorură de "inii;c) 8m E2, 09 2D, oţel ino#;d) &u 4, 09& 34, policlorură de "inii.

/. *enele disc sunt folosite atunci c!nd+a) se transmit momente mici sau ca pene de fi#are;b) se transmit momente mari;c) se transmit forţe mari;d) se folosesc numai ca pene de fi#are.

2. ealizează o analiză a tipurilor de asamblări demontabile, nfuncţie de a"antajele şi de deza"antajele pe care le prezintă fiecare.

*entru două piese considerate, foloseşte fiecare tip de asamblăridemontabile $e#emplu+ pentru asamblarea a două table, pentru asamblareaşurub-piuliţă, pentru asamblarea cu prezon şi asamblarea cu ştift% şi, princomparaţie, stabileşte soluţia constructi"ă cea mai a"antajoasă.5#plică moti"ul deciziei tale.

)n figura alăturată, este reprezentată o asamblare cu+a) pană trans"ersală;b) pană paralelă;c) pană longitudinală fără str!ngere;d) pană longitudinală cu str!ngere.

".2. A&am'l()* 6)*$ %*<%+)*8samblările prin ştifturi sunt folosite pentru fi#area pentru transmiterea forţelor relati"

reduse. n unele precisă a două piese sau ca elemente de legătură situaţii, ele pot fi folosite şica elemente de siguranţă.

)n figura D.E., sunt prezentate c!te"a"ariante de asamblări prin ştifturi./*. ".#. A&am'l()* 6)*$ %*<%+)*

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ "?



a %*<% ,*l*$-)*, %e*% 6e$%)+ <*a)e * ,e$%)a)e5 ' %*<% -e a&am'la)e5, %*<% ,$*, -e ,e$%)a)e ,+ ,a6 <*le%a%

Materialele folosite pentru confecţionarea ştifturilor sunt, n general, oţeluri tratate termic.

8samblările prin ştifturi prezintă a"antajele şi deza"antajele din schema de mai jos.

&095:9 5<=&M589:& (98=8 - 09


LUCRARE PRACTICĂ A&am'l()* 6)*$ %*<%+)*1. C$&*-e)a7** %e)e%*,e

&aracteristic acestor asamblări este modul de realizare a găurilor n care "or fi introduseştifturile. &oincidenţa găurilor din cele două piese determină, ntr-o măsură hotăr!toare,calitatea asamblării. 'in acest moti", găurirea şi alezarea găurilor se e#ecută concomitent nambele piese ce se "or asambla.

2. U%*la:e; &,+le; >e)*<*,a%a)e $e,e&a)e'ispoziti"e, scule+ dispoziti" de prindere, ciocane, trusa lăcătuşului, pile; Ierificatoare+ şubler,micrometru.




3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*entru realizarea lucrării sunt necesare+ piese care "or fi asamblate prin ştifturi, ştifturi.

4. M- -e l+,)+)n general, la montarea ştifturilor care realizează montajul a două piese, se parcurg următoareleetape+ se solidarizează piesele, după ce au fost poziţionate folosind dispoziti"e de prindere şi fi#areadec"ate formei şi dimensiunilor pieselor;

se e#ecută găurile n cele două piese; se alezează găurile n cele două piese; se montează prin presare sau batere ştifturile cilindrice sau conice; dacă este necesar, se asigură contra desfacerii.

. C$,l+9**)n funcţie de dotarea e#istentă, se precizează sculele utilizate, aflate n trusa lăcătuşului. 'easemenea, se pot enumera caracteristicile tehnico-metrologice ale "erificatoarelor utilizate ncadrul lucrării.5#ecutantul lucrării practice "a face aprecieri asupra calităţii asamblării e#ecutate.

".3. A&am'l()* 6)*$ ,a$el+)*8samblările canelate sunt folosite pentru transmiterea unor momente de torsiune mari,

atunci c!nd este necesară şi o deplasare a#ială, chiar n perioada de regim.(unt considerate ca făc!nd parte din asamblările cu efect de pană.

9egătura dintre arbore şi butuc se obţine prin caneluri şi se realizează prin pătrunderea plinurilor unei piese n golurile celeilalte piese. )n figura D.F., este prezentat un e#emplu deasamblare canelată.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #1



/*. ".?. A&am'la)e ,a$ela%(&anelurile sunt asemănătoare unor pene longitudinale care fac corp comun cu arborele.

8sigură o asamblare mai rezistentă, o centrare mai bună şi o uşoară deplasare a#ială a butucului.)n funcţie de profilul canelurilor, arborii cu caneluri se clasifică astfel+

arbori cu caneluri dreptun6hiulare%

arbori cu caneluri triun6hiulare%

arbori cu caneluri 8n evolventă"

8"antajele şi deza"antajele asamblărilor cu arbori şi butuci canelaţi sunt prezentate nschema alăturată.

n ansamblu canelat se compune din+ arbore canelat; butuc canelat.8rborii canelaţi sunt consideraţi arbori cu pene, acestea din urmă fiind realizate dintr-o

bucată cu arborele. (e e#ecută prin frezare, iar butucul canelat prin mortezare sau broşare.

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


LUCRARE PRACTICA A&am'l()* 6)*$ ,a$el+)*1. C$&*-e)a7** %e)e%*,e

'imensiunile principale ale arborilor canelaţi se aleg din standarde, n funcţie de diametrul d al

arborelui, urm!nd apoi să se facă o "erificare la presiunea de contact şi la forfecare.2. U%*la:e; &,+le; >e)*<*,a%a)e $e,e&a)e




'ispoziti"e, scule+ dispoziti" de prindere, ciocane, trusa lăcătuşului, pile, şabloane, calibre.Ierificatoare+ şubler, micrometru.

3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e*entru realizarea lucrării sunt necesare piesele componente ale subansamblului+ arbore şi butuccanelat.

4. M- -e l+,)+5tapele realizării unei asamblări canelate sunt următoarele+

"erificarea canelurilor arborelui; "erificarea canelurilor butucului.8cestea trebuie să fie lipsite de ba"uri, turtiri, muchii ascuţite, iar muchiile canelurilor

trebuie să fie rotunjite sau teşite pentru a se e"ita griparea n timpul montării. părţile frontale ale arborelui şi ale butucului sunt teşite, pentru a uşura montajul şi

pentru a e"ita blocarea acestora; suprafeţele canelurilor se ung nainte de montare, după ce au fost curăţate de

impurităţi; mbinările mobile se realizează manual;

mbinările fi#e se e#ecută cu ajustaj cu str!ngere $blocat% şi se montează prin presarela rece sau prin ncălzirea piesei cuprinzătoare la EG-1/G &. 9a acest tip de montaj, esteinterzisă lo"irea cu ciocanul, pentru a nu se produce ri-zuri, turtiri pe caneluri sau deza#area

pieselor. după montaj, la mbinările fi#e se "erifică e#centricitatea şi jocul dintre piese; la mbinările fi#e se "erifică bătaia radială şi frontală, folosind un aparat comparator.. C$,l+9**

(e "erifică funcţionarea ansamblului, prin deplasarea butucului de-a lungul arborelui;deplasarea trebuie să fie lină, fără să producă blocarea montajului.

&095:9 5<=&

M589:& (98=8 - 09


8*9&8 Ț

1. 8"antajele asamblărilor prin caneluri sunt+a) realizează centrare precisă, nu produc zgomot, transmit eforturi relati"

mari;




b) realizează centrare precisă, nu deformează butucul, transmit eforturimari;c) nu produc zgomot, asamblare rapidă, precizie mare de asamblare;d) realizează centrare precisă, nu deformează butucul, necesită calculsimplu la solicitări.

/. 8"antajele utilizării asamblărilor prin caneluri sunt următoarele+a) permit deplasare a#ială, centrare precisă, transmit eforturi mari, nudeformează butucul prin o"alizare;b) permit deplasare a#ială, transmit forţe mari, asamblare uşoară;c) centrare reglabilă, transmit eforturi mici, fi#are rigidă;d) centrare precisă, forţele transmise sunt reglabile, se nlocuiesc uşor.

2. *rofilul canelurilor poate fi+

a) circular, dreptunghiular, triunghiular;b) e"ol"entă, triunghiular, trapezoidal;c) dreptunghiular, triunghiular, e"ol"entă;d) pătratic, dreptunghic, e"ol"ent.

3. 8samblările canelate se folosesc atunci c!nd+a) se transmit momente de torsiune mari fără deplasare a#ială;b) se transmit momente de torsiune mici cu deplasare a#ială n perioadade regim;c) se transmit momente de torsiune mari n perioada de regim;d) indiferent de forţele şi momentele transmise, sunt necesare deplasăria#iale n perioada de regim.

4. )n figura de mai jos sunt reprezentate următoarele asamblări+a) asamblare prin lipire, asamblare prin sudare, asamblare canelată;b) asamblare prin sudură, asamblare prin lipire, asamblare prin pană;c) asamblare prin sudură, asamblare prin lipire, asamblare canelată;d) asamblare prin lipire, asamblare canelată, asamblare filetată.

>. *rin intermediul asamblărilor canelate se transmit+a) momente de nco"oiere mari;b) momente de torsiune mari;c) forţe a#iale mari;d) presiuni mari.




".4. A&am'l()* ,+ eleme$%e ela&%*,e8samblările cu elemente elastice ser"esc la imobilizarea unor piese n poziţia dorită,

folosind la montare efectul deformaţiilor elastice a materialelor.)n urma str!ngerii datorate deformaţiei elastice asupra suprafeţelor n contact, se e#ercită

o presiune şi, prin urmare, forţe de str!ngere. 8ceste forţe generează forţe de frecare, care seopun modificării poziţiei relati"e a suprafeţelor n contact.

Metoda este folosită la fi#area coroanelor bandajelor din materiale de calitate, pediscurile roţilor e#ecutate din materiale de calitate inferioară, la fi#area rotoarelor motoarelor electrice pe arbori sau pentru e#ecutarea altor organe de maşini.




8samblările prin str!ngere pot fi+ cu str!ngere proprie, adică fără organe au#iliare; cu organe de str!ngere au#iliare. 8"antajele şi deza"antajele asamblărilor prin str!n-

gere sunt prezentate n schema alăturată.

".4.1. A&am'l()* ,+ &%)@$e)e 6)6)*e'upă procedeul tehnologic folosit, aceste asamblări pot fi presate sau fretate. &apacitatea

portantă a asamblărilor cu str!ngere elastică este influenţată de rugozitatea suprafeţelor

conjugate.)n timpul montării asamblărilor prin presare, o parte din "!rfurile rugoprofilului sedeformează elastic, plastic sau chiar sunt forfecate.

)n figura D.1G. sunt prezentate c!te"a e#emple de asamblări cu str!ngere elastică proprie.

/*. ".1. A&am'l()* ,+ &%)@$e)eela&%*,( 6)6)*e a m$%a)ea a)')*l)

,%*7*5 ' <*a)ea )7** 6e a)')e5 , <*a)ea )7** mel,a%e5 - m$%a)ea

)+lme$7*l)

".4.2. A&am'l()* 6)*$ &%)@$e)e ,+ )a$e -e &%)@$e)e a+*l*a)e8samblările prin str!ngere cu organe de str!ngere au#iliare pot fi+ cu inele sau cu ancore

fretate, prin str!ngere pe con sau cu brăţări elastice. Asamblările rin str(ngere cu inele sau cu ancore 'retate se folosesc pentru

asamblarea unor piese din două bucăţi, care pot fi "olanţi sau roţi mari, manşoane din două bucăţi sau părţi ale batiurilor unor piese mari.

)n figura D.11., este prezentată o asamblare n care ancora are forma unui dublu .

/*. ".11. A&am'la)e ,+ a$,)(

)n figura D.1/., ancora are, la nceput, lungimea de str!ngere9 , iar piesele de asamblat au lungimea l " 'upă montare, lungimeacomună "a fi l. (ub acţiunea forţei de str!ngere 6G, ancora sealungeşte cu lG, iar piesele se comprimă cu 8Ap. )n timpul e#ploatării,se adaugă efectul forţei de lucru ;" 6enomenul este

asemănător cu cel al şurubului cu prestr!ngere.

/*. D.1/. Eleme$%ele a&am'l()** ,+ a$,)(

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #!



Asamblările rin str(ngere e con sunt folosite pentru fi#area pe arbori a unor roţi, "olanţi sau p!rghii. 8ua"antajul că se pot monta şi demonta uşor. ransmitereamişcării se face prin forţa de frecare ; , dată de str!ngereadez"oltată de şurub $fig. D.12.%.

/*. ".13. S%)@$e)e 6e ,$

Asamblările cu brăţări elastice se folosesc la imobilizarea pe arbori a unor mani"ele,suporturi, roţi de transmisie. 5le pot fi folosite ca limitatori de cursă sau la blocarea ntr-unanumit inter"al a unor organe de maşini.

Hrăţările au partea interioară de prindere alezată, partea e#terioară nefiind totdeauna

prelucrată.(tr!ngerea se realizează cu şuruburi cu sau fără piuliţă.'upă forma constructi"ă, brăţările elastice pot fi $fig. D.13%+ cu inel simplu secţionat $a%; cu inel secţionat cu le"ier $b%; din două semiinele simple $c%; din două semiinele cu le"ier $d%.Hrăţările elastice se e#ecută din oţel laminat, forjat, matriţat sau turnat, precum şi din

fontă pentru str!ngeri mici şi funcţionare fără şocuri.

/*. ".14. A&am'l()* ,+ ')(7()* ela&%*,e/; /& <)7ele ,a)e 6)-+, &%)@$e)ea5 ,e<*,*e$% -e <)e,a)e5 N <)7e $)male

".. A&am'l()* 6)*$ <*le%8samblările cu filet reprezintă mbinarea demontabilă a două sau mai multe piese,utiliz!nd organe de asamblare filetate, de tip şurub-piuliţă.

'atorită simplităţii şi siguranţei lor, asamblările prin filet sunt cele mai răsp!nditeasamblări demontabile.

8cest tip de asamblări prezintă a"antajele şi deza"antajele enumerate n schemaalăturată.

0 asamblare filetată este formată din+ şurub - piesa cuprinsă, filetată la e#terior; piuliţa - piesa cuprinzătoare, filetată la interior.5lementul principal al piesei filetate este 'iletul. 5l este o ner"ură elicoidală pe o

suprafaţă de re"oluţie la e#terior, pentru şurub, sau la interior, pentru piuliţă.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #"



"..1. /*le%+l/*le%+l este caracteristica principală a şuruburilor, reprezent!nd şi o bază de clasificare a

acestora. :eometric, desfăşurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic,iar cateta este pd $fig. D.14%.

5licea are următoarele elemente caracteristice+ p - pasul; a-nclinarea elicei; d # diametrulcilindrului.

/*. ".1. De&<(+)a%a <*le%+l+*

6iletul poate fi clasificat conform tabelului D.1.Ta'el+l. ".1

5lementele geometrice ale filetuluisunt definite de .&!. =" )n figuraD.1>. sunt prezentate elementelestandardizate ale filetelor şurubului şi

piuliţei complementare, iar notaţiile sunte#plicitate n tabelul D./.

/*. ".1!. Eleme$%ele eme%)*,e ale <*le%el)

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ##



Ta'el+l ".2

&el mai folosit este 'iletul cilindric adică cel trasat pe o suprafaţă cilindrică n condiţii speciale, se poate folosi 'iletul conic care poate fi+ perpendicular pe a#a piesei;

perpendicular pe generatoarea conului.(istemele de filetare reprezintă totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni şi formă

cunoscute ale elementelor sale. (istemele de filetare "or fi prezentate n continuare.Filetul triunghiular este folosit ca şurub de fi#are, pentru instrumente de măsurare şi

de reglare. (e construieşte n "ariantele filet metric şi filet VhitWorth.a) ;iletul triun6hiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral.

I!rful triunghiului este retezat la distanţa ?@=, iar "!rful filetului piuliţei la distanţa <A3 de"!rful profilului teoretic $fig. D.1D.%.

b) ;iletul triun6hiular AhitBorth $fig. D.1E.% are profilul sub formă de triunghi isoscel

cu unghiul la "!rf de 44. 9a acest filet, pasul se e#primă n numărul de spire pe 1 ţol $1 ţol @/4,3 mm%. 5ste folosit pentru asamblarea ţe"ilor n scopul fi#ării şi etanşării.

/*. ".1". /*le%+l %)*+$0*+la) me%)*, /*. ".1#. /*le% %)*+$0*+la) J0*%K)%0"..2. Ş+)+'+)*le(unt organe de maşini folosite pentru asamblarea demontabilă a două sau a mai multor

piese. 5le au un cap deforma he#agonală, pătrată, semirotundă sau rotundă, şi o tijă filetată parţial sau n ntregime.

&lasificarea şuruburilor se face după mai multe criterii.'upă rolul funcţional, şuruburile pot fi+

şuruburi de fi#are sau de str!ngere; şuruburi de etanşare; şuruburi pentru transmiterea mişcării; şuruburi de reglare;

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ #?



şuruburi de măsurare.'in punct de "edere constructiv, şuruburile pot fi clasificate ca n tabelul D.2.

Ta'el+l ".3.

n caz deosebit l reprezintă şurubul de mişcare care poate fi construit n patru"ariante, prezentat n tabelul D.3.Ta'el+l ".4.

)n practică, şurubul este folosit ca element de transmitere a mişcării la următoarelemecanisme+ cricul de ridicat; presa cu şurub; menghina; mecanisme de deplasare la maşini

unelte şi de măsurare.J'upă forma capului, şuruburile se pot clasifica conform tabelului D.4.Ta'el+l ".. Ta'el+l ".!.




)n tabelul D.>. sunt prezentate c!te"a forme constructi"e de şuruburi+"..3. P*+l*7eleP*+l*7ele sunt organele care, prin nşurubare pe tija filetată a şuruburilor, realizează

str!ngerea pieselor. *iuliţele au rolul de protecţie şi asigurare mpotri"a desfacerii asamblărilor filetate.

6ormele constructi"e sunt prezentate n tabelul D.D.Ta'el+l ".".

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?1



"..4. A&*+)a)ea 8m6%)*>a -e+)+'()**0 str!ngere insuficientă sau neuniformă a piuliţelor pro"oacă deteriorarea asamblării sau

apariţia de deformaţii la piesele asamblate. ot din această cauză poate apărea şi slăbireaetanşării asamblării.

*entru a e"ita acest lucru, de multe ori se foloseşte str!ngerea cu chei automate saustr!ngerea controlată.

8sigurarea mpotri"a autodeşurubării se face n general datorită forţei de frecare dintrefiletul şurubului şi al piuliţei. &u timpul nsă autofi#area se reduce şi de aceea este necesar să

fie folosite metode suplimentare de asigurare.)n "ederea asigurării şurubului sau a piuliţei mpotri"a deşurubării, n asamblările

demontabile cu şuruburi se folosesc, n mod obişnuit, şaibele.C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?2



Baiba este un disc metalic cu gaura puţin mai mare dec!t diametrul e#terior al şurubului,care se aşează ntre piuliţă şi piesă.

(e foloseşte atunci c!nd suprafaţa piesei nu este bine ajustată, ceea ce ar pro"oca oaşezare imperfectă a piuliţei. otodată, forţa de str!ngere este repartizată pe o suprafaţă maimare dec!t suprafaţa piuliţei.

(e deosebesc patru tipuri de şaibe+ tip 8 - cu gaură rotundă, pentru metale;

tip H - cu gaură rotundă, pentru lemn; tip & - cu gaură pătrată, pentru metale; tip ' - cu gaură pătrată, pentru lemn. 8sigurarea elastică realizează dispariţia jocului dintre

piuliţă şi piesa str!nsă, cu o forţă elastică care mpinge n permanenţă piuliţa. 8cest sistem serealizează prin $fig. D.1F.%+ rondela elastică din cauciuc; rondela elastică rotundă; rondela elastică spintecată, denumită şi şaiba:ro"er.

/*. ".1?. T*6+)* -e a*'e a )$-ele5' a*'e G)>e)

Mărirea forţei de frecare prin montarea contrapiuliţelor este prezentată n figura D./G.

/*. ".2. A&am'la)e ,+ ,$%)a6*+l*7()n figura D./1. sunt prezentate c!te"a metode de asigurare a şuruburilor contra

deşurubării+a - folosirea unor şaibe de siguranţă. n piuliţă şi n tija şurubului este practicată o gaură, princare este trecut cuiul spintecat, ceea ce uneşte piuliţa cu şurubul;b-folosirea unei şaibe de siguranţă cu umeri sau cu nas. 5ste confecţionată dintr-un materialmoale, care se sprijină cu capetele ndoite pe piuliţă şi pe piesă, mpiedic!nd astfel mişcarearelati"ă a acestora;, montarea după str!ngerea piuliţei a unor chei sau plăci crestate, care mbracă piuliţa şi oimobilizează n această poziţie;--trecerea unei s!rme prin capetele şurubului. Metoda poate fi folosită la şuruburile cu caphe#agonal;

e - folosirea unei contrapiuliţe sau şaibe elastice, care au ca efect blocarea piuliţei, datorităforţelor de frecare. &!nd se alege soluţia cucontrapiuliţă obişnuită, grosimea contrapiuliţei "a fiegală cu grosimea piuliţei, pentru ca forţa de str!ngeresă nu poată fi preluată de una din ele;

f # asigurarea cu şaibe elastice $:roWer%./*. ".21. A&*+)a)ea +)+'+)*l) 8m6%)*>a a+%-e+)+'()**

)n anumite situaţii, este necesară, mai ales nindustria de aparate, asigurarea mpotri"a desfacerii

neautorizate.'ouă dintre aceste metode sunt prezentate nfigura D.//.




/*. ".22. A&*+)a)ea 8m6%)*>a -e&<a,e)** $ea+%)*9a%e.0 atenţie deosebită trebuie acordată asamblării cu autorul prezoanelor. )n figura D./2.

este prezentată o astfel de asamblare./*. ".23. A&am'la)e ,+ 6)e9$ a a&am'la)ea5 '; , >a)*a$%e ,$&%)+,%*>e -e 6)e9$ ,+ * <()( -ea:a)e

Iarianta constructi"ă c - fără degajare la capătulfiletului - prezintă deza"antajul că şurubul nu poate finşurubat p!nă la capăt, deci asamblarea "a fi mai puţinrigidă, deci şi precizia poziţională a#ială nu este asigurată.

9a acest tip de asamblare trebuie a"ut n "edere că la operaţia de asamblare, dar mai ales

la operaţia de deşurubare, şurubul se poate rupe, o parte răm!n!nd n piesa de bază.)n figura D./3., sunt prezentate c!te"a soluţii de deşurubare a prezonului rupt.

/*. ".24. Sl+7** -e -e+)+'a)e a 6)e9$+l+* )+6% a; ' +$ -)$ ,$*,mle%a% &a+ ,+ <*le% l+$ e&%e *$%)-+& 6)*$ 6)e&a)e 8$ ,)6+l +)+'+l+*5 ,

&e &+-ea9( 6*+l*7( la ,a6(%+l +)+'+l+*.

*entru montarea şi demontarea şuruburilor şia piuliţelor se folosesc chei şi şurubelniţe.6orma şi dimensiunile cheilor "ariază n funcţie deforma şi dimensiunile capului şurubului, dar şi delocul n care şuruburile sunt montate $fig. D./4.%.

*entru mărirea producti"ităţii, n cazul producţiei de serie şi de masă, dar şi pentru pieselecare au un număr mare de şuruburi, la montarea

şuruburilor şi a piuliţelor se folosesc dispoziti"eacţionate electric, hidraulic sau pneumatic.

8ceste dispoziti"e sunt maşini cu oconstrucţie asemănătoare maşinilor de găurit, dar, nloc de burghiu, este montat un cap-cheie deacţionare a şuruburilor sau a piuliţelor./*. ".2. C0e* 1 &*m6l(5 2 -+'l(5 3;4 6e$%)+ 6*+l*7e,*l*$-)*,e5 ; ! 8$,0*&e 6la%e5 "; # %+'+la)e5 ? ,+ ,a6-e%aa'*l5 1 ,+ ,a)'a5 11 6e$%)+ l,a 0ea$al5

12;13 )ela'*le5 14 &6e,*ale.

)n figura D./>. este prezentat un cap-cheie ce este pre"ăzut cu o magazie pentru piuliţe.




/*. ".2!. Ca6,0e*e 6e$%)+ 6*+l*7e1 a+l 6)*$,*6al al ma*$**5

2 6*+l*7( -e <*a)e a maa9*e*53 <la$( -e ,m6)*ma)e a a),+l+*5

4 a),5 <la$( -e &6)*:*$ a a),+l+*5! 6*+l*7e5

" a),+)* lamela)e 6e$%)+ a6(&a)ea '*lel) -e 'l,a)e a 6*+l*7el) ,$%)a ,(-e)**5

# '*le -e 'l,a)e5? +)+'5

1 ,)6+l maa9*e*

0urubelniţele sunt scule folosite pentru montarea şi pentru demontareaşuruburilor cu crestătura sau locaş n cruce. 5le pot a"ea forme constructi"e "ariate, n funcţiede tipul, de dimensiunea şi de locul n care este montatşurubul.

Burubelniţele folosite pentru instalaţiile electrice"or a"ea n mod obligatoriu m!ner confecţionat dinmaterial electroizolant.

)n figura D./D. sunt prezentate c!te"a "arianteconstructi"e de şurubelniţe.

/*. ".2". Ş+)+'el$*7ea; '; , +)+'el$*7e +$*>e)&ale5 -; e +)+'el$*7e 6e$%)+ 6*e&e

&+' %e$&*+$e ele,%)*,('emontarea asamblărilor cu şuruburi se face n ordinea in"ersă montării. se scot elementele de siguranţă+ s!rme, cuie spintecate, contrapiuliţe;

se desfac piuliţele.'acă piuliţele sunt nţepenite, se e"ită forţarea acestora. *entru uşurarea desfacerii setoarnă puţin petrol lampant pe capul piuliţei, se aşteaptă puţin timp, după care se "a ncerca dinnou desfacerea piuliţei.

'acă nici astfel nu se poate desface, se ncearcă o nşurubare cu 1 rotaţie sau 1A / rotaţii şiapoi se reia operaţia de deşurubare.

*entru deşurubarea prezoanelor, se folosesc chei speciale dedeşurubare.

/*. ".2#. C0e*e 6e$%)+ -e+)+'a)ea 6)e9a$el)&heia prezentată n figura D./E. are următoarele componente+1 - corp;

2 - tijă care are la un capăt filet, iar la celălalt fălci de prindere pre"ăzute cu filet corespunzător celui din partea de sus a şurubului prezon. &aracteristic acestui filet este faptul că este de sens in"ersfiletului prezonului nşurubat n corpul de bază;3 - braţ care, a"!nd sensul in"ers filetului prezonului iniţial, "astr!nge fălcile filetate pe filetul de sus al prezonului p!nă ce forţa dedeşurubare a asamblării cu corpul de bază "a fi depăşită, urm!nd apoi deşurubarea.

&095:9 5<=&

M589:& =ume i *renume 5le"Ș &lasa 'ata




LUCRARE PRACTICĂ A&am'l()* 6)*$ <*le%1. C$&*-e)a7** %e)e%*,e(olicitările la care sunt supuse asamblările

filetate sunt eforturi a#iale şi, uneori, eforturi a#ialeşi trans"ersale $fig. D./D.%.

/*. ".2". T*6+)* -e a&am'l()* 6)*$ <*le%a)e * &l+7**le

,$&%)+,%*>e 6e$%)+ -*<e)*%e %*6+)* -e &l*,*%()*

)n situaţia n care asamblarea este solicitată la eforturi a#iale, se folosesc şuruburinormale ca n fig. D./D., a.

'acă asamblarea este supusă la solicitări a#iale şi trans"ersale, atunci se folosescsoluţiile din fig. D./D b-f, la care, pentru preluarea eforturilor apărute, se folosesc pieseajutătoare sau construcţii ajutătoare, ca+ praguri, ştifturi, pene, şuruburi păsuite sau bucşe.

:ăurile pentru montarea şuruburilor au diametrul mai mare dec!t diametrul şuruburilor.n situaţia n care asamblarea se realizează cu şuruburi păsuite, este necesară o prelucrare

precisă a găurilor. 'e regulă, n această situaţie găurile n piesele asamblate se e#ecutăsimultan.

2. U%*la:e; &,+le; >e)*<*,a%a)e $e,e&a)e'ispoziti"e, scule+ dispoziti" de prindere, chei potri"ite, şurubelniţe, trusa lăcătuşului.Ierificatoare+ metru, şubler.3. Ma%e)*ale +%*l*9a%e

*entru realizarea lucrării sunt necesare+ elemente de mbinare, şuruburi, piuliţe, şaibe.

4. M- -e l+,)+Ee,+%a)ea a&am'l()** se realizează astfel+ nt!i se centrează piesele, apoi se introduceşurubul n gaură, se fi#ează capul şurubului cu o cheie pentru a nu se roti şi apoi, cu m!naliberă, se montează piuliţa.

'acă se realizează asamblarea unor piese cu ajutorul mai multor şuruburi şi este necesar să se realizeze o str!ngere uniformă, montarea piuliţelor sau aşuruburilor se face progresi" sau n cruce $fig. D./E.%.

/*. ".2#. S%)@$e)ea 6*+l*7el).9a acest tip de montaj, se str!ng piuliţele, p!nă ajung cu

suprafaţa de sprijin n contact cu piesa, apoi se str!ng toate piuliţele p!nă la /A2 din forţa de str!ngere, urm!nd apoi str!ngereafinală.

. C$,l+9**(e "erifică e#istenţa unor alezaje n piesele care se

asamblează, n "ederea poziţionării corecte a găurilor prin caretrec şuruburile de prindere.

(e determină, prin comparare, momentul de str!ngere, la nceputul şi la sf!rşituloperaţiei.

&095:9 5<=&M589:&

(98=8 - 09


C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?!



8*9&8 Ț

1. Baiba, discul metalic care se foloseşte pentru protecţie mpotri"aautodeşurubării, este utilizată atunci c!nd+a% suprafaţa piesei nu este bine ajustată, pro"oc!nd o aşezare imperfectă a piuliţei;

b% a#a şurubului nu este perpendiculară pe suprafaţa piesei;c% a#a piuliţei nu coincide cu a#a şurubului;d% suprafeţele piuliţei nu sunt perfect plane.

/. Materialele folosite n mod curent pentru confecţionarea piuliţelor sunt+a% materiale plastice, 034, 09& 34; b% 09 2D, 09 3/, 09& 34;

c% oţel de arc, 09& 34, titan;d% teflon, 09 2D, 093/.2. *rincipalul deza"antaj al asamblărilor filetate este reprezentat de+

a% pericolul distrugerii filetului; b% pericolul ruperii tijei şurubului;c% pericolul autodesfacerii la şocuri şi "ibraţii;d% pericolul blocării.

2. )n figura alăturată, sunt reprezentate+a% arcuri elicoidale; b% piese pentru crearea unor forţe;c% şaibe :ro"er;d% rondele.

3. 9a şurubul de mişcare prezentat n figura alăturată, piuliţa este+a% fi#ă şi se mişcă liniar cu şurubul; b% fi#ă, ca şi şurubul;

c% mobilă şi şurubul fi#;d% mobilă, ca şi şurubul.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?"



4. 9a urubul micrometric, traductorul de deplaș sare care intră ncomponenţa micrometrului, este şurub de+a% etanşare; b% măsurare;c% fi#are;

d% str!ngere.

>. ealizează o analiză a asamblărilor demontabile cu filet,e"idenţiind a"antajele şi deza"antajele pe care le prezintă fiecare.

#. NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI#.1. N)me -e 6)%e,7*a m+$,** 8$ a%el*e)ele -e m$%a:)n a%el*e)ele -e m$%a: * 8$%)e7*$e)e se iau o serie de măsuri,n scopul protecţiei

mpotri"a accidentărilor şi pentru e"itarea deteriorării organelor de maşini. *rintre acestem(&+)*; putem enumera+

- temperatura din interiorul atelierului trebuie să fie optimă pentru desfăşurarea acti"ităţii$temperatura ridicată micşorează atenţia şi percepţia, iar cea scăzută micşorează mobilitatealucrătorilor%;

- măsuri de mecanizare şi automatizare, n special a operaţiilor grele şi cu risc crescut deaccidentări;

- curăţarea aerului de gaze, praf şi aburi, prin "entilaţie;- atelierele de reparaţii şi ntreţinere trebuie să fie bine iluminate, at!t ziua, c!t şi noaptea;

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ?#



- protejarea instalaţiilor electrice mpotri"a electrocutării şi legarea aparatelor şiinstalaţiilor la păm!nt;

- "erificarea nainte de utilizare a instalaţiilor de ridicat $cabluri, lanţuri, scripeţi%;- ancorarea maşinilor şi a instalaţiilor n timpul transportului;- e"itarea staţionării muncitorilor n raza de acţiune a macaralelor;- mecanismele de ridicat şi transportat să fie mane"rate numai de personalul calificat n

acest scop;

- respectarea regulilor prescrise pentru personalul care mane"rează substanţele necesarespălării pieselor $mănuşi, măşti de gaze, interzicerea folosirii flăcării deschise, depărtarea delocurile de sudare%;

- "erificarea stării utilajelor şi a dispoziti"elor folosite;- ndepărtarea aşchiilor de pe maşini;- respectarea regulilor de depozitare a pieselor.E,0*6ame$%+l *$-*>*-+al -e 6)%e,7*e reprezintă totalitatea mijloacelor cu care este

dotat fiecare participant n procesul de muncă şi constituie un element foarte important n protejarea mpotri"a factorilor de risc.

5chipamentul se acordă obligatoriu şi gratuit tuturor salariaţilor, precum şi altor categorii participante la procesul muncii, n conformitate cu =ormati"ul-cadru de acordare şi utilizare aechipamentului indi"idual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii, (olidarităţii (ociale şi6amiliei şi aprobat prin 0rdinul nr. //4A1FF4. *e baza acestuia, angajatorul este obligat săntocmească lista internă de dotare cu 5* $5chipament ndi"idual de *rotecţie% adec"ate#ecutării sarcinilor de muncă n condiţii de securitate.

8legerea echipamentului indi"idual de protecţie se face n funcţie de riscuri, aleg!ndu-se tipul, aplic!ndu-se anumite standarde şi folosind anumite marcaje.

*re"enirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se face prin introducerea pe

piaţă şi doar prin utilizarea acelor echipamente indi"iduale de protecţie care menţin sănătatea şicare asigură securitatea utilizatorilor, fără a afecta sănătatea sau securitatea altor persoane,animale domestice ori bunuri, atunci c!nd sunt ntreţinute adec"at şi utilizate conform scopului

pre"ăzut.tilizarea 5* este permisă dacă+X este conform reglementărilor tehnice aplicabile;X este corespunzător riscurilor pe care le pre"ine, fără a induce el nsuşi un risc

suplimentar;X răspunde condiţiilor e#istente la locul de muncă;X ţine seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;X este adaptat conformaţiei purtătorului.)n cazul dereglării sau degradării normale a acestuia, respecti" al pierderii calităţii de

protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.'egradarea sau pierderea lui, nainte de termenul de utilizare pre"ăzut, din "ina

purtătorului, atrage răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potri"it legii $art. 12, 9egeanr. FGA1FF>, republicată%.

#.2. Re+l* e$e)ale -e 6)%e,7*a m+$,** * PSI 6e$%)+ ele>*; 8$ a,%*>*%(7*le -*$la')a%)

1. <ainele folosite n timpul lucrărilor practice să fie simple, să nu conţină materiale

"olante care să poată ncurca efectuarea lucrării. n timpul lucrărilor practice efectuate manual,este de dorit să nu se poarte inel proeminent. *ărul lung trebuie să fie legat. *urtarea halatuluialb n timpul lucrărilor practice este obligatorie.

C+)& ASAMBLĂRI MECANICE &,a$a% -e U$+)ea$+ Ma)*$ ??



/. )n laborator nu se admite dec!t comportamentul ci"ilizat, atenţia fiind ndreptatăasupra lucrării efectuate. =u se lucrează dec!t cu aparate a căror funcţionare este binecunoscută. 'e asemenea, este interzisă folosirea altor instalaţii dec!t cele destinate lucrărilor din ziua respecti"ă. n toate cazurile c!nd pre"ederile lucrării practice o cer sau atunci c!nd apar orice fel de complicaţii n timpul lucrării, trebuie consultat profesorul.

2. rebuie păstrată ordinea la punctul de lucru. 'upă fiecare etapă a e#perimentuluitrebuie să se facă ordine. n timpul folosirii instrumentelor ascuţite, a obiectelor de sticlă etc,

este necesară o atenţie deosebită.3. )n timpul lucrărilor practice se folosesc rareori substanţe corozi"e. n cazul c!nd

acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat nlăturate cu o c!rpă moale şi apoi spălatecu apă din abundenţă.

4. obinetele de gaz "or fi manipulate doar de către profesor.>. (ă nu se blocheze uşile de ieşire şi nici căile de acces dintre mesele de laborator,

deoarece, n cazul unui incendiu, s-ar ngreuna e"acuarea. n laborator trebuie adus numaiechipamentul necesar. =u trebuie depozitate genţi pe mese, pentru că ngreunează munca şi potfi distruse.

D. &onform regulilor de protecţia muncii, este obligatorie anunţarea imediată a profesorului de orice accident produs n timpul lucrării de laborator.E. n cazul unui de incendiu, trebuie anunţat imediat profesorul.F. *rimul ajutor poate fi acordat de către asistent, respecti" de medicul cabinetului şcolar.#.3. A,%e $)ma%*>e8ctele normati"e care reglementează acti"itatea de *rotecţie a Muncii şi *.(.. sunt+

- 9egea *rotecţiei Muncii nr. FGA1FF>;- =orme :enerale de *rotecţia Muncii - ediţia /GG/;- =orme (pecifice de *rotecţia Muncii.

8ceste legi conţin norme cu caracter general, aplicabile n toate sferele de acti"itate.'in Ce6ea securităţii 5i sănătăţii 8n muncă nr" E@FFG, publicată 8n /" )f" din

H"F"FFG , reproducem n cele ce urmează c!te"a articole, deosebit de importante nacti"ităţile practice desfăşurate de către ele"i, n laborator.

!aitolul 5 - $iso%iţii generale A)%. 1

$1% *rotecţia muncii constituie un ansamblu de acti"ităţi instituţionalizate, a"!nd ca scopasigurarea celor mai bune condiţii n desfăşurarea procesului de muncă, apărarea "ieţii,integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul demuncă.$/% =ormele de protecţie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezintă un sistem unitar demăsuri şi reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă.$2% 8cti"itatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentrumbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuriadec"ate pentru munca femeilor şi a tinerilor.

A)%.3 =ormele de protecţie a muncii se aplică salariaţilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu con"enţii ci"ile, cu e#cepţia celor care au drept obiect acti"ităţi casnice, precum şiucenicilor, elevilor 5i studenţilor 8n perioada efectuării practicii profesionale"

A)%. 13




$1% )n sensul prezentei legi, echipamentul indi"idual de protecţie reprezintă mijloacele cu careeste dotat fiecare participant n procesul de muncă pentru a fi protejat mpotri"a factorilor derisc.$/% 5chipamentul indi"idual de protecţie se acordă, obligatoriu şi gratuit, salariaţilor, precum şialtor categorii de persoane care desfăşoară acti"ităţi la persoanele juridice sau fizice pre"ăzutela art. /, potri"it criteriilor stabilite n =ormati"ul-cadru de acordare şi utilizare aechipamentului indi"idual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii şi *rotecţiei (ociale.

$2% n cazul degradării echipamentului indi"idual de protecţie, respecti" al pierderii calităţilor de protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.$3% 'egradarea sau pierderea echipamentului indi"idual de protecţie nainte de termenul deutilizare pre"ăzut, din "ina purtătorului, atrage răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat,

potri"it legii.A)%. 14

$1% )n sensul prezentei legi, echipamentul indi"idual de lucru reprezintă mijloacele pe care persoanele juridice şi fizice le acordă unui salariat n "ederea utilizării lor n timpul procesuluide muncă, pentru a le proteja mbrăcămintea şi ncălţămintea.

$/% 5chipamentul indi"idual de lucru se acordă de către persoanele juridice n condiţiilenegociate prin contractele colecti"e de muncă.$2% &heltuielile necesare pentru achiziţionarea echipamentului indi"idual de lucru suntsuportate n proporţie de 4GN de la capitolul K8lte cheltuieli de e#ploatareK ale persoanelor

juridice sau din sumele pre"ăzute cu această destinaţie n buget pentru unităţile finanţate de la bugetul de stat, respecti" din bugetele locale, iar diferenţa se suportă de către beneficiari.

!aitolul 65 - 7ăsunderea #uridicăA)%. 34

)ncălcarea dispoziţiilor legale pri"itoare la protecţia muncii atrage răspunderea disciplinară,

administrati"ă, materială, ci"ilă sau penală, după caz, potri"it legii.A)%. 3? =eluarea "reuneia dintre măsurile pre"ăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţiamuncii, de către persoana care are ndatorirea de a lua aceste măsuri la locul de muncă, dacă

prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau dembolnă"ire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu nchisoare de la 2 luni la /ani sau cu amendă.

H H 9 0 : 8 6 51. &iocrlea-Iasilescu, 8., &onstantin, Mariana, !samblarea, 8ntreţinerea 5i repararea

ma5inilor 5i instalaţiilor, 5ditura 8 5ducaţional, Hucureşti, /GG2.2. &iocrlea-Iasilescu, 8., &onstantin, Mariana, &ehnolo6ia asamblării structurilor

metalice" Căcătu5erie mecanică, 5ditura &"asidocumentaţia *0(5 Y *rintech, Hucureşti,/GG>.

3. &iocrlea-Iasilescu, 8., &onstantin, Mariana, !samblări 5i transmisii mecanice,5ditura &"asidocumentaţia *0(5 Y *rintech Hucureşti, /GGD.

4. 'răghici, . şi colab., -alculul 5i construcţia cupla4elor, 5ditura ehnică, Hucureşti,

1FDE. . +nciclopedia tehnică ilustrată, traducere din limba germană, Hucureşti, 5ditura eora,1FFF.




!. :eorgescu, :.(., 8ndrumător pentru atelierele mecanice, 5ditura ehnică, Hucureşti,1FDE.

". :heorghe, ., Marinescu, 8., &ehnolo6ia construcţiilor sudate, nstitutul *olitehnicHucureşti, &atedra de ehnologia &onstrucţiei de Maşini, 1FE>.

#. Mărginean, I., &hiriac, I., 0prean, ., ănase, :, atan, ., eodorescu, '., 9tila4ul 5i

tehnolo6ia r"ieseriei lăcătu5 pentru construcţii mecanice, 5ditura 'idactică şi *edagogică,Hucureşti, 1FF2.

F. Mărginean, I., eodorescu, '., 9tila4ul 5i tehnolo6ia construcţiilor mecanice, 5ditura'idactică şi *edagogică, Hucureşti, 1FE1.

1. Micu, &, 'odoc, *., 'iaconescu, :h., Manolescu, 8.M., !parate 5i sisteme de

măsurare 8n construcţii de ma5ini, 5ditura ehnică, Hucureşti, 1FEG.11. *opo"ici, &. şi colab, &ehnolo6ia construcţiilor de ma5ini, 5ditura 'idactică şi

*edagogică, Hucureşti, 1F>D.12. abino"ici, . şi colab., Iulmenţi, 5ditura ehnică, Hucureşti, 1FDD.13. ăducu, I., ăducu, =., 8ndrumător pentru ridicarea calificării lăcătu5ilor de

construcţii de ma5ini, 5ditura ehnică, Hucureşti, 1FE4.

14. (ăndulescu, ., Hucur, (., Iepararea 5i 8ntreţinerea ma5inilor#unelte, 5ditura ehnică,Hucureşti, 1F>>.1. eodorescu, '., 9tila4ul si tehnolo6ia construcţiilor metalice, 5ditura 'idactică şi

*edagogică, Hucureşti, 1FDE.1!. Sgura, :h. şi colab., 9tila4ul 5i tehnolo6ia lucrărilor mecanice, 5ditura 'idactică şi

*edagogică, Hucureşti, 1FEG.1". Sgura, :h., şi colab., 9tila4ul 5i tehnolo6ia lucrărilor mecanice, 5ditura 'idactică şi

*edagogică, Hucureşti, 1FEF.

Documents

ASAMBLARI MECANICE.doc