Reducerea Oxizilor de Azot

8/10/2019 Reducerea Oxizilor de Azot

http://slidepdf.com/reader/full/reducerea-oxizilor-de-azot 1/28

Reducerea catalitica a oxizilor de

azot

Reducerea catalitica a oxizilor de

azot

Desi emisiile antropice de oxizi de azot (NOX) reprezinta doar 10% din totalul emisiiloratmosferice, restul de 90% find reprezentat de emisii provenind din surse naturale,poluarea cu oxizi de azot constituie o problema lobala, efectele concentratiilor mari de



NOX realizate in apropierea surselor antropice de poluare, resimtindu!se puternic lanivel local si reional, putand provoca dezec"ilibre ale mediului c"iar si la nivel lobal#

Oxizii de azot (NOX) din aerul ambiant constau mai ales din oxid azotic (NO) sidioxid de azot (NO$)# aceste doua forme azoase de oxizi de azot sunt poluanti

semnificativi a straturilor inferioare ale atmosferei# Oxidul azotos (N$O) este deasemena un az cu efect de sera# a punctul de descarcare din surse antropoeneoxidul azotic este forma predominanta a oxizilor de azot # Oxidul de azot este un azincolor si lipsit de ust # &l este convertit rapid la dioxid de azot, o forma mult maidaunatoare a oxizilor de azot, prin reactia c"imica cu azotul provenit din atmosfera#Dioxidul de azot este un az alben!portocaliuspre rosu!brun inc"is cu miros intepatoriritant si este un oxidant puternic# O parte din dioxidul de azot din atmosfera esteconvertit la acidul azotic ('NO) si saruri de amoniu# erosolul de azotat (aerosol acid)este indepartat din atmosfera prin procese de depunere umeda sau uscata#

Numai aproximativ 10% din totalul emisiilor de NOX provine din surseantropoene# *estul este produs ca urmare a proceselor bioloice aerobe din sol si din

apa, prin fulere si activitati vulcanice si prin distruerea fotoc"imica a compusilor cuazot din atmosfera superioara# +am 0% din sursele antropoene provin de la ardereacombustibilior fosili in centrale termice si electrice si ceva mai putin de la autove"icule#alte surse constau din cazane industriale, incineratoare, fabrici de acid azotic si decompusi de azot, procese de sudura electrica, folosirea explozivilor in minerit sisilozurile fermelor aricole#

-e estimeaza ca pe plan mondial, emisiile anuale antropoene de NOX sunt deaproximativ 0 milioane tone# -tatele .nite enereaza aproximativ $0 milioane tone deoxizide azot pe an, din care cca /0% este emis de surse mobile# Din cele 11!1$ miloanede tone de oxizi de azot care provin din surse stationare, cca 0% sunt rezultatul arderiicombustibilior in cuptoare mari, iar 0% provin de la cuptoarele electrice#

+oncentratiile medii anuale de dioxid de azot pe plan lobal se situeaza indomeniul $0!90 microrame pe metru cub (2m)# 3alorile maxime ale dioxidului deazot se pot apropia de 40 2m in 12$ ora si respectiv /00 2m in $/ de ore# 5ediileorare din vecinatatea drumurilor foarte circulate depasesc 1000 2m#

Nivelele de dioxid de azot dinaer , in zonele urbane , variaza in functie demomentul zilei, anotimpul si conditiile meteoroloice# 6n mod obisnuit concentratiileurbane sunt maxime in orele de circulatie intensa de dimineata si dupa amiaza# Nivelelesunt de aemenea mai mari iarna in reiunile reci ale lumii decat in anotimpurile maicalde, datorita folosirii sporite a combustibililor pentru incalzire# 6n sfarsit, intrucatconversia dioxidului de azot din acidul azotic depinde de intensitatea radiatiei solare,

concentratiile sunt adesea mai mari in zilele insorite#+oncentratia de oxizi de azot scade pe masura indepartarii de sursa de poluare#

+oncentratiile din zonele rurale, fara surse ma7ore sunt de obicei apropiate deconcentratiile de fond# 8otusi, oxizii de azot se pot deplasa pe distante mari in atmosferasuperioara#, contribuind la nivele ridicate de ozon si la depuneri acide, la distante marifata de surselele de poluare#



+oncentratiile de dioxid de azot din locuinte pot depasi considerabil nivelele dinexterior si de aceea pot fi mai importante pentru sanatatea umana# -ursele mari dedioxid de azot din incaperi cuprind fumul de tiara, aparatele casnice incalzite cu azesi sistemul de incalzire# +oncentratiile de dioxid de azot in timpul atitului pot atine00!1900 2m si 1000!$000 2m acolo unde este in functiune si un boilr de apa

incalzit pe az# umul de la o tiara poate contine 10000!$$0000 2m

acid azotic siceva mai putin dioxid de azot# :1;

5asura in care emisiile de NOX vatama sanatatea umana, depinde deconcentratiile la nivelul solului si de numarul de persoane expuse# mplasarea surselorpoate afecta acesti parametri# 6n zonele cu caracteristici meteoroloice, climatoloice sitoporafice care favorizeaza dispersia azelor emise, concentratia la nivelul solului estemai putin probabila# +u toate acestea, unele conditii meteoroloice (cum ar fi inversia)pot conduce la nivele ambiante semnificativ mai ridicate# -ursele indepartate decentrele populate vor expune mai putine persoane poluarii# mplasarea instalatiilor esteun factor critic in orice strateie de control a poluarii aerului# 8otusi, datorita dispersieioxizilor de azot, care pot contribui la formarea ozonului si a depunerilor acide in zone

indepartate, punerea accentului numai pe amplasarea surselor de poluare nu este ostrateie recomandata# Obiectivul pe termen lun trebuie sa fie reducerea totala aemisiilor#

+ontrolul efectiv al emisiilor de NOX va necesita combaterea acestora atat lasursele stationare cat si la sursele mobile# iecare din aceste obiective necesitastrateii diferite# +ea mai importanta sursa de NOX este considerata a fi ardereacombustibililor fosili# +antitati importante de NOX rezulta de asemenea in urma .tilizariimotoarelor cu ardere interna# lte surse constau din cazane industriale, 6ncineratoare,fabrici de acid azotic, procese de sudura electrica, folosirea explozivilor in minerit # :1;

Reducerea catalitica. 6n prezent cea mai dezvoltata si mai lar aplicata

te"noloie de tratare a azelor de ardere este reducerea catalitica selectiva (*+-)# 6nprocedeul de *+- se foloseste ca aent reducator amoniacul pentru a converti NOX laazot in prezenta unui catalizator, intr!un convertor situat in amonte de incalzitorul de aer#+atalizatorul este de obicei un amestec de dioxid de titan, pentaoxid de vanadiu sitrioxid de <olfram# *+- poate indeparta =0!90% din NOX din azele de ardere# Dinpacate procedeul de *+- este foarte costisitor (/0!40 .-D pe >ilo<att) iar in7ectia deamoniac aferenta conduce la o pierdere de amoniac in azele evacuate# 6n plus existaunele preocupari in leatura cu stocarea amoniacului an"idru# :1;

?n centralele electrice care functioneaz@ cu combustibili fosili, tratarea azelor de arderese poate face folosind reducerea catalitic@ selectiv@ (-+*) si reducerea selectiv@necatalitic@ (-N+*)#+ele dou@ procedee se pot folosi sinure sau An combinatie cu

modific@ri ale arderii#Brocedeul -+* este cel mai r@spCndit procedeu secundar de denoxare si are o lar@aplicare An aponia, Eermania, -.#a reducerea catalitic@ selectiv@, transformareaoxizilor de azot An azot si ap@ decure An urma reactiei cu amoniacul, An prezenta unuicataliaztor (8iO$ combinat cu 3$O sau FO)# :$;



REDUCEREA CATALITICĂ SELECTIVĂ SCR

*educerea impactului sectorului de transport asupra mediului Ancon7urGtor pCnG la unnivel acceptabil pe termen lun reprezintG una dintre cele mai mari provocGri cu care se

confruntG industria constructoare de maHini Hi transporturile din zilele noastre# Bentru arespecta noile relementGri An materie de emisii care au fost introduse An &uropa An$00= (&uro /) Hi urmeazG sG fie introduse An $009 (&uro ), va fi nevoie de soluIii noipentru motoarele diesel, procesele de ardere Hi te"noloiile de ecoloizare a azelor laieHirea din catalizator#-oluIia pentru respectarea cerinIelor &uro / Hi &uro esteproducerea unor motoare diesel cu o ardere Hi mai eficientG Hi o te"noloie de tratare aazelor la ieHirea din catalizator utilizCnd aditivul dJlue Hi te"noloia -+* (reducerecataliticG selectivG)# 8e"noloia -+* utilizeazG un aditiv numit dJlue care este in7ectat

An azele de evacuare Anainte ca acestea sG treacG printr!un catalizator -+*# ?ncatalizator, oxizii de azot sunt transformaIi An azot Hi vapori de apG inofensiviKsubstanIe

care seaflG de7a An mod natural An mediul Ancon7urGtor# :;

dJlue conIine un reactiv de amoniac Kuree KHi apG# +Gldura din sistemul de evacuaretransformG ureea An amoniac (N') Hi dioxid de carbon (+O$)#

moniacul este substanIa activG Hi inredientul principal An procesul ce areloc An catalizatorul -+*# ?n procesul de reducere cataliticG, oxizii de azot (NOx) sunttransformaIi An azot (N$) Hi vapori de apG ('$O)# :;

zotul este un inredient natural al aerului pe care Al respirGm# Orice reziduu deamoniac este extras An catalizatorul de epurare interat#-ubstanIa activG a aditivului dJlueKureeaKeste produsG din az natural, fiind

un inredient natural din mediul Ancon7urGtor# .reea este un praf cristalin alb, care seGseHte Hi An mediul Ancon7urGtor# &ste o substanIG stabilG Hi netoxicG, fGrG restricIii la

Anmaazinare sau transport# .reea este utilizatG astGzi ca AnrGHGmCnt An ariculturG,precum Hi An industria alimentarG Hi An ceacosmeticG#

dJlue este o soluIie lic"idG care conIine uree Hi apG# +oncentraIia de uree este deaproximativ $%# dJlue respectG standardul D6N 000# vanta7ul metodei -+* esteacela cG poate fi adaptatG atCt la standardul &uro / cCt Hi la cel &uro -pre exemplu, Ancazul motorului &uro , se in7ecteazG mai mult dJlue,pentru a reduce Hi mai multnivelul oxidului de azot# ?n cazul standardului &uro /, aditivul corespunde unui procentde K/% din cantitatea de combustibil, iar An cazul standardului &uro , procentul este

An 7ur de K%# :;



:;

#

MODUL DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIEI

-+* transformG oxizii de azot (NOx) An azotKinofensiv pentru mediu Hi apG, prinintermediul unui convertizor catalitic Hi cu a7utorul unei cantitGIi de dJlue in7ectate Anfluxul fierbinte de aze de esapament#?n sistemul -+* arderea seface la temperaturi mari, producCndu!se o mare cantitate de Nox, dar o cantitate micGde particule# &xcesul de NOx este AndepGrtat prin post tratamentul azelor de eHapament# Brocesul -+* este o serie de reacIii c"imice careduc lareducerea NOx# 8emperatura optimGde lucru este de 140K0L# -istemul este estionatde D&+., Anlobat An modulul pompG Hi Iine cont de turaIia motorului, de cuplul solicitat,temperatura azelor de eHapament, temperatura lic"idului de rGcire, cantitatea de NOxHi umiditatea aerului la admisie#

-enzorul de umiditate este situat pe aleria de ieHire din filtrul de aer# cesta are rolulde a transmite la &+. informaIia umiditGIii prezente An aer, necesarG pentru calcululemisiilor de azot#-enzorul de temperaturG aze eHapament are funcIiade a transmite centralinei valorile de temperaturG ale azelor de eHapament in punctelede intrare Hi de ieHire din catalizator, pentru calcularea cantitGIii de dJlue (uree)necesarG pentru a fi in7ectatG #



+atalizatorul este e c"ipat cu amortizoare de zomot Hi AnlocuieHte actuala tobGde eHapament #?n interiorul lui, NOx reacIioneazG cu amoniacul, rezultCnd azotmolecular Hi vapori de apG# Be catalizator sunt montaIi Hi senzorii detemperaturG# DacG este amestecat cu motorinG Hi in7ectat An cilindru, aditivul

dJlue se va descompune Hi va arde din cauza temperaturilor ridicate aleprocesului de ardere# ?n acest caz, nu se va produce formarea amoniacului,necesar pentru reacIia cataliticG# 6atG de ce nu poate fi amestecat aditivul dJluecu motorina# Bompa preia dJlue din rezervor Hi o trimite sub presiune la D&+.,unde este amestecat cu aerul din sistemul pneumatic Hi introdusG de un in7ector

Anainte de catalizator# dJlue se evaporG instantaneu, rezultCnd amoniac Hidioxid de carbon#8emperatura azelor scade pCnG la cea necesarG procesului , rezultCnd lasfCrHitul acestuia azot molecular Hi apG# 6ntroducerea ureei An sistemul -+* are loc doar An anumite condiIii predefinite M

! temperatura motorului trebuie sG fie mai mare de =L+ ! temperatura catalizatorului trebuie sG fie mai mare de $$0L+! temperatura exterioarG trebuie sG fie mai mare de K$0L+! turaIia motorului trebuie sG fie mai mare de 1000 rpm#



?n plus, nu trebuie sG avem erori prezente An &D+ leate deM in7ectoare,presiunea de supraalimentare, presiunea de in7ecIie, senzorul de turaIie almotorului, senzorul de umiditate Hi senzorul de temeperaturG atmosfericG# Deasemenea,nu trebuie sG avem erori An D&+. (denoxtronicentralina de comandaa sistemului -+*)#

a temperaturi scGzute, dJlue este pGstrat An rezervoare AncGlzite# urtunurile Hiracordurile sunt, de asemenea, AncGlzite pentru a asiura fiabilitatea sistemului#DacG un camion este parcat o perioadG mai lunG de timp la temperaturi foartescGzute, lic"idul va An"eIa, dar se va AncGlzi Hi dez"eIa de AndatG ce motoruleste pornit# De notat cG pornirea motorului nu este afectatG An niciun fel# dJlueface parte din sistemul de tratare a azelor la ieHirea din catalizator, iar azele deevacuare nu sunt filtrate An Antreime pCnG cCnd motorul Hi sistemul de evacuarenu atin temperatura normalG de funcIionare# 6ndicatorul de control dJlue secompune dinM un set de rezistenIe electrice, un plutitor, un senzor de temperaturG

Hi o sepentinG pentru AncGlzirea dJlue cu lic"id de rGcire din motor la emperaturiexterioare scGzute #

-enzorul N8+ controleazG valva de deviaIie Hi An funcIie de temperaturG,Anc"ideHi desc"ide circuitul lic"idului de rGcire spre serpentinG# ?n comparaIie cumotorina, dJlue nu ocupG mult spaIiu# a un amestec de /%, 1000 de litri demotorinG necesitG doar /0 de litri de dJlue# +onsumul de dJlue rGmCne

Antotdeauna An proporIie fixG faIG de consumul de motorinG# *ezervoarele pentruaditiv dJlue sunt disponibile An variante cu capacitate de la 0 la 1$0 de litri#

*ezervoarele sunt din aluminiu sau plastic# Be viitor, producGtorii AHi vor adaptacapacitGIile de producIie la cererea pieIei# ?n prezent, Ampreuna cu distribuitorii,iHi stabilesc o reIea europeanG de distribuIie# DouG bine cunoscute companiipetroliere O53 Hi 8otal sunt preGtite sG!Hi dezvolte strateia pentruimplementareate "noloiei -+* pentru ve"iculele comerciale Hi susIin activtestele finale cu noile sisteme# i alte companii Hi au arGtat interesul Hi poartGdiscuIii cu oficialii din sectoarele c"imic si din cel al ve"iculelor comerciale#+ompaniile petroliere Hi producGtorii de dJlue formuleazG An prezent pac"eteextinse de produse Hi servicii pentru reIelele de distribuIie#5ai presus de toate,

aceasta AnseamnG ec"iparea staIiilor publice de combustibili, care opereazG Anindustria transportului european, cu pompe de alimentare -+*# :;



Convertorul catalitic

+onvertorul catalitic este un dispozitiv utilizat pentru a reduce toxicitatea emisiilor provenite de la un motoarele cu ardere interna# olosit pe scara lara pentruprima oara in productia de serie de utomobile pe piata americana, in anul 19model pentru a se conforma cu Anasprirea relementarilor &B, cu privire laevacuare auto, convertoare catalitice sunt Anca cel mai frecvent utilizate Ansistemele de evacuare ale autove"iculelor# .n convertor catalitic ofera un mediupentru o reactie c"imica toxica combustie de unde produsele sunt convertite Anmai putin de substante toxice# :/;

:/;

+onvertorul catalitic a fost inventat de &uene 'oudrP, un ininer mecanicfrancez care a trGit An -tatele .nite# 6n 7urul anului 190, atunci carnd rezultatelestudiilor preliminare asupra smoului din os neles au fost publicate, 'oudrP adevenit inri7orat in privinta rolului pe care il are sistemul de evacuare alautomobilelor asupra poluarii aerului Hi a fondat o companie specialG, OxP!+atalPst, pentru a dezvolta convertoare catalitice, pentru motoarele pe benzinG !o idee foarte inovativa pentru pe care a si patentat!o # Broblema catalizatoarelortimpurii era ca bezina utilizata continea tetraetil de plumb, un compusantidetonant puternic care din pacate aproape anula efectul catalizatoarelor si ledistruea#

+onvertorul catalitic este format din mai multe componenteM



1# Nucleul sau miezul# Nucleul este adesea un faure ceramic Anconvertoarele catalitice moderne, dar sunt utilizati si fauri din oIelinoxidabil, de asemenea# aurele creHte cantitatea de suprafaIGdisponibila pentru a spri7ini catalizatorul, Hi, prin urmare, este adesea numitun suport de QcatalizatorQ#

$# Strat auxiliar # -tratul auxiliar este utilizat pentru a face convertoare maieficiente, de multe ori ca un amestec de siliciu Hi aluminG# -tratul, atuncicCnd este adGuat nucleului, formeazG o suprafata nereulate, dura, careare o arie mult mai mare decCt suprafaIa de bazG plana, care apoi permiteexistenta a mult mai multor locuri pentru depunerea substantelorcatalizatoare#

# Catalizatorul An sine este cel mai adesea un metal preIios# Blatinum estecatalizatorul cel mai activ Hi este utilizat pe scarG larG# cesta nu estepotrivit pentru toate aplicaIiile, din cauza unor reacIii nedorite suplimentare

Hi 2 sau a costurilor# Baladiu si rodiu sunt douG de alte metale preIioaseutilizate# BlatinG Hi rodiu sunt folosite ca un catalizator de reducere, An timpce platinG Hi paladiu sunt folosite ca un catalizator de oxidare# +eriul, fierul,mananul Hi nic"elul sunt deasemenea folosite, cu toate cG fiecare arepropriile sale limitGri# De exemplu, nic"elul nu este leal pentru a fi utilizat

An cadrul .niunii &uropene (din cauza reacIiei cu monoxidul de carbon),intimp ce de cupru pot fi folosit, dar utilizarea sa este ilealG An merica deNord ca urmare a formGrii de dioxinG# :/;

Tipurile

Two-way (2 cai)

+onvertorul catalitic pe doua cai are douG sarcini simultaneM

1# Oxidarea monoxidului de carbon ce se transforma in dioxid de carbonM$+O R O$ S $+O$

$# Oxidarea "idrocarburilor nearse (combustibil nears sau partial nears) ce se

transforma in dioxid de carbon Hi apGM+x'$x R$ R $xO$ S x+O$ R $x'$O (o reacIie de ardere)

cest tip de convertizor catalitic este utilizat pe scarG larG la motoarele dieselpentru a reduce emisiile de "idrocarburi Hi monoxid de carbon# &le au fost, deasemenea, folosite la motoarele cu aprindere prin scCnteie de pe piata deautomobile din -., in anii 1940, atunci cCnd incapacitatea catalizatoarelor pe



doua cai de a controla NOx a dus la dezvoltarea convertoarelor catalitice pe treicai# :/;

Three-way (3 cai)

?ncepCnd cu 1941, convertoarele catalitice pe cai au fost folosite An sistemelede control al emisiilor autove"iculelor An merica de Nord, &uropa si sia#+onvertor catalitic pe cai are sarcini de trei simultaneM

1# *educerea de oxizilor de azot ce se transforma in azot Hi oxienM$NOx S xO$ R N$

$# Oxidarea de monoxid de carbon ce se transforma in dioxid de carbonM$+O R O$ S $+O$

3. Oxidarea "idrocarburilor nearse (combustibil nears sau partial nears) cese transforma in dioxid de carbon Hi apGM +x'$x R$ R $xO$ S x+O$ Rx'$O

:;

Bentru reducerea emisiilor poluante produse de 56, pe lana modificarile

constructive ale motorului propiuzis, s!au realizat o serie de dispozitive

care contribuie semnificativ la adaptarea pentru incadrarea in normele

leale proramatre# 6n leislatia europeana, pentru perioadele de timp

apropiate, sunt prevazute urmatoarele norme M

-Euro 4: 1, +O 2>F" 0,/= '+ 2>F" , NOx 2>F" 0,0$ B5 2>F"

-Euro 5: 1, +O 2>F" 0,/= '+ 2>F" $,0 NOx 2>F" 0,0$ B5 2>F"#



Berioada de timp intre introducerea Euro 4 si Euro 5 este relativ scurta, si

anume ani (1 octombrie $00= pentru &uro / si 1 octombrie $009 pentru

&uro )#

6n fiura 1 este prezentata o diarama care indica masura in care

mormele europene reduc emisiile de NOx si de particole# :;

Convertoare catalitice

*eprezinta solutia cea mai raspandita de reducere a emisiilor poluante

produse de 56# parute pentru prima data in .- in 19 si comercializate din

19, au permis inscrierea in parametrii restrictivi introdusi de &B, forul nord!

american cu atributii in domeniu# 6n fiura $ este prezentat un asemeneadispozitiv



+onvertoarele catalitice se monteaza cat mai aproape de motor pentru a

reduce pierderile de caldura si a asiura o incalzire rapida#

Brincipial exista doua tipuri de convertoare catalitice M

a) convertorul catalitic cu doua cai# &l realizeaza simultan doua sarciniM

1 Oxidarea monoxidului de carbon, rezultand dioxid de carbon

$+O R O$ S $+O$

$ Oxidarea "idrocarburilor nearse sau arse partial, rezultand apa

si dioxid de carbon

+x'/x R $xO$ S x+O$ R $x'$O

cest tip de convertor este utilizat ca si componenta a sistemelor de

depoluare folosite pe 5+!uri# Bentru reducerea oxizilor de azot, NOx, se

utilizeaza catalizatori cu platina sau sisteme prin care se in7ecteaza uree in

azele de evacuare (din uree rezulta amoniacul care reduce NOx!ul)#

a 5-!uri nu se mai utilizeaza convertorul catalitic cu doua cai trecand la

convertorul catalitic cu trei cai#

b) +onvertorul catalitic cu trei cai# cest convertor catalitic realizeaza

urmatoarele treansformari M

1 *educe oxizii de azot rezultand azot si oxienM



$NOx S xO$ R N$

$ $ Oxidarea monoxidului de carbon, rezultand dioxid de carbon

$+O R O$ S $+O$

Oxidarea "idrocarburilor nearse sau arse partial, rezultand apasi dioxid de carbon

+x'/x R $xO$ S x+O$ R $x'$O# :;

Bentru o functionare in paramerti optimi ai convertoarelor catalitice este

necesar ca azele evacuate sa rezulte in urma unei arderi stoic"iometrice

(1/#=T1/#4 parti aer pentru o parte de combustibil K motorina sau benzina) sau

cat mai aproape de acest deziderat# -inur, catalizatorul, nu poate influenta

compozitia azelor primite din motor si de aceea s!au realizat sisteme automate

care dozeaza combustibilul si aerul, rezultand astfel si o importanta reducere a

consumului specific de combustibil.

Sonda LAMBDA



*eprezinta senzorul principal ce permite dozarea corecta a amestecurilor#

Be lana reducerea semnificativa a consumurilor specifice se asiura si conditiile

optime de functionare a convertoarelor catalitice#

6n fiura sunt prezentate sonda in vedere (a) si in sectiune (b)# 1 este

cablul de leatura la calculatorul de proces, $ sunt o serie de orificii prin

care aerul atmosferic poate patrunde in intriorul elementului de dioxid de

zirconiu, este teaca metalica de protectie, / permite infiletarea in aleria de

evacuare, cat mai aproape de iesirea azelor arse din moror, iar este parte

care sta in curentul de aze arse#

&lementul de dioxid de zirconiu, adus la o temperatura de circa 000 +,

realizeaza o difernta de potential intre fata sa interioara (la care are acces

oxienul atmosferic, de concentratie constanta) si cea exteriora (care vine in

contact oxienul din azele evacuate)# 5arimea tensiunii enerate depinde de

concentratia oxienului din azele evacuate# 6n consecinta aceasta tensiune este

un indicator fidel al eficientei arderii in motor, informatie preluata de sistemul de

calcul numeric# cesta, in baza unor prorame, si in baza datelor furnizate si de



alti senzori, comanda elementele de executie din sistemul de dozare a

amestecului#

Broblema acestui senzor, in cazul pornirii la rece, este timpul relativ mare

de incalzire# De aceea au aparut sonde ambda cu incazire propie care scad

mult timpul de incalzire, reducand efectele nedorite asupra catalizatorilor catalitici

in cazul pornirii la rece# :;

:;

a motoarele cu ardere interna de eneratie actuala sunt prevazute doua

sonde amda# doua sonda se plaseaza dupa covectorii catalitici# &a transmite

informatii unitatii de calcul care le compara cu cele date de sonda ambda



plasata inaintea convertorilor catalitici# .nitatea de calcul poate stabili astfel

masura in care convertorii catalitici sunt in parametri# :;

Metode de reducere catalitica a NOx

Dezvoltarea te"nicilor catalitice a dus la punerea la punct a unor metode noi detratare catalitica pentru reducerea NOx din azele de evacuare ale motoarelor cuaprindere prin comprimare

Brima metoda este a reducerii catalitice neselective (N-+*)# 8ermenul dereducere catalitica neselectiva este folosit pentru desemnarea proceselor detratare a azelor in care apar o ama variata de reactii c"imice# ceste reactii nuafecteaza numai NOx, prezenti in azele de evacuare, ci si alti compusi cum ar fioxienul# Din cauza naturii neselective a reactiilor de reducere din N-+*, estereu sa se obtina rade de scadere a NOx mai mari de 1!/0%# *educereacatalitica neselectiva consta in reducerea NOx de catre '+ si +O din azele deevacuare printr!o reactie stoic"iometrica# re loc o reducere minima de 40%# :=;

doua metoda, numita metoda reducerii selective (-+*), foloseste un aentreducator care reactioneaza preferential cu NOx# cest aent reducator (uree,amoniac, mai rar alcooli) este in7ectat in azele de evacuare, apoi este trecutprintr!un catalizator de reducere# +and se foloseste ureea in solutie apoasa, seproduce piroliza!"idroliza, pana cand se obtine amoniac, dupa pulverizarea insistemul de evacuare :=;# Broblema reducerii oxizilor de azot din azele deevacuare, mai ales ale autove"iculelor de transport marfa, a fost o preocupare

constanta a firmei Deussa!'Uls #E#, din Eermania :11;, care a dezvoltat un nousistem de depoluare, ce se bazeaza pe procedeul de reducere selectiva a NOx laevacuare (fi#/#$0)# Brin in7ectarea unei anumite cantitati de uree se initiaza oreactie de reducere a oxizilor de azot, dupa care catalizatorul de oxidare va diminuacantitatea de "idrocarburi si monoxid de carbon din azele de evacuare# :=;



:=;

6nstalatia folosita pentru aplicarea acestui procedeu se compune dintr!unrezervor de uree 1, dotat cu un senzor de umplere $, un compresor de aer , unrezervor de aer /, un senzor de temperatura , o supapa de relare a presiunii =,o pompa , un dispozitiv de comanda a dozarii aentului reducator 4, un sistemde comanda cu supape 9,10,11# :=;

O alta metoda foarte eficienta si siura de reducere a oxidului de azot esterecircularea externa a azelor de evacuare (&E*)# ceasta consta in realizareaunei ramificatii in aleria de evacuare, prin care o parte din azele de evacuaresunt introduse in aleria de admisie si apoi in camera de ardere# ceste aze, cuun continut extrem de scazut de oxien, reduc reactivitatea amestecului admis incilindru# -e reduc astfel varfurile de temperatura din camera de ardere, care suntraspunzatoare de aparitia oxizilor de azot# Brin procedeul de recirculare a NOx poate fi redus pentru motoarele cu aprindere prin scanteie, intr!un procent de

peste 0% :=;



# :=;

-istemul &E* are supapa / comandata electric de catre dispozitivul central 1 de

estionare a functionarii motorului, dispozitiv care preia informatii de la sonda deoxien #

Bentru motoarele cu aprindere prin compresie, principiul de functionare al &E*este acelasi#

O mare parte a sistemelor de recirculare a azelor utilizeaza procedeul de racirea azelor inainte de admisia in cilindru# O urmare a acestei recirculari estescaderea temperaturii pieselor din traiectul de admisie al motorului,imbunatatindu!se astfel radul de umplere a cilindrilor# :=;

4!4 Noi proiecte "e catalizatori

-pecialistii de la firma +itroen au proiectat un motor cu in7ectie de inalta presiunecare prezinta un consum redus de carburanti, implicit emisia de bioxid de carbon(+O$) :11=;# +onsumul de carburanti (la testul in ciclu combinat) este diminuat cu19% fata de eneratia precedenta a motorului# a un ciclu de condus urban &+&,imbunatatirea este remarcabila (cu o reducere de $1%)# 5otorul cu combustiestratificata este in prezent unica solutie cu o reala economie de combustibil#

cest motor lucreaza la o turatie de pana la #00 rot2min si prezinta mai multe

solutii te"noloiceM K un tip de motor bazat pe o camera de combustie noua care functioneaza

pe principiul in7ectiei cu 7et deflectat

K niste conducte interne speciale care enereaza o miscare turbionara laadmisia aerului



K strateii noi si noi componente de control ale motorului, cu o pompa dein7ectie de mare putere (0!100 bari), in7ectoare noi si o valva electronica

K un sistem de control al poluarii cu un convertor catalitic bazat pe principiulevacuarii si retinerii de NOx#

&xista o te"noloie de tratare ulterioara a oxizilor de azot# &misiile de NOx au fostreduse considerabil la sursa, prin recircularea azelor esapate# 5otorul 'B6lucreaza cu exces de aer, de aceea este imposibila tratarea oxizilor de azotfolosind doar un convertor catalitic conventional#

6n consecinta, a fost dezvoltata o noua strateie de tratare a sistemului cu NOx nsamblul este compus dintr!un precatalizator de 0,4 litri localizat in apropiereacolectorului tevii de esapament, care permite tratarea rapida a +O$ si a '+#

lt convertor catalitic de litri, plasat sub podeaua autove"iculului, are catrasatura retinerea si, de asemenea, evacuarea NOx, la fel ca si catalizatorultridirectional#:=;

:=;

*etinerea azelor este bazata pe o sare derivata din bariu, un metal alcalin cu oafinitate specifica pentru oxizii de azot# unctia de retinere!evacuare estecontrolata de sistemul de control al motorului# -istemul de control al motoruluievalueaza continuu starea de saturatie a retinerii!evacuarii a convertoruluicatalitic# stfel se activeaza evacuarile de NOx, imboatind amestecul, candsarea de bariu este saturata (pentru circa secunde pe minut)#

.n senzor de oxien plasat de!a lunul liniei convertorului catalitic monitorizeazacantitatea de oxien prezenta in teava de esapament# +and se detecteaza ovariatie in continutul de oxien, ceea ce arata ca oxizii de azot au fost tratati prinexces de +O si '+, sistemul de control al motorului modifica operatiile pentrualimentarea prin combustie statificata# +onvertorul catalitic isi reia apoi functia deretinere# 8ratarea NOx depinde de temperatura tevii de esapament# atemperaturi mici, sub $00L+, convertorul catalitic nu are eficienta# a temperaturi



de peste 00L+ eficienta sa este redusa considerabil# 6n consecinta, convertorulcatalitic a fost plasat pe teava de esapament in punctul unde temperatura variazaintre 00 si 00L+# Be parcursul acestei operatiuni care corespunde traficuluiurban, acest sistem trateaza mai mult de 90% din NOx# 6n consecinta, acest sistemeste foarte eficace in zonele urbane# 6n mers, cand temperatura depaseste 00L+,

sistemul de control al motorului imboateste amestecul, ceea ce sc"imbacompozitia azelor din teava de esapament in asa fel incat acestea pot fi tratate cuun convertor catalitic tridirectional# :=;

Noi aditivi catalitici

-pecialistii in domeniu au pus de curand la punct o noua te"noloie in vedereareducerii poluarii enerate de autove"icule # ceasta te"noloie se bazeaza pe osubstanta recent sintetizata, denumita prescurtat V 8&O'N W# De fapt, acestaeste un catalizator lic"id destinat sa reduca emisia de aze poluante, la toatetipurile de benzina si motorina# Boate fi folosit la toate tipurile de motoare cu saufara catalizatori de orice fel, montati anterior# +atalizatorul este amestecat cucombustibilul si poate fi adauat la toate felurile de rezervoare# &xcesul de cantitatenu sporeste efectul# 8e7o"n este o substanta oranica, nu contine componentemetalice si este cu ardere completa# :=;

-e cunoaste ca moleculele de "idrocarburi mici si usoare, adica cele din aze sicele naftalice, ard usor# 5oleculele de "idrocarburi mari si rele din combustibiliipe baza de petrol nu ard usor si au nevoie de o temperatura mai ridicata pentru aarde# *uperea termica are loc in molecule atunci cand este atinsa o anumita

temperatura# Barticulele rezultate din aceasta rupere sunt foarte reactive si cautasa se combine cu atomi de oxien# :=;

ceasta oxidare elibereaza caldura ce duce in continuare la rupere termicacreandu!se o reactie in lant# .nii componenti ai catalizatorului trec prin rupereatermica la temperaturi considerabil mai mici (cca# $00L+) decat moleculele de"idrocarburi# stfel, concentratia de radicali liberi este marita la inceputul arderii#*adicalii liberi sunt endotermi, iar concentratia lor provoaca o ardere mult maiintensa o data ce incepe oxidarea# *ezultatul este o crestere a temperaturiiflacarii si o ardere mai completa a combustibilului# :=;

+resterea temperaturii faciliteaza oxidarea cenusii si a udronului ("idrocarburi

cu continut scazut de "idroen), care altfel ar fi ramas sub forma de depuneri sauar fi fost eliminate cu azele de esapament ca poluanti# rderea cat mai completareduce continutul de monoxid de carbon si mareste caldura, respectiv eneriaeliberata de combustibil# 6n intervalul de timp scurt in care lovitura pistonului atinepunctul de aprindere, o mai mare parte a combustibilului este folosit ca enerie#8emperatura marita imbunatateste starea valvelor si a sementilor pistoanelor, prinarderea depunerilor de cenusa si carbon, marind astfel compresia# 6mbunatatirea



etanseitatii cilindrului mareste eficienta motorului si contribuie mai departe lareducerea cantitatii de combustibil consumat#

Be lana faptul ca acest catalizator lic"id contribuie la scaderea cantitatii desubstante poluante emise de autove"icul, in acelasi timp cu mentinerea unuimotor curat in interior, are ca efect si o scadere a temperaturii azelor deesapament, ceea ce duce la cresterea timpului de exploatare a catalizatoruluipropriu!zis#

+atalizatorul este in aparenta un lic"id maro, uleios, cu punct de aprindere laL+, iar punctul de fierbere 1$!$L+# re o densitate relativa de 0,4/, esteinsolubil in apa, cu o viscozitate cinematica la /0L+ sub mm2s#

-pecialistii suedezi au realizat o serie de teste cu acest catalizator, dupa unaloritm bine studiat anteriorM

1# test de emisie si consum fara catalizator

$# s!a adauat catalizator, s!a rulat $#000 K #000 >m, si s!a efectuat al doileatest

# al treilea test s!a efectuat dupa 10#000 >m# :=;

8estele au fost realizate folosind ec"ipamentul de masurare de la *obert Josc" 2-Nor<eia# 6n urma acestor teste s!a a7uns la concluzia ca tratarea combustibilului cuacest catalizator a condus la reducerea emisiei de substante poluante din azelede evacuare in proportie de =0!90%# -!a realizat o reducere a consumului decombustibil cu /!10%#

Controlul functionarii catalizatorului

De!a lunul duratei de functionare a catalizatorilor, apar procese de imbatraniresi deteriorare a acestora, prin erori la aprindere ale amestecului carburant,solicitari mecanice si solicitari termice deosebite impunandu!se astfelrespectarea unor prescriptii foarte severe in -., ce au ca principala cerintasuprave"erea functionarii catalizatorului trivalent# +*J K Jiroul pentrucalitatea aerului din +alifornia K a impus inca din anul 199/ sisteme de dianozala bord, OJD (On Joard Dianosis) :14;# 6ncepand cu anul $000, si .niunea&uropeana a impus prin comisiile sale obliativitatea dotarii autove"iculelor cusisteme de suprave"ere a eficacitatii subansamblelor de depoluare :10;#&rorile de functionare sunt permanent anuntate conducatorului auto prin acest

sistem OJD, ele fiind stocate in memoria sistemului, pentru o citire ulterioara#-uprave"erea radului de deteriorare a catalizatorului se realizeaza prinplasarea a doua sonde $, una in amonte si cealalta in aval de catalizator(fi#/#$)# mplitudinile semnalelor inainte si dupa catalizator sunt comparate deOJD 1# Daca raportul amplitudinilor se modifica, acesta va fi semnalat opticconducatorului auto# :=;



:=;

-istemele de dianoza ale catalizatorilor cuprind un set de senzori care masoarainainte si dupa catalizator una din urmatoarele marimiM continutul de oxien

(sonda λ), concentratia de "idrocarburi (senzorul de ionizare al suprafeteimetalice la trecerea '+ la temperaturi inalte) si temperatura azelor arse#

-istemele de dianoza care utilizeaza sonde lambda se bazeaza pe capacitateade stocare a oxienului in catalizator# .n catalizator eficient va fi capabil saamortizeze fluctuatiile de oxien din azele de evacuare, la diferite reimuri defunctionare#

-enzorii de '+ pot fi utilizati pentru dianosticarea functiei de incalzire in cazulreactorilor catalitici cu suport metalic# cest sistem a dovedit proprietati mecanicebune si o corelare corecta cu analizoarele conventionale#

iindca reactiile din reactorul catalitic sunt exoterme, masurarea temperaturiiazelor de evacuare este o metoda eficace de obtinere a informatiilor despreeficienta catalizatorului# *aportul dintre eneria eliberata in catalizator in timpul tsi debitul masic de aze arse reprezinta indicele de performanta alcatalizatorului#

Bentru incadrarea in normele de poluare &3, respectiv &.*O , sistemul OJDdotat numai cu sonda lambda pentru testarea oxienului este suficient# 6nsa inceea ce priveste incadrarea in normele .&3, respectiv &.*O /, acest sistemde suprave"ere trebuie sa fie dotat si cu sonde pentru '+# :=;

Nivelul poluarii chimice

mailto:m@soar@

mailto:urm@toarele

mailto:m@rimi

mailto:%5Enc@lzire

mailto:propriet@%5Di

mailto:m@surarea

mailto:m@soar@

mailto:urm@toarele

mailto:m@rimi

mailto:%5Enc@lzire

mailto:propriet@%5Di

mailto:m@surarea



Be plan mondial, la nivelul anului 199 circulau pe soselele lumii un numar deaproximativ =10 milioane de autove"icule, iar productia acelui an a fost in 7ur de= de milioane de autove"icule# +antitatea de combustibil consumat s!a ridicat la=4 de milioane tone# +onsumul de carburant intr!o continua crestere a condusla o poluare a aerului in aproape toate tarile dezvoltate industrial, respectiv in

tarile cu un inalt rad de motorizare# Bentru a prote7a mediul incon7urator omul aactionat si actioneaza in directia reducerii efectelor neative ale motorizarii vietii#O modalitate de actiune este reducerea poluarii prin limitarea substantelor toxiceevacuate in atmosfera# Yonele cele mai active economic sunt -., aponia si&uropa# Desi -. in comparatie cu celelalte doua zone au o populatie mai putindensa, poluarea aerului constituie de7a de mai multe zeci de ani o problemaprioritara a administratiilor care s!au succedat la +asa lba# 6n primul rand,americanii sunt pe locul intai in domeniul consumului de enerie si prin aceastasi la arderea suportului de enerie fosila# 6n al doilea rand, poluarea aerului seconcentreaza pe anumite zone dintre care cea mai afectata este +alifornia :44;,

:94;# Bentru prima data in anul 19=4 si apoi in ZClear Air Act [ din anul 190 aufost indicate primele norme limita la emisiile de aze auto in atmosfera# Din anul19 pana in 1941 a avut loc o accentuare a valorilor limita pentru emisiile deaze# 6n 194$ a fost stabilita pentru prima data o limita la emisia in atmosferapentru particulele de funinine # 6n 19$ standardele americane s!au bazat pe unciclu de incercari care trebuia sa reprezinte situatia circulatiei din os neles Kdenumit 8B!$# 6n anul 19 acest proram a fost modificat prin faze supli!mentare de verificare K 8B!# 6n acelasi an s!a trecut treptat la reducereaconsumului de carburant la automobil pana in anul 194 la $, mile 2 alonamerican# ceste standarde sunt cunoscute sub denumirea ZCorporale Average

Fuel Economy [ #O alta prevedere a leislatiei americane limiteaza emisiunea prinevaporare # :=;

-ituatia critica a nivelului de poluare din +alifornia, datorata lipsei miscarilor demase de aer, a impus prevederi foarte dure pentru autove"icule, cu mult maicuprinzatoare decat in celelalte /9 de state# .n alt motiv este clima din reiune#Numarul zilelor cu soare este foarte mare, astfel incat reactiile fotoc"imiceconduc la o accentuata formare de ozon# +oncentratia de ozon depaseste limitele normale aproximativ 140 de zile pe an# stfel, autoritatile americane auemis normele numite .-!+alifornia (tab##1) si au planificat modificari

cuprinzatoare in ceea ce priveste valorile limita# ceste masuri au menirea sapermita reducerea emisiei de aze care impiedica formarea stratului de ozon,conform transpunerii in fapt a Air Quality Management Plan propus si pus inpractica de ZCalifornia Air Resource Board [ – +omisia californiana despecialitate# :=;

mailto:num@r

mailto:%5Enconjur@tor

mailto:motoriz@rii

mailto:polu@rii

mailto:mi%7Dc@rilor

mailto:curinz@toare

mailto:Num@rul

mailto:dep@%7De%7Dte

mailto:autorit@%5Dile

mailto:modific@ri

mailto:cuprinz@toare

mailto:[email protected]

mailto:m@suri

mailto:num@r

mailto:%5Enconjur@tor

mailto:motoriz@rii

mailto:polu@rii

mailto:mi%7Dc@rilor

mailto:curinz@toare

mailto:Num@rul

mailto:dep@%7De%7Dte

mailto:autorit@%5Dile

mailto:modific@ri

mailto:cuprinz@toare

mailto:[email protected]

mailto:m@suri



:=;

#$%ENS$&N$ EC'N'%$CE E *'&+$$ *'$T$C$ #E %E#$&

Impactul activitatilor de transport asupra mediului

ctivitatea umana exercita o presiune puternica asupra planetei noastre, implicitasupra unui numar de ecosisteme, cu efecte neative, reu de prevazut si decontrolat in timp# a scara planetara au loc fenomene complexe cu evolutie rapidaMpoluarea industriala supraexploatarea solurilor extinderea desertificarii si azonelor aride despadurirea si reimpadurirea cu specii nepotrivite deradareaecosistemelor prin supraexploatare scaderea vertiinoasa a Zzonelor umede[ prinindiuiri si desecari si nu in ultimul rand diminuarea stratului de ozon #

Dezvoltarea economica si sociala necesita atraerea in circuitul economic a unor resurse naturale nereenerabile disponibile in cantitati finite# Dezvoltareaproductiei materiale din ultimele decenii ale secolului trecut, concomitent cucresterea populatiei si, respectiv, a cerintelor de enerie de materii prime pentruindustrie si de produse alimentare, au accentuat conflictul om!natura, respectivprocesele de dezvoltare economico!sociala si exploatarea resurselor naturale, cuurmari tot mai inri7oratoare asupra ec"ilibrului ecoloic al planetei#

O comparatie a consumului mondial de enerie pe o scara loaritmica, exprimatain milioane tone ec"ivalent in petrol, la inceputul si la sfarsitul secolului XX,

reflecta radul de exploatare a resurselor eneretice atat reenerabile cat sinereenerabile

Brotectia naturii este o problema de care depinde pe termen lun bunadesfasurare a vietii socio!economice# Brintre cele mai importante probleme cucare se confrunta umanitatea se numara poluarea si protectia mediului #8ransformarile care au loc la nivel lobal in ceea ce priveste calitatea mediuluiimpun asirea in aceasta epoca a unor solutii fundamentate teoretic si

mailto:num@r

mailto:prev@zut

mailto:industrial@;

mailto:de%7Dertific@rii

mailto:desp@durirea

mailto:re$mp@durirea

mailto:sc@derea

mailto:desec@ri

mailto:cantit@%5Di

mailto:urm@ri

mailto:%5Engrijor@toare

mailto:desf@%7Durare

mailto:num@r@

mailto:.Transform@rile


mailto:g@sire

mailto:num@r

mailto:prev@zut

mailto:industrial@;

mailto:de%7Dertific@rii

mailto:desp@durirea

mailto:re$mp@durirea

mailto:sc@derea

mailto:desec@ri

mailto:cantit@%5Di

mailto:urm@ri

mailto:%5Engrijor@toare

mailto:desf@%7Durare

mailto:num@r@



mailto:g@sire



conceptual, pentru a asiura mentinerea ec"ilibrului ecoloic al planetei inconditiile unei dezvoltari durabile a societatii# Neli7area costului deradarii si apaubelor aduse mediului si sanatatii umane a enerat c"eltuieli care au trebuitsi trebuie suportate de intreaa societate amenintata cu aravarea pericolelor ecoloice# :=;

:=;

&xpansiunea economica si demorafica va constitui un potential de presiunedramatic asupra resurselor naturale si a sistemelor bioloice# .n efect neativ cuurmari ireversibile este scaderea biodiversivitatii# stfel, din $/#01 specii deplante suprave"eate, #/14 specii sunt permanent amenintate cu disparitia, iar un numar de 40 de specii au disparut, ramanand doar in amintire# Deasemenea, din aproximativ 10#000 specii de pasari, un numar de #000 suntintr!un declin permanent iar circa $#000 de specii sunt in praul disparitiei#

resivitatea asupra mediului reprezinta una dintre cele mai noi problemeaparute in dezvoltarea societatii si lezeaza caracterul durabil al acesteia# O datacu importanta sporita acordata calitatii vietii si depasirea inri7oratoare a nivelului

de poluare in ultimele doua decenii, transporturile au a7uns in centrul dezbaterilor leate de protectia mediului #

ctivitatea de transport este responsabila de circa % din totalul emisiilor de+O$# 6n centrul marilor alomerari urbane, traficul rutier este eneratorul a90!9% din concentratiile de +O si Bb reasite in aer, a =0!0% din cele alenoxelor si "idrocarburilor, precum si a unui important procent de particule aflatein suspensie #

mailto:dezvolt@ri

mailto:societ@%5Dii

mailto:degrasd@rii

mailto:s@n@t@%5Dii

mailto:dezvolt@ri

mailto:societ@%5Dii

mailto:degrasd@rii

mailto:s@n@t@%5Dii



+ei mai importanti dintre poluantii care sunt responsabili de efectul de sera suntbioxidul de carbon, metanul, oxizii azotului, ozonul troposferic siclorofluorocarburile # :=;

:=;



Co,cluzii

vanta7ele te"noloiei -+* suntM

!8e"noloia -+* are un viitor siur Hi, de aceea, reprezintG o investiIie siurG,deoarece aceastG te"noloie vGdeHte potenIial An perspectiva &uro Hi mai multc"iar#

!8e"noloia -+* este disponibilG peste tot An &uropa Hi este considerabil maitolerantG faIG de calitatea scGzutG a motorinei decCt te"noloiile competitoare#

!-istemul -+* necesitG AntreIinere minimG Hi este conceput pentru Antreaa uratGde viaIG a ve"iculului# 8e"noloia -+* nu afecteazG intervalele de service Hi desc"imb al uleiului la ve"iculele pe care este montatG#

!8e"noloia -+* este potrivitG pentru puteri mari de ieHire# -pre exemplu, nueste necesar sG suplimentaIi unerea motorului sau a sistemului de rGcire, lucrucare s!ar putea dovedi necesar An cazul altor te"noloii#

!8e"noloia -+* reprezintG cea mai eficientG soluIie An materie de economie decombustibil faIG de te"noloiile disponibile pentru standardele &uro / Hi &uro #

!8e"noloia -+* este o te"noloie a cGrei fiabilitate Hi a dovedit de7a eficacitatea, fGrG a limita puterea maximG#

cest lucru AnseamnG cG va fi optimizatG An conformitate cu ultimele cerinIe aleleii, inclusiv un sistem de dianosticare pentru a monitoriza respectareanivelurilor impuse pentru azele de evacuare##



Bibliografie

1#"ttpM22<<<#scriroup#com2eorafie2ecoloie!mediu2Brevenirea!si!combaterea!polua1/#p"p

2. "ttpM22<<<#ut7iu#ro2conf24t"2-=2$#pdf 3. "ttpM22<<<#air#ro2buletine2=#pdf 4. "ttpM22<<<#tobecarbon#ro2catalizator#p"p5. "ttpM22<<<#creeaza#com2te"noloie2te"nica!mecanica2Dispozitive!de!

reducere!a!polu41$#p"p6. "ttpM22<<<#trafficdan#ro2+arte26nf2Dan%$0lorian%$0full%$0boo>#"tm7.

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Prevenirea-si-combaterea-polua51543.php


http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/32.pdf

http://www.agir.ro/buletine/365.pdf

http://www.tobecarbon.ro/catalizator.php

http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Dispozitive-de-reducere-a-polu812.php


http://www.trafficdan.ro/Carte/Inf/Dan%20Florian%20full%20book.htm



http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/32.pdf

http://www.agir.ro/buletine/365.pdf

http://www.tobecarbon.ro/catalizator.php



http://www.trafficdan.ro/Carte/Inf/Dan%20Florian%20full%20book.htm

Documents

Reducerea Oxizilor de Azot