1)

1) Coninutul economic al finanelor publice

Activitatea unei societati se formeaza ca un complex de actiuni si relatii pe care le promoveaza participantii acestei activitati.Aceasta activitate se concretizeaza in procese formative si in fluxuri de transfer.Aspectul banesc al acestor procese si fluxuri s-a individualizat pe masura evolutiei activitatii sociale si a generat relatii banesti in sfera carora se include si relatiile financiare,care sunt niste relatii banesti de repartitie a produsului global sau a componentelor sale.Relatiile financiare sunt parte a relatiilor economice ,care au loc organizat adica pe baza legala si de regula cu character de continuitate

Relatiile financiare presupun transferul de valoare exprimat in forma baneasca ca fluxuri financiare de la persoanele fizice si juridice catre stat.Transferul de valoare se manifesta ca un transfer de putere de cumparare.Avind in vedere caracteristicile lor , relatiile financiare pot fi clasificate in felul urmator:

relatii financiare publice

relatii financiare private

Relatiile financiare publice sunt:

-clasice (obligatorii fara contraprestatir si nerambursabile) -speciale: 1.de credit( nu sunt obligatorii, sunt rambursabile)

2.de asigurari( a. Asigurari de bunuri, persoane; b. Asigurari sociale)

Relatiile financiare private

la nivelul agentilor economici

la nivelul populatiei

In cadrul relatiilor financiare se particuleaza 3 categorii de relatii:

1.relatii care exprima un transfer de resurse banesti fara echivalent ( impozite,taxe)

2.relatii care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada de timp determinata

3.relatii care exprima un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti

2) Concepii clasice i moderne privind finanele publice

Cunoastem doua etape distincte a conceptiilor despre finante:1. etapa- clasica-corespunde capitalismului premonopolist

2. etapa- moderne-corespunde epocii imperialismuluiConceptiile clasice reflecta doctrina liberala, potrivit careia activitatea economica trebui sa se desfasoare in conformitate cu principiul laisser-faire, laisser-passer.sarcina finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare intretinerii si functionarii normale a institutiilor publice;pastrarea echilibrului intre veniturile si cheltuielile bugetare era considerata drept cerinta fundamentala a finantelor publice.In aceasta etapa a statului-jandarm, conceptul despre finante are un pronuntat caracter juridic

Dupa marea criza economica modiala , locul statului jandarm a fost ocupat de catre statul-bunastarii.

3) Deosebirile i asemnrile ntre finanele publice i finanele private

Asemanari:

1.ambele se confrunta cu problema de echilibru financiar

2. resursele necesare realizarii functiilor si sarcinilor statului se procura de la persoane fizice si juridice prin masuri de constringere

3. ambele opereaza cu moneda , credit

Deosebiri:

1.finantele publice sint folosite la satisfacerea nevoilor generale ale societatii, cele private-la realizarea profitului de catre intreprinzatori particulari

2.gestiunea f. Publice este supusa dreptului public, iar gestiunea f.private- dreptului comercial

3. statul poate lua anumite masuri in legatura cu moneda nationala, in care se constituie fondurile publice , pe cind firmele private nu pot influenta in mod legal aceasta moneda

4) Funcia de repartiie a finanelor publice

Functia de repartitie a finantelor cunoaste 2 faze distincte:

1. constituirea fondurilor

2. distribuirea acestora

Constituirea fondurilor consta in formarea fondurilor publice de resurse banesti, la care participa:

- regiile autonome

- societati cu capital de stat

- societati comerciale cu capital privat sau mixt

- institutii publice

- populatia, s.a

Formele de participare la constituirea fondurilor publice de resurse financiare sunt:

impozite

taxe

contributii de asigurari sociale

prime de asigurari

amenzi

penalitati

chirii

dividende

ajutoare,donatii

Cea de-a 2 faza consta in distribuirea fondurilor financiare catre beneficiari. Fazele premergatoare distribuirii sunt:

inventarierea nevoilor sociale

cuantificarea nevoilor sociale existente

Ierarhizarea in functie de politica economica, sociala..

Distribuirea resurselor financiare reprezinta stabilirea ch publice pe destinatie: invatamint , cultura, protectie sociala,aparare nationala,ordine publica,datorie publica

5) Funcia de control a finanelor publice

Functia de control se refera la modul de constituire a fondurilor in economie, la repartizarea acestora pe beneficiari si la eficienta cu care unitatile economice cu capital de stat si institutiile publice utilizeaza resursele de care dispun.Functia de control a finantelor este strins legata de functia de repartitie,dar are o sfera de manifestare mai larga decit aceasta,deoarece vizeaza, pe linga constituirea si repartizarea fondurilor din economie, si modul de utilizare a resurselor

Controlul financiar se efectueaza in mod necesar in faza repartitiei unde urmareste provenienta resurselor financiare.

In tara noastra controlul financiar se exercita de: Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor,banca nationala,

6) Noiune de mecanism financiarMecanismul financiar este o componenta de structura functionala a mecanismului economic, care la rindul sau reprezinta ansamblul de procese tehnice si instrumente de reglare a activitatii socio-economice.Mecanismul financiar depinde de tipul economiei.Astfel in cadrul economiei centralizate , m.financiar si economic presupun in principal procese, tehnici si instrumente de reglare ce vin din partea statului, insa in cadrul economiei de piata, totul se bazeaza pe procese de autoreglare.Deci notiunea de mecanism financiar reprezzinta un ansamblu de metode si instrumente de natura financiara, reglementate de dreptul financiar si aplicate in practica de organe cu functii in domeniul finantelor.Elementele mecanismului financiar sunt:

sistemul fondurilor financiare

pirghiile economico-financiare

metode administrative de gestiune finnciara

organele cu functii in domeniul finantelor

dreptul financiar

7) Sistemul financiar public i componentele acestuia: sistemul financiar public i sistemul financiar privatSistemul financiar-o componenta de baza a oricarui mecanism financiar si reprezinta totalitatea fondurilor banesti financiare ce se constituie la nivel de economie nationala si intre care se manifesta legaturi de conditionare directe si indirecte. Sistemul financiar este format din sistemul financiar public

sistemul financiar privat

Sistemul financiar public cuprinde:

1. BS si BL

2. BASS

3. Bugetele institutiilor publice autonome

4. Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial de BS, BL sau BASS

5. Bugetele institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii

6. B. Trezoreriei statului

7. B. fondurilor externe rambursabile

8. B. creditelor externe nerambursabile

9. Creditul public

Sistemul financiar privat cuprinde:

Creditul bancar

Asigurari de bunuri ,personae si raspundere civila

Finantele intreprinderilor

8) Prghiile economico-financiare

Pirghia economico-financiara- un instrument de natura economica sau financiara cu ajutorul careia statul actioneaza asupra interesului economic al unei colectivitati determinate sau al membrilor acesteia luati in mod individual pentru realizarea unui obiectiv anumit sau stimularea evolutiei in directiile dorite

Pirghiile financiare pot fi:

1. pirghii ce se bazeaza pe categoriile specifice finantelor publice, care includ:

impozitele si taxele

tehnicile de impozitare

Imprumuturile

Subventiile, investitii, transferuri

Burse, pensii, indemnizatii

2. pirghiile ce se manifesta la nivelul intreprinderilor, care cuprind: profitul

rentabilitatea

pretul

rata dobinzii

amenzi, penalitati

uzura

9) Planificarea financiar

Planificarea financiara este un principiu de logica juridica, nefiind

posibila administrarea finantelor publice ale unui stat, n afara unei planificari

financiare, ntruct n procesul de formare, administrare si utilizare a banului public

sunt implicate toate institutiile statului, care nu pot functiona altfel dect pe baza de

sarcini precise stabilite pentru intervale de timp clare. Instrumentul juridic care da

viata planificarii financiare este Bugetul public national. Bugetul public national

se aproba, potrivit constitutiei, n anul anterior anului financiar n legatura cu care

se face planificarea. Planificarea financiara este stricta, supla si predictibila: este

stricta pentru ca planificarea financiara ia forma legii prin legea bugetara anuala,

este supla ntruct legea bugetara anuala poate fi modificata pe parcursul

exercitiului financiar n situatia n care se constata modificari semnificative n

procesul formarii si administrarii veniturilor statului si este predictibila ntruct la

baza planificarii financiare stau rapoarte de specialitate privind evolutia economica

si financiara a tarii pe termen scurt si mediu, rapoarte privind impactul anumitor

masuri de politica financiara asupra economiei nationale n ansamblul sau etc.

10) Organe cu funcii n domeniul finanelor publice Aceste organe reprezinta o alta componenta structurala a mecanismului financiar, care in practica se numeste aparatul financiar-bancar. Aceste institutii se divizeaza in urmatoarele categorii:

1. institutii nespecializate: - legislative(Parlamentul) -executive( Guvernul,)2. institutii specializate: - la nivel macroeconomic(BNM,Bancile comerciale, Ministerul

Finantelor,companii de asigurare) - la nivel microeconomic

Functiile acestor institutii:

1. Parlmentul:

-dezbaterea, aprobarea programei de guvernare

- legiferarea activitatii financiare

- reglementarea prin legi a diferitor laturi ale activitatii financiare publice

2.Guvernul:

- elaborarea proiectului bugetului administratiei centrale

- elaborarea BASS

- obligatia de a prezenta Parlamentului proiectul de buget si a contului de inchidere a acestuia

3.Ministerul finantelor:

- organizarea, coordonarea si elaborarea proiectului de buget public

- participa cu BNM la elaborarea balntei financiar-monetare

- elaborarea si adoptarea sistemului de pirghie economico-financiara

4.BNM:

- emisiunea monetara

-acorda credit bancilor comerciale

5.Bancile comerciale:

- intermediari financiari in economie

- efectueaza operatiuni cu plati si incasari de creditare a agentilor economici

- primesc si efectueaza depozite de diponibilitati banesti11) Dreptul financiarAvnd n vedere obiectul raporturilor juridice financiare, dreptul financiar

poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care

reglementeaza relatiile de constituire, administrare, repartizare si utilizare a

fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii

sarcinilor social-economice ale societatii.

Dreptul financiar este o ramura apartinnd dreptului public, acea ramura care are n centrul reglementarii sale finantele publice si care se ocupa de reglementarea primara si secundara a tuturor aspectelor care tin de administrarea banului public si evidenta patrimoniului statului si institutiilor publice.

Principiile dreptului financiar:

legalitatea

planificarea financiara

verificarea legalitatii modului de utilizare a banului public12) Politica financiar

Politica economica- ansamblul deciziilor adoptate de catre autoritatile publice in vederea orientarii activitatii economice intr-un sens considerat rezonabil pe un teritoriu anumit.Principalele obiective ale politicii economice sunt:

cresterea economica

ocuparea deplina a fortei de munca

stabilitatea preturilor

echilibrul extern

controlul deficitului bugetar si a datoriei publice

Politica financiara este parte componenta a politicii economice.

Caracteristicile politicii financiare sunt urmatoarele:

este o componenta a politicii economice si a politicii generale a statului

influenteaza si celelalte faze ale reproductiei financiare si anume productia, schimbul si consumul

are un caracter dinamic

difera de la o tara la alta in functie de potentialul economic, gradul de dezvoltare si tipul de conducere a economiei.Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a statului sunt:

domeniul cheltuielilor publice

domeniul resurselor financiare publice

domeniul creditului bancar

domeniul asigurarilor de bunuri , persoane si raspundere civila

13)Tipuri de politica financiar

Politica financiara are doua componente principale , si anume:

1. politica bugetar-fiscala

2. politica monetar-creditara

14)Politica bugetar-fiscal

Politica bugetar-fiscala- mecanismul de reglementare a economiei ce intruchipeaza actiunile statului privind mobilizarea resurselor bugetare si utilizarea lor pe anumite destinatii care ar asigura stabilitatea si dezvoltarea economica a statului

Teoria economica deosebeste 2 tipuri de politica bugetar-fiscala:1. activa - prevede folosirea instrumentelor de modificare a normativelor bugetare

2. pasiva- conform careia modificarile necesare ale cotelor veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt efectuate automat prin utilizarea instrumentelor numite stabilizatori automati

Elementele politicii bugetar-fiscale sunt:

politica in domeniul veniturilor bugetare: trebuie sa stabileasca volumul si provenienta resurselor ce pot fi procurate de stat in conditii normale cit si metodele de prelevare ce urmeaza a fi realizate

politica in domeniul cheltuielilor bugetare: trebuie sa stabileasca marimea,destinatia si structura optima a acestor cheltuieli

politica in domeniul gestiunii deficitului bugetar: prevede asigurarea unui echilibru intre venituri si cheltuielile bugetare

politica in domeniul deservirii datorii publice: prevede determinarea surselor de rambursare a datoriei de stat

politica in domeniul relatiilor interbugetare: prevede aplicarea metodelor si instrumentelor necesare asigurarii procesului de distribuire si redestribuire a resurselor pe toate nivelele sistemului bugetar

15) Politica monetar-creditara

Politica monetarcreditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin oferta de bani n vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat n economie.Politica monetar creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul organ mputernicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar creditare, Banca Nationala independent de alte verigi ale puterii executive, pune n functie instrumentele politicii monetar creditare.

Cunoastem 2 tipuri de politica monetar-creditara: de restrictie, indreptata sper limitarea investitiilor

de expansiune, indreptata spre stimularea volumului operatiunilor de creditarePrincipalele instrumente a politici monetar- creditara sunt:-Operatiuni pe piata deschisa cu hrtiile de valoare emise de Guvern (open market operations --OMO)-Rata de baza a Bancii Nationale sau rata de refinantare-Rata rezervelor obligatorii-Cursul valutar

I.Operatiunile pe piata deschisa (OMO) reprezinta cumpararea-vnzarea de catre Banca Centrala a hrtiilor de valoare emise de Guvernul tarii si urmareste scopul reducerii sau maririi cantitatii de bani din circulatie.

II.Un alt instrument de realizare a politicii monetar-creditare este rata de baza a dobnzii bancare.Bancile pot sa-si mareasca rezervele creditare prin:a) Atragerea de noi depunerib) Contractarea de credite de la alte banci comercialec) Procurarea de resurse creditare de la Banca Centrala.16) Conceptul de buget de statBugetul de stat- actul cel mai important din viata publica, deoarece el este expresia financiara a programului de actiune a statului pe perioada de un an.BS exprima fluxurile financiare care apar in procesul repartizarii PIB-ului , generat de formarea resurselor si efectuarea cheltuielilor publice in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta natura ale fiecarei perioade..BS indeplineste 3 functii de baza:

controlul cheltuielilor, prin care este supravegheata executia bugetului de catre autoritatile publice

gestiunea eficace a activitatii publice

proiectarea activitatii statului

17) Principiile bugetare

Cunoastem urmatoarele principii bugetare:

1. principiul anualitatii, se referape de o parte la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul , iar pe de alta parte, perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile2. principiul universalitatii, care presupune inscrierea veniturilor si cheltuielilor in BS in sumele lor totale

3. principiul unitatii bugetare, presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor in sumele lor globale intr-un singur document

4. principiul neafectarii veniturilor bugetare, presupune depersonalizarea veniturilor , astfel incit toate sunt utilizate pentru acoperirea tuturor necesitatilor statului

5. principiul specializarii bugetare, veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile in functie de destinatia lor si continutul economic

6. principiul echilibrului bugetar, veniturile= cheltuielile

7. principiul publicitatii, presupune publicarea BS in monitorul oficial

8. principiul unitatii monetare, prevede ca toate operatiunile bugetare se exprima in moineda nationala

18) Sisteme bugetare. Sistemul bugetar al RM

Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace banesti ale organelor administratiei publice,constituite in scopul indeplinirii functiilor ce le revin

Sistemul bugetar e determinat de structura organizationala a statului si poate fi:

unitar, si include:

1. bugetul administratiei publice centrale

2. bugetele locale

Asemenea tip de sistem bugetar intilnim in Franta , Anglia , Suedia ,RM

state de tip federal, in care sistemul bugetar include:

1. bugetul federatiei

2. bugetele statelor,provinciilor sau a regiunilor member ale federatiei

3. bugete locale

Asemenea tipuri de sistrem bugetare intilnim in SUA, Canada, Federatia Rusa19) Coninutul bugetului de stat al RM

Conform prevederii legii privind sistemul bugetar din 24 mai 1996 sistemul bugetar al RM numit si buget public national include:

- Bugetul de stat - totalitatea veniturilor si cheltuielilor necesare pentru implimentarea obiectivelor si strategiilor guvernului. Veniturile BS include: 1. venituri curente

2. venituri din operatiuni si transfer de capital

3. granturile

- Bugetul unitatilor administrativ-teritoriale ,care include bugetele satelor,oraselor,raioanelor

Veniturile BUAT include:

1. venituri proprii

2. incasari de mijloace speciale

3. defalcari de la veniturile generale de stat

4. transferuri de la BS la bugetele raioanelor, bugetul municipal Balti si Chisinau si transferuri de;la acestea la bugetele locale

5. defalcari de la impozitul pe bunuri materiale

Bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS) totalitatea veniturilor si cheltuielilor sistemului national de asigurari sociale

Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala (FAOAM) include totalitatea veniturilor si cheltuielilor sistemului national de asigurari medicale obligatorii

20) Deficitul bugetar i gestiunea lui

Deficitul bugetar depirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare este un fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate rile lumii.

Existena deficitului bugetar conduce la:

creterea datoriei publice i, implicit, a serviciului acesteia deficitul bugetar contribuie la creterea ratei dobnzii pe pia, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului

Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar n Republica Moldova sunt:

1) Datoria extern constituie aproximativ 75% din PIB, pe cnd, conform experienei internaionale, pentru funcionarea normal a sistemului economic se permite o cot parte a datoriilor externe ce nu depete 40%.

2) Cheltuielile de deservire a datoriei externe sunt de 10,4% din volumul exportului, n timp ce nivelul admisibil este considerat de pn la 5%;

3) Orientarea geografic a comerului exterior nu este perfect.4)Deficitul balanei comerciale ;

5Volumul investiiilor strine este insuficient Surse de finanare a deficitului bugetar n Republica Moldova

Problema finanrii deficitului bugetar are dou moduri de rezolvare: emisiunea monetari mprumutul de stat.

a) Emisiunea monetar(monetizarea deficitului bugetar) const n vnzarea de active lichide bncilor comercialei are un pronunat caracter inflaionist.

b) Finanarea deficitului bugetar prin credit public Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar n Republica Moldova :

1. Finanare bancar intern accelereaz tempourile inflaiei i conduce n final la hiperinflaie, ca parte component inflaionist a achitrii procentelor.

2. Finanarea intern non-bancar 3.Utilizarea surselor externe de finanare aplic n viitor o povar nesemnificativ asupra echilibrului bugetar i n acest sens restrns minimizeaz cheltuielile aferente perioadei de tranziie.21) Conceptul i trsturile procesului bugetar

Procesul bugetar-ansamblul de activitati si operatiuni integrate coerent si orientate spre acelasi scop, care deruleaza stadial fiind asezate intr-un orar strict si bine determinat

Principalele trasaturi ale procesului bugetar sunt urmatoarele:

este un process de decizie

un process predominant politic

are caracter complex

este un proces ciclic

Principalele metode de evaluare a cheltuielilor in cadrul procesului bugetar sunt: planificarea,programarea,bugetarea

rationalizarea operatiunilor bugetare

baza bugetara=0

22) Etapele procesului bugetar n RM

Procedura de elaborarea a BS cuprinde urmatoarele etape:

1. examinarea si adoptarea legii bugetare anuale de catre parlament

Ministerul finantelor prezinta guvernului proioectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor.Pina la 1 octombrie guvernul trebuie sa prezinte parlamentului:

proiectul legii bugetare anuale

nota explicativa

lista modificarilor in legislatie

De obicei parlamentul examineaza acest proiect in 3 lecturi

2. executarea BS

Responsabilitatea pentru executarea BS ii revine guvernului.In termen de 10 zile de la adoptarea legii bugetare anuale , MinFin solicita de la autoritatile publice centrale planul de finantare si intocmeste repartizarile lunare ale veniturilor si cheltuielilor

In termen de 45 zile dupa publicarea legii bugetare anuale , MinFin aproba repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor BS

3.incheierea si aprobarea controlului de executie bugetara

Executia bugetara- inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor precum si a incasarilor

Controlul asupra executarii BS acea etapa a procesului bugetar, a carei necesitate se fundamenteaza pe restrictiile ce trebuie luate in considerare in alocarea pe destinatii si utilizarea resurselor bugetare

In RM , controlul financiar poate fi executat de:

parlament , prin Curtea de Conturi

guvern, prin departamentul control financiar si revizie de pe linga minfin

firmele de audit23) Coninutul economic al resurselor publice

Resursele financiare-totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii anumitor obiective economice, sociale sau de alta natura.Resursele financiare ale societatii cuprind resursele financiare publice, care la rindul lor include:

resursele financiare ale administratiei de stat centrale

resursele administratiei de stat locale

resursele intreprinderii publice

resursele asigurarilor sociale de statFiecarei componente ii corespunde o anumita structura si anume:

1.. Administratiei de stat centrale:- impozite si taxe -venituri nefiscale -imprumuturile

2. pentru res. Administratiei de stat locale:

- defalcari din veniturile regularizate centrale

-impozite si taxe locale

-venituri nefiscale cu caracter local

- transferuri primite de la administratia de stat

- imprumuturile

3. pentru res. Intreprinderilor publice:

-resurse proprii

-resurse primite de la buget

-resurse procurate pe piata capitalului de imprumut

4. Resursele asigurarilor sociale de stat provin din cotizatiile pentru asigurarile sociale si din alocatiile de la bugetul de stat

Factorii ce determina cresterea finantelor publice:

factori economici care determina cresterea PIB si astfel sporirea veniturilor impozabile

factorii monetari - care isi transmit influenta sa prin pret.

Factori sociali- redestribuirea resurselor in scopul satisfacerii nevoilor de educati , sanatate securitate sociala

Factori demografici- sporirea nr contribuabilor

Factorii politici si militari Factorii de natura financiara24) Componentele resurselor financiare publice

Resursele financiare pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

I. Din punct de vedere al continutului economic:

1. Prelevari cu caracter obligatoriu.Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal

2. Resursele de trezorerie, care constau din imprumuturi pe TS contractate de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur.Aceste resurse au caracter temporar si rambursabil

3. Resurse provenite din imprumuturi,reprezinta datoria publica pe termen mediu si lung4. Finantarea prin emisiunea monetara fara acoperire este posibila,dar in acelasi timp are efecte negative, pe de o parte apar efecte inflationiste ce duc la sporirea resurselor financiare, pe de alta parte inflatia determina diminuarea relativa a obligatiunilor de plata ale statului

II. Dupa structura, resursele financiare publice se clasifica dupa 2 criterii

a) dupa regularitatea cu care se incaseaza la bugetul public national:

resurse ordinare, la care statul apeleaza in mod obisnuit in conditii considerate normale,In aceasta categorie se includ: - venituri fiscale( venite din impozite pe consum,taxe vamale, taxe de timbru si de inregistrare)

- contributiile pentru asigurarile sociale de stat

-venituri nefiscale(cuprind prelevarile la buget cu titlul de dividend,redeventa,chirii,amenzi)

--resurse extraordinare,sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale,ele cuprind:

- emisiunea de bani de hirtie

- imprumuturile de stat interne si externe

-ajutoare si alte transferuri primite din strainatate

Valorificare peste granita a bunurilor statului

b) din punct de vedere al provenientei , deosebim:

1. resurse interne ,care cuprind:

- impozite si taxe

- venituri de la proprietatile de stat

-donatii interne

- Imprumuturi contractate pe piata interna

2. resurse externe imbraca, in principal, forma imprumuturilor de stat externe contractate la guvernele altor tari, la institutii financiar-bancare internationale, la banci private sau la alti detinatori de capitaluri banesti25) Coninutul i funciile impozitului

Impozitul-o contributie baneasca obligatorie si cu titlul nerambursabil,achitata conform legii statului de catre persoanele fizice sau juridice pentru averea pe care o detin sau venitul pe care il realizeaza.

Impozitele indeplinesc 3 functii clasice:

1. functia fiscala- contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii.Este o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice,care obtin venituri impozabile sau taxabile de a contribui la formarea resurselor financiare ale statului

2. Functia sociala- prevede redestribuirea unor venituri primare sau derivate.Aceasta presupune operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor necesitati,acceptate in folosul altora decit posesorii initiali ai resurselor

3. functia economica- sau reglarea unor procese economice prin intermediul impozitelor si taxelor.Ea se realizeaza in mod diferit pentru agentii economici, prin impozite sit taxe este influentat pretul , rentabilitatea , pe cind la persoanele fizice- se stimuleaza utilizarea cit mai productive a terenurilor agricole si ale altor bunuri

26) Trasaturile caracteristice impozitelor

Trasaturile specifice impozitelor sunt:

legalitatea impozitului aceasta presupune ca instituirea de impozite si taxe se face in baza autorizarii conferite prin lege

obligativitatea impozitelor- presupune ca plata nu este benevola,dar are un caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obtin venituri

nerestituirea impozitelor- aceasta prevede ca prelevarile de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlul difinitiv si nerambursabil

nonechivalenta impozitelor- prin aceasta se subintelege ca impozitul este o plata in schimbul careia contribuabilul nu beneficiaza de contra servicii directe si imediate din partea statului27)Trsturile caracteristice taxelor

Taxa-contributie baneasca efectuata de catre persoanele fizice si juridice pentru serviciile prestate acestora de institutiile publice.Trasaturile specifice suntcele enumerate in cadrul impozitelor: legalitatea, obligativitatea, nerestituirea, nonechivalenta plus:

plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc , intocmesc si elibereaza diferite acte , presteaza servicii.

Subiectul platitor este precis determinat din momentul cind acesta solicita efectuarea unor activitati din partea unei institutii publice

In schimbul taxei persoana fizica/juridica primeste un serviciu din partea institutiilor publice

28) Deosebirile i asemnrile ntre impozite i taxe

ASEMANARI:

ambele sunt o contributie baneasca din partea unor persoane fizice sau juridice

contribuie la formarea serviciilor publice

se achita in favoarea statului

ambele sunt cu titlu nerambursabil

sunt niste plati stabilite de legislatie

DEOSEBIRI:

In cazul taxelor,in schimbul contributiei banesti efectuate , persoanele fizice/juridice primesc niste servicii, la impozite nu

- Pentru taxe este cunoscut subiectul , la impozite nu , numai la cele directe

Termenul la taxa este stabilit in momentul solicitarii , la impozite- din timp

La impozite directe se tine cont de venituri ,pe cind la taxe nu29) Elementele impozitului

Elementele impozitului sunt urmatoarele:

1. obiectul impozitului element concret care sta la baza asezarii acestuia si poate fi diferit , in functie de provenienta impozitului, scopul urmarit si natura platitoruluui, astfel ca obiect al impozitului poate fi: venitul,averea,cheltuielile,actele si fapete

2. baza de calcul- elementul pe care se bazeaza calculul impozitului.Ea poate fi aceeasi ca si obiectul impozabil sau poate sa difere3. subiectul impozitului- persoana fizica/juridica care detine sau realizeaza obiectul impozabil4. suportatorul impozitului- persoana care in ultima instanta suporta impozitul.la imp directe subiectul=suportatorul5. sursa de plata a impozitului- care arata din ce anume se va achita impozitul6. unitatea de impunere-unitatea in care se exprima obiectul sau materia impozabila7. cota impozitului-impozitul aferent unei unitati de impunere.Imp poate fi stabilit in cota fixa sau cota procentuala.Cota fixa-o suma absoluta,invariabila pe o unitatea de masura .Cota procentuala- un procent asupra bazei de calcul8. Asieta/modul de asezare- ansamblul masurilor privind identificarea subiectului si obiectului impozitului,evaluarea obiectului impozabil9. termenul de plata- data la care sau pina la care impozitul trebuie achitat10. inlesniri fiscale- totalitatea masurilor acordate de legislatia fiscala in vigoare contribuabililor buni platitori.11. Sanctiunile fiscale- elemente care confirma inca o data elementul obligatoriu al taxelor si impozitelor, precizindu-se totodata penalizarile aplicate platitorilor ce se abat de la aceasta indatorare

30) Clasificarea impozitelor

Impozitele sunt clasificate dupa mai multe criterii si anume:

1. dupa trasaturile de fond si forma:

impozite directe

impozite indirecte

2. dupa scopul urmarit:

impozite cu caracter fiscal(TVA)

impozite cu caracter de ordine( accize , taxe vamale)

3. dupa periodicitatea incasarii la buget:

- impozite permanente,care se incaseaza periodic

-impozite incidentale , se instituie si se incaseaza o singura data

4. dupa obiectul impunerii:

- impozite pe venit

- impozite pe avere

-impozite pe consum

5. in dependenta de organele care le administreaza:

a) in state de tip federal:

- impozite federale

-impozite ale membrilor federatiei

- impozite locale

b) in state de tip unitar (RM) :

- impozite generale de stat

- impozite si taxe locale

31) Caracteristica impozitelor directe

Impozitele direct se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea lor pe baza cotelor de impozit.Ele se incaseaza direct de la contribuabili la anumite termene.Caracteristic acestor impozite este faptul ca persoana care plateste impozitul este persoana care efectiv il suporta.

In functie de criteriile care stau la baza asezarii lor , ele se clasifica in:

impozite directe reale

impozite directe personale

32) Impozitele reale:esen i particulariti

Impozitele reale se caracterizeaza prin faptul ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale facindu-se abstractie de la situatia personala a subiectului impunerii.In cazul acestor impozite nu se ia in considerare produsul net obtinut de contribuabil ci numai produsul brut mediu.

Aceste impozite prezinta unele neajunsuri , precum:

existenta unor largi posibilitati de evaziune fiscala

lipsa de informatie exacta in stabilirea impozitelor

Cele mai cunoscute impozite directe sunt dcele care au ca obiect al impunerii: pamintul, cladiri...

33) Impozitele personale:esen i particulariti

Impozitele personale, tin cont de situatia personala a platitorului, motiv pentru care mai sunt numite si impozite subiective.

Impozitele personale sunt intilnite sub forma impozitelor pe venit si pe avere

Impozitele pe venit se impart in:

impozite pe venit ale persoanelor fizice

impozite pe venit ale persoanelor juridice

Impozitele pe avere se clasifica in:

impozite pe avere propriu-zise

impozite pe circulatia averii:

1. impozite pe succesiuni

2. impozite pe donatii

impozite asupra cresterii averii:

1. impozite pe plusul de valoare imobiliara

2. impozite pe sporul de avere

34) Caracteristica impozitelor indirecte

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vnzrii bunurilor sau a prestrii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct i nominativ asupra contribuabililor.

Pltitorii impozitelor indirecte sunt toi acei care consum bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaia personal a acestora. Impozitele indirecte sunt prevzute n cote proporionale asupra valorii mrfurilor vndute i a serviciilor prestate ori n sume fixe pe unitate de msur. Acest tip de impozite nu asigur o repartiie echilibrat a sarcinilor fiscale. Indiferent de mrimea veniturilor obinute de consumatori, cota de aplicare a impozitelor este unic. nsa raportat la ntregul venit de care dispune cumprtorul, impozitul indirect capt un caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiaz de venituri mai mici, cu att suport mai greu sarcina fiscal a impozitelor indirecte. Aceste impozite afecteaz puterea de cumprare a consumatorilor i deci contribuie la scderea nivelului de trai al populaiei. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: taxele de consumaie, monopolurile fiscale, taxele vamale, taxele de timbru i nregistrare.

35) Caracterizarea taxelor de consumatie si a taxei pe valoarea adaugata

Taxele de consumaie sunt impozite indirecte care se includ n preul de vnzare al mrfurilor fabricate i realizate n interiorul rii care percepe impozitul. Mrfurile asupra crora se percep taxele de consumaie, n general, sunt cele de larg consum, iar acestea pot s difere ca structur de la o ar la alta. De regul, printre aceste mrfuri ntlnim : zahrul, sarea, uleiul, vinul, berea, ceaiul, cafeaua, cacao, textile, etc.

Taxele de consumaie mbrac dou forme:

taxe de consumaie pe produs (impozite pe consum special) cunoscute i sub denumirea de accize,

taxe generale pe vnzri (impozitul pe consum general)- se percep la vnzarea tuturor mrfurilor ,indiferent dac acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producie.

Taxele de consumaie pe produs sau accize sunt aezate asupra unor produse ce se consum n cantiti mari i care nu pot fi nlocuite de consumatori cu altele, pentru ca n acest fel impozitul s aib un randament fiscal ct mai ridicat. Deci, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic, cum sunt: vinul, cidrul, berea (n Frana); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul (n Marea Britanie); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile etc.(n Italia).

n ara noastr se practic accize pe produse, cum sunt: buturile alcoolice, vinurile i produsele pe baz de vin, berea, produsele din tutun, uleiuri minerale (benzin cu plumb, motorina etc), cafeaua, confeciile din blnuri naturale, bijuteriile din aur sau platin, autoturismele, parfumurile, apele de colonie, aparate video de nregistrat sau de reprodus, camere video, cuptoare cu microunde, arme, etc.

Taxele de consumaie pe produs se calculeaz fie-n sum fix pe unitate de produs, fie n baza unor cote procentuale aplicate asupra preului de vnzare. n mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleai taxe, ca i produsele indigene, iar cele destinate exportului sunt, de regul, scutite de impozit. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difer de la o ar la alta i de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depete frecvent 50% i chiar 60% .

Taxele generale pe vnzri se ntlnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri. n practica internaional se cunosc trei forme de aezare a impozitului pe cifra de afaceri: forma impozitului cumulativ, forma impozitului unic (monofazic) i forma impozitului unic cu plat fracional.Cnd impozitul pe cifra de afaceri se aeaz sub forma impozitului cumulativ, mrfurile sunt impuse n toate fazele prin care trec, pn ajung la cumprtor, obinnd n aa fel "impozitul n piramid" sau "impozitul n cascad". Datorit acestui mod de aezare care duce la perceperea impozitului de la impozit unele ri au renunat la aceast form cu toate c asigura un randament fiscal nalt. Mrimea absolut a impozitului depinde de lungimea circuitului economic prin care trece marfa, impunndu-se la fiecare faz.

n cazul cnd impozitul pe cifra de afaceri se aeaz sub forma impozitului monofazic, el se ncaseaz o singura dat, indiferent de lungimea circuitului economic. Dac impozitul se ncaseaz la momentul vnzrii mrfii de ctre productor primului cumprtor, atunci avem taxa pe producie. Iar daca se ncaseaz la stadiului comerului, atunci avem taxa asupra vnzrii sau impozit pe circulaie.

Forma impozitului unic cu plata fracional este denumit taxa asupra valorii adugate (TVA). TVA se poate calcula prin dou variante:

1) prin aplicarea cotei asupra valorii adugate, calculat ca diferena dintre preul de vnzare i preul de cumprare, la fiecare stadiu pe care l parcurge marfa.

2) prin aplicarea cotei asupra preului de vnzare din stadiul respectiv, obinndu-se astfel taxa colectat din care se deduce taxa deductibil, calculat prin aplicarea cotei la preul de vnzare din stadiul anterior (preul de cumprare din stadiul respectiv).

36) Caracteristica taxelor vamale i a monopolurilor fiscaleTaxele vamale se percep de c(tre stat asupra importului, exportului (i tranzitului de m(rfuri. (n prezent, taxele vamale cel mai frecvent (nt(lnite sunt cele asupra importului de m(rfuri.

Taxele vamale de export se (nt(lnesc cu o frecven(( redus(, deoarece statele sunt interesate (n (ncurajarea expotului de m(rfuri, care constituie-n majoritatea cazurilor, calea cea mai important( de realizare a resurselor valutare. Atunci, c(nd se percep, totu(i, astfel de taxe, ele au fie un scop fiscal, fie unul economic. (n unele ((ri statul instituie taxe vamale de export asupra unor materii prime pentru a determina prelucrarea lor (n (ar(, iar (n altele asupra unor semifabricate sau produse finite care de(in o pondere mare (n exportul lor. Printre ((rile ce percep taxe vamale la export men(ion(m: Indonezia, Tailanda, Malayezia etc.

Taxele vamale de tranzit se instituie asupra unor m(rfuri care fac obiectul comer(ului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei ter(e ((ri. (n condi(iile actuale, taxe vamale de tranzit nu se practic( dec(t (n cazuri rare, deoarece statele sunt interesate (n (ncurajarea tranzitului de m(rfuri, fiindc( de pe urma acestuia realizeaz( (ncas(ri (n valut(, cum sunt: tarife pentru folosirea c(ilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor etc.

Taxele vamale de import se percep asupra valorii mrfurilor importate, n momentul n care trec frontiera rii importatoare. Importatorul, odat cu depunerea documentelor prin care ia n posesiune marfa importat, achit taxa vamal de import. Aceast tax are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului preului mrfii importate de nivelul preului mrfii (similare) indigene. n unele cazuri, taxa vamal de import, poate conduce la scumpirea mrfii importate n raport cu marfa indigen, ceea ce nseamn c ea acioneaz restrictiv pentru importator. n astfel de cazuri, pentru ca importul s se poat realiza este necesar ca exportatorul s reduc nivelul preului de export, asigurnd mrfii sale o competitivitate egal cu cea a mrfii indigene. Aceast reducere poate conduce la scderea rentabilitii exportului ori de cte ori n ara exportatoare nivelul productivitii muncii este mai sczut sau costurile de producie sunt mai ridicate dect n ara importatoare. Ca tendin, se observ preocuparea rilor importatoare de a recupera valoarea taxei vamale de import de la exportator, prin reducerea preului de import cu taxa vamal. Acest lucru este posibil n condiiile n care este vorba de o cretere a ofertei mondiale de export i, deci, a concurenei, mprejurri n care importatorul nu accepta s-i diminueze beneficiul comercial cu valoarea taxei vamale.

Monopolurile fiscale sunt instituite de c(tre stat asupra produc(iei (i/sau v(nz(rii unor m(rfuri ca: tutun, sare, alcool, c(r(i de joc (i alte produse specifice. Monopolurile fiscale, (n func(ie de sfera lor de cuprindere pot fi depline sau par(iale. Monopolurile fiscale depline se instituie de c(tre stat at(t asupra produc(iei, c(t (i asupra comer(ului cu ridicata (i cu am(nuntul a unor m(rfuri. (n schimb, monopolurile par(iale se instituie fie numai asupra produc(iei (i comer(ului cu ridicata, fie numai asupra comer(ului cu am(nuntul.

Printre ((rile (n care monopolurile fiscale aduc (ncas(ri relativ importante, putem men(iona: Italia (asupra tutunului, chibriturilor (i pietrelor de brichete), Germania (asupra alcoolului sau b(uturilor alcoolice), Spania (asupra tutunului (i petrolului).

Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat (n procesul de produc(ie a acestor m(rfuri, iar pe de alta din impozitul indirect cuprins (n pre(, care se (ncaseaz( de la consumatorii m(rfurilor respective. Deoarece numai statul vinde astfel de m(rfuri, el poate stabili un pre( (n care s( fie inclus (i un asemenea impozit.

37) Caracteristica sistemului fiscal al RMSistemul fiscal reprezint o strategie unic n sistemul financiar a RM. Conform Codului fiscal (art. 2) sistemul fiscal reprezint totalitatea impozitelor i taxelor, a principiilor, formelor i metodelor de stabilire, modificare i anulare a acestora precum i totalitatea msuriloe ce asigur achitarea lor.

Unii economiti teoreticieni consider c sistemul fiscal trebuie privit mai larg i c el include urmtoarele elemente:

- sistemul de impozite;

- aparatul fiscal;

- legislaia fiscal.

Toate aceste verigi sunt strns legate ntre ele, deoarece n baza legislaiei fiscale activeaz aparatul fiscal, avnd ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Eficiena sistemului fiscal depinde de situaia real a fiecrui element al lui. n sistemul de impozite trebuie s se respecte unele principii, cum sunt:

echitatea tratarea egal a persoanelor fizice i juridice, care activeaz n condiii similare, n vederea asigurrii sarcinii fiscale egale.

neutralitatea asigurarea prin legislaia fiscal a condiiilor egale investitorilor, capitalului autohton i strin

simpleea procedeelor i metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere;

certitudinea impunerii existena de norme juridice clare, care exclud nterpretrile arbitrare, pentru a permite contribuabililui posibilitatea analizei a influienei deciziilor de management financiar asupra sarcinii lui fiscale.

stabilitatea fiscal efectuarea modificrilor i completrilor legislaiei fiscale s nu fie efctate pe parcursul unui exeriiu (an) fiscal i modoficrile s fie de lung durat.

Eficiena impunerii perceperea impozitelor i taxelor s se efectueze cu minim cheltuieli, ct mai acceptabile pentru contribuabil.

Sistemul de impunere trebuie s asigure stabilitatea impozitelor i a taxelor, s propun un nivel optimal al fiscalitii, care nu ar stopa activitatea economic i nu ar agrava situaia material a populaiei. Legislaia fiscal este chemat s stabileasc normele juridice de instituire a impozitelor i sanciunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie s dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor n materie de impozit, s coordoneze aezarea i perceperea corect a impozitelor38) Sistemul de impozite i taxe n RM

Sistemul de impozite reprezint totalitatea impozitelor, taxelor i altor pli, concepute n conformitate cu legislaia fiscal n vigoare. n conformitate cu Codul fiscal al RM criterii:

dup trsturile de fond i form:

directe

indirecte;

- dup instituiile ce le administreaz:

locale ( Impozitul pe bunurile imobiliare) si taxe (Taxele pentru folosirea resurselor naturale Taxa pentru amenajarea teritoriului Taxa de organizare a licitaiilor i loteriilor pe teritoriul unitii administrativ-teritoriale Taxa de plasare (amplasare) a publicitii Taxa de aplicare a simbolicii locale Taxa pentru unitile comerciale i/sau de prestri servicii de deservire social Taxa de pia Taxa pentru cazare Taxa balnear Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de cltori pentru rutele municipale, oreneti i steti Taxa pentru parcare Taxa pentru amenajarea localitilor din zona de frontier care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale Taxa de la posesorii de cini)

generale de stat (Impozitul pe venit, Taxa pe valoarea adugat, Accizele, Impozitul privat) si taxe (Taxele vamale,Taxele Rutiere)

Aceast clasificare se poate modifica de la o perioad la alta n conformitate cu modificrile Codului fiscal. Sistemul de impozitarea prevede ca unul i acelai obiect s fie impus numai cu un singur impozit i numai o singur dat, pentru perioada fiscal respectiv stabilit de lege.

39) Legislatia Republicii Moldova

Legislaia fiscal (drept fiscal) este concepia susinut n doctrina european a finanelor publice cu utilitatea de a individualiza i pune n eviden ansamblul reglementrilor juridice, financiare categoria normelor juridice privind veniturile publice care se realizeaz primordial cu specificul fiscal al impozitrii. Potrivit necesitilor de realizare practic a veniturilor bugetul, reglementarea juridic a impozitelor i taxelor cuprinde 2 categorii de norme juridice:

Categoria I - norme privind obiectul i subiectele debitare de impozite, taxe i celorlalte venituri bugetare.

Categoria II - norme privind procedura fiscal a stabilirii i ncasrii impozitelor i taxelor, precum i a soluionrii litigiilor dintre contribuabili i organizaiile fiscale ale statului.

Prima categorie are n general un coninut de drept material. Potrivit necesitilor de a institui legal fiecare impozit n parte, precizndu-se obiectul, subiectul impozabil sau taxabil, tariful de calcul, termenii i alte condiii de plat a acestora.

Cea de a doua categorie cuprinde normele fiscale de natur procedural, potrivit necesitii de stabilire i ncasare a impozitelor, precum i de definitivare a lor n cazuri de contestare. Alturat acestora, legislaia fiscal este completat cu acte normative care reglementeaz sanciunile aplicabile contribuabililor care declar corectitudinea obiectului impozitului sau svresc alte infraciuni fiscale, precum i cu acte normative privind executarea silit a impozitelor i taxelor. n realitatea financiar impozitele, taxele i alte venituri bugetare fac parte din strategia finanelor publice i n cadrul acestora sunt reglementate nu autonom, ci coordonat cu reglementrile cheltuielilor publice, bugetului de stat i mprumutului de stat coordonat cu natura de drept public a acestor compartimente structurale ale finanelor publice. Reglementarea juridic a impozitelor i taxelor este instituit potrivit unor criterii de aplicare a legii fiscale n timp i n spaiu, astfel ca necesitile i interesele finanelor publice s fie protejate si realizate n mod raional i conform maximelor fundamentale a impunerii.

Aplicarea n timp a legii fiscale, guvernat de principiul anualitii impozitelor, mbinat cu perceperea retroactiv a impozitelor n cazuri de omisiuni.

\40) Aparatul fiscal si administrarea fiscala a RMSistemul de administrare fiscal reprezint totalitatea instituiilor, activitatea crora este axat n mod principal sau secundar pe exercitarea atribuiilor fiscale.

Sistemul de administrare fiscala e compus din : Organul fiscal ce cuprinde Inspectoratul fiscal principal de stat si Inspectoratele fiscale de stat teritoriale si Organe cu atributii de administrare fiscala ( CCCEC, Organe vamale, Curtea de conturi, Serviciile de colectare a impozitelor din cadrul primriilor )

Aparatul fiscal (organ fiscal) al RM reprezint principalul element n sistemul unic de administrare fiscal. n componena lui este inclus: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) i Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale (IFST) ale oraelor, raioanelor, care sunt subordonate IFPS i sunt finanate din contul mijloacelor bugetului de stat.

Activitatea aparatului fiscal este determinat de Constituia RM, Codul fiscal, legile RM, hotrrile i ordonanele Guvernului, deciziile organelor de autoadministrare local n limitele drepturilor acordate lor.

Activitatea metodologic a IFPS este dirigat de Ministeul Finanelor (MF).

Sarcina principal a IFS de toate nivelele const n popularizarea legislaiei fiscale privind impozitele i taxele i exercit controlul asupra respectrii legislaiei fiscale, corectitudinii calculului i transferului deplin i la timp n buget a impozitelor i altor pli stabilite de legislaie.

IFPS ndeplinete urmtoarele funcii:

- organizarea activitii inspectoratelor fiscale subordonate;

- deine controlul asupra activitii lor;

- organizarea explicrii n mase a legilor cu privire la impozite i taxe;

- elaborarea metodelor i metodologiei n domeniul fiscalitii.

Funciile IFT sunt:

asigurarea evidenei complete a contribuabililor i tuturor obiectelor impozabile;

executarea hotrrilor organelor locale de autoadministrare, referitor al determinarea impozitelor i taxelor locale i acordarea nlesnirilor fiscale;

asigurarea completitudinii transferului lor la buget;

organizarea evidenei evalurii i realizrii averii confiscate i patrimoniului sechestrat.

41) Continutul economic al cheltuieilor publiceUtilizarea resurselor financiare ale statului pentru realizarea programelor guvernamentale de activitate in domeniul social economic si de alta natura se reflecta in cheltuielile publice. Prin cheltuielile publice statul acopera necesarul de mijloace banesti pentru procurarea de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada Sub aspect economico social cheltuielile publice fiind parte componenta a finantelor publice reprezinta relatii realizate prin bani care se manifesta intre autoritatile publice pe de o parte si persoane fizice sau juridice pe de alta parte. Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat pentru salarizare achizitionare de materiale, investitii.Cheltuielile publice sunt influentate de conditiile politice concrete in care se efectueaza, de forma de proprietate predominanta in economie de gradul de dezvoltare a statului. Printre factorii ce influenteaza marimea cheltuielilor publice mentionam factorii demografici ,economici sociali, militari, istorici, politici. Cheltuielile publice au urmatoarele categorii principale de cheltuieli:cheluieli bugetare sint acoperite din bugetul admin central si BUAT cheltuieli din bugetul asigurarilor sociale din BASS

cheltuieli din fonduri extrabugetare- sunt acoperite din fonduri publice constituite in afara BS si BASS

42)Clasificarea cheltuielilor publiceImportanta clasificarii cheltuielilor publice reiese din faptul ca fiecarei categorii ii e caracteristic un mod propriu de determinare si utilizare a resurselor financiare astfel clasificarea cheltuielilor publice se face in baza mai multor criterii

1. Clasificarea administrativa grupeaza cheltuielile publice in:

a) cheltuieli de ordin institutional (structura cheltuielilor se va face in dependenta de ministere)

b) cheltuieli de ordin administrativ-teritorial (distributia se va face intre orase, raioane, comune, sate)

Clasificarea administrativa are insemnatate operativa iar modificarea operativa a structurilor de dirijare diminueaza importanta ei mai ales in cazul unei analize pe termen lung

2.Clasificarea economica are in vedere influenta pe care o exercita asupra economiei diferite categorii de cheltuieli publice. Aceasta clasificare cunoaste mai multe variante:I. Imparte cheltuielile publice in :

a) cheltuieli de capital(procurarea localurilor pt scoli spitale, administratie)

b) cheltuieli curente:

1) de personal( salarii premii)

2) cheltuieli pt prestarea serviciilor si intretinere( procurarea manualelor medicamentelor)

3) transferuri ( subventii pensii indemnizatii)

II. Imparte cheltuielile publice in:

cheltuieli ale serviciilor publice (administrative)

cheltuieli de transfer (de redistribuire)

III. Aceasta clasificare e mai contemporana si imparte cheltuielile in

cheltuieli pentru salarii si alte drepturi de personal

cheltuieli materiale pentru intretinere si functionare

cheltuieli de transfer (atit persoane fizice si juridice)

cheltuieli pentru investitii

3.Clasificarea financiara se efectueaza in dependenta de momentul si de modul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare si le grupeaza in:a) cheltuieli definitive- finalizeaza distributia resurselor financiare si inglobeaza cheltuielile cu caracter de investitii

b) cheltuieli temporare-de regula aceste cheltuieli se reflecta in operatiunile de trezorerie ( acordarea de imprumuturi

c) cheltuieli virtuale (posibile) se reflecta cheltuielile pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii

4. Clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU. Are la baza 2 principii de clasificare

a) functional- grupeaza cheltuielile publice in actiuni si obiective

b) grupeaza cheltuielile in:

1) cheltuieli ce reprezinta consumul definitiv devenit national

2) dobinzi aferente datoriei publice

3) formarea bruta de capital

4) transferuri de capital

In cea mai generala forma clasificarea cheltuielilor publice duc la destinatia lor prevazuta in bugetul de stat poate fi reprezentata astfel: 1. Cheltuieli pt actiuni social-culturale

Cheltuieli pt actiuni si obiective economice

cheltuieli pt servicii publice generale

cheltuieli pt aparare

Actuala clasificare bugetara cuprinde urmatoarele criterii de clasificare a cheltuielilor publice:

clasificarea functionala a cheltuielilor bugetare

clasificarea organizationala a cheltuielilor bugetare

clasificarea economica a cheltuielilor bugetare

43) Nivelul,structura i dinamica cheltuielilor publice

Parametrii cantitativi ai ch.pub. sunt:

Nivelul

Structura

Dinamica

Indicatorii care exprima nivelul ch.pub. sunt:

Volumul anual a ch.pub. (Ch.total);

Ponderea ch.pub. in PIB (Pch);

Ch.pub. medii pe un locuitor (Ch.loc.).

Volumul anual al ch.pub. reprezinta marimea lor valorica exprimata in u.m. nationale. Acest indicator poate fi nominal si real. Volumul nominal anual al ch.pub. se determina pornind de la preturile din perioada respective. De regula datele din bugetele planificate si efective sunt exprimate in marimi nominale, iar volumul anual real al ch.pub. se determina pornind de la preturile constant corecte la indicele preturilor comparabile in parioade diferite. Astfel ponderea ch.pub. in PIB se ca determina dupa urmatoarea formula:

iar

O deosebita importanta in analiza ch.pub. o are si structura lor. Din punct de vedere cantitativ structura ch.pub. reprezinta greutatea specifica (Gs.ch.) a fiecarei categorii de ch.in totalul lor si se calculeaza prin formula:

Structura ch.pub.pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare ale acestora folosite in fiecare tara sau in statisticile international.

Pt aprecierea evolutiei ch.pub. in timp de la o perioada la alta se apeleaza la indicatorii de dinamica, care sunt:

Cresterea nominala absoluta rezulta din compararea ch.pub. exprimate in preturi curente si se determina prin formula:

Compararea ch.pub. exprimate in preturi curente nu reflecta obiectiv situatia, deoarece procesul economic poarta character ciclic si lui ii sunt caracteristice oscilatiile preturilor, fluctuatiile consumului valutar si chiar si fenomenele negative precum criza, inflatia si altele, ce modifica moneda ca unitate de masura si ca rezultat se formeaza tabelul economic.

de masurarea dinamicii, cresterea relativ absoluta a ch.pub.:

Acest indicator indica situatia reala care resulta din compararea ch.pub. in preturi constant.

44) Caracteristica general a cheltuililor publice pentru aciuni social-culturale

Astfel ch. pub. pt actiuni social culturale se refera la:Invatamint

SanatateCultura, religie, actiuni sportive si de tineretSecuritate sociala

Ch. pub. destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, dupa caz. Ele sunt:

Fonduri bugetare de diferite nivele;Cotizatii si contributii de la personae fizice si juridice;

Fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private;

Veniturile realizate de instituiile social-culturale din diferite activitati specific;

Veniturile populatiei;Fondurile organizatiilor fara scop lucrative;Ajutoare financiare externe.

45) Cheltuielile publice pentru nvmntDezvoltarea invatamintului a dus la majorarea resurselor alocate acestiu,iar factorii care influenteaza aceasta crestere sunt:

Factorii demografici;

Factorii economici;

Factorii sociali;

Factorii politici.

Finantarea ch.pt invatamint se realizeaza prin diferite surse,si anume:

Bugetul statului;

Sursele populatziei;

Sursele intreprinderilor;

Sursele organizatiilor fara scop lucrative;

Donatii;

Ajutor extern.

Bugetul statului e principala sursa de finantare in toate tarile,ceia ce reflecta importanta acestui tip de ch. Finantarea ch. pt invatamint difera de la o tara la alta in functie de structura sistemului bugetar. In unele tari ele se finanteaza din bugetele locale, dar primesc si subventii din partea bugetelor central(Austria,Marea Britanie,Suedia,Norvegia). Insa in toate tarile invatamintul superior e finantat de bugetul central, cu exceptia Germaniei. In tarile dezvoltate ca si in cele in curs de dezvoltare exista 2 tipuri de unitati de invatamint:

Publice (particulare de la buget);

Particulare (independente financiare sau partial de stat).

O directie importanta de analiza a ch. pt invatamint se refera la continutul economic sau la natura acestora. Astfel private din acest punct de vedere ele se clasifica in:

Ch. curente (ch. de salarizare,de intretinere si gospodarie,pt manual, transport, burse);

Ch. de capital (ch. de investitii, achizitionarea terenurilor pt constructii, reparatii, procurarea de bunuri durabile)/

In privinta ch. pt invatamint, o importanta deosebita prezinta planificarea financiara a acestora, determinarea anuala a lor,sursele de acoperire si modul de repartizare si utilizare a lor. Dimensionarea acestor ch. se face in functie de o serie de elemente specific referitoare la contengentele scolare, cit si costul unitar pe forme si unitati de invatamint, norme, baremuri, sau alte instrumente financiare, cu ajutorul carora se fundamenteaza anumite categorii de ch.(burse salarii). Ca character orientativ serveste executia ch. de invatamint din perioada precedent, tinindu-se cont tot odata de elementele si situatiile noi, specific perioadei fregvente.

46) Cheltuielile publice pentru sntate

Cheltuielile pt sanatate prezinta o tendinta de crestere datorita unor factori, cum sunt:

amplificarea nevoilor de ocrotire a sanatatii , ca efect al cresterii populatiei si modificarii structurii sale;

accentuarea factorilor de risc (vaccinarea);

cresterea costului consultatiilor medicale s.a.

Ch.pub. pentru sanatate sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare, precum si finantarii unor actiuni de prevenire a inbolnavirilor, de evitare a accidentelor, de educatie sanitara.

Sursele de finantare a actiunilor pentru sanatate sunt:

Fonduri allocate din buget;

Cotizatii de asigurari de sanatate (CAM);

Resurse ale populatiei;

Ajutorul extern.

47) Cheltuielile publice pentru cultur, art, sport i aciuni pentru tineret

In scopul realizarii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale,artistice, sportive i aciuni pentru tineret, autoritatile publice indreapta o parte din resursele publice spre organizarea unor actiuni, sau intretinerea si functionarea unor institutii specializate in aceste domenii. Resursele financiare destinate culturei,artei, sportului i aciunilor pentru tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman, la crearea si imbogatirea nivelului cultural. Aceste res. fin. Intra in component investitiilor in res. umane, au efect indirect si mai indepartat care influenteaza pozitiv activitatea economica sociala, ceia ce duce la o crestere economica. Aceste cheltuieli se finanteaza de la bugetul statului, fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii in completarea veniturilor proprii. In totalul cheltuielilor publice pentru cultura,arta, sport i aciuni pentru tineret principalele sunt ch.curente, iar cele de capital au o pondere mai redusa.

48) Necesitatea i coninutul economic al asigurrilor sociale

Asigurrile sociale constituie relaii social economice, prin intermediul crora, n procesul repartiiei PIB se formeaz, se repartizeaz i se utilizeaz fonduri bneti necesare ocrotirii cetenilor n caz de incapacitate temporar sau permanent de munc.

Conform Legii privind sistemul public de asigurri sociale asigurrile sociale reprezint un sistem de protecie social a persoanelor asigurate prin acordarea de pensii, indemnizaii, ajutoare pentru prevenirea mbolnvirilor i refacerea capacitii de munc i constituie o component a sistemului de securitate social a cetenilor.

Asigurrile sociale de stat au la baz urmtoarele principii:

1) principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public de asigurri sociale (contribuabili i beneficiari ) un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;

2) principiul obligativitii. Persoanele fizice i cele juridice sunt obligate s participe la formarea fondurilor asigurrilor sociale prin plata contribuiilor de asigurri sociale, iar drepturile de asigurri sociale se exercit corelativ cu ndeplinirea acestor obligaii;

3) principiul repartiiei, potrivit acestui principiu fondurile de asigurri sociale se distribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public de asigurri sociale, conform legii;

4) principiul autonomiei, conform cruia sistemul public de asigurri sociale se administreaz de sine stttor, pe baza legii;

5) principiul personalitii. Potrivit acestui principiu pensile, indemnizaiile, i alte drepturi de asigurri sociale nu pot fi cedate nici total nici parial, fiind un drept personal.

Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se realizeaz prin sistemul public de asigurri sociale, care este gestionat de Casa Naional de Asigurri Sociale. Veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale sistemului public de asigurri sociale sunt reflectate n bugetul asigurrilor sociale de stat.

Bugetul asigurrilor sociale de stat este un plan financiar anual, care reflect constituirea, repartizarea i utilizarea fondurilor bneti ale sistemului de asigurri sociale.

Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat includ: cotizaiile de asigurri sociale obligatorii, amenzi i penaliti, donaii interne i externe, venituri din activitatea comercial i editorial, dobnzi, alocaii speciale din BL.

Veniturile acumulate n fondul BASS se repartizeaz pe urmtoarele fonduri de cheltuieli:

1. fondul de pensii i indemnizaii;

2. fondul de protecie a familiilor cu muli copii;

3. fondul de asigurare mpotriva accidentelor de munc i a bolilor profesionale;

4. fondul de omaj;

5. fondul de asigurare social a salariailor;

6. fondul de rezerv - are menirea de a asigura stabilitate n cazul unor deficiene n sistemul de pensii.

Conform legislaiei n vigoare n RM exist urmtoarele forme de asigurare a populaiei:

1. Din fondul de pensii i indemnizaii se asigur:

- pensia pentru limita de vrst se acord persoanelor care au atins vrsta de pensionare i au realizat o vechime minim de munc;

- pensia de invaliditate se stabilete persoanelor care i-au pierdut capacitatea de munc total sau parial n rezultatul traumelor sau a mbolnvirilor obinute n timpul muncii. Pensiile se stabilesc n funcie de gradul de invaliditate;

- pensia de urma se pltete persoanelor care i-au pierdut ntreintorul n urma unei traume de serviciu sau n urma mbolnvirilor generale;

- pensia pentru vechime n munc se acord unor categorii de lucrtori care sunt ocupai la lucrri, efectul crora contribuie la pierderea capacitii profesionale de munc pn la atingerea vrstei de pensionare (lucrtorii din aviaie, militarii).

Din acest fond se mai pltesc: pensii deputailor, pensii funcionarilor publici, pensii militarilor n termen, alocaii sociale, alocaii lunare de stat invalizilor de rzboi, participanilor la al II Rzboi Mondial i familiilor lor, compensaii nominative pentru unele categorii de populaie.

Formele de protecie a cetenilor asigurate din fondul de protecie a familiilor cu copii, fondul de omaj, fondul de asigurare mpotriva accidentelor de munc i a bolilor profesionale, fondul de asigurare social a salariailor i fondul de rezerv se prezint n schema 1.

49) Cheltuielile publice asisten social

Asisten social - component a sistemului naional de protecie social, n cadrul cruia statul i societatea civil se angajeaz s previn, s limiteze sau s nlture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale (boal, accidente, disabilitate, mbtrnire, deces, maternitate, omaj, inadaptare social etc.).

n RM asistena social se ntemeiaz pe baza urmtoarele principii:

Recunoaterea independenei i autonomiei personalitii, respectarea demnitii umane;

Universalitatea dreptului la asisten social, garantarea accesibilitii acesteia;

Responsabilitatea personal a beneficiarului de asisten social;

Solidaritatea social;

Parteneriatul social ca mijloc de realizare i evaluare a msurilor de asisten social;

Flexibilitatea msurilor de asisten social, aducerea lor n concordan cu necesitile reale ale persoanei sau ale familiei n dificultate.

De asisten social beneficiaz persoanele i familiile care, din cauza unor factori de natur economic, fizic, psihologic sau social, nu au posibilitate s i asigure un nivel decent de via, i anume:

a) copiii i tinerii ale cror sntate, dezvoltare i integritate fizic, psihic sau moral snt prejudiciate n mediul n care locuiesc;

b) familiile care nu i ndeplinesc n mod corespunztor obligaiile privind ngrijirea, ntreinerea i educarea copiilor;

c) familiile fr venituri sau cu venituri mici;

d) persoanele fr familie, care nu pot gospodri singure, care necesit ngrijire i supraveghere sau snt incapabile s fac fa nevoilor sociomedicale;

e) copiii cu disabiliti pn la vrsta de 18 ani;

f) familiile cu muli copii;

g) familiile monoparentale cu copii, persoanele vrstnice, persoanele su disabiliti

h) alte categorii de persoane i familii aflate n dificultate.

n Republica Moldova asistena social se acord sub form de:

a) prestaii n bani (alocaii, compensaii, indemnizaii, ajutoare etc.) sau prestaii n natur;

b) servicii sociale. n categoria serviciilor sociale se includ serviciile acordate n instituiile specializate (centrele sociale de zi sau de noapte, azilurile pentru btrni, centrele de reabilitare, protezare i recuperare), plasarea n instituiile de asisten social, serviciile acordate de ctre seciile de deservire social la domiciliu, examinarea la domiciliu de ctre consiliile de expertiz medical a vitalitii.

c) gratuiti sau reduceri la procurarea unor bunuri sau la plata unor servicii curente ce in de locuin;

d) scutiri sau reduceri de impozite. Aciunile de asisten social se finaneaz din urmtoarele surse: bugetul de stat, bugetele unitilor administrativ-teritoriale, fondul republican i fondurile locale de susinere social a populaiei, donaii, sponsorizri, precum i din contribuiile beneficiarilor de asisten social.

Asigurrile i asistena social stimuleaz reproducia social, contribuie la progresul economiei naionale, la dezvoltarea aciunilor social-culturale i la meninerea i creterea capacitii de munc a populaiei.

50) Necesitatea, coninutul cheltuililor publice pentru obiective i aciuni economice

Cheltuielile privind activitatea economic sunt destinate finanrii regiilor publice (autonome) sau societilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor i altor mici ntreprinztori, sau vizeaz aciuni sau obiective importante pentru fiecare ar. Se cunosc mai multe prghii folosite de stat pentru a interveni n viaa economic:

- cheltuieli publice ca mijloc de stimulare a activitii economice,

- ncheierea de contracte cu ageni economici pentru realizarea de achiziii publice,

- impunerea anumitor comportamente pe pia,

- ajutarea ntreprinderilor mici i mijlocii.

Formele ajutoarelor financiare ale statului ca mijloc de stimulare a activitii economice sunt directe i indirecte. Cele directe acioneaz ca mijloc de intervenie i ajutor, iar cele indirecte, sprijin din pdv economic sau social ntreprinderile, dar nu prin transferuri bneti.

Principalele ajutoare financiare directe sunt:

subveniile,

investiiile,

mprumuturile cu dobnd subvenionat,

ajutoarele financiare pentru difuzarea de informaii, studii de marketing, organizare de expoziii,

avansurile rambursabile.

Principalele ajutoare financiare indirecte sunt:

avantajele fiscale (cheltuieli financiare),

mprumuturile garantate de stat.

Toate aceste forme ale cheltuielilor publice destinate finanrii unor aciuni i obiective economice pot fi clasificate i dup coninutul lor economic, n cheltuieli curente i cheltuieli de capital.

n cadrul cheltuielilor curente, destinate ntreinerii i funcionrii ntreprinderii se includ:

subveniile (cheltuieli de transfer),

avansuri rambursabile,

mprumuturi cu dobnd subvenionat,

cheltuieli financiare.

n cheltuielile de capital se cuprind investiiile destinate modernizrii i restructurrii ntreprinderilor, realizrii de construcii, locuine, amenajri teritoriale, etc.

51) Coninutul i rolul cheltuililor privind serviciile publice generale

Serviciile publice generale satisfac necesiti publice cu caracter indivizibil i costul lor este suportat de ntreaga societate, n principal pe seama resurselor bugetare.

Autoritile publice generale cuprind:

organele puterii i administraiei publice, formate din:

instituia prezidenial,

organele puterii legislative centrale i locale (parlament, consilii sau autoriti locale),

organele puterii judectoreti,

organele executive centrale i locale (guvern, ministere, prefecturi, primrii i alte instituii)

organele de ordine public n care se cuprind:

poliia,

jandarmeria, sigurana naional,

penitenciare,

servicii speciale de paz i protecie contra incendiilor,

paza i supravegherea frontierei,

alte instituii i aciuni privind ordinea public i sigurana naional.

Printre factorii care influeneaz nivelul acestor cheltuieli sunt:

mrimea i structura aparatului de stat i a organelor de ordine public, care reclam cheltuieli importante pentru ntreinere i funcionare,

nivelul salarizrii funcionarilor publici,

dezvoltarea economic, social i urban care duce la apariia unor sarcini i atribuii noi n sarcina aparatului de stat;

gradul de nzestrare cu echipamente i aparatur informatic, mijloace de transport i alte mijloace tehnice specifice.

Principala surs de finanare a acestor cheltuieli o reprezint bugetul public central sau local, dup subordonarea instituiilor respective. Mai pot exista i alte surse: venituri proprii, donaii, ajutoare financiare externe sau credite externe.