Raport științific 2013 - publichealth.ropublichealth.ro/wp-content/uploads/2015/08/Raport-stiintific-aDMIRE... · poștale. Respondenților le-au fost trimise alături de chestionar

Raport științific 2013

Dezvoltarea unui sistem inovativ de Managementul Calității în medicina dentară (2012-2015)

Decembrie 2013

1

Raport științific

2013 Dezvoltarea unui sistem inovativ de Managementul Calității în medicina dentară

(2012-2015)

Membri echipă:

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca: Albu Silviu Câmpian Radu Septimiu Mocean Floarea Florina Gabor Harosa Ungureanu Marius-Ionuţ Rus Diana Sandu Petru Sântămărean Grigore

Baba Cătălin Ovidiu Cherecheş Răzvan Mircea Rus Ioana Andreea Zavroţchi Elena-Simona Timofe Mara Paula Baciu Bianca Amotă Ionuț



Decembrie 2013

2

Cuprins

1. Rezumatul etapei.................................................................................................................................. 3

2. Descriere științifică și tehnică............................................................................................................... 4

2.1. Fundamentare teoretică.................................................................................................................... 4

2.2. Obiectivele proiectului pe anul 2013................................................................................................. 6

2.3. Cercetarea formativă:........................................................................................................................ 6

2.3.1. Evaluarea cunoștințelor, practicilor și atitudinilor legate de calitatea și managementul

calității serviciilor de medicină dentară din România.....................................................................

6

2.3.1.1. Designul studiului......................................................................................................

2.3.1.2. Eșantionare...............................................................................................................

2.3.1.3. Date și măsurare.......................................................................................................

2.3.1.4. Colectarea și analiza datelor.....................................................................................

6

7

7

7

2.4. Rezultate cuantificabile și diseminare acestora.................................................................................. 8

3. Bibliografie.......................................................................................................................................... 17



Decembrie 2013

3

1. Rezumatul etapei

Scopul proiectului „Dezvoltarea unui sistem inovativ de Managementul Calității în medicina

dentară (2012-2015)” constă în dezvoltarea și pilotarea unui sistem de managementul calității adresat

medicinei dentare (cabinete, clinici dentare), ajustat particularităților sistemului medical românesc,

contribuind la creșterea eficienței serviciilor stomatologice și a calității îngrijirilor acordate pacienților.

Obiectivul proiectului pentru anul 2013 a fost evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și percepțiilor

dentiștilor vizavi de managementul calității în practica stomatologică precum și evaluarea practicilor

curente de managementul calității în serviciile de stomatologie. De asemenea, s-a dorit diseminarea

rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarului telefonic din cadrul anului 2012, care a vizat

evaluarea, din perspectiva pacienţilor, a nivelului managementului calităţii în medicina dentară, a

atitudinii acestora faţă de serviciile primite, a percepţiei vizavi de calitatea actului medical. Această

diseminare s-a realizat prin elaborarea unui articol științific și participarea la conferințe internaționale și

naționale. De asemenea, în această perioadă s-a urmărit și elaborarea manualului de standarde privind

managementul calității în medicina dentară.

Informațiile obținute prin colectarea datelor în rândul medicilor dentiști vor fi diseminate prin

intermediul participării la conferințe, publicarea de articole științifice și propuneri de politici. Strategia

de diseminare are drept scop asigurarea celei mai bune vizibilități a activităților și rezultatelor

proiectului, fiind disponibile profesioniștilor din domeniul sănătății publice, specialiștilor în

stomatologie, pacienților care accesează serviciile stomatologice și altor persoane interesate.



Decembrie 2013

4

2. Descriere științifică și tehnică

2.1. Fundamentare teoretică

Calitatea serviciilor stomatologice reprezintă punctul de plecare în procesul de îmbunătățire a

sănătății orale și un aspect de o importanță majoră atât în sfera pacienților, cât și în sfera instituțiilor

implicate în procesul medical (Badri et. al., 2009). Prin urmare, realizarea unui management de succes

este esențială în furnizarea unor servicii de calitate, în contextul în care fiecare administrator de cabinet

de medicină dentară este responsabil pentru strategia implementată. Serviciile de medicină dentară

furnizează îngrijiri de specialitate având în vedere implementarea standardelor de calitate cu scopul de a

menține starea de sănătate orală a populaţiei (Wayne, 2009).

Calitatea, prin complexitatea ei, trebuie să țină cont de o serie de condiţii tehnico-funcţionale,

economice, psihosenzoriale, ergonomice, ecologice, fiind definită ca ansamblul caracteristicilor unei

entităţi, care îi conferă capacitatea de a satisface necesităţile cunoscute şi potenţiale ale utilizatorului

(Kenny et. al., 1999). Satisfacerea acestor nevoi presupune implicarea întregului personal stomatologic

în vederea creșterii gradului de performanță, a dotării din punct de vedere material şi oferirea unei

game complexe de servicii medicale.

Utilizarea instrumentelor de managementul calității în stomatologie este în general considerată

ca un semn de bună practică sau ca un indicator al medicinei defensive (Thomas, 2001). Ca un semn de

bună practică, instrumentele de managementul calității sunt folosite cu scopul de a îmbunătăți

standardul de calitate a serviciilor prestate de medicii dentiști (Mills & Batchelor, 2011).

Managementul calităţii vizează preocuparea constantă a personalului medical, îmbunătăţirea

continuă a calităţii serviciilor de sănătate ținând cont de resursele disponibile și utilizarea eficientă a acestora,

luând în calcul nevoile pacienţilor. Cu toate acestea, calitatea ocupă un rol marginal în sistemul de

sănătate românesc, după cum e indicat de legea reformei sistemului de sănătate (Legea nr. 95/2006).

Pentru asigurarea calităţii serviciilor, există o serie de cerinţe necesare procesului: existenţa unui

suport tehnic eficient, ce vizează personalul angajat în oferirea de servicii, managementul serviciilor și



Decembrie 2013

5

instrumentele menite să îmbunătățească calitatea serviciilor (Kaplan et. al,, 2010). Toate acestea trebuie

orientate către populație, ca grup-țintă ce definește standardele de calitate (Organizaţia Mondială a

Sănătăţii, 2006). O structură bună, resurse suficiente şi un plan propriu al sistemului este probabil cel

mai important mijloc de protecţie şi promovare a calităţii îngrijirii (Poorterman, 1998). Calitatea face

referire la structura unei organizaţii, la proces şi la rezultate. Progresul în materie de desfășurare a

serviciilor stomatologice a determinat expansiunea cerințelor pacienților la nivele tot mai înalte de

calitate. Satisfacerea acestor nevoi presupune implicarea întregului personal stomatologic în vederea

creșterii gradului de performanță, a dotării din punct de vedere material şi oferirea unei game complexe

de servicii medicale (Komashie, 2007). Calitatea văzută din perspectiva beneficiarului serviciilor de

medicină dentară se referă la expectanțele pacienţilor cu privire la serviciile de sănătate, fapt pentru

care e esențială identificarea percepției pacienților față de calitatea serviciilor stomatologice (Lee,

2007).

Pentru beneficiul ambelor părți implicate, pacienții și dentiștii, a fost propusă o structură bine

definită de management, în care personalul medical să se concentrează pe detalii, să arate interes

pentru problemele pacienților, să dezvolte un dialog permanent și să ofere asistență la nevoile

pacienților (Mostafa, 2005). Recomandările în vederea creșterii satisfacției pacienților includ dobândirea

de aptitudini de comunicare, menținerea standardelor de igienă, furnizarea de servicii de calitate (Harr,

2001). Pentru punerea în aplicare a sistemului de calitate, se pune accent pe îndeplinirea nevoilor și

așteptărilor pacienților, o relație strânsă între medici și pacienți, atingerea standardelor și îmbunătățirea

continuă a sistemului (Thomas, 2001).

În concluzie, evaluarea nevoilor, atitudinilor și priorităților părților interesate trebuie să fie o

preocupare premergătoare design-ului sistemului de management al calității. În acest scop, rezultatele

vor asigura informații valoroase pentru comunitatea științifică în primul rând asupra modului în care

calitatea este conceptualizată și, în al doilea rând, asupra modului în care calitatea este transferată în

practica dentară curentă. Lacunele informaționale cu privire la standardele managementului calității pot

fi acoperite prin accesul la manualul de bune practici, ca bază a măsurilor luate în vederea asigurării

calității serviciilor dentare.



Decembrie 2013

6

2.2. Obiectivele proiectului pe anul 2013

Pentru anul 2013, proiectul a avut ca obiective:

Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și percepțiilor dentiștilor vizavi de managementul

calității în practica stomatologică precum și evaluarea practicilor curente de

managementul calității în serviciile de stomatologie

Diseminarea rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarului telefonic din cadrul

anului 2012, care a vizat evaluarea, din perspectiva pacienţilor, a nivelului

managementului calităţii în medicina dentară, a atitudinii acestora faţă de serviciile

primite, a percepţiei vizavi de calitatea actului medical.

Această diseminare s-a realizat prin elaborarea unui articol științific și participarea la

conferințe internaționale, conform datelor completate în platformă.

Elaborarea manualului de standarde privind managementul calității în medicina

dentară.

Aceste obiective au fost atinse în totalitate de către echipa de proiect, conform planificării stabilite.

2.3.1. Cercetarea formativă:

Evaluarea cunoștințelor, practicilor și atitudinilor legate de calitatea și

managementul calității serviciilor de medicină dentară din România

2.3.1.1. Designul studiului

Studiul prezintă un design transversal, cu o abordare cantitativă, utilizând pentru colectarea

datelor un chestionar trimis prin serviciile poștale persoanelor din eşantionul selectat.



Decembrie 2013

7

2.3.1.2. Eşantionare

Medicii dentiști participanți la studiu (n=1.200) au fost selectați într-un mod aleator din fiecare

județ astfel încât structura eșantionului să reprezinte și structura națională. Stratificarea pe cote asigură

reprezentativitatea la nivel național.

2.3.1.3. Date si măsurare

Chestionarul trimis medicilor dentiști prin poștă constă în întrebari cu multiple variante de

răspuns, fie prin a indica pe o scală de valori gradul cunoștințelor referitoare la serviciile de medicină

dentară, fie prin a alege varianta de răspuns cea mai potrivită situației în cauză.

Instrumentul folosit a fost un chestionar alcătuit din patru secțiuni, după cum urmează:

Secțiunea I informații socio-demografice

Secțiunea II întrebări specifice ce au vizat cunoştinţele referitoare la calitatea şi managementul

calităţii serviciilor de medicină dentară

Secțiunea III atitudini referitoare la calitatea şi managementul calităţii serviciilor de medicină

dentară

Secțiunea IV practici referitoare la calitatea şi managementul calităţii serviciilor de medicină dentară

2.3.1.4. Colectarea şi analiza datelor

În vederea aplicării chestionarelor destinate medicilor dentiști, s-au stabilit contactele cu

respondenții aleși conform procedurii de eșantionare și au fost expediate chestionarele prin serviciile

poștale. Respondenților le-au fost trimise alături de chestionar formularul de consimțământ informat și

o scurtă descriere a studiului cu datele de contact ale echipei de cercetare, utile în cazul posibilelor

nelămuriri sau întrebări suplimentare cu privire la desfășurarea proiectului.



Decembrie 2013

8

2.4. Rezultate cuantificabile și diseminarea acestora

Dezvoltarea instrumentului de cercetare:

„Chestionar de evaluare a cunoștințelor, practicilor și atitudinilor legate de calitatea

și managementul calității serviciilor de medicină dentară din România (DQS –

Dental Quality Survey)”

Pagina web de prezentare a proiectului

(http://www.healthpolicy.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=476%3Adevelopement-of-a-novel-

quality-management-system-for-use-in-dental-practice-admire&catid=18%3Ahealth-policy-and-

management&Itemid=21&lang=en );

Colectarea datelor cantitative, prin aplicarea unui chestionar trimis prin serviciile poștale medicilor

dentiști din eşantionul selectat.

În urma activităților desfășurate în anul 2012, ce au constat în dezvoltarea și

pretestarea instrumentului de cercetare adresat dentiștilor, dezvoltarea

eșantionului randomizat reprezentativ la nivel național, respondenții au fost

contactați și au fost expediate 1200 chestionare. În urma acestei etape au fost

obţinute informaţii despre cunoștințele, atitudinile și percepțiile dentiștilor vizavi

de managementul calității în practica stomatologică precum și evaluarea practicilor

curente de managementul calității în serviciile de stomatologie. Informaţiile

furnizate au contribuit la înţelegerea şi identificarea celor mai frecvente situații cu

care respondenţii s-au confruntat ca şi profesioniști în aplicarea principiilor de

management al calității.

Bază de date a rezultatelor evaluării cunoștințelor, practicilor și atitudinilor legate de calitatea și

managementul calității serviciilor de medicină dentară din România

Participări conferințe– indicatori de proces ai proiectului (conform datelor completate în

platformă)

http://www.healthpolicy.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=476%3Adevelopement-of-a-novel-quality-management-system-for-use-in-dental-practice-admire&catid=18%3Ahealth-policy-and-management&Itemid=21&lang=en





Decembrie 2013

9

Manual de standarde în managementul calității în medicina dentară

Articol științific

Titlu: Romanian patients’ satisfaction with the quality of dental care: Results

of a quantitative study

Jurnal: Community Dental Health

Rezultate

În continuare vor fi expuse caracteristicile generale ale eșantionului de medici dentiști utilizat în

cadrul proiectului, urmând a detalia apoi informațiile obținute în funcție de răspunsurile primite în urma

aplicării chestionarului.

Conform analizei datelor socio-demografice, procentul medicilor dentiști de genul feminin este

unul mai mare comparativ cu cel al medicilor dentiști de genul masculin, respondenți ai chestionarului

aplicat în această etapă de cercetare a proiectului. Majoritatea respondenților sunt de etnie română,

studiul incluzând de asemenea persoane de etnie maghiară și germană.

În ceea ce privește statutul profesional actual al respondenților, situația se prezintă după cum

urmează:

Medic dentist 46,6%

92%

7%

1%

Etnia respondentului

Română

Maghiară

Germană

39%

61%

Sexul respondentului

Masculin

Feminin



Decembrie 2013

10

Medic dentist specialist în Chirurgie BMF

Chirurgie OMF

Endodonție

Implantologie

Ortodonție

Protetică dentară

Stomatologie generală

25,0%

Medic dentist primar în Chirurgie dento-alveolară

Chirurgie maxilofacială

Chirurgie OMF

Ortodonție

Protetică dentară

Stomatologie generală

28,4%

Majoritatea respondenților practică medicina dentară în mediul rural, fiind în același timp

proprietar al cabinetului medical în care activează.

În cabinetul medical în care

activați sunteți medic proprietar

al cabinetului?

DA:

80,3%


activați sunteți medic angajat?

DA:

12,0%


activați sunteți medic

colaborator?

DA:

17,6%

În cazul respondenților proprietari de cabinet stomatologic, în majoritatea cazurilor numărul de

angajați ai cabinetului în care își desfășoară activitatea este curpins între 1 - 3 angajați (72,6%), cazurile

fiind urmate de 4 – 6 angajați (14,2%), 7 – 9 angajați (4,4%) sau peste 10 angajați (8,8%).

26%

74%

Mediul de practică a medicinei dentare

Urban

Rural



Decembrie 2013

11

Cel mai mare procent al respondenților în ceea ce privește numărul de ani petrecuți în sistemul

sanitar ca medic dentist îl reprezintă cel a căror activitate este cuprinsă între 11 și 20 de ani. De

asemenea, majoritatea respondenților îndeplinesc și atribuții de management la nivel de cabinet. Aceste

funcții de management, în majoritatea cazurilor sunt îndeplinite de 11 – 20 de ani (în procent de 33,6%),

urmate de cazuri în care sunt îndeplinite de 6 – 10 ani (30,8%), 2 – 5 ani (19,6%), peste 20 de ani (9,3%),

sau sub 1 an (3,7%).

Evaluarea managementului calității în medicina dentară a urmărit să identifice procentul

respondenților care au participat la cursuri de educație medicală continuă pe teme de management al

cabinetului dentar. Conform analizei acestei variabile, doar 32,5% dintre respondenți au participat la

acest de cursuri. Motivele pentru care au participat sunt următoarele:

Interesul față de domeniu 81,1%

Percepția conform căreia astfel de cursuri sunt o necesitate 57,6%

Numărul de puncte EMC 45,5%

Nominalizarea de către managerul cabinetului pentru a participa 6,7%

Referitor la pregătirea respondenților în domeniul managementului cabinetului dentar, doar un

procent de 33,1% au beneficiat pe parcursul facultății de cursuri de managementul cabinetului dnetar,

1,7%

9,2%

24,4%

45,4%

19,3%

sub 1 an

2-5 ani

6-10 ani

11-20 ani

peste 20 ani

De cât timp lucrați în sistemul sanitar ca medic dentist?

10,2%

89,8%

Nu

Da

În cadrul cabinetului în care vă desfășurați activitatea îndepliniți și

atribuții de management?



Decembrie 2013

12

deși în proporție de 93,9% dintre aceștia consideră aceste cursuri ca fiind utile. În mod diferențiat, se

remarcă o serie de cunoștințe în raport cu practica dentară:

Cunoștințe

Scala cunoștințelor

1 2 3 4 5 6 7

Managementul calității 0,8 2,5 6,7 29,4 31,1 14,3 15,1

Managementul calității în serviciile de madicină dentară 0,8 2,5 6,7 19,2 27,5 21,7 21,7

Sistemele de asigurare a calității 4,2 4,2 7,5 30,0 21,7 15,8 16,7

Managementul total al calității 6,0 4,3 13,7 17,1 23,1 17,1 18,8

Standardele ISO 9000 29,2 10,6 7,1 16,8 15,0 8,0 13,3

Cu privire la atitudinile referitoare la calitatea și managementul calității serviciilor de medicină

dentară, pentru a identifica măsurile ce ar trebui luate pentru a asigura un nivel crescut al calității

serviciilor de medicină dentară, respondenților li s-au dat o serie de măsuri și valori posibile, pentru aș

exprima opinia și acordul față de acestea (pe o scală de la 1 la 7, unde 1 e valoarea minimă, iar 7 e

valoarea maximă):

Măsuri

Scala utilității

1 2 3 4 5 6 7

Preocuparea medicilor dentiști față de calitatea serviciilor

oferite pacienților ar trebui să fie foarte importantă - - 1,7 0,8 0,8 2,5 94,1

Medicii dentiști ar trebui să implice și ceilalți angajați din

cabinet în procesul de asigurare a calității 0,9 - - 0,9 0,9 6,1 91,3

Medicii dentiști ar trebui să implice și pacienții în procesul

de asigurare a calității 3,4 - 0,8 5,1 9,3 16,1 65,3

Medicii dentiști ar trebui să fie preocupați de primirea

feedback-ului de la pacienți 0,8 - 2,5 2,5 3,4 14,3 76,5

Toate subunitățile componente ale unei organizații sunt

direct sau indirect responsabile pentru calitatea serviciilor

oferite de o organizație - - 0,9 2,6 4,3 11,2 81,0

Calitatea este mai importantă decât cantitatea - - 0,9 2,6 1,7 7,8 87,1

Așteptările și plângerile pacienților sunt factori importanți

în creșterea calității serviciilor - 2,5 - 4,2 10,2 19,5 63,6



Decembrie 2013

13

Calitatea înseamnă abilitatea de a satisface cerințele,

nevoile și așteptările pacienților - 0,8 3,4 7,6 12,7 17,8 57,6

Un nivel ridicat al calității poate crește profitabilitatea

organizației 0,9 - - 1,7 8,5 12,8 76,1

De asemenea, s-a urmărit evaluarea factorilor ce pot constitui bariere sau facilități în

implementarea unui sistem de management al calității în medicina dentară, respondenții find rugați să-

și exprime acordul sau dezacordul față de acestea, pe o scală de la 1 la 7 (unde 1= Dezacord Total și

7=Acord total):

Bariere

Scala: 1= Dezacord Total și 7=Acord total

1 2 3 4 5 6 7

Modul în care calitatea este definită în politicile de

sănătate din România 11,7 5,4 7,2 15,3 19,8 13,5 27,0

Pregătirea personalului medical 5,2 5,2 3,4 15,5 12,1 22,4 36,2

Descrierea procedurilor de asigurare a calității 11,4 4,4 8,8 13,2 18,4 18,4 25,4

Formalizarea procedurilor de lucru, impusă de un sistem

de management al calității 10,1 5,5 7,3 20,2 15,6 13,8 27,5

Rezistenţa personalului la implementarea unui sistem de

management al calităţii 7,1 2,7 6,2 14,2 19,5 21,2 29,2

Lipsa informaţiilor despre calitate și managementul

calității 6,9 4,3 1,7 9,5 12,9 18,1 46,6

Lipsa resurselor financiare 5,2 3,4 4,3 7,8 12,1 12,9 54,3

Lipsa unei culturi a calității în sistemul de medicină

dentară din România 5,2 4,3 5,2 1,7 9,5 19,0 55,2

Informații insuficiente dobândite în cursul formării

universitare 6,1 5,2 6,1 8,7 18,3 15,7 40,0

Informații insuficiente dobândite în cursul formării post-

universitare 6,1 4,3 10,4 7,8 19,1 14,8 37,4

Neimplementarea acestui sistem de către alți colegi

dentiști 9,6 6,1 9,6 9,6 15,8 12,3 36,8

Lipsa unor ghiduri de tratament în medicina dentară 8,9 5,4 8,0 15,2 9,8 11,6 41,1

Lipsa obligativității de a implementa managementul

calității 8,8 5,3 7,9 8,8 12,3 9,6 47,4



Decembrie 2013

14

Lipsa unor firme de consultanță în domeniu 10,7 10,7 8,9 14,3 15,2 10,7 29,5

Managementul calităţii actului medical nu este

reglementat prin lege 8,2 9,1 8,2 15,5 10,9 10,9 37,3

Bariere

Scala: 1= Dezacord Total și 7=Acord total

1 2 3 4 5 6 7

Situaţie financiară îmbunătăţită (de exemplu, un profit

mai mare) 3,4 0,9 0,9 6,0 12,0 14,5 62,4

Calitatea îmbunătăţită a serviciilor 0,9 - 0.9 6,0 7,8 21,6 62,9

Satisfacţie crescută a pacienţilor faţă de serviciile oferite 0,9 - 1,7 7,7 7,7 17,1 65,0

Motivarea angajaților de a creşte calitatea serviciilor

oferite 0,9 - - 6,1 7,8 14,8 70,4

Creşterea siguranţei pacientului 0,8 - - 1,7 7,6 16,1 73,7

Rată scăzută a incidentelor nedorite 0,9 1,7 - 4,3 6,0 12,8 74,4

Creşterea numărului de pacienţi 1,7 2,6 4,3 13,7 12,0 14,5 51,3

Fidelizarea actualilor pacienți 0,8 - 1,7 6,8 4,2 15,3 71,2

Reducerea numărului greşelilor organizaţionale 0,9 0,9 0,9 8,0 6,3 17,0 66,1

Organizare eficientă a instituţiei 0,9 - 2,7 0,9 7,1 17,7 70,8

Creşterea siguranţei mediului de lucru 0.9 - - 5,3 3,5 20,4 69,9

Creşterea interacţiunii dintre angajaţi 0,9 0,9 0,9 4,7 15,9 23,4 53,3

Îmbunătăţirea distribuţiei responsabilităţilor şi a

autorităţii 1,9 0.9 0,9 1,9 11,1 14,8 68,5

În 43,5% din cazuri, în cabinetele în care respondenții își desfășoară activitatea funcționează un

sistem de management al calității, în timp ce 34,8% din cabinete nu au un astfel de sistem. Mai mult,

pentru 21,7% din cazuri, respondenții nu știu de existența unui astfel de sistem. Cu toate acestea, 60%

dintre respondenții a căror cabinete în care activează nu au un sistem de management al calității,

consideră că implementarea unui sistem de management al calităţii în cabinetul/clinica în care își

desfăşoară activitatea ar avea un impact pozitiv asupra desfăşurării activităţilor, iar 67,1% ar fi dispuși să

folosească un astfel de sistem.

În cazul cabinetelor în care funcționează un sistem de management al calității, 17,6% din

respondenți sunt complet satisfăcuți de un astfel de sistem, iar 39,2% sunt foarte mulțumiți. Doar



Decembrie 2013

15

aproximatix 12% din respondenți nu consideră că implementarea sistemului de management al calității

a dus la creșterea profitului cabinetului.

Următoarele date fac referire la situația cabinetelor în care funcționează un sistem de

management al calității:

Prin aplicarea acestui chestionar s-a dorit evaluarea cabinetelor în care respondenții își

desfășoară activitatea, cu privire la o serie de afirmații, folosind o scală de la 1 la 7, unde 1= Dezacord

total şi 7=Acord total:

Afirmații Scala evaluării

6%

33%

61%

Există un gup de audit formal în cadrul cabinetului?

Da

Nu

NS/NR

16%

22% 62%

Există un sistem de training intern al angajaților în asigurarea calității?

Da

Nu

NS/NR

5,95%

25,0%

Mai puțin de 5

NS/NR

Numărul angajaților care au urmat cursuri de asigurarea calității în ultimii doi ani, în afara cabinetului



Decembrie 2013

16

1 2 3 4 5 6 7

Personalul medical este competent în asigurarea calităţii - - 0,9 6,1 14,9 22,8 55,3

Personalul administrativ este competent în asigurarea

calităţii 0,9 - 1,8 9,9 12,6 23,4 51,4

Conducerea unităţii medicale este orientată spre

bunăstarea pacientului 0,9 0,9 0,9 5,2 5,2 19,1 67,8

Conducerea unităţii medicale tratează cu seriozitate

calitatea serviciilor oferite 0.9 - - 2,6 3,5 11,3 81,7

Conducerea unităţii medicale tratează cu seriozitate

feedback-ul oferit de pacienţi 0,9 - 1,7 4,3 5,2 15,7 72,2

Angajaţii cunosc obiectivul unităţii medicale 0,9 - 0,9 5,3 14,2 20,4 58,4

În alegerea furnizorilor de materiale sau servicii pentru

unitatea medicală, calitatea acestora este primul

considerent 0,9 - 0,9 5,3 14,2 20,4 58,4

Opiniile şi sugestiile pacienţilor sunt considerate

importante 0,9 - 0,9 6,1 7,8 17,4 67,0

Există metode eficiente de comunicare între pacienţi şi

unitatea medicală, care permit pacienţilor să ofere

feedback 0,9 0,9 5,4 5,4 19,8 19,8 47,7

Problemele/plângerile pacienţilor sunt soluţionate în timp

util 0,9 - - 3,6 9,8 25,9 59,8

Performanţa unităţii medicale este evaluată folosind un

sistem eficace 12,0 4,6 2,8 13,0 23,1 21,3 23,1

Există un sistem oficial de evaluare a

departamentelor/angajaţilor, care este cunoscut de

personal 35,8 8,4 8,4 15,8 6,3 10,5 14,7

Personalul primeşte training în dezvoltarea competenţelor

şi în oferirea serviciilor de calitate 18,5 4,3 12,0 15,2 5,4 17,4 27,2

Mediul de lucru este unul sigur şi sănătos 0,9 - 1,8 8,0 1,8 26,5 61,1

În activitatea unităţii se iau în considerare factori cum ar fi

calitatea, timpul de lucru, costuri, tehnologii disponibile şi

productivitate 2,7 - 1,8 2,7 6,2 25,7 61,1

Procesele nou-introduse în unitatea medicală sunt

verificate din punct de vedere calitativ 1,8 2,7 1,8 2,7 14,5 15,5 60,9

Calitatea serviciilor de medicină dentară este continuu 2,7 - - 3,6 6,3 19,6 67,9



Decembrie 2013

17

îmbunătăţită

Pacienţii sunt satisfăcuţi de serviciile stomatologice oferite - - 1,8 3,5 7,0 26,3 61,4

Productivitatea a crescut constat 7,1 2,7 2,7 9,7 15,0 26,5 36,3

Performanţele cabinetului evaluate de către pacienţi sunt

crescute - 0,9 0,9 10,7 11,6 32,1 43,8

3. Bibliografie o Badri, M., Attia, S., & Ustadi, A. (2009). Healthcare quality and moderators of patient

satisfaction: testing for causality. International journal of health care quality assurance, 22, 15-

20

o Harr, R. (2001). TQM in dental practice. International Journal of Health Care Quality Assurance,

14.2, 69-81

o Kaplan, H., Brady, P., Dritz, M., Hooper, D., Linam, W., Froehle, C., et al. (2010). The Influence of

Context on Quality Improvement Success in Health Care: A Systematic Review of the Literature.

The Milbank Quarterly. A multidisciplinary journal of population health and health policy, Vol.

88, No. 4,, 500–559

o Kenny, D., Conway, R., & Johnston, D. (1999). The development of ISO 9002 quality

management standards for Canadian dental practices. Canadian Dental Association, Vol.65,

No.2, 105-108

o Komashie, A., Mousavi, A., & Gore, J. (2007). Quality management in healthcare and industry.

Journal of Management History, 13(4), 359-370

o Lee, R. (2007). Quality assurance in general dentistry—a private practitioner’s view. Hong Kong

Dental Journal, 4, 137-141

o Legea nr. 95/ 2006 privind reforma in domeniul sanatatii

o Mills, I., & Batchelor, P. (2011). Quality indicators: the rationale behind their use in NHS

dentistry. British Dental Journal, 211(1), 11-15

o Mostafa, M. (2005). An empirical study of patients' expectations and satisfactions in Egyptian

hospitals. Journal of Health Care Quality Assurance, 18, 516-532



Decembrie 2013

18

o Organizația Mondială a Sănătății. (2006). Quality of care - a process for making strategic choices

in health systems. World Health Organization

o Poorterman, J., Weert, C. V., & MA, E. (1998). Quality assurance in dentistry: the Dutch

approach. International Journal for Quality in Health Care, Volume 10, Number 4, 345-350.

o Thomas, G. (2001). The Introduction of Quality Tools into Dentistry. Good Practice or Defensive

Medicine?

o Wayne, R. (2009). In search of quality. British Dental Journal, 207, 189

Documents

Raport științific 2013 - publichealth.ropublichealth.ro/wp-content/uploads/2015/08/Raport-stiintific-aDMIRE... · poștale. Respondenților le-au fost trimise alături de chestionar