RAPORT-STUDIU DE CERCETAREprivind proiectele culturale finanþate de cãtreAdministraþia Fondului Cultural Naþional

în anii 2010 ºi 2011

CUPRINS

Date statistice, privind sesiunea de finanþarepentru proiecte editoriale/2010 ............................................ 8Proiecte selectate spre finanþare .......................................... 9Descriere de proiecte editoriale/2010, finanþate .................. 9Date privind solicitanþii de finanþare ................................. 12

Date statistice, privind sesiunile de finanþarepentru proiecte culturale/2010 ........................................... 13Proiecte selectate spre finanþare ........................................ 15Descriere de proiecte culturale/2010, finanþate ................. 15Date privind solicitanþii de finanþare ................................. 24

Date statistice, privind sesiuneade finanþare nerambursabilã I/2011pentru programe ºi proiecte editoriale ............................... 25Proiecte selectate spre finanþare ................ ........................ 26Descriere de proiecte editoriale/2011, finanþate ................ 26Date privind solicitanþii de finanþare ................................. 30

Date statistice, privind sesiuneade finanþare nerambursabilã II/2011pentru programe ºi proiecte culturale ................................ 31Proiecte selectate spre finanþare ........................................ 33Descriere de proiecte culturale/2011, finanþate ................. 33Date privind solicitanþii de finanþare ................................. 41

Prioritãþile strategice de finanþare ale A.F.C.N. ................. 43

Date despre mijloacele de promovare a proiectelor .......... 44

Rezultate vizate de proiecte ............................................... 45

Concluziile cercetãrii ......................................................... 46

3

Finanþarea A.F.C.N. 2011

Administraþia Fondului Cultural Naþional este o instituþiepublicã autonomã, creatã în anul 2005 pentru a oferi finanþãrinerambursabile proiectelor culturale.

A.F.C.N. este un finanþator public care organizeazã consultãricu operatorii culturali ºi cu reprezentanþii Ministerului Culturii ºiPatrimoniului Naþional din România, pentru stabilirea unei strategiide finanþare a culturii.

A.F.C.N. contribuie la creºterea interesului opiniei publice faþãde culturã, ºi a numãrului de consumatori avizi de culturã. Ca instituþiepublicã, subordonatã Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional,A.F.C.N. oferã în fiecare an finanþãri nerambursabile instituþiilorpublice, organizaþiilor neguvernamentale, persoanelor juridice de dreptprivat care desfãºoarã activitãþi culturale. A.F.C.N. este chematã sãadopte acele strategii culturale care sã îi permitã selecþia în vedereafinanþãrii programelor, proiectelor ºi acþiunilor culturale cu impact naþio-nal ºi internaþional, acoperind - prin fondurile colectate ºi atrase - nece-sitãþile crescute de resurse financiare ale proiectelor ºi programeloriniþiate de operatorii culturali români.

O provocare importantã a necesitat identificarea unui corp deexperþi, recomandaþi de cãtre operatorii culturali, sectorului cultural,la care A.F.C.N. sã facã apel în fiecare sesiune de finanþare, pentrua rãspunde aºteptãrilor operatorilor culturali. În prezent, corpul deexperþi include peste 100 de specialiºti din ariile culturale eligibile.Administraþiei Fondului Cultural Naþional îi revine ºi un rol deosebit,acela de a proceda la consultãri cu Ministerul Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional ºi cu Institutul Cultural Român, pentru susþinerea relaþiilorculturale internaþionale ale României, punând în aplicare o strategiedecisã de comun acord cu aceste douã foruri.

5

Administraþia Fondului Cultural Naþional este organizatã ºifuncþioneazã potrivit prevederilor Ordonanþei de Guvern nr. 51/1998,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, respectiv ale Hotãrârii deGuvern nr. 802/2005, privind organizarea ºi funcþionarea A.F.C.N.,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Administraþia Fondului Cultural Naþional oferã în fiecare anfinanþãri nerambursabile artiºtilor, instituþiilor publice, organizaþiilorneguvernamentale ºi persoanelor juridice de drept privat, care desfã-ºoarã activitãþi culturale. Sunt sprijinite proiecte provenite din ariitematice precum: arte vizuale ºi arhitecturã, activitãþi muzeale, teatru,dans, muzicã, patrimoniu cultural naþional, patrimoniu imaterial,management cultural ºi formare profesionalã, intervenþie culturalã,educaþie culturalã ºi diversitate culturalã.

Principiile care stau la baza finanþãrii nerambursabile a progra-melor, proiectelor ºi acþiunilor culturale sunt:

a) libera concurenþã – asigurarea condiþiilor pentru ca oricaresolicitant sã aibã dreptul de a deveni beneficiar.

b) transparenþa – punerea la dispoziþia tuturor celor interesaþide informaþii referitoare la aplicarea procedurii de finanþare neram-bursabilã a ofertelor culturale.

c) diversitatea culturalã ºi pluridisciplinaritatea – trata-mentul nediscriminatoriu al solicitanþilor, reprezentanþi ai diferitelorcomunitãþi sau domenii culturale.

d) neretroactivitatea – excluderea posibilitãþii destinãrii fondu-rilor nerambursabile unei activitãþi a cãrei executare a fost deja începutãsau finalizatã la data încheierii contractului de finanþare.

e) susþinerea debutului – încurajarea iniþiativelor persoanelorfizice sau ale persoanelor juridice de drept privat recent autorizate,respectiv înfiinþate, pentru a desfãºura activitãþi culturale. (Art.11 dinO.G. nr. 51/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare).

6

Promovarea calitãþii actului cultural ºi promovarea moºteniriiculturale sunt obiective prioritare ale Administraþiei FonduluiCultural Naþional ºi reprezintã principiile fundamentale de acþiuneale instituþiei.

7

8

Date statisticeprivind sesiunea de finanþare

pentru proiectele editoriale/2010

Suma disponibilã finanþãrii proiectelor editoriale a fost de1.890.000 lei, repartizatã, de cãtre membrii Consiliului A.F.C.N.,astfel:

� Reviste 415.800 lei

� Publicaþii culturale 245.700 lei

� Carte 1.134.000 lei

� Contestaþii 94.500 lei

9

Proiecte selectate spre finanþare

� Aria „Carte“: au fost depuse 389 de titluri de carte, fiinddeclarate câºtigãtoare 145 de titluri ºi finanþate 142 de titluri.(1.222.080,00 lei)

� Aria „Reviste“: au fost depuse spre finanþare, de cãtre redacþii,38 de reviste, câºtigãtoare ºi finanþate fiind 22. (429.800,00 lei)

� Aria „Publicaþii culturale“: au fost depuse, de cãtre redacþii27 de proiecte, câºtigãtoare ºi finanþate fiind 13. (238.120,00 lei)

La aria „Carte“ din cele 142 de titluri finanþate, amintim„Editura Academiei Romane“ cu titlul „Influenþa turcã asupralimbii române, vol. II. Dicþionarul cuvintelor româneºti de origineturcã/ Emil Suciu“. Lucrarea constituie partea a doua a monografiei.Influenþa turcã asupra limbii române (vol. I. Studiu monografic, a

10

fost publicat în 2009, tot la Editura Academiei Române). Autorul aelaborat aceastã lucrare, timp de peste 30 de ani, sub imperiul nece-sitãþii acute ca lexicul românesc de origine turcã-osmanlie sã fiecompletat ºi reevaluat, întrucât în ultimul secol au apãrut noi sursedocumentare ºi noi metode lexicografice, iar numeroºi termeni deorigine turcã i-au schimbat statutul în limba românã. Dicþionarulcuprinde cuvintele împrumutate din limba turcã ºi, în subsidiar, pecele formate pe baza acestora pe teren românesc, însoþite de date,informaþii ºi explicaþii privind statutul actual, istoria ºi evoluþiile lorformale ºi semantice în limba românã, etimologia ºi corespondenþelelor din alte limbi, mai ales sud-est-europene. Dicþionarul a fostconceput dupã principii etimologice, de aceea accentul cade peîmprumuturile din limba turcã, iar acestora li se subsumeazã întreagalor familie lexicalã, cuprinzând formaþiunile pe teren românesc:derivate, compuse, formate prin conversiunea valorii lexico-grama-ticale etc. Fiecare cuvânt-titlu, fiecare sens ºi fiecare variantã comportão prezentare istoricã distinctã, de la prima sa atestare pânã la ultimelesale apariþii în sursele documentare de pânã la sfârºitul sec. XX ºi,unele, chiar începutul sec. XXI. Autorul a reuºit sã identifice nume-roase noi cuvinte româneºti de origine turcã, susþinute adesea deexplicaþii etimologice inedite, uneori din turca veche sau dialectalã.Lucrarea se încheie cu douã anexe: lista variantelor ºi derivatelorºi lista cuvintelor actuale de origine turcã, cu atestãri din beletristicaºi publicistica celei de-a doua jumãtãþi a sec. XX. Traducerea în limbafrancezã a sensurilor împrumuturilor ºi aparatul abrevierilor biblio-grafice ºi de cuvinte permit consultarea ºi utilizarea dicþionarului ºide cãtre specialiºtii strãini ºi publicul francofon.

La aria „Publicaþii Culturale“, din cele 13 proiecte finanþate,amintim, „Fundaþia Radio România“, cu programul „Primii ZeceAni - Galeriile Radio“.

Clujul se confruntã din 2005, de la pierderea spaþiuluiretrocedat al „Galeriei Uniunii Artiºtilor Plastici Filiala Cluj“ cu oacutã lipsã de spaþii expoziþionale. Expoziþiile curente ale artiºtilor

11

nu intrã în aria de acoperire a Muzeului de Artã Cluj; în aceste condiþiioferta Galeriilor Radio acoperã o nevoie realã la Cluj, oferind spaþiude expunere artiºtilor locali.

Albumul nu este doar un jurnal al activitãþii expoziþionale, cise constituie într-un util instrument de lucru pentru artiºti, curatori,galeriºti, muzeografi, istorici ai artelor, adresat celor ce urmãrescartele vizuale contemporane ºi dinamica lor. În contextul scãderiinumãrului revistelor româneºti de arte vizuale, reducerii spaþiuluidedicat artelor din revistele culturale, notând ºi dispariþia multorreviste ºi ziare, expoziþiile artiºtilor locali nu se bucurã de vizibili-tatea ºi reflectarea celor din Bucureºti. Albumul arhiveazã activitateaartisticã clujeanã. Pune la dispoziþia criticilor de artã, artiºtilor,galeriºtilor ºi muzeografilor, elevilor ºi studenþilor de la ºcolile ºiacademiile de artã, tuturor celor interesaþi de dinamica artelor vizualela Cluj, un instrument de lucru care concentreazã informaþii ºi opiniicritice, extrase din presã ºi mãrturii de fonotecã.

Dintre obiectivele programului, amintim tipãrirea albumului„Primii zece ani - Galeriile Radio“.

Grupurile þintã au fost: artiºtii, criticii de artã, muzeografii,galeriºtii, studenþii ºi elevii de la ºcolile de artã, publicul galeriilorºi muzeelor de artã, profesorii implicaþi în educaþia artisticã a copiilorºi tinerilor, persoanele interesate de artele vizuale, instituþiile ºi organi-zaþiile culturale locale ºi bibliotecile publice.

La aria „Reviste“, din cele 22 de reviste finanþate, amintim„Fundaþia România Literarã“, cu revista „România Literarã“.Actualul context editorial se caracterizeazã printr-o mai mare selectivi-tate a cititorilor, în raport cu oferta existentã.

România Literarã reprezintã un barometru valoric în culturaromânã, un for de impunere a calitãþii ºi standardelor înalte în culturaromânã, un organ de control ºi de combatere a oricãror deraieri dinsfera culturii naþionale. La nivel educaþional, revista reprezintã unsprijin consistent elevilor, studenþilor ºi profesorilor cu interese literareºi culturale. Revista reprezintã un spaþiu al dezbaterilor publice, libere,

12

un spaþiu al exprimãrii necenzurate a opiniilor celor care au cevade spus în cultura românã. Editarea revistei „România literarã“ serveºteobiectivului fundaþiei, cu acelaºi nume, ºi este acela de a contribuila afirmarea ºi propagarea valorilor autentice ale culturii naþionaleºi universale, în spiritul liberului schimb de idei. În acest scop, revistapublicã: criticã ºi istorie literarã, criticã de teatru, criticã plasticã,criticã de film, criticã muzicalã, criticã cinematograficã de cea maibunã calitate, articole de sociologia culturii, publicã pagini din creaþiilescriitorilor români ºi strãini contemporani consacraþi, urmãrind direc-þiile ºi tendinþele actuale din artã la cel mai înalt nivel, încurajeazãtinerele talente (a cãror afirmare, în aceastã perioadã este mai dificilã)prin publicarea lor, prin organizarea de concursuri ºi prin acordareade premii, combate degradarea culturalã, profesionalã ºi moralã alimbii române ºi continuã crearea fondului cultural.

Date privind solicitanþii de finanþare

Persoane fizice autorizate, asociaþii, fundaþii, instituþii publicede culturã, societãþi comerciale care deruleazã activitãþi culturale.

În 2010, au participat la concursul de finanþare A.F.C.N., 100de edituri.

13

Date statisticeprivind sesiunile de finanþarepentru proiecte culturale/2010

Suma disponibilã finanþãrii proiectelor culturale a fost de1.900.000 lei, pentru 11 arii tematice eligibile.

Finanþarea nerambursabilã a fost de maximum 30.000 lei/proiect,cu un procent de finanþare de cel mult 90% din totalul costuriloreligibile ale unui proiect ºi o contribuþie a solicitantului ºi/sau apartenerilor acestuia de minimum 10%.

Suma a fost repartizatã, de cãtre membrii Consiliului A.F.C.N.astfel:

� activitãþi muzeale – 133 000 lei;

� arte vizuale ºi arhitecturã – 256 500 lei;

� dans – 76 000 lei;

� diversitate culturalã – 152 000 lei;

� educaþie culturalã – 190 000 lei;

� intervenþie culturalã – 76 000 lei;

� management cultural ºi formare profesionalã – 152 000 lei;

� muzicã – 190 000 lei;

� patrimoniu cultural naþional – 266 000 lei;

� patrimoniu imaterial – 171 000 lei;

� teatru – 190 000 lei

� contestaþii – 47 500

Au fost depuse spre finanþare 618 proiecte culturale, provenitedin 38 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti.

14

Dupã evaluarea proiectelor depuse în concurs, cât ºi dupãsoluþionarea contestaþiilor, au fost selectate pentru finanþare 85 deproiecte culturale, dupã cum urmeazã:

15

Proiecte selectate spre finanþare

Din cele 7 proiectefinanþate în cadrul ariei„Activitãþi muzeale“, amin-tim „Muzeul Naþional AlUnirii Alba Iulia“ cu proiec-tul „Þinutele Istoriei“, pro-iect cu un caracter pregnantde valorificare cultural-educa-tivã, în scopul determinãriiunei atitudini pozitive, de res-

pect ºi de apropiere a publicului faþã de trecut, în general faþã deistoria naþionalã, precum ºi faþã de anumite specificitãþi locale.Obiectivul principal al proiectului de faþã a fost sporirea numãruluide vizitatori, folosind metode dinamice, moderne, de atragere a aces-

� – proiecte depuse la concursul de finanþare� – proiecte finanþate

16

tuia. Caracteristica principalã a proiectului o constituie încercareade a familiariza publicul vizitator cu realitãþile istorice locale ºi naþio-nale într-o manierã atractivã, spectaculoasã. Este vorba despre o nouãabordare în relaþiile dintre muzeu ºi publicul sãu, pornind de larealizarea unor costume reprezentând diferite personalitãþi istoriceºi epoci, apoi purtarea lor de cãtre specialiºtii muzeului în cadrulunor acþiuni culturale.

Din cele 5 proiecte finanþate la aria „Dans“, amintim„Colectiv A“, cu proiectul „Solo Tu“. Proiectul Solo Tu este unrezultat al experienþei avute în colaborarea dintre Vava ªtefãnescu ºiJulien Trambouze la proiectul „Cvartet pentru o Lavalierã“. Acestspectacol-instalaþie a cunoscut un real succes ºi a fost prezentat pefoarte multe scene de prestigiu din þarã ºi din strãinãtate, în contextefoarte diverse. S-a construit astfel, în cei doi ani de la premierã, unfel de marcã distinctã, ce se bazeazã pe o modalitate specificã a celordoi artiºti, de a realiza actul spectacular. „Cvartet...“ a creat premiselecontinuãrii unei colaborãri deosebit de fructuoase ºi în acelaºi timpa deschis noi orizonturi de cercetare artisticã. Proiectul „Solo Tu“beneficiazã de acest capital de imagine ºi de o experienþã în cerce-tarea artisticã, fiind invitat la Centrul Mains d’Oeuvres Paris, pentruo rezidenþã de douã sãptãmâni .Obiectivele specifice ale programuluiau fost dezvoltarea cooperãrii între artiºtii români din domeniuldansului contemporan ºi artiºti strãini ce activeazã în alte domeniiprecum imaginea video ºi creaþia sonorã; susþinerea realizãrii unuispectacol bazat pe schimburile de experienþã între artiºti interna-þionali, implicând parteneri la nivel european pentru o mai bunãcirculaþie a creaþiei contemporane; susþinerea unui proiect care îi punepe artiºtii implicaþi în contact cu tendinþele actuale din arta con-temporanã; punerea în valoare în contextul cultural parizian a unuiproiect internaþional realizat sub direcþia artisticã a unui coregrafromân ºi coordonat de un operator cultural român; lãrgirea reþeleide organizatori de festivaluri ºi artiºti.

Din cele 6 proiectefinanþate la aria „DiversitateCulturalã“, amintim „For-maþia Coralã TradiþionalãPastoralã“, cu proiectul„Diversitate Culturalã LaEst ªi La Vest De Prut“.Dacã pe 6 mai 1990, Româniaºi Republica Moldova aueliminat restricþiile privind

cãlãtoria între cele douã state ºi sute de mii de persoane au trecutrâul Prut, care marcheazã graniþa dintre cele douã state, odatã cuaderarea României la structurile europene evoluþia celor douãpopoare a fost diferitã.

Obiectivele au fost promovarea diversitãþii conþinutului ºi expre-siei artistice a muzicii corale româneºti, prin dialogul interculturalîntre Formaþia Coralã Tradiþionalã PASTORALÃ din Focºani, judeþulVrancea, România ºi Formaþia coralã model Semãnãtorii dinRepublica Moldova, dar ºi întãrirea capacitãþii organizaþionale aFormaþiei Corale Tradiþionale PASTORALÃ din Focºani, judeþulVrancea, de a promova valorile culturale tradiþionale româneºti, parteintegrantã a valorilor culturale europene, prin intermediul muziciicorale.

Din cele 12 proiectefinanþate la aria „Arte vizualeºi arhitecturã“, amintim„Colectiv A“ cu proiectul„Festivalul Temps DimagesLa Cluj - Noi PerspectivePentru Artiºti ªi Public“.Cel mai recent spaþiu inde-pendent de artã contem-poranã, arta vizualã, este încontinuare necesar dezvol-

17

tãrii sectorului cultural. În centrul interogaþiilor ce stau la bazaconceptului festivalului se aflã relaþia dialecticã dintre imagineafilmatã ºi actul performativ. Pentru România, realizarea proiectului„Temps dimages“ a semnificat dezvoltarea ºi susþinerea de duratã aunui nou gen de spectacol care a pus împreunã artiºti din/ºi cuorizonturi artistice diferite, respectiv imagini video, teatru ºi dans.

Dintre obiectivele programului, enumerãm: promovarea arteicontemporane în zona Clujului, prin crearea unui cadru durabil dedezvoltare ºi vizibilitate pentru forme artistice inovatoare, intensi-ficarea relaþiilor internaþionale la nivel cultural ale Clujului cu alteoraºe implicate în proiectul european, susþinerea prezenþei artiºtilorstrãini în festival pentru promovarea schimburilor între artiºti, creareaunei zone de contact între genuri de public diferite (ex. intersectareaunui public de teatru, dans cu publicul artelor vizuale).

Din cele 9 proiecte finanþate la aria „Educaþie culturalã“,amintim „Muzeul Casa Mureºenilor Braºov“, cu proiectul „MuzeulVine La Tine“. Proiectul a vizat extinderea accesului la culturã aunui grup de 250 de tineri din mediul rural al judeþului Braºov, aflatîntr-un evident deficit de ofertã culturalã ºi educaþionalã. Totodatã,s-a realizat o legãturã directã între specialiºtii unui muzeu din oraºulreºedinþã de judeþ ºi profesori din 5 localitãþi din mediul rural aljudeþului. În conformitate cu prioritãþile europene ale anului 2010,an dedicat ºi promovãrii incluziunii sociale ºi facilitãrii accesului laculturã, proiectul a creeat punþi între culturã ºi educaþie, între culturãºi tineret, încurajând cultura în zone în care este subreprezentatã caproducþie ºi acces.

Obiectivele proiectului au fost creºterea gradului de culturãgeneralã la tânãra generaþie din mediul rural al judeþului Braºov,facilitarea accesului tinerei generaþii din mediul rural la programelede pedagogie muzealã, dezvoltarea abilitãþilor profesorilor în domeniulmetodelor non-formale de lucru cu elevii din mediul rural, dezvoltareainteresului factorilor implicaþi în procesul educaþional pentru metodealternative de învãþare.

18

Din cele 3 proiectefinanþate la aria „Intervenþieculturalã“, amintim „O2g“,cu proiectul „Kick start!Proiect de artã activã pen-tru educaþie împreunã“.

Proiectul KickStartLimanu, proiect de Artã Activãpentru Educaþie Împreunãeste un proiect de educaþiecreativã ºi culturalã în care

copii ºi adolescenþi din comuna Limanu, judeþul Constanþa, au explo-rat realitatea din care fac parte timp de o lunã ºi jumãtate prin atelierede educaþie creativã, dezvoltându-ºi astfel atât potenþialul creativ câtºi puterea de reprezentare ºi de liberã exprimare prin produse cultu-rale generate de ei ºi dezvoltarea spiritului lor civic ºi a niveluluide implicare în viaþa comunitãþii.

Obiectivele programului au fost: facilitarea accesului la culturãîn mediu rural prin accesul gratuit al participanþilor la toate activi-tãþile ºi evenimentele proiectului; potenþarea unei nevoi reale, latente,a comunitãþii implicate, de programe cultural educaþionale ºi desco-perirea pârghiilor administrative, locale ºi naþionale, pentru ca acesteprograme sã fie implementate, pornind de la nevoile comunitãþii;dezvoltarea profesionalã a artiºtilor implicaþi ºi sprijinirea cercetãriiîn sensul dezvoltãrii unei metode proprii de artã activã/educativcreativã; exploatarea artei ca mod concret de a exprima problemeleunei comunitãþi, esenþialã fiind funcþia educativã a actului artistic;transparenþa procesului de lucru prin publicarea ºi prezentarea atâta proiectului propus cât ºi a rapoartelor intermediare ºi finale.

19

20

Din cele 6 proiectefinanþate la aria „Manage-ment cultural ºi formareprofesionalã“, amintim „Aso-ciaþia Pro Castrum Bethlen“cu proiectul „Salvãm Caste-lul Bethlen Din Criº! -Ateliere Pentru Studenþi.“România dispune de unpatrimoniu construit bogat ºi

deosebit, grav neglijat în timpul anilor de comunism ºi postdecembrism.În rândul clãdirilor care au suferit deteriorãri grave se numãrã ºiunul dintre cele mai vechi ºi mai frumoase castele din þarã, CastelulBethlen, din Criº, patrimoniu cultural naþional-categoria A.

Castelul se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 1200 mp, subforma unui patrulater cu latura mare spre Nord ºi latura micã spreSud. Scopul asociaþiei a fost valorificarea patrimoniului cultural cafactor de dezvoltare educaþionalã, culturalã, socialã ºi economicãîn folosul comunitãþii ºi dezvoltarea durabilã a acesteia. Caracterulinovator al proiectului a reprezentat valorificarea castelului în starealui actualã prin organizarea unor tabere ºi activitãþi cu caractercultural. Scopul acestor tabere a fost pe de o parte educarea studen-þilor prin activitãþi practice, iar pe de altã parte scopul urmãrit aconstat în activitãþile realizate în aceste tabere, contribuind la reabi-litarea castelului.

Obiectivele proiectului au fost implicarea directã a tinerilorîn activitãþile de valorificare a Patrimoniului Cultural prin activi-tãþi în ateliere de lucru cu caracter cultural ºi de creaþie; formareacompetenþelor practice ale studenþilor arhitecþi peisagiºti, studenþila arte teatrale, comunicaþii ºi marketing cultural, management cultural,studenþi cu specializãri fotografie ºi media; oferirea posibilitãþii tine-rilor de a fi implicaþi direct ºi activ în planificarea ºi realizarea reabili-tãrii unei clãdiri cu valoare istoricã naþionalã; oferirea oportunitãþilorde dezvoltare a cunoºtinþelor legate de patrimoniul cultural; oferirea

ºanselor studenþilor de a-ºi testa ºi dezvolta aptitudinile în domeniilelor de interes cu îndrumarea unor specialiºti.

Din cele 7 proiecte finanþate la aria „Muzicã“, amintim„Asociaþia Culturalã Interzone“, cu proiectul „Festivalul Inter-naþional Jazz And More, Ediþia A VI-a“. Festivalul Jazz And Moreeste festivalul celor mai reprezentative curente muzicale din spectrulmuzicii contemporane ºi este unic, prin programul sãu, pe scena muzi-calã din România. Festivalul promoveazã muzica creativã, genurimuzicale care se gãsesc în avangarda muzicalã actualã precum jazzul,muzica liberã, muzica de improvizaþie (sau instant composing) cât ºimuzica contemporanã scrisã, sau muzica electronicã contemporanã.Acestea sunt domenii muzicale care evolueazã tot timpul, inoveazã ºicautã mereu forme noi de exprimare, creºterea cu 20% a numãruluispectatorilor tineri aflaþi la vârsta formãrii lor culturale (16-25 ani).

Obiectivele pe termen lung au vizat formarea unui public avizat,dar ºi a unui colectiv de muzicieni tineri creativi care sã promovezela rândul lor muzica creativã ºi inovativã muzicalã.

Din cele 13 proiecte finanþate la aria „Patrimoniu culturalnaþional mobil ºi imobil“, amintim „Muzeul Naþional De IstorieATransilvaniei“, cu proiectul „Patrimoniul Arheologic Al ViitoareiZone Metropolitane Cluj-Napoca“. Prin acest proiect a fost demaratun studiu cu cele mai moderne instrumente de înregistrare a siturilorarheologice, topografice ºi geofizice.

Au fost încurajate activitãþile muzeale pentru a pune în valoaresiturile cartate, de aceastã datã în mod ºtiinþific, prin expoziþiitemporare, încurajând activitatea culturalã în special acolo undeaceasta este subreprezentatã. Oficiul judeþean pentru patrimoniu Clujva avea, pe viitor, la dispoziþie baza statisticã a siturilor arheologicedin zona metropolitanã, cu încadrarea lor topograficã ºi istoricãcorectã, pentru a fi în perfectã cunoºtinþã de cauzã atunci când suntsolicitate eliberãri de autorizaþii.

Publicul larg va beneficia de baza documentarã pentru partici-parea activã la turismul cultural, prin facilitarea accesului la culturã.

21

Dintre obiective amintim cartarea ºi documentarea siturilorarheologice de pe raza viitoarei zone metropolitane.

Din cele 8 proiecte finanþate la aria „Patrimoniu imaterial“,amintim „Fundaþia Culturalã Terrarmonia Alba-Iulia“, cu proiectul„Funcþiile social-educative ale folclorului muzical“.

În domeniul folclorului muzical a apãrut o serie de grupuri ºio multitudine de interpreþi, reprezentând diverse zone, stiluri ºi gene-raþii, dar predominã producþiile facile, lipsite de substanþã, îndepãrtatede filonul autentic tradiþional, alunecând adesea chiar spre zonasubculturalului ºi aducând mari deservicii promovãrii funcþiilorcatharcticã, educativã ºi socialã a muzicii, în general, ºi a folcloruluimuzical, în special.

În acest context, se simþea o acutã nevoie de aducere în faþapublicului a unor spectacole în care muzica tradiþionalã româneascãsã-ºi demonstreze forþa de modelare a trãsãturilor de caracter alepublicului larg, dar cu precãdere a categoriilor excluse social asupracãrora sã acþioneze ca factor de socializare.

Dintre obiectivele programului, amintim îmbunãtãþirea nivelu-lui de cunoaºtere ºi valorificare a valenþelor educative ºi sociale alepatrimoniului imaterial ºi facilitarea accesului la culturã a vârstni-cilor din instituþiile sociale ºi a persoanelor private de libertate.

Din cele 8 proiecte,finanþate la aria „Teatru“,amintim „Teatrul de PãpuºiPuck“, cu proiectul „Festi-valul internaþional al teatre-lor de pãpuºi ºi marionetePuck, ed. a 9-a“

Festivalul Internaþionalal Teatrelor de Pãpuºi ºiMarionete Puck este primul

festival internaþional de gen din România, având deja o tradiþie deopt ediþii, racordat fiind la reþeaua europeanã UNIMA (Uniunea

22

Internaþionalã a Marionetiºtilor). Oraºul Cluj-Napoca a fost gazdacelor mai valoroase spectacole de teatru de pãpuºi realizate în ultimelestagiuni atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar locaþiile în care auavut loc spectacolele au fost: Teatrul Naþional Lucian Blaga, TeatrulMaghiar de Stat, Casa de Culturã a Studenþilor, Cercul Militar, TeatrulPuck. Pe lângã aspectul comunitar, educativ ºi cultural al proiectului,un alt punct important l-a constituit întâlnirea artiºtilor pãpuºaripentru discuþii ºi colocvii cu tematicã specificã, în jurul unor perso-nalitãþi ale artei teatrale. Tema centralã a ediþiei 2010 a fost inovaþiaîn tehnicile teatrului de pãpuºi ºi în acest sens au fost invitate treitrupe de marcã din Olanda, Franþa ºi Marea Britanie cu spectacolefolosind tehnici vizuale ºi de miºcare inovative.

Dintre obiectivele programului, amintim: promovarea diversi-tãþii artistice, etnice, lingvistice ºi culturale prin prezentarea unorspectacole variate ºi de calitate, de apropiere a PUBLICULUI de actulteatral, dincolo de barierele lingvistice sau de vârstã.

23

Date privind solicitanþii de finanþare

Judeþele ale cãror organizaþii culturale nu au depus proiecteculturale au fost: Cãlãraºi, Mehedinþi, Teleorman ºi Vâlcea.

Au înscris proiecte în concurs: persoane fizice autorizate,asociaþii, fundaþii, instituþii publice de culturã, societãþi comer-ciale care deruleazã activitãþi culturale.

24

Date statisticeprivind sesiunea de finanþare

nerambursabilã I/2011pentru programe ºi proiecte editoriale

Anul acesta, Administraþia Fondului Cultural Naþional aanunþat începerea sesiunii de finanþare I /2011 pentru proiecteeditoriale, în perioada 07 martie - 05 aprilie 2011, cu derulare înperioada cuprinsã între data semnãrii contractului de finanþare ºi 15noiembrie 2011.

Dacã în 2010, suma oferitã pentru finanþarea neram-bursabilã a proiectelor editoriale, a fost 1.890.000 lei, în2011, A.F.C.N. sprijinã Editurile ºi Redacþiile Publicaþiilorde Culturã cu suma de 3.407.000 lei, aproape dublul sumeialocate anul precedent, ceea ce semnificã dorinþa susþi-nutã de a impulsiona cultura scrisã. Suma a fost repar-tizatã astfel:

Carte: 1.941.990 lei

Reviste: 647.330 lei

Publicaþii Culturale: 323.665 lei

Proiecte noile media (inclusiv on-line): 323.665 lei

Fond contestaþii: 170.350 lei

Total 3.407.000 lei

Anul acesta, pentru prima oarã se acordã finanþãri ºipentru domeniul „noile media“, ce cuprind: audio-bookuri, enciclopedii multimedia ºi proiecte on-line. Totca noutate, apare finanþarea proiectelor editoriale înformat electronic sau on-line.

25

Proiecte selectate spre finanþare

� Aria „Carte“: au fost depuse 542 de titluri, câºtigãtoare 144titluri - 54 edituri (suma 2.044.200,00 lei).

� Aria „Reviste“: au fost depuse 102 proiecte; câºtigãtoare22 (681.400,00 lei).

� Aria „Publicaþii culturale“: au fost depuse 24 de proiecte;câºtigãtoare 10 (302.896,00 lei).

� Aria „Noile media“: 53 de proiecte depuse; 19 câºtigãtoare(340.700,00 lei).

Din cele 144 titluri finanþate la aria „Carte“ amintim„Editura Junimea Iaºi“, cu titlul „Erudita pietate, 480 p., B5 /Cezar IVÃNESCU“ (ediþie criticã, îngrijitã de Theodor Codreanuºi Gabriela Creþan).

26

Plasatã în unul dintre cele mai importante medii academiceeuropene, la Iaºi, Editura Junimea a fost, de la înfiinþare, un realpromotor al culturii naþionale, pe toate coordonatele sale, fie eleartistice ori ºtiinþifice, adunând, în cei peste 40 de ani de existenþã(din 1969) peste 3.500 de titluri grupate în peste 15 colecþii de refe-rinþã, care au mediatizat cele mai importante rezultate ale creaþiei ºicercetãrii autohtone. Editura a fost prezentã în toate centrele culturaleale þãrii ºi intratã, în ultimul deceniu, ºi în proiectele culturale .

Conform cererii de carte, monitorizatã de editurã prin solici-tãrile distribuitorilor, sau direct, prin comenzile on-line, interesul publi-cului este îndreptat, în ultima perioadã, spre ediþii critice (pentru careau propus volumul „Erudita pietate“, de Cezar Ivãnescu, îngrijit decriticul Theodor Codreanu ºi adnotat de scriitoarea Gabriela Creþan).Având la îndemânã o reþea de distribuþie modernã, o vizibilitate mass-media recunoscutã ºi accesul direct cãtre mari instituþii de culturãºi educaþie din þarã, Junimea are ocazia sã stimuleze interesul pentrucarte literarã, la preþuri subvenþionate, oferind, mai ales celor cuvenituri reduse posibilitatea întregirii lecturilor de gen. În fapt, scopulproiectului este de a oferi cãrþi de valoare la preþuri accesibile. Acestlucru va fi cuantificat, urmare a distribuþiei din reþea, a înregistrãriisolicitãrilor on-line pe site-ul activ de vânzare www.editurajunimea.ro,precum ºi a solicitãrilor de lansãri de cãrþi venite din partea colabo-ratorilor ºi partenerilor culturali (universitãþile ieºene, centreleculturale, Muzeul Literaturii Române etc.). Proiectul va fi lansatpublicului în lunile octombrie-noiembrie 2011, perioadã în care, atâtla Iaºi, cât ºi în þarã au loc ample manifestãri culturale.

La aria „Reviste“, din cele 22 proiecte finanþate, amintim „QGroup Proiect srl“, cu titlul „Zeppelin“. Zeppelin este o publicaþiede niºã (a cãrei echipã redacþionalã ºi de corespondenþi externi esteformatã din arhitecþi, designeri ºi urbaniºti, artiºti) ºi cu o prezenþãextrem de distinctã pe piaþa culturalã. Pentru publicul pe care îlvizeazã, Zeppelin este un proiect editorial avangardist, care îmbinãîn mod coerent o graficã percutantã ºi cu identitate clarã, un tipar

27

de foarte bunã calitate ºi un conþinut structurat foarte atent la dina-mica profesionalã. Arhitectura, designul, restaurarea ºi urbanismulsunt evident, dincolo de aspectele tehnice ºi profesionale, elementefundamentale ale unei culturi. Revista Zeppelin (arhitecturã. spaþii.idei) are ca obiectiv principal promovarea celor mai bune lucrãrirealizate în România ºi în lume, cu valoare de model pentru profe-sioniºti, studenþi ºi un public cultural mai larg. Este esenþialã promo-varea culturii româneºti în lume ºi în privinþa arhitecturii. Circulaþiainternaþionalã a revistei Zeppelin este un prilej ºi un cadru perfectpentru aceastã promovare. Dintre obiective, amintim: prezentareacelor mai valoroase lucrãri realizate în România în domeniilearhitecturii, urbanismului, restaurãrii ºi reabilitãrii, designului ºistudiilor teoretice, prezentarea unora dintre cele mai importante feno-mene de arhitecturã din lume – în cadrul unor articole individualeºi a materialelor tematice dedicate unei arii culturale specifice,promovarea modelelor de bunã practicã din regiune (sud-estul ºicentrul Europei) în cadrul rubricii permanente intitulatã „din vecini“,crearea unei platforme de dialog între diversele categorii de actoriurbani ºi propunerea de proiecte alternative, promovarea intensivãa tuturor acestor acþiuni prin mass-media de specialitate ºi gene-ralistã, prin intermediul parteneriatelor media ºi prin evenimenteproprii – expoziþii, conferinþe, proiecte de cercetare, stimularea creãriide reþele de lucru între profesioniºti (arhitecþi, designeri, artiºti, grupurimedia), sprijinirea iniþiativelor independente de educare continuã.

La aria „Noile Media“, din cele 19 proiecte finanþate, amintim„Asociaþia Contemporanul“, cu proiectul „Contemporanul 130“.Anul 2011 este Anul Contemporanul 130, împlinind 130 de ani de laînfiinþare (1881 – 2011). În consecinþã, se va derula o serie de mani-festãri, campanii publicitare, conferinþe de presã, menitã sã punã învaloare aceastã aniversare, una dintre campanii þinând sã elaborarezelansarea ºi propagarea unei pagini web a revistei, care sã conþinã uncompartiment special dedicat Editurii Contemporanul, precum ºi olibrãrie on-line. Se preconizeazã, aºadar, elaborarea textelor pregãtitoare

28

pentru site-ul Contemporanul (domeniu rezervat: www.contemporanul.ro),a imaginilor, fotografiilor º.a. Revista Contemporanul (anul înfiinþãrii:1881), în noua sa formulã, reprezintã un capitol distinct în istoriapublicaþiilor ºi revistelor de culturã din þarã. Caracterul inovativ alproiectului derulat de când revista a fost preluatã de AsociaþiaContemporanul, constã în detectarea, sprijinirea ºi impunerea valori-lor creaþiei literare contemporane autohtone în contextul valorilor con-temporane ºi clasice europene, accentuându-se astfel caracterul decompetitivitate al culturii române cu cea europeanã ºi nu numai. Unaspect greu de neglijat în condiþiile actuale este nevoia de încurajarea calitãþii culturale, editoriale, cu atât mai mult cu cât proiectul puneaccent evident pe prioritãþile perioadei istorice ºi culturale prin caretrecem, eforturile fiind circumscrise dorinþei de a facilita accesul la cul-turã. În paginile publicaþiei sunt editate fie eseuri, fie articole polemice,fie poeme, publicisticã semnatã de Nicolae Breban, Nicolae Balota,Ion Ianosi, sau de mai tinerii sprijiniþi de ei: Corneliu Senchea, RobertSerban, Simona Drãgan, Rãzvan Voncu, Irina Ciobotari, de pildã, careapar alãturi fie de eseuri, fie de poeme, fie de articole semnate dePaolo Ruffili (Italia), Edgar Reichmann (Franþa), Leon Volovici, AndreiFischof, Magdalena Brãtescu, Madeleine Davidsohn (Israel), EdwardSava, Norman Manea (SUA), Bogdan Mihai Dascãlu etc. Aceleaºimateriale vor apãrea ºi în versiune on-line. La ora actualã revistaapare în tiraj de 2.000 de exemplare, lunar, fiind distribuitã prin douãconcerne de distribuþie pe teritoriul þãrii. Tipurile de activitãþi suntspecifice elaborãrii versiunii on-line a unei instituþii de realã anvergurãeuropeanã, instituþie care þine în viaþã o publicaþie prestigioasã, oediturã în curtea acesteia, ºi care adunã un grup de scriitori de prim-rang, profesori universitari, critici literari, critici de film ºi teatru.Dintre obiective, amintim promovarea creaþiei de specialitate contem-porane; explorarea diferenþelor culturale ºi a diversitãþii culturale,facilitarea accesului la arhiva on-line Contemporanul în versiunedigitalã; cultura naþionalã în context european – pãstrarea identitãþiinaþionale. Artele plastice, muzica – limbaje universale care asigurãaccesul la culturã, dovedind caracterul divers al acesteia.

29

Prioritãþile strategice ale A.F.C.N. stabilite de cãtreConsiliul Administraþiei, pentru anul 2011, s-au concentrat peproiecte dedicate:

� Stimulãrii ediþiilor critice

� Încurajãrii operelor de debut

� Stimulãrii apariþiei titlurilor de referinþã ºi a publicaþiilorde specialitate

� Stimulãrii apariþiei publicaþiilor specializate, de niºã

� Încurajãrii calitãþii editoriale

� Promovãrii unui preþ de vânzare concurenþial pe piaþaromâneascã, care sã încurajeze accesul la lecturã

Pornind de la datele enumerate mai sus, atât în anul 2010cât ºi în anul 2011, în urma aplicaþiilor proiectelor editoriale, seremarcã un interes crescut pentru aria „Carte“.

Date privind solicitanþii de finanþare

Persoane fizice autorizate, asociaþii, fundaþii, instituþii publicede culturã, societãþi comerciale care deruleazã activitãþi culturale.

Anul acesta au participat la concursul de finanþare A.F.C.N.151 de edituri.

30

Date statistice privind sesiunea definanþare nerambursabilã II/2011

pentru programe ºi proiecte culturale

A.F.C.N. acordã finanþãri nerambursabile pentru proiecteculturale, cu derulare în perioada cuprinsã între data semnãrii contrac-tului de finanþare ºi data de 15 noiembrie 2011.

Suma disponibilã pentru finanþarea nerambursabilã este de4.500.000 lei, ºi a fost repartizatã de cãtre membrii ConsiliuluiAdministraþiei astfel:

Arte vizuale ºi Noile media 607.500 lei;

Arhitecturã ºi Design 360.000 lei;

Activitãþi muzeale 315.000 lei;

Artele spectacolului 1.080.000 lei;(dans, teatru, muzicã)

Intervenþie culturalã 180.000 lei;

Patrimoniu cultural naþional 630.000 lei;

Patrimoniu imaterial 405.000 lei;

Formare profesionalãîn domeniul culturii(inclusiv management cultural) 360.000 lei;

Educaþie culturalã 450.000 lei;

Contestaþii 112.500 lei.

Dacã în anul 2009, plafonul maxim de finanþare pe proiect,a fost de 25.000 lei, iar în 2010 de 35.000 lei, în anul 2011 plafonulmaxim a fost de 50.000 lei.

Au fost depuse, spre finanþare, 640 proiecte culturale, pro-venite din 41 judeþe ºi Municipiul Bucureºti.

31

32

Dupã evaluarea proiectelor depuse în concurs, cât ºi dupã solu-þionarea contestaþiilor, au fost selectate pentru finanþare, 144 proiecteculturale, dupã cum urmeazã:

Proiecte selectate spre finanþare

Din cele 14 proiecte câºtigãtoare din cadrul ariei „Activitãþimuzeale“, amintim „Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România“,cu proiectul „Fiecare obiect spune o poveste“.

Principala problemã identificatã ºi pe care proiectul „Fiecareobiect spune o poveste“ urmãreºte s-o amelioreze ºi sã contribuiela îmbunãtãþirea cunoºtinþelor teoretice ºi a abilitãþilor practice alepersonalului din instituþiile muzeale din România, privind utilizareametodelor ºi tehnicilor moderne de promovare ºi interpretare a patri-moniului cultural, este nivelul scãzut de cunoaºtere a obiectelor muzealede cãtre public ºi frecvenþa redusã a vizitãrii muzeelor româneºti.Proiectul îºi propune sã promoveze modelul de interpretare a obiec-telor din colecþiile muzeelor prin „metoda storytelling“, folositã cusucces în muzeele europene, cu efecte ºi rezultate notabile în creºtereanumãrului de vizitatori, cunoºterea ºi apropierea publicului ºi comuni-

33

� – proiecte depuse la concursul de finanþare� – proiecte finanþate

tãþilor locale de patrimoniul cultural al muzeelor. Principalele rezultateimediate anticipate dupã finalizarea proiectului sunt: sesiuni interac-tive de ateliere de creativitate în storytelling; 32 de angajaþi instruiþiîn elaborarea, scrierea ºi interpretarea prin storytelling a obiectelorºi colecþiilor muzeale; un suport curs (manual de bunã practicã) deinstruire ºi specializare în metoda storytelling, editat, tipãrit ºi distri-buit în 1000 exemplare.

Din cele 10 proiecte câºtigãtoare din cadrul ariei „Arhitecturãºi design“, amintim „Asociaþia Prietenii ªcolii de la Buneºti“, cuproiectul „ªcoala de la Buneºti 2011“.

Proiectul ªcolii de la Buneºti, demarat în 2008, se aflã la apatra ediþie, fapt ce demonstreazã succesul sãu ºi interesul viu pe careîl trezeºte în continuare, într-o zonã culturalã extinsã, care pleacãde la experimentul de arhitecturã. Atelierele de arhitecturã vor cultivaexperienþa practicã, deja dobânditã, ºi relaþiile de parteneriat dejastabilite cu meºterii populari ºi comunitatea ruralã localã. Scopulconcret al proiectului este inaugurarea, în viitorul cât mai apropiat,a unui campus rural în care arhitectura contemporanã de inspiraþievernacularã sã conlocuiascã cu celelalte arte ºi cu ºtiinþele umaniste.

Obiectivele acestui proiect sunt creearea de obiecte de arhi-tecturã contemporane (structuri, texturi, spaþii) folosind exclusivmateriale naturale ºi tehnici constuctive tradiþionale; 2. Întocmireade relevee, studii de caz, catalogãri, chestionare ºi consemnãri detip reportaj legate de arhitectura vernacularã a Vãii Vâlsanului, carevor alcãtui în timp o arhivã proprie; 3. Implicarea membrilor comuni-tãþii locale ca voluntari în proiect; 4. Obiectiv final: crearea campusuluirural (ateliere de meserii, de arhitecturã, cursuri de ºtiinþe umaniste).

Din cele 22 proiecte câºtigãtoare la aria „Arte vizuale ºi noilemedia“, amintim „Asociaþia Simultan“ cu proiectul „SimultanFestival 2011 - Imaginary“.

Asociaþia Simultan este o organizaþie non-guvernamentalã(non-profit) înfiinþatã de artiºti pentru a crea o platformã independentãîn ideea susþinerii ºi promovãrii artei contemporane. Festivalul

34

35

Simultan s-a nãscut ca un proiect artistic în ideea de a creea oplatformã pentru proiecte culturale contemporane care folosesctehnologia ca mediu artistic de exprimare. Simultan este primul ºisingurul festival de artã video din România ºi printre primeleevenimente care prezintã muzica experimentalã ºi live performanceaudio-vizual. În cele ºase ediþii de pânã acum, Simultan a prezentatpeste 250 de lucrãri video din mai mult de 20 de þãri. A gãzduit 42de proiecte de live performance audio-vizual ºi de muzicã experimen-talã, instalaþii media, prezentãri. Începând cu a III-a ediþie, propuneo tematicã nouã, în fiecare an.

Simultan îºi doreºte sã exploreze posibilitãþile ºi limitele imagi-narului, facilitarea unui cadru teoretic specific, menit sã susþinã dez-voltarea miºcãrii audio-vizuale experimentale (informare, dezbatere,familiarizarea publicului cu limbajul specific noilor medii de expri-mare artisticã), realizarea ºi publicarea compilaþiei cu producþiileaudio/video din cadrul festivalului sub formã de DVD ºi catalog ºiîmbogãþirea arhivei cu producþii recente din domeniu, menitã sã setransforme într-o bibliotecã digitalã cu acces public.

Din cele 30 de proiecte câºtigãtoare la aria „Artele spectaco-lului“, amintim „UCIMR - Uniunea de Creaþie Interpretativã aMuzicienilor din România“ cu proiectul „Întâlnirile ICon Arts -Ediþia a II-a“, la secþiunea „DANS“. Proiectul este de anvergurãdeoarece asigurã o platformã de prezentare ºi de fructificare arezultatelor/operelor obþinute în urma unui proces creator colaborativ.Este la fel de importantã ºi asigurarea condiþiilor pentru stimulareacreativitãþii ºi a schimburilor de idei ºi experienþã, pas realizat prinAcademia Icon Arts. Astfel, prin promovarea produselor culturalerealizate din colaborarea interdisciplinarã între tineri muzicieni,dansatori ºi fotografi, întâlnirile Icon Arts rãspund obiectivelorA.F.C.N. ce vizeazã încurajarea ºi sprijinirea artiºtilor aflaþi la începutde carierã, contribuind, în acelaºi timp, la crearea de baze pentrudezvoltarea de noi forme de expresie artisticã, respectiv de noi cola-borãri (prin flexibilitatea ideii de spectacol – happening, ce conþine,

pe lângã elementele prestabilite, repetate, un mare grad de libertate– factor de variaþie ºi creaþie continuã.

Dintre obiective amintim Happeninguri de promovare (concertecu proiecþii, improvizaþii ºi expoziþii itinerante), realizate în Bucureºti,Iaºi, Târgu Mureº, Cluj Napoca ºi Sighiºoara. Dezvoltarea de noiforme de expresie artisticã; atragerea publicului spre arta contem-poranã; sprjinirea ºi promovarea creaþiei româneºti în þarã ºi în mediulinternaþional; sprijinirea ºi promovarea tinerilor interpreþi.

Din cele 18 proiecte câºtigãtoare la aria „Educaþie culturalã“amintim „Reþeaua Naþionalã a Muzeelor“, cu proiectul „CreeazãIM-PACT! – Pact al tinerilor din comunitatea localã pentrupromovarea de impact a oraºului Dumbrãveni.“

Dezvoltarea organizaþionalã a muzeelor ºi a galeriilor de artãmembre ºi asigurarea legãturii între acestea prin informare, con-sultanþã ºi schimb de experienþe, sunt elementele directoare ale ReþeleiNaþionale a Muzeelor din România. Proiectul este unul experimentalcare va ajuta un grup etnic de adolescenþi din Dumbrãveni, jud. Sibiu(armeni, români, unguri), fãrã apreciere în comunitate ºi fãrã reperesociale, sã devinã promotori culturali ai unui nou spaþiu al creati-vitãþii ºi al surprizelor artistice, unde tinerii de categorii socialediverse, pot interacþiona. Proiectul propune acþiuni care sã armo-nizeze cu mai multe obiective prioritare ale A.F.C.N., astfel: întãrireacapacitãþii organizaþionale a entitãþilor culturale (O.N.G.-uri, insti-tuþii publice); încurajarea iniþiativelor care pun în valoare patrimoniulcultural naþional mobil ºi imobil, activitãþile muzeale (inclusiv prindigitizare), patrimoniul imaterial; încurajarea diverselor practiciartistice participative ºi dezvoltarea de noi forme de expresie artisticã;încurajarea formãrii profesionale continue a organizaþiilor; sprijinireaformelor de dialog intercultural: educaþia ºi dezvoltarea audienþei,intervenþia culturalã pentru schimbarea mentalitãþilor, diversitateaculturalã, scopul proiectului fiind acela de tranformare a casteluluiApafi într-un pol naþional al industriilor creative cu o interfaþã aartelor contemporane, pe teme ale diversitãþii culturale.

36

Din cele 10 de proiecte câºtigãtoare la aria „Formareprofesionalã în domeniul culturii“, amintim „Fundaþia PrieteniiMuzicii Serafim Antropov“, cu proiectul „ªcoala de varã pentrutinerii muzicieni“. Fundaþia „Prietenii Muzicii“ – Serafim Antropoveste o organizaþie apoliticã, neguvernamentalã ºi non-profit, care îºipropune sã se constituie într-un mijloc de iniþiere, promovare ºidezvoltare pe multiple planuri (material, social, cultural ºi spiritual)a activitãþii muzicale din România, a cunoaºterii ºi continuãriispiritului altruist al violoncelistului, pedagogului, compozitorului ºiomului Serafim Antropov. Proiectul vizeazã organizarea unei ºcolide varã pentru membrii Orchestrei Române de Tineret ºi ai OrchestreiSinfonietta Junior, în perioada 08 - 19 august 2011, în localitateaSinaia. Cei 147 tineri artiºti, membri ai orchestrelor menþionate vorfi pregãtiþi de 7 maeºtri (2 dirijori, 1 violonist, 1 violist, 1 violoncelist,1 contrabasist, 1 profesor pentru instrumente de suflat) pentru ainterpreta în total 9 piese noi. Obiectivul general al proiectului îlconstituie crearea ºi dezvoltarea competenþelor profesionale aletinerilor muzicieni aflaþi la început de carierã. Obiective specificeale proiectului sunt: dezvoltarea, pâna la finele proiectului, aabilitãþilor instrumentale pentru 147 tineri, membri ai orchestrelornaþionale de tineret ºi pregãtirea, de cãtre membrii celor douã orches-tre, a nouã lucrãri noi, aparþinând repertoriului românesc ºi universal.Aceste obiective vor contribui la dezvoltarea spiritului de orchestrãîn rândul tinerilor artiºti. La aceasta vor contribui artiºti româniconsacraþi, care vor pregãti, pe grupe de instrumente, cei 147 de tinerimuzicieni.

Din cele 5 proiecte câºtigãtoare la aria „Intervenþie culturalã“amintim „Asociaþia A.R.T. Fusion“, cu proiectul „EXIT III -Festivalul Naþional de Teatru al Deþinuþilor, ediþia a III-a 2011“.Misiunea A.R.T. Fusion este de a contribui la procesul de dezvoltarepersonalã ºi îmbunãtãþirea competenþelor copiilor, adolescenþilor ºitinerilor folosind metode ale artei participative. Metodele utilizatecu succes sunt cele ale artei participative: teatru social, muzicã, ani-

37

maþie stradalã, dans, foto, etc. Scopul proiectul îl reprezintã îmbu-nãtãþirea percepþiei româneºti asupra deþinuþilor, în vederea uºurãrii,pe termen lung, a procesului de reintegrare socialã a acestora încomunitate, dupã finalizarea perioadei de detenþie. Metoda de inter-venþie socialã: teatrul. Obiectivul general al proiectului este spriji-nirea formelor de dialog intercultural între comunitate ºi deþinuþifolosind ca ºi canal de comunicare ºi de dãrâmare a prejudecãþilor,teatrul, ca mijloc de intervenþie socialã în formarea de atitudini ºideprinderi care sã permitã deþinuþilor sã se reintegreze mai uºor încomunitate. Obiectivele sunt: metodologia folositã pentru atingereaobiectivului: teatrul ca formã de intervenþie socialã, prin realizareaa 12 piese de teatru inspirate din viaþa deþinuþilor. Informarea ºiconºtientizarea a 1500 de de membri ai comunitãþii (beneficiaridirecþi) ºi peste 4500 de membri prin Festivalului EXIT III privindnecesitatea acceptãrii ºi integrãrii persoanelor private de libertateîn comunitate în timpul ºi dupã finalizarea detenþiei, stimularea impli-cãrii în activitãþi de intervenþie socialã folosind arta dramaticã (teatrul)la nivel naþional, a 12 artiºti pentru pregãtirea, regizarea ºi imple-mentarea a 12 piese de teatru cu deþinuþi din Bucureºti, Gherla,Oradea, Satu Mare, Deva, Timiºoara, Arad, Craiova, Iaºi, Botoºani,Bacãu, Vaslui, Turnu Severin, Târgu Jiu ºi Codlea.

Din cele 22 proiecte câºtigãtoare la aria „PatrimoniuCultural Naþional“ amintim „Muzeul de Istorie Naþionalã ºiArheologie Constanþa“, cu proiectul „Incursiuni virtuale în istoriaanticã a Tomisului“. Edificiile tomitane, respectiv Tezaurul desculpturi de la Tomis - sec. II – III, Mormânt de adolescentã de laTomis, (sec. II); Mormântul Hypogeu de la Tomis (sec. IV), Edificiulroman cu mozaic (sec. IV -VI) precum ºi obiectele prezente în SãlileTezaurului din expoziþia permanentã a tezaurului (sec. III î.e.n – IVe.n.), sunt descoperiri arheologice de importanþã naþionalã ºi inter-naþionalã, care nu sunt cunoscute de publicul larg, la adevãrata valoare,întrucât unele nu sunt accesibile (ex: Mormânt de adolescentã de laTomis, (sec. II), Mormântul Hypogeu de la Tomis – sec. IV), datoritã

38

condiþiilor tehnice care se impun pentru pãstrarea ºi prezervareaacestora. Din aceste motive, accesul vizitatorilor este interzis sau esterestricþionat, iar patrimonial cultural nu este cunoscut ºi nici nu estepus în valoare. În acest sens, activitãþile pe care le vizeazã proiectulse referã la promovarea, în spaþiul virtual, a patrimoniului naþionalcultural, insuficient cunoscut ºi promovat. Astfel, activitãþile pro-iectului sunt corelate cu obiectivele ºi urmãresc obþinerea unorrezultate cuantificabile. Prima activitate se va desfãºura în prima lunãde implementare a proiectului ºi vizeazã reunirea echipei de proiect,pentru analizarea obiectivelor, a activitãþilor ºi a sarcinilor care revinfiecarui membru, pentru obþinerea rezultatelor scontate. Scopulproiectului vizeazã deschiderea porþilor Muzeului de Istorie Naþionalãºi Arheologie Constanþa cãtre publicul din întreaga lume, prin digi-tizarea ºi prezentarea virtualã a excepþionalului patrimoniu culturaltomitan (perioada greco-romanã). Obiectivul general îl reprezintãdigitizarea ºi punerea în circulaþie naþionalã ºi internaþionalã a desco-peririlor reprezentative din spaþiul dobrogean, prin promovarea patri-moniului cultural tomitan corespunzãtor perioadei greceºti ºi romane:Tezaurul de sculpturi de la Tomis - sec. II – III, Mormânt de adoles-centã de la Tomis, (sec. II); Mormântul Hypogeu de la Tomis (sec.IV); Edificiul roman cu mozaic (sec. IV -VI) ºi Sãlile Tezaurului dinexpoziþia permanentã a tezaurului (sec. III î.e.n – IV e.n.).

Din cele 13 proiecte câºtigãtoare la aria „Patrimoniu Imaterial“amintim „Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale Cindrelul-Junii Sibiu“, cu proiectul„Cercetarea gastronomiei tradiþionale din judeþul Sibiu“

Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale „Cindrelul - Junii“ Sibiu organizeazã activitãþi îndomeniul culturii tradiþionale privind conservarea, transmiterea ºivalorificarea faptelor de culturã popularã. Promoveazã obiceiurile,tradiþiile ºi creaþia popularã din fiecare zonã etnofolcloricã a judeþuluiprin târguri ale creatorilor populari, tabere de picturã, expoziþii,editãri, festivaluri folclorice naþionale ºi internaþionale, programe

39

educaþionale; promoveazã cultura specificã altor popoare prin spec-tacole, seri culinare tradiþionale ºi port specific.

Proiectul rãspunde urmãtoarelor cerinþe ale A.F.C.N.: încu-rajarea iniþiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naþionalmobil ºi imobil ºi patrimoniul imaterial. De-a lungul timpului, gastro-nomia tradiþionalã a dat naºtere unui întreg ansamblu de fapte deculturã tradiþionalã, încadrabile atât patrimoniului material mobil(de exemplu, strachinile de lut în care se servea mâncarea, feþele demasã þesute la rãzboi), cât ºi imaterial (cântecele ºi jocurile careînsoþesc mâncarea la evenimente de sãrbãtoare din viaþa omului).Sprijinirea formelor de dialog intercultural, prin educaþia ºi dezvol-tarea audienþei, va fi asiguratã prin diseminarea informaþiilor legatede cercetare ºi prin sensibilizarea publicului, în special a generaþieitinere, cu privire la importanþa prezervãrii ºi promovãrii culturiigastronomice tradiþionale.

Proiectul Cercetarea gastronomiei tradiþionale din judeþul Sibiuva realiza prima cercetare interdisciplinarã, integratã, a culturiigastronomice din acest areal. Se urmãreºte inventarierea reþetelortradiþionale, a faptelor de culturã care le-au însoþit, conservarea ºipromovarea ansamblului de fapte tradiþionale.

40

Date privind solicitanþii de finanþare

Au înscris proiecte în concurs: persoane fizice autorizate, aso-ciaþii, fundaþii, instituþii publice de culturã, societãþi comerciale carederuleazã activitãþi culturale.

Judeþul ale cãrui organizaþii culturale n-au depus proiecteculturale, în 2011, a fost Vâlcea.

Pornind de la datele enumerate mai sus, se observãurmãtoarele:

În anul 2011, în urma aplicaþiilor proiectelor culturale, se remarcãun interes deosebit pentru ariile tematice: Artele spectacolului (149),Educaþie culturalã (161), pentru Arte vizuale ºi Noile media (85). Deremarcat este ºi faptul cã s-a menþinut interesul crescut pentru „Activi-

41

tãþi muzeale“, cât ºi pentru „Educaþie culturalã“. Analiza efectuatãla nivel de regiuni de dezvoltare relevã faptul cã existã un interescrescut pentru proiectele culturale, în judeþele din Nord-Vest ºi Centruºi un interes mai mic, în judeþele din sudul ºi estul þãrii. De menþionatcã, spre deosebire de anul precedent, când au existat patru judeþe cu0 proiecte aplicate, în 2011, aceastã situaþie se regãseºte numai în cazuljudeþului Vâlcea.

Cele mai multe proiecte au fost depuse de organizaþiile dinMunicipiul Bucureºti, acesta fiind urmat de Cluj, Covasna, Harghitaºi Timiº.

42

Prioritãþile strategice de finanþareale A.F.C.N.

A.F.C.N. acordã o atenþie deosebitã proiectelor culturale deanvergurã, transversale ºi integratoare ºi va urmãri:

1. întãrirea capacitãþii organizaþionale a artiºtilor ºi aentitãþilor culturale (O.N.G.-uri, instituþii publice);

2. încurajarea ºi sprijinirea artiºtilor aflaþi la început de carierã;3. sprijinirea creaþiei contemporane în ariile tematice ale

artelor vizuale ºi arhitecturii, ale muzicii, teatrului ºi dansului;4. încurajarea iniþiativelor care pun în valoare patrimoniul

cultural naþional mobil ºi imobil, activitãþile muzeale (inclu-siv prin digitizare), patrimoniul imaterial;

5. încurajarea diverselor practici artistice participative ºi dez-voltarea de noi forme de expresie artisticã;

6. încurajarea formãrii profesionale continue a artiºtilor ºi aorganizaþiilor, a administratorilor culturali;

7. sprijinirea formelor de dialog intercultural: educaþia ºi dez-voltarea audienþei, intervenþia culturalã pentru schimbareamentalitãþilor, diversitatea culturalã.

Se doreºte sprijinirea întoarcerii la culturã, reorientarea cãtreculturã, promovarea ºi susþinerea artiºtilor, în special a celor tineri,ce studiazã sau activeazã în domeniul culturii, prin programe ºi proiectemenite sã faciliteze accesul publicului la manifestãri culturale, artisticeºi educaþionale variate.

A.F.C.N. impune susþinerea debutului artistic prin crearea deevenimente ºi spaþii (reale ºi virtuale) cu rol de platformã de promovareºi educare a publicului, în aceastã direcþie.

A.F.C.N. sprijinã îmbunãtãþirea ºi îmbogãþirea percepþieipublicului larg asupra artei contemporane ºi facilitarea accesului unuinumãr cât mai mare de oameni la evenimente cu potenþial artistic.

43

44

Date despremijloacele de promovare a proiectelor

Trebuie semnalat cã, spre deosebire de anii anteriori, este încreºtere promovarea prin presa on-line. În perspectiva creºterii accesuluila Internet ºi mutarea interesului publicului de la canalele clasice cãtrecele on-line, s-a recomandat încurajarea folosirii mijloacelor on-linede promovare a proiectelor. Acestea s-au dovedit mai ieftine, maipractice ºi mai accesibile. Grupurile þintã, identificate, au fost diverse,putându-se identifica cu uºurinþã, oamenii de culturã, critica de specia-litate, mass-media, formaþii, ansambluri, trupe, instituþii de învãþãmântº.a. În afara activitãþilor de management ale proiectului (organizareadiverselor activitãþi, raportare, cereri de platã º.a.) ºi de cele privindpromovarea proiectului ºi diseminarea rezultatelor sale (prin confe-rinþe de presã, materiale de prezentare, site-uri web s.a.), principaleleactivitãþi de realizare a proiectelor finanþate, sunt legate de pregãtireaevenimentelor ºi produselor culturale.

Rezultate vizate de proiecte

Rezultatele scontate în proiectele culturale se grupeazã înanumite zone de acþiune, astfel:

� participarea publicului la evenimentele culturale ºi creºtereainteresului legat de acestea

� participarea publicului la dezbaterile de dupã evenimenteleculturale

� creºterea numãrului de creaþii noi/originale

� atragerea tinerilor spre produsele culturale

� punerea în valoare a patrimoniului cultural

� mediatizarea evenimentelor ºi promovarea unor creaþii sauproduse culturale

� dezvoltarea turismului cultural

� educarea publicului

� informarea publicului

� crearea de parteneriate ºi colaborãri

� diversificarea ofertei culturale

� organizarea de evenimente culturale

� realizarea de produse culturale

� stimularea creaþiei artistice

� dezvoltarea interesului pentru spectacole (teatru, muzicãetc.)

� formarea profesionalã în domeniul culturii

� schimburi de experienþã º.a.

Este foarte necesarã creºterea capacitãþii beneficiarilor de aformula rezultate, care sã concorde cu activitãþile prevãzute înproiecte ºi cu obiectivele vizate. Acest lucru poate fi realizat, înmãsura în care, beneficiarii angajeazã personal calificat ºi pregãtitîn domeniul scrierii ºi realizãrii proiectelor culturale.

45

Concluziile cercetãrii

În urma analizei de proiecte finanþate ºi a sumelor alocate deA.F.C.N., cu sprijinul Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional,se poate spune cã, în 2011 sumele alocate dezvoltãrii ºi susþinerii culturiiromâneºti, au înregistrat o ascensiune remarcabilã, astfel:

� În 2009 au fost aprobate finanþãri de 1.842.648 lei.

� Suma disponibilã pentru finanþare nerambursabilã oferitã deA.F.C.N. în 2010, în sesiunea de finanþare pentru proiecteculturale, a fost de 1.900.000 lei.

� Suma disponibilã pentru finanþarea nerambursabilã însesiunea II/2011 pentru programe ºi proiecte culturale estede 4.500.000 lei.

� Suma disponibilã pentru finanþare nerambursabilã oferitã deA.F.C.N. în 2010, în sesiunea de finanþare pentru proiecteeditoriale a fost de 1.890.000 lei.

� Suma disponibilã, pentru finanþare nerambursabilã, oferitãde A.F.C.N. în 2011, pentru proiecte editoriale este de3.407.000 lei.

De semnalat faptul cã anul acesta se vor organiza încã douãsesiuni de finanþãri pentru proiecte culturale ºi editoriale, ceeace înseamnã patru sesiuni de finanþãri în anul 2011, fapt fãrãprecedent în istoria A.F.C.N.

Înscrierile se fac on-line, accesând adresa: http://www.afcn.ro,butonul Logare/Înregistrare, respectând Ghidul solicitantului. Pentruaceasta, toþi solicitanþii vor crea un cont, indiferent dacã sunt sau nula prima solicitare.

La concurs pot participa: persoane fizice autorizate, asociaþii,fundaþii, instituþii publice de culturã, societãþi comerciale care deru-leazã activitãþi culturale.

46

De precizat cã în anul 2010 s-a colectat la Fondul CulturalNaþional, suma de 1.125.336,97 lei, faþã de 784.481,86 lei, în 2009,ceea ce semnificã un trend ascendent.

În anul 2011, pânã la sfârºitul lunii august, s-a colectat laF.C.N. suma de 11.692.988,58 lei, preconizându-se ca aceasta sãcreascã semnificativ, pânã la finele anului.

Aºadar, interesul sporit al Administraþiei, din ultimii doiani, de a perfecþiona modul de înscriere al proiectelor, printr-unsistem inovativ, on-line, a condus la îmbunãtãþirea ºi înlesnireaacþiunilor aplicanþilor. În afarã de acesta, A.F.C.N. a implementatºi un alt sistem, destinat contribuabililor la F.C.N., menit sã facili-teze depunerea lunarã, on-line, a declaraþiilor privind obligaþiade platã la F.C.N.

Ambele sisteme sunt extrem de importante pentru desfã-ºurarea procesului de finanþare, la standarde europene.

Pe de altã parte, este vizibilã activitatea perseverentã ºiconcentratã a A.F.C.N., efortul planificat ºi buna organizare înidentificarea operatorilor economici, aflaþi sub incidenþa art. 21din O.G. nr. 51/1998, privind îmbunãtãþirea sistemului de finan-þare a programelor, proiectelor ºi acþiunilor culturale, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, în special dupã întâlnireaorganizatã la sediul M.C.P.N., cu toþi reprezentanþii Direcþiilorjudeþene pentru culturã, de asemenea fapt fãrã precedent în istoriaA.F.C.N.

Din analiza cifrelor mai sus menþionate se constatã creº-terea interesului aplicanþilor, dar ºi dorinþa noastrã de a veni înîntâmpinarea a cât mai multor consumatori de culturã, prineforturile susþinute ale A.F.C.N., de majorare a sumelor oferitespre finanþarea de proiecte editoriale ºi culturale, în 2011.

Acest fapt semnificã interesul sporit al M.C.P.N., prinA.F.C.N., de impulsionare a fenomenului cultural românesc.

47