Studiu de cercetare „Metode şi instrumente de activare a tinerilor

1

JUDEŢUL ALBA

CONSILIUL JUDEŢEAN UNIUNEA EUROPEANĂ

Studiu de cercetare „Metode şi instrumente de activare a tinerilor

pentru autocunoaştere şi planificarea carierei”

- Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi cariera profesională în rândul

elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor -

realizat de către Asociaţia Atitudini şi Alternative în cadrul proiectului

Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru

Tineri în Judeţul Alba, România

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene

prin Acţiunea de pregătire „Scheme de Garantare pentru Tineri” 2012

2

JUDEŢUL ALBA


Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi cariera profesională în rândul

elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor

CUPRINS

Cuvânt înainte …………………………………………………………………………………………3

Cap. 1. Metodologia de cercetare si analiza …………………………………………………………..4

Cap. 2. Analize si rezultate …………………………………………………………………………..11

2.1 Analiza contextuala, economică şi socio-ocupaţională ………………………………….11

2.2 Opinii ale elevilor implicati in activitatea job cluburilor ………………………………..23

2.4 Opinii ale angajatorilor/ specialistilor IOP1 cu privire la orientarea scoala si cariera

profesionala ……………………………………………………………………………..29

Cap. 3. Concluzii şi recomandări ……………………………………………………………………39

Anexa 1 – Chestionar – angajatori …………………………………………………………………..42

Anexa 2 – Chestionar profesori ……………………………………………………………………..45

Anexa 2.3 Opinii ale specialiştilor în educaţia formală şi nonformală cu tinerii ……………………49

Anexa 3 – Focus group – ghid de interviu …………………………………………………………...59

1 Indrumare şi orientare profesională

3

JUDEŢUL ALBA


Cuvânt inainte

Considerată multă vreme o problemă pe care familia o rezolvă în funcţie de statutul său social şi

ocupational, activitatea de orientare scolara si profesională nu trebuie minimalizata in cadrul

programelor şcolare pe considerentul că familia detine suficiente resurse si informatii care sa sustina

alegerea pe care o face pentru copilul in cauza.

Informaţiile furnizate de familie, rude si prieteni plecati “afara la munca” sau aflati in pozitii sociale nu

pot acoperi in totalitate nevoia de orientare scolara si profesionala a elevilor din cicluri tranzitorii clasa

VIII, clasa XII. Contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate ca urmare a activitatilor de practica

ce ii pune in contact cu realitatea pietei fortei de munca joacă un rol esenţial în consolidarea sau

identificarea preferinţelor profesionale.

Lipsa sau slaba comunicare si colaborare dintre familie, consultantul in orientare scolara si

profesionala si angajator se influenteaza modul in care elevii din clasele terminale isi proiecteaza

viitorul educational si/sau professional astfel:

pe termen scurt alegerile pe care le fac tinerii sunt influentate de relaţiile sociale ale parintilor,

de experienta “de afara” a prietenilor, rudelor cu asteptari financiare consistente si immediate;

pe termen lung alegerile sunt influentate de „transferul” experientei familiei, rudelor prietenilor

si de cutumele create in piata fortei de munca conform carora “fara facultate ai slabe sanse de

angajare in orice post in ziua de azi”, si intr-o proportie mai mica de experienta proprie.

Din punct de vedere profesional, orientarea carierei scolare constituie un şir de momente de

conştientizare a necesităţii de a efectua o opţiune profesională pe o piata a fortei de munca conditionata

de gradul de dezvoltare al acesteia.

Pentru creionarea unui plan de orientare si dezvoltare a carierei profesionale, specialiştii în carieră

definesc mai multe stadii:

stadiul interesului (incepe la 10 sau 12 ani), copilul începe să distingă între ceea ce îi place şi

ceea ce nu îi place.

stadiul de capacitate (de la 12 la 14 ani), adolescentul începe să realizeze care sunt cerinţele

asociate unei profesii, îşi defineste singur sau ajutat de familie propriile puteri şi aptitudini

legate de tipurile de activitati preferate.

stadiul valorii (de la 14 la 16 ani), adolescentul începe să realizeze importanţa atitudinilor

personale şi ţelurilor pentru alegerea profesiei, devine conştient de faptul ca anumite profesii se

potrivesc mai bine decât altele, valorilor sale interne.

Conform specialistilor in orientare scolara planul de orientare scolara individualizat pentru fiecare

copil ar putea avea, in linii mari, urmatorul model:

elevului i se transmit recomandări privind directiile de continuare a educaţiei,

i se pot oferi informaţii despre unităţile şcolare care corespund cerinţelor sale educaţionale /

vocaţionale,

i se pot furniza informatii despre condiţiile de acces la aceste unităţi şi despre formalităţile ce

trebuie îndeplinite în acest scop.

Cum consilierea şcolară este o etapă premergatoare orientării profesionale o informare despre

principiile care guvernează piaţa muncii ca de exemplu evaluare posibilitati reale de angajare,

oportunitati de perfectionare profesionala organizata de angajator raportate la nivelul de educaţie al

elevului reprezintă un demers util încă din perioada şcolarizării.

O alegere corectă a profilului şi a specializării are menirea de a uşura traseul educaţional in vederea

4

JUDEŢUL ALBA


continuarii cu studii superioare si/sau calificăre profesionala ulterioara.

Educarea elevilor în vederea alegerii carierei …”presupune însuşirea unui ansamblu de cunoştinţe cu

privire la diversele domenii ale realităţii, formarea de abilităţi şi deprinderi, dezvoltarea unor interese

multilaterale şi a unor interese profesionale dominante, dezvoltarea aptitudinilor generale şi speciale,

formarea unor atitudini pozitive faţă de muncă, dezvoltarea unei motivaţii superioare şi a idealului

profesional, formarea unor trăsături volitiv-caracteriale pozitive necesare în exercitarea diverselor

profesiuni pentru care optează elevii etc.”.2

Cap. 1. Metodologia de cercetare si analiza

Context:

Acest raport a fost elaborat în cadrul activităţii 5 a proiectului – activitatea care constă în

implementarea programului de acompaniament si suport prin dezvoltarea de servicii integrate, prin

elaborarea unui studiu de cercetare pe tema metodelor si instrumentelor de activare a tinerilor pentru

autocunoaştere şi planificarea carierei. Alături de alte rapoarte de cercetare (realizare prin utilizarea

unor metode cantitative şi calitative), prezentul raport va sta la baza ghidului Metode si instrumente de

activare a tinerilor pentru Autocunoastere si planificarea carierei.

Obiectivele si ipotezele stabilite in cadrul proiectului sunt completate in cadrul studiului integrat elevi,

profesori si angajatori de urmatoarele ipoteze de lucru:

majoritatea elevilor îşi stabilesc traiectoria şcolară şi profesională cu precadere la sfatul

/consilierea “familiei” si mai putin la sfatul unui specialist si in mica masura in functie de

cerinta venita de pe piata fortei de munca – din partea unui angajator sau altul.

“prezenta” activitatii de consilierie şcolara la nivelul scolilor din Alba Iulia este o simpla

prezenta in grila/curricula fara rezultate, remarcabile in randul grupului tinta (“am auzit ca ar

exista dar nu stiu daca avem asa ceva in liceul nostru”elev Alba Iulia)

capacitate scazuta de relationare si comunicare intre elevi si profesori/specialisti implicati in

consiliere scolara

reticenta fata de capacitatea specialistilor in consiliere scolara si profesionala in furnizarea unor

„servicii cu succes garantat”

Metodologia de cercetare

Demersul investigativ privind consilierea scolara si orientarea profesionala in randul grupului tinta a

utilizat o strategie complexa de cercetare si in acelasi timp suficient de simpla care sa surpinda

aspectele esentiale ale activitatii mai susmentionate.

Este complexa pentru ca isi propune sa surprinda problematica din punct de vedere sistemic:

o profesor/specialist in educatie, elev versus angajator la iesire din sistem.

2 Tomşa, G. Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti, Casa de Editură şi Presă Românească, 1999.

5

JUDEŢUL ALBA


Este simpla si usor de inteles pentru ca temele si obiectivele abordate in cadrul cercetarii sunt

unitare in contextul activitatii celor 3 parti supuse analizei: specialist, elev si angajator.

Ce este de mentionat in abordarea si analiza celor 3 componente ale sistemului sunt instrumentele de

lucru utilizate pentru colectarea datelor:

a. pentru profesori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul pe

format hartie –offline cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat

b. pentru angajatori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul cu

intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat atat in format hartie-offline cat si in

mediul online

c. pentru elevi au fost utilizate doua metode de cercetare (online si offline) si in acelasi timp doua

instrumente de masurare a acelorasi opinii:

- ghidul de interviu semistructurat folosit la realizarea de focus-grupuri cu elevii selectati

din populatia elevilor implicati in activitatile proiectului.

- ghid de interviu semistructurat cu intrebari deschise creat special pentru mediul online.

d. analiza ( de tip desck research) contextuala in profil economic si socio-ocupational

Instrumente de cercetare

1. Chestionarul

Chestionarul aplicat în prima etapă a cercetării s-a facut pe un eşantion de aproximativ 200 de elevi din

4 licee din judeţul Alba.

Chestionarul are o concepţie unitară (adresabilitate – elevii din clasele a X-a si a XI-a selectate, de la

cele 4 licee), va avea întrebări preponderent închise (cu o paletă optimă de opţiuni), dar şi semi-

deshise(ce permite o largă exprimare detaliată a opiniilor).

Chestionarele elaborate în cele 3 etape ale cercetării atat in mediul online cat si offline au permis

tuturor participanţilor din grupurile ţintă ţintă să-şi exprime opinia, întrebările de control sau întrebările

filtru având doar rol metodologic.

Intrebările deschise au avut rolul de a stimula oferirea unor răspunsuri acolo unde s-a prezumat că pot

exista dificultăţi în colectarea acestora.

Anomizarea itemilor de răspuns asigură respectarea principiului confidenţialităţii cercetării

sociologice, astfel încât respondenţii să se poată exprima fără teamă iar rata nonrăspunsurilor să fie

minimalizată.

Nu în ultimul rând, opţiunile predefinite (în cazul întrebărilor închise) sunt suficient de cuprinzatoare

astfel incat să acopere o diversitate optimă, dar nu atât de multe încât să conducă la o eterogenitate

extremă a opţiunilor exprimate.

Chestionarele au fost administrate prin metoda autocompletării iar acolo unde a fost cazul acestea au

fost însoţite de o fişă de instructaj. Pentru mediul online întrebările din chestionar au fost însoţite de

precizări clare privind modul de completare (evidenţiate distinct de „corpul” întrebării printr-un text

scris cu caractere italice). Indiferent de natura chestionarului, aplicarea chestionarelor si/sau trainingul

privind metodologia de completare s-a realizat cu suportul unui consilier capabil să ofere asistenţă în

6

JUDEŢUL ALBA


completarea corectă a formularelor.

2. Sesiunile focus-grup (sinteză metodologică)

Interviul de grup nestructurat. Focus-grupul

Populatie tinta: Selectia unor grupuri reprezentative de participanti, alesi pe baza unor caracteristici

comune (de exemplu, sunt interesati de incluziune socială, corelarea învăţării cu cerinţele pieţei

muncii şi ocupare activă) cu scopul de a asculta si a analiza informatii de calitate in sesiuni de

discutie moderate, pentru o mai buna intelegere a temei puse in discutie, identificare de soluţii,

imagini, idei, etc..

Tematică şi desfăşurare:

Pe baza ghidului de interviu elaborat şi agreat de partenerii angrenati in proiect se iniţiază o serie de

discuţii libere între participanţi, urmărind opiniile, percepţiile, aşteptările şi soluţiile posibile în

legătură cu problematica de refeinţă (creşterea angajabilităţii tinerilor din judeţul Alba).

Profilul grupei de participanţi: omogenitate, persoane cu experienţe similare.

Pregătire şi organizare:

4. Reguli preliminare de organizare

a nu forta pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si 6rofessional6;

nu exista parere buna sau mai putin buna

nu se critica opinia celuilalt si nu se vorbeste peste alti interlocutori

4. Conditii generale

grupul sa fie natural (participantii sa se cunoasca intre ei)

sa se discute liber pe baza topicurilor sau intrebarilor prestabilite

discutia sa graviteze in jurul problemelor familiare din viata grupului

sa fie ghidat de moderator

Focus grupul este precedat de o serie de conversatii preparatorii, particulare intre cercetator si fiecare

participant, cu ocazia carora se explica tema, durata si importanta parerii subiectului.

Se va asigura o serie de conditii preliminarii vizând derularea: locul unde se desfasoara, ora, data,

caracteristicile participantilor (este de dorit sa nu fie prezentă o persoana cu o inalta pozitie sociala

deoarece poate avea un efect inhibator asupra participantilor).

4. Determinarea numarului de grupuri necesara studiului

Regula generala este aceea a obtinerii saturatiei teoretice intelegand prin aceasta obtinerea tuturor

informatiilor de care avem nevoie. In general, saturatia teoretica se obtine dupa 3-4 focus-grupuri,

prin intermediul principiului comparatiei dintre diferite grupuri de persoane.

În cazul proiectului de referinţă, vor fi organizate 4 sesiuni de focus-grup (8-10 participanţi per focus)

pentru a se asigura un nivel adecvat de cunoaştere a problemelor, expectanţelor şi oportunităţilor

privind corelarea învăţării cu piaţa muncii.

7

JUDEŢUL ALBA


4. Planificarea sesiunilor de focus grup

Planificarea focus-grupurilor va implica efortul tuturor membrilor echipei de implementare care care

s-a pus de acord asupra scopului studiului, rezultatelor la care se asteapta să se ajungă, respectiv s-a

stabilit cea ce este necesar de facut cu ajutorul resurselor previzionate.

In faza preliminara organizarii focus-grupurilor se va derula o discuţie cu lărgită in cadrul careia se va

urmări:

tematica / subiectele tratate in cadrul sesiunilor de focus-grup

scopul studiului

informatiile ce se urmaresc a fi obtinute

Obiectivele urmarite pe parcursul sesiunilor de focus-grup:

categorisirea sentimentelor si parerilor pe care oamenii le au fata de subiectele abordate;

stabilirea diferentelor de perspectiva dintre grupuri si categorii diferite de persoane;

aflarea motivatiilor, factorilor care influenteaza opiniile si comportamentul acestora;

trasarea unei linii de actiune in etapa urmatoare prin testarea reactiilor la o anumita idee;

obtinerea unei informatii eficiente si subtile in vederea validarii anumitor rezultate ale cercetarii

cantitative;

nevoia de a intelege mai bine informatia deja obtinuta prin intermediul studiului cantitativ.

Durata – 60 de minute/10 minute pauza

Număr de participanţi: 8-10 per sesiune – total 4 grupe.

Echipamente necesare: mobilier (masă, scaune) echipament de înregistrare, flip-chart.

Moderatorul poate fi asistat de un comoderator/ asistent, după caz.

Reguli şi comportamente:

- dispunere în sală: circular, de preferat în jurul unei mese

- întrebări deschise, neutre

- moderare de încurajare a răspunsurilor libere

Instrumente de lucru auxiliare – la nevoie vor putea fi utilizate câte un Role play: anunţarea unui

subiect de discuţie, participanţii notează pe o foaie de hârtie câteva răspunsuri, acestea sunt citite si

sustinute/elaborate de catre fiecare participant si sunt scrise pe un flip-chart de către un moderator şi

ulterior discutate de către participanţi.

Validitatea

Metoda calitativă focus-grup este este verificabilă în sensul în care şi alţi cercetatori, daca folosesc

documentele si informatiile pe care le punem la dispozitie, altfel spus dacă vor utiliza aceleaşi

instrumente aplicabile aceluiaşi grup ţintă – ar trebui să ajungă la concluzii similare (acelaşi set de

concluzii, din punct de vedere structural).

8

JUDEŢUL ALBA


Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul ca analiza focus grupului diferă de analiza cifrelor.

Analiza calitativă începe o data cu primul focus grup, în acelasi timp cu acumularea primului set de

informaţii. Fiind un proces dinamic, este o procedura care favorizeaza transcrierea conversatiei,

ajutand moderatorul sa inteleaga daca sunt necesare mai multe informatii.

Rezultatele focus grupurilor: analiza, raport

Raportul cercetării calitative reprezintă o reflectare a îndeplinirii obiectivelor stabilite şi, totodată,

materia primă din care sunt extrase recomandări şi concluzii compatibile cu/ transferabile într-un set de

măsuri integrate vizând susţinerea ocupaţională si integrarea pe piaţa muncii a tinerilor.

3. Interviul semistructurat/ ghidurile de interviu standardizat

Principalul atuu al interviului semistructurat constă in faptul ca prin acesta se obtin mai multe

informatii despre motivatiile, aspiratiile, obiectivele, atitudinile si valorile unei persoane.

Alte avantajele interviului semistructurat (comparative cu cel standardizat):

are aparenta unei discutii informale, insa este structurat dupa obiectivele prestabilite; discuţia

poate fi condusă acolo unde se doreşte, atingand subiectele care de interes;

are o flexibilitate mult mai mare, se poate adapta oricarui tip de interlocutor, la orice nivel de

pregatire si de experienţă;

nu este unidirectionat, de la intervievator la intervievat, ci este o comunicare in ambele sensuri,

cel care conduce discutia putand oricand sa preia controlul si sa revina la obiectivele urmarite;

poti pune intrebari suplimentare si poti intra in detalii pentru a obtine mai multe informatii;

imbina observatia cu posibilitatea de a obtine date factuale si de a conduce discutia prin

intrebari predefinite;

raspunsurile sunt mult mai complete si mai complexe;

În cazul interviului standardizat, se pun serii de intrebari iar raspunsurile sunt inregistrate intr-o forma

standardizata, si apoi variantele mai putin formale, in care se lasa operatorului de interviu libertatea de

a modifica ordinea intrebarilor, de a le explica intelesul, de a adauga unele intrebari suplimentare sau

chiar de a schimba formularea.

Avantajele interviului standardizat:

a) face informatia comparabila,

b) este mai fidel,

c) minimizeaza erorile de formulare a intrebarilor.

În funcţie de nevoile de cunoaştere identificate, cerinţele metodologice corespunzătoare fiecărei etape

de cercetare şi progresele înregistrate în activităţile în care vor fi implicaţi elevii şi consilierii

educaţionali, se va face apel la una sau alte din tipurile de interviu prezentate mai sus.

9

JUDEŢUL ALBA


Esantion - populatie supusa investigatiei analitice

1. Unitati de invatamant

Interviurile in profunzime si focus grupurile au fos realizate urmarind acelasi esantion general cu cel

utilizat in prima etapa a studiului cand au fost selectate următoarele 4 unităţi de învăţământ

preuniversitar:

I. Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia

II. Liceul Tehnologic Ocna Mures

III. Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj

IV. Colegiul Tehnic I.D. Lazarescu, Cugir

Motivele (criterii generale) care au stat la baza selecţiei:

I. Datorita eterogenitatii grupului tinta – elevi – in realizarea esantionului indicatorul varsta nu a

fost inclus iar in ceea ce priveste indicatorul sex s-a cautat sa se realizeze o distributie normala;

II. Disponibilitatea, manifestarea de intenţie (interes) şi acordul managementului instituţional;

III. Tradiţia derulării cu succes a unor stagii de practică/ internship cu unităţi economice

reprezentative la nivel judeţean;

IV. Experienţa, implicarea unităţilor şcolare în proiecte şi iniţiative ce vizează parteneriatele puse

în slujba corelării învăţării cu piaţa muncii (cu rezultate notabile la nivel judeţean, naţional şi

chiar internaţional, după caz);

V. Distribuţia teritorială la nivel judeţean – liceea din 4 oraşe diferite, care concentreză populaţie

şcolară din zonele urbane şi rurale acoperind practic tot judeţul Alba;

VI. Profiluri/ specializări diversificate şi care au corespondenţă cu piaşa muncii (activităţile

economice semnificative la nivel judeţean şi regional): comerţ, alimentaţie publică, prestări

servicii, industria prelucrătoare, construcţii,

2. Elevi

Eşantionul tinerilor: din totalul tinerilor inclusi in esantionul care a participat la elaborarea primului

studiu (200 de elevi) au fost selectati 80 de respondenti dupa criterii legate de domiciliu urban/ rural,

condiţii socio economice (context familial) rezultatele obtinute la invatatură, gradul de interes şi

implicare (măsurat în contextul derulării studiului iniţial). Pentru realizarea focus-urilor au fost

selectati aproximativ 40 de elevi dupa criteriul implicarii in activitatile job cluburilor si al

disponibilitatii.

3. Angajatori

Ancheta prin chestionar realizată cu reprezentanţi ai angajatorilor (manageri, responsabili cu resursele

10

JUDEŢUL ALBA


umane, directori de department) a cuprins un număr de aproximativ 30 de subiecţi.

Ca metodă de colectare a datelor, putem spune că acest instrument a fost autocompletat în urma

transmiterii acestuia prin mijloace electronice (email, online) sau prin poştă. În cazul completării

online, s-a asigurat o compatibilizare a strcturii şi conţinutului chestionarului (respectiv a variabilelor

şi codificărilor cu care s-a operat). In mediul online chestionarul a fost vizualizata de un numar de 32

de companii din care 12 au si completat. Diferenta a fost completata offline adica in format clasic. Companiile de la nivelul cărora au fost selectaţi subiecţii aparţin unor domenii diferite ale economiei şi

sunt situate în judetul Alba.

Reamintm faptul că instrumentul de colectare a datelor a fost elaborat „în oglindă” cu celelalte

chestionare aplicate elevilor, respectiv specialiştilor în educaţia formală şi informală cu tinerii, pentru a

putea realiza comparaţii valide între percepţiile exprimate în legătură cu aceeaşi arie problematică.

Evident, chestionarul are şi întrebări destinate exclusiv angajatorilor, prin urmare analiza comparativă

este conexată numai aspectelor de inters comun pentru cele 3 grupe ce compun cele 3 eşantioane

descrise în subactivitatea 5.1.1 din proiect.

Cu precizarea că lista beneficiilor nu este exhaustivă, realizarea studiului având ca eşantion angajatorii

ne ajută să ştim:

Cerinţele angajatorilor adresate tinerilor absolvenţi (calităţi, abilităţi, competenţe, nivel

educaţional);

Percepţia angajatorilor despre sistemul educaţional, despre corelarea acestuia cu piaţa muncii;

Tipologia barierelor privind ocuparea şi dezvoltarea antreprenoriatului, măsurile ce ar putea fi

depăşite sau adoptate;

Disponibilitatea angajatorilor privind suportul acordat în organizarea stagiilor de practică;

Percepţia angajatorilor privind factorii de reuşită în viaţă

4. Specialisti in educatie

Esantionul a fost format din 30 de specialisti in educaţia formala si nonformala. Pe lângă cei 30 de

specialişti selectaţi, a existat libertatea de a fi inclusi in esantion şi alte persoane implicate în unele

activităţi suport, in măsura în care aceasta nu împiedică derularea proiectului în termeni de

operativitate, eficienţă şi eficacitate.

11

JUDEŢUL ALBA


Cap. 2. Analize şi rezultate

2.1 Analiza contextuala, economică şi socio-ocupaţională

Faptul ca procesul de orientare scolara si consilierea profesionala este unul sistemic indreptateste

opinia conform careia este necesara o creionare a imaginii si contextului socio-economic in care se

desfasoara activitatile implicate de proiect.

Functionarea defectuoasa a unei componente sistemice –de exemplu educarea neadecvata a viitorilor

angajati conform cu cerintele pietei fortei de munca- va produce efecte in lant in cadrul sistemului:

- scoala produce someri,

- scoala pregateste elevi pe baza unor informatii neadecvate pietei fortei de munca,

- cunostintele acumulate de elevi nu le permite sa isi asigure traiul, nu isi gasesc de munca,

- sunt nevoiti sa accepte munci neconforme cu pregatirea iar angajatorul trebuie sa estimeze in

cat timp noul angajat va aduce profit. Un anagajat bine pregatit va aduce profit companiei intr-

un timp mult mai mic decat unul nepregatit care pe linga perioada de acomodare mai necesita si

o intensa perioada de formare profesionala – angatorul va fi cel care prin resurse proprii il va

forma conform nevoilor sale.

Pentru creionarea analizei contextuale s-a făcut apel la surse referenţiale ce descriu atât situaţia la nivel

regional (Centru), cât şi la nivelul judeţului Alba.

Componenta economică

Din analiza mediului economic judeţean si regional se desprind concluziile cu privire la trendul privind

creşterea “încurajatoare” a investiţiilor (industrie, tranzacţii imobiliare, comerţ, transport, depozitare şi

comunicaţii) şi dinamica firmelor mici şi mijlocii. Chiar daca a trecut prin restructurări masive

incepand cu anii ’90 judeţul Alba îşi păstrează un profil investionat si industrial semnificativ :

industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la

nivel judeţean,

dezvoltarea si/sau extinderea parcurilor industriale,

prezenţa în creştere a firmelor cu capital străin, în special în industria prelucrătoare.

Tot acest proces evolutiv privit din punctul de vedere al nevoii de forta de munca sugereaza faptul ca

este nevoie de o masa de angajati sau viitori angajati cu o calificare de calitate sau supra-calificare.

Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013 arata ca in economia judeţului Alba sunt

reprezentate aproape toate ramurile industriei. Datele INS arată că în anul 2010 în regiunea Centru (din

care face parte şi judeţul Alba) existau 58.207 de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ

şi alte servicii, cele mai multe din domeniul “Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor” (20908 unităţi), următoarea activitate economică fiind reprezentată

de industria prelucrătoare (7.805 unităţi).

12

JUDEŢUL ALBA


Tabel numărul şi cifra de afaceri a unităţilor locale de activitate (Regiunea Centru CAEN Rev.2)

Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2) mil. lei, preţuri

curente Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2)

Total

unităţi

Centru / Center 95354 Centru / Center 58207

Industrie extractivă / Mining and quarrying 3904 Industrie extractivă / Mining and quarrying 181

Industrie prelucrătoare / Manufacturing 31967 Industrie prelucrătoare / Manufacturing 7805

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 5905

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 90

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 1923

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 359

Construcţii / Construction 6487 Construcţii / Construction 6320

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 32753

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 20908

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de

curier 5217

Transport şi depozitare / Transport and

storage 4230

Hoteluri şi restaurante / Hotels and restaurants 1402 Hoteluri şi restaurante / Hotels and

restaurants 3960

Informaţii şi comunicaţii / Information and

communication 1520

Informaţii şi comunicaţii / Information and

comunication 1878

Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2) mil. lei, preţuri

curente Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2)

Total

unităţi

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate în principal întreprinderilor 3096 Tranzacţii imobiliare / Real estate activities 1402

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice /

Professional, scientific and technical

activities

6016

Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 1988

Învăţământ1)

/ Education1)

57 Învăţământ1)

/ Education1)

355

Sănătate şi asistenţă socială1)

/

Health and

social assistance1)

352

Sănătate şi asistenţă socială1)

/ Health and

social assistance1)

998

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative / Shows, culture and recreation

activities

573

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi

personale 771

Alte activităţi de servicii / Other service

activities 1144

1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi

comerciale.

Sursa: INS, prelucrare baza de date TEMPO Online.

Din punct de vedere al mărimii angajatorilor, la nivel regional unităţile economice din ramurile

relevante (industrie prelucrătoare, comerţ şi servicii) au în general între 0 şi 9 angajaţi. Aglomerare

unitatilor cu astfel de caracteristici ne indica faptul ca acestea activeaza intr-un mediu competitiv unde

viteza de reactie la preferinta consumatrorului este mare si prin urmare calitatea resursei umane,

angrenata de acest tip de IMM, trebuie sa fie „ridicata” bine pregatita: atat din punct de vedere

profesional cat si din punct de vedere al cunostinelor, informatiilor.

13

JUDEŢUL ALBA


Tabel –Profilul de competitivitate comunitară pe judeţe şi medii rezidenţiale Dezvoltare

economico

sociala

Competitivitate

comunitara

Dezvoltare

sociala

Competitivitate

economica

Comunicare Coeziune

sociala

Dezvoltare prin

proiecte

Urban judeţ

Alba 66 65 63 56 66 46 44

Mureş 62 64 59 54 65 43 38

Sibiu 62 63 48 63 66 41 40

Braşov 62 63 55 60 60 45 38

Harghita 58 61 62 43 66 42 44

Covasna 58 58 55 50 67 43 54

Sursa: Manual de evaluare a competitivităţii regionale, p. 49-50.

Chiar dacă elementele definitorii ale economiei judeţene reflectă o varietate semnificativa a tipurile de

activitati dezvoltate la nivel de judet institutiile care genereaza si implementeaza politicile

ocupaţionale şi educaţionale trebuie să ţină cont de un tablou economic specific şi să asigure

implementarea principiilor dezvoltării comunitare durabile (în contextul reducerii disparităţilor

intraregionale).

Componenta socio-ocupaţională

La nivelul anului 2011, principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei

active şi mai ales a populaţiei ocupate. În judeţul Alba rata de ocupare a resurselor de muncă este mai

mare decât la nivel naţional şi regional.

Principalii Indicatori din Balanţa forţei de munca la sfarsitul anului 2011 RO R. Centru Jud. Alba

Resurse de muncă - mii pers. 14047,7 1667,4 243,4

Populaţia ocupata civila - mii pers. 8365,5 1006,8 158,1

Şomeri înregistraţi - mii pers. 461,0 65,0 13,2

Populaţia activa civila - mii pers. 8826.5 1071,8 171,3

Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. De pop. în vârstă de muncă – mii pers. 5221,2 595,6 72,1

Rata de activitate a resurselor de muncă (%) 62,8 64,3 70,4

Rata de ocupare a resurselor de muncă (%) 59,6 60,4 65,0

Rata şomajului înregistrat (%) 5,2 6,1 7,7

Sursa: Raport asupra starii sistemului judetean de invatamant preuniversitar an scolar 2012 – 2013,

p. 36, document elaborat de Inspectoratul Şcolar Alba.

14

JUDEŢUL ALBA


Sub aspectul ocupării, tendinta pare sa fie una usor negativa în condiţiile în care datele ANOFM arată

o rată a şomajului3 foarte ridicată (10,41 aproape dublă faţă de media naţională – care era de 5,65).

Rata relativ mare a somajului din regiunea Centru este probabil ca aceasta sa fie explicata prin

incapacitatea sistemului educational de a reactiona in timp util la semnalele venite din piata, la nevoia

de updatare a cunostintelor tehnice ce trebuie difuzate in randul noiii generatii dar la fel de bine ar

putea fi explicata si prin interesul scazut al angajatorilor in ceea ce priveste apropierea vizibila de

nevoile scolii. “Cand mergem in practica ne da pe mana unui angajat care de cele mai multe ori nu

are timp de noi si noi nu-l deranjam ca trebuie sa vorbeasca cu clientii”- practica la sucursala

bancara- elev Cugir.

Angajatorii nu aloca resurse speciale, nu sunt interesati sa intervina in educatia potentialilor angajati.

Relatia scoala angajator este una deformata, scoala nu este sprijinita decat in foarte mica masura de

angajator in procesul educational iar cand procesul educational se muta la nivelul angajatorului acesta

din urma prefera sa piarda bani ulterior angajarii decat sa intervina anterior in procesul educational

prin sprijinirea scolii.

La nivelul judeţului Alba, cele mai recente date disponibile ale AJOFM Alba privind distributia

elevilor absolventi pe tip de invatamant arată următoarea situaţie4:

AJOFM Alba, iunie 2013 nr % AJOFM Alba, pana in iulie

2013 nr %

total persoane inregistrate, absolventi 3970 100.00 total persoane inregistrate,

absolventi 17501 100.00

provin din învăţământul liceal şi

post-liceal 3404 85.74

provin din învăţământul liceal şi

post-liceal 16297 93.1

provin din învăţământul primar,

gimnazial şi profesional 466 11.74

provin din învăţământul primar,

gimnazial şi profesional 364 2.1

provin din învăţământul universitar 100 2.52 provin din învăţământul

universitar 840 4.8

Din datele de mai sus se poate observa că majoritatea absolvenţilor aflaţi în evidenţele AJOFM Alba

provin din învăţământul liceal şi post-liceal.

Dată fiind constatarea de mai sus, respectiv în contextul consolidării şi dezvoltărilor parteneriatelor

locale, proiectul “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru

Tineri în judetul Alba, România” poate realiza o ajustare între profilul şi specializările urmate de

absolvenţii din învăţământul liceal (învăţământ tehnic, servicii etc.), portofoliul de cursuri gratuite

organizate de AJOFM

Alba5 şi politica de formare profesională la nivel naţional (vezi tabelul de mai jos):

3 Calculată la populaţia activă civilă la 01.010.2013 comunicată de INS. Sursa primară: www.anofm.ro

4 Sursa utilizată în prelucrarea datelor: http://www.alba.anofm.ro, respectiv link-ul

http://www.alba.anofm.ro/Documente/instintari/Atentie%20absolventi.pdf 5 O listă orientativă a cursurilor organizate de AJOFM Alba în 2013 (cele mai recente date disponibile) poate fi consultată

accesând link-ul: http://www.alba.anofm.ro/Documente/cursuri/Anexa%20FP%202013.PDF

http://www.anofm.ro/

http://www.alba.anofm.ro/

http://www.alba.anofm.ro/Documente/instintari/Atentie%20absolventi.pdf

http://www.alba.anofm.ro/Documente/cursuri/Anexa%20FP%202013.PDF

15

JUDEŢUL ALBA


Tabel -Distributie numar persoana in cursuri de formare profesionala în 2013 Persoanele cuprinse în

cursuri de formare

profesională (Anuar

statsistic 2013)

Persoane cuprinse în pregătire / Persons

attending © courses

din care: s-au încadrat în activitate / of wich:

employed in activity

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total 65031 64093 59703 44347 39987 54751

din care:

Şomeri 55931 53651 50622 41306 37979 52788

Persoane care

beneficiază de servicii

gratuite de formare

profesională

5452 6007 5307 1346 825 1014

Persoane care nu


gratuite de formare

profesională

3648 4435 3774 1695 1183 949

Au încheiat pregătirea

în cursuri organizate:

54906 45731 44490 36586 30692 50906 24819 21891 8924 5894 6713 6713

Şomeri care au urmat

cursuri finanţate din

bugetul asigurărilor

pentru şomaj

33215 26601 25241 24910 23480 33713 10567 6387 4818 3369 5008 5008

Şomeri care au urmat

cursuri organizate din

alte fonduri

1630 1432 2258 911 1702 10210 277 244 236 74 141 141

Persoane care


gratuite de formare

profesională finanţate

din bugetul asigurărilor

pentru şomaj

3359 3531 3504 659 413 608 - - - - - -

Persoane care au început

cursurile în anul anterior

13169 11942 11643 9035 4297 5776 13975 15260 3870 2451 1564 1564

La cererea persoanelor

fizice interesate

3280 2016 1513 960 601 506

La cererea operatorilor

economici

253 209 331 111 199 93

În pregătire (cursuri în

derulare)

3508 12910 9912 4533 6391 9848

Au întrerupt cursurile 1)

5150 3508 3681 2301 1406 2180

16

JUDEŢUL ALBA


Datele se referă numai la numărul şomerilor înregistraţi conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările

ulterioare. Sursa primară: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Aşa cum se poate constata din tabelul de mai sus, numărul persoanelor încadrate a urmat o linie

descendentă (2010 şi 2011 faţă de 2006 şi 2007), ca şi numărul beneficiarilor de servicii gratuite de

formare profesională finanţate.

Chiar daca judetul Alba se afla intr-o regiune in plina dezvoltare cu investitii in diferite ramuri

industriale de varf evolutia si ofera oportunitati de dezvoltare componenta demografica nu reuseste sa

tina pasul. Modul cum se estimeaza ca va evolua populatia judetului din care au fost selectate

esantioanele pentru studiul integrat este surpins in Planurile Strategice de dezvoltare a judetului din

care mentionam cateva aspecte:

a. Până în 2025, numărul tinerilor se va menţine constant sub cel al vârstnicilor, populaţia

judeţului cunoscand un accentuat proces de îmbătrânire;

b. În perioada 2005-2015, pentru efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani se prognozează la nivel

regional o reducere cu 60150 persoane (-36,7%). La nivelul judeţului se prognozează o

reducere cu cca. 9245 persoane (-37,8%). Situaţia este şi mai dramatică până în 2025 când se

prognozează o reducere a efectivelor din grupa de vârstă 15 – 18 ani cu 43.2%;

c. Un interes particular pentru grupul ţintă principal al activităţii de planificare strategică în

învăţământul profesional şi tehnic îl reprezintă grupa de vârstă 15-18 ani din care fac parte

elevii de liceu şi cei de şcoală de arte şi meserii.

Recomandări privind reducerea şomajului şi creşterea ratei de ocupare

Existenţa şomajului ridicat în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă durată obligă in primul rand

sistemul de IPT la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi;

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele

privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea

şcolii;

dezvoltarea parteneriatelor active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă,

autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor –

prioritate permanentă a managementului şcolar (potrivit documentelor strategice ale ISJ Alba).

Aspecte privind cerere potentiala pe domenii de pregatire

Studiul previzional6 privind cererea de formare profesională în perspectiva 2020, oferă repere

importante pentru planificarea ofertei educaţionale. Fara o astfel de corelare a domeniului educational

6 Realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) în

calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic

cu cerinţele pieţei muncii”

17

JUDEŢUL ALBA


cu cererea potentiala este de asteptat sa creasca procentul popluatiei neocupate si implicit a ratei

somajului: latent si manifest.

Plecînd de la Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Centru, în baza

analizei specificului economic şi de piaţa muncii al judeţului Alba, se apreciză că Structura proiecţiei

cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Alba este următoarea (clasament ponderi):

economic, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, comerţ etc. Adica pentru aceste domenii ne asteptam

sa existe in viitorul apropiat o cerere ridicata de personal bine pregatit.

Tabel Structura cererii potenţiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în ipoteza scenariului

moderat, în judeţul Alba, în perspectiva 2017-2020 (%): Domeniul de educatie si formnare profesionala Ponderi previzionate ale cererii de formare profesionala%

Agricultură 6

Chimie industrială 2

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9

Comerţ 8

Economic 10

Electric 5.5

Electromecanică 2.5

Electronică şi automatizări 5

Fabricarea produselor din lemn 5

Industrie alimentară 3

Industrie textilă şi pielărie 7

Materiale de construcţii 2.5

Mecanică 23

Turism şi alimentaţie 8 Protecţia mediului/ Silvicultură 3 Tehnici poligrafice 0.5

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de

dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor

economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la

asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate

vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici

implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Astfel, doar 74% din totalul şcolilor IPT din judeţ au

agenţi economici reprezentaţi în CA, 89% din şcoli au mai multe domenii de pregătire, dar numai 16%

dintre acestea au mai mult de un domeniu reprezentat de agenţi economici în CA. Procentul de

reprezentare al agentilor economici in CA-ul scolilor din judet se rasfrange asupra posibilitatilor

elevilor de a face practica astfel, 23,3% respectiv 1886 de convenţii de instruire practică.

Aproximativ 38% dintre şcoli nu asigură cuprinderea în practică pentru toţi elevii. Doar 21% dintre

şcoli au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 15,8% pentru

formarea adulţilor, nici un parteneriat pentru formarea cadrelor didactice şi 74% pentru CDL

(curriculumului în dezvoltare locală).

În contextul activităţilor extrascolare si extracurriculare (respectiv al educaţiei pentru dezvoltarea

durabilă), în unităţile şcolare au fost evidenţiate următoarele puncte slabe:

existenţa unui număr însemnat de copii proveniţi din medii defavorizate, care au probleme de

18

JUDEŢUL ALBA


frecvenţă la cursuri;

consilierii educativi nu sunt stimulaţi in nici un fel pentru volumul mare de muncă depusă;

unele proiecte au fost realizate doar „pe hârtie” ;

nu toţi diriginţii îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin în cunoaşterea clasei şi în derularea

activităţilor educative.

Reteaua scolara in aria de acoperire a proiectului

Tabel – Reţea şcolară Tip Nr. total de unitati Din care:

urban

rural

Şcoli cu clasele I – IV 128 20 108

Şcoli cu clasele I – VIII 121 31 90

Licee şi grupuri şcolare 33 30 3

Grădiniţe cu Program Normal 230 66 164

Grădiniţe cu Program Prelungit 24 20 4

Cluburi Sportive Şcolare 4 4 0

Şcoli Speciale 2 2 0

Centre CJRA, logopedie 1 1 0

Palate şi cluburi elevi 7 7 0

TOTAL: 550 181 369

Casa Corpului Didactic 1 1 0

Inspectorat Şcolar – aparat propriu 1 1 0

Tabel-Situaţia statistică la sfârşit de an şcolar 2012-2013 Nivel de învăţământ Elevi înscrişi la început de

an şcolar

Elevi rămaşi la final de

an şcolar

Primar 15185 14744

Gimnazial 13676 13104

Liceu zi 12550 12121

Liceu seral 1837 1673

Liceu fr. Redusă 122 124

Stagii de practică 141 84

înv .profesional clasa a X-a 276 245

An de completare seral 58 55

învăţământ postliceal buget 263 252

învăţământ postliceal taxa 395 376

învăţământ special primar 195 156

învăţământ special gimnazial 300 305

învăţământ special liceu 142 120

înv.special stagii de practică 7 6

19

JUDEŢUL ALBA


Promovabilitate an şcolar 2012 – 2013

Situaţia şcolară a elevilor la final de an scolar 2012 – 2013 exprimata in promovabilitate se prezinta

conform graficului de mai jos:

Grafic-privind promovabilitatea in anul scolar 2012-2013 pe niveluri de invatamant

Notă: cel mai mic procent de promovabilitate s – a inregistrat la stagiile de practica 59,57%.

Analizând evoluţia gradului de cuprindere în învăţămînt în perioada 2002/2003 – 2011/2012 la nivelul

judeţului se observă o tendinţă de creştere a gradului de cuprindere în grupele de vârstă 15-18 ani şi

19-23 ani.

Conform datelor statistice (INS), în anul şcolar 2011/2012, ratele specifice de cuprindere în învăţământ

sunt mai mari la nivelul judeţului Alba decât la nivel regional şi naţional în toate grupele de vârstă, cu

excepţia învăţământului preşcolar (valori mai mici decât la nivel regional, dar mai mari decât la nivel

naţional) şi primar (sub nivelul regional şi naţional7).

Analiza pe sexe evidenţiază rate specifice de cuprindere în învăţământ mai mici în cazul fetelor,

comparativ cu băieţii în toate grupele de vârstă, cu excepţia grupelor 3-6 şi 19-23 ani.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi

socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în

educaţie pe fiecare nivel ISCED. Conform datelor INS, în perioada 2003/2004 – 2010/2011, la nivelul

judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere şi valori mari ale abandonului în mod

dedosebit în învăţământul profesional.

7 Vezi Anexa 6f 2, din Raportul asupra stării sistemului judeţean de învăţământ preuniversitar, an şcolar 2012 – 2013.

20

JUDEŢUL ALBA


Grafic privind rata abandonului scolar in invatamantul liceal si profesional- judet Alba

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Potrivit datelor INS, se constată o creştere în perioada 2000/2001 – 2010/2011, a ratelor de absolvire a

liceului. Rata de absolvire a învăţamântului profesional a cunoscut o creştere până în 2008/2009

urmată de o scădere accentută la sfârşitul intervalului analizat.

Ratele de absolvire sunt mai mici pentru populaţa feminină comparativ cu cea maculină în cazul

învăţământului profesional şi mai mari în cazul liceului. Şi în cazul acestui indicator, datele INS

detaliate pe medii de rezidenţă par să să se bazeze pe locaţia şcolilor (nu pe mediul de provenienţă al

elevilor).

Rata de succes

Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de

absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv atestatul de

competenţe profesionale la liceul tehnologic) oscilează în jurul valorii de 99% conform datelor

furnizate de IŞJ. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării

corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu acest

indicator trimit, pe de o parte , la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de

pregătire profesională , iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale ( şcoala de după

şcoală, etc.) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Conform datelor INS, rata de tranziţie de la învăţământul gimanzial la cel liceal şi profesional în anul

şcolar 2012-2013 a fost de 99,1%. Din datele ISJ din ultimii ani, rata de tranziţie la clasa a IX-a se

plasează între un maxim de 97,12% în anul şcolar 2010-2011 şi un minim de 90,30% în anul şcolar

2005/2006, rezultând un procent între 3 şi 10% de elavi care nu-şi continuă studiile după clasa a VIII-a

în anul şcolar următor .

Se recomandă creşterea ratelor de tranziţie în ciclul superior al liceului, inclusiv prin ofertă de

pregătire în învăţământul seral în sprijinul celor care se angajează şi doresc să continue studiile.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

21

JUDEŢUL ALBA


Indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, nu

doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

În ciuda apropierii de media UE-27, valoarea indicatorului la nivel naţional (17,5% în 2011) este încă

departe de media europeană (13,5%) şi ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon

şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2020 (N.B. ţinta pentru 2020 stabilită de România prin PNR

este de 11,3%)

Bacalaureat

La nivelul judeţului Alba, procentul de promovabilitate a examenului de Bacalaureat sesiunea iunie –

iulie 2013 a fost de 63,41% faţă de 56,4% la nivel naţional, repartiţia pe promoţia curentă şi promoţie

anterioară fiind:

68,24% promovabilitate promoţie curentă la nivel de judeţ faţă de 63,1% la nivel naţional;

39,92% promovabilitate promoţie anterioară la nivel de judeţ faţă de 31,7% la nivel naţional.

Tabel - Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate in prima sesiune a Examenului de

Bacalaureat 2012 – 2013 sub media pe judet(63,41%):

LICEUL „CORNELIU MEDREA” ZLATNA 63.04%

LICEUL „DR. LAZAR CHIRILA” BAIA DE ARIES 56.67%

LICEUL „HOREA. CLOŞCA SI CRISAN” ABRUD 50.36%

COLEGIUL TEHNIC „APULUM” ALBA IULIA 47.18%

COLEGIUL NATIONAL „BETHLEN GABOR” AIUD 42.25%

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI 41.38%

LICEUL TEHNOLOGIC: „ŞTEFAN MANCIULEA” BLAJ 38.71%

LICEUL TEHNOLOGIC’ SILVIC CIMPENI 36.84%

LICEUL TEHNOLOGIC SEBES 35.33%

COLEGIUL TEHNIC „ALEXANDRU DOM SA” ALBA IULIA 34.15% COLEGIUL TEHNIC „DORIN PAVEL” .ALBA IULIA 28.26%

COLEGIUL TEHNIC AIUD 27.70%

LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC „SFANŢUL VA SILE CEL MARE” BLAJ 25.00%

LICEUL TEOLOGIC: ROMANO-CATOLIC „GROF MAJLATH GUSZTAV KAROLY” .ALBA IULIA

22.73%

COLEGIUL DE AFACERI ALBA IULIA 22.22%

LICEUL TEHNOLOGIC’ „TARA MOŢILOR” ALBAC 22.22%

LICEUL TEHNOLOGIC’ AGRICOL „ALEXANDRU BORZA” CIUMBRUD 21.43%

LICEUL tehnologie: OCNA MUREŞ 18.75%

LICEUL TEHNOLOGIC’ „TIMOTEI CIPARIU” BLAJ 11.36%

LICEUL TEHNOLOGIC: DE TURISM SI ALIMENTAŢIE ARIE SENI 10.53%

Tabel – Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate de peste 90% COLEGIUL MILITAR LICEAL „MIEIAI VITEAZUL” ALBA IULIA 100.00%

COLEGIUL NATIONAL „HOREA CLOŞCA SI CRISAN” ALBA IULIA 98.96%

COLEGIUL NATIONAL „AVRAM IANCU” CIMPENI 96.26%

COLEGIUL NATIONAL „INOCHENTIE MICU CLAIN” BLAJ 93.98%

COLEGIUL NATIONAL „LUCIAN BLAGA” SEBES 91.84%

22

JUDEŢUL ALBA


In prima sesiune a Examenului de Bacalaureat, promovabilitatea cea mai mica s – a obtinut in cadrul

filierei tehnologice, unde candidatii au provenit atat de pe ruta directa de profesionalizare cat si de pe

ruta progresiva de profesionalizare.

In cadrul filierei tehnologice, rezultatele mai bune sunt in cadrul profilului servicii, unde mediile de

acces in clasa a IX – a sunt mai mari decat in cazul profilului tehnic si resurse naturale si protectia

mediului.

Grafic privind promovabilitatea pe filiere tehnologic, teoretic si vocational

Promovabilitatea de 41,41% la filiera Tehnologică, se datorează profilului Tehnic unde mediile de

admitere în clasa a IX – a sunt cele mai mici(domeniul mecanic, de exemplu, ultima medie de admitere

sub 5,00).

Observatii analiza contextuala:

Analiza economică şi socio-ocupaţională nu este exhaustivă şi nu are pretenţia de a epuiza toate

aspectele relevante pentru derularea studiului integrat (implicit pentru implementarea optimă a

activităţilor proiectului).

La nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere şi valori mari ale abandonului în

mod dedosebit în învăţământul profesional fapt care ar necesita o atentie marita din partea

consultantilor in orientare scolara si a consilierului psihopedagog.

În contextul activităţilor extrascolare si extracurriculare în unităţile şcolare din judet au fost evidenţiate

următoarele puncte slabe:

existenţa unui număr însemnat de copii proveniţi din medii defavorizate, care au probleme de

frecvenţă la cursuri;

consilierii educativi nu sunt stimulaţi in nici un fel pentru volumul mare de muncă depusă;

unele proiecte au fost realizate doar „pe hârtie” ;

nu toţi diriginţii îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin în cunoaşterea clasei şi în derularea

activităţilor educative.

23

JUDEŢUL ALBA


Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de

dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor

economici şi condiţiile locale.

În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori

conjuncturală şi limitativa a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate

a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al

obiectivelor asumate de parteneri).

2.2 Opinii, observatii si comentarii ale elevilor implicati in activitatea job cluburilor

De regula pentru elevii aflati in anii terminali activităţile de orientare scolara si în cariera profesionala

contin de regula, patru mari etape: autocunoaştere, explorarea traseelor educaţionale şi profesionale,

decizia de carieră şi marketing/promovare personală (Lemeni şi Miclea, 2004).

Comportamentul de explorare şi structurare a informaţiilor referitoare la oportunităţi educaţionale

si/sau profesionale reprezintă etape pe care elevii intervievati le-au parcurs in parte pina la luarea

deciziei de a urma o cariera sau alta. Eleva – Liceul Tehnologic Ocna Mures- “Vreau sa urmez

Facultatea de Pedagogie pentru ca imi plac copii” elev- Colegiul Tehnic Ion. D. Lazarescu Cugir

“pentru ca de mic sunt pasionat de robotica eu vreau sa fac o facultate de robotica dar nu m-am

hotarat inca in ce oras”.

Principalul support în alegerea viitoarei profesii este oferit in primul rand de parinti, “deoarece

experienta lor de viata este valoroasa”, la care se adauga autocunoasterea de sine acceptata de familie

in procesul de alegere“… ei ma sprijina, orice aleg eu ma incurajeaza daca imi place si ma

pasioneaza” si nu in ultimul rand profesorii “…cand avem nevoie de un sfat o indrumare sunt

parintii, familia, prietenii, profesorii. Ne sprijina prin sfaturi bune si ajutor”. – elev Liceul Tehnologic

Timotei Cipariu.

Se face distinctie intre tipurile de sprijin oferite de principalii “furnizori de consultanta” in orientarea

scolara si profesionala: parinti si profesori – sprijin moral, sfaturi; parintii –sprijin financiar; parinti,

prieteni si rude-marketing personal (recomandare directa).

Experientele personale ale familiei extinse: pariniti, rude, prieteni reprezinta pentru elevi sursele

principale de informatii si in acelasi timp vectorii de imagine si suport ce vor interveni in parcursul lor

educational sau profesional. Profesia aleasa in acest fel trebuie sa fie una de success prin prisma

experientei si trairilor acestora –parinti, rude, prieteni- (’ imi fac cunostinta cu anumite persoane care

lucreaza in domeniul pe care doresc sa continui.’ Nu imi trebuie multa experienta pentru ca verii si

prietenii mei se descurca bine in Germania si castiga foarte bine. Sa termin scoala in domeniul asta

care se cauta acolo si vad ce o sa fac in afara.” –Elevi –Liceul Tehnologic Ocna Mures.

Nu este o constanta dar in procesul de alegere a carierei profesionale elevii apeleaza pe linga

informatiile culese din „surse demne de incredere” – „rude prieteni, colegi care au mai facut acel

liceu” si la informatii culese din proprie initiativa de pe internet din ziare si reviste „De obicei imi

intreb parintii sau caut pe internet mai multe informatii’- eleva – Cugir.

24

JUDEŢUL ALBA


Profilul socio-economic al zonelor in care se afla liceele intrate in esantion se suprapune peste

comportamentul elevilor de cautare de informatii cu privire la evolutia lor viitoare. Cu alte cuvinte

profilul socio-ocupational, respectiv oportunitatile oferite de o zona aflata in dezvoltare influenteaza

pozitiv comportamentul proactiv al elevilor. Mi-as cauta un loc de munca aici, iar apoi peste ani, sa

ma transfer la alte companii, sa acumulez cat mai multa experienta, si sa ajung tot mai sus. Elev Alba

Iulia.

Faptul ca intentia de a cere ajutorul profesorilor, de a apela la sfatul acestora apare destul de rar in

discutia cu elevii intervievati semnaleaza existenta unei probleme de functionare a relatiei

„profesionale” dintre cele doua categorii sociale. Prin natura activitatii nu ar trebui sa existe probleme

de comunicare si relationare: la baza realtiei dintre elevi si profesori sta activitatea de comunicare si cu

toate acestea au fost identificate suficiente cazuri in care elevii si-au manifestat reticenta in a apela la

ajutorul profesorilor precum si nivelul scazut de comunicare (marketing) a profesorilor cu privire la

alte forme de educare si formare prezente in unitatea de invatamant proprie sau din proximitate. Elev –

Liceul Economic „Dionisie Pop Martian” Alba-Iulia „Nu am primit nici un sfat cu privire la

orientarea mea profesionala deoarece nu prea am pe cine sa intreb, nu avem cabinet in liceu pentru

asa ceva din cate stiu eu.”

Alegerea profilului si stabilirea parcursului educational este o combinatie de initiativa proprie a

elevilor cu o „mostenire” a profesiei practicata in familie: Am fost inspirata de mama vazandu-o

luncrand in domeniul financiar si am fost hotarata sa invat la liceul Economic; „am ales liceul

economic pentru ca prietenii care au terminat liceul acolo au spus ca ai ce sa inveti acolo si ca poti sa

ajungi cineva in viata „.Eu am ajuns la acest liceu fiindca eu am dorit sa fac aceasta meserie de

electrician , pentru ca am persoane in familie care si ei au terminat acest liceu la accelasi profil ca

mine.

Aspiratia catre continuare studiilor nu este intotdeauna o conditie de reusita in viata. O parte insemnata

din elevii intervievati in Ocna Mures si Blaj si mai putini din Cugir nu sunt interesati de continuarea

studiilor mai degraba sunt atrasi de castigarea, in viitorul apropiat, a propriilor bani. Continuarea

studiilor cu exceptia elevilor care s-au decis deja, este contrabalansata de nevoia imediata de

realizarea de venituri din varii motive: sa-mi castiga banii mei, sa sustin familia pentru ca parintii sunt

plecati, elev Ocna Mures, etc

Aspiraţiile elevilor in cea ce priveste imbunatatirea parcursului lor educational si profesional se

muleaza pe profilul socio-profesional descris in analiza contextuala; zonele cu un mai bun nivel al

ofertei educationale, potential de dezvoltare, versus zone slab dezvoltate cu o oferta sub nivelul de

asteptare al elevilor si sustinatorilor acestora. Astfel, din punct de vedere al intentiei de continuare a

studiilor la niveluri superioare de educaţie şi formare profesionala numarul de elevi scade incepand de

la Alba Iulia, Cugir, Blaj si pe ultimul loc Ocna Mures.

Rezultatele studiului demonstrează importanta materialelor de informare, site, brosuri dar şi a

interactiunilor directe (actualii elevi şi prezentările lor în licee despre avanatejele proiectului, fosti

studenti si prezentarile lor despre optiunile profesionale ale facultatii) ca strategii eficiente de

promovare a ofertei academice

Lipsa unor informatii corecte si reale de pe piata fortei de munca precum si lipsa educatiei in ceea ce

priveste utilizarea serviciilor de consiliere scolara si profesionala face ca paleta studiilor superioare

25

JUDEŢUL ALBA


aflate pe lista de preferinte a elevilor sa fie una extrem de diversa si de aici si nesiguranta acestora in

estimarea parcursului lor viitor. Dupa terminarea liceului vom primi o diploma cu meseria absolvita ,

dar eu vad ca aceasta diploma nu poate sa ne ajute prea mult la obtinerea locului de munca dorit fara

studi superioare sau cel putin bacalureatul luat – elev Cugir. Dupa terminarea liceului as dori sa iau

bacul si sa fac studi superioare tot pe aceasta meserie de electrician la facultatea de politehnica din

Cluj . Dupa acea as dori o meserie in acest domeniu de preferabil inginer sau chiar si mai bine –elev

Ocna Mures.

Criza economica se pare ca este responsabila de schimbarea comportamentului la unii dintre elevii

intervievati. Placerea de a invata un domeniu s-a transformat in obligatia de a avea o diploma de studii

superioare indiferent de specialitate cu care „vad eu unde o sa gasesc de lucru”, „ca sa te angajezi ai

nevoie de o specializare cu studii superioare si diploma”. „Dupa terminarea liceului nu cred ca as

avea sanse mari de gasire a unui loc de munca, deoarece nu am experienta suficienta pe care o cer

angajatorii. Fapt pt care aleg sa studiez si la o facultate, sa obtin o diploma specializata.”elev Alba

Iulia.

Aceasta schimbare trebuie sa fie privita ca un semnal de alarma petru ceea ce inseamna sistemul de

valori pe piata fortei de munca- este un sistem de valori distorsionat care „gafaie” sa tina pasul cu

ritmul inovarii si al schimbarilor.

Cunostintele despre oferta scolara se datoreaza in mai mare masura notorietatii indirecte de care se

bucura scola si mai putin informatiilor create si distribuite elevilor: lipsa unor modalitati creative de

marketing si comunicare prin care aceste licee sa aduca de partea lor angajatorii si sa-si faca cunoscuta

oferta elevilor.

Mai de incredere decat informatiile oficiale par a fi recomandarile, informatiile culese de la fata locului

personal sau prin interpusi; M-au influentat colegii dar mi-am dorit si eu. Nimeni nu imi putea oferi

informatiile pe care le doream la momentul respectiv,dintre cei pe care ii cunosteam sau ii cunosc in

acest moment. Am ajuns sa studiez la acest liceu deoarece am o prietena care a urmat acelasi profil si

m-a pasionat si pe mine la momentul respectiv. Am venit la Economic deoarece mi s-a parut cea mai

buna idee la momentul respectiv dintre toate liceele.-eleva Alba Iulia.

Modul cum isi proiecteaza viitorul parcurs educational si profesional semnaleaza lipsa unor informatii

autorizate sau lipsa unor modalitati creative de marketing prin care informatiile sa ajunga la elevi sau

daca acestea exista nu sunt „traduse” la nivelul si pe intelesul elevilor. ” Eu mi-am dorit sa ajung la

liceul economic deoarece ma vedeam ca , peste cativa ani buni ca as putea sa ajung un om de afaceri

de succes . Si am ales liceul economic pentru ca prietenii care au terminat liceul acolo au spus ca ai

ce sa inveti acolo si ca poti sa ajungi cineva in viata . Asa ca in clasa a8-a la primele doua variante de

admitere am ales 2 sectii de la liceul economic.” Elev Alba

Am ajuns la acest liceu pentru ca am vrut sa ajung la un liceu renumit din Alba si pentru ca am vrut sa

aflu mai multe despre domeniul economic si sa vad daca pe partea asta mi-as gasi cariera. Elev Alba

Iulia

Optimism si incredere in viitorul parcurs exista la un numar mare de elevi in ceea ce riveste parcursul

educational dar nu acelasi lucru se poate spune despre imaginea elevilor asupra viitorului parcurs

profesional; acesta are o mare doza de incertitudine probabil ca urmare influentei stereotipurile

26

JUDEŢUL ALBA


prezente in piata fortei de munca cu privire la ”obligativitatea” studiilor superioare atunci cand iti

doresti un job mai bine platit. Doresc sa continui cu o facultate.Nu m-am gandit inca la o meserie

anume.Vreau sa continui tot in acest domeniu, pentru ca in acest domeniu sunt salarii mari. Elev

Cugir

Implicarea elevilor in cadrul proiectului a fost un lucru benefic recunoscut in mare parte de elevi:

entuziasmul si optimismul specific varstei i-a ajutat pe elevi sa dea un sens pozitiv activitatii

desfasurate in cadrul job cluburilor: am invatat sa facem un plan de afaceri, am invatat cate ceva

despre cum este sa ai o afacere – elev Ocna Mures .Dupa terminarea liceului imi doresc sa urmez

facultatea de stiințe economice de la Cluj si mai apoi imi doresc sa imi deschid o afacere , insa nu m-

am gandit pana acum la obiectul de activitatea ale ei .elev Cugir

Este suprinzator faptul ca in modul cum elevii privesc relatia invatare munca nu sunt utilizate

cunostintele acumulate in orele de curs decat intr-o foarte mica masura. Intr-un test initiat in cadrul

focus-grupului de la Ocna Mures s-a putut face distinctie intre nivelul cunostintelor acumulate prin

activitatea de la jobclub si pregatirea teoretica de la clasa. Diferenta a fost in favoare jobclubului.

„inveti lucruri pe care nu le inveti la orele de curs.” Elev –Cugir.

Tot jobclubul este cel care ar putea sa le ofere mai mult elevilor implicati in activitate: sa se faca niste

vizite la ceilalti colegi sa vedem ei cum au facut, cum aurezolvat probleme.

Elevii intervievati sunt constienti de diferenta dintre nivelul cunostintelor acumlate in scoala si

cerintele de pe piata fortei de munca. „Consider ca programa scolara nu este foarte bine structurata,

si unele lucruri te invata degeaba. Stiti zicala aia: cu teoria stam cum stam,dar practica ne omoara.

Deci degeaba studiem daca nu si practicam. „ Elev –Colegiul Tehnic I.D.Lazarescu,Cugir.

Situarea intr-un oras mic cu un ritm scazut de dezvoltare se regaseste si in intentia elevilor de a lucra

/investi intr-un oras mare sau alta tara. Nu cunosc piata fortei de munca in orasul/judetul meu si nu

doresc sa caut un loc de munca in acest oras deoarece nu doresc sa lucrez in Romania.elev –Cugir.

Lipsa de vizibilitate si slaba prezenta a domeniului privat in viata scolii este principalul factor in

imposibilitatea elevilor de a vedea in piata fortei de munca locala un potential partener in realizarea lor

profesionala.

Responsabilitate starii de fapt in ceea ce priveste legatura intre scoala si privat este atribuita fara

argumente teoretice sau practice unor institutii ca primarie, ministerul educatiei, „alora de la judet”

prin prisma experientei si interactiunii cotidiene pariniti-dezbatere TV, stirii politice, etc.

Ce anume ii ajuta in viata si cariera pe linga ambitie, perseverenta ar fi faptul ca sunt elevi la un liceu

economic ”Fiindcă domeniul economic se cere, iar ”cât există oameni, există bani”. Pregătirea

superioară a dascălilor de specialități ne ancorează pe piața forței de muncă prin ceea ce se cere. „

elev Alba Iulia.

Momentul inceperei carierei profesionale ca potential antreprenor se pozitioneaza pentru marea

majoritate a elevilor intervievati in timpul sau la finalizarea unei facultati si care ar trebui sa se

continue cu deschiderea unei afaceri. Deocamdata, nu intentionez sa merg mai departe, la facultate, pe

aceeasi specializare din liceu. Aceasta cariera pe care o studiez in liceu, consider ca este un avantaj

important in caz ca doresc sa deschid o afacere si in caz ca voi lucra in astfel de domenii sau ca ma

voi intalni cu ele in viata. Elev Alba Iulia; „in ziua de azi avem nevoie de cel putin o facultate si un

27

JUDEŢUL ALBA


minin de experienta pentru a te putea angaja.” Elev Blaj.

Ce ii diferentiaza din punct de vedere al evolutiei carierei profesionale este faptul ca doar un mic

numar dintre elevi si-au ales deja domeniul in care vor sa se instruiasca. „Dupa ce termin liceul vreau

sa merg la facultate.Vreau sa merg la politie.Imi place ceva legat de MAI”. Elev Blaj.

Mentalitatea, reticența sau refuzul din partea unor familii de a colabora cu specialistul in orientare

scolara, neincrederea in instrumentele de masurare si posibil număr redus de personal cu atestat de

liberă practică se transpune in randul elevilor intr-o incredere redusa in potentialul specialistilor de a-I

ajuta 27rofess duce in final la o abordare neadecvata a modului cum va evolua pe mai departe cariera

profesionala; elev din Blaj: Nu as apela la un specialist deoarece nu consider ca as fi la varsta la

care sa imi aleg defintiv un loc de munca as dori sa fac asta 27rofess voi acumula mult mai multa

experienta. Momentan,nu am ales o cariera anume ci doar am ales facultatea pe care vreau sa o

urmez: Studii de securitare la Cluj.Consider ca mai am timp pentru a imi 27rofes o cariera.elev Cugir.

Un lucru care confirma importanta familiei in cee ace priveste reposanbilitatea orientarii educationale

este data de faptul ca in discutia cu elevii nu a fost identificata participarea părinţilor la programele de

27rofessiona educaţională.

In situatia ipotetica a angajarii intr-un viitor apropiat principalele motive care i-ar impiedica in evolutia

carierei profesionale in viitorul apropiat ar fi „bacul” si lipsa de experienta iar motivele care ar putea

sa ii ajute sa se angajeze sunt urmatoarele: faptul ca sunt tineri, sunt creativi pot veni cu idei noi,

optimisti si rezistenti, ar putea sa faca munci diverse care sa ii ajute pe patroni .

Oportunitatea de a mentiona participarea la un proiect in cadrul CV-ului, posibilitatea de a capata

experienta de a invata lucruri noi sunt cateva din motivele pentru care elevii sunt dipusi sa se implice

in cadrul unui proiect. Stagiile de practica sunt vazute ca un substitut al lipsei de experienta: ar fi

interesant deoarece mi-as da seama daca chiar imi place sa lucrez in acel domeniu, elev Blaj, stagile

de practica ar ajuta la partea de experienta a CV-ului elev Alba Iulia.

Realitatea privind stagiile de practica este alta:

- institutia receptoare de elevi este interesata in primul rand de efectul de marketing si mai putin

de eficienta stagiilor de practica

- elevii sunt dati in sarcina unui angajat care nu are competente psihopedagocice,

- lipsa „coltului scolii” din cadrul institutiei determina reactii de bun simt in randul elevilor „cum

sa ma duc sa-l intreb cum se face aia cand sunt clienti?, nu pot sa-l intrerup sa-mi arate pentru

ca nu-si mai face norma”.

Avantajul efectiv al stagiilor de practica pentru elevi este dat de faptul ca au ocazia sa vada si sa pipaie

o mica parte din ceea ce ar putea sa profeseze la un moment dat.

Observatii si recomandari

Valorile vehiculate de elevii intervievati sunt legate cu precadere de modul de viaţă şi bunăstare

cotidiană, de proiectia asupra relaţiilor sociale ale familiei extinse8 la locul de muncă şi de satisfacţia

8 Familia extinsa: pariniti, rude din tara sau strainatate

28

JUDEŢUL ALBA


financiară, cele mai slab reprezentate valori profesionale au fost cele legate de valori estetice şi creatie

la locul de muncă.

Ce ii motiveaza pe elevi in a urma o cariera academica, o perfectionare, este o imagine deformata

asupra potentialului pietei fortei de munca: te poti angaja daca ai studii superioare cu toate ca in

practica exista suficiente exemple in care un absolvenit SAM (scoala de arte si meserii) castiga mult

mai mult decat un absolvent de studii superioare. Prin urmare motivatia elevilor in a-si urmari cariera

profesionala tine mai degraba de factori extrinseci decat de factori intrinseci motivationali.

O parte insemnata dintre elevii intervievati sunt puţin sau deloc informaţi pe filiera oficiala în 28rofess

priveşte oferta educaţională din judetul Alba iar scoala prin intermediul specialistilor si al profesorilor

le ofera un sprijin minimal în 28rofess priveste opţiunea şcolara şi profesionala. In consecinta

recomandăm realizarea unui program de orientare şi 28rofessiona in parteneriat cu parinti si angajatori

in 28rofess priveste filierele, profilele, specializările, atestate şi certificate profesionale, prestigiul şi

alte avantaje oferite de unităţile şcolare post-gimnaziale.

Profilul şcolii nu determină în mod obligatoriu un traseu 28rofessional chiar daca asteptarile elevilor

sunt in acest sens. Avantajul in schimb este dat de studierea aprofundată a acelor discipline studiate de

parcursul şcolar iar apoi de viitoarea meserie.

Profilul şcolii nu nu limitează în nici un fel accesul la formele de învăţământ postliceal sau universitar

Imbunatatirea conditiilor de practica fie prin atragerea angajatorilor in parteneriate cu scoala fie prin

deschiderea „coltului scolii” in cadrul institutiilor care accepta elevi in practica.

Este important ca elevii sa inteleaga faptul ca aspiratia catre continuare studiilor nu este intotdeauna o

conditie de reusita in viata. Continuarea studiilor este contrabalansata de catre nevoia imediata de

realizarea de venituri din varii motive: sa-mi castiga banii mei, sa sustin familia pentru ca parintii sunt

plecati, etc

Experienta pozitiva a implicarii elevilor in activitatile proiectului a indicat o anumita disponibilitate

catre activitati extrascolare, activtati care au avut un impact considerabil mai mare decat predarea

clasica. Exista dispozitie in randul elevilor pentru ca acestia odata ce au finalizat activitatile in care au

fost implicati sa vina la clasa sa predea know how-acumulat la colegii lor mai tineri.

Cu toate ca trăim în perioada unui proces de mobilitate socială sporită nevoia de relationare sociala cu

privire la teme de interes comun ii determina pe elevi sa-si doreasca si chiar sa propuna vizite la

colegii implicati in activitati specifice proiectului fapt care ar trebui sa fie transpus in practica sub

forma unor intalniri comune. Este imbucurator faptul ca generatia facebook are reactii de aparare in

sensul cresterii nevoii de contact real cu alte persoane.

Incorporare de noi tehnologii in cele mai diverse aspecte ale vietei, globalizarea pietei fortei de munca,

migratia investitionala si sociala se adauga provocarilor la care trebuie sa faca fata consilierea şi

orientarea şcolară:

29

JUDEŢUL ALBA


- creşterea surplusului si a mobilitatii forţei de munca şi, mai ales, a celei tinere;

- accelerarea transformari organizationale a locului de muncă;

- creşterea importanţei cunoştintelor, aptitudinilor de lectură, de calcul, comunicare, a alfabetizării

informaţionale şi învăţării continue.

2.4 Angajatori / IOP – judeţul Alba9

În general angajatorii au un grad de de satisfacţie scăzut în legătură calitatea resurselor umane pe care

le oferă şcoala românească (valoarea medie = 5,33 pe o scală de la 1 la 10).

Competenţele de învăţare, sociale şi civice sunt cel mai des menţionate calităţi pe care tinerii ar trebui

să le aibă pentru a reuşi în viaţa profesională. Cu toate acestea, angajatorii au indicat un set mai

restrâns de competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP (vezi Tabelul 15).

Tabel 1

În ceea ce priveşte nivelul educaţional/ tipul de studii solicitate cu precădere pe piaţa muncii locală,

angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care au

bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa muncii.

Tabel 2

Nivel educaţional %

Şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii 36,7

Diplomă de bacalaureat 23,3

Licenţă (Facultate absolvită) 20,0

Cursuri de formare profesională (diplome, atestate, calificări) 10,0

Diplomele, cursurile de formare şi calificările nu au importanţă 6,7

Minim 8-10 clase 3,3

Diplome post universitare (master, doctorat) 0,0

9 Referintele cu privire la opiniile si raspunsurile IOP se gasesc si separate in cadrul Anexa 2.3 altfel opiniile acestora au

fost incluse in punct 2.4 din cadrul raportului.

Competenţe nr. menţiuni

Competenţa de a învăţa 25

Competenţe sociale şi civice 22

Comunicare în limbi străine 21

Comunicare în limba maternă/ oficială 17

Competenţe informatice (PC/ IT) 15

Competenţe de bază în matematică, ştiinţă, tehnologie 14

Competenţe antreprenoriale 10

Competenţe de exprimare culturală 4

30

JUDEŢUL ALBA


Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde în mică măsură cerinţelor societăţii/

firmei pe care o aceştia o reprezintă (valoarea medie = 4,56 pe o scală de la 1 la 10), şansele de

angajare ale unui tânăr absolvent (în firma pe care o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat, fiind

relativ modeste (6,07 pe acelaşi tip de scală cu valori de la 1 la 10).

În fine, măsura importanţei acordate carierei lor profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia

angajatorului ce formeză eşantionul din acest studiu (valoarea medie = 5,8 pe o scală de la 1 la 10).

Lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de planificare

individuală a carierei şi deficitul de specialişti IOP sunt, potrivit angajatorilor, cele mai importante

bariere educaţionale. Pe de altă parte, profilul liceal pare a restrânge destul de mult opţiunile de

dezvoltare a carierei (acest obstacol social şi personal fiind cel mai frecvent menţionat). În fne, cea mai

importantă barieră profesională constă în existenţa unor oferete educaţionale necorelate cu piaţa

muncii (ex., facultăţi. Şcoli postliceale ce pregătesc profesii necerute pe piaţa muncii).

Într-un fel sau altul, şcoala ar trebui să-şi regândească ofertele şi să-şi consolideze resursele atâta

vreme cât angajatorii cred că e nevoie de mai mulţi specialişti în îndrumare şi orientare profesională,

de profile liceala adaptate cerinţelor pieţei dar şi opţiunilor persoanale ale elevilor vizând dezvoltarea

unei carire în acord cu aspiraţiile lor.

Tabel 3

Bariere educaţionale (A) frq_A Bariere personale şi sociale

(B) frq_B Bariere profesionale © frq_C

1. lipsa serviciilor specializate în îndrumare şi

orientare profesională (acces la un cabinet);

6

2 1. lipsa suportului familial;

19

6

1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor

faţă de tineri (descurajează planificarea în carieră);

11

0

2. în liceu nu există surse de informare pe tema

planificării carierei (cărţi, reviste, pliante, acces la pagini web specializate);

3

2

2. lipsa unui cerc de prieteni,

cunoştinţe care să mă ajute în planificarea carierei;

7

2

2. piaţa muncii are oferte inadecvate

pregătirii şi aşteptărilor mele (personale, profesionale, materiale etc.)

9

6

3. activitatea de practică şcolară la angajatori

este inadecvată (ex., perioadă scurtă, nu se

preocupă de practicanţi);

19

6

3. profilul liceului pe care îl

urmez îmi restrânge opţiunile

de dezvoltare a carierei;

0

13

3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor

publice de consiliere/ consultanţă în

planificarea carirei (altele decât şcoala);

6

6

4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de

planificare individuală a carierei;

2

10

4. absenţa resurselor proprii de

informare destinate planificării

carierei (cărţi, reviste, internet, presă);

10

6

4. existenţa unor oferete educaţionale

necorelate cu piaţa muncii (ex., facultăţi.

Şcoli postliceale ce pregătesc profesii necerute pe piaţa muncii)

7

17

5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi orientare profesională;

8

10

5. discriminarea şi inegalitatea

de şanse în urmarea unei cariere (pe criterii de vârstă,

sex, etnie etc.)

3 3

5. slaba calitate a serviciilor private de

recrutare, îndrumare şi consiliere în carieră (costuri mari/ eficienţă scăzută/ informaţii

nerelevante);

6 1

Notă: Pe linia de sus sunt trecute opţiunile specialiştilor IOP, iar pe linia următoare –opţiunile angajatorilor.

Reamintim că în cazul eşantionului format din specialişii IOP, din rândul barierelor educaţionale,

respectiv personale şi sociale, s-a remarcat: activitatea de practică şcolară la angajatori este inadecvată,

lipsa suportului familial (în ambele cazuri, jumătate dintre răspunsurile valide). Interesant este şi faptul

că, în cazul eşantionului anterior menţionat, barierele profesionale sunt asociate incorectitudinii

angajatorilor şi faptului că piaţa muncii are oferte inadecvate pregătirii şi expectanţelor elevilor. În

fine, aşa cum era de aşteptat, dintre cele 3 categorii de bariere analizate, cadrele didactice implicate în

îndrumare şi orientare profesională manifestă cel mai mare grad de optimism în legătură cu

posibilitatea depăşirii obstacolelor de tip educaţional (vezi coloana A, Tabel 3).

Din perspectiva obstacolelor ce pot fi depăşite, aproape jumătate dintre angajatorii chestionaţi (46,6%)

creed că piaţa munci ar putea oferi în viitor oferte care să fie adecvate într-o mai mare măsură

31

JUDEŢUL ALBA


pregătirii şi aspiraţiilor elevilor. Şi lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să creeze elevilor

abilităţi şi competenţe de planificare individuală a carierei ar fi un obstacol abordabil (36,7% dintre

repondenţi cred asta).

Interesant este şi faptul că, deşi discriminarea şi inegalitatea de şanse în urmarea unei cariere a fost

sporadic menţionată, 1 din 6 angajatori chestionaţi cred că acest obstacol poate fi depăşit. Faptul că

sunt mai mulţi cei care cred că o barieră poate fi depăţită deşi nu se recunoaşte în primă instanţă

existenţa ei, denotă un efort de conştientizare şi o recunoaştere implicită (în ultimă instanţă, o asumare

– discriminarea încă există pe piaţa muncii, felurile acesteia şi modul de manifestare putând face

obiectul unor alte studii de profil).

Referinţa la specialiştii IOP versus angajatori s-a realizat cu scopul de a reflecta anumite clivaje (nu

neapărat în sesnsul transferului de vină şi responsabilitate), ceea ce reclamă necesitatea unui dialog

pentru a găsi şi implementa constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi

orientarea profesională.

În opinia angajatorilor, modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă sunt: prin

transiterea de CV-uri şi/ sau Scrisori de intenţie şi prin accesarea relaţiilor personale.

Tabel 4

Modalităţi de accesare a unui loc de muncă %

Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 32,9

Prin intermediul relaţiilor personale; 24,7

Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 16,4

Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 13,7

Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 12,3

Pe de altă parte, observăm că în cazul specialiştilor în educaţe, dintre modalităţile de obţinere a unui

loc de muncă cele mai frecvent accesate sunt: (1) Studierea ofertelor; (2) Apelarea la relaţii personale;

Tabel nr. 5

Modalitati de gasire a unui loc de muncă

(Angajatori versus specialişti IOP)

Specialişti

IOP Angajatori

% %

Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 22,9 12,3

Prin intermediul relaţiilor personale; 22,9 24,7

Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 20,6 32,9

Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 18,3 16,4

Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 15,3 13,7

În medie au fost menţionate 2,4 modalităţi de accesare a unui loc de muncă (faţă de specialiştii IOP

care au menţionat în medie 4,2 modalităţi).

Motivul principal care i-ar putea determina pe elevi să iniţieze sau dezvolte o afacere este reprezentat

de dorinţa de a fi independent (propriul şef). Interesant că acelaşi motiv este invocat de către

specialiştii IOP dar si de elevi care mai adauga un factor cel a responsabilitatii (intretinerea familiei ca

urmare a unui membru plecat in strainatate).

32

JUDEŢUL ALBA


Tabel 6

Motivul principal care I-ar putea determina pe elevi să iniţieze/ dezvolte o afacere %

Dorinţa de a fi independent (propriul şef); 41,2

Dorinţa de a oferi un viitor familiei / copiilor; 17,6

Siguranţa familiei, eliminarea grijilor zilnice; 17,6

Dorinţa şi profesională; 8,8

Dorinţa de a avea avere; 5,9

Timp liber/ lipsa unei ocupaţii sau loc de muncă; 2,9

Insatisfacţia pentru munca pe care o fac acum; 2,9

Alt motiv (ex., dezvoltare personală) 2,9

Insatisfacţia rezultatelor anterioare (a realizărilor personale); 0,0

Lipsa monotoniei/ alungarea plictiselii; 0,0

Comerţul, turismul, industria prelucrătoare şi prestările de servicii sunt domeniile cele mai adecvate

pentru derularea stagiilor de practică. Cu toate acestea pot fi observate difereinţieri între opiniile

specialiştilor IOP şi cele ale reprezentanţilor angajatorilor (vezi construcţii, turism, hoteluri şi

restaurante, industria alimentară – producţie). Mai trebuie adăugat faptul că la “Alt domeniu”,

angajatorii au menţionat: exploatări forestire, industrie mobilă tapiţată, servicii, economic, resurse

umane, producţie porţelan, mass media, reparaţii motoutilaje şi consultanţă în afaceri.

Tabel 7

Domeniile de activitate economică ar fi adecvate derulării

stagiilor de practică a elevilor

Angajatori

(%)

Specialişti

IOP (%)

a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 16,6 20,5

b. construcţii; 10,2 17,9

c. turism, hoteluri şi restaurante; 16,6 7,7

d. industrua alimentară (producţie); 12,7 5,1

e. industria extractivă; 0,6 0,0

f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.); 16,6 15,4

g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie); 8,9 0,0

h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc); 14,6 12,8

i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,

apă caldă; 1,9 0,0

j. alt domeniu 1,3 20,5

Potrivit angajatorilor, departamentele de producţie/ asamblare şi cele de marketing/ vânzări/ clienţi sunt

cele mai potrivite (ca nevoi şi profil) de a primi elevi în stagii de practică. Dealtfel, la producţie/ asamblare şi,

respectiv, prelucrare şi finisare sunt şi cele mai multe locuri disponibile.

33

JUDEŢUL ALBA


Tabel 8 Unde s-ar putea derula stagiul de practică? % nr. locuri (medie)

Producţie/ asamblare; 15,9 9,6

Marketing/ vânzări/ clienţi 15,9 1,6

Prelucrare şi finisare; 9,5 9,0

Depozitare/ logistic/ tehnic 9,5 2,8

Management/ secretariat; 9,5 1,4

Contabilitate; 7,9 1,5

Proiectare şi testarea produselor; 6,3 1,8

Controlul calităţii; 6,3 3,4

Juridic/ contracte; 6,3 2,0

Transport şi aprovizionare materiale 4,8 1,8

Alta (preponderent expoatări forestiere) 4,8 3,0

Resurse umane; 3,2 2,0

În cazul specialiştilor IOP, departamente pretabile derularii stagiilor de practica sunt: cel de prelucrare

şi finisare, cele de producţie şi asamblare, respectiv marketing vânzări clienţi.

În ceea ce priveşte calităţile morale, respectiv abilităţile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr

absolvent pentru a avea şanse de angajare, remarcăm faptul că corectitudine, integritate, seriozitate şi

responsabilitate.

Abilităţile cele mai solicitate sunt cele tehnice (inclusiv IT), de comunicare şi de lucru în echipă.

Tabel 9

Calităţi morale (listare selectivă) Abilităţi (listare selectivă)

ascultare şi atenţie, conştinciozitate;

disciplină, disponibilitate;

caracter (integru)/ cinste, corectitudine, decenţă;

altruism, devotament, fidelitate, loialitate;

modestie, respect, seriozitate;

capacitate de muncă (disponibilitate);

comunicativ;

creativitate;

voinţă, curaj, dezinvoltură

deschidere (spre lucruri noi), dorinţă de

dezvoltare;

integritate, loialitate;

seriozitate, respect,

responsabilitate;

sinceritate;

umilinţă (docilitate în a învăţa).

Tehnice;

de comunicare;

abilităţi de lucru în echipă;

de observare critică, constructivă;

gândire logică şi/ sau strategică;

abilităţi organizaţionale (bun organizator);

sociabilitate (abilităţi sociale şi de integrare);

abilităţi de utilizare PC;

rezistenţă la stres, capacitate de a intervenii în

situaţii critice;

îndemânare (abilităţi şi deprinderi practice);

abilităţi şi competenţe lingvistice;

adaptabilitate, dorinţă şi capacitate de a învăţa

lucruri noi;

34

JUDEŢUL ALBA


Din baza de date s-a identificat o listă eterogenă de abilităţi şi competenţe, dar şi desemnarea unor

calităţi morale (interpresonale) care se regăsesc şi în lista de abilităţi. În tabelul de mai sus am încercat

o diferenţiere, dar este clar nevoie de o aprofundare a conceptelor şi noţiunilor cu care se operează:

calităţi, deprinderi, abilităţi, competenţe (cheie, longitudinale sau transversale).

Din punct de vedere profesional, un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere ar trebuie să deţină/

ştie10

:

să fie serios si perseverent, si sa aiba capacitatea de a intelege piata;

să stie sa ia decizii rapid si eficient (decision maker), sa stie sa identifice oportunitati

(problem-solver);

sa isi poata intocmi singur un plan de afaceri cu previziuni castiguri vs. Cheltuieli, sa

poata coordona o echipa de oameni aflati in subordinea lui;

să cunoasca foarte bine meseria pe care o vor practica, sa aiba cunostinte de baza de

contabilitate, juridice si de management al afacerii, dar şi de marketing al afacerii;

să benefcieze de sfaturile unui antreprenor;

să aibă experienţă într-o firmă (daca se poate in domeniu asemanator). Este recomandabil

ca pentru început să aibă pozitia de angajat si abia apoi pe cea de antreprenor;

are nevoie de foarte multe cunostinte in diverse domenii. E nevoie de viziune! Trebuie sa fie

dispus sa treaca prin toate etapele si muncile pentru a intelege foarte bine bunul mers al

lucrurilor. De exemplu: degeaba este un bun economist daca nu este si harnic , deschis

pentru nou, comunicativ, flexibil, creativ, modest.

să aibă cunostinte tehnice, comerciale, legislative;

să ştir/ cunoască domeniul de activitate in care isi va deschide afacerea (industria),

cunostinte despre administrarea unor afaceri;

Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea), cunoştinţele practice acumulate şi experienţa

individuală sunt cei mai importanţi factori pentru a reuşi în viaţă.

Tabel 10

Factori de reuşită în viaţă %

Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea); 26,6

Cunoştinţele practice acumulate; 23,3

Experienţa individuală de viaţă (să ştii cum să te descurci); 20,0

Educaţia (superioară); 16,6

Profesia (cariera); 13,3

Rolul/ suportul familiei; 6,6

Norocul; 3,3

Banii; 0

Aspectul fizic plăcut; 0

Relaţiile/ „pilele”; 0

10

Recomandările angajatorilor au fost grupate în funcţie de semnificaţia cerinţelor vizate.

35

JUDEŢUL ALBA


Prestările de servicii, activităţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea unor materii prime sunt, în

opinia angajatorilor chestionaţi, principalele activităţi eneratoare de venituri care se practică în zonă.

Tabel 11

Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? %

prestări de servicii; 23,2

activităţi comerciale; 21,7

exploatarea şi prelucrarea unor materii prime; 17,4

transport de mărfuri/ persoane; 7,2

activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit); 5,8

producţia de materiale de construcţii, unelte, feronerie, articole de uz gospodăresc; 5,8

turism/ agroturism; 5,8

alte tipuri de activităţi – ex., constructii, industrie, productie zootehnica (lactate, crescatori de

animale) 5,8

servicii sociale sau de utilitate publică ; 4,3

activităţi vizând valorificarea patrimoniului cultural local 2,9

La întrebarea “Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător”,

distribuţia răspunsurlor a fost următoarea:

Tabel 12

Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un

tânăr întreprinzător % Nr. menţiuni

exploatarea şi prelucrarea unor materii prime; 25,0 7

prestări de servicii; 21,4 6

turism/ agroturism; 17,9 5

activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit); 14,3 4

activităţi comerciale; 10,7 3

producţia de materiale de construcţii, unelte, feronerie, articole de

uz gospodăresc; 3,6 1

servicii sociale sau de utilitate publică ; 3,6 1

activităţi vizând valorificarea patrimoniului cultural local 3,6 1

transport de mărfuri/ persoane; 0,0 0

alte tipuri de activităţi – ex., constructii, industrie, productie

zootehnica (lactate, crescatori de animale) 0,0 0

36

JUDEŢUL ALBA


Tabel 13

Context general (A) %_A

Competenţe şi resurse

personale (B) %_B

Mediul economic şi instituţional

local © %_C

1. Birocraţia; 28,1

1. Lipsa de cursuri,

competenţe, şi calificări

necesare în afaceri;

0,0 1. Lipsa de informaţie despre

oportunităţile de afaceri; 30,0

2. Corupţia; 9,4

2. Necunoaşterea surselor de

finanţare a afacerii

(rambursabile/

nerambursabile);

21,9 2. Slabă reprezentare a agenţilor

economici la nivel local; 3,3

3. Criza economică; 0,0

3. Dificultate în identificarea

unei idei de afaceri

realizabile(fezabile);

25,0

3. Neîncrederea în ofertele

investiţionale ale mediului de

afaceri existent;

6,7

4. Legislaţia economică

nefavorabilă; 18,8

4. Lipsa de experienţă (riscuri,

temere); 28,1

4. Lipsa unor oferte de afaceri în

asociere; 10,0

5. Discriminarea şi

inegalitatea de şanse şi

tratament;

3,1 5. Lipsa banilor/ capitalului; 18,8

5. Ineficienţa serviciilor publice

judeţene de susţinere a

afacerilor;

6,7

6. Lipsa de atractivitate a

localităţii (slab dezvoltată,

poziţionată inadecvat);

0,0

6. Lipsa altor resurselor

necesare pentru a demara o

afacere (materiale, logistice,

echipamente, spaţii, teren);

6,3

6. Lipsa de sprijin a instituţiilor /

organizaţiilor locale (ex.,

Primărie, Consiliul local,

asociaţii agricole/ ale agenţilor

economici;

6,7

7. Lipsa unui sprijin din

partea statului (consultanţă,

facilităţi oferite);

37,5 7. Lipsa relaţiilor „sus-puse”

(„pilelor”); 0,0

7. Inexistenţa serviciilor locale

de consultanţă şi consiliere în

afaceri;

16,7

8. Condiţii sociale

nefavorabile (sărăcirea

populaţiei);

3,1 8. Întâmpinarea unor obstacole

din partea familiei; 0,0

8. Necunoaşterea instituţiilor

locale responsabile în susţinerea

iniţiativelor private;

20,0

În context general, lipsa unui sprijin din partea statului (consultanţă, facilităţi oferite) şi birocraţia

reprezintă în opinia angajatorilor cele mai importante bariere în deschiderea/ dezvoltarea unor afaceri.

Lipsa de experienţă (riscuri, temere) şi dificultăţile în identificarea unei idei de afaceri

realizabile(fezabile) ar putea reprezenta, pentru un tânăr antreprenor, cele mai dificile obstacole.

În fine, necunoaşterea instituţiilor locale responsabile în susţinerea iniţiativelor private este o barieră

semnificativă pentru cei care au nevoie de suport instituţional în derualrae/ demararea unor iniţiative

private,

37

JUDEŢUL ALBA


Tabel 14 Context general (A) mas 1 Competenţe şi resurse personale (B) mas 2 Mediul economic şi instituţional local © mas 3

1. Reducerea birocraţiei; 18 1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea

de competenţe şi calificări necesare în

afaceri;

9 1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri

din zonă; 17

2. Diminuarea corupţiei; 11 2. Cunoaşterea surselor de finanţare a

afacerii (rambursabile/ nerambursabile); 10 2. Dezvoltarea mediului de afaceri local; 9

3. Depăşirea crizei

economice; 2

3. Identificarea unei idei de afaceri

realizabile; 11

3. Existenţa unor oferte investiţionale

credibile; 2

4. Îmbunătăţirea legislaţiei

economice; 9 4. Acumularea de experienţă în afaceri; 5 4. Creşterea posibilităţilor de asociere; 5

5. Eliminarea discriminării

şi a inegalităţii; 2 5. Disponibilitatea financiară (bani, capital) 6

5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de

susţinere a afacerilor; 6

6. Dezvoltarea generală

localităţii (sporirea

atractivităţii pentru investitori);

6 6. Disponibilitatea unor resurse necesare pentru a demara o afacere (materiale,

logistice, echipamente, spaţii, teren);

3

6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor

comunale (Primărie, Consiliul local,

asociaţii agricole/ ale agenţilor economici

etc.);

10

7. Susţinerea statului

(consultanţă, facilităţi

oferite pentru afaceri);

13 7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii „sus-puse” („pilelor”);

0 7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă şi consiliere în afaceri;

7

8. Creşterea nivelului de

trai; 1 8. Susţinerea din partea familiei; 0

8. Cunoaşterea instituţiilor locale responsabile

în susţinerea iniţiativelor private; 6

Reducerea birocraţiei şi dimininiuarea corupţiei, alături de susţinerea statului (consultanţă, facilităţi

oferite pentru afaceri) sunt principalele măsuri ce ar trebui adoptate pentru stimularea iniţiativelor

private.

Şansele de reuşită antreprenorială depind de absolvirea unor cursuri/ dobândirea de competenţe şi

calificări necesare în afaceri, dar mai ales de identificarea unei idei de afaceri realizabile şi de

cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii (rambursabile/ nerambursabile);

În contextul mediului de afaceri şi instituţional local, ar trebui adoptate măsuri care să permită:

Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din zonă;

Obţinerea sprijinului din partea instituţiilor / organizaţiilor comunale (Primărie, Consiliul local,

asociaţii agricole/ ale agenţilor economici etc.);

Încurajarea dezvoltării mediului de afaceri local (această ultimă măsură putând fi considerată şi o

rezultantă a celorlalte măsuri analizate în tabelul de mai sus).

Angajatorii au păreri uneori similare, alteori diferite faţă de specialiştii în educaţie în legătură cu:

38

JUDEŢUL ALBA


Tabel 15

Aspecte comparative: Specialişti în

educaţie Angajatori

Gradul de satisfacţie în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe

care le oferă şcoala românească

7,60 5,33

Măsura în care se corelează educaţia elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba 7,77 4,56

Aproximarear numărului de competenţe-cheie care trebuie să le aibă un tânăr

absolvent în ziua de azi

5-6 4-5

Studii preponderent solicitate pe piaţa muncii (Şcoală profesională / tehnică / arte

şi meserii)

47,5% 36,6

Gradul în care elevii acordă o importanţă carierei lor profesionale 6,6 5,8

Motivaţie antreprenorială – Dorinţa de a fi independent (propriul şef) 67,5% 46,6%

Încredere mare în utilitatea unui Plan Centralizat de Acţiune Comună 47,5% 30,0%

Disponibilitate de a participa la alte activităţi ale proiectului (mare şi foarte mare) 72,5% 43,3%

Încredere în rezultatele proiectului 7,98 6,07

Structură eşantion

sex: 60% bărbaţi, 40% femei;

Vârsta medie: 47 ani (dar 23,3% au maxim 35 ani inclusiv);

Doar 6,7 % nu au studii superioare;

Cvasitotalitatea respondenţilor angajatori sunt din mediul urban (doar 3,3% - rural) şi sunt

români (un singur respondent este italian);

Ca angajatori sau reprezentanţi ai acestora, respondenţii ocupă poziţii decizionale şi, respectiv,

de management (top sau executive management);

39

JUDEŢUL ALBA


Cap. 3. Concluzii şi recomandări:

Principala concluzie a studiului constă în necesitatea unui dialog pentru a găsi şi implementa

constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi orientarea profesională.

În continuare redăm punctual un set de concluzii şi recomandări, după cum urmează:

Concluzie: Recomandare

În general angajatorii au un grad de de satisfacţie

scăzut în legătură calitatea resurselor umane pe

care le oferă şcoala românească;

Este necesară o mai bună colaborare între

factorii educaţionali responsabili şi mediul de

afaceri, dezvoltarea unor reţele şi parteneriate

fiind benefică atât pentru eliminarea unor

clivaje, identificarea unor soluţii şi bune practici

transferabile (piaţa muncii – sistem educaţional)

şi îmbunătăţirea imaginii învăţământului

românesc;

Angajatorii au indicat un set mai restrâns de

competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP;

Prin intermediul unor forme de colaborare

extinsă (proiecte, întâlniri, mese rotunde etc.) s-

ar putea răspunde la întrebarea: numărul de

competenţe sau selectarea corectă a acestora

reprezintă un factor de succes pe piaţa muncii?

Angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli

profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care au

bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa

muncii

Studiile şi analizele aprofundate (inclusiv prin

consultarea extinsă a mediului de afaceri) ar

putea stabili o mai bună adecvare între oferta

educaţională, aria curiculară şi cerinţele pieţei

muncii;

Chiar daca este o informatie strategica

consideram ca ar fi interesant de aflat distributia

statistica la nivel de judet sau regiune a

meseriilor si evolutia acestora pe un interval

stabilit de timp. Evident ca cererea pentru o

meserie sau alta se schimba ca urmare a vitezei

de dezvoltare si a investitiilor dar in acest fel s-

ar putea redefini pozitia meseriilor in piata si

potential in curicula liceelor.

Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală

corespunde în mică măsură cerinţelor societăţii/

firmei pe care o aceştia o reprezintă, şansele de

angajare ale unui tânăr absolvent (în firma pe care

o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat,

fiind relativ modeste;

Angajatorii cred că profilul liceal pare a restrânge

destul de mult opţiunile de dezvoltare a carierei

(în condiţiile în care majoritatea angajatorilor

chestionaţi cred că oferete educaţionale sunt

necorelate cu piaţa muncii - ex., facultăţi şcoli

postliceale ce pregătesc profesii necerute pe piaţa

muncii).

Măsura importanţei acordate carierei lor

profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia

angajatorului;

Facilitarea relaţiei angajatori – tineri (viitori)

absolvenţi este utilă pentru îmbunătăţirea acestei

percepţii;

40

JUDEŢUL ALBA


Lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi

creeze abilităţi şi competenţe de planificare

individuală a carierei şi deficitul de specialişti

IOP sunt, potrivit angajatorilor, cele mai

importante bariere educaţionale;

Este imperios necesară o mai bună colaborare

între angajatori şi specialiştii IOP, setul de

activităţi ale cabinetelor de îndrumare şi

orientare ar trebui să prevadă şi întâlniri cu

angajatorii locali;

Specialiştii IOP cred că activitatea de practică

şcolară la angajatori este inadecvată, barierele

profesionale sunt asociate incorectitudinii

angajatorilor şi faptului că piaţa muncii are oferte

inadecvate pregătirii şi expectanţelor elevilor;

Este nevoie şi din partea angajatorilor de o mai

bună înţelegere şi implicare în asigurarea unor

stagii de practică adecvate aspiraţiilor

profesionale ale elevilor şi, poate,o adecvare a

ofertelor de angajare care să ofere accesul

absolvenţilor pe piaţa muncii în condiţii de

egalitate de şanse şi lansarea unor cerinţe socio-

profesionale obiective;

Analiza datelor arată că la nivel perceptiv

discriminarea încă există pe piaţa muncii,

felurile acesteia şi modul de manifestare putând

face obiectul unor alte studii de profil).

Încurajator este că angajatorii cred că piaţa munci

ar putea oferi în viitor oferte care să fie adecvate

într-o mai mare măsură pregătirii şi aspiraţiilor

elevilor. Şi lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare

care să creeze elevilor abilităţi şi competenţe de

planificare individuală a carierei ar fi un obstacol

abordabil;

În sens generic, rezultă necesitatea unei mai

bune colabărări între şocală şi piaţa muncii;

Interesant ar putea fi o noua abordare strategica

de dezvoltare din partea angajatorilor care ar

putea sa investeasca printr-un proiect de

colaborare scoala angajator intr-un colt al scolii

in cadrul companiei.

În opinia angajatorilor, modalităţile prin care

tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă

sunt: prin transiterea de CV-uri şi/ sau Scrisori de

intenţie şi prin accesarea relaţiilor personale. Pe

de altă parte, observăm că în cazul specialiştilor în

educaţe, dintre modalităţile de obţinere a unui loc

de muncă cele mai frecvent accesate sunt: (1)

Studierea ofertelor; (2) Apelarea la relaţii

personale;

Este relevant aici faptul că angajatorii au

menţionat, în medie, 2,4 modalităţi de accesare a

unui loc de muncă (faţă de specialiştii IOP care au

menţionat în medie 4,2 modalităţi).

Poate derularea unor sesiuni tip „JobClub”,

extinderea unor practici similare ar contribui la

o corectă accesare a locurilor de muncă

disponibile, adecvată expectanţelor

angajatorilor;

41

JUDEŢUL ALBA


Motivul principal care i-ar putea determina pe

elevi să iniţieze sau dezvolte o afacere este

reprezentat de dorinţa de a fi independent

(propriul şef). Interesant că acelaşi motiv este

invocat şi de către specialiştii IOP si elevi.

Cultivarea spiritului antreprenorial ar trebui să

vizeze inclusiv conştientizarea de către elevi a

beneficiilor şi responsabilităţilor pe care le

presupune statutul de întreprinzător;

Deasemenea elevii ar trebui implicati in actiuni

de diseminare de informatii cu privire la

oportunitatile de a se instrui sau de a fi implicati

in proiecte cu componente de formare a

spiritului antreprenorial.

În privinţa domeniilor în care s-ar putea derula

viitoarele stagii de practică pot fi observate

difereinţieri între opiniile specialiştilor IOP şi cele

ale reprezentanţilor angajatorilor;

Adecvarea ofertei angajatorilor cu proiectele

şcolare referitoare la stagiile de practică;

Încredere mare în utilitatea unui Plan Centralizat

de Acţiune Comună;

Mai reduse în cazul angajatorilor (vezi Tabel

15), comparativ cu „măsurătorile” realizate în

cazul specialiştilor IOP chestionaţi.

Această constatare reprezintă o provocare

pentru echipa proiectului, pentru ceilalţi factori

interesaţi de implementarea şi asigurarea

sustenavilităţii acestuia.

Se recomandă o colaborare mai strânsă cu

angajatorii, o promovare eficientă a rezultatelor

proiectului şi, mai ales identificarea unor intenţii

strategice viitoare, prin intermediul unei reţele

de parteneriat, pentru identificarea şi

implementarea unor soluţii viabile pe termen

scurt şi mediu în domeniul de referinţă

Disponibilitate de a participa la alte activităţi ale

proiectului (mare şi foarte mare);

Încredere în rezultatele proiectului;

42

JUDEŢUL ALBA


Anexa 1 – Chestionar- angajatori

Nr. |__||__| Cod_Ang. |__||__|

În această perioadă, echipa de implementare a proiectului “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de

Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România” derulează studiul de cercetare pe tema Metodelor şi instrumentelor de

activare a tinerilor pentru Autocunoaştere şi planificarea carierei. Proiectul menţionat este finanţat printr-un grant acordat

de Comisia Europeană şi este implementat de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al judeţului

Alba, Asociaţia Atitudini şi Alternative, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba, Patronatul Român şi

Asociaţia A.S.M.E.A.

În acest context, vă rugăm să sprijiniţi realizarea studiului prin completarea chestionarului de mai jos. Precizăm că datele

furnizate sunt anonime şi confidenţiale şi că acestea vor fi utilizate doar pentru prelucrare statistică. Chestionarul va dura

aproximativ 30 de minute. Vă mulţumim!

1. Cât de muţumit sunteţi de calitatea resurselor umane pe care le oferă şcoala românească? Notă între 1-10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Foarte nemulţumit Foarte mulţumit

2. Care credeţi că sunt cerinţele/ competenţele11 pe care trebuie să le aibă un tânăr absolvent în ziua de azi? (posibilităţi de răspuns multiplu)

1. Comunicare în limba maternă/

oficială

3. Competenţe de bază în

matematică, ştiinţă, tehnologie 5. Competenţa de a învăţa 7. Competenţe antreprenoriale

2.Comunicare în limbi străine 4. Competenţe informatice (PC/ IT) 6. Competenţe sociale şi civice 8. Competenţe de exprimare culturală

3. Ce tip de studii sunt solicitate mai mult pe piaţa muncii locale? Indicaţi un singur răspuns corespunzător – cele mai freccente studii solocitate

a. minim 8-10 clase

b. Şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii

c. Diplomă de bacalaureat

d. Licenţă

(Facultate

absolvită)

e. Diplome post

universitare

(master, doctorat)

f. Cursuri de formare

profesională (diplome,

atestate, calificări)

g. Diplomele, cursurile de

formare şi calificările nu

au importanţă

4. În ce măsură ceea ce ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde cerinţelor societăţii/ firmei pe care o reprezentaţi? (note de la 0 la 10: 0 – deloc; 1-4 –

puţin; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – mult/ foarte mult)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

deloc foarte puţin/ puţin Nehotărât/ nu ştiu mult/ foarte mult

5. Care sunt şansele de angajare ale unui tânăr absolvent, în firma dvs., în viitorul apropiat (2014-2015) ?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

deloc foarte puţin/ puţin Nehotărât/ nu ştiu mult/ foarte mult

6. Ce importanţă credeţi că acordă tinerii elevi azi carierei profesionale Daţi câte o notă, de la 1 la 10,: ____ ←← (notă în spaţiul din stânga).

7. Pentru fiecare din coloanele A,B şi C, indicaţi principala barieră în planificarea carierei tinerilor (1 singur răspuns din 5 pentru fiecare coloană).

Bariere educaţionale (A) Bariere personale şi sociale (B) Bariere profesionale (C)

1. lipsa serviciilor specializate în îndrumare şi orientare profesională (acces la un cabinet);

1. lipsa suportului familial; 1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor faţă de tineri (descurajează planificarea în carieră);

2. în liceu nu există surse de informare pe tema

planificării carierei (cărţi, reviste, pliante, acces

la pagini web specializate);

2. lipsa unui cerc de prieteni, cunoştinţe care să mă ajute în planificarea carierei;

2. piaţa muncii are oferte inadecvate pregătirii şi

aşteptărilor mele (personale, profesionale, materiale

etc.)

3. activitatea de practică şcolară la angajatori

este inadecvată (ex., perioadă scurtă, nu se

preocupă de practicanţi);

3. profilul liceului pe care îl urmez îmi restrânge opţiunile de dezvoltare a carierei;

3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor publice de

consiliere/ consultanţă în planificarea carirei (altele

decât şcoala);

4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de


4. absenţa resurselor proprii de informare destinate planificării carierei (cărţi, reviste,

internet, presă);

4. existenţa unor oferete educaţionale necorelate cu piaţa muncii (ex., facultăţi. şcoli postliceale ce

pregătesc profesii necerute pe piaţa muncii)

5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi orientare profesională;

5. discriminarea şi inegalitatea de şanse în urmarea unei cariere (pe criterii de vârstă, sex,

5. slaba calitate a serviciilor private de recrutare, îndrumare şi consiliere în carieră (costuri mari/

11

Competentele cheie pentru educatie si instruire de-a lungul intregii vieti. Competentele sunt definite ca un ansamblu de cunostinte, aptitudini si atitudini corespunzatoare contextului. Competentele cheie sunt cele necesare oricarui individ pentru formare si dezvoltare personale, cetatenie activa, munca si incluziune sociala. Cadrul de referinta (vezi Recomandarea cu privire la competentele cheie, adoptată de Parlamentul european şi Consilul la 18.12.2008) descrie cele 8 competente cheie.

43

JUDEŢUL ALBA


etnie etc.) eficienţă scăzută/ informaţii nerelevante);

8. Care dintre barierele de mai sus pot fi depăşite? Exemplu: încercuirea cifrei 1 la Bariere profesionale (rând 2) înseamnă că obstacolul „lipsa suportului

familial;” poate fi depăşit (vezi tabelul de mai sus, coloana din mjloc, cifra 1). Puteţi încercui una sau mai multe cifre.

1. Bariere educaţionale (A) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

2. Bariere personale şi sociale (B) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

3. . Bariere profesionale (C) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

9. Care sunt modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă? (posibilitate de răspuns multiplu)

1. Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private;

3. Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.);

5. Prin intermediul relaţiilor personale;

2. Prin intermediul agenţiilor judeţene de

ocupare a forţei de muncă;

4. Prin studierea ofertelor de pe piaţa

muncii (ziare, site-uri specializate etc.);

6. Alte modalităţi:_____________________________

____________________________________________

10. Care credeţi că ar putea fi motivul principal care v-ar putea determina să iniţiaţi/ dezvoltaţi o afacere? (o singură alegere):

A. Dorinţa de a avea avere; C. Dorinţa şi profesională; E. Dorinţa de a oferi un

viitor familiei / copiilor;

G. Siguranţa familiei,

eliminarea grijilor zilnice;

I. Lipsa monotoniei/

alungarea plictiselii;

B. Dorinţa de a fi

independent (propriul şef);

D. Insatisfacţia rezultatelor

anterioare (a realizărilor personale);

F. Timp liber/ lipsa unei

ocupaţii sau loc de muncă;

H. Insatisfacţia pentru

munca pe care o fac acum;

J. Alt motiv: ________________

____

11. În ce măsură credeţi în utilitatea unui plan destinat reducerii riscului de abandon şcolar timpuriu şi diminuării şomajului în rândul tinerilor absolvenţi (Plan Centralizat de Acţiune Comună?) 1. mică măsură 2. orarecare măsură (nici mică, nici mare) 3. mare măsură

12. În care din următoarele domeniile de activitate economică firma dvs. ar putea oferi stagii de practică elevilor? (posibilitate de răspuns multiplu)

a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.);

b. construcţii; g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie);

c. turism, hoteluri şi restaurante; h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc);

d. industrua alimentară (producţie); i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă;

e. industria extractivă; j. alt domeniu şi anume_______________________________________

13. În care din secţiile/ departamentele firmei s-ar putea derula stagiul de practică (posibilitate de răspuns multiplu, se încercuieşte una din literele a-l. Pentru secţiile/departamentele selectate, se precizează, estimativ, şi numărul de locuri disponibile. Fiind un sondaj de opinie, precizarea numărului de

locuri nu reprezintă o asumare din partea dvs., sau a firmei, în ceea ce priveşte disponibilitatea derulării stagiilor de practică în viitor.

a. Proiectare şi testarea produselor; nr. locuri......... g. Resurse umane; nr. locuri.............

b. Producţie/ asamblare; nr. locuri......... h. Depozitare/ logistic/ tehnic nr. locuri.............

c. Prelucrare şi finisare; nr. locuri......... i. Marketing/ vânzări/ clienţi nr. locuri.............

d. Controlul calităţii; nr. locuri......... j. Management/ secretariat; nr. locuri.............

e. Transport şi aprovizionare materiale nr. locuri......... k. Juridic/ contracte; nr. locuri.............

f. Contabilitate; nr. locuri......... l. Alta, şi anume_________________________ nr. locuri.............

14. Precizaţi 3 calităţile morale, respectiv 3 abilităţi pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent pentru a avea şanse de angajare la societatea dvs:

Calităţi morale (tineri angajaţi) Abilităţi (tineri angajaţi)

1................................................................................................................... 1...........................................................................................................

2................................................................................................................... 2..........................................................................................................

3................................................................................................................... 3.........................................................................................................

15. Din punct de vedere profesional, ce ar trebui să ştie un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere?

...........................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

16. În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? 1. foarte mică 2. mică 3. mare 4. foarte mare

17. Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui proiect (0 – nule; 1-4 – foarte slabe/ slabe; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – bune/ foarte bune)

44

JUDEŢUL ALBA


0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nule foarte slabe/ slabe Nehotărât/ nu ştiu bune/ foarte bune

18. Care credeţi că sunt cele mai importante aspecte pentru a reuşi în viaţă? (bifaţi una din literele a –j, o singură variantă de răspuns).

a. Banii; c. Educaţia (superioară); e. Aspectul fizic plăcut; g. Profesia (cariera); i. Rolul/ suportul familiei;

b. Cunoştinţele practice acumulate;

d. Experienţa individuală de viaţă (să ştii cum să te descurci);

f. Norocul; h. Relaţiile/ „pilele”; j. Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea);

19. Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? (încercuiţi 1 sau mai multe litere a-j):

a. Exploatarea şi prelucrarea

unor materii prime;

b. activităţi sezoniere (agricultură, apicultură,

grădinărit);

c. activităţi comerciale; d. prestări de servicii; e. transport de mărfuri/ persoane;

f. servicii sociale sau de

utilitate publică;

g. producţia de materiale de construcţii, unelte, feronerie,

articole de uz gospodăresc;

h. activităţi vizând valorificarea patrimoniului

cultural local;

i. turism/ agroturism; j. alte tipuri de activităţi şi anume:

___________________________

20. Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.? (notaţi un singur cod de la Q19). Cod____

21. Ce dificultăţi întâmpină tinerii în deschiderea / preluarea unei afaceri/ iniţierea unor activităţi generatoare de venituri (1 singur răspuns pe fiecare coloană):

Context general (A) Competenţe şi resurse personale (B) Mediul economic şi instituţional local (C)

1. Birocraţia; 1. Lipsa de cursuri, competenţe, şi calificări necesare în afaceri;

1. Lipsa de informaţie despre oportunităţile de afaceri;

2. Corupţia; 2. Necunoaşterea surselor de finanţare a afacerii

(rambursabile/ nerambursabile);

2. Slabă reprezentare a agenţilor economici la nivel

local;

3. Criza economică; 3. Dificultate în identificarea unei idei de afaceri realizabile(fezabile);

3. Neîncrederea în ofertele investiţionale ale mediului de afaceri existent;

4. Legislaţia economică nefavorabilă; 4. Lipsa de experienţă (riscuri, temere); 4. Lipsa unor oferte de afaceri în asociere;

5. Discriminarea şi inegalitatea de şanse şi

tratament; 5. Lipsa banilor/ capitalului;

5. Ineficienţa serviciilor publice judeţene de

susţinere a afacerilor;

6. Lipsa de atractivitate a localităţii (slab dezvoltată, poziţionată inadecvat);

6. Lipsa altor resurselor necesare pentru a demara o

afacere (materiale, logistice, echipamente, spaţii,

teren);

6. Lipsa de sprijin a instituţiilor / organizaţiilor

locale (ex., Primărie, Consiliul local, asociaţii

agricole/ ale agenţilor economici etc.);

7. Lipsa unui sprijin din partea statului

(consultanţă, facilităţi oferite); 7. Lipsa relaţiilor „sus-puse” („pilelor”);

7. Inexistenţa serviciilor locale de consultanţă şi

consiliere în afaceri;

8. Condiţii sociale nefavorabile (sărăcirea

populaţiei); 8. Întâmpinarea unor obstacole din partea familiei;

8. Necunoaşterea instituţiilor locale responsabile în

susţinerea iniţiativelor private;

22. Care ar fi primele 3 măsuri realizabile (2-5 ani, pe termen scurt/ mediu) ce ar putea stimula niţiativele tinerilor întreprinzători?


1. Reducerea birocraţiei; 1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea de

competenţe şi calificări necesare în afaceri; 1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din zonă;

2. Diminuarea corupţiei; 2. Cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii (rambursabile/ nerambursabile);

2. Dezvoltarea mediului de afaceri local;

3. Depăşirea crizei economice; 3. Identificarea unei idei de afaceri realizabile; 3. Existenţa unor oferte investiţionale credibile;

4. Îmbunătăţirea legislaţiei economice; 4. Acumularea de experienţă în afaceri; 4. Creşterea posibilităţilor de asociere;

5. Eliminarea discriminării şi a inegalităţii; 5. Disponibilitatea financiară (bani, capital) 5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de susţinere a afacerilor;

6. Dezvoltarea generală localităţii (sporirea

atractivităţii pentru investitori);

6. Disponibilitatea unor resurse necesare pentru a

demara o afacere (materiale, logistice, echipamente, spaţii, teren);

6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor comunale

(Primărie, Consiliul local, asociaţii agricole/ ale agenţilor economici etc.);

7. Susţinerea statului (consultanţă, facilităţi

oferite pentru afaceri);

7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii „sus-

puse” („pilelor”);

7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă şi


8. Creşterea nivelului de trai; 8. Susţinerea din partea familiei; 8. Cunoaşterea instituţiilor locale responsabile în susţinerea iniţiativelor private;

Denumirea societăţii____________________________________________________________________________________________________

Obiectul principal de activitate: _____________________________________________________________________________________________

45

JUDEŢUL ALBA


Date despre respondent:

Gen: 1. Masculin 2. Feminin Vârsta: |___|___| (în ani împliniţi)

Ultimele studii absolvite_______________________________; Funcţie:_________________________________; Poziţie:__________________

Domiciliul: 1. urban 2. rural Localitatea dumneavoastră de domiciliul ____________________Judeţ_____________

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş (km, numai de către cei cu domiciiul în mediul rural)____________________________

Etnie a. Română b. Maghiară c. Germană d. Romă e. Alta________________________________

Anexa 2- Chestionar profesori

Nr. |__||__| Cod_Edu. |__||__|

În această perioadă, echipa de implementare a proiectului “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare

pentru Tineri în judeţul Alba, România” derulează studiul de cercetare pe tema Metodelor şi instrumentelor de activare a tinerilor pentru

Autocunoaştere şi planificarea carierei. Proiectul menţionat este finanţat printr-un grant acordat de Comisia Europeană şi este

implementat de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Alba, Asociaţia Atitudini şi Alternative,

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba, Patronatul Român şi Asociaţia A.S.M.E.A.

În acest context, vă rugăm să sprijiniţi realizarea studiului prin completarea chestionarului de mai jos. Precizăm că datele furnizate sunt

anonime şi confidenţiale şi că acestea vor fi utilizate doar pentru prelucrare statistică. Chestionarul va dura aproximativ 30 de minute. Vă

mulţumim!

1. Cât de muţumit sunteţi de pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala românească? Notă între 1-10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Foarte

nemulţumit

Foarte mulţumit

2. În ce măsură instituţia/ organizaţia în care activaţi reuşeşte să coreleze educaţia elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba? Notă

între 1-10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Foarte mică măsură Foarte mare măsură

3. Care credeţi că sunt cerinţele/ competenţele12 pe care trebuie să le aibă un tânăr absolvent în ziua de azi? (posibilităţi de răspuns

multiplu)

1. Comunicare în limba

maternă/ oficială

3. Competenţe de bază în

matematică, ştiinţă, tehnologie 5. Competenţa de a învăţa 7. Competenţe antreprenoriale

2.Comunicare în limbi străine 4. Competenţe informatice (PC/

IT)

6. Competenţe sociale şi

civice

8. Competenţe de exprimare

culturală

4. Ce tip de studii sunt solicitate mai mult pe piaţa muncii locale? Indicaţi un singur răspuns corespunzător – cele mai freccente studii

solocitate

a. minim

8-10 clase

b. Şcoală profesională

/ tehnică / arte şi

meserii

c. Diplomă de

bacalaureat

d. Licenţă

(Facultate

absolvită)

e. Diplome post

universitare

(master, doctorat)

f. Cursuri de formare

profesională

(diplome, atestate,

calificări)

g. Diplomele, cursurile de

formare şi calificările nu au

importanţă

5. Ce importanţă credeţi că acordă tinerii elevi azi carierei profesionale Daţi câte o notă, de la 1 la 10,: ____ ←← (notă în spaţiul din

stânga).

12

Competentele cheie pentru educatie si instruire de-a lungul intregii vieti. Competentele sunt definite ca un ansamblu de cunostinte, aptitudini si atitudini corespunzatoare contextului. Competentele cheie sunt cele necesare oricarui individ pentru formare si dezvoltare personale, cetatenie activa, munca si incluziune sociala. Cadrul de referinta (vezi Recomandarea cu privire la competentele cheie, adoptată de Parlamentul european şi Consilul la 18.12.2008) descrie cele 8 competente cheie.

46

JUDEŢUL ALBA


6. Vă rugăm să vă exprimaţi satisfacţia legată de calitatea serviciilor de îndrumare şi orientare profesională oferite (în şcoala dvs. sau în

altă unitate la care liceul este arondat). (0 – deloc mulţumit, 1 – foarte nemulţumit;2 – nemulţumit, 3 – nici nemulţumit, nici mulţumit, 4 –

mulţumit, 5 – foarte mulţumit). Cod 98 pentru „nu este cazul”/ nu se aplică în cazul meu.

1. utilitatea serviciilor IOP; 0 1 2 3 4 5 98

2. accesibilitatea serviciilor IOP (în ce măsură elevii din şcoala dvs. au acces la aceste servicii); 0 1 2 3 4 5 98

3. frecvenţa activităţii de IOP din cadrul şcoli (din care faceţi parte/ sunteţi arondaţi) – ex. inexistente/ rare (1 sau

2), periodice, suficiente ca număr/ lună (5 sau 4); 0 1 2 3 4 5 98

4. gradul de încredere pe care îl manifestaţi în calitatea serviciilor IOP. Ex., încredere mică (1 sau 2), ridicată (5

sau 4); 0 1 2 3 4 5 98

5. competenţa personalului implicat în IOP; 0 1 2 3 4 5 98

6. amabilitatea/ solicitudinea personalului care oferă servicii de IOP; 0 1 2 3 4 5 98

7. comunicarea ambivalentă dintre dvs. şi persoana care oferă orientare şi îndrumare profesională; 0 1 2 3 4 5 98

8. gradul de înţelegere faţă de problemele elevilor din şcoala dvs. (manifestat de specialistul în IOP); 0 1 2 3 4 5 98

9. comunicarea dintre dvs. şi profesorii-diriginţi pe teme de IOP; 0 1 2 3 4 5 98

10. comunicarea dvs. cu părinţii pe teme de IOP; 0 1 2 3 4 5 98

11. modul în care specialistul în IOP relaţionează cu profesorii-diriginţi.; 0 1 2 3 4 5 98

12. interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea profesională; 0 1 2 3 4 5 98

13. măsura în care aveţi şanse de a vă perfecţiona/ specializa în îndrumarea şi orientarea profesională. Ex. şanse

mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4); 0 1 2 3 4 5 98

14. şansele pe care le au elevii de a urma o facultate corespunzătoare specificului liceului pe care îl urmează; Ex.

şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4); 0 1 2 3 4 5 98

15. şansa de a se angaja/ de a urma o meserie în care să utilizeze cunoştinţele acumulate în liceu; (1,2 – mici, 5,4 –

mari) 0 1 2 3 4 5 98

7. Pentru fiecare din coloanele A,B şi C, indicaţi principala barieră în planificarea carierei tinerilor (1 singur răspuns din 5 pentru fiecare

coloană).

Bariere educaţionale (A) Bariere personale şi sociale (B) Bariere profesionale (C)

1. lipsa serviciilor specializate în

îndrumare şi orientare profesională (acces

la un cabinet);

1. lipsa suportului familial;

1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor

faţă de tineri (descurajează planificarea în

carieră);

2. în liceu nu există surse de informare pe

tema planificării carierei (cărţi, reviste,

pliante, acces la pagini web specializate);

2. lipsa unui cerc de prieteni,

cunoştinţe care să mă ajute în

planificarea carierei;

2. piaţa muncii are oferte inadecvate

pregătirii şi aşteptărilor mele (personale,

profesionale, materiale etc.)

3. activitatea de practică şcolară la

angajatori este inadecvată (ex., perioadă

scurtă, nu se preocupă de practicanţi);

3. profilul liceului pe care îl urmez îmi

restrânge opţiunile de dezvoltare a

carierei;

3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor

publice de consiliere/ consultanţă în

planificarea carirei (altele decât şcoala);

4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare

care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de


4. absenţa resurselor proprii de

informare destinate planificării carierei

(cărţi, reviste, internet, presă);

4. existenţa unor oferete educaţionale

necorelate cu piaţa muncii (ex., facultăţi.

şcoli postliceale ce pregătesc profesii

necerute pe piaţa muncii)

5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi

orientare profesională;

5. discriminarea şi inegalitatea de

şanse în urmarea unei cariere (pe criterii

de vârstă, sex, etnie etc.)

5. slaba calitate a serviciilor private de

recrutare, îndrumare şi consiliere în carieră

(costuri mari/ eficienţă scăzută/ informaţii

nerelevante);

8. Care dintre barierele de mai sus pot fi depăşite? Exemplu: încercuirea cifrei 1 la Bariere profesionale (rând 2) înseamnă că obstacolul

„lipsa suportului familial;” poate fi depăşit (vezi tabelul de mai sus, coloana din mjloc, cifra 1). Puteţi încercui una sau mai multe cifre.

1. Bariere educaţionale (A) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

2. Bariere personale şi sociale (B) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

3. . Bariere profesionale (C) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

9. Care sunt modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă? (posibilitate de răspuns multiplu)

1. Prin vizite/ contactarea directă

a firmelor private;

3. Prin transmiterea cererilor de muncă

(CV, Scrisoare de intenţie etc.); 5. Prin intermediul relaţiilor personale;

47

JUDEŢUL ALBA


2. Prin intermediul agenţiilor

judeţene de ocupare a forţei de

muncă;

4. Prin studierea ofertelor de pe piaţa

muncii (ziare, site-uri specializate etc.);

6. Alte modalităţi:_____________________________

____________________________________________

10. Care credeţi că ar putea fi motivul principal care ar determina elevii să iniţieze/ dezvolte o afacere? (o singură alegere):

A. Dorinţa de a avea

avere; C. Dorinţa şi profesională;

E. Dorinţa de a oferi un

viitor familiei / copiilor;

G. Siguranţa familiei,

eliminarea grijilor

zilnice;

I. Lipsa monotoniei/

alungarea plictiselii;

B. Dorinţa de a fi

independent (propriul

şef);

D. Insatisfacţia rezultatelor

anterioare (a realizărilor

personale);

F. Timp liber/ lipsa unei

ocupaţii sau loc de

muncă;

H. Insatisfacţia pentru

munca pe care o fac

acum;

J. Alt motiv:

________________

____

11. În ce măsură credeţi în utilitatea unui plan destinat reducerii riscului de abandon şcolar timpuriu şi diminuării şomajului în rândul

tinerilor absolvenţi (Plan Centralizat de Acţiune Comună?) 1. mică măsură 2. orarecare măsură (nici mică, nici mare)

3. mare măsură

12. Care din următoarele domeniile de activitate economică ar fi adecvate derulării stagiilor de practică a elevilor? (posibilitate de

răspuns multiplu)

a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.);

b. construcţii; g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie);

c. turism, hoteluri şi restaurante; h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc);

d. industrua alimentară (producţie); i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă;

e. industria extractivă; j. alt domeniu şi anume___________________

13. În care din secţiile/ departamentele ar trebui să se deruleze stagiile de practică ale elevilor dvs. (posibilitate de răspuns multiplu, se

încercuieşte una din literele a-l.

a. Proiectare şi testarea produselor; g. Resurse umane;

b. Producţie/ asamblare; h. Depozitare/ logistic/ tehnic

c. Prelucrare şi finisare; i. Marketing/ vânzări/ clienţi

d. Controlul calităţii; j. Management/ secretariat;

e. Transport şi aprovizionare materiale k. Juridic/ contracte;

f. Contabilitate; l. Alta, şi anume_____________

14. Precizaţi 3 calităţile morale, respectiv 3 abilităţi pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent pentru a avea şanse de

angajare:

Calităţi morale (tineri angajaţi) Abilităţi (tineri angajaţi)

1.................................................................................... 1...........................................................

2.................................................................................... 2..................................................................

3................................................................................... 3..................................................................

15. Din punct de vedere profesional, ce ar trebui să ştie un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere?

..............................................................................................................................................................................

............................................................................................................................. .................................................

16. În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? 1. foarte mică 2. mică 3. mare 4.

foarte mare

17. Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui proiect (0 – nule; 1-4 – foarte slabe/ slabe; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – bune/ foarte bune)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nule foarte slabe/ slabe Nehotărât/ nu ştiu bune/ foarte bune

48

JUDEŢUL ALBA


18. Care credeţi că sunt cele mai importante aspecte pentru ca tinerii să reuşească în viaţă? (bifaţi una din literele a –j, o singură variantă

de răspuns).

a. Banii; c. Educaţia (superioară); e. Aspectul fizic

plăcut; g. Profesia (cariera); i. Rolul/ suportul familiei;

b. Cunoştinţele practice

acumulate;

d. Experienţa individuală de

viaţă (să ştii cum să te

descurci);

f. Norocul; h. Relaţiile/ „pilele”; j. Schimburile de experienţe,

cunoştinţe (deschiderea);

19. Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? (încercuiţi 1 sau mai multe litere a-j):

a. Exploatarea şi

prelucrarea unor

materii prime;

b. activităţi sezoniere

(agricultură, apicultură,

grădinărit);

c. activităţi

comerciale; d. prestări de servicii; e. transport de mărfuri/ persoane;

f. servicii sociale sau

de utilitate publică;

g. producţia de materiale

de construcţii, unelte,

feronerie, articole de uz

gospodăresc;

h. activităţi vizând

valorificarea

patrimoniului

cultural local;

i. turism/ agroturism;

j. alte tipuri de activităţi şi

anume:

___________________________

20. Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.? (notaţi un singur cod de la Q19). Cod____

21. Ce dificultăţi întâmpină tinerii în deschiderea / preluarea unei afaceri/ iniţierea unor activităţi generatoare de venituri (1 singur

răspuns pe fiecare coloană):


1. Birocraţia; 1. Lipsa de cursuri, competenţe, şi calificări


1. Lipsa de informaţie despre oportunităţile

de afaceri;

2. Corupţia; 2. Necunoaşterea surselor de finanţare a

afacerii (rambursabile/ nerambursabile);

2. Slabă reprezentare a agenţilor economici la

nivel local;

3. Criza economică; 3. Dificultate în identificarea unei idei de

afaceri realizabile(fezabile);

3. Neîncrederea în ofertele investiţionale ale

mediului de afaceri existent;

4. Legislaţia economică nefavorabilă; 4. Lipsa de experienţă (riscuri, temere); 4. Lipsa unor oferte de afaceri în asociere;

5. Discriminarea şi inegalitatea de

şanse şi tratament; 5. Lipsa banilor/ capitalului;

5. Ineficienţa serviciilor publice judeţene de


6. Lipsa de atractivitate a localităţii

(slab dezvoltată, poziţionată

inadecvat);

6. Lipsa altor resurselor necesare pentru a

demara o afacere (materiale, logistice,


6. Lipsa de sprijin a instituţiilor /

organizaţiilor locale (ex., Primărie, Consiliul

local, asociaţii agricole/ ale agenţilor

economici etc.);

7. Lipsa unui sprijin din partea statului

(consultanţă, facilităţi oferite); 7. Lipsa relaţiilor „sus-puse” („pilelor”);

7. Inexistenţa serviciilor locale de consultanţă

şi consiliere în afaceri;

8. Condiţii sociale nefavorabile

(sărăcirea populaţiei);

8. Întâmpinarea unor obstacole din partea

familiei;

8. Necunoaşterea instituţiilor locale

responsabile în susţinerea iniţiativelor

private;

22. Care ar fi primele 3 măsuri realizabile (2-5 ani, pe termen scurt/ mediu) ce ar putea stimula niţiativele tinerilor întreprinzători?


1. Reducerea birocraţiei; 1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea de

competenţe şi calificări necesare în afaceri;

1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din

zonă;

2. Diminuarea corupţiei; 2. Cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii

(rambursabile/ nerambursabile); 2. Dezvoltarea mediului de afaceri local;

3. Depăşirea crizei economice; 3. Identificarea unei idei de afaceri

realizabile;

3. Existenţa unor oferte investiţionale

credibile;

4. Îmbunătăţirea legislaţiei economice; 4. Acumularea de experienţă în afaceri; 4. Creşterea posibilităţilor de asociere;

5. Eliminarea discriminării şi a

inegalităţii; 5. Disponibilitatea financiară (bani, capital)

5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de


49

JUDEŢUL ALBA


6. Dezvoltarea generală localităţii

(sporirea atractivităţii pentru

investitori);

6. Disponibilitatea unor resurse necesare

pentru a demara o afacere (materiale,

logistice, echipamente, spaţii, teren);

6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor

comunale (Primărie, Consiliul local, asociaţii

agricole/ ale agenţilor economici etc.);

7. Susţinerea statului (consultanţă,

facilităţi oferite pentru afaceri);

7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii

„sus-puse” („pilelor”);

7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă

şi consiliere în afaceri;

8. Creşterea nivelului de trai; 8. Susţinerea din partea familiei;

8. Cunoaşterea instituţiilor locale

responsabile în susţinerea iniţiativelor

private;

Date sociodemografice

Instituţia / organizaţia pe care o reprezentaţi:

_________________________________________________________________________

Calitatea în proiect: (puteţi bifa mai multe opţiuni)

a. cadru didactic; e. director instituţie de învăţământ;

b. consilier IOP (îndrumare şi orientare profesională); f. diriginte (la clasa X-a sau a XI-a);

c. consilier psihopedagogic; g. formator.

d. consilier şcolar/ educaţionali/ vocaţionali; h. maistru (atelier);

Date despre respondent:

Gen: 1. Masculin 2. Feminin Vârsta: |___|___| (în ani împliniţi)

Ultimele studii absolvite_______________________________;

Domiciliul: 1. urban 2. rural Localitatea dumneavoastră de domiciliul

____________________Judeţ_____________

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş (km, numai de către cei cu domiciiul în mediul rural)____________________________

Etnie a. Română b. Maghiară c. Germană d. Romă e.

Alta________________________________

Anexa 2.3 Specialişti în educaţia formală şi nonformală cu tinerii

Din punct de vedere al specialistilor in educatie gradul de satisfacţie în legătură cu pregătirea

profesională a resurselor umane si masura in care educaţia primita de elevi raspunde cerineţelor venite

de pe piaţa muncii din Alba este una peste medie (7,6 si respectiv 7,8 pe o scală de la 1 la 10);

Distributia competentelor cheie pe care ar trebui sa le aiba un tânăr absolvent în ziua de azi este una

eterogenă ceea ce indică faptul că respondenţi au reprezentări diversificate în legătură cu cerinţele

pieţei muncii din judeţul Alba.

Profilul pe care-l doresc specialistii absolventilor este unul cu accente antreprenoriale in care cerintele

globale de la forta de munca sa primeze (comunicare in limbi straine, competente de baza in stiinta

tehnologie, competente informatice, competente de a invata si intr-o masura mai mica competente de

exprimare sociala si culturala.

Atunci cand sunt in situatia de a descrie un profil functional pe piata fortei de munca ( cerut de

angajatori) primeaza caracteristicile specifice unui profil practic in detrimentului unuia mai academic:

absolvenţii trebuie să aibă o şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii sau cursuri de formare

50

JUDEŢUL ALBA


profesională (diplome, atestate, calificări), respectiv să aibă diplomă de bacalaureat.

Studii solicitate de angajatori (opinii ale specialistilor in educatie) %

a. minim 8-10 clase 0

b. Şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii 47,5

c. Diplomă de bacalaureat 22,5

d. Licenţă (Facultate absolvită) 5

e. Diplome post universitare (master, doctorat) 0

f. Cursuri de formare profesională (diplome, atestate, calificări) 22,5

g. Diplomele, cursurile de formare şi calificările nu au importanţă 2,5

Atunci cand li s-a cerut sa evalueze importanta carierei profesionale la tineri respondenţii educaţionali

cred că elevii nu acordă o importanţă foarte mare carierei lor profesionale13

;

Reticenta parintilor si interesul scazut la elevilor in valorizarea serviciilor de consiliere scolara si

orientare profesionala schimba ordinea calitatilor in descrierea facuta de specialistii implicati in aceste

servicii: ei cre ca sunt definiti prin calitati precum amabilitate, solicitudine, competenţă, empatie,

comunicare. Mai puţin valorizate sunt aspectele legate de frecvenţa activităţii de IOP14

din cadrul şcoli,

respectiv interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea profesională;

Satisfactia privind serviciile IOP Valori medii

amabilitatea/ solicitudinea personalului care oferă servicii de IOP; 4,03

competenţa personalului implicat în IOP; 3,97

gradul de înţelegere faţă de problemele elevilor din şcoala dvs. (manifestat de

specialistul în IOP); 3,94

comunicarea dintre dvs. şi profesorii-diriginţi pe teme de IOP; 3,89

modul în care specialistul în IOP relaţionează cu profesorii-diriginţi.; 3,87

comunicarea ambivalentă dintre dvs. şi persoana care oferă orientare şi îndrumare

profesională; 3,78

măsura în care aveţi şanse de a vă perfecţiona/ specializa în îndrumarea şi orientarea

profesională. Ex. şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4); 3,76

gradul de încredere pe care îl manifestaţi în calitatea serviciilor IOP. Ex., încredere

mică (1 sau 2), ridicată (5 sau 4); 3,73

şansele pe care le au elevii de a urma o facultate corespunzătoare specificului

liceului pe care îl urmează; Ex. şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau

4); 3,63

comunicarea dvs. cu părinţii pe teme de IOP; 3,58

15. şansa de a se angaja/ de a urma o meserie în care să utilizeze cunoştinţele

acumulate în liceu; (1,2 – mici, 5,4 – mari) 3,58

utilitatea serviciilor IOP; 3,55

13

Valoarea medie = 6,6 pe o scală de la 1 la 10, evaluarea tipică este 6, rata nonrăspunsurilor fiind de 10%. 14

Indrumare si Orientare Profesionala

51

JUDEŢUL ALBA


accesibilitatea serviciilor IOP (în ce măsură elevii din şcoala dvs. au acces la aceste

servicii); 3,46

frecvenţa activităţii de IOP din cadrul şcoli (din care faceţi parte/ sunteţi arondaţi) –

ex. inexistente/ rare (1 sau 2), periodice, suficiente ca număr/ lună (5 sau 4); 3,32

interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea

profesională; 3,16

Dintre cele 3 categorii de bariere analizate (educationale, profesionale si personale si sociale),

respondenţii manifestă cel mai mare grad de optimism în legătură cu posibilitatea depăşirii

obstacolelor de tip educaţional. Datele din analiza contextuala (situarea strategica in apropiere de

centre universitare, marimea si tipurile de investitii, tineri cu intentii de dezvoltare academica, etc.)

confirma faptul ca exista potential in ceea ce priveste depasirea obstacolelor din punct de vedere

educational

Ca bariere educaţionale, respectiv personale şi sociale respondentii pun pe primul loc activitatea de

practică şcolară la angajatori (inadecvată- datorita a lipsei de suport uman si investitional angrenat in

aceasta activitate), lipsa suportului familial- suport inteles ca potential educational pentru ca daca luam

in considerare opiniile exprimate de elevi in focus grupuri si interviurile in profunzime, conform

acestora, exista intentie, suport material , moral si financiar manifestat activ din partea familiei,

Barierele profesionale sunt asociate incorectitudinii angajatorilor şi faptul că piaţa muncii are oferte

inadecvate pregătirii şi expectanţelor.Acest fapt este confirmat si de elevii intervievati care declara ca

si bariere pentru o posibila angajare dupa terminarea liceului ca fiind: lipsa de experienta, posibila

angrenare a tinerilor in munci neconforme cu asteptarile lor, salarizare neatractiva, neadecvare

cunostintlor educationale cu cerintele angajatorilor decat in foarte mica masura.

Lipsa serviciilor specializate şi practica şcolară neadevcată sunt cele mai menţionate obstacole ce pot fi

depăşite (din categoria barierelor educaţoonale)la care se adauga lipsa de experienta si bacalaureatul in

viziunea mai multor elevi intervievati.

Din categoria barierelor personale şi sociale absenţa resurselor proprii de informare destinate

planificării carierei reprezintă cel mai abordabil obstacol – care poate fi depasit fara eforturi

suplimentare.

Dintre modalităţile de obţinere a unui loc de muncă cele mai frecvent accesate sunt:

Studierea ofertelor;

Apelarea la relaţii personale;

Modalitati de gasire a unui loc de munca Frq Proc. %

Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 30 22,9

Prin intermediul relaţiilor personale; 30 22,9

Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 27 20,6

Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 24 18,3

Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 20 15,3

52

JUDEŢUL ALBA


În medie au fost menţionate 4 modalităţi de accesare a unui loc de muncă.

Dorinţa de a fi independent (propriul şef) reprezintă pentru majoritatea respondenţilor motivul

principal care ar determina elevii să iniţieze/ dezvolte o afacere? (67,5% invocând acest motiv).

In opinia respondentilor comerţul, turismul, industria prelucrătoare şi prestările de servicii sunt

domeniile cele mai adecvate pentru derularea stagiilor de practică. Opinia elevilor nu poate fi

contrapusa deoarece profesorii sunt cei implicati in orgnizarea sesiunilor de practica. Cu toate acestea

in opinia elevilor cele mai interesante stagii de practica s-au desfasurat in banci, ateliere in care „au

putut invata ceva practic” au vazut cum arata profesia si si-au pus semne de intrebare cu privire la

continuarea sa u nu a studiilor in domeniul in care au invatat pina in prezent .

Diferentierea preferintelor in ceea ce privesc departamentele pretabile derularii stagiilor de practica

este una greu de atins de aceea aceste preferinte sunt in parte tributare profilului actual al liceului:

prelucrare şi finisare, cele de producţie şi asamblare, respective marketing vânzări clienţi.

Departamente pretabile derularii stagiilor de

practica FRQ

Prelucrare şi finisare; 23

Producţie/ asamblare; 22

Marketing/ vânzări/ clienţi 22

Contabilitate; 19

Controlul calităţii; 17

Depozitare/ logistic/ tehnic 12

50,0

47,5

2,5

0,0

1. mică măsură

2. orarecare măsură (nici mică, nici mare)

3. mare măsură

NS/NR

În ce măsură credeţi în utilitatea unui

plan destinat reducerii riscului de

abandon şcolar timpuriu şi diminuării

şomajului în rândul tinerilor absolvenţi

(Plan Centralizat de Acţiune Comună?)

53

JUDEŢUL ALBA


Proiectare şi testarea produselor; 8

Resurse umane; 8

Transport şi aprovizionare materiale 7

Management/ secretariat; 7

Juridic/ contracte; 5

Altul, şi anume 2

Respondenţii sunt încrezători în rezultatele proiectului ( “Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui

proiect” – pozitive in proportite de 7,97 pe o scală de la 1 la 10).Aproape tre sferturi dintre respondenţi

sunt dispuşi să participe şi la alte activităţi ale proiectului în mare sau foarte mare măsură;

Cunoştinţele practice acumulate, profesia (cariera) şi schimburile de experienţe sunt primii 3 factori de

reuşită menţionaţi de către respondenţi.

În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? (%)

32,5

5,0 12,5

10,0

40,0

foarte mică

mică

mare

foarte mare

NS/NR

54

JUDEŢUL ALBA


Activităţile generatoare de venituri practicate în zonă sunt din domeniul comerţului, prestărilor de

servicii şi activităţilor sezoniere (preponderant agricole). Din cele 9 activităţi economice predefinite,

respondenţii cred că activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit) şi prestările de servicii sunt

principalele domenii în care s-ar putea dezvolta o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.

Din perspective contextului socioeconomic general, principala barieră în deschiderea unei afaceri este

reprezentată de birocraţia.

Factori de reusita in viata (%)

24,3

18,6

15,7

11,4

8,6

8,6

7,1

2,9

1,4

1,4

Cunoştinţele practice acumulate;

Profesia (cariera);

Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea);

Experienţa individuală de viaţă (să ştii cum să te descurci);

Educaţia (superioară);

Rolul/ suportul familiei;

Banii;

Norocul;

Aspectul fizic plăcut;

Relaţiile/ „pilele”;

Resurse si potential local (% ierarhia mentiunilor)

26.0

18.9

14.2

9.4

8.7

8.7

5.5

3.9

2.4

2.4

activităţi comerciale;

prestări de servicii;

activităţi sezoniere (agricultură,

apicultură, grădinărit);

servicii sociale sau de utilitate publică;

exploatarea şi prelucrarea unor materii

prime;

transport de mărfuri/ persoane;

turism/ agroturism;

producţia de materiale de construcţii,

unelte, feronerie, artico le de uz

gospodăresc;

activităţi vizând valorificarea

patrimoniului cultural local;

alte tipuri de activităţi

55

JUDEŢUL ALBA


Barierele cel mai des menţionate ce ţin de competenţele şi resursele generale sunt reprezentate de lipsa

de experienţă antreprenorială şi lipsa banilor/ capitalului.

Obstacolele ce pot fi associate mediului economic şi instituţional local sunt reprezentate de lipsa de

informaţie despre oportunităţile de afaceri şi, în mai mică măsură, de inexistenţa serviciilor locale de

consultanţă şi consiliere în afaceri.

Context general (A) %_A

Competenţe şi resurse

personale (B) %_B

Mediul economic şi

instituţional local (C) %_C

1. Birocraţia; 39.3

1. Lipsa de cursuri,

competenţe, şi calificări


6.7 1. Lipsa de informaţie despre

oportunităţile de afaceri; 35.9

2. Corupţia; 5.4

2. Necunoaşterea surselor de

finanţare a afacerii

(rambursabile/

nerambursabile);

11.1

2. Slabă reprezentare a

agenţilor economici la nivel

local;

7.7

3. Criza economică; 7.1

3. Dificultate în identificarea

unei idei de afaceri

realizabile(fezabile);

15.6

3. Neîncrederea în ofertele

investiţionale ale mediului de

afaceri existent;

7.7

4. Legislaţia economică

nefavorabilă; 14.3

4. Lipsa de experienţă (riscuri,

temere); 22.2

4. Lipsa unor oferte de afaceri

în asociere; 7.7

5. Discriminarea şi

inegalitatea de şanse şi

tratament;

3.6 5. Lipsa banilor/ capitalului; 20.0

5. Ineficienţa serviciilor

publice judeţene de susţinere

a afacerilor;

7.7

6. Lipsa de atractivitate a

localităţii (slab dezvoltată,

poziţionată inadecvat);

10.7

6. Lipsa altor resurselor

necesare pentru a demara o

afacere (materiale, logistice,


15.6

6. Lipsa de sprijin a

instituţiilor / organizaţiilor

locale (ex., Primărie,

Consiliul local, asociaţii

agricole/ ale agenţilor

economici;

12.8

7. Lipsa unui sprijin din

partea statului (consultanţă,

facilităţi oferite);

10.7 7. Lipsa relaţiilor „sus-puse”

(„pilelor”); 6.7

7. Inexistenţa serviciilor

locale de consultanţă şi


15.4

8. Condiţii sociale

nefavorabile (sărăcirea

populaţiei);

8.9 8. Întâmpinarea unor obstacole

din partea familiei; 2.2

8. Necunoaşterea instituţiilor

locale responsabile în

susţinerea iniţiativelor private;

5.1

Printre calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent, specialiştii în educaţie au

desemnat: corectitudine, seriozitate, punctualitate, responsabilitate, cinste sau onestitate, hărnicia,

perseverenta, adaptabilitatea.

În ceea ce priveşte abilităţile şi competenţele pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent

pentru a avea şanse de angajare, remarcăm pe cele digitale, profesionale, tehnice sau lingvistice alături

de capacitatea de a comunica eficient, spiritul antreprenorial şi de echipă.

Lista selectivă a menţiunilor (reformularea unor răspunsuri, listare în ordine alfabetică – ordonate pe

coloane): abilităţi de comunicare capacitate de observare critică performanţă

abilitati de redactare de documente competent în domeniul respectiv

(competent în general) perseverenţă

abilitati de tehnoredactare competente digitale sau profesionale persuasiune

abilitati intelectuale si practice competenţe IT pregătire profesională adecvată

56

JUDEŢUL ALBA


abilitati şi aptitudini practice/ deprinderi

de muncă/ îndemânare competenţe lingvistice spirit de inovaţie

abilităţi antreprenoriale competente specializate/ tehnice/

matematice

spirit întreprinzător/

antreprenorial

adaptabilitate cunoştinţe: practice, teoretice/ ale

domeniului specific rezistenţă/ rezistenţă la sres

capacitate de învăţare/ capacitatea de a

învăţa rapid lucruri noi, utile/

disponibilitatea de a învăţa

inteligenţă, isteţime respectabilitate

capacitate de lucru în echipă inteligenţă socială (abilităţi de

orientare) sociabilitate

capacitate de lucru idividuală operare PC utilizare PC

Constatările de mai sus reclamă o aprofundare a conceptelor şi noţiunilor cu care se operează: calităţi,

deprinderi, abilităţi, competenţe (cheie, longitudinale sau transversale).

Din punct de vedere profesional, un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere ar trebuie să deţină/

ştie15

:

abilitati antreprenoriale/ baza privind cunostintele antreprenoriale/ competente antreprenoriale/

competenţe în educaţia antreprenorială/ notiuni de baza antreprenoriale

antreprenoriat si legislatie / cunoasterea legislatiei in domeniu si transpunerea in practica a

cunostintelor obtinute in scoala/ legea si educatia teoretica in ceea ce priveste notiunile

antreprenoriale

să stăpânească cunoştinţele de bază ale domeniului în care se înscrie respectiva afacere

bună pregatire profesionala

meserie in domeniu sau bazele acestuia

minim 50% din domeniul in care vrea sa se lanseze

cererea pietei, notiuni de antreprenoriat si marketing

cum sa infiinteze o firma si cum sa o gestioneze

etapele ce trebuie parcurse, o estimare a necesarului de resurse materiale, financiare, umane

pasi de urmat in derularea afacerii si cunostinte de specialitate in domeniul ales

bun negociator

sa stie sa comunice, sa negocieze, sa fie convingator, bun organizator, cu capacitate de a

mobiliza resursele necesare pentru afacere

riscurile la care se supune

notiuni referitoare la meseria pe care o aplica in afacere, notiuni de antreprenoriat, initiere in

afaceri, comportament fata de angajati

15

Recomandările specialiştilor în educaţie au fost grupate în funcţie de semnificaţia cerinţelor vizate.

57

JUDEŢUL ALBA


pregatire antreprenoriala si profesionala

să aibă profil, studii, bine pregătit profesional

sa fie certificat in domeniu si sa aiba studii de marketing

sa fie increzator in el

sa aibă cunostinte in domeniul economico-administrativ

să cunoasca finalitatile afacerii

să întocmeacă un plan de afaceri şi paşii parcurşi în elaborarea documentaţiei pentru AF sau

SRL/ sa stie cum sa isi faca un plan de afaceri realizabil

sa stie ce afacere vrea sa isi faca, dotare pentru ce vrea sa faca, initiere de afaceri,

comportament fata de angajati.

Alte constatări relevante:

(1) Satisfacţia în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala

românească

Satisfacţia în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala românească

pare să coreleze pozitiv cu măsura în care educaţia şcolară corespunde cerinţelor pieţei muncii.

Satisfacţia pozitivă în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane este însoţită de regulă de

satisfacţia legată de corelarea educaţiei cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Barbaţii sunt în general mai mulţumiţi decât femeile de calitatea pregătirii profesionale a resurselor

umane pe care le oferă şcoala românească;

(2) măsura în care instituţia/ organizaţia în care activează respondenţii reuşeşte să coreleze educaţia

elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba.

Cei care cred că elevii acordă o importanţă mare carierei profesionale au în egală măsură convingerea

că şcoala în care activează reuşeşte o bună corelare între educaţie şi piaţa muncii;

Respondenţii sunt cu atât mai disponibili în a se implica şi în alte activităţi ale proiectului cu cât cred

că şcoala oferă o bună corelare între educaţie cu piaţa muncii;

Încrederea în calitatea resurselor umane din învăţământ corelează pozitiv cu încrederea în rezultatele

proiectului;

Disponibilitatea în a se implica în alte activităţi ale proiectului este însoţită de o încredere ridicată în

rezultatele acestuia.

Încrederea în rezultatele proiectului este similară în cazul ambelor categorii de vârstă (sub 44 ani,

respsctiv 45 ani şi peste). În schimb, disponibilitatea de a se implica şi în alte activităţi ale proiectului

este mai ridicată în rândul respondenţilor care au sub 44 ani inclusive (comparatic cu cei care au vârsta

58

JUDEŢUL ALBA


de 45 ani sau peste).

Structură eşantion

Preocupări în domeniul îndrumării şi orientării profesionale – experienţă, competenţe şi certificări:

Profil respondenti – abilităţi şi competenţe IOP FRQ

cadru didactic; 29

consilier IOP (îndrumare şi orientare profesională); 13

diriginte (la clasa X-a sau a XI-a); 11

formator. 6

consilier şcolar/ educaţionali/ vocaţionali; 3

director instituţie de învăţământ; 3

maistru (atelier); 3

consilier psihopedagogic; 0

Cadrul instituţional:

Liceul FRQ %

Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian”

Alba Iulia 9 22.5

Liceul Tehnologic Ocna Mures 11 27.5

Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj 11 27.5

Colegiul Tehnic I.D. Lazarescu, Cugir 9 22.5

Structura esantion:

Distribuţie de gen: 35% bărbaţi, 65% femei

Vârsta medie: 44,6 ani (personal cu experienţă în educaţia formală şi informală a tinerilor

liceeni);

Nivel educational - eşantion specialişti IOP %

şcoala de maistri 2.7

universitare 48.6

postuniversitare 21.6

master 21.6

doctorat 5.4

Mediul de rezidenţă preponderent urban (circa 80%). Domiciliul celor din mediul rural este

relativ apropiat de zonele urbane (distanţa medie = 6,2 km);

Componenţa etnică: preponderent română (2,5% - naţionalitate maghiară);

59

JUDEŢUL ALBA


Anexa 3 - FOCUS GROUP

GHID DE INTERVIU

" Metode si instrumente de activare a tinerilor pentru Autocunoastere si planificarea carierei"

I. Preambul

Buna ziua,

Numele meu este D N. De profesie sunt sociolog la fel ca si colegul meu d-ul Victor Badoiu pe

care probabil il stiti sau cel putin ati auzit de el.

In cele ce urmeaza ne propunem sa discutam cu privire la modul cum este vazuta, inteleasa,

punerea in practica a activitatii de alegere sau planificare a profesiei in viitorul apropiat sau mai

indepartat.

Discutia va fi inregistrata pentru ca ar fi destul de greu ca cineva sa scrie dupa o persoana care

vorbeste dar dupa 2 sau 3 ar fi imposibil prin urmare de aceea se inregistreaza.

Cum este si firesc intr-o discutie in grup trebuie sa existe si cateva reguli:

- Nu vorbi peste altcineva care vorbeste in acelasi timp.

- Vorbim pe rand pentru a ne putea intelege si pentru a putea urmari firul discutiei

- Vobeste din punctul tau de vedere si desigur nu este necesar sa fii de acord cu opiniile

colegului. Fiecare avem o perspectiva personala asupra lucrurilor

- Fii deschis si simte te bine.

Informațiile pe care le colectăm în timpul focus-grup vor fi confidențiale și nu vor fi atribuite niciunei

persoane. Vom folosi înregistrarea pentru a produce o transcriere care sa ne ajute la analiza noastră.

Inainte de a discuta efectiv despre ceea ce spuneam va propun ca mai intai sa ne cunoastem. Sa

incepem de la stanga spre dreapta. Nu stiu daca va cunoasteti sau nu dintre dumneavoastra dar va

propun ca sa ne spunem pe numele mic. Deci cateva cuvinte despre dumneavoastra: cum va numiti, de

unde sunteti, de la ce liceu, in ce clasa, ce intentionati sa faceti in viitorul foarte apropiat.

1. Pentru inceput as vrea sa completam fiecare spatiile libere din propozitiile de pe aceste

cartoane. Poate fi un cuvint, o propozitie, orice care reflecta opinia ta cu privire la aceste

aspecte.

(Exemple de cuvinte care pot fi puse in spatiul lasat liber: impact, considerabil, proces,

semnificativ, venit.)

1. Alegerea unei cariere poate fi ...........................

2. Ideea conform careia o persoana ................................................................nu este intotdeauna

60

JUDEŢUL ALBA


adevarata.

3. Imbunatatirea competentelor academice va avea .................................................asupra locului de

munca.

4. Hobby-urile te pot ajuta sa obtii ......................................

5. Multe locuri de munca necesita .............................................pe cand altele......................................

6. Pierderea unui loc de munca poate avea.................................................asupra alegerilor pe care le

vei face in viitor.

7. Este nevoie de mult timp si efort pentru ....................................................locul de

munca............................

8. Inscriere intr-un program de training sau urmarea unor cursuri academice poate

fi...................................pentru multi oameni

9. Statul peste program si jonglarea cu nevoile/programul prietenei/familiei ar putea

insemana...................

10. .............................................................în fiecare săptămână/luna este o modalitate buna de a vă

ajuta să economisiți pentru un telefon nou/o masina noua/casa noua.

2. Fiecare dintre noi am auzit de orientare profesionala. Daca ati fi in situatia in care ar trebui

sa vorbiti cuiva, unui strain, despre ce este orientarea profesionala cum ati descrie-o in cat mai

putine cuvinte?

3. Ca orice lucru, produs sau serviciu si activitate de indrumare si orientarea profesionale

are plusuri si minusuri. Din punctul dumneavoastra de vedere care credeti ca sunt punctele

tari/beneficiile si care sunt punctele slabe/provocarile activitatii de indrumare si orientare

profesionala?

4. Alegerea carierei profesionale este primul pas. Ce se intampla dupa ce ai luat aceasta

decizie? Cine a ales sa mergeti la acest liceu? Cine a ales profesia pe care sa o urmati? Pina in

present v-ati schimbat optiunea cu privire la cariera profesionala pe care o sa urmati? Ce

credeti ca se intampla cu abilitatile pe care le-ai dobandite in situatia in care schimbi locul de

munca?

5. Din experienta fiecaruia dintre noi primii consultanti in planificarea carierei sunt parintii

si apoi scoala. Prin comparatie, ce a lipsit fiecaruia dintre cei doi consultanti (scoala versus

pariniti)?

6. Daca este sa ne oprim la activitatea de îndrumare şi orientare şcolară şi profesională din

şcoală, cum ati caracteriza aceasta activitate din punct de vedere personal – al impactului pe

care l-a avut asupra intentiei de a alege o facultate , un loc de munca? Ce ce metode de de

îndrumare şi orientare şcolară şi profesională s-au folosit în acest an? Cum le apreciati, ce

impact au avut, ce ar mai trebui îmbunătăţit. Aceasta activitate coincide cu derularea

61

JUDEŢUL ALBA


proiectului..

7. Indiferent cum ati ajuns la acest liceu cum va planificati parcursul educaţional in viitorul

apropiat? Dar in ceea ce priveste cariera profesionala? Ce anume va motiveaza atat in evolutia

educationala cat si in viitorul parcurs profesional? Cine va ajută sa va planificati evolutia

educationala si profesionala? Care sunt strategiile, tacticile metodele si ce resurse folositi in

planificarea educationala si profesionala? Cum a contribuit activităţile proiectului nostru la

îmbunătăţirea proceselor de planificare educaţională şi ocupaţională?

8. Piata muncii de multe ori evolueaza inaintea pietei educatiei. Ce ati recomanda sa fie

schimbat pentru ca sa se realizeze o mai bună corelare intre învaţare si piaţa muncii? Cine ar

trebui sa implementeze propunerile şi cine să le susţină pe plan local? Dar la nivel naţional?

Cum anume să ajute (propunerile privind implementarea)?

9. Indiferent de varsta toata lumea viseaza la o cariera profesionala. Ce reprezintă pentru

cariera profesionala pentru fiecare dintre noi. De ce este importantă. Care este vârsta optimă

pentru planificarea carierei? Cum va ajuta proiectul în dezvoltarea viitoarei cariere? (cum i-a

ajutat cursurile, portalul, lucru în echipă?)

10. Orice proiect este un inceput dar fara sprijin proiectul poate inceta. In viitorul apropiat

cum vedeti implicarea fiecarua în proiect. Care sunt acele masuri propuse de elevi sau profesori

ce ar trebui să se regăsească în viitorul ghid de " Metode si instrumente de activare a tinerilor

pentru Autocunoastere si planificarea carierei"

11. Parcursul educational poate fi diferit daca nu este insotit de stagii de practica. Cat de

importante sunt pentru voi stagiile de practica? Cum ar trebui sa fie organizate stagiile de

practică si cine ar trebui sa se implice in sustinerea acestora? Cum v-ar ajuta ele in viitoarea

carieră si sau afacere? Ce exemple de succes si ce esecuri cunoasteti? Care ar fi solutiile pe care

le vedeti pentru depasirea barierelor in ceea ce priveste o mai buna aplicabilitate a

cunostintelor teoretice.?

12. In orice societate pentru a reusi in viata este necesar fie sa fii sprijinit fie sa-ti urmezi un

drum stabilit. Cum ar trebui sprijiniti tinerii in ziua de azi? Care sunt valorile tinerilor si cine

sau ce ii sustine pentru a reusi in viata

13. Cum va sprijinit proiectul? Va influentat/modificat ideile de viata? Care a fost cea mai

importanta idee sau lectie invatata din proiect? Care sunt planurile evolutie viitoare dupa

finalizarea proiectului pentru a-i conferi sustenabilitate?

14. Concluzii si recomandari.

62

JUDEŢUL ALBA


Realizat în anul 2014

Responsabilitatea exclusivă a acestui material revine Consiliului Judeţean Alba, beneficiar al

contractului de grant. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

Uniunii Europene.

Documents

Studiu de cercetare „Metode şi instrumente de activare a tinerilor