Raport DMS Hincesti

5/13/2018 Raport DMS Hincesti - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/raport-dms-hincesti 1/45

1

Proiectul „ONG-urile la straja mediului”

RAPORT

Inventarierea Depozitelor Deșeurilor

Municipale Solide în raionul Hîncești

21 februarie 2012

or. Hîncești

"Această publicație apare cu suportul PNUD Moldova în cadrul proiectului "Suport pentru protecţia mediului şi utilizarea

durabilă a resurselor naturale". Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat opiniile oficiale ale Programului

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.



2

Cuprins

I. Introducere ........................................................................................... 3

1.1 Informaţii despre raionul Hînceşti ............................................... 3

1.2 Proiecte implementate în raionul Hîncești................................... 6

Tabelul 1. Platforme de compostare a deșeurilor organice...............7

II. Metodologia de perfectare a inventarierii depozitelor DMS...... 10

III. Organizarea serviciului de gestionare a deșeurilor la nivel urban și rural .................................................................................. 13

IV. Situația privind depozitarea deșeurilor ...................................... 13

Tabelul 2. Caracteristica depozitelor de DMS ................................. 15

V. Percepția publicului .......................................................................... 17

VI. Concluzii și recomandări ................................................................ 17

6.1 Concluzii .................................................................................... 17

6.2 Recomandări ............................................................................ 18

Anexa 1. Formularul 1. Fişa depozitului DMS............................... 19

Anexa 2. Recomandări privind amenajar ea depozitelor

intercomunale în r. Hîncești ............................................................. 22

Harta amplasării DMS r-nul Hîncești ................................................. 24



3

I. Introducere

1.1 INFORMAŢII DESPRE RAIONUL HÎNCEŞTI

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.

Raionul Hînceşti este situat în partea de centru a republicii pe o

suprafaţă de 1483,4 km2. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia,

Leova, Nisporeni, precum şi ţara vecină, Romînia. Clima este

continental-moderată. Relieful raionului este delimitat în trei zone: zona

codru – păduri deluroase, zona stepă – păduri deluroase şi stepa Prutului.

Zona codru – păduri deluroase, se caracterizează prin relief destul de

complicat. De la nord la sud, teritoriul este intersectat de rîul Cogîlnic cu

rîuleţul Galbena. Zona păduri – stepă, se caracterizează prin relief mai

liniştit. De la nord la sud teritoriul zonei este intersectat de rîuleţele

Lăpuşniţa şi Sărata – afluenţi ai Prutului. Zona de stepă a Prutului este

caracterizată prin relief liniştit şi puţin împădurit. Această zonă este

intersectată de rîul Călmăţui, care din turcă se traduce – „albie uscată”.

Dintre resursele naturale sunt prezente argilele şi nisipurile, utilizate pe

larg în construcţia locală. În raion sunt surse de apă minerală – în s.

Nemţeni şi mănăstirea Hîncu – cea din ultima localitate fiind captată,

îmbuteliată şi comercializată.

Teritoriului raionului îi este caracteristică o suprafaţă neomogenă

de cernoziom, parţial degradată, unele părţi conţin soluri argiloase, altele

sunt întretăiate de văi şi eroziuni.

În raion sunt condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii:

clima, apa, solul, precum şi alte precondiţii ale infrastructurii. Clima este

continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil.

Temperatura medie a aerului este de +9 0C. Minimul absolut al



4

temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 32 0C) şi maximul – lunii iulie

(+39, + 40 0C).

Raionul Hînceşti este traversat de o serie de magistrale auto

internaţionale (magistrala M-21 Balcani (Poltava (Ucraina) – Chişinău –

Leuşeni – România), magistrala R-3 (Hînceşti – Basarabeasca – Ucraina),

magistrala M-3 (Chişinău – Hînceşti, Giurgiuleşti – România (Ucraina))

REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Raionul Hînceşti are în total 63 de localităţi, inclusiv 1 oraş –

Hîncești – şi 62 de sate. În structura teritorial-administrativă sunt 39 de primării. La 01 ianuarie 2004 populaţia raionului era de 119391 locuitori,

dintre care populaţia urbană – 15260, populaţia rurală – 104131 persoane.

Din totalul populaţiei înregistrate la 01.01.2004 – 119 391 locuitori –

bărbaţi sunt 69852 şi femei 61539.

POTENŢIAL NATURAL

Suprafaţa totală a raionului constituie 147213 ha, inclusiv teren

degradat, supus fenomenelor de alunecare – 1993 ha, din care terenuri

afectate de alunecări active (ha) – 362 ha, terenuri cu exces permanent de

umiditate (ha) – 1158 ha, terenuri ocupate cu cariere deschise, cu deşeuri

de producere sau menajere – 473 ha; alte terenuri – 53852 ha. Resursele

de apă de pe teritoriul raionului sunt constituite din: sursele subterane

reprezentate de 162 de f întîni arteziene, 4243 de f întîni de mină.

Lungimea conductelor de apă potabilă este de circa 123 km. Principalele

ape de suprafaţă a r. Hînceşti sunt: r. Prut, cu lungimea de 952 m, r.

Lăpuşniţa, cu lungimea de 590 m, r. Cogîlnic, cu lungimea de 240 m,

rîulețele: Sărata, Nîrnova, Galbena. Numărul total al iazurilor, lacurilor

este 154, suprafaţa – 1151 ha. Suprafaţa totală a pădurilor în r. Hînceşti

este în creştere (36769 ha în 2003 şi 38393 ha în 2006). Din 38 393 ha de



5

păduri ale raionului 3540 ha se află la balanţa primăriilor (2003 – 2424

ha), 608 ha sunt proiectate pentru înverzire şi 230 ha pentru plantarea

arborilor (în 2003 – 90 ha).

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în

dezvoltarea cocio - economică a fiecărei ţări. Pentru locuitorii oraşelor şi

municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată şi de calitatea

serviciilor de gospodărie comunală, de calitatea mediului în care trăiesc.

Fluxul de deşeuri care este generat în localităţile rurale şi, mai cu seamă,

în cele urbane reprezintă unul din semnele evidente ale relaţiei tensionate

dintre om şi mediu. Astfel, progresul societăţii diminuează resurselenaturale şi regresează starea mediului ambiant. Deşeurile menajere solide

necesită a fi evacuate prompt din locurile de acumulare. Există mai multe

metode de colectare a deşeurilor: colectare de la scară, colectarea în

containere sau prin intermediul staţiunilor de colectare. Colectarea

deşeurilor poate fi mixtă sau separată. Optarea în favoarea implementării

unei sau altei metode de colectare a deşeurilor depinde în mare măsură defacilităţile existente sau de cele preconizate pentru eliminarea deşeurilor.

De fapt, în ţară colectarea separată a deşeurilor se efectuează doar la

întreprinderi şi se referă la deşeurile industriale. Concomitent se fac

primii paşi în promovarea colectării separate a deşeurilor menajere, în

mod special, de unii întreprinzători, care achiziţionează unele fracţii

recuperabile ca: hîrtie şi carton, sticlă, iar în ultimul timp şi al vaselor dinplastic (PET-uri). Actualmente se atestă un interes sporit al agenţilor

economici faţă de posibilitatea recuperării unor tipuri de deşeuri

reciclabile, fiind regretabil faptul că acest interes nu-şi găseşte susţinerea

adecvată la autorităţile administraţiei publice locale, care sunt

responsabili de „organizarea colectării şi evacuării deşeurilor menajere”,

precum şi de „antrenarea populaţiei în colectarea materiilor prime

secundare” (art.6 al Legii nr. 1347-XIII din 9.10.97).



6

1.2 Proiecte implementate în raionul Hîncești

A. Proiectul “Controlul Poluãrii în Agriculturã”

În martie 2004 a fost semnat acordul de finanțare nerambursabilă a

Proiectului “Controlul Poluãrii în Agriculturã”. Utilizarea irațională a

resurselor naturale din Moldova în ultimele decenii, în pr imul rînd,

exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură și în

industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea

solului și a apei au condus la reducerea productivității potențialului

natural și au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special

asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor și biodiversității. Obiectivul

general a constat în reducerea poluării cu nutrienți (azot și fosfor) a

solului din sursele agricole de pe teritoriul Republicii Moldova în fluviul

Dunărea si Marea Neagră. Schimbările în practicile de control a poluării

solului, consolidarea politicii naționale, a capacităților legislative și

instituționale, care să asigure controlul poluării cu nutrienți, din sursele

financiare ale proiectului au fost date în exploatare 3 platforme comunale

de depozitare a gunoiului de grajd și 450 platforme mici, la nivel de

gospodărie casnică, respectiv în comunele Negrea, Cărpineni și Lăpușna

din raionul Hîncești.



7

Tabelul 1. Platforme de compostare a deșeurilor organice

Localitatea Numărul de

depozite

Funcționale Note:

1. Dancu 1 +

2. Negrea 1 +

3. Cărpineni 1 +

4. Logănești 2 +

5. Bozieni 1 - Depozit de siloz

6. Lăpușna 1 - Parcare pentru tehnica

agricola (garaj)

B. Proiectul „Program de Dezvoltare a Companiilor de Apă în

Republica Moldova”

Obiectivul proiectului consta în valorificarea investiției de 30 mln.

de euro de către 6 companii municipale de aprovizionare cu apă și

canalizare în raioanele: Hîncești, Orhei, Soroca, Ceadir-Lunga, Florești,

Leova. Împrumutul este finanțat în comun și în mod egal de BERD, BEI

și NIF. Locațiile care vor face parte din proiectul de investiții suntor.Hîncești, s.Bozieni, s.Logănești, s.Mereșeni, s.Fîrlădeni, s.Buțeni.

Investiția totală este de 3.3mln. euro. Principalele componente ale

proiectului sunt extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă,

reabilitarea sistemului de alimentare existent și achiziția echipamentelor.

C. Proiectul „Înlăturarea ri scurilor sporite de la pesticidele

învechite în raionul Hînceşti”



8

Realizat în perioada iunie 2005 – august 2006. Au fost

inventariate 29 de depozite de pesticide din raion, în 16 din ele au fost

depistate pesticide învechite.

Reambalarea pesticidelor inutilizabile şi învechite a fost efectuată

de către echipa de reambalare a Ministerului Apărării . Au fost reambalate

și depozitate 76055 kg de pesticide învechite dintre care 57446 kg –

prafuri și 18609 kg – lichide. Aceste activități au fost posibile datorită

suportului financiar, logistic și metodologic al Fundației Milieukontakt

Internațional din Regatul Țărilor de Jos ( Olanda)

În august 2007 pesticidele au fost scoase și transportate în Franța

pentru incinerare. Aceasta a fost posibil cu suportul Băncii Mondiale în

cadrul proiectului Managementul durabil al Poluanților Organici

Persistenți în Republica Moldova.

D. Proiectul “Evaluarea riscului asupra sănătăţii oamenilor şi

mediului ambiant de la deşeurile toxice de pesticide învechite

în raionul Hînceşti”

Scopul proiectului a fost monitorizarea şi evaluarea influenţei

asupra mediului ambiant şi sănătăţii oamenilor cauzate de deşeurile

toxice de la depozitele care au fost curăţite de pesticidele învechite,

terenurile aferente lor şi staţiile de prelucrare a pesticidelor.

Proiectul a fost implementat în perioada decembrie 2007 -

octombrie 2008 de către Agenția Pro Dezvoltare Rurală în parteneriat cu

Inspecția Ecologică Hîncești, Direcția Sănătate Publică Hîncești,

Inspectoratul de Protecție a Plantelor Hîncești și Direcția Agricultură și

Alimentație a Consiliului Raional Hîncești și a fost susținut financiar de

către PNUD Moldova.



9

Pentru un tablou real al situaţiei în domeniul administrării

depozitelor de pesticide şi a terenurilor aferente lor în raionul Hînceşti în

perioada ianuarie – octombrie 2007 a fost realizat un studiu care s - a

concentrat pe analiza stării curente a depozitelor de pesticide, staţiilor de

pregătire a soluţiilor şi a terenurilor de alimentare a helicopterelor, a stării

sănătăţii oamenilor şi a factorilor de mediu din preajma acestor locaţii.

Conform formularelor în raionul Hînceşti tabloul este următor:

Depozite (există construcţia) sunt la număr 13, dintre care 7 au şi

staţii de pregătire, tratare a pesticidelor;

Depozite demolate sau distruse sunt 16, dintre care la 6 există

staţii de pregătire, tratare a pesticidelor;

Depozite parţial demolate sunt numai 6, dintre care 5 au şi staţii de

pregătire, tratare a pesticidelor;

Mai există încă 2 staţii fără depozit şi un teren de pe care se încărca

helicopterul.

In total 38 puncte cardinale la finalul proiectului vor apărea pe

harta raionului Hîncești în culori diferite în dependenţă de

impactul asupra mediului, vieţii şi sănătăţii.

Suprafaţa acestor locaţii cu terenurile aferente este de aproximativ

de 23,048 ha

Majoritatea sunt lipsite de gard, pază şi semne de informare şiavertizare, numai în trei depozite ultimii 5 ani s-au făcut reparaţii

curente. Majoritatea sunt deconectate de la reţeaua de energie

electrică şi telefonie. La majoritatea sistemele de acumulare şi

furnizare a apei este distrusă.

Dintre aceste 38 de locaţii: 28 se afla la o distanţă de la 50m – 0,5

km de terenuri agricole (livadă, viţă de vie, teren arabil etc.),

dintre aceste 38 de locaţii - 12 se află la o distanţă de la 0,1 – 0,8



10

km de la localităţile raionului, unde locuiesc populaţie între 2000

pînă la 3500 persoane.

Din 13 sectoare investigate, un depozit are nivelul jos de risc

(7,7%), nivelul mijlociu – trei depozite ( 23,1%), nivel înalt – 6 depozite

(46,2%) şi nivel foarte înalt – trei depozite ( 23,1%). În aşa mod, circa

70% din teritoriile poluate în locurile fostelor depozite de pesticide denotă

un nivel înalt şi foarte înalt de risc pentru mediul ambiant şi sănătatea

populaţiei.

E. Proiectul Reducerea riscurilor asupra mediului şi

sănătății de la depozitele de pesticide

A fost implementat în perioada decembrie 2008 – august 2009 cu

suportul financiar al PNUD Moldova de către Agenția Pro Dezvoltare

Rurală în parteneriat cu Inspecția Ecologică Hîncești, Direcția Sănătate

Publică Hîncești, Inspectoratul de Protecție a Plantelor Hîncești șiDirecția Agricultură și Alimentație a Consiliului Raional Hîncești.

Beneficiarii proiectului au fost APL și populația satului Bălceana. Prin

acest proiect a fost posibilă soluționarea problemei de înlăturare a

riscurilor provocate de rămășițele depozitului de pesticide distrus prin

demolarea fundaţiilor fostului depozit de pesticide, construcţia

cofferdamului și ridicarea stratului de sol contaminat şi depozitarea lui în

cofferdam.

II. Metodologia de perfectare a inventarierii depozitelor DMS

Scopul măsurărilor a fost de a oferi informaţii de bază referitor la

depozitele de deșeuri municipale solide (DMS) în regiunea pilot a

proiectului prin completarea registrului. Registrul va identifica depozitele

DMS importante din punct de vedere al protecţiei sănătăţii umane şi/sau a



11

mediului. Cu toate acestea, vor mai fi necesare lucrări suplimentare (în

afara acestui proiect) pentru a caracteriza pe deplin depozitele DMS care

necesită acţiuni prioritate de remediere sau de altă natură, şi este dincolo

de scopul Registrului de a furniza mai multe detalii decît este necesar

pentru o înţelegere iniţială a priorităţilor în această privinţă.

Conform sarcinii, activităţile de inventariere a depozitelor DMSinclud următorii pași:

1. Revizuirea inventarelor existente în aria-pilot

2. Identificarea suplimentară a depozitelor de DMS

ilegale/neconforme

3. Vizitarea depozitelor de DMS ilegale/neconforme

4. Pregătirea unui registru cu informaţii despre depozitele deDMS ilegale/ne-conforme.

Acest model poate fi folosit pentru următoarele:

(i) Pentru a sumariza datele din inventarele existente. Datele din

inventarele existente pot fi sintetizate utilizînd acest formularul ( anexa1).Aceasta va asigura că toate datele relevante din stocurile existente sunt

identificate şi incluse în inventarul pentru aria-pilot a proiectului.

(ii) Pentru a solicita autorităților locale:

(a) să verifice informaţiile cu privire la depozitele de DMS în

inventarele existente şi să actualizeze informaţiile după cum e necesar; şi

(b) să identifice depozitele de DMS ilegale/neconforme din

jurisdicţia lor care anterior nu au fost identificate sau incluse într -un

inventar.

(iii) În calitate de fişă de înregistrare a datelor în timpul vizitelor

la fiecare depozit de DMS ilegal/ne-conform identificat.



12

(iv) După vizitele pe teren şi revizuirea datelor, pentru

prezentarea unui profil a fiecărui depozit DMS ilegal/neconform din

regiunea-pilot a proiectului. Aceasta necesită o bună organizare şi

prezentare a informaţiilor, utilizînd formatul Fişei depozitului de DMS.

O astfel de utilizare a formularului-model va avea ca rezultat un

profil pentru fiecare depozit de DMS ilegal/ne-conform din regiunea-pilot

a proiectului. În principiu, fiecare profil va fi de maxim o pagină (dar unele pot fi şi mai mari, dacă e necesar). Adunate împreună, profilurileelaborate conform acestui formular vor oferi o descriere pagină cu paginăa fiecărui depozit de DMS ilegal/ne-conform din regiunea-pilot a

proiectului.

Munca de teren a fost realizată prin evaluarea vizuală a depozitelor de DMS, prin completarea formularelor, fotodocumentare şi colectarea punctelor de referinţă. Măsurarea coordonatelor a fost realizată cu

ajutorul dispozitivului Garmin OREGON 300, care permite recepționareade semnale chiar și in condiții dificile.

Substratul cartografic a fost bazat pe materiale topogeodezice care

este asigurat - de hartă topografică (scara M 1:50000 şi ortofoto curezoluţia 0,4 metri). În procesul de colectare a coordonatelor a fost

posibilă stabilirea limitelor de amplasare a depozitelor de deşeur i.

În baza acestor materiale a fost elaborată Harta de amplasare a

depozitelor de deşeuri a raionului Hîncești. Harta a fost completată cudate (cum ar fi distanța pînă la surse de apă-fîntîni, rîuri, lacuri, distanţa pînă la casele de locuit, etc), colectate în timpul măsurărilor pe teren. Pehartă au fost vectorizate drumuri, reţeaua hidrografică şi limitele

localităţilor. Ce tine de reţeaua de drumuri s-a indicat categoria de drum

(drumuri principale, drumuri republicane şi drumuri locale), precum şiindicele de identificare (de exemplu: M21, R21). Pentru marcarea

depozitelor DMS s-au folosit figura geometrică triunghiul, fiind utilizate

culorile: Culoarea roșie – poligonul prezintă risc sporit; Culoarea galbena

– poligonul prezintă risc mediu; Culoarea verde – poligonul prezintă riscredus.



13

III. Organizarea serviciului de gestionare a deșeurilor la nivel urban și rural

In cadrul raionului Hîncești serviciile de gestionare a deșeurilor

sunt organizate doar la nivel urban. Astfel, în centrul raional Hînceștiexistă o Întreprindere Municipală "Amen-Ver". Această întreprinderefuncţionează în baza statutului, care a fost aprobat prin decizia

Consiliului Orășenesc Hîncești.

In vederea colectării deșeurilor municipale solide, întreprinderea

municipală Amen-Ver are în dotare 4 automobile și 2 tractoare, necesarepentru efectuarea acestor servicii. Pentru sporirea rentabilității este dedorit de a complecta serviciul de salubrizare cu tehnică mai performantă.

La moment la întreprindere sunt 28 de angajați.

Menționăm faptul că infrastructura de gestionare a deșeurilor înmediul rural este foarte slab dezvoltată. Din totalul localităților ruralevizitate, doar serviciul de salubrizare din Hîncești are în dotareechipamente și mașini care facilitează colectarea și / sau depozitareadeșeurilor.

Experiența de regionalizare a serviciului de aprovizionare cu apă și

canalizare obținută în cadrul proiectului BERD poate fi preluată și încadrul dezvoltării serviciului de salubrizare. Prin urmare, se recomandădezvoltarea serviciului de salubrizare a orașului Hîncești în rază de 15-25

km, în zonele rurale urmînd recomandările de amenajare a depozitelor

DMS indicate anexa 2. Totodată se recomandă de a lua în considerație șianexa 3 care prevede instituționalizarea serviciului de salubrizare.

IV. Situația privind depozitarea deșeurilor

În mediul rural, conform cercetării efectuate de către echipa de proiect, situația colectării deșeurilor menajere și industriale nu estecontrolată. Nu se cunosc cantitățile colectate din fiecare localitate și nicitipurile de deșeuri colectate. În majoritatea localităților, populațiacolectează și transportă individual deșeurile produse la depozitele dinlocalitățile proprii. De obicei, se pot observa următoarele tipuri de deșeuricare sunt depozitate: deşeuri animaliere, deşeuri menajere, plastic, sticlă,hîrtie, metale şi altele.



14

În cadrul inventarierii celor 39 de primării au fost vizitate 76 delocații DMS. Confor m rezultatelor preliminare, situația depozitelor dinraionul Hîncești se prezintă astfel:

- 1 depozit orășenesc

- 3 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd

- 450 platforme mici pentru gospodarii casnice

- 68 de depozite în mediul rural ( gunoiști).

Un aspect importat cu privire la depozitarea deșeurilor este modulîn care acestea funcționează. Astfel, majoritatea acestor depozite

funcționează fără o autorizație valabilă. De precizat faptul că în prezentMinisterul Mediului revizuiește Legea cu privire la autorizații de mediu.Astfel, pînă în prezent, depozitele funcționau doar în baza unei decizii aconsiliului local din localitatea unde era amplasat depozitul. Aceasta

hotărîre era, de fapt, doar o decizie de alocare a unui teren cu scopul

depozitării deșeurilor, fără a ține locul unei autorizații de mediu.

Tabelul de mai jos descrie caracteristica depozitelor de DMS

reprezentată prin numărul de populație, numărul depozitelor pe comune

și suprafață.



15

Tabelul 2. Caracteristica depozitelor de DMS

Primăria Populație

2011

(mii)

Numărul

depozitelor

Suprafața

totala (ha)

Hîncești 15.3 1 1,63

Bălceana 1.8 2 2,96

Bobeica 3.2 1 2,56

Boghiceni 3.1 1 0,82

Bozieni 2.6 2 1,65

Bujor 4.1 2 3,78

Buțeni 3.9 1 0,98

Caracui 2.6 1 0,88

Călmățui 1.7 1 0,99

Cărpineni 10.8 5 6,64

Cățeleni 1.4 1 3,00

Chetroșeni 1 0,90

Cioara 2.7 3 1,69

Ciuciuleni 5.2 2 1,15

Cotul Morii 2.3 2 0,85

Crasnoarmeiscoe 5.1 4 14,37

Dancu 1.7 4 2,64

Drăgușenii Noi 2.2 1 1,09

Fîrlădeni 1.1 1 1,92

Fundul Galbenei 3.1 2 1,30

Ivanovca 1.3 2 1,72

Lăpușna 6.3 4 2,60

Leușeni 2.9 2 1,75



16

Logănești 4.3 3 1,60

Marchet 1.4 1 1,02

Mereșeni 2.9 1 0,45

Mingir 5.7 2 2,66

Mirești 1.3 1 0,45

Negrea 2.2 2 0,47

Nemțeni 1.9 2 2,79

Obileni 1.5 2 2,98

Onești 1.5 2 2,22

Pașcani 3.1 1 0,69

Pervomaiscoe 0.8 1 1,21

Pogănești 1.7 2 1,54

Sărata Galbenă 4.8 1 4,59

Secăreni 1.8 2 0,56

Sofia 1.6 2 0,35

Stolniceni 2.2 1 0,61

Șipoteni 0.9 1 0,17

Voinescu 3.3 2 0,53



17

V. Percepția publicului

Percepția publicului vis-à-vis de serviciile de gestionare adeșeurilor nu a fost monitorizată. Totuși, rapoartele cercetate de noi aratăcă în comune, populația nu conștientizează prea mult situația gestionăriideșeurilor. În general oamenii sunt interesați de colectarea gunoaielor, dar nu există deocamdată programe de conștientizare sau educare a nivelul decultură ecologică a întregii regiuni.

VI. Concluzii și recomandări

6.1 Concluzii:Obiectivul acestui studiu a fost de a surprinde situația actuală a

sistemului de gestionare a deșeurilor în satele raionului Hîncești.

În urma analizelor făcute, se desprind următoarele concluzii:

1. Sistemul de gestionare a deșeurilor este or ganizat doar la nivel

urban în raionul Hîncești.

2. Cadrul de gestionare a deșeurilor lipsește.

3.

Colectarea deșeurilor se face cu echipamente vechi și insuficiente 4. Nu există facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor

5. În fiecare localitate există cel puțin un depozit de deșeuri (gunoiște), marea majoritate fiind neamenajate și fără autorizațiede funcționare.

6. În mediul rural transportul deșeurilor către depozite se face deobicei de fiecare persoană în parte, individual.

7. Depozitarea deșeurilor în mediul rural (dar și în mediul urban) se

face în marea majoritate haotic, fără a se respecta normativeletehnice de depozitare.



18

6.2 Recomandări :

In urma rezultatelor obținute după inventarierea DMS, se propune:

Amenajarea a 8 depozite intercomunale: Hîncești, Cărpineni,Sărata Galbenă, Obileni, Dancu, Bobeica, Bujor, Lăpușna curegionalizarea serviciului conform anexei 2.

Realizarea unei strategii la nivel raional de gestionare a deșeurilor care să stabilească prioritățile și direcțiile de dezvoltare a

sectorului de gestionare a deșeurilor.

Consultarea actorilor implicați în gestionarea deșeurilor învederea identificării soluțiilor optim, mai ales, în ceea ce privește

selecția depozitelor de deșeuri intercomunale. Dezvoltarea unor propuneri de proiecte pentru solicitarea surselor

de finanțare (FEN, ADR, alte surse) pentru amenajarea șidezvoltarea serviciului raional de salubrizare.

Creșterea nivelului de conștientizare a publicului larg cu privire lamanagementul eficient a deșeurilor, posibilitatea reducerii,

reciclării și valorificării deșeurilor.



19

VII. Anexe

Anexa 1. Formularul 1: Fişa depozitului DMS

Denumirea localităţii

Denumirea uzuală adepozitului

Amplasarea depozitului

Perioada de funcţionare

Autorizat Da □ Nu □

Grosimea stratului de

DMS , m

Ad î ncimea depozitului ,

m

Gradul de umplere, %

Potenţialul de extindere Da □ Nu □(specificaţi opţiuneaextinderii)

Tipul deşeurilordepozitate

Municipale /menajere

□

Construcţii/ Demolări□ Industriale

□ Dejecţii animaliere □ Periculoase □ Cadavre de animale □

Altele (specificaţi) □

Sunt deşeurileacoperite?

Da □ Nu □ Suprafaţa estimată adepozitului, m

2

Capacitatea estimată adepozitului, m

3

Cantitatea estimată adeşeurilor

depozitate, m3

Starea actuală adepozitului DMS

Funcţional □

Ne- funcţional □

Compactat

□ Depozitare haotică □

Construcţiihidrotehnice şiinfrastructură

Drum de acces

Da □ Nu □ Îndiguire Da □ Nu □

Îngrădire Da □ Nu □ Intrarea

Da □ Nu □

Echipamente:

Autospeciala □ Buldozer □

Tractor □



20

Riscul potenţial pentrusănătatea umană

Sporit □ Mediu □

Redus □

Baza riscului:

Case de locuit □

Corpuri de apă de suprafaţă □ Apă subterană □ Terenuri agricole (ape

meteorice) □

Riscul potenţial pentrumediu

Sporit □ Mediu □

Redus □

Baza riscului:

Ape de suprafaţă □

Ape subterane □

Aer □

Pămînt/Sol □

Măsurile de remediererecomandate

Îngrămădire şicompactare □

Evaluarea suplimentară □

Selectarea materialelor

reciclabile □

Altele – (specificaţimetoda aleasa, ex.

transport, etc. ) □

Descrierea activităţilor umane şi comunităţilor în rază de 1 km de la depozitulDMS

C împuri agricole □ Ferme □ Brigăzi de tractoare □ Păduri □

Altele – (specificaţi) □

Cele mai probabile influenţe pe care le poate exercita depozitul DMS asupraoamenilor

Descrierea caracteristicelor de mediu în raza de 1 km de la depozitul DMS

Distanţa pînă la ape de suprafaţă : lacuri □ r îuri □ izvoare □

î nt î ni arteziene □

Ad î ncimea pînă la ape subterane ( dacă se cunoaşte)

Caracteristica solului de suprafaţă şi de la fundaţie: nisip □ lut □ sol □ rocă □ aluviune □

Distanţa pînă la casele de locuit

Alte informaţii relevante referitoare la depozitul DMS (taxe, etc.)



21

Gradarea necesităţii acţiunilor

de remediere

Urgentă □ Înaltă □Medie □

Redusă □

Potenţialul de reutilizare a depozitului DMSdupă remediere

Împădurire

I erbare □

Destinaţie agricolă □

Altele ( specificați) □

Data vizitării depozitului Executorul



22

Anexa 2. Recomand ări privind amenajarea depozitelor intercomunale

în r. Hîncești

Depozitul

intercomunal

Localitățile care vor fi deservite

1.Hîncești

1. Sărata Mereșeni 2. Bozieni

3. Dubovca

4. Fîrlădeni 5. Buțeni 6. Fundul Galbenei

7. Logănești

2.Cărpineni

1. Horjești 2. Semionovca

3. Mingir

4. Voinescu

5. Negrea

6. Crasnoarmeiscoe

7. Tălăiești

3. Sărata Galbenă

1. Brătianovca

2. Valea Florii

3. Coroliovca

4. Cărpineanca

5. Caracui

4.Obileni

1. Nemțeni 2. Cotul Morii Nou

3. Cotul Morii Vechi

4. Sărătenii Noi 5. Sărătenii Vechi 6. Ivanovca

7. Frasin

1.

Pogănești 2. Marchet



23

5.

Dancu 3. Cioara

4. Călmățui 5. Feteasca

6. Leușeni

6.Bobeica

1. Stolniceni

2. Șipoteni 3. Drăgușeni 4. Dahnovici

5. Ciuciuleni

6. Drăgușenii Noi 7. Horodca

7.

Bujor

1. Pervomaisc

2. Strîmbeni 3. Onești 4. Chetroșeni

5. Mirești 6. Boghiceni

8.

Lăpușna

1.

Pașcani 2. Secăreni 3. Cornești 4. Rusca

5. Anini

6. Sofia

7. Bălceana





25

Imaginea 1 or. Hîncești

Imaginea 2 s. Bălceana



26

Imaginea 3 s. Bizinica

Imaginea 4 s. Bobeica



27

Imaginea 5 s. Boghiceni

Imaginea 6 s. Bozieni



28

Imaginea 7 s. Bujor

Imaginea 8 s. Buteni



29

Imaginea 9 s. Calmațui

Imaginea 10 s. Caracui



30

Imaginea 11 s. Cărpineni

Imaginea 12 s. Cățeleni



31

Imaginea 13 s. Chetroșeni

Imaginea 14 s. Cioara



32

Imaginea 15 s. Ciuciuleni

Imaginea 16 s. Cotul Morii nou



33

Imaginea 17 s. Dancu

Imaginea 18 s. Drăgușenii Noi



34

Imaginea 19 s. Fîrlădeni

Imaginea 20 s. Fundul Galbenei



35

Imaginea 21 s. Ivanovca

Imaginea 22 s. Crasnoarmeiscoe

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=5328





36

Imaginea 23 s. Lapușna

Imaginea 24 s. Leușeni



37

Imaginea 25 s. logănești

Imaginea 26 s. Marchet



38

Imaginea 27 s. Mereșeni

Imaginea 28 s. Mingir



39

Imaginea 29 s. Mirești

Imaginea 30 s. Negrea



40

Imaginea 31 s. Nemțeni

Imaginea 32 s. Obileni



41

Imaginea 33 s. Onești

Imaginea 34 s. Pașcani



42

Imaginea 35 s. Pervomaiscoe

Imaginea 36 s. Pogănești



43

Imaginea 37 s. Secăreni

Imaginea 38 s. Sarata-Galbena



44

Imaginea 39 s. Șipoteni

Imaginea 40 s. Sofia



45

Imaginea 41 s.Stolniceni

Imaginea 42 s. Voinescu

Documents

Raport DMS Hincesti