1

MUZEUL NAȚIONAL AL AGRICULTURII

RAPORT DE ACTIVITATE

2018

2

CUPRINS

A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul

instituţional existent/ 5

A.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi/ 6

A.2. Analiza SWOT(analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități și

amenințări)/ 7

A. 3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia/9

3.1. Acţiuni de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei în anul 2017/10

3.2. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii de PR/de strategii

media/ 11

3.3. Apariţii în presa de specialitate/ site-uri online/13

3.4 Articole publicate de specialiştii muzeului în presă/ 14

A. 4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari/15

A. 5. Grupurile țintă ale activităților instituției/ 16

A. 6. Profilul beneficiarului actual/ 16

B) Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia/19

B. 1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la

strategia culturală a autorității/ 19

B. 2. Orientarea activității profesionale către beneficiari/ 20

1. Participare în calitate de invitat la proiecte internaţionale/ 28

2. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei/ 29

3. Temele de cercetare abordate de specialiştii Muzeului Național al Agriculturii în

2017/ 34

4. Restaurare-conservare/ 36

5. Evidenţa şi clasarea patrimoniului/ 39

6. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în

proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.)/ 41

7. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în judeţ, în ţară, la

nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state)/ 42

3

8. Program editorial/44

9. Dialog internațional/45

B.3. Analiza principalelor direcții de acțiune întreprinse/ 46

C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare

pentru mai buna funcționare, după caz/ 47

C.1. Măsuri de organizare internă/ 47

C.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne/ 47

C.3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere/47

C.4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,

promovare, promovare, motivare/sancționare)/ 47

C.5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/funcționalizări ale

spațiilor/ 48

C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificări/auditării sau a altor organisme de control în

perioada raportată)/ 49

D) Evoluția situației economico-financiare a instituției/ 50

D.1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanțul contabil al

perioadei raportate/ 50

D.2. Evoluția valorii indicatorilor de performanță în perioada raportată, conform criteriilor de

performanță ale instituției/ 52

E) Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin

proiectul de management/ 52

F) Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi

atrase din alte surse/ 57

4

ANEXE/ 62

1.Organigrama Muzeului Național al Agriculturii

2.Valorificarea în imagini a activității Muzeului Național al Agriculturii

3. Adresă nr. 75051/14.09.2018

4. Dosar de presă

Legendă culori: - acțiuni realizate conform Proiectului de management 2015-2020

- acțiuni nerealizate/ în curs de realizare

- acțiuni realizate în plus față de Proiectul de management 2015-2020

5

Prezentul raport a fost elaborat în vederea evaluării managementului la Muzeul Național al

Agriculturii, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Ialomiţa, în conformitate cu prevederile

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.189/2008 (actualizată).

Datele şi informaţiile din prezentul Raport se referă la perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018.

Muzeul Național al Agriculturii a fost înfiinţat prin Decizia Primăriei Judeţului Ialomiţa nr.

176/24.05.1990. Conform Legii nr. 311 din 8 iulie 2003 (anexa 1), primeşte titulatura de „Muzeul

Naţional al Agriculturii”. În 15 noiembrie 2006 legea a fost republicată, fără anexe, muzeul revenind la

titulatura de Muzeul Agriculturii din Slobozia. Prin Hotărârea de Guvern nr. 551 din 27 iulie 2016,

publicată în Monitorul Oficial nr. 590 din 3 august 2016, se acordă titulatura de muzeu de importanță

națională și se aprobă schimbarea denumirii acestuia.

Muzeul Național al Agriculturii a fost acreditat prin Ordinul nr. 2208/10.04.2012, emis de

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Este finanţat din bugetul Consiliului Judeţean Ialomiţa, având ca obiect de activitate istoria

agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării (conform

deciziei de înfiinţare a muzeului; cod CAEN: 9102 „Activităţi ale muzeelor”).

Muzeul Naţional al Agriculturii funcţionează conform Regulamentului de Organizare şi

Funcţionare şi este condus de manager, în colaborare cu Consiliul de Administraţie.

A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea:

Plecând de la premisa că este unic în ţară, prin profilul său, Muzeul Naţional al Agriculturii se

străduieşte permanent să faciliteze dialogul, dezbaterea şi schimbul de idei cu instituţii din ţară şi

străinătate, invitându-i pe toţi să se conecteze cu colecţiile sale, prin diverse strategii, de la pedagogie

muzeală, la ateliere interactive, expoziţii temporare, transpunerea unor tradiţii legate de sărbătorile de

peste an şi reprezentarea lor practică.

6

A.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi;

PARTENERI

- Consiliul Judeţean Ialomiţa

- Instituţia Prefectului Judeţului Ialomiţa

- Rețeaua Națională a Muzeelor din România

- Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România

- Episcopia Călărașilor și Sloboziei

- Protopopiatul Slobozia

- Primăria Municipiului Slobozia

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa

- Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”

- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa

- Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Ialomița

- Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Slobozia, Ialomiţa

- Muzeul Judeţean Ialomiţa

- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și

Dezvolării Rurale

- Penitenciarul Slobozia

- S.C. Oyl Company Holding A.G.S.R.L.

- Asociația Pentru Protecția Plantelor din România

- Liceul Pedagogic „Matei Basarab” Slobozia

- Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia

- Liceul Tehnologic „Înălţarea Domnului” Slobozia

- Școala Gimnazială nr. 3 Slobozia

- Școala Gimnazială Bora

- Școala Profesională Scânteia

- Şcoala Gimnazială Ciulnița

- Şcoala Gimnazială Platonești

- Şcoala Gimnazială ”George Vâlsan” Amara

- Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Țăndărei

7

- Şcoala Gimnazială Perieți

- Şcoala Gimnazială Gheorghe Doja

- Şcoala Gimnazială Valea Ciorii

- Şcoala Gimnazială ”Apostol D. Culea” Sudiți

La nivel internaţional:

- Raionul Nisporeni Republica Moldova

- Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură

A2. Analiza SWOT(analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități și

amenințări);

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Unicitatea muzeului în țara noastră;

-Obiectiv cultural de importanță națională;

- Valoarea, dimensiunea şi varietatea colecțiilor

muzeului;

- Interesul publicului în creștere pentru valorile

tradiționale;

- Buna colaborare cu autorităţile locale;

- Existenţa unor parteneriate media și cu alte

instituții de profil;

- Activități diverse ce se adresează tuturor

categoriilor de public;

- Colaborările cu instituții din țară și din

străinătate;

- Resurse umane specializate;

- Capacitatea instituţiei de a fi promotor al

proiectelor culturale de interes local, naţional şi

internaţional;

- Capacitatea personalului de a se adapta la

- Resursele financiare insuficiente

- Personal insuficient, suprasolicitat şi prost

remunerat;

- Dotare logistică deficitară (IT, multimedia)

pentru expoziții și activitatea de birou;

- Dotări insuficiente în cadrul departamentelor

muzeului (restaurare – conservare, patrimoniu,

arhivă), datorate resurselor financiare limitate;

- Sistemul de remunerare din instituțiile de

cultură face aproape imposibilă angajarea de

specialiști;

- Mobilier expozițional și de birou învechit;

- Lipsa unei garderobe, a unei săli de lectură,

laboratoare, depozite bine dotate, precum și a

spațiilor sanitare pentru publicul vizitator;

- Starea precară a clădirii muzeului, ce necesită

reparații.

-Imposibilitatea managerului de a-şi motiva

8

diverse sarcini;

- Colaborarea cu presa locală, apariția de articole

de specialitate săptămânale.

prin premii/salarii de merit, colaboratorii,

datorită restricţiilor financiare impuse.

-Cercetarea în muzeu este un domeniu aparte,

complet diferit de cerecetarea din alte domenii.

Aceasta decurge din patrimoniul muzeal pe

care îl deţine muzeul, profilul, dezvoltarea,

cunoaşterea şi utilizarea lui. Dezvoltarea

acestuia depinde în cea mai mare măsură de

calitatea cercetării ştiinţifice, fie ea de teren, de

arhivă, în biblioteci etc. De aici, muzeografului

îi revine misiunea complexă, dată fiind

dimensiunea organigramei, să fie ghid,

profesor, regizor, scenarist, scenograf,

transportator, om de presă, om de serviciu şi

altele. Ceea ce rezultă este supraîncărcarea cu

sarcini a personalului de specialitate, care are

ca efect imposibilitatea de a finaliza la timp

anumite proiecte.

-Angajaţii nemulţumiţi pot genera dezinteres

faţă de munca prestată, ceea ce duce,

inevitabil, la o calitate precară a produselor

oferite;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

-Creșterea numărului vizitatorilor;

-Diversificarea categoriilor de public beneficiar

al activităților culturale ale muzeului;

-Formarea profesională a personalului de

specialitate;

- Situaţia economică şi financiară

determină tendinţa de alocare a veniturilor

realizate de populaţie în favoarea bunurilor

materiale şi în detrimentul produselor

culturale;

9

- Posibilitatea de a atrage fonduri

nerambursabile pentru desfăşurarea de proiecte

de interes naţional şi internaţional;

- Recunoașterea pe plan național și internațional

a activităților muzeului prin parteneriate cu

asociații și organizații din țară și de peste

hotare;

- Dezvoltarea turismului cultural.

- Reducerea timpului disponibil pentru

recreere în rândul persoanelor active;

-Insuficiența fondurilor pentru restaurarea și

conservarea patrimoniului cultural imobil

(Ferma Model Perieți, Biserica de lemn ”Sf.

Nicolae” Slobozia);

- Lipsa unei strategii naționale de protejare și

conservare a patrimoniului rural;

- Lipsa unei legislații coerente care să

protejeze muzeele și personalul angajat în

muzee;

- Incoerenţa şi schimbările dese de la nivelele

decizionale;

-Neînţelegerile dintre specialişti;

-Criza de identitate care face ca valorile

culturale tradiţionale şi martorii trecutului să

nu mai fie apreciate la adevărata lor valoare şi

să nu fie gestionate în mod corespunzător.

A 3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia;

În contextul managementului în muzeu, se vorbeşte din ce în ce mai mult de calitate. Oferta de

produse culturale trebuie să aibă o continuă dinamică, dezvoltare şi diversificare, tocmai datorită

evoluţiei societăţii, pentru că oamenii nu mai doresc să vadă într-un muzeu obiecte înghesuite în

vitrine, prezentări neatractive ale trecutului sub forma unor “aranjări” lipsite de conţinut, ci să fie pentru

ei o experienţă plăcută, să îi provoace, să îi facă să revină. Indicatorii prin care evoluţia imaginii

muzeului poate fi cuantificată sunt: numărul de vizitatori şi apariţiile în mass-media.

10

3. 1. Acţiuni de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei în anul 2018;

- Crearea de calendare, afişe, pliante, invitaţii, flyere, cataloage pentru fiecare manifestare

organizată;

- Consultanţă de specialitate şi asigurarea mentoratului pentru studenţi şi masteranzi, în cadrul

perioadei de practică efectuate la muzeu;

- Prezentarea acţiunilor proprii pe site-ul muzeului www.muzeulagriculturii.ro şi pe pagina

muzelui de pe site-ul de socializare Facebook.com; Business Catalog Focus;

- Crearea de transmisiuni live pe facebook, pentru ca vizitatorii virtuali să fie conectaţi la ceea

ce se petrece în muzeu;

- Facilitarea organizării în secţiunea “Primărie” de cununii civile;

- Afişaj actualizat permanent la sediul muzeului, la Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”,

la sediile instituţiilor de învăţământ şi în locurile special amenajate din oraş;

- Expedierea de felicitări cu ocazia diverselor sărbători şi a calendarului anual, editat de

muzeu;

- Scrisori de mulţumire pentru donatori;

- Comunicate de presă cu articole de prezentare a fiecărei manifestări (articole descriptive,

însoţite de imagini semnificative din cadrul expoziţiilor) şi articole de prezentare şi descriere

a obiectelor din patrimoniul muzeului;

- Afişarea de bannere în oraș și în spaţiile instituţiilor partenere;

- Realizarea de parteneriate media cu posturi de televiziune şi de radio, cu ziare locale şi

naţionale;

- Distribuirea de materiale publicitare la manifestările organizate de muzeu la sediu şi dincolo

de spaţiul propriu;

- Oferirea posibilităţii de vizitare gratuită a muzeului, cu diverse ocazii;

- Continuarea organizării Proiectului internaţional “NOAPTEA MUZEELOR” cu acţiuni noi

şi atractive;

- Standuri de promovare organizate în muzeu şi în alte locaţii;

- Participări la diverse manifestări în judeţ şi în ţară, în calitate de partener/colaborator, invitat;

- Participarea la emisiuni, reportaje şi interviuri la posturi de televiziune şi radio locale şi

naţionale;

11

- Schimbul de publicaţii cu muzee şi alte instituţii din ţară şi din străinătate;

- Itinerarea şi organizarea unor expoziţii în judeţ şi în ţară;

- Realizarea şi publicarea unor studii, în urma campaniilor de cercetare de teren;

- Participarea, în calitate de membru, la manifestările organizate de Societatea de Istorie şi

Retrologie Agrară din România şi de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România.

3. 2. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii de PR/de strategii media:

Muzeul nu poate fi numai un simplu loc al cunoaşterii şi învăţării sau un loc de pură plăcere

estetică; forma contează, la fel de mult ca şi conţinutul. Ceea ce vizitatorii doresc azi, este o prezentare

divizată – aşa cum s-a realizat deja în expoziţia “La pas prin lumea satului” (decembrie, 2014), cu

iluminare adecvată, cu poveşti simple, dar bine structurate, care sugerează deschideri, opoziţii,

interacţiuni cu vizitatorii, toate bogate în înţelesuri.

În anul 2018, Muzeul Naţional al Agriculturii a urmărit creşterea vizibilităţii printr-o prezenţă

activă în mass-media, prin încheierea, în continuare, de protocoale şi parteneriate cu unităţi de

învăţământ, organizaţii şi autorităţi locale şi naţionale, în vederea realizării unor activităţi comune,

menite să promoveze colecţiile muzeale, tradiţiile şi obiceiurile din lumea rurală, atât în cadul muzeului,

cât şi în spaţiile publice – cu destinaţie turistică, centre expoziţionale, comerciale, târguri etc.

S-au continuat colaborările cu mass-media locală şi naţională, precum şi acţiunile de promovare

prin intermediul site-urilor instituţiilor culturale şi administrative din judeţ şi din ţară: Consiliul Judeţean

Ialomiţa, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa, Reţeaua

Naţională a Muzeelor din România, Institutul Naţional al Patrimoniului, dar şi pe site-ul oficial al

Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (http://castle.eiu.edu/aima).

S-a considerat că cea mai sigură şi pe termen lung metodă de îmbunătăţire a promovării

muzeului nostru este prezentarea rapidă a activităţilor derulate, pe site-ul www.muzeulagriculturii.ro şi

pe Facebook, dar şi colaborarea strânsă cu mass-media: DIGI 24, AGRO TV, TV SUD-EST BUZĂU,

CAMPUS TV BUZĂU, AGROINTELIGENŢA TV-ONLINE, ANTENA 1 SLOBOZIA, ANTENA

SATELOR, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI; ÎN PRESĂ: IALOMIŢA, INDEPENDENT,

OBIECTIV DE IALOMIŢA, CURIERUL IALOMIŢEAN, ŞTIREA, TRIBUNA IALOMIŢEI,

JURNALUL DE IALOMIŢA, IALOMIŢA TA, INFORMAŢIA, ADEVĂRUL, EVENIMENTUL

ZILEI, OBSERVATOR 24, DILEMA VECHE, OBSERVATOR CULTURAL, MAGAZIN

12

CULTURAL-ŞTIINŢIFIC, PRACTIC-IDEI PENTRU CASĂ ŞI GRĂDINĂ, FOCUS MAGAZIN,

BĂRĂGANUL ORTODOX, LUMEA SATULUI, LUMINA.

Continuarea organizării unor ateliere de creaţie în contextul unor evenimente (“Măcinicii”,

încondeierea ouălor de Paşti, Sf. Andrei, Sărbătorile de iarnă etc.), Săptămâna Altfel – Să ştii mai multe,

să fii mai bun, Zilele Europene ale Patrimoniului, dar şi susţinerea în continuare a unor ateliere de lucru,

inclusiv pe perioada vacanţelor (Atelier de personalizat căni, Atelier de împletit fire textile – Brățara

prieteniei, Atelier de inițiere în tehnica découpage, Atelier de împletit spice de grâu, Atelier de pictat

linguri de lemn, Atelier “Sporul Casei”, Atelier de olărit), constituie cea mai bună metodă de promovare

a muzeului, mai ales în rândul elevilor. Imaginea Muzeului Naţional al Agriculturii a fost reflectată

constant în presa locală şi naţională prin formule edificatoare, menite să-i evidenţieze unicitatea şi

specificitatea.

Reflectarea instituţiei în presa de specialitate şi în mass-media, care ocupă un loc de prim- plan

în atenţia publicului, ca mijloc de informare asupra evoluţiilor sociale, economice şi culturale ale

societăţii, trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării şi captării atenţiei vizitatorului asupra acţiunii

culturale, asupra profesionalismului instituţiei noastre, iar oferta adresată publicului trebuie să fie pe

măsura aşteptărilor. Mass-media este un indicator al stării societăţii şi maniera prin care, din punct de

vedere informaţional, terminologic, simbolic şi relaţional, reuşim să incităm colaborarea cu aceasta, la

acţiunile muzeului, prin parteneriate strategice şi colaborări pe anumite direcţii ale comunicării

informaţiei, va conduce la o prezentare completă a activităţilor derulate de muzeu.

Continuarea editării calendarului pe 2019, de această dată, cu imagini de prezentare a

expoziţiilor şi a patrimoniului muzeului, reprezintă o bună practică în promovarea Muzeului Naţional al

Agriculturii, pentru că astfel, muzeul “ajunge şi rămâne” în casele celor ce îl deţin.

În noiembrie 2018 a avut loc premiera filmului MOROMEȚII 2, realizat cu participarea

Muzeului National al Agriculturii; ca și la prima peliculă, recuzita pentru filmări, constând în obiecte

muzeale de mare valoare, cum ar fi: locomobilul și batoza pentru realizarea scenei de treierat, căruța,

șareta, plugul, grapa, piua, dar și o mare diversitate de obiecte etnografice de uz gospodăresc și casnic,

au fost asigurate de către Muzeul Național al Agriculturii, fiind însoțite pe perioada filmărilor și de

personal de specialitate din cadrul muzeului. Logo-ul muzeului a putut fi vizualizat pe pagina de

prezentare a filmului.

13

Facilitarea organizării de cununii civile în sectorul - “Primărie” din cadrul expoziţiei “La pas prin

lumea satului”, precum și de ședințe foto şi în 2018, este o altă modalitate de a face cunoscut muzeul şi

expoziţiile sale.

Pe parcursul anului 2018, muzeografii au publicat articole de specialitate şi informaţii legate de

activitatea muzeului în săptămânalul de informaţie şi atitudine“Ialomiţa”, pe facebook, pe site-ul

muzeului şi pe site-ul ”FOCUS MAGAZIN”.

Pentru a completa cele menţionate, în vederea unei prezentări succinte a evoluţiei primului (şi

unicului deocamdată) muzeu de agricultură din România, vom preciza că această instituţie a obţinut în

cei 28 ani de existenţă, recunoaştere din partea unor organisme şi înalte foruri de cultură, având calitatea

de membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, al Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară

din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (AIMA). Totodată, menţinând un

dialog, pe plan naţional şi internaţional, cu instituţii şi organizaţii de profil, Muzeul Naţional al

Agriculturii încearcă să se apropie tot mai mult de ceea ce ar trebui el să reprezinte - un simbol cultural

şi identitar.

3. 3 Apariţii în presa de specialitate/ site-uri online;

Mediatizare:

Evenimentele şi activităţile ştiinţifice şi culturale desfăşurate de Muzeul Național al Agriculturii

au fost mediatizate prin intermediul mijloacelor mass-media (presă scrisă, TV, mediul online).

Activitatea Muzeului Național al Agriculturii a fost reflectată în cursul anului 2018 în:

Presa locală: Ialomiţa (71), Independent (1), Obiectiv de Ialomiţa (4), Ştirea (2), Tribuna Ialomiţei (4),

Ialomița Ta (7).

Presa centrală: Adevarul (1), Focus Magazin (71), Bărăganul Ortodox (1), Lumea Satului (1), Lumina

(1).

Apariții online:

https://peregrinprinlume.com/2018/07/27/muzeul-national-al-agriculturii-din-slobozia/

http://ziarullumina.ro/expozitie-de-icoane-la-muzeul-national-al-agriculturii-din-slobozia-135076.html

https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-national-al-agriculturii/

https://www.taradacilor.ro/2018/05/23/obiective-turistice-in-ialomita-traseu-de-o-zi-din-bucuresti/

14

https://www.catalogafaceri.ro/articole/1243/Muzeul%20Na%C5%A3ional%20al%20Agriculturii%20prezint%C4%

83:%20%20Sem%C4%83n%C4%83toarea%20de%20p%C4%83ioase%20Edelweiss

https://www.muzeubuzau.ro/?event=zilele-femeii-la-muzeul-judetean-buzau

https://adevarul.ro/locale/vaslui/cinci-muzeele-unicat-romaniei-colectiile-impresionante-aur-ceasuri-

chihlimbar-locomotive-agricole-1_5b66e159df52022f7509b358/index.html

https://www.google.com/search?q=muzeul+national+al+agriculturii&tbs=qdr:y&ei=mZw1XP_TAqjgkgXq5L2oBw

&start=10&sa=N&ved=0ahUKEwi_hPnlkODfAhUosKQKHWpyD3UQ8tMDCIUB&biw=1280&bih=913

https://adevarul.ro/locale/buzau/expozitie-unica-muzeul-judetean-buzau-

1_5a9f9b9adf52022f754c3dfa/index.html

https://obiectiv.net/ialomita-olimpiada-judeteana-de-arte-plastice-istoria-artelor-si-arhitectura-2018-

46829.html/

https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=86823&d=o-zi-in-slobozia-si-imprejurimi--slobozia

https://www.turismslobozia.ro/

https://www.sanatateaplantelor.ro/100-de-ani-de-agricultura-in-romania/

http://www.campusbuzau.ro/fierul-de-calcat-istoric-utilitate-si-rafinament/

https://www.europafm.ro/peste-150-de-fiare-de-calcat-adunate-intr-o-expozitie-la-buzau/

https://leviathan.ro/va-rugam-atingeti-tractoarele-de-dana-fodor-mateescu/batoza-hofherr-schrantz-

morometii/

Apariţii TV: Antena 1 Slobozia (39 apariţii – ştiri, reportaje, interviuri etc.), DIGI 24 TV (1), Agro TV

(8 apariţii), TV Sud-Est Buzău (2 apariţii), Campus TV Buzău (1 apariţie), Agrointeligenţa TV-online (2

apariţii). Total: 53 apariţii TV.

3.4 Articole publicate de specialiştii muzeului în presă;

- Adrian Stroe: ”Batoza pentru trifoi”, ”Semănătoarea de păioase Edelweiss”, ”Aparatul de fotografiat

în perioada interbelică”, ”Tractorul LANZ BULLDOG”, ”Tractorul HOFHERR SCHRANTZ

CLAYTON SHUTTLEWORTH”, ”Balanța compusă”, ”Vânturătoarea J. BAKERS”, ”Premiera filmului

MOROMEȚII 2”.

- Claudiu Şerban: ”Stupul vertical”, ”Tăierea viței-de–vie. Foarfeca de vie”, ”Pompă de vin

ALLWEILER”, ”Corâta”, ”Pompă de apicultor”, ”Țitera/Cetera”, ”Tulnicul”.

15

- Magdalena Petre-Filip: ”Rânduiala mesei la români”, ”Casa”, ”9 Martie – Mucenicii”, ”Caloianul –

rugă pentru setea pământului”, ”Considerații despre spațiu. Stânga”,”Considerații despre spațiu.

Dreapta”, ”Considerații despre spațiu. Sus”, ”Considerații despre spațiu. Jos”, ”Fântâna”, ”Gardul”.

- Fideliu Rubinescu-Ostriceanu: ”Ceasul românesc de masă”, ”Bărbieritul în perioada interbelică”,

”Cleștele de fierărie”, ”200 de ani de la nașterea lui Ion Ionescu de la Brad”, ”Mariana Hociotă, sub

semnul Centenarului”, ”Agricultura românească înainte de primul război mondial”, ”Sub semnul

Centenarului – reforma agrară din 1921”, ” Sub semnul Centenarului – Jefuirea României în viziunea

germană din 1918”.

- Fănica Gherghe:”Cămașă de noapte bărbătească”, ”Colecția de fiare de călcat a Muzeului Național

al Agriculturii, la Buzău”, ”Întinzător pentru degetele mănușilor”, ”Discul pentru gramofon”, ”Păpușă

folclorică: Călușar”, ”Storcător de rufe”, ”Bătani/Țesătură de nuntă”, ”Ștergare cu motivul viței-de-

vie”, ”100 de mărturii despre croit, cusut și brodat în România”.

- Panait Andreea: ”Contract de închiriere din 1865”, ”Un testament din 1827”, ”Un catastif din secolul

al XIX-lea. Previziune astrologică din anul 1826”, ”Mărfuri de consum în Bucureștiul de la 1825”,

”Personalități ale agriculturii românești. Ion Nistor”, ”Calendarul agrar al țăranului. Legea de dinainte

de Lege”, ”Istoria din spatele unui document”, ”Contract”.

A. 4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari;

Pe parcursul anului 2018 nu s-au aplicat sondaje de opinie vizitatorilor, un profil al

beneficiarului activităților culturale desfășurate de muzeu, fiind stabilit în anii anteriori. Monitorizarea

vizitatorilor individuali şi în grupuri, a participanţilor la diverse evenimente organizate în muzeu

(expoziţii, workshop-uri, evenimente legate de practicarea unor obiceiuri), dar şi dincolo de propriul

spaţiu (expoziţii itinerante, standuri de prezentare, festivaluri, sărbători, târguri, sesiuni etc.), a

vizitatorilor virtuali, a celor în scop religios la Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, dar şi Cartea de Onoare a

muzeului, aflată la intrare, unde publicul îşi poate expune părerile, sugestiile şi nemulţumirile, reprezintă

măsuri, pe care Muzeul Naţional al Agriculturii le aplică pentru cunoaşterea categoriilor de vizitatori şi a

profilului beneficiarului actual. Postarea evenimentelor şi urmărirea comentariilor vizitatorilor pe contul

de Facebook al instituției şi al publicaţiilor online, care au scris articole despre Muzeul Naţional al

Agriculturii, au dus la cunoaşterea feedback-ului acestora, foarte util în acţiunile ulterioare ale muzeului.

16

A.5. Grupurile țintă ale activităților instituției;

Beneficiarul ţintă al programelor culturale:

1. Pe termen lung:

- Vizitatori cu scop educaţional: participanţii la programele de pedagogie muzeală dedicate

elevilor, preșcolarilor, studenților (ateliere de lucru și de creație, vizionări filme documentare

etc.); participanţii la programele educaţionale pentru adulţi (ateliere de lucru și de creație,

vizite ghidate, demonstraţii practice în cadrul târgurilor); participanţi la programe de practică

pedagogică (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi); schimburi de experienţă cu specialişti

din muzee şi instituţii culturale din ţară şi din străinătate;

- Vizitatori în scop recreativ;

- Vizitatori cu scop religios – participanţii la serviciile religioase de la Biserica ”Sf. Nicolae”

(slujbe religioase, nunţi, botezuri etc.).

2. Pe termen scurt: participanţi la diverse manifestări culturale: vernisaje, evenimente de interes

local, naţional şi internaţional, spectacole și festivaluri folclorice, evenimente personale etc.

A.6. Profilul beneficiarului actual;

Muzeul Național al Agriculturii a oferit în anul 2018 acţiuni culturale variate, ce s-au adresat

mai multor categorii de public. Un profil al beneficiarilor activităţilor muzeului a fost creat de-a lungul

timpului, precum și monitorizând postările de pe contul Facebook al muzeului, ţinând seama de mai

multe criterii, şi anume:

1. Elevii şi preşcolarii vin în grupuri împreună cu cadre didactice și reprezintă principalii

beneficiari ai activităților de educație muzeală. Scopul vizitei lor este de recreere, asimilarea de

informații și aptitudini în cadrul atelierelor organizate, tururi ghidate sau trasee prestabilite de

vizitare. Această categorie beneficiază de o atenție sporită, deoarece reprezintă vizitatorii de

mâine ai muzeului;

2. Adolescenții, studenţii și masteranzii sunt interesaţi de teme individuale pentru pregătirea

unor tematici documentare (proiecte, practică în muzeu), participă la activitățile educaționale –

atelierele de lucru permanente sau vin individual sau în grupuri organizate. O mare afluență a

acestei categorii o reprezintă Noaptea Muzeelor;

17

3. Vizitatorul local vine cu regularitate la muzeu pentru a vedea expoziţiile temporare sau

noutăţile din muzeu. Acest vizitator poate avea şi invitaţi, uneori din străinătate, care se pot

transforma în vizitatori fideli;

4. Turiştii străini şi români care tranzitează oraşul vin pentru cunoaşterea muzeului sau

pentru un eveniment special (vernisaj, atelier, manifestări complexe, congrese). Aceştia vin să

primească informaţii sau pentru a cumpăra un suvenir;

5. Specialiștii și grupurile oficiale care vin în oraș la diverse manifestări sau pentru a obține

informații. De obicei, sunt însoțiți de oficialitățile județului și au la dispoziție un timp limitat,

de aceea ghidajul în expoziție este personalizat;

6. Familiile cu copii vin în grupuri de câte 2 - 6 persoane, având vârste diferite. Aceşti

vizitatori preferă acumularea de informaţii pentru copii şi petrecerea timpului liber într-o

ambianţă plăcută. Pentru aceşti vizitatori ghidajul şi alte facilităţi oferite de muzeu sunt

importante (magazinul de suveniruri, accesul cu cărucioare, relaxarea în parcul muzeului etc.);

7. Vizitatorii cu dizabilităţi reprezintă o altă categorie de beneficiari pentru care muzeul

oferă facilităţi speciale (căi de acces, rampe etc.);

8. Pensionarii vin pentru petrecerea plăcută a timpului liber, pentru relaxare; de obicei, vin

însoţiţi de alte persoane în vârstă sau de copii și nepoţi;

9. Vizitatorul virtual este o altă categorie de public. Site-ul muzeului și pagina de Facebook

sunt căi de comunicare cu acești vizitatori, care sunt informați permanent despre activitățile

desfășurate de muzeu, astfel încât aceștia să se simtă parte integrantă a acțiunile noastre. Se

poate vorbi la un moment dat despre un grup fidel de vizitatori virtuali, care este în continuă

creștere;

10. Alte categorii: persoanele private de libertate vin în mod organizat prin vizite anunțate și

participă la ateliere de creativitate; persoane care participă la oficializarea de cununii civile și

ședințe foto în muzeu. Persoanele din acestă categorie se pot transforma în vizitatori fideli ai

muzeului, iar la următoarele vizite pot veni însoțiți de familie sau prieteni.

În cursul anului 2018, Muzeul Național al Agriculturii a înregistrat un număr de 89736 de

vizitatori, din care:

- 1827 vizitatori ai expozițiilor muzeului (elevi și preșcolari – 1193, studenți – 133, salariați și

pensionari – 432, cetăţeni străini – 69);

18

- 2486 participanți la atelierele de lucru deschise la Muzeul Național al Agriculturii și la

vernisaje ( 2146 elevi și preșcolari, 195 salariați și 145 pensionari);

- 8554 vizitatori la manifestările organizate în afara instituţiei;

- 700 vizitatori la Noaptea Muzeelor;

- 11630 vizitatori unici pe site-ul muzeului (vizitatorul unic este acea persoană care accesează

pagina de site a muzeului de mai multe ori, dar este înregistrat după IP o singură dată);

- 54539 vizitatori ai paginii Facebook a Muzeului Național al Agriculturii;

- 10000 vizitatori cu scop religios.

2%3%10%

1%

13%

60%

11%Vizitatori ai expozițiilormuzeului

Participanți la atelierele decreativitate

Vizitatori la manifestările dinafara instituției

Vizitatori Noaptea Muzeelor2018

Vizitatori unici pe site

Vizitatori ai paginii deFacebook

Vizitatori în scop religios

Vizitatori ai Muzeului Național al Agriculturii în anul 2018

19

B) Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

B.1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la

strategia culturală a autorității;

În Strategia de dezvoltare a judeţului Ialomiţa 2009-2020, un accent deosebit se pune pe

dezvoltarea turismului prin promovarea patrimoniului cultural-istoric al judeţului şi pe creşterea calităţii

vieţii cetăţenilor.

Datorită unor convergenţe de mai mulţi factori: climatul de finanţare, intrarea în sfera digitală,

accesul rapid la tehnologie şi la reţelele sociale, globalizării etc., Muzeul Naţional al Agriculturii a fost

pus în situaţia de a privi critic la ceea ce are de făcut pentru a fi eficient şi adecvat publicului. Cum

putem noi să concurăm cu diversele moduri de petrecere a timpului liber pe care oamenii le aleg?

Trebuie să recunoaştem că tehnologia ne-a schimbat fundamental viaţa, de aceea am găsit în

permanenţă metode de a fi conectaţi online cu publicul, prin actualizarea permanentă a site-ului, a

paginii de Facebook, prin postarea de evenimente şi fotografii cu participanţii la activităţile ce se petrec

în muzeu. În anul 2018, am asigurat accesul gratuit la internet, oferind vizitatorilor posibilitatea de a

examina, explora şi participa activ, folosind dispozitive inteligente.

Un alt rol important al muzeului este acela de a achiziţiona, salva şi conserva obiecte cu valoare

muzeală. Constrângerile de ordin financiar nu ne-au permis cumpărarea de obiecte, dar am încurajat

vizitatorii să facă donaţii pentru întregirea patrimoniului muzeului, pentru a-i asigura reprezentativitatea

în plan local şi naţional, dar mai ales, pentru a le oferi generaţiilor actuale şi viitoare un reper. Am avut

grijă ca acestor donatori să li se întărească acest sentiment de apartenenţă, pentru că, până la urmă ce

este un muzeu? Este un loc special, care ne reaminteşte ce înseamnă a fi uman, cum şi-au trăit vieţile

bunicii şi străbunicii noştri, ce a fost greşit şi ce a fost bun în trecut şi cum putem, prin cunoaştere, să

devenim mai înţelepţi ca să ne protejăm de propriile eşecuri. Un muzeu nu trebuie privit ca având

importanţă economică, ci trebuie judecat ca având importanţă socială, este un mediu ideal pentru

învăţare. Pentru a fi siguri că putem atrage publicul, a trebuit să ne adaptăm şi să facilităm înţelegerea

colecţiilor şi expoziţiilor noastre şi să ne asumăm rolul de educator, prin povestirea trecutului şi prin

stimularea discuţiilor pe marginea problemelor contemporane. În realitatea pe care o trăim astăzi, plină

de haos, anxietate şi stres, muzeul oferă tocmai acea zonă de răgaz, stimulând experienţe muzeale bazate

pe emoţii. Pentru deschiderea orizonturilor şi siguranţa că putem veni cu ceva nou, creativ, am

20

diversificat şi întărit colaborările şi parteneriatele cu diverse instituţii din ţară şi străinătate. Articolele

scrise de muzeografii noştri în anul 2018, vor fi publicate în 2019 în diverse publicaţii de specialitate.

Participarea şi în 2018, la Proiectul internaţional Noaptea Muzeelor, cu un program atractiv, a adus la

muzeu un număr de 700 de vizitatori. De asemenea, găzduind Workshop-uri în cadrul Proiectului

“Succes – StartUp-uri constituite pe Competenţe Economice sustenabile de succes”, în cadrul

Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, am reuşit să facem cunoscut muzeul, pentru

categorii de public, care, probabil, ar fi ajuns mai rar să îl viziteze.

Viitorul muzeului va fi construit tot pe colaborări: cu muzee, universităţi, biblioteci, organisme

guvernamentale şi nonguvernamentale, vizitatori, donatori, sponsori şi comunitate. Pentru ca Muzeul

Naţional al Agriculturii să fie reprezentativ pentru comunitate are nevoie de finanţare corespunzătoare,

atât pentru modernizare, cât şi pentru achiziţia de obiecte cu valoare muzeală, iar personalul trebuie

motivat pentru a se adapta la cerinţele unei lumi în permanentă schimbare.

B. 2. Orientarea activității profesionale către beneficiari;

Din experienţă, am constat că şcoala oferă cele mai diverse grupuri de vizitatori. Încheierea unor

parteneriate de colaborare cu şcolile, a facilitat întâlnirea cu educatorii şi adaptarea activităţilor muzeale

la nevoile şi dorinţele acestora. Muzeul Naţional al Agriculturii pune la dispoziţia profesorilor,

studenţilor şi elevilor o arhivă bogată, astfel încât, ceea ce citesc în manualele școlare, poate fi văzut “pe

viu” în sălile expoziţionale. Muzeografii şi-au îmbogăţit permanent discursul, vizitele ghidate, însoţite

de povestiri legate de vremurile de odinioară au avut impact asupra publicului de toate categoriile de

vârstă, determinând de multe ori revenirea la muzeu. Experienţele muzeale bazate pe emoţii oferă

oportunitatea de a incita vizitatorii să participe activ la schimbul de idei, abilităţi, experienţe. Una dintre

soluţiile salvatoare adoptate de Muzeul Naţional al Agriculturii a fost resuscitarea interesului tinerilor

pentru cultura populară, prin aducerea în prim-plan a meşteşugurilor artistice tradiţionale, revitalizate

prin intermediul atelierelor interactive: atelierul de împletit spice de grâu, atelierul de împletit fire

textile, atelierul de olărit, de pictat vase de lut şi linguri de lemn, atelierul de realizat sticle “Sporul

casei”, de personalizat căni, de iniţiere în tehnica découpage, atelierul de încondeiat ouă.

Muzeul Naţional al Agriculturii, ca răspuns la nevoia de educaţie formală şi informală a societăţii

în general şi a comunităţii în mod special, are o ofertă de manifestări permanente – ateliere de tip

workshop, cu o paletă de obiective diverse şi plăcute de participanţi şi viitori participanţi. În consensul

21

şcoală-muzeu, instituţia a venit în întâmpinarea instituţiilor şcolare cu diferite manifestări accesibile, cu

scopul acoperirii sistemului de educaţie nonformală şi informală.

Prin aceste manifestări se asigură ambientul/mediul, calupul de informaţii şi practica pentru

posibile noi meserii şi hobby-uri. Sistemul de învăţare este mult apreciat de elevi, fiind atinse atât

practica, cât şi nevoia de noi informaţii prezentate în mod relaxant, plăcut şi util.

Atelier împletit spice de grâu

La Muzeul Național al Agriculturii se desfășoară atelierul de împletit spice, atelier ce se

adresează tuturor categoriilor de public.

În mentalitatea arhaică, spiritul grâului se refugia, în timpul seceratului, în ultimele spice; de

aceea, acestora li se acorda o atenţie specială: erau lăsate pe loc („mama pământului”, „barba

pământului”, „barba ogorului”, „sporul locului” ş.a.) sau erau aduse acasă în mănunchi, snop ori sub

forma unui obiect ritual, cu denumiri diferite („barba lui Dumnezeu”, „cunună”, „cruce”, „peană”,

„buzdugan”). Se păstra pe hambarul cu grâu, la grinda casei, la icoană; „la un loc curat”. Boabele din

spice se puneau în traista din care se semăna pentru prima dată, pentru belşug de grâne, ori se dădeau la

păsări, să le apere de boli.

Participanții la atelier învață să realizeze din spice, împletituri rituale considerate ofrande din

recolta anului, în special ”Barba lui Dumnezeu”, împletitură specifică zonei Munteniei, dar și ”struțul”.

De asemenea, primesc informații despre aceste obiceiuri de seceriș, expuse pe larg în expoziția de bază a

muzeului ”La pas prin lumea satului”, dar pot viziona și filme documentare despre aceste obiceiuri.

La sfârșit, pleacă acasă cu o frumoasă împletitură de spice, realizată de ei și cu un bagaj

impresionant de cunoștințe despre obiceiurile și datinile strămoșilor noștri.

Atelier de împletit fire textile

Este un atelier permanent, organizat la Muzeul Naţional al Agriculturii, de marţi până vineri,

între orele 9-14, destinat copiilor peste 12 ani, dar şi adulţilor.

Scopul atelierului este acela de a promova crearea unor obiecte decorative prin împletirea firelor

de cânepă, in, lână, bumbac, transmisă, în vechime, din generaţie în generaţie şi care, în prezent, este pe

cale de dispariţie. Acest meşteşug al creării obiectelor artizanale are la bază nodurile, o tehnică aparent

uşor de realizat, dar, care, necesită migală, intuiţie estetică şi o doză importantă de răbdare. Aceste

obiecte au o frumuseţe aparte şi reprezintă elemente decorative unice şi atractive.

22

Participanţii vor fi învăţaţi de un muzeograf să se familiarizeze cu această îndeletnicire. Nu

trebuie să ştii să coşi, croşetezi sau tricotezi, se realizează numai cu ajutorul degetelor, pornind de la un

nod simplu, care se multiplică, până la obţinerea nodurilor mai complexe, dând naştere obiectului

planificat a fi realizat (brăţară, semn de carte, decoraţiune interioară). Pe parcusul unei ore, află ce se

poate face dintr-un simplu fir şi două mâini dibace - obiecte cu utilitate practică, produse unicat, care

ascund migală şi multă imaginaţie. Materiale şi ustensile folosite sunt firele textile din fibră naturală şi

accesoriile (mărgele, inele, catarame, bucăţi de material textil de culori diferite etc.). Firele trebuie să

îndeplinească anumite condiţii şi anume: să fie rezistente, flexibile, să nu se întindă, pentru ca produsul

finit să fie realizat uniform. Etapele parcurse de cursant: işi alege firul cu care doreşte să lucreze, taie la

aceeaşi dimensiune mai multe fire, fixându-le pe suportul de lucru şi realizează nodurile alese, creând un

model unitar.

Atelierul de olărit

Este destinat tuturor categoriilor de public, interesate să descopere tehnica acestui meşteşug

străvechi. Olăritul este o îndeletnicire pe care noi, românii, am moştenit-o din moşi-strămoşi, mărturie

stând frumoasele vase din neolitic. Mai mult decât un meştesug, olăritul s-a dovedit, de-a lungul

timpului, a fi o artă.

Scopul acestui atelier este acela de a crea posibilitatea cât mai multor persoane de a petrece o

parte a timpului într-un mod aparte, având şansa de a-şi descoperi talente sau abilităţi necunoscute până

acum. Atelierul se adresează: elevilor de gimnaziu și liceenilor care vor să-și dezvolte creativitatea,

îndemânarea și să-și petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut, adulților obosiți de rutina

cotidiană, care vor să dea frâu liber creativității, să se relaxeze într-un mod cât mai benefic pentru ei,

părinţilor care pot petrece împreună cu copiii lor, momente de lucru în echipă, comunicare, creativitate

şi îndemanare. Atelierul de olărit se desfășoară în mai multe etape, având o durată mai lungă de timp

(3 - 4 săptămâni). De asemenea, numărul participanților la o ședință de lucru la roata olarului este limitat

la maxim 5 persoane. Concret, participanţii la atelier iau contact cu materialul de lucru – lutul şi cu roata

olarului. Totul începe ca o joacă prin afundarea mâinilor în apă şi lut, frământarea bulgărelui de pământ,

fixarea lui pe roată, unde se învață centrarea lui, modelarea vasului și folosirea instrumentelor de lucru

pentru crearea formei finale.Toţi participanţii învaţă să lucreze cu lutul, pentru a face un obiect care să

poată fi introdus în cuptorul de ardere.

23

Paşii pe care cursantul trebuie să-i parcurgă sunt:

1. Frămantarea lutului. Bulgărele de lut este frământat energic până capătă un aspect untos,

numai bun pentru modelare.

2. Lucrul la roată. Cursantul învaţă confecţionarea vaselor la roata olarului, acţionată cu

piciorul sau acţionată electric, coordonarea vitezei roţii cu apăsarea uşoară a bucăţii de argilă

şi modelarea treptată a acesteia.

3. Angobarea, operațiune realizată după uscarea vaselor, constă în acoperirea lor cu o substanţă

specială numită angobă (zeamă care poate fi albă sau roşie) și are rolul de a astupa

eventualele porozităţi ale vasului.

4. Ornamentarea vaselor se face cu ajutorul pensulei, cursanții folosind motive tradiționale de

pe ceramica românească. La final, vasul este impregnat cu un strat translucid de smalţ pentru

a scoate în evidenţă rafinamentul artistic al acestuia.

La sfârșitul atelierului se face arderea vaselor în cuptorul special, iar participanții pot pleca acasă

cu unul din vasele realizate

Atelier sticle decorative ”Sporul casei ”

Printre alte oferte ale pedagogiei muzeale dezvoltate de Muzeul Național al Agriculturii privind

organizarea de ateliere practice pentru publicul de orice vârstă se numără și decorarea sticlelor într-un

mod foarte plăcut, care are ca efect dezvoltrea simțului estetic și practic în același timp. Atelierul se

intitulează ” Sporul casei ” .

Orice activitate promovată pe direcția dezvoltării unor abilități generează o serie de întrebări

care-și așteaptă un răspuns. Venim în sprijinul publicului vizitator cu o serie de motivații care se doresc

a fi niște răspunsuri, măcar parțiale, pentru a alege să participe la acest atelier.

1. Dezvoltarea simțului estetic, pentru că decorarea sticlelor se va face cu semințe de diverse

mărimi și culori în combinații care stimulează imaginația;

2. Libertatea de a alege în decorarea acestor sticle semințele, care pot avea o semnificație

personală, reprezentativă pentru fiecare persoană;

3. Reprezintă un simbol al prosperității și fertilității, cu conotații în trecutul îndepărtat al istoriei

umane;

4. Generează un echilibru psihic și emoțional atunci când sticlei decorative i se oferă un anumit

loc care o pune în evidență;

24

5. Este un simbol al hărniciei care anticipează rodnicia de peste an, ca o emblemă a

gospodarului.

Ca metodă de lucru se pot folosi sticle de diferite forme și mărimi.

Sticlele trebuie să fie transparente și cât mai curate și uscate;

Se pot alege metode de decorare mai scumpe sau mai ieftine, neexistând o regulă în acest

sens;

Se poate apela și la impregnarea semințelor cu diverse substanțe de colorare, atunci când

nu dispunem de o paletă largă de semințe divers colorate;

Un bețișor care poate fi folosit opțional în migrarea din stratul superior către cel inferior a

semințelor cu aspect diferit, realizându-se o întrepătrundere a culorilor și formelor, care

contribuie la unicitatea fiecărei sticle decorate;

Straturile se succed până la umplerea sticlei;

Sticla se închide cât mai bine cu un dop de plută sau cu un fragment de cocean;

Se învelește cu o bucată de pânză simplă sau frumos decorată cu imprimeuri, broderii;

Pânza care acoperă dopul se leagă cu un fir de cânepă sau un fir divers colorat.

Muzeograful care conduce acest atelier este în permanență atent la grupul participant în

dobândirea acestor abilități practice. Sticlele decorative realizate pun în valoare creativitatea și

personalitatea fiecăruia.

Nu se urmărește o uniformitate în realizarea acestor sticle, nu se impun standarde, doar realizarea

de noi abilități practice. Stimularea creativității este un obiectiv care se pune în evidență în cadrul

atelierului. Un alt obiectiv este acela de a ajuta toți participanții să se exprime liber și să finalizeze în

cadrul atelierului decorarea sticlei cu semințe.

Ca o concluzie pentru acest acest atelier se poate spune că decorarea unei astfel de sticle

intitulată ” Sporul casei ” întrunește frumusețea, gândirea pozitivă și nu în ultimul rând originalitatea

fiecărui participant.

Atelier de personalizat căni

Se adresează tuturor categoriilor de public. Obiectivele urmărite prin acest atelier sunt

următoarele:

1. Sunt unice. O cană personalizată nu se găsește pe toate rafturile magazinelor. Este creată

special de cineva, pentru cineva. Ceva original.

25

2. Se aseamănă cu persoana căreia îi sunt adresate. Faptul că sunt personalizate ajută în

apropierea de esența persoanei căreia îi sunt adresate, de ceea ce este ea cu adevărat.

3. Se potrivește în orice context. Cănile personalizate pot fi potrivite oricărui context, fie

că sunt puse pe biroul de la locul de muncă sau pe masa de acasă.

4. Sunt handmade. Handmade sau lucrat manual, este o calitate din ce în ce mai căutată la

cadourile din zilele noastre. Trăind într-o lume a industrializării, oamenii caută din ce în

ce mai mult o ușiță de scăpare din bunurile comune, oferite tuturor.

În timpul atelierului de personalizat căni, participanții vor desena ce vor dori pe o cană, folosind

markere speciale pentru ceramică. Vor desena flori, oameni, animale, puncte, linii, cercuri sau vor scrie

mesaje. La sfârșit, cănile vor fi coapte și după 24 de ore vor putea fi folosite.

Atunci când oferim un cadou personalizat investim în relația pe care o avem cu cealaltă persoană, în

tot ceea ce apreciem la ea, în dorința de a-i arăta celui de lângă noi că este cu adevărat o persoană

minunată căreia vrem să-i mulțumim prin mici gesturi, cum ar fi acesta, că ne pasă, că suntem atenți la

cum este, că vrem să facem ceva care să fie diferit și creat special pentru ea.

Atelier de pictat linguri pe lemn.

Atelierul se adresează unei grupe de minori de vârstă şcolară şi preşcolară. Este solicitat în special de

elevi cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani.

În cadrul acestui atelier, elevii deprind abilităţi practice de pictură pe lemn netratat cu diferite tipuri

de culori şi ustensile. Rezultatul atelierului este cuantificabil prin prezenţa lingurii pictate. Elevul, la

sfârşitul orei de atelier, are abilitatea de a repeta acest tip de manifestare artistică în mod particular şi

propriu şi de a transmite fără greutate, mai departe altor doritori, etapele acestei activităţi extraşcolare.

Din sistemul de feedback oral realizat imediat după atelier sau în orele imediat următoare ni se prezintă

o înţelegere de aproximativ 70% a informaţiilor transmise oral, în timpul desfăşurării atelierului şi o

înţelegere de 80 % a sistemului practic de învăţare.

Atelierul permament de pictat linguri de lemn se desfăşoară într-un spaţiu bine definit, pe perioada

maximă a unei ore, cu limitarea numărului de cursanţi, pe parcursul desfăşurării lui, la efectivul unei

clase şcolare.

Conducătorul atelierului este în permanenţă printre cursanţi, oferindu-le informaţii generale şi

specifice în privinţa desfăşurării practice a cursului precum şi ghidare în privinţa sistemului de practică:

26

sistem de amestec de culori, culori complementare, sistem de aplicare a tuşei, de alegere a ustensilelor,

de igienizare, de eficientizare a muncii.

Cursanţii primesc linguri, pensule adecvate, recipiente pentru liant şi dizolvant şi materiale necesare

igienizării: şerveţele, apă etc. Culorile şi interpretarea artistică le aparţine. La finalul atelierului fiecare

cursant are lingura pictată în mod artizanal - produsul finit.

Atelier de iniţiere în tehnica découpage

Tehnica découpage este o metodă fascinantă de a decora obiecte, prin tăierea unor mici bucăţele de

hârtie/şerveţel şi lipirea lor pe lemn, sticlă, ceramică, plastic, metal, lumânare etc. Prin această metodă,

obiectele vechi pot căpăta viaţă şi originalitate. Cu ajutorul imaginaţiei, chiar dacă nu ştim să pictăm,

modelul de pe şerveţel este aşezat, astfel încât să se împletească armonios cu obiectul decorat, tehnica

folosită şi culorile acrilice, care completează desenul. Oricine poate învăţa această tehnică, doar

creativitatea fiecăruia contează cu adevărat.

Ce se învaţă la acest atelier?

În timpul cursului se vor învăţa toate aspecte legate de decupaj cum ar fi: tehnicile de tăiere,

proiectare, lipire, pictură și cum să se obțină un finisaj frumos. La sfârşit, fiecare va lua piesa pe care a

creat-o şi, cu siguranţă, va avea un sentiment minunat şi o mare realizare.

Paşii pe care cursantul trebuie să îi parcurgă sunt:

1. Arta decupării fine;

2. Design-ul - cum să fie utilizate modelele de pe şerveţele, pentru a forma un design frumos pe

obiectul ales;

3. Diferite tehnici de vopsire cu vopsele acrilice;

4. Finisajul – lăcuirea.

Dacă participantul la atelier este un spirit creativ sau doreşte să încerce ceva nou, atunci această

formă de artă - tehnica decoupage este una potrivită. Un plus al acestui atelier este acela că se adresează

tuturor categoriilor de vârstă și pentru toate nivelurile de experiență. Copiilor, în special, le dezvoltă

capacitatea de a reutiliza lucruri, răbdarea, aptitudinile motorii.

Atelierul de încondeiat ouă

Este un atelier care aduce la muzeu, în fiecare an, înaintea marii sărbători a Paştelui, copii, cadre

didactice şi părinţi, dornici să afle tainele meşteşugului şi ale artei încondeierii ouălor. Încondeierea

ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a

27

datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element important în cultura spirituală

românească.

Oul roșu este purtătorul unor semnificații profunde legate de învierea lui Iisus Hristos, de aceea

creștinii au început să îl încondeieze, desenând cu ceară motive ancestrale de o rară frumusețe și cu

diferite semnificații (exemple: spicul de grâu, fierul plugului, frunza, crucea, albina, pasărea, mielul,

șarpele etc).

Participanții învață tehnica tradiţională a încondeierii ouălor cu ceară de albine, condei de aramă şi

vopseluri naturale ori sintetice, în același timp primind și informaţii din istoricul acestui simbol – OUL,

în jurul căruia s-a creat o întreagă mitologie: originea ouălor înroşite, în folclorul românesc şi în lume;

diversele tradiţii în legătură cu ouăle de Paşti; vopsirea (când şi cum se face) şi ornamentaţia (elemente

fundamentale); simbolistica motivelor de pe ouăle încondeiate ş.a.

Întrucât, prin metodele de lucru folosite, beneficiarii se află o perioadă în dialog direct cu obiectele

muzeale, prin observaţia directă, reflecţie şi evaluare sub îndrumarea specialiştilor, aceştia îşi vor crea şi

fixa în strategia de creaţie anumite mecanisme durabile, iar produsele finite ale acestui experiment vor

constitui borne (tehnice, artistice, spirituale) la care în timp, autorul poate face rapel dintr-o altă

perspectivă, încât procesul de creaţie să se înscrie pe un traseu de ascendenţă, de aprofundare, de

contemplare, de înnobilare sufletească, de creaţie autentică şi durabilă.

Colaborarea cu studenţii, masteranzii şi profesorii Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian

Patriarhul" din Bucureşti, secţia Artă Sacră s-a concretizat în expoziţia “Închinare Sfintei Cruci!”, o

expoziţie inedită, sub semnul ”Crucii - căreia ne închinăm întreaga viaţă”.

Venind cu programe şi proiecte care promovează revenirea la autenticitate, incluziunea socială,

protecţia mediului, încercând permanent să joace rol educaţional, dar să aibă şi impact social, personalul

Muzeului Naţional al Agriculturii are ca obiectiv principal să servească întreaga comunitate, să nu se

mulţumească cu publicul tradiţional, ci să atragă şi grupuri de persoane marginalizate: copii cu nevoi

speciale, deţinuţi, persoane cu handicap, pentru a le îmbogăţi experienţele personale şi de ce nu, viaţa.

Încercăm să ne folosim de învăţământul muzeal, pentru a reconecta vizitatorii cu istoria, cu trecutul, atât

prin evidenţierea unicităţii şi valorii obiectelor de patrimoniu, cât şi prin informaţii şi practici, care să le

dezvolte sensibilităţile.

28

1. Participare în calitate de invitat la proiecte internaţionale:

1. Proiect în cadrul ERASMUS+ cursuri de formare/ ATELIER - PARTENERIAT E+, VET -

ECVET pentru completarea/aplicarea de proiecte de tip ERASMUS +, Proiecte de parteneriat

strategic domeniul VET (formare profesională). (02-04.03.2018);

2. Noaptea Muzeelor, ediţia a IX-a; (19.05.2018)

În cadrul „Nopții Muzeelor la Muzeul Național al Agriculturii”, s-au putut vizita următoarele:

- „La pas prin lumea satului” – expoziţie care reuneşte, într-o concepţie unitară şi mai ales originală

din punctul de vedere al prezentării, obiecte din toate colecţiile reprezentative ale muzeului,

reconstituind lumea satului de odinioară, cu instituţiile sale (primărie, biserică, şcoală, poştă),

ateliere (fierărie, tâmplărie, olărit, croitorie, atelier foto etc.), ocupaţii (măcelărie, brutărie etc.),

tradiţii şi viaţă spirituală.

- Mărturii de credinţă - expoziţie ce reuneşte obiecte şi documente din patrimoniul muzeului şi al

Bisericii de lemn ”Sf. Nicolae”(1737)

- ”Olimpiada Județeană de Artă Plastică”, expoziţie cu lucrările elevilor din clasele V-XII din județ,

ce vor fi premiaţi la Olimpiada de arte vizuale, arhitectură şi istoria artei – 2018.

- Unităţi în aer liber: colac de puţ (1853) – monument istoric (aflat în Lista monumentelor istorice

cu codul: LMI/2004, IL-III-m-B-14155), colac de fântână (1937), însemne funerare (1889, 1887).

700 de persoane de toate vârstele au vizitat expoziţiile deschise la Muzeul Naţional al Agriculturii şi

au asistat la spectacolul artistic susţinut, în aer liber, de Grupul folk "Suflet ialomiţean", din Luciu,

Ansamblul de mandoline "Nuferii Dunării", din Giurgeni, interpreţi de muzică populară, formaţia de

dans modern şi trupa "Try Folk", de la Palatul Copiilor din Slobozia. În interiorul muzeului, Liceul de

Arte "Ionel Perlea" a oferit un concert de jazz, iar membri ai Clubului montan "Excelsior" au reamintit

publicului prezent câteva melodii folk îndrăgite de toate generaţiile;

3. Zilele Europene ale Patrimoniului, ed. a XXVI- a, o iniţiativă comună a Consiliului Europei şi

a Uniunii Europene; sloganul din 2018 – “Patrimoniul nostru cultural – unde trecutul întâlneşte

viitorul”; în cadrul manifestării, elevii claselor a II-a C şi D, de la Şcoala Gimnazială nr. 3

Slobozia, au avut ocazia să descopere şi să interpreteze valorile de patrimoniu cultural prin

intermediul vizitei ghidate şi prin expunerea impresiilor pe cărţi poştale editate de muzeu.

(14.09.2018).

29

2. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei:

1. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Grădiniţa “Voinicelul” Slobozia,

grupa mare. (26.01.2018);

2. Dragobetele – Cap de Primăvară, atelier de lucru în care copiii au pictat pe inimioare de lut;

After School Dexter Academy. (7.02.2018);

3. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Şcoala Gimnazială Platoneşti, jud.

Ialomiţa. (13.02 2018);

4. Expoziţia - Lelia Urdărianu – grafică; expoziţia a valorificat, pentru prima dată, colecţia de

grafică din Fondul Stoianovici, aparţinând artistei Lelia Urdărianu. (14.02.2018 – 02.05.2018);

5. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Şcoala Gimnazială Bucu, jud.

Ialomiţa. (20.02 2018);

6. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a II-a C, Şcoala Gimnazială nr. 3

Slobozia. (21.02.2018);

7. Măcinicii, tradiţii populare româneşti; atelier de modelat măcinici tradiţionali, degustări; au

fost reînviate tradiţiile şi obiceiurile de odinioară, s-au preparat măcinici după reţete tradiţionale,

s-au practicat obiceiuri specifice zilei de 9 martie: agăţarea măcinicilor în pomi fructiferi, pentru

rod bogat etc.; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială “Sf. Andrei” Slobozia şi de la Liceul

de Arte “Ionel Perlea”. (9.03.2018);

8. Oul de Paşti, atelier de încondeiat ouă; participanţii au învăţat să încondeieze ouă şi

obiceiurile şi tradiţiile specifice Sfintelor Sărbători de Paşti. ( copii de la Grădiniţa “Piticot”

Slobozia, Grădiniţa “Dumbrava Minunată” Slobozia, Şcoala Gimnazială nr. 3 Slobozia, Liceul

Tehnologic Special, Liceul de Arte “Ionel Perlea”, Şcoala Gimnazială Platoneşti, Seminarul

Teologic Slobozia, Protopopiatul Slobozia, Şcoala Gimnazială Căzăneşti, Palatul Copiilor

Slobozia. (26-30.03.2018);

9. Ateliere de personalizat căni şi vizită; în cadrul Proiectului “Ferestre deschise către

cunoaştere”, ediţia a III-a, derulat prin programul naţional “Şcoala altfel”; participanţi, elevii

claselor I-a şi a III-a, Şcoala Gimnazială “George Vâlsan” Amara. (17.04.2018);

10. Atelier de personalizat căni, atelier de pictat linguri de lemn şi vizită ; participanţi, elevii

claselor a II-a şi a III-a de la Şcoala Gimnazială “George Vâlsan” Amara. (19.04.2018);

30

11. Atelier de personalizat căni, atelier de pictat linguri de lemn şi vizită; participanţi, elevii

claselor I-a, a II-a şi a III-a de la Seminarul Teologic “Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia.

(25.04.2018);

12. Sărbătoarea Caloianului. Paparudele, ediţia a XX-a; manifestare complexă ce a avut în

program: alaiul Caloienilor, pomana Caloienilor, decernare diplome; participanţi: elevi de la

Şcoala Gimnazială Luciu, Şcoala Gimnazială Miloşeşti, Şcoala Profesională “Areta Teodorescu”

Griviţa, Şcoala Gimnazială Borduşani. (26.04.2018);

13. Atelier de împletit fire textile “Brăţara prieteniei”, clasa a V-a, atelier de personalizat căni,

clasele a VI-a şi a VIII-a, Seminarul Teologic “Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia. (26.04.2018);

14. Atelier de personalizat căni; participanţi, grupa mare A de la Grădiniţa cu Program Prelungit

“Voinicelul” Slobozia. (14.05.2018);

15. Olimpiada Judeţeană de Arte Plastice, istoria artelor şi arhitectură – 2018; expoziţie

dedicată câştigătorilor Olimpiadei de arte plastice şi premierea lor, în prezenţa reprezentanţilor

autorităţilor publice locale şi a unui numeros public. (14 – 28.05.2018);1

16. Atelier de personalizat căni; participanţi, copiii grupei mari “Albinuţele vesele” de la Grădiniţa

cu program prelungit “Piticot” Slobozia. (17.05.2018);

17. Atelier de personalizat căni; participanţi, copiii grupei mari “Iepuraşii” de la Grădiniţa cu

program prelungit “Piticot” Slobozia. (17.05.2018);

18. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a IV-a, Liceul de Arte “Ionel

Perlea” Slobozia. (21.05.2018);

19. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a IV-a C, Step by Step, Liceul de Arte

“Ionel Perlea” Slobozia. (21.05.2018);

20. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei I C, Step by Step, Liceul de Arte “Ionel

Perlea” Slobozia. (22.05.2018);

21. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a VII-a C, Liceul de Arte “Ionel Perlea”

Slobozia. (22.05.2018);

22. Atelier de personalizat căni şi atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a

IV-a D, Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (23.05.2018);

1 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020

31

23. Atelier de modelat lut; participanţi, copii de la Centrul de Îngrijire Minori “Micul Prinţ”,

Slobozia. (23.05.2018);

24. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a II-a B, Liceul de Arte “Ionel

Perlea” Slobozia. (24.05.2018);

25. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, copii de la Centrul de

Îngrijire Minori “Micul Prinţ”, Slobozia. (24.05.2018);

26. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa pregătitoare D,

Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);

27. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa a III-a A, Liceul de

Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);

28. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa a III-a B, Liceul de

Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);

29. Expoziţia absolvenţilor 2018; cuprinzând lucrările absolvenţilor clasei a XII-a, de la Liceul de

Arte “Ionel Perlea” Slobozia, grupa de pictură şi grafică – sursa de inspiraţie a acestora fiind

spaţiile expoziţionale ale muzeului. (30.05 – 28.06.2018);2

30. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, persoane private de

libertate de la Penitenciarul Slobozia. (31.05.2018);

31. Olimpiada “Meşteşuguri artistice tradiţionale”: Aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire

din 1918; la Muzeul Naţional al Agriculturii s-a desfăşurat etapa judeţeană a acestei olimpiade -

proba practică şi jurizarea elevilor; scopul acestei acțiuni a fost de a aduce în prim- plan valorile

culturii și civilizației populare, unul dintre obiective fiind acela de a educa elevii în spiritul

cunoașterii propriei identități culturale. În acest an, la etapa județeană, au participat elevi ai

Liceului Pedagogic ”Matei Basarab” Slobozia, Seminarului Teologic ”Sf. Ioan Gură de Aur”,

Școlii Gimnaziale Luciu, Școlii Gimnaziale ”Roman Ialomițeanul” Axintele și ai Cercului de

pictură ”Sfântul Apostol Luca” Urziceni. Câștigătorii au reprezentat județul Ialomița la etapa

națională a olimpiadei, organizată de Complexul Muzeal “Astra” Sibiu, în perioada 24-29 iulie

2018. (6.06.2018);

32. Expoziţia “Închinare Sfintei Cruci!”, cu lucrări realizate de studenţi ai Facultăţii de Teologie

Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, secţia Artă Sacră. Preasfințitul Părinte Vincențiu,

2 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020

32

Episcopul Sloboziei și Călărașilor, însoțit de consilieri a venit la Muzeul Național al Agriculturii

din Slobozia la vernisajul expoziției, organizată de către Episcopia Sloboziei și Călărașilor în

colaborare cu Muzeul Național al Agriculturii și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian

Patriarhul” din București. Preasfinția Sa a apreciat lucrările studenților de la Facultatea de

Teologie din București, secția Artă Sacră, mulțumind pentru implicare doamnei Prof. Univ. Dr.

Mihaela Palade, profesorul coordonator al studenților și felicitând gazdele acestei expoziții

pentru modul și implicarea evenimentului (03.07 – 12.09.2018);3

33. Atelier de împletit spice de grâu, unde participanții au învățat să confecționeze "Barba lui

Dumnezeu", o cunună de seceriș specifică Barăganului. (10.07. 2018); - atelier de vară;

34. Atelier de olărit, unde copii însoțiți de părinți și bunici au învățat meșteșugul prelucrării lutului,

manual și pe roată de olărit. (11.07. 2018); - atelier de vară;

35. Atelier de pictat linguri de lemn după modele tradiționale; (12.07. 2018); - atelier de vară;

36. Atelier de confecționat sticle decorative "Sporul casei". (13.07. 2018); - atelier de vară;

37. Atelier de olărit. (17.07. 2018); - atelier de vară;

38. Atelier de olărit, unde copii de la Gradinița After School Dexter Academy, au învățat să

modeleze manual lutul. (18.07. 2018); - atelier de vară;

39. Atelier de împletit spice de grâu, unde participanții au învățat să confecționeze "Barba lui

Dumnezeu", o cunună de seceriș specifică Bărăganului. (19.07. 2018); - atelier de vară;

40. Atelier de pictat linguri de lemn după modele tradiționale (20.07. 2018); - atelier de vară;

41. Parada textilelor din colecția Muzeului Național al Agriculturii. Expoziţia a valorificat

patrimoniul etnografic textil, categoriile: piese de port popular, textile de interior. Obiectivele

propuse a se realiza sunt: valorificarea patrimoniului etnografic textil, evidenţierea legăturii

trecut-prezent-viitor. Sunt expuse: cămăşi, fote, vâlnice, oprege, marame, cămăşi bărbăteşti de

noapte, iţari, ştergare, feţe de masă, foiţe, macate, scoarţe; iconografia prezintă: date tehnice

pentru fiecare obiect expus în parte, planşe cu modele de broderii manuale de pe ştergarele

colecţiei muzeului, imagini cu oameni îmbrăcaţi în costum popular, la diverse ocazii, articole de

presă despre costumul popular românesc din arhiva muzeului. (19.09. 2018 - prezent);

42. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a II-a de la Şcoala Gimnazială nr. 3

Slobozia. (05.10. 2018);

3 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020

33

43. Zilele Educaţiei; în cadrul Proiectului educaţional “Să descoperim patrimoniul UNESCO din

România”, derulat de Şcoala Gimnazială nr. 3 Slobozia şi finanţat de Consiliul Judeţean

Ialomiţa, cu elevii claselor a V-a; la Muzeul Naţional al Agriculturii au avut loc ateliere de olărit,

de modelat lut, cusături populare, de decorat obiectele din lut create, s-au vizitat expoziţia

permanentă “La pas prin lumea satului” şi expoziţia temporară “Parada textilelor populare din

colecţia M.N.A.”. (5, 12, 26.10. 2018);

44. Atelier de personalizat căni şi atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii din grupa

mare de la Grădiniţa din localitatea Dragoş Vodă, jud. Călăraşi. (27.10. 2018);

45. Programul Naţional „Şcoala Altfel 2018”, în parteneriat cu Colegiul Naţional “Mihai

Viteazul” Slobozia şi Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia; pe perioada unei săptămâni s-au

derulat ateliere de personalizat căni, ateliere de modelat lut, ateliere de iniţiere în tehnica

découpage, ateliere de pictat linguri de lemn, ateliere de confecţionat “Brăţara prieteniei”. (05-09

11. 2018);

46. Manifestare complexă ”100 de ani de tradiții și obiceiuri de iarnă la români (1918 – 2018)” ce

a cuprins:

1. Moş Andrei, Cap de Iarnă, atelier de practicare şi învăţarea a unor obiceiuri tradiţionale

specifice acestei zile (29.11.2018);

2. Expoziţia foto-documentară “România – 100 de ani, 100 de fotografii”, cuprinzând

facsimile ale unor fotografii de epocă din colecţiile M.N.A.(29.11.2018 – prezent);

3. Program artistic aniversar, susţinut de elevii clasei a II-a A, de la Şcoala Gimnazială nr. 3

Slobozia. (29.11. 2018);

4. Atelier de confecționat cocarde tricolore - “La mulţi ani, România mea!”; participanţi,

elevi ai clasei a IV-a, de la Liceul Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia. (05.12.2018);

5. Atelier de confecționat sorcove tradiţionale din fire textile și recuzită pentru Sărbătorile

de Iarnă; participanţi: Grupa mare de la Grădiniţa “Voinicelul” Slobozia, elevii clasei a

IV-a de la Liceul Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia, elevii clasei a V-a de la Liceul

Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia. (12-18.12.2018);

6. Programe artistice susținute de grupuri de colindători; participanţi: elevi ai Şcolii

Gimnaziale din Cartierul Bora, care au susţinut un recital de colinde în limbile română şi

34

romani, Ansamblul “Străjerii” din Dolheşti, judeţul Suceava, care a adus la Muzeul

Naţional al Agriculturii frumoasele colinde din Bucovina. (13-14.12.2018).4

47. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevi ai claselor a III-a şi a IV-a de la Şcoala

Gimnazială Platoneşti, jud. Ialomiţa. (07.12.2018);

48. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, grupa mare de la Grădiniţa “Voinicelul”

Slobozia. (11.12.2018);

49. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii claselor V-VIII, de la Şcoala Gimnazială

Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa. (12.12.2018);

50. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială Scânteia, judeţul

Ialomiţa. (13.12.2018);

51. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială Platoneşti, jud.

Ialomiţa. (14.12.2018);

52. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a VI-a B, de la Liceul Pedagogic “Matei

Basarab” Slobozia, jud. Ialomiţa. (17.12.2018);

53. Atelier de iniţiere în tehnica découpage; participanţi, elevi ai clasei a XI-a, de la Liceul

Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia, jud. Ialomiţa. (18.12.2018).

Notă. Manifestarea complexă „Pâinea şi Vinul, proiect cu derulare anuală în perioada 2016 –

2020, nu s-a organizat în anul 2018, datorită interdicției instituite de Compartimentul Protecție

Civilă SVSU din cadrul Primăriei Municipiului Slobozia, conform anexei 3

3. Temele de cercetare abordate de specialiştii Muzeului Național al Agriculturii în 2018:

- Maşini agricole de epocă, Metrologie

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.

Obiective: - istoricul şi tipologia aparaturii metrologice şi a maşinilor agricole de epocă pe

teritoriul României.

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Sticlărie, Ceramică, Obiecte de uz gospodăresc, Instrumentar culinar și de panificație

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.

4 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020

35

Obiective: - istoricul şi tipologia sticlăriei, ceramicii, obiectelor de uz gospodăresc și

instrumentarului culinar pe teritoriul României.

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Textile, Instrumentar textil

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.

Obiective: - tipologia textilelor şi a instrumentarului specific pe teritoriul României.

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Mijloace de depozitare şi păstrare a recoltei, Viticultură, Apicultură

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.

Obiective: - mijloace de depozitare şi păstrare a recoltei;

- istoricul şi tipologia apiculturii și viticulturii pe teritoriul României.

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Obiceiuri calendaristice din ciclul vieţii, Mobilier ţărănesc, Instrumentar școlar

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.

Obiective: - obiceiuri calendaristice şi din ciclul vieţii.

- tipologia mobilierului țărănesc și a instrumentarului școlar;

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Unelte şi maşini de prelucrare a solului, Mijloace de transport, Orologie, Meserii -

Meşteşuguri

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de teren.

Obiective: - tipologia uneltelor şi maşinilor de prelucrare a solului, a mijloacelor de transport, a

ceasurilor;

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

- Memorialistică, Fotografie veche, Artă plastică şi decorativă, Ecleziastică

Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de teren.

36

Obiective: - istorie, religie, artă plastică;

Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin

organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.

4. Restaurare-conservare

Personalul de execuţie este format din 5 restauratori, din care 2 atestaţi prin Cursul de Specializare

a Cadrelor din Cultură şi Artă (1995), 1 restaurator atestat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

(2018), şi un conservator atestat prin studii din anul 1997.

Baza materială

Activitatea de conservare –restaurare a obiectelor din metal şi lemn se desfăşoară în:

1. atelierul de conservare-restaurare lemn (cu o suprafaţă de 51 mp);

2. atelierul mecanic amenajat în hala instituţiei (Fond Special) pe o suprafaţă de 80 mp, atelier

care intră în circuitul de vizitare;

3. curtea instituţiei (atunci când vremea permite), pentru operaţiile primare (curăţare, spălare

etc.), în cazul pieselor de dimensiuni mari.

Dotarea laboratorului de restaurare-conservare

- lupă cu led – 25 lei

- substanţe, materiale, pentru restaurare (vaselină, ulei de motor) – 236 lei

Notă: 1. O serie de unelte şi scule sunt depăşite ca performanţă, exploatare şi vechime,

necesitând înlocuirea lor urgentă.

Obiecte conservate/restaurate în anul 2018

S-au efectuat tratamente de conservare activă, precum şi restaurarea, pentru un număr de 202

obiecte muzeale aparţinând următoarelor colecţii:

1. meserii-meşteşuguri:

- viticultură - 13

- fierărie – 2

- tâmplărie - 2

- creşterea animalelor – 6

- croitorie-fiare de călcat, maşini de cusut – 50

- textile - 82

37

2. unelte şi utilaje agricole – 18

3. mijloace de transport – 7

4. instrumentar culinar – 3

5. obiecte de cult – 2

6. obiecte de uz casnic – 2

7. mijloace de depozitare – 1

8. instrumentar textil – 3

9. grafică - 11

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”

- tratament insectofungicid cu biocid la nivelul acoperişului şi a structurii de rezistenţă a acestuia,

precum şi a pereţilor laterali;

- tratament de conservare, cu ulei de in, al acoperişului;

- lucrări de igienizare.

Notă: Brâul median al bisericii a continuat să se degradeze (lipsă fonduri necesare şi specialişti).

Ferma Model Perieţi

Obiectivul constituie una dintre priorităţi, fiind preocupaţi, în continuare, de reabilitarea

clădirilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare a obiectelor muzeale.

Personalul care lucrează, aici, la coordonarea lucrărilor curente de reabilitare, la întreţinerea

spaţiilor interioare şi exterioare, la asigurarea pazei, se compune din:

- un restaurator al muzeului;

- 1 post pază asigurat de S.C. Vanguard Security Services S.R.L. (cu contract de prestări servicii).

S-au efectuat tratamente de biocidare pentru un număr de 42 obiecte muzeale, din următoarele

colecţii: mijloace de depozitare, viticultură, pomicultură, mijloace de transport, stupărit, maşini şi utilaje

agricole.

Casă de gospodar – din localitatea Gheorghe Doja

S-a efectuat tratament preventiv insecto-fungicid general asupra lemnului în conformitate cu

Ordinul nr. 713/2015 pentru aprobarea reglementării tehnice “Specificaţie tehnică privind protecţia

elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi”.

38

Alte activităţi:

1. întreținerea spaţiului de desfăşurare a atelierelor de creaţie cu elevii, de 30 mp, la parter;

2. întreținerea spaţiilor de birouri administrative și supraveghere foto-video;

3. întocmirea de dosare de restaurare şi fişe de conservare (cu menţiunea că acestui capitol i s-a acordat

atenţia cuvenită şi obligatorie);

4. întreţinerea spaţiului pentru depozitarea obiectelor conservate şi restaurate;

5.verificarea şi întreţinerea periodică a spaţiilor expoziţionale (curăţenie, întreţinerea instalaţiei electrice,

a instalaţiei termice etc.);

6. colaborarea la organizarea de expoziţii;

7. întreţinerea parcului muzeului – lucrări de tăieri de rodire ale pomilor;

8. participare la transportarea din teren a unor materiale în scopuri administrative;

9. depozitarea obiectelor muzeale, a mobilierului expoziţional şi a produselor magazinului;.

Notă: Definitivarea procesului tehnologic la obiectele restaurate parţial este condiţionată de fondurile

necesare pentru :

- achiziţionarea de materiale necesare pentru tratamente şi completări (de ex. piese de schimb

pentru maşini de epocă, esenţe lemnoase diferite şi specifice patrimoniului);

- o intensă activitate de cercetare de teren, în vederea depistării unor piese de schimb originale

(care devin din ce în ce mai rare) şi a materialului bibliografic tehnic de specialitate care încă se mai

poate găsi la foştii şi actualii proprietari de maşini agricole clasice.

O simplă analiză a patrimoniului Muzeului Naţional al Agriculturii este un argument al

urgentării construirii unor spaţii care să servească la protejarea şi valorificarea acestuia:

- staţie de carantină;

- definitivarea amenajării atelierului de conservare - restaurare metal; separarea sa de depozitul-hală;

(datorită proceselor de conservare-restaurare ce se efectuează în laborator sunt generaţi factori poluanţi

artificiali foarte nocivi, aceştia induc procese chimice de oxidare care afectează starea de conservare a

bunurilor de patrimoniu şi starea de sănătate a personalului).

- laborator de conservare-restaurare textile, cu dotarea corespunzătoare;

- depozite pentru colecţiile muzeale adecvate cerinţelor normelor de conservare;

- laborator restaurare ceramică.

39

5. Evidenţa şi clasarea patrimoniului

Structura patrimoniului Muzeului Național al Agriculturii:

- Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” - monument istoric şi de arhitectură sec. XVIII (aflat la poziţia

23B011 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional şi IL-II-m-A-14075 pe Lista Monumentelor

Istorice din Judeţul Ialomiţa); a fost strămutată în parcul muzeului în toamna anului 2000;

asigură serviciile rânduite de cultul creştin-ortodox, pentru Parohia „Buna Vestire”; reprezintă

un important reper religios, cultural şi turistic;

- Ferma Model Perieţi – considerată „cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi

flori din Europa de Răsărit” (1/2 sec – XX/1935-1949), monument de istorie agrară (aflat la

poziţia 23 B 115 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional; IL-II-a-B-14153 pe Lista

Monumentelor Istorice a Judeţului Ialomiţa); intrată în patrimoniul muzeului din 14 februarie

2005; cuprinde o suprafaţă de 40.564 mp şi 8 clădiri (conac, magazii, grajduri, castel de apă ş.a);

- Unităţi în aer liber: colac de puţ (1853) – monument istoric (aflat în Lista monumentelor

istorice cu codul: LMI/2004, IL-III-m-B-14155), colac de fântână (1937), însemne funerare

(1889, 1887), hambar (1869);

- Patrimoniul mobil: 13949 obiecte muzeale, structurate în următoarele colecţii reprezentative:

unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială, etnografie (unelte agricole

confecţionate în ateliere şi gospodării rurale, mijloace de transport, obiecte de uz casnic şi

gospodăresc, mobilier, ceramică, textile, port, recuzită - obiceiuri), istorie - memorialistică, artă,

religie, literară, ştiinţele naturii.

Registru primar: 22 obiecte, din care 3 achiziționate cu bani, 4 obiecte donate şi 15 intrate pe

baza procesului verbal nr. 14/24.07.2018 (transfer Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”), din Bucureşti

şi județele: Ialomița, Buzău, Vrancea şi Prahova.

Valoare totală a achizițiilor: 2000 lei

Valoarea totală a donațiilor de obiecte muzeale: 2720 lei

Valoarea totală a obiectelor intrate pe baza P.V. nr. 14/24.07.2018: 12850 lei

Total valoare: 17570 lei

- Casă de gospodar (1936 – 1938), strămutată din localitatea Gheorghe Doja, jud. Ialomiţa, în

curtea interioară a Muzeului Național al Agriculturii în 2013, pe baza autorizaţiei de construire

nr. 10525/19 iulie 2013, emisă de Primăria Slobozia; este o clădire reprezentativă pentru mediul

40

sătesc al începutului de secol XX. S-au păstrat elemente de decor arhitectural şi de tâmplărie:

uşi, ferestre, florărie, stâlpi, florăria pridvoarelor, grinzile de la cornişele originale, precum şi

martori originali ai pereţilor şi ai cornişelor. În cadrul conceptului de proiectare – relevare, pe

noul amplasament, s-au respectat elementele de gabarit planimetrice şi volumetrice, inclusiv

reconstituirea “camerei ascunse”, cu acces prin pod.

În cadrul procedurii de evidenţă analitică a bunurilor mobile aflate în administrarea muzeului au fost

redactate în anul 2018, 90 fişe analitice în sistem electronic, pentru piese din colecţiile ştiinţă şi tehnică

(45 fișe), etnografie (38 fișe), memorialistică (1 fișă), ecleziastică (5 fişe), istorie (1 fişă).

Este în derulare activitatea de evidenţă computerizată a patrimoniului muzeului, activitate începută

din anul 2006. S-a scanat şi arhivat în sistem computerizat cca. 50% din patrimoniul imagistic (fotografii

şi documente), iar registrele de colecţie sunt completate în sistem informatizat în proporţie de 86% din

totalul patrimoniului.

Fondul bibliotecii totalizează la sfârşitul anului 2018, un număr de 13389 unităţi, după cum

urmează: 6025 cărţi, 6859 pliante şi periodice, 243 casete audio, 51 casete video, 211 discuri.

S-au făcut abonamente la următoarele publicaţii: Adevărul, Evenimentul Zilei, Dilema Veche,

Magazin Cultural – Ştiinţific, Observatorul Cultural, Observator 24, Curierul Ialomiţean, Ialomița,

Anunţ Ialomiţean, Independent, Tribuna Ialomiţei, Ştirea, Obiectiv de Ialomiţa, Informaţia, Impact.

Arhiva ştiinţifică şi documentară

În arhiva fotografică se adaugă în 2018: 23 CD-uri şi DVD-uri (cuprinzând fotografii obiecte

muzeale, imagini de la diverse manifestări culturale, de la lucrările de restaurare - conservare etc.)

În arhiva video: cca. 4 ore de filmare (manifestări culturale, vizite documentare, lucrări de

restaurare – conservare, cercetare de teren etc.).

Arhiva ştiinţifică şi documentară înregistrează la sfârşitul anului 2018 un total de 42290 unităţi,

după cum urmează: 6236 diapozitive, 32236 clişee foto, 637 CD/DVD-uri foto, 953 DVD-uri cercetare

de teren, transcrise de pe casetele video VHS, 183 DVD-uri documentare (reportaje şi ştiri TV), 679

casete video (înregistrări de teren), 124 casete audio (înregistrări de teren), 1142 dosare documentare de

presă.

41

6. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în proximitate:

judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.):

1. Expoziţia itinerantă - Fierul de călcat – istoric, utilitate şi rafinament; Muzeul Judeţean Buzău.

Expoziţia valorifică colecţia de fiare de călcat a M.N.A. şi evidenţiază evoluţia fierului de călcat;

a fost organizată în colaborare şi cu colecţionarul Răzvan Leşevschi. (07.03. – 16.04.2018);

2. Festivalul Vlăsiei, a X-a ediţie, organizat de Primăria comunei Moara Vlăsiei; la această ediţie a

Festivalului Vlăsiei, Muzeul Naţional al Agriculturii a prezentat participanţilor ,,POVESTEA

ŢESTULUI” – demonstraţii practice de frământat şi copt pâine la ţest, pâine oferită spre degustare

privitorilor şi expoziţia ,,AGRICULTURĂ VECHE ROMÂNEASCĂ” - cuprinzând obiecte

muzeale din patrimoniul muzeului, de care s-au folosit strămoşii noştri pentru obţinerea ,,pâinii

cea de toate zilele”; au fost distribuite pliante promoţionale editate de muzeu. (17.06.2018);

3. Zilele Recoltei, manifestare organizată de Primăria Municipiului Slobozia, în cadrul căreia,

Muzeul Naţional al Agriculturii, în calitate de partener, a organizat expoziţia “Bucuriile

toamnei”, însoţită de demonstraţii de copt pâinea la ţest, Piaţa Agroalimentară Slobozia.

(29 - 30.09.2018);

4. Bucuriile toamnei; expoziţie cuprinzând obiecte muzeale folosite în prelucrarea strugurilor, în

vederea obţinerii mustului şi a vinului; Restaurantul “Privighetoarea” Slobozia. (4 – 31.10. 2018);

5. Bucuriile toamnei, realizată la Restaurantul OSKAR, Slobozia. (13.10 – 02.11.2018);

6. Festivalul – concurs de tradiţie culinară ialomiţeană “La Casa Tudorii”, “Oraşul de floci”,

Giurgeni; Muzeul Naţional al Agriculturii a participat cu expoziţia “Păstoritul”, cu demonstraţii

de copt pâinea la ţest şi două preparate la categoria Cofetărie-patiserie. (14.10.2018);

7. “100 de ani de Agricultură în România”; Muzeul Naţional al Agriculturii a participat la

evenimentul aniversar - 100 de ani de agriCultură în România, al Asociaţiei Industriei de

Protecţia Plantelor din România, în prezenţa celor mai importanţi fermieri şi reprezentanţi ai

companiilor din agribusiness din ţară. La realizarea expoziţiei dedicate acestui eveniment, Muzeul

Naţional al Agriculturii, în calitate de partener, a contribuit cu 21 de bunuri culturale din

patrimoniul său, marcând împreună cu AIPROM, 100 de ani de agricultură scurşi de la Marea

Unire din 1918, “printr-o abordare care parcurge axa timpului: trecutul și impactul lui în

prezent, cum percep românii agricultura, prezentul - care sunt cerințele consumatorilor și tehnici

42

moderne în agricultură, viitorul - cum vom hrăni populația în creștere, protejând în același timp

resursele naturale și mediul înconjurător”. În cadrul programului a fost prezentat filmul

documentar“100 de ani de agricultură în România”, în care Muzeul Naţional al Agriculturii a

avut consacrat un moment special, primind şi un certificat de recunoaştere “pentru contribuţii

deosebite aduse agriculturii româneşti şi industriei de protecţia plantelor”; (06.11.2018, Palatul

Cotroceni, Bucureşti);

7. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. ( în judeţ, în ţară, la nivel

naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state):

1. „Dor de Eminescu”, Ziua Culturii Naţionale, ed. a XII-a, Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”,

Slobozia (15.01.2018);

2. Conferinţa - „Cultura şi diplomaţia. Elemente de forţă ale unei ţări mici”, Muzeul Judeţean

Ialomiţa (15.01.2018);

3. Expoziţie personală Marcela Smeianu, Galeriile „Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel

Perlea” Slobozia (28.02.2018);

4. Expoziţia „Texturi grafice” Maria Unţanu, Muzeul Judeţean Ialomiţa (08.03.2018);

5. Spectacol de teatru – „Ziditori ai Marii Uniri”, Casa Municipală de Cultură Slobozia

(27.03.2018);

6. Conferinţa - „Cultura şi diplomaţia. Elemente de forţă ale unei ţări mici – Basarabia noastră”,

Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia (29.03.2018);

7. Salonul de primăvară, Galeriile „Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia

(09.05.2018);

8. Festivalul Național al Muzeelor din România, Museum Fest, organizat de Muzeul Județean

Buzău; evenimentul s-a bucurat de participarea a 15 muzee naționale și județene din țară. Specialiștii

acestor muzee au prezentat publicului buzoian concepte expoziționale noi, inovatoare. Buzău (10 -

12.05.2018);

9. Expoziţie - Centenarul Marii Uniri sub semnul artiştilor plastici din Bărăgan, Galeriile

„Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia (11.05.2018);

10. Simpozionul naţional de istorie şi retrologie agrară, cu tema “Bicentenarul naşterii lui Ion

Ionescu de la Brad”, ed. a XXVI –lea; manifestarea a fost organizată la Bacău şi la Brad – comuna

43

Negri, de către Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România, în parteneriat cu Consiliul

Judeţean Bacău şi Asociaţia Arhiviştilor Bacău. La deschiderea lucrărilor au fost prezente

personalităţi ale vieţii politice, culturale şi din domeniul agriculturii româneşti, printre care domnul

Petre Daea – ministrul agriculturii, domnul prof.univ.dr. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de

Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi doamna Irina Chiose – strănepoata lui Ion Ionescu de la Brad.

Cu acest prilej au fost lansate volumele “Ion Ionescu de la Brad. Sinteze bibliografice la 200 de ani

de la naştere”, de Ion Măzăreanu, şi “Bicentenarul naşterii lui Ion Ionescu de la Brad”.

Comunicările participanţilor la Simpozion au avut ca tematică viaţa, activitatea şi opera părintelui

agronomiei moderne româneşti. Reprezentantul Muzeului Naţional al Agriculturii, muzeograful

Claudiu Şerban, a prezentat comunicarea “Ion Ionescu de la Brad între agricultură şi politică” (22-

24.06.2018);

11. "Astra Multicultural. Patrimoniu cultural. Valoare. Perspective la cea de-a doua întâlnire a

Asociației Muzeelor în Aer Liber din România, 2018." Muzeograful Rubinescu - Ostriceanu

Fideliu a prezentat lucrarea "Satul românesc în nordul Moldovei" în cadrul secțiunii "Satul românesc

- 100 de ani de la Marea Unire" (12-13.07.2018);

12. Slobozia – pământul eroilor de pretutindeni, Cimitirul Eroilor Slobozia (12.09.2018);

13. Salonul anual de carte, ed. a XXVII-a, Biblioteca Judeţeană Ialomiţa (01.10, 26.10. 2018);

14. Conferinţa regională PNDR – Regiunea Sud-Muntenia, Amara, jud. Ialomiţa (01.10.2018);

15. Adunarea Anuală Generală a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Simpozionul

Internaţional “Museums Meet Museums”, organizate de Muzeul Naţional de Artă al României şi

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Bucureşti (05 - 06.10.2018);

16. Simpozionul “Centenarul Marii Uniri şi a Primului Război Mondial”, organizat de Prefectura

Judeţului Ialomiţa (12.11.2018);

17. Premiera filmului Moromeții 2, realizat cu participarea Muzeului Național al Agriculturii; ca și

la prima peliculă, recuzita pentru filmări, constând în obiecte muzeale de mare valoare, cum ar fi:

locomobilul și batoza pentru realizarea scenei de treierat, căruța, șareta, plugul, grapa, piua, dar și o

mare diversitate de obiecte etnografice de uz gospodăresc și casnic, au fost asigurate de către Muzeul

Național al Agriculturii din Slobozia, fiind însoțite pe perioada filmărilor și de personal de

specialitate din cadrul muzeului (16.11.2018, Casa Municipală de Cultură Slobozia);

44

18. Conferinţa de conservare – restaurare “Doina Darvaş”, ed. a XII-a, cu tema: Anul European al

Patrimoniului – actualitate şi perspective în conservarea şi restaurarea patrimoniului, Muzeul

Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Bucureşti (6-8.11.2018);

19. Salonul de toamnă 2018; Galeriile Arcadia, Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea” (07.11.

2018);

20. Centenar împreună. Elite româneşti în Bărăgan, Muzeul Judeţean Ialomiţa (16.11.2018);

21. Porţi deschise la Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Bucureşti (16.11.2018);

22. Proiectul - Biblioteca vie, Biblioteca Judeţeană “Ştefan Bănulescu” Ialomiţa (26.11.2018);

23. “Pe front cu Costică Acsinte”, eveniment organizat de Muzeul Judeţean Ialomiţa; Muzeul Judeţean

Ialomiţa (12.12.2018);

24. Pictură - George Cătălin Petre, expoziţie personală, eveniment organizat de Centrul Cultural

UNESCO “Ionel Perlea” şi Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Slobozia, Ialomiţa,

Galeriile “Arcadia” (12.12.2018);

25. Concert de Crăciun, susţinut de ansambluri corale din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Catedrala

Episcopală Slobozia (19.12.2018).

8 .Programul editorial

Invitaţii expoziții:

- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018 – 100 buc.

- Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018– 100 buc.

- ”Parada textilelor” – 100 buc.

- “Închinare Sfintei Cruci” – 150 buc.

- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 150 buc.

- ”100 de ani de tradiții și obiceiuri de iarnă la români” – 900 buc.

Afişe expoziții:

- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018- 5 buc.

- ” Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018 – 3 buc.

- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 5 buc.

Afișe blueback:

- ”Parada textilelor” - 1 buc.

45

Cataloage prezentare expoziții:

- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018 – 100 buc.

- ”Unelte agricole tradiționale din gospodăria țărănească” – 100 buc.

- Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018 – 200 buc.

- ”Parada textilelor” – 100 buc.

- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 200 buc.

Pliante expoziții:

- ”Închinare Sfintei Cruci” – 300 buc.

Calendar de perete 2019 (13 file personalizate cu imagini din Muzeul Național al Agriculturii) – 150

buc.

9. Dialog internaţional

VIZITE OFICIALE

1. Vizita unei delegaţii oficiale din Republica Moldova, condusă de preşedintele Raionului Nisporeni.

S-au susţinut demonstraţii de copt pâinea la ţest, degustări. (12.04.2018);

2. Vizita unei delegaţii a Agenţiei de Plăţi din Zagreb, Croaţia, împreună cu reprezentanţi ai AFIR

Bucureşti şi Slobozia. S-au susţinut demonstraţii de copt pâinea la ţest, degustări. (17.04.2018);

3. Vizita unei delegaţii a Guvernului provinciei Henan din China, în cadrul colaborării administrative şi

comerciale promovate de Consiliul Judeţean Ialomiţa. (28.08.2018);

4. Vizita doamnei Carmen Boteanu, Director în Ministerul Fondurilor Europene, în vederea unui studiu

privind includerea Muzeului Național al Agriculturii pe lista obiectivelor vizitabile de către membrii

Comisiei Europene, cu ocazia preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii

Europene în 2019. (29.07.2018);

5. Vizita unei delegaţii a Guvernului provinciei Jiangsu din China, în cadrul colaborării administrative

şi comerciale promovate de Consiliul Judeţean Ialomiţa. (12.09.2018).

În urma Congresului Internaţional al Muzeelor de Agricultură – CIMA XVIII, Muzeul Naţional

al Agriculturii a avut o activitate intensă de corespondenţă cu toate instituţiile componente ale AIMA

(Ascoiaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură) pe diferite teme, atât legate de sistemul de

organizare actual, cât şi cu privire la organizarea viitoarelor congrese.

46

Tot în acest an, a apărut lucrarea “Workshops for Romanian Peasant Calendar”, autor, muzeograf

Andreea Panait în publicaţia AIMA: PROCEEDING OF AIMA TRIENNIAL CONGRESS CIMA

XVIII 2017 “TRADITION AND CHANGE-SUSTAINABLE FUTURES”, cofinanţată de Estonian

Ministry of Rural Affaire.

B.3. Analiza principalelor direcții de acțiune întreprinse;

Proiectul de management 2015-2020, stabileşte etapele pe care trebuie să le parcurgă Muzeul

Naţional al Agriculturii pentru a trece de la o structură tradiţională, la una flexibilă, adaptabilă

permanent mediului şi nevoilor vizitatorilor, membrilor comunităţii locale, preocupaţi continuu de

calitatea actului muzeal. De asemenea, urmăreşte să conducă la cunoaşterea întregului patrimoniu

deţinut de muzeu, la creşterea interesului pentru cercetare, la stabilirea dialogului între generaţii, la

schimbul de opinii şi de informaţii între muzeografi, oameni de cultură, public vizitator.

Este un proiect care răspunde necesităţii de organizare a unor manifestări menite să implice

atragerea unui număr mare de parteneri şi colaboratori din instituţiile de cultură şi de învăţământ, de a

testa gustul vizitatorilor muzeului pentru diferite tipuri de acţiuni. Muzeul Naţional al Agriculturii nu

mai poate fi văzut doar ca instituţie de cultură, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează,

comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale

existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, ale mediului înconjurător, ci este absolut necesar să devină o

componentă activă şi dinamică în cadrul sistemului cultural actual.

Evoluţia societăţii, precum şi numeroasele provocări datorate schimbărilor de mediu socio-

cultural, au făcut ca obiectivul principal al Muzeului Naţional al Agriculturii să fie şi în 2018, acela de

a promova actul de cultură, de a derula activităţi de maximă vizibilitate, prin punerea în valoare a

resurselor culturale şi de patrimoniu de care dispune, să cultive dezvoltarea schimburilor de expoziţii cu

alte muzee din ţară, să colaboreze cu artişti şi colecţionari, să fie în continuare o platformă pentru artiştii

în devenire, sprijinindu-le eforturile de a deveni profesionişti în lumea artelor.

Trebuie să fim realişti şi să nu ne comparăm ca număr de vizitatori cu muzee din Bucureşti sau

din zonele turistice consacrate, dar, este o realitate faptul că jucăm un rol important în comunitate din

moment ce, un număr din ce în ce mai mare de copii şi adolescenţi vin la muzeu din plăcere, să

descopere obiecte rare, pe care cu greu le mai poţi întâlni în viaţa de zi cu zi, să înveţe din tainele

meşteşugurilor tradiţionale revitalizate prin intermediul atelierelor interactive, să participe la

47

transpunerea unor tradiţii legate de sărbătorile de peste an şi reprezentarea lor practică: „Dragobetele”,

„Măcinicii”, „Caloianul”, „Sf. Andrei”, iar delegaţii de specialişti, politicieni, oameni de afaceri din ţară

şi străinătate vizitează muzeul, deoarece numai aici se predă adevărata lecţie despre trecutul românilor,

căci muzeul este ca o oglindă a vremurilor şi a oamenilor, a experienţelor lor de viaţă, a credinţelor,

valorilor, practicilor şi a normelor de trai.

C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare

pentru mai buna funcționare, după caz:

C. 1. Măsuri de organizare internă.

În anul 2018 au fost făcute modificări în Regulamentul de Ordine Interioară al Muzeului Naţional al

Agriculturii.

C.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne.

Pentru perioada raportată nu au fost făcute modificări în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare

al Muzeului Național al Agriculturii.

C. 3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere.

În anul 2018 au avut loc 3 şedinţe ale Consiliului de Administraţie şi 2 şedinţe ale Consiliului

Ştiinţific, ocazie cu care s-au dezbătut probleme legate de desfăşurarea activităţii muzeului.

C.4. Dinamica şi evoluţia resurselor umaneale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare,

promovare, motivare/sancţionare).

În anul 2018 s-au vacantat un număr de 2 posturi de restaurator, unul prin demisie, iar celălalt prin

pensionare anticipată, la finele anului figurând în organigrama instituţiei un număr de 6 posturi vacante.

În cursul anului 2018 au fost înaintate adrese pentru acordul de ocupare a unor posturi vacante din

Organigrama instituţiei, către Consiliul Judeţean Ialomiţa, adrese fără răspuns din partea ordonatorului

principal de credite.

Cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului:

- 05-16.02.2018 - curs manager cultural-modulul I, organizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi

Formare Culturală; participant Petre Gheorghe;

- 05-09.03.2018 - curs manager cultural - modulul II, organizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi

Formare Culturală; participant Petre Gheorghe;

48

- finalizarea cursurilor şi obţinerea atestatelor de restauratori bunuri culturale organizate de Asociaţia

pentru Protecţia Patrimoniului Bucureşti: restaurare textile- Moroianu Veronica, restaurare ceramică-

Roibu Maria-Lizica şi restaurare metal –Şerban Claudiu-Ionuţ;

- mai 2018 - curs ”Protecţia datelor cu caracter personal”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Ialomiţa; participant Duiuleasa Ecaterina;

- august 2018- curs specializare fochist clasa C, cu autorizare ISCIR, organizat de S.C. Car-Serv Equip

S.R.L. Bucureşti; participant Meiroşu Rică;

- octombrie - noiembrie 2018, curs arhivar, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură

Ialomiţa; participanţi: Buzoianu Angelica, Duiuleasa Ecaterina.

Evaluarea personalului din instituţie

În conformitate cu prevederile legale, tot personalul instituţiei a fost evaluat anual în baza Legii-

cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Promovarea personalului din instituţie

În anul 2018 nu s-au făcut promovări, cu toate că au fost înaintate către Consiliul Judeţean

Ialomiţa adrese de solicitare a unor promovări/trepte/grade, solicitări fără răspuns din partea

ordonatorului principal de credite. Aceste solicitări vor fi reluate şi în anul 2019.

C. 5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/funcționalizări ale

spațiilor;

Conform Deciziei de înfiinţare a Muzeului Agriculturii nr. 176/24.05.1990 şi a Hotărârii

Consiliului Judeţean Ialomita nr. 35/18.09.1998, spaţiile utilizate de instituţie sunt:

- Corpul administrativ-birouri, corpul expoziţional şi corpul ce cuprinde biblioteca şi depozitele de

obiecte muzeale cu o suprafaţă totală desfăşurată de 3.145 mp;

- Laboratorul de Restaurare - Conservare cu o suprafaţă totală de 90 mp;

- Atelierul de tâmplărie, garajul şi gospodăria de apă (rezervă de apă de 300 mc şi casa pompelor)

cu o suprafaţă totală de 190 mp;

- În cadrul instituţiei există o curte interioară, o terasă exterioară şi o rampă de beton cu o

suprafaţă totală de 1.680 mp;

După anul 1998:

- În anul 2000 a fost strămutată Biserica de lemn Poiana (90 mp) din localitatea cu acelaşi nume şi

a fost amplasată în parcul din faţa muzeului;

49

- În anul 2005 Muzeul Național al Agriculturii devine proprietarul Fermei Model Perieţi care

cuprinde o suprafaţă de 5,4 ha şi 18 clădiri;

- În anul 2012 s-a obţinut aviz favorabil pentru declasarea a 10 clădiri, menţinându-se regimul de

monument istoric pentru 8 corpuri de construcţii ale imobilului Ferma Model Perieţi;

- În perioada 2013 - 2014 s-a amplasat în curtea interioară a muzeului o locuinţă ţărănească,

strămutată din localitatea Gheorghe Doja, cu suprafaţa de 150 mp;

- În 2015 s-a amenajat un spaţiu permanent pentru ateliere şi demonstraţii practice, cu suprafaţa de

30 mp;

- Lucrări de reparaţii învelitoare-Depozit Perieţi;

- Lucrări de reparații la instalația exterioară de alimentat HI.

C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau ale altor

organisme de control, în perioada raportată;

1. În perioada 13.08.2018-04.09.2018 a avut loc inspecţia economico-financiară de la Ministerul

Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor

Publice Ploieşti, Serviciul de Inspecţie Economico-Financiară, Biroul de Inspecţie Economico-

Financiară Călăraşi-Ialomiţa-Prahova, Compartimentul de Inspecţie Economico-Financiară Calăraşi.

Scopul inspecţiei a fost de verificare a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor aferente bunurilor din

domeniul public şi privat al statului, precum şi a bunurilor ce alcătuiesc patrimoniul cultural naţional

mobil.

Măsurile dispuse în vederea înlăturării, corectării şi prevenirii neregulilor constatate, conform

Procesului-Verbal de inspecţie nr. PLR-AIF-2089/06.09.2018, au fost:

-iniţierea demersurilor pentru efectuarea reevaluării bunurilor cultural - mobile în conformitate cu art. 2,

alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003;

-întreprinderea demersurilor către organismul specializat, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor

din Cadrul Ministerului Culturii pentru clasarea tuturor bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural

naţional mobil.

Răspunsul la măsurile dispuse de înspecţie a fost adus la cunoştinţă prin adresele nr.

1199/31.10.2018 şi nr. 1224/06.11.2018.

50

2. În perioada 24.09.2018-15.11.2018 s-a efectuat controlul de către Compartimentul de Audit Public

Intern pentru perioada 01.01.2017-30.06.2018. Rezultatele controlulului efectuat au fost trecute în

Raportul de audit nr. 1451/20.12.2018, iar recomandările au fost următoarele:

- emiterea unei noi decizii privind exercitarea CFP propriu în cadrul instituţiei, astfel încât persoana

desemnată să exercite CFP propriu, să nu fie implicată în iniţierea şi desfăşurarea operaţiunilor supuse

vizei în vederea evitării producerii de incompatibilităţi;

- exercitarea vizelor de legalitate şi CFP propriu pe toate proiectele de operaţiuni, conform normelor în

vigoare.

Recomandările au fost sau urmeză să fie soluţionate şi au fost aduse auditorului la cunoştinţă cu adresa

nr. 24720/2018-M/12.12.2018.

D) Evoluţia situaţiei economico-fianciare a instituţiei:

D.1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al

perioadei raportate;

1. Bugetul de venituri: lei

Nr.

crt.

Categorii Prevăzut

2018

Realizat

2018

1 2 3 4

1 Venituri proprii din care:

-venituri din valorificarea produselor

obţinute din activitatea proprie

-alte venituri din prestări servicii şi alte

activităţi

50.000

25.000

25.000

37.900

18.286

19.614

2 Subvenţii 1.499.000 1.492.803

VENITURI TOTALE, din care: 1.559.000 1.530.703

51

I VENITURILE SECŢIUNII

FUNCŢIONARE

1.549.000 1.520.763

II VENITURILE SECŢIUNII

DEZVOLTARE

10.000 9.940

2. Bugetul de cheltuieli: lei

Nr.

crt.

Categorii Prevăzut

2018

Realizat

2018

1 2 3 4

1 CHELTUIELI DE PERSONAL 1.051.000 1.036.212

2 BUNURI ŞI SERVICII 498.000 484.551

I SECŢIUNEA FUNCŢIONARE 1.549.000 1.520.763

1 Cheltuieli de capital-investiţii din care:

1.Dotări independente-echipamente IT

10.000

9.940

II SECŢIUNEA DEZVOLTARE 10.000 9.940

III TOTAL

SECŢIUNEA FUNCŢIONARE ŞI

SECŢIUNEA DEZVOLTARE

1.559.000 1.530.703

52

D.2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform criteriilor de

performanţă ale instituţiei din următorul tablel;

Nr.crt. Indicatori de performanţă Anul 2018

1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri-cheltuieli de capital)/nr.

de beneficiari

72,569

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0

3. Număr de activităţi educaţionale 85

4. Număr de apariţii media 243

5. Număr de beneficiari neplătitori 21345

6. Număr de beneficiari plătitori 2222

7. Număr de expoziţii/Număr de reprezentaţii/Frecvenţa medie zilnică 15/24,333

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 15

9. Venituri proprii din activitatea de bază (lei) 18.286

10 Venituri proprii din alte activităţi (lei) 19.614

E) Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate

prin proiectul de management:

Se realizează prin raportare la:

1. Viziune;

2. Misiune;

3. Obiective generale și specifice;

4. Strategie culturală, pentru întreaga perioadă de management;

5. Strategie și plan de marketing;

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management;

7. Proiecte din cadrul programelor;

8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de management.

Viziune

Muzeul este definit ca o instituție permanentă, aflată în serviciul societății, deschisă publicului,

care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și

expunerea de diverse obiecte sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic, tehnologic

ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință.

53

Muzeul Național al Agriculturii este o instituţie de memorie culturală care are misiunea de a

organiza patrimoniul cultural şi intelectual românesc, şi de a-i asigura participarea la circulaţia

internaţională a valorilor. Mai mult decât atât, muzeul este un fenomen social, capabil de acţiune nu

numai în sfera conservării culturii, ci în acelaşi timp ca generator de cunoştinţe influenţând benefic

dezvoltarea socială. Veritabil creator de sensuri, conceput în construcţie permanentă, el transcede

materialitatea obiectelor pentru a crea ansambluri semnificative, care sintetizează practicile, valorile şi

senzaţiile individului, şlefuind şi înnobilând ceea ce numim patrimoniu.

Constituit în urma cercetării, colectării, achiziţionării sau a donaţiilor, patrimoniul Muzeului

Național al Agriculturii are capacitatea de a institui şi de a pune în mişcare – prin ambivalenţa material /

conceptual pe care o comportă – o lume familiară, doar parţial cunoscută tinerelor generaţii şi, cu regret,

rămasă adesea nedescoperită în profunzime. În acest mod, dincolo de atribuţiile fundamentale ce îi revin

muzeografului, menirea sa va fi, în primul rând, aceea de a facilita întâlnirea publicului contemporan cu

această lume particulară şi de a veghea neîncetat la continuitatea tradiţiei.

Misiune

Prin dimensiunea expresivităţii sale, muzeul dezvoltă aşadar o misiune deopotrivă informativă şi

instructivă, psihologică şi socială, naţională şi universală, fiind o instituţie indispensabilă pentru

reconstituirea şi păstrarea memoriei culturale a unui popor.

Ajuns la o maturitate a explorării şi promovării fondului specific naţional, Muzeul Național al

Agriculturii continuă – pe linia preocupărilor pentru conservarea şi relevarea specificului patrimoniului

aflat în administrarea sa – să abordeze teme dintre cele mai diverse în spaţiul expoziţional, menite să

deschidă noi perspective reflecţiei, imaginaţiei şi sensibilităţii omului modern.

Instituţia a reuşit să se mențină în ultimul an supravieţuind constrângerilor de ordin financiar, în

mare parte datorită deschiderii sale spre publicul larg, prin organizarea de expoziţii și activităţi

interactive (ateliere de creaţie, programe artistice, demonstraţii practice). Acestea au nu numai rolul de a

forma şi de a dezvolta deprinderi specifice, dar şi misiunea de a înlesni decodificarea mesajelor

încorporate în discursul muzeal.

Astfel, în misiunea muzeului s-au regăsit de fiecare dată mai multe obiective, dintre care

menţionăm promovarea tradiţiilor populare şi educarea tinerei generaţii în spiritul respectării, păstrării

şi perpetuării acestora.

54

Principalele direcţii strategice ale Muzeului Național al Agriculturii constau în concentrarea

eforturilor în vederea atingerii obiectivelor majore propuse pentru următoarea perioadă, în vederea

obţinerii unei continuităţi a activităţii la parametri calitativi, care să asigure instituţiei păstrarea şi

consolidarea locului important ocupat în peisajul cultural local și naţional.

Strategia de dezvoltare a Muzeului Național al Agriculturii în anul 2018, a urmărit, conform

proiectului de management, direcţiile de inovare, restructurare şi administrare, ce au vizat modernizarea

infrastructurii, creșterea calității actului cultural, o mai bună colaborare cu factorii de răspundere de la

nivel local, judeţean, naţional şi internaţional, privind prezentarea serviciilor oferite de muzeu într-un

sistem integrat turistic modern, atragerea unor noi categorii de public prin acţiuni culturale, programe şi

proiecte care să aducă un plus de valoare actului cultural, acordarea de facilităţi publicului vizitator.

Obiectivele generale și specifice realizate în anul 2018;

Obiectivele planului managerial îndeplinite în 2018:

- Organizarea funcţională a muzeului, a Bisericii de lemn ”Sf. Nicolae” şi a Fermei Model Perieţi;

- Participarea managerului la cursuri de formare în managementul instituţiilor de cultură, în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

- Participarea personalului de conducere la cursuri de formare profesională;

- Utilizarea eficientă a întregului personal al instituţiei.

Obiectivele planului managerial neîndeplinite în 2018:

- Clarificarea situaţiei juridice a întregului patrimoniu muzeal – acțiune în curs de realizare.

Obiectivele planului resurselor umane îndeplinite în anul 2018

- Participarea personalului de specialitate la cursuri de formare profesională pentru atingerea unui

nivel de performanţă la standarde ridicate.

- Reîntocmirea fişelor postului, în funcţie de obiectivele şi activităţile pe care le are de îndeplinit

muzeul şi în care să se precizeze clar îndatoririle fiecărui salariat, ţinându-se cont de competenţa sa

profesională.

- Continuarea procesul de armonizare a intereselor personale cu cele ale muzeului, în vederea

obţinerii unui climat de angajare şi de valorificare a potenţialului fiecărui angajat.

-

55

Obiectivele planului resurselor umane în curs de realizare.

- Recunoaşterea şi motivarea personalului care obţine rezultate bune, stimularea dorinţei de

îmbunătăţire continuă a propriei activităţi a fiecărui angajat, antrenarea în procesul decizional a celor

ce dovedesc competenţă profesională. Nivelul scăzut de salarizare în cultură în general şi la Muzeul

Naţional al Agriculturii, în special, salariul net studii medii - 1225 lei cel mai mic şi 1436 lei cel mai

mare, studii superioare 1247 lei cel mai mic şi 2020 lei cel mai mare, politica de blocare a posturilor,

îmbătrânirea personalului – media vârstei angajaţilor muzeului este în anul 2018 de 51,14 ani, aria de

selecţie redusă au consecinţe din cele mai neplăcute asupra Muzeului Naţional al Agriculturii:

supraîncărcarea cu sarcini a salariaţilor, fragmentarea activităţilor, superficialitate, tensiuni, stres. Sunt

deja probleme pe termen mediu şi lung. Eliminarea premiilor şi a salariilor de merit, a promovărilor

face ca misiunea managerului să fie una extrem de dificilă în a-şi motiva şi fideliza angajaţii.

- Asigurarea mobilităţii şi comunicării eficiente a personalului.

Obiectivele planului financiar îndeplinite în anul 2018:

- Buna organizare a bugetului prin identificarea surselor de economisire;

- Realizarea unei bugetări corecte şi eficiente prin: cheltuirea raţională a resurselor bugetare

alocate în vederea atingerii obiectivelor şi satisfacerea priorităţilor stabilite, exercitarea controlului

preventiv asupra tuturor operaţiunilor financiare care se desfăşoară în muzeu, o mai bună şi atentă

colectare a resurselor extrabugetare obţinute prin vânzarea de bilete şi alte produse de marketing

cultural, perfecţionarea modalităţilor de gestionare a tuturor categoriilor de resurse materiale şi

financiare etc.

Obiectivele planului patrimoniului cultural îndeplinite în anul 2018:

- Completarea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale prin achiziţionarea, prin donație, unor obiecte cu

valoare muzeală;

- Evidenţa patrimoniului pentru o mai bună gestionare și păstrare a lor, pentru creșterea cantității

și calităţii informaţiilor din evidenţele informatizate;

- Restaurarea – conservarea patrimoniului, program prin care se continuă conservarea, protejarea

şi asigurarea integrităţii bunurilor muzeale cu valoare de patrimoniu, efectuate în baza unui ansamblu de

56

măsuri proiectate, dirijate şi urmărite exclusiv de factorii specializaţi, în vederea prelungirii la maxim a

vieţii acestora;

- Valorificarea ştiinţifică a patrimoniului prin expoziții temporare, publicații științifice și de

popularizare, pedagogie muzeală, alte acțiuni dedicate publicului;

- Organizarea de ateliere de lucru permanente, adresate tuturor categoriilor de public, pe lângă cele

organizate cu ocazia sărbătorilor de peste an, ceea ce a dus la creșterea numărului vizitatorilor muzeului;

Obiectivele planului patrimoniului cultural în curs de realizare.

- Mobilitatea personalului de specialitate şi a colecţiilor.

- Clasarea patrimoniului.

Obiectivele planului marketing-ului şi al relaţiilor publice îndeplinite în 2018:

- Îmbunătăţirea imaginii muzeului prin identificarea de noi mijloace de mediatizare şi promovare

prin regândirea relaţiei cu mass-media; realizarea de parteneriate cu toate instituțiile media din Slobozia,

cu instituții din Ialomiţa şi alte instituţii media cu audienţă naţională, organizarea unor întâlniri cu presa

pentru evidențierea rezultatelor muzeului şi prezentarea proiectelor și a patrimoniului;

- Realizarea unei oferte cultural-educative şi turistice atractive prin exploatarea la maxim a

patrimoniului muzeului.

Obiectivele planului marketing-ului şi al relaţiilor publice neîndeplinite în 2018:

- Realizarea de studii şi anchete sociologice care să evidenţieze aşteptările publicului vizitator,

modul în care este receptat Muzeul Național al Agriculturii de către comunitatea locală, turiştii din

România sau turiştii străini, de către instituţii similare din ţară şi din străinătate, indicaţii primare ale

parcursului vizitatorului spre muzeu (de unde a aflat de muzeu, dacă a fost satisfăcut de serviciile

oferite, dacă are intenţia să revină, ce ar dori să vadă în muzeul nostru etc.).

Programele implementate de Muzeul Național al Agriculturii în anul 2018 au vizat îndeplinirea

obiectivelor generale, și anume: dezvoltarea patrimoniului, desfăşurarea de activităţi educative (în

special prin programele de educaţie muzeală), atragerea publicului vizitator, încheierea de parteneriate

cu instituţii din ţară şi din străinătate.

Alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia:

- împrumutare obiecte muzeale altor instituții de cultură în vederea realizării unor expoziții itinerante;

- conservare de colecţii pentru terţi;

57

- consultanţă privind documentarea pe diverse teme de specialitate (etnografie, arheologie industrială,

agricultură etc.);

- organizare de diverse evenimente în parteneriate cu instituţiile doritoare, ONG, firme private (lansare

de carte, promovarea imaginii judeţului Ialomiţa, manifestări culturale etc.);

La etapa judeţeană a Olimpiadei "Meşteşugurilor artistice tradiţionale", specialişti din muzeu au

jurizat alături de cadre didactice de la Liceului Pedagogic "Matei Basarab" Slobozia şi Inspectoratul

Şcolar Judeţean, lucrări ale participanţilor de la Palatul Copiilor, Liceul Pedagogic “Matei Basarab”

Slobozia, Cercul de Pictură al Protopopiatului "Sf. Apostol Luca", Cercul de Meşteşuguri Artistice,

Luciu, Axintele. (6 iunie 2018).

S-a oferit consultanţă privind documentarea pe diverse teme de specialitate (etnografie,

arheologie industrială, agricultură, istorie, arhitectură etc.);

Prin măsurile vizate în această strategie generală de dezvoltare se doreşte optimizarea, atât a

activităţii interne din cadrul muzeului, cât şi sporirea atractivităţii muzeului ca obiectiv cultural - turistic

important în Ialomiţa.

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare

ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte

surse

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare:

1. Bugetul de venituri: lei

Nr.

crt.

Categorii Prevăzut

2019

1 2 3

1 Venituri proprii din care:

-venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea

proprie

50.000

25.000

58

-alte venituri din prestări servicii şi alte activităţi 25.000

2 Subvenţii 5.509.000

VENITURI TOTALE, din care: 5.559.000

I VENITURILE SECŢIUNII FUNCŢIONARE 2.092.000

II VENITURILE SECŢIUNII DEZVOLTARE 3.467.000

2. Bugetul de cheltuieli: lei

Nr.

crt.

Categorii Prevăzut

2019

1 2 3

2 CHELTUIELI DE PERSONAL 1.457.000

3 BUNURI ŞI SERVICII 635.000

I SECŢIUNEA FUNCŢIONARE 2.092.000

4 Cheltuieli de capital-investiţii* 3.467.000

II SECŢIUNEA DEZVOLTARE 3.467.000

III TOTAL

SECŢIUNEA FUNCŢIONARE ŞI SECŢIUNEA

DEZVOLTARE

5.559.000

59

*Previzionarea cheltuielilor de capital-investiţii, pentru anul 2019 3.467.000 (lei)

I. Lucrări de investiţii noi 3.387.000 lei

1. Casă tradiţională românească: Lucrări de 100.000 lei

construcţii montaj în regie proprie

2. Consolidare, reamenajare, reorganizare clădire muzeu – etapa I 3.287.000 lei

II. Alte investiţii - cheltuieli aferente studiilor de fezabilitate și alte studii 80.000 lei

1. Studiu DALI Casă tradițională românească 25.000 lei

2. Studiu DALI Ansamblu în aer liber- Ferma Model Perieți: 25.000 lei

Restaurare conac și restaurare clădire spațiu cazare

3. Actualizare studiu DALI – Consolidare, reamenajare, reorganizare 20.000 lei

clădire muzeu

4. Proiect tehnic centrală muzeu 10.000 lei

5. Număr de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management

Pentru perioada 01.01. – 31.12.2019, estimăm o creștere a numărului de beneficiari cu 30% față de

anul 2018.

4. Analiza programului minimal realizat

Programul Scopul Beneficiari Perioada de

realizare

Finanţarea

(subvenţia/alocaţia

şi surse

atrase/venituri

proprii)

1. 2. 3. 4. 5.

Denumirea

iniţială/modifi-

cată

Declarat/Atins Estimat/Realizat Estimat/

Realizat

Estimat/ Realizat

1. Programul

“Cercetare

ştiinţifică,

-Dezvoltarea fondului

documentar;

-Îmbogăţirea

-Specialişti în

domeniu

atins

Ianuarie –

decembrie

2018

E:10.000

R: 3.500

60

achiziţii obiecte

muzeale

şi evidenţă

analitică”

patrimoniului naţional

mobil şi imobil;

-Evidenţă analitică în

sistem clasic şi

computerizat

-Clasare obiecte

atins

realizat

2.Programul

“Conservare –

Restaurare –

Întreţinere”

-Restaurarea şi

conservarea obiectelor

muzeale supuse

valorificării, dar și a

altora din patrimoniul

M.N.A

atins

-Specialişti în

domeniu

atins

Ianuarie –

decembrie

2018

realizat

E: 5.000

R: 4.074

3.Programul

“Valorificare

muzeală, relaţii

cu publicul”

-Valorificarea

patrimoniului muzeal şi

a cercetărilor de teren,

prin:

-activităţi cu publicul

(expoziţii, ateliere de

creaţie, participare la

târguri specializate,

parteneriate

educaţionale);

-dialog international

-participare la sesiuni

de comunicări

ştiinţifice

Atins

-Nr. de vizitatori

= 21.345

(şcolari,

preşcolari,

studenţi, liceeni,

pensionari etc.)

atins

Ianuarie –

decembrie

2018

realizat

E: 50.000

R: 50.000

61

4.Programul

“Reabilitarea

patrimoniului”

-Reabilitarea spațiului

muzeistic și

administrativ

atins

-Specialişti în

domeniu

atins

Aprilie-

Septembrie

2018

realizat

E: 10.000

R: 2.300

5.Programul

editorial

-Cataloage, broşuri,

materiale promotionale

de prezentare a

atelierelor de creaţie

din cadrul Muzeului

Naţional al Agriculturii

atins

-instituţii de

specialitate,

biblioteci,

autorităţi publice

locale şi centrale,

mass-media,

publicul larg etc.

atins

Ianuarie –

decembrie

2018

realizat

E: 10.000

R: 10.000

62

ANEXE

1.Organigrama Muzeului Național al Agriculturii

2.Valorificarea în imagini a activității Muzeului Național al

Agriculturii

3. Adresă nr. 75051/14.09.2018

4. Dosar de presă