Giuseppe Sicheri

Puterea ccurativå aavinului

TTooaattee pprroopprriieettåå¡¡iillee tteerraappeeuuttiiccee aallee vviinnuulluuiippeennttrruu ssåånnååttaattee ¿¿ii ffrruummuussee¡¡ee

IL POTERE CURATIVO DEL VINOGIUSEPPE SICHERIRED STUDIO REDAZIONALE E RED EDIZIONI © 2001VIA CANOBIO 5, 28100 NOVARA

Traducere ¿i adaptare în limba românå:Pia Maria Luttman ¿i Gabriela Martina

© 2007 House of GuidesTel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House ofGuides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub oriceformå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All Romanian language rights reserved.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

SICHERI, GIUSEPPEPuterea curativå a vinului/Giuseppe Sicheri. –

Bucure¿ti: House of Guides, 2007ISBN 978-973-1773-29-2

663.2

3

CCUUPPRRIINNSS

Despre autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Cum så folosi¡i aceastå carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Nectarul zeilor, de la mit la ¿tiin¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6O plåcere purå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

VINUL ªI SÅNÅTATEA

Da, se poate consuma alcool, dar numai în cantitå¡i moderate . . . . 12Trebuie så ¿tim cum så bem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Vinul stimuleazå metabolismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Vinul ajutå digestia ¿i nu afecteazå ficatul . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Vinul protejeazå inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Vinul face sângele bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Vinul stimuleazå diureza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Vinul face bine la articula¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Vinul duce la cre¿terea imunitå¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Vinul întåre¿te sistemul nervos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Vinul este un elixir de via¡å lungå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Vinul ¿i activitatea sportivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Vinurile de regim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Câte un vin pentru fiecare boalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Vinuri terapeutice: re¡ete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Substan¡ele pe care le con¡ine vinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Ac¡iunile principale declan¿ate de cele mai importante componente ale vinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Efecte specifice ale vinului asupra diferitelor organe . . . . . . . . 96

VINUL ªªI FFRUMUSEºEA

Re¡ete pentru frumuse¡ea corpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

CUM SSE PPRODUCE VVINUL

Culesul viilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Mustul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Fermenta¡ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Caracteristicile vinurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133De la must la vin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Din cramå pe maså . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

4

Despre aautor

Giuseppe Sicheri, licen¡iat în ¿tiin¡e agricole ¿i în biologie, a fost profe-sor de chimie ¿i de enologie. A participat la numeroase congrese pe temetehnice ¿i ¿tiin¡ifice în Italia ¿i în stråinåtate.În afarå de numeroase articole publicate în reviste de specialitate dindomeniul enologiei, a mai publicat ¿i multe alte lucråri. Dintre acestea:Industria agrarå, Experien¡e de laborator în domeniul chimiei agrare,Chimia fermenta¡iei, Îmbutelierea ¿i conservarea vinului, Vinul spumos,Vinul: 100 de întrebåri ¿i 100 de råspunsuri, Dic¡ionar enologic în ¿aselimbi, Degustarea vinului, Vi¡a-de-vie ¿i vinul, Piemonte înseamnå vin,Atlas ilustrat, în nouå limbi, despre vi¡a-de-vie ¿i despre vin.Este pre¿edinte al Comisiei de Testare a Vinurilor DOC ¿i DOCG pentruprovincia Vercelli, Sommelier onorific, Maestru deguståtor de vinuri(ONAV). I-a fost acordat premiul OIV (Office International de la Vigne etdu vin) la Paris, în 1989 ¿i Premiul Na¡ional Ottavi, Casale Monferrato(AT), în 1997.

La aceastå carte a colaborat (la sec¡iunea Vinul ¿i frumuse¡ea) MariaFiorella Coccolo, expertå în fitoterapie ¿i autoare de cår¡i ¿i articoleapårute în revistele de specialitate.

5

Cum sså ffolosi¡i aaceastå ccarte

Se ¿tie de multå vreme cå vinul are proprietå¡i terapeutice, dar abia decurând ¿tiin¡a a început så cerceteze mecanismele prin care vinul areimportante efecte curative ¿i care sunt substan¡ele benefice pentruorganismul uman.Prezenta carte explicå, pe baza celor mai recente cercetåri în domeniu,modul în care vinul, dacå este de calitate ¿i este consumat cu måsurå, nunumai cå are o ac¡iune beneficå asupra digestiei ¿i a stårii generale, daramelioreazå activitatea diverselor organe ¿i func¡ii, contribuind, aproapeca un medicament sau ca un supliment alimentar, la men¡inerea orga-nismului într-o formå bunå ¿i într-o bunå stare de sånåtate.

Cartea este structuratå în trei pår¡i:

– partea întâi, Vinul ¿i sånåtatea, prezintå substan¡ele din vin (de lapolifenoli, mai ales resveratrol, care combate radicalii liberi ¿i are unefect protector asupra mucoasei gastrice ¿i asupra aparatului cardiovas-cular, sau mezoinozitol, care stimuleazå func¡iile ficatului, pânå la vita-mine ¿i såruri minerale, care protejeazå arterele, au efect diuretic, com-bat oboseala ¿i stimuleazå memoria…), având un rol important de pre-venire ¿i curativ. Sunt prezentate chiar ¿i soiurile de vin care ar trebuiconsumate, în func¡ie de problemele de sånåtate ale fiecåruia ¿i în cedoze. Sunt prezentate re¡ete de vinuri medicinale, terapeutice, medica-mente pe bazå de vin ¿i de plante;– partea a doua, Vinul ¿i frumuse¡ea, oferå o serie de preparate pe bazåde vin, fie pentru båut, fie sub formå de comprese, lo¡iuni, må¿ti, pro-duse pentru masaj, care contribuie la redarea frumuse¡ii pielii, a pårului,a ochilor;– partea a treia, Cum se produce vinul, explicå în detaliu diversele etape,pornind de la struguri, pânå la ob¡inerea vinului, alb, ro¿u ori spumant,prezentând, totodatå, secretele speciali¿tilor pentru ob¡inerea unor vi-nuri cât mai bune.

6

Nectarul zzeilor, de lla mmit lla ¿¿tiin¡å

Emilio MinelliCoordonator didactic al cursului de perfec¡ionare în tratamente

neconven¡ionale ¿i tehnici complementare, de la Universitatea de

Studii din Milano

Nu de pu¡ine ori, am putut constata faptul cå, în culturiletradi¡ionale ¿i cele ¿amanice, se folosesc diverse båuturi alcoo-lice, printre care ¿i vinul, substan¡e care, împreunå cu starea detranså, induc acea deta¿are de via¡a cotidianå, la un nivel caredeschide calea trecerii spre o formå extraordinarå de experi-mentare a realitå¡ii. În majoritatea tradi¡iilor, vinul este asociat,încå de la prima sa apari¡ie, cu acel punct de legåturå a omuluicu sacrul, în cea mai deplinå accep¡iune a „sacer et terribilis”.

Dionysos, divinitatea care, în mod tradi¡ional, are cea mai strân-så legåturå cu vinul, poartå în sine semnele acestei ambivalen¡e.Zeitate a vie¡ii, în formele sale cele mai neînfrânate ¿i orgiastice,apare în tradi¡ia greacå, nu în cea homericå, drept StåpânulInfernului, cel care apar¡ine lumii Subpåmântene, dar care poatefi chemat din nou printre cei vii, printr-un ciclu de suferin¡å,moarte ¿i reînviere.Lui i se alåturå personajele mitologice, care parcurg împreunå cuel drumul de suferin¡å ¿i moarte, înainte de a se bucura deonorurile zeificårii.

În antitezå, în multe alte culturi, inclusiv în cea ebraicå, vinuluii se atribuie, de multe ori, calitatea de a face legåtura dintre om¿i divinitate. Existå multe dovezi privind ritualurile în care vinulapare ca fiind instrumentul de sacrificiu ¿i de legåturå dintre om¿i Dumnezeu. Aceastå caracteristicå sau, mai degrabå aceastå „semnåturå”,cum am putea spune, folosind un limbaj din alte timpuri, apare

7

ca având legåturå cu vinul chiar ¿i în cultura ¿tiin¡ificå dinprezent.

Chiar ¿i în zilele noastre, dacå îi analizåm componentele, con-statåm cå vinul î¿i påstreazå aceea¿i naturå ambivalentå, care nunumai cå se repetå, dar pare ¿i mai evidentå.Astfel, pânå nu demult, vinul era våzut în principal ca fiind obåuturå alcoolicå ¿i, uneori, ca fiind pur ¿i simplu alcool.Nu contau, în legåturå cu aceastå substan¡å, decât efectele eidevastatoare, pe care o folosire în exces le putea provoca la nivelcerebral ¿i empatic. Vinul era våzut ca fiind poarta de intrare îninfernul alcoolismului, drumul spre abrutizarea ¿i moartea per-soanei respective.

Totu¿i, de curând au început så fie apreciate calitå¡ile nutritiveale acestei båuturi care, în unele cazuri, pot pune în inferioritateprodusele farmaceutice. Astfel, au început så fie testate func¡iilesale de stimulent al metabolismului ¿i al digestiei, ac¡iunea anti-septicå, datoritå taninului prezent în vin, asupra unui marenumår de bacterii, precum ¿i cea anxioliticå ¿i antistres, atuncicând se consumå mici cantitå¡i de vin în timpul mesei.

Numai de curând a putut fi relevatå ac¡iunea vinului ca antioxi-dant, precum ¿i rolul important pe care îl poate avea în cazulcurelor care urmåresc întârzierea procesului de îmbåtrânire a¡esuturilor ¿i men¡inerea unui tonus activ ¿i eficient. În plus, aputut fi demonstratå ¿i calitatea sa de cardioprotector.

Practic, s-a putut constata cå vinul, consumat în cantitå¡i mici,duce la cre¿terea nivelului de colesterol protector HDL, deasemenea cå poate proteja organismul împotriva tulburårilorcardiace, a trombozelor, a accidentelor cerebrale, a infarctului.Din toatå aceastå documenta¡ie bogatå, reiese ¿i o altåinforma¡ie utilå privind folosirea vinului în scopuri strict tera-peutice.Astfel, vinul este reprezentat în aparen¡a sa ambiguå, de instru-ment al vie¡ii ¿i al mor¡ii, op¡iunea apar¡inând unei umanitå¡i cuo nouå con¿tiin¡å în ceea ce prive¿te paradisul ¿i infernul secolu-lui al XXI-lea.

8

Multå vreme, personajele secolului XX s-au îndepårtat de båutu-ra pe care Dionysos, divinitatea lor protectoare, le-o pregåtisepentru a-i face så se simtå mai aproape de zei.Unii au ales varianta sånåtoaså de a bea apå, al¡ii au optat pen-tru båuturile pe bazå de cola, iar al¡ii au pornit pe calea con-sumului de whisky sau alt alcool tare.

Dorin¡a noastrå este ca aceastå carte så redea vinului, cu ajutoruldatelor ¿tiin¡ifice, adevårata sa naturå de „nectar” ¿i hranå azeilor, så le permitå noilor Eroi så regåseascå secretullongevitå¡ii, dacå nu al nemuririi, pregåtit de Dionysos pentru ei.