UBB

Psihologia multimilor Gustave le bon

Capitolul III - Indrumatorii maselor si mijloacele lor de persuasiune1.Indrumatorii maselorIndrumatorul: e nucleul in jurul caruia se construiesc si identifica opiniile masei nu e ganditor, e om de actiune; nu e clarvazator e recrutat in special dintre nevrozati, exaltati, semi-alienati aflati in pragul nebuniei sacrifica interesele personale si familia, chiar si instinctul de conservare in scopul martiriului intensitatea convingerilor lui confera cuvintelor lui o mare putere de sugestie trebuie sa sadeasca in suflete credinta (religioasa, sociala, politica, in ceva sau cineva) deseori, mari evenimente istorice au fost provocate de credinciosi neinsemnati, pe care indivizii ii urmau autoritate despotica reuseste sa se impuna docilitate in randul maselor. Daca indrumatorul dispare, masa redevine o colectivitate lipsita de coeziune si rezistenta (ex: in timpul une grev, a fost de ajuns sa se aresteze cei 2 lideri ca sa inceteze aceasta) nu este mereu sincer si dedicat, poate fi doar un orator subtil, preocupat de propriile intereseTipuri de indrumatori (2):1. persoane energice, cu vointa puternica, dar de scurta durata; acestia sunt violenti, viteji, indrazneti; sunt de folos la acapararea puterii, la inflacararea multimilor in pofida pericolelor, facand din simplii oameni de pe strada eroi. Ei nu-si pot exercita functia decat cu conditia de a fi ei insisi dirijati si imbolditi fara incetare de ceva, de a mai simti mai presus de ei un om sau o idee, de a urma o directie de conduita precis trasata (ex: Garibaldi)2. persoane cu vointa de fier, o capacitate extraordinara de a si-o exercita pe termen lung; exercita o vointa mult mai considerabila; nu conteaza daca sunt inteligenti sau limitati, lumea va fi mereu a lor, caci vointa lor nu cedeaza. (ex: Sf. Pavel, Mahomed, Cristofor Columb, Lesseps)2.Mijloacele indrumatorilor de mase: afirmatia, repetitia, contagiunea cea mai energica sugestie(rapida) e puterea exemplului necesita o pregatire anterioara a masei de oameni si un prestigiu pe masura al indrumatorului afirmatia, repetitia si contagiunea sunt metode lente, dar durabile afirmatia cu cat e mai concisa si lipsita de argumente, cu atat se va impune mai bine; dar o afirmatie nu are efecte decat daca e constant repetata asa ajunge de cele mai multe ori in inconstient, unde se formeaza motivatiile actiunilor noastre (ex: reclamele) atunci cand o afirmatie e suficient repetata, in unanimitate, se formeaza un curent de opinie in care intervine mecanismul de contagiune. Ideile, sentimentele, emotiile, credintele au o putere de propagare(indiferent de distanta) la fel de mare precum transmiterea microbilor in multimi. (ex: starea de panica). Imitatia e un efect al contagiunii, iar omul este prin natura lui imitator. O idee mareata ii subjuga pe mentorii multimilor, care o acapareaza, o deformeaza si creeaza o secta care o deformeaza la randul ei, o raspandeste tot mai deformata in randul maselor. Prestigiul e forta cea mai puternica prin care s-a impus tot ceea ce a dominat lumea. Este un fel de fascinatie care ne paralizeaza facultatile critice si aduce sentimente de mirare si respect. El se poate imparti in 2: (a) prestigiu dobandit (cel mai des intalnit) conferit de numele, onoarea, reputatia cuiva, care poate aparea indiferent de prestigiul personal (b) personal = care tine de individ (e greu de obtinut), coexistand uneori cu reputatia, gloria, averea sau fiind chiar sporit de ele, dar perfect susceptibil de a fi independent. Exista si prestigiul unor opinii, opere etc. fata de care indivizi se raporteaza. Caracteristica prestigiului e ca il impiedica de a vedea lucrurile asa cum sunt si paralizeaza judecata. Masele au nevoie de pareri deja formate, iar succesul acestor pareri nu are legatua cu adevarul sau erorile pe care le contin. (ex: Napoleon era privit cu respect si de catre oameni duri tocmai pentru atitudinea si prestigiul sau). Sunt o multime de factori care contribuie la conturarea prestigiului, dintre care cel mai important e succesul. Prestigiul se poate pierde brusc din cauza unui insucces, dar el se poate deteriora si mult mai lent, prin punerea la indoiala. Pentru a te face admirat de mase, trebuie intotdeauna sa le tii la distanta.

Capitolul IV Limite de variabilitate la nivelul credintelor si opiniilor maselor1.Credintele stabilite la nivelul caracterelor, exista ata elemente psihologice ireductibile ale unei rase, cat si elemente schimbatoare. Credintele si opiniile maselor se clasifica in: (a) marile credinte perene, care dainuie de-a lungul secolelor si constituie pilonii civilizatiilor (ex: conceptul de nationalitate, ideile democratice si sociale) si (b) opiniile punctuale si schimbatoare, derivate adesea din conceptiile generale pe care fiecare epoca le genereaza si apoi le abandoneaza (ex: in arta,literatura). Orice credinta generala supravietuieste doar atata vreme cat nu va fi supusa analizei, nefiind decat fictiune. Intoleranta e considerata in viata natiunilor o virtute si de aceea nu e condamnabila apararea convingerilor popoarelor. O dogma nou implementata in spiritul maselor devine sursa de inspiratie pentru institutii, arata si morala, indiferent daca tinde spre absurditate sau nu.2.Opiniile schimbatoare ale maselor = opinii, idei, ganduri care se nasc si dispar constant (de obicei nu trec de perioada unei generatii). Schimbarile survenite la acest nivel sunt mai degraba superficiale decat reale. Toate ideile contrare convingerilor generale si spiritualitatii popoarelor nu au decat o durata efemera, pentru ca opiniile ce nu au legaturi cu credintele generale, cu spiritualitatea poporului si sunt greu de adoptat. Se nasc pe baza sugestiei si contagiunii. Acum, opiniile se schimba mai repede ca niciodata (neputinta guvernantilor de a dirija opinia maselor) pentru ca 1)vechile credinte isi pierd progresiv taria, 2)mobilitatea extrema a ideilor se manifesta neingradit si 3)dezvoltarea presei ajuta la vehicularea celor mai contrare pareri. Scriitorii si-au pierdut influenta, ziarele nu mai reusesc decat sa reflecte opinii, nu sa le formeze, iar guvernantii incearca sa nu se abata de la cursul acceptat. Opinia maselor tinde sa devina elementul suprem care regleaza viata politica. Astazi, sub lupa analizei, orice opinie isi pierde prestigiul, se uzeaza incat raman putine idei capabile sa ne inflacareze. Omul modern e tot mai cuprins de indiferenta. Si daca, la forta actuala a maselor, o singura opinie ajunge sa se impuna, ea e imediat investita cu putere atat de tiranica incat totul I se va inclina.

Cartea aIII-a Clasificarea si descrierea categoriilor de maseCapitolul I Clasificarea maselor Simpla multime = compusa din indivizi de rase diferite, legati doar prin vointa, mai mult sau mai putin respectata, a unui conducator Poporul cele care, sub actiunea unor factori, au dobandit caracteristici comune. Ele prezinta in diverse ocazii trasaturile maselor, dar acestea raman incluse in particularitatile de popor.A.Mase eterogeneMasele eterogene compuse din indivizi oarecare, cu profesii si niveluri de inteligenta diferite. Un factor fundamental, rasa, conduce la diferente sensibile intre diferitele tipuri de mase eterogene; el influenteaza si caracteristicile morale ale indivizilor. Spiritul de rasa domina in intregime spiritul masei de oameni, el e substratul puternic care limiteaza oscilatiile. Particularitatile maselor sunt cu atat mai putin pregnante cu cat spiritul de rasa e mai puternic.In afara de rasa, singura diferentiere importanta la nivelul maselor eterogene e clasificarea lor in multimi anonime si multimi non-anonime. Sentimentul responsabilitatii e inexistent la primele si dezvoltat la celelalte.1. Anonime ex: multimea de pe strazi2. Non-anonime ex: jurii, adunari parlamentare

B.Mase omogene1. Secte (ex:clasa politica, ordine religioasa) primul nivel de organizare a maselor omogene, cuprind indivizi diferiti in privinta educatiei, profesiei, mediului social de provenienta, dar uniti prin credinta ori convingeri2. Caste (ex: militarii, preotii, muncitorii) cel mai inalt grad de organizare pe care il presupune o masa de oameni, insumand indivizi cu aceeasi profesie, nivel asemanator de educatie, provenienta asemanatoare3. Clase (ex: burghezie, taranime) formate din indivizi diferiti ca origine, reuniti prin anumite interese, anumite obiceiuri/practici de zi cu zi si un nivel asemanator de educatie.Capitolul II Masele asa-zis criminale in general, crimele maselor sunt rezultatul unei sugestii puternice, iar indivizii care au luat parte la ele sunt convinsi ca au implinit o indatorire. (ex: asasinatul) Un asemenea act poate fi socotit criminal dpdv legal, nu si dpdv psihologic. Trasaturile maselor criminale nu se deosebesc de caracteristicile tipice ale maselor analizate: capacitatea de a cadea prada unei sugestii, credulitate, mobilitate, exagerarea sentimentelor etc Ex: septembristii (Franta) ~300 de persoane ce constituiau tipul ideal de masa eterogena. Era compusa din negustori sau meseriasi diversi ce au fost convinsi ca au un rol astfel incat au instituit un tribunal, in si prin care oameni considerati vinovati sa fie masacrati in grupuri. Au fost suprimati 1200-1500 de aristocrati, dupa care au trecut la oameni din inchisori erau cersetori, batrani, vagabonzi, copii delincventi = inutiliCapitolul III Juratii de la curtea cu juri un exemplu bun de multime eterogena non-anonima il constituie corpul de jurati de la Curtea cu Juri, unde regasim si influenta sugestiei si manifestarile inconstiente predominante si firava inclinatie spre gandire etc. juratii ofera dovada importantei reduse, in privinta deciziilor, a nivelului mintal al celor ce compun o masa de oameni. Juratii sunt inclinati spre sentimentalisme si prea putin deschisi la rationamente; sunt impresionati puternic de prestigiu; si in randul juratilor, un mic nr de indivizi ii dirijeaza pe ceilalti;Capitolul IV Masele electorale masele electorale = sunt un tip de multime eterogena ce au o singura menire - sa-i aleaga pe titularii unor functii; nu prezinta decat anumite insusiri ale maselor. Se observa slaba inclinare de a gandi, lipsa spiritului critic, iritabilitatea, credulitatea si naivitatea. Prima calitate pe care trebuie s-o posede un candidat e prestigiul; el trebuie sa il linguseasca pe elector si sa il invinga pe adversar prin fortele afirmatiei, repetitiei si contagiunii. Puterea de persuasiune sta in cuvintele si formule folosite. ex: revolutia spaniola din 1873 radicalii au descoperit ca o republica unitara e o monarhie deghizata, iar pentru a le fi pe plac, parlamentul a proclamat in unanimitate republica federala. Majoritatea nu intelegeau ce este republica ferala si cu toate astea se bucurau. Masele imbratiseaza opinii care le sunt impuse, ele avand tendinta de a se egaliza in opinii. Opiniile si voturile elctorilor sunt in mainile comitetelor electorale. Tocqueville cand se instapaneste egalitatea, oamenii nu mai incredere unii in altii din cauza similitudinii lor. Dar aceasta similitudine le insufla o incredere aproape fara margini in judecata publicului, caci nu li se pare posibil, cand toti vad lucrurile in acelasi fel, ca adevarul sa nu fie de partea celui mai mare numar. Popoarele sunt conduse de spiritul rasei lor, adica de reminiscente ancestrale a caror suma e acest spirit. Rasa si angrenajul nevoilor cotidiene = stapanii destinelor noastreCapitolul V Adunarile Parlamentare Adunari parlamentare = multimi eterogene non-anonime, difera ca structura in functie de epoca si popoare, prezinta unele caracteristici generale comune asupra carora isi pune amprenta rasa. Ele releva, pe timpul dezbaterilor/in urma votarii, mari analogii si pun in fata respectivelor guverne acelasi tip de dificultati Regimul parlamentar sintetizeaza idealul oricarui popor civilizat modern. Intruchipeaza ideea eronata dpdv psihologic, dar general acceptata, ca multi oameni stransi laolalta sunt cu mult mai capabili sa ia o decizie inteleapta asumata in mod liber decat un nr mic de indivizi La nivelul adunarilor parlamentare se gasesc particularitatile generale ale maselor: simplismul ideilor, iritabilitatea, aptitudinea de a cafea prada sugestiei, exacerbarea sentimentelor, influenta mare a liderilor, dar prezinta diferente in functie de structura caracteristica. Simplismul opiniilor e o tendinta invariabila de rezolvare a celor mai complicate probleme sociale pe baza celor mai simple principii abstracte si general aplicabile. Masele parlamentare cad usor prada sugestiilor, mai ales de la lideri cu prestigiu In privinta chestiunilor de interes local, fiecare parlamentar are opinii fixe, ireductibile, pe care nicio argumentatie nu le poate clinti. In privinta chestiunilor cu caracter general, imobilismul opiniilor dispare si sugestiile liderilor devin eficiente. Explica de ce unii deputati voteaza de maniera contradictorie la interval scurt. Din cauza generalitatii mari, nehotararea e predominanta si intretinuta de teama fata de elector Prestigiul liderilor are un caracter individual si nu tine nici de nume nici de renume. Multimea e subjugata doar de prestigiul indrumatorului, comportamentul ei nedepinzand de aprecieri vizand interesul sau recunostinta. Liderul dobandeste putere absoluta prin prestigiu, insa este foarte subred. Pentru a-I manui cu abilitate, indrumatorul trebuie sa patrunda cel putin inconstient, psihologia maselor; sa stie cum sa vorbeasca, sa cunoasca mai ales ordinea cuvintelor, formulelor, imaginilor, sa dea dovada de elocventa. Calauzele maselor pot fi oameni inteligenti si instruiti, dar e redundant. Ei demonstreaza complexitatea lucrurilor, incearca sa le explice si sa le inteleaga si devin indulgenti, iar intensitatea convigerilor scade. Adunarile parlamentare, ajunse la un inalt grad, sunt identice cu masele etoregene oarecare si reactiile lor sunt mereu extreme (eroisme vs excese). Parlamentele nu sunt mase decat in unele momente, indivizii componenti reusind sa-si pastreze individualitatea in foarte multe situatii, fapt pentru care aceste foruri pot elabora excelente legi tehnice. Parlamentele sunt cea mai buna metoda gasita pana acum de popoare pentru a se conduce si mai ales pentru a evita tirania. Ele sunt idealul de guvernare pentru savanti. Exista 2 periscole: (1) risipa fortuita a finantelor, care e o consecinta a exigentelor maselor electorale. Masurile ce satisfac aparent ideile democratice sunt votate uneori cunoscand efectele negative (cresterea pensiei/salariilor grevarea bugetului, crearea de noi impozite). Se adauga si cheltuielile de interes local. (2) restrangerea libertatilor e rezultatul nenumaratelor legi restrictive, ale caror consecinte nu sunt luate in seama de parlamente. Herbert Spencer arata cum cresterea libertatii aparente e in mod necesar urmata de diminuarea libertatii reale. Victime ale iluziei ca prin inmultirea legilor egalitatea si libertatea sunt mai bine asigurate, popoarele accepta ingradiri tot mai mari. Datorita indiferentei si neputintei crescande a cetatenilor, rolul givernelor e tot mai mare. Ele trebuie sa aiba spirit de initiativa si spirit intreprinzator compensator, sa intreprinda, sa dirijeze, sa apere tot. Asa devine statul un zeu atotputernic.Fazele evolutiei initial, nu erau decat o mana de oameni(barbari) de origini variate, uniti pentru migratii, invazii si cuceriri. Singura legatura comuna era legea unei capetenii. In aglomerarile lor se regasesc, la cel mai inalt grad, trasaturile psihologice ale maselor: coeziunea temporara, eroismul, slabiciunile, impulsurile si violentele. Nimic statornic; ulterior se formeaza popoarele, dobandind trasaturi si trairi comune pe care ereditatea le fixa progresiv. Doar cand a existat ca popor, masa de oameni a putut sa depaseasca barbaria. Iesirea totala a avut loc la obtinerea unui ideal, cand se naste o civilizatie noua, cu institutiile, credintele si artele ei. Ajunsa la un nivel de putere si complexitate, civilizatia inceteaza de a mai creste, fiind condamnata la un declin rapid. Procesul e anuntat prin slabirea idealului ce sustine acel popor. Odata cu destramarea treptata a idealului, poporul pierde tot mai mult din ceea ce ii asigura coeziunea, unitatea si forta. Egoismul individual ia locul celui colectiv, insotit de slabiciunea caracterului si aptitudinilor catre actiune. Prin pierderea definita a idealului, poporul sfarseste prin a-si pierde spiritul sau, reinstalandu-se barbaria.