Err,NN ANCUE,T STANILA

WCi/i/,

pentru special$ti ;i ailulp

interesap de propria dezvoltare

Editia a III-a, ad[ugitl gi revizuit[

EDITURA FOR YOUBucureqti,2017

Cuprins

capitolul r / pnrmrtARl CoNCEPTUALE s

Ll. Explorarea domeniului psihologiei educaliei 5

I.2. Colegiul Psihologilor din Rominia ..-.............'.....-.- 12

capitolul II / DEZVoLTAREA UMANA PE TOT PARCURSUL VIETII,

CONCEPT-CHEIE iN PSIHOLOGIA EDUCATIEI

II.1 Perspectiva ,,Life-Span Development 19

II.2 Teorii ale dezvoltirii umane gi aplicalii ale acestora in psihologia educaliei... 23

II.2.1 Teorii ale dez;volt[rii afective....... 24

Il.2.2Teoriicognitive ale dezvoltirii umane........ 32

II.2.3 Teorii ale dezvoltlrii psihosociale 34

II.2.4 Perspectiva ecologici a dezvoltlrii umane.......... .....-:-...-.-... 41

II.2.5 Perspectiva integrall a dezvoltlrii umane.......... 4l

II.3 Teme contemporane de studiu in psihologia educaliei

din perspectiva cercetdrii dezvoltlrii pe tot parcursul vielii........ 45

II.3.1 Sinltatea 9i starea de bine................................. 45

II.3.2 Parentalitatea, coparentalitatea gi educa!ia.... 45

II.3.3 Contextul sociocultural gi diversitatea 47

II.3.4 Politicile sociale....... 48

18

capitolul III / ACTORI PRINCIPALI iN PSIHOLOGIA EDUCATIEI s0

capitolul IV / CERCETAREA [N PSIHOLOGIA EDUCATTET

IV.1 De ce este cercetarea importanti in domeniul psihologiei educa{iei?

IV2 Tipuri de cercetare in domeniul psihologiei educa[iei.......

IV.3 Cercetare qtiinfific[ yersus cercetare empirici...

Capitolul V / PSIHOLOGIA EDUCATIEI TIMPURII ................... 60

Yl Decizia de a deveni plrinte qi asumarea rolului de plrinte 61

V.1.1 A fi pirinte in ziua de azi.Tranzitia de la matricea

tradilionali familiali la parteneriatul contemporan.................. 62

V.1.2 Familia - produsul unui proces complex qi dinamic

de construc{ie si reconstruclie................ 65

. V.1.3 Preventia - modalitate de asigurare a unei funclioniri adaptate

si a triiniciei vielii de familie 68

V1.4 Dezvoltarea personali a adolescenlilor pentru viafa de cuplu gi de familie.

Mic ghid pentru psihologii educafionali gi consilierii psihologici... 69

v.1.5 Parenting timpuriu. Program psihoeducalional pentru tinerii pirin!i.... 96

V 1.6 Intervenliile psihoeducationale destinate plrin]ilor pentru

o contribulie sinltoasl la dezvoltarea identitilii de gen a copiilor 1or........ 101

V2 Conceptia gi influenla ei asupra educirii qi dezvoltlrii

psihologice ulterioare a copilului.... ... 108

V3 Prenatalitatea qi psihologia educlrii fhtului........... ........................ 111

Capitolul VI / PSIHOLOGIA EDUCATIEI

iN cennur SISTEMULUT FAMILIAL ...................... 119

VI.l Psihologia naqterii gi implicaliile ei in dezvoltarea copilului. .... 119

Vl.2Psihologiaeduclriibebelugului(copiliriafragedl)........ ............ 123

YI.2.l Dezvoltarea psihologicl a bebelugului

in primul qi al doilea an de viafi.... ..................... 124

YI.2.2 Direclii pentru psihologia educatiei in primii 2 ani de viald .............. .... 124

VI.2.3 Intervenlii in psihologia educirii bebelusului... ................. 131

Yl.2.4Cercetarearealizatd,in domeniu... ................. 133

54

55

56

VI.3. Psihologia educaliei la vArsta copillriei timpurii, 2-6 ani

(perioada pregcolarl)......... ................'. 135

VI.3.1 Dezvoltarea psihologici a pregcolarilor....'......'. ...'............. 135

vI.3.2 Direclii pentru psihologia educaliei la vdLrsta copiliriei timpurii........:.. 136

VI.3.3 Intervenlii in psihologia educirii preqcolarului """"""""' 144

VI.3.4 Cercetarearealizat|in domeniu... ................. 157

vI.4 Psihologia educaliei la virsta copiliriei mijlocii 9i tarzii, 6-lll12 ani

(perioada gcolaritilii mici) ............. "" 159

VI.4.1 Dezvoltarea psihologici a gcolarilor mici.....'.... """"""""' 159

YI.4.2Direclii pentru psihologia educaliei la varsta copillriei mijlocii............ 160

VI.4.3 Intervenlii in psihologia educ[rii gcolarului mic......"""""""""""""""" 171

VI.4.4 Cercetarearealizatl.in domeniu..' """"""""' 187

VI.5 psihologia educaliei la vArsta adolescenlei. Perioada de tranzilie

de la copilirie la adultul timpuriu, 12-18122 ani................. """"" 189

VI.5.1 Dezvoltarea psihologicl a adolescenlilor........... """"""""' 189

VI.5.2 Anii de gimnaziu. ........'............:. -"""""""""" 190

VI.5.3 Anii de 1iceu......... ...""""""""" 199

VI.5.4 Anii de studenlie """"""""""" 207

VI.5.5 Cercetarea in domeniu....... ""' 212

Capitolul VII / PSIHOLOGIA EDUCATIEI iN GRADINITA,

$coALA $I UNITATI DE iNVATAMANT SUprnIOn.

Sugestii pentru educatori, invllltori, profesori """" 214

vII.l Evaluarea gi psihodiagnoza dezvoltlrii cognitive, afectiv-motivalionale

gi comportamentale a personalitl1ii copii1or......... ."""""""""""" 216

vII.2 Evaluarea profilului cognitiv, afectiv, comportamental gi de personalitate

al membrilor din familiile pregcolarilor qi elevilor'..... """"""""" 216

VII.3 Consilierea educalionali/gcolari "' 218

VII.3.1 Promovarea slnltilii 9i a stirii de bine la copii 9i adolescen{i............... 218

yll3.zSitualiile de invl1are """"""""219VII.3.3 Serviciile de dezvoltare personali ""',"""""222vII.3.4 Solu{ionarea situaliilor de risc, conflict qi crizl in mediul gcolar ..........224

vII.4 Intervenlia psihologici (primarl, secundari) in scopul optimizirii

autocunoa$terii gi dezvoltlrii personale, prevenliei qi remiterii problemelor

emo{ionale, cognitive qi de comportament de intensitate subclinici ................ 226

VII.5 Consilierea vocalional5 '................ """"""""""""' 239

VII.6 Consultanla de specialitate oferiti cadrelor didactice, pirinfilor,personalului administrativ gi liderilor comunitari... ..................... 242

VII.7 Profesorul eficient, competenlele sale si conlribulia psihologului

educalional la dezvoltarea acestora......... .................. 243

YII.7 .l Competenla pe materia de studiu ................245

YIl.7.2 Strategiile educalionale ale profesorilor................... ...........245

YII.7 .3 Stabilirea de obiective qi planificarea procesului educativ........ ...............248

YIl.7.4 Competenlele de gestionare a cIasei.......... ..........................249

YIl.7.5 Competentele motivalionale..................... ........................... 251

YII.7.6 Competenlele de comunicare.................. ......254

VII.7.7 Competenfele de evaluare .......256

Capitolul VIII / PSIHOLOGIA EDUCATIEI $MLENTELE EI

lN crruIce DE pEDIATRIE............... ....................... 2s9

Capitolul IX / PSIHOLO GIA EDUCATIEI ADULTULUI .....................

IX.1 Dezvoltarea psihologicl a adultului.

IX.2 Direclii qi interventii in psihologia educirii adultului.......

capitolul X / psIHoLocIA EDUCATIEI iN CERONTOLOGIE......

X.1 Dezvoltarea psihologici a v6Lrstnicului..................

X.2 Direclii de acfiune in psihologia educaliei la virsta a treia............

266

267

267

282

283

283

Bibliografie selectivl ................. Zgl

Capitolurl I

I.1 Explorarea domeniului psihologiei educafiei

DETIMITARI CONCEPTUALE

CONTINUT

I. r. Explorarea domeniuluipsihologiei educafiei

II. z. Colegiul PsihologilordinRomAnia - Comisia de psiho-

logie educalional5, consiliereqcolari ;i vocaqionalS

0BlrcrruE

DobAndirea unor idei funda-mentale despre domeniul psiho-

logieieducafiei

Informagii de bazl pentru prac-

tica psihologilor educalionali inRomAnia

Psihologia

,,Domeniul analizei legilor qi faptelor psihice ce se exprim[ prin procese, trlsS-

turi, st[ri, caracteristici qi structuri psihice, dezvoltarea acestora in vederea

lnlelegerii 9i folosirii lor in practica formativd Ei de ameliorare a naturii umane.

Psihologia are in atenlie comportamentele umane gi structura motivaliilor care le

animd. Studiind caracteristicile psihice, psihologia diferenfiazd caracteristicile de

fond ale personalitl1ii, dar qi cele individual diferen]iale, atlt in ceea ce priveste

organizarea specifici a insugirilor psihice ce o definesc, cAt Ei in ceea ce privegte

investifiile psihice ce o caractertzeazdpe aceasta."

Ursula gchiopu (coord.), Diclionar de psihologie

6 / PsrHo[0r0iA:'roucelrrr

Educafia

,,Fenomen social de dezvoltare, formare, constituire a oamenilor ca subiec(i ai

acfiunii, cunoagterii gi valorilor, prin comunicare si exercifiu, prin modelarea com-portamentului lor qi integrarea in activitatea qi relaliile sociale."

Paul Popescu Neveanu, Dic[ionar de Psihologie

Funcliile ed.ucaliei:

1. Educalia vehiculeazi experienla sociali, fiind in acest context angajatl informarea personalitilii complex dezvoltate.

2. Edrca\ia are o functie cognitiv-informafionali, vehiculAnd informafii dintoate domeniile.

3. Educalia are funcfii formative privind conduitele de rol gi de statut.

4. Educafia are funclii economice - existl nu numai costuri si amortiziri ale

costurilor de educalie, ci gi beneficii pe ansamblul progresului social:

.. prin invllarea de tehnici gi tehnologii moderne are loc cregterea productivitllii;. printr-o orientare qi selec{ie profesionali a tinerilor Ei prin reconversie

profesionali cregte cota de beneficii, adiugAnd productivitilii un spor (ce

reprezinti cunogtinfele mai bogate, inteligenfa gi aptitudinile incorporatein munci).

5. Educalia are o funcfie axiologici prin faptul c[ ofer[ criterii de ierarhizarea valorilor qi de integrare a propriilor capacitifi in optica sociali si in modificl-rile acesteia.

Tipuri de educa{ie:Educa[ia timpurie. Se realizeazi de la cea mai fragedi vArsti pini la perioada terminirii qcolaritSfii.

. Factorii principali ai educaliei sunt de naturi interni (bio-psiho-individuali)gi externl (familia gi instituliile de invifdmint).

Scopul:. inzestrarea cu comportamentele gi atitudinile debazdnecesare integririi ti-

nerilor in societate.

Educatia adultilor (educafia pe tot parcursul viefii). Se desfh$oari ca proces permanent, dupi terminarea gcolii.

DETIMITARI t7

. Factorii principali externi ai educaliei sunt institufiile de invl1imAnt, insti-

tuliile de training 9i formare personali, diverse institulii culturale. Accesul la

acegti factori de educalie este condilionat de nevoia de autodezvoltare gi au-

totransformare a fieclrui individ, precum gi de nevoile evolutive ale societilii

pe ansamblu.

Scopul:. Perfectionarea comportamentelor specifice diferitelor activitlli qi creEterea

adaptabilitilii socio-profesionale, culturale qi emofionale a individului, pre-

cum gi dezvoltarea spirituali a acestuia.

Psihologia educafiei este parte componenti, alituri de psihologia lnviflrii, a

psihologiei pedagogice.

Psihologia pedagogicd este o disciplini de granif[ care studiazi, din perspectiva

psihologiei dezvoltirii, procesul instructiv-educativ, cu scopul de a-i spori eficienfa.

Ea are in atenlie probleme de motivalie a invllirii - caracteristici ale formiriiconceptelor la diferite discipline, dar gi formarea capacitililor intelectuale, dezvol-

tarea intereselor, stimularea formlrii aptitudinilor etc.

Psihologia pedagogici este o ramuri aplicativi extrem de important[ a psiho-

logiei. Datele ei de cercetare sunt indispensabile glsirii acelor solulii care s[ asigure

progresul educativ in context indMdual gi social.

Psihologia intdldrii se ocupi de studierea domeniului invifirii, descoperirea gi

validarea acelor metode qi tehnici care si facillteze insuqirea noliunilor gi formarea

capacitililor de orice tip. De asemenea, elaboreazi metode de predare, fixare 9i

control, de organizare a muncii in gcoali qi a studiului indMdual gi de grup.

Psihologia educaliei apare, astfel, ca fiind acea componenti a psihologiei peda-

gogice care are in atenfia sa identificarea Ei experimentarea de metode gi tehnici

de formare s,i optimizare a dezvoltirii personalitilii umane in toate etapele sale de

evolufie, pe tot parcursul viefii.

Aceastl ramuri a psihologiei ii specializeazdpe studenli in inlelegerea procesu-

lui de predare-invifare-denoltare in context educa{ional, context care apare pe tot

parcursul vielii gi asiguri accesul omului la un stadiu evolutiv superior.

'.::.i:.r14:a.air llarlnri.::l:ir.:'

B / PS${${S&I:TDUCATIEI

Clasic gi modern in psihologia educafiei

in istoria psihologiei educatiei, William |ames gi |ohn Dewey au fost pionieri

alituri de Thorndike. Primul a subliniat importanla observafiei in cadrul clasei

pentru cregterea randamentului procesului educativ. Dewey a subliniat poziliacopilului ca factor activ al procesului de invi{are, educarea copilului din perspec-

tiva intregii sale personalitili, adaptarea acestuia la mediu, lansind, totodati, ideea

progresistl gi democratici privind faptul ci toli copiii meriti o educalie compe-

tenti. La r6ndul siu, Thorndike a militat pentru un fundament qtiinlific al invilirii,prMnd gcoala ca unitate educalionali meniti ,,si ascute" abilitilile de judecati ale

copilului, in procesul funcfionirii adaptate a acestuia.

in continuare, behaviorismul lui Skinner gi revolulia cognitivisti din anii 1980

s-au intilnit cu elementele gi aspectele socio-emofionale Ei cultural contextuale

caracteristice curentelor din ultimii ani.

Cea mai recenti abordare privegte preponderent latura umanisti a procesului

educafional, inv[farea experienfiall marcind un salt evolutiv in orientarea dindomeniul psihologiei educafiei.

Abordiri contemporane in psihologia educafiei

inci din secolul trecut, de la educalia copiilor s-a trecut, ca domeniu de studiu,la educalia adultului sau a vArstnicului. invIfarea pe toatd durata vielii indMdului(,,Life Long Learning Education' - LLL), dezvoltarea Ei formarea sa permanentiin diferite domenii de actMtate este astdzi o direcfie majori a politicilor educa(ionale

din majoritatea lirilor lumii.

Putem vorbi ast[zi despre psihologia educaliei adultului, dar qi despre psiholo-

gia educafiei in gerontologie.

invilarea pe tot parcursul vie{ii reprezinti un rispuns gi o reaclie in planulpoliticii educafionale la cerin[ele unei lumi aflate intr-un proces de schimbare ex-

trem de rapid qi de complex. Trecerea de la produc\iapropriu-zisi la o economie

bazatd pe servicii, ecuafia contemporani sofisticati a unei economii bazate pe

informafii, precum gi declinul multor institulii tradilionale au condus la contura-rea ideii ci invSlimdntul formal concentrat pini acum in stadiile de viafi timpu-rii nu mai poate asigura funcfionarea adaptatd a indMdului pe parcursul intregiisale viefi. Din aceasti perspectivi, apare necesitatea ca educatorii ingigi sl practice

DETIMITARI l9

invdlarea pe tot parcursul viefii, pentru propria lor dezvoltare, devenind astfel un

exemplu bun de urmat de citre propriii elevi qi studenfi.

Consiliul European desftgurat la Lisabona in anul 2000 constata ci ,,Europa a

intrat, in mod indiscutabil, in era cunoagterii, cu tot ceea ce implici aceasta pentru

viaga culturali, economici gi sociall" (Memorandsh, P. 5) qi cn ,,modelele invdfirii,

muncii gi cele ale vielii se schimbi rapid' (Ibidem). Agadar, a venit momentul pen-

tru a acliona in direclia armonizirii politicilor educalionale ale tuturor statelor, in

sensul considerlrii invlllrii permanente ca o prioritate a Uniunii Europene.

. Primul context de invllare este cel gcolar, tradilional, ,,de temelie".

. Al doilea este gcolarizarea de acase, care inseamni achizilia qi dezvoltarea

tiparelor de inv[lare informali.. Cel de-al treilea context il reprezinti educalia adullilor sau dobAndirea de

calificlri oflciale ori competenfe in activitili extraprofesionale.

. Educalia continui este cel de-al patrulea context de invilare gi se referi la

cursuri de studiu aprofundate sau extracuriculare oferite de institufiile de

invildmXnt superior.

. Activitlfile de cunoagtere, cel de-al cincilea context, includ dezvoltarea pro-

fesional5 gi trainingurile legate de locul de munci,.

. Contextele personale de invifare sau inv[larea autodidactd sunt acea gaml

largi de surse gi unelte de invilare ce includ qi aplicaliile on-line.

in India gi in alte colpri ale lumii, ,,Universitatea virstei a treia" reprezinti un

exemplu de funclionare a unor grupuri ce pun in lumini experienla participanlilor,

precum gi impirtiqirea de cunoEtinle qi impresii de viafi. Nu sunt implicate cali-

ficlri anterioare Ei nici nu se emit certificate. Este o ,,inv[!are de dragul invilirii"care, pe terrnen lung, asiguri prelungirea vielii active. Suedia, Finlanda gi Polonia

au deja in plini activitate forme de funcfionare dedicate acestui concept LLL, cum

ar fi: cercuri de studiu, invi{area deschisi, invdlare organizalionali, inv[lare co-

munitari. in Anglia, LLL este conceput astizi ca termen pentru edrrcalia post-obli-

gatorie, care se situeazl in afara sistemului de invillmAnt superior qi imbraci forma

de educalie suplimentari, educafie comunitare, invifarea prin munci, invilarea in

context de voluntariat, sector public sau diverse contexte de activitate comerciali.

Aqadar, competenlele psihologilor educalionali din intreaga Europi au trebuit

sI fie redefinite in raport cu aceasti noui prioritate, invllarea pe tot parcursul viefii,

gi acest lucru s-a lntimplat in 2010 in cadrul proiectului ESPIL: ,,EU PROiECT

LIFELONG LEARNING, European School Psychologists Improve Lifelonglearning'

10 I EDUCATIEI

(,,invl1area pe tot parcursul vielii in proiect european - Psihologii gcolari europeni

imbunitilesc procesul de formare pe tot parcursul vielii").

Prioritd{i guvernamentale, in acord cu notificdrile Uniunii Europene:. Investilie tn educalie: cea mai rentabili investifie, care asiguri, pe termen lung,

progresul social qi uman.

. Inovalie in predare ;i invd{are: promovarea acelor strategii, metode gi tehnici

stimulative care asiguri continuumul invifirii permanente de-a lungul intre-gii viefi.

. Noi competen{e de bazd pentru to{i: abilitefi in domeniul tehnologiei informaliei

gi al comunici.rii, cunoagterea unor limbi striine, culturi tehnologici gi spiritantreprenorial, competenle socio-relafionale (increderea ln sine, identificarea

gi valorificarea oportunitililor, toleranla gi acfiunea in parteneriat), abilitiliprivind metainvifarea (a invila cum si inve]i).

. Abilitdfi dovedite ;i probate efectiv: ce Etie si faci mai bine, mai eficient indi-vidul este un indiciu concludent alvalorific[rii invifirii realizate de acesta

. Orientare Profesionald pe tot Parcursul viefii, in raport cu nevoile de formaregi dezvoltare ale individului.

in toate aceste priorit[fi, rolul psihologului educafional este deosebit de impor-tant atat in realizareaprogramelor de instruire, in elaborarea unor metode gi tehnici

adecvate fiecirui segment de virsti care si faciliteze procesul de invifare gi dez-

voltare continui, cdt qi in realizarea orientirii profesionale de-a lungul viefii inspaliul european.

Deprinderi, abilitd{i ;i cunogtinle necesare psihologului educa{ional. abilitefi de testare gi evaluare a nevoilor clienfilor, a capacitifllor lor cognitive,

afective gi volitive, a personalititii acestora

. capacitatea de aanaliza comportamentul copiilor, adolescenliloa adullilor gi

vArstnicilor in contexte de invdlare. abilitdli de consiliere

. deprinderi de comunicare gi interrelalionare eficiente

. bune capaciti(i empatice

. incredere in forfele proprii

. bune capacitili decizionale si organizatorice

. maturitate emolionald

'tra

DETIMITARI C

. acceptare de sine gi toleranli crescuti in raport cu ceilalli

. simFl umorului

. capacitatea de a lucra bine sub presiune qi de a pistra confidenlialitatea

.capacitateadealucrainechipiEiabilite!ideconducer

. cunoqtinte in domeniile: psihologiavdrstelor, psihologia educa[iei, psihologia

cuplului qi a familiei, psihologia comunicirii, consiliere, instrumente psiho-

diagnostice, programe de intervenfie educafionali individualizate Ei de grup

Aspecte atractive ale activiti{ii in domeniul psihologiei educa[ionale. lucrul in timpul zilei - pentru cei care doresc si aibi timp liber pentru ei sau

propria familie, munca in gcoali pare a fi cea mai indicatl. stabilirea personali a programului de lucru - practica privati permite orga-

nizarea activitililor profesionale in raport cu nevoile personale

. vacanti de varl - psihologii educalionali din gcoli se Pot bucura de intreaga

vacan![ a copiilor din timpul verii. satisfa4ia ajutorului oferit altora - egti martor la procesul de schimbare in bine

a copiilor, familiilor, profesorilor gi procesului de predare-invl(are-dezvoltare,

precum Ei a adullilor qi virstnicilor in cadrul unui demers formativ.lucrul in echipi - lucrul impreuni cu profesorii, plrinfii qi studenlii poate

aduce beneficii pentru tofi participanlii

Posibile d.ezava.nteje in activitatea din domeniul psihologiei educa{ionale

. nivel inalt de stres - poate f, frustrant s[ incerci si-i ajufi pe unii care, uneori,

nu pot primi sau nu doresc acest ajutor; gestionarea unor conflicte intre pro-

fesori, administralia gcolii, pirin(i gi copii nu este intotdeauna uqoari

r program aglomerat - uneori, psihologul educafional poate aYea de gestionat

multe activitili gi intilniri pe parcursul unei zile

. nevoie de Ecolarizare inalti pentru un salariu decent - studii de master sau

doctorat. ore de munci seara - in condiliile ln care psihologul educalional doregte s[

aibl qi practici privatl. intreruperea rutinei zilnice - in funcfie de evenimente, programul psihologu-

lui educafional poate fivariat, fiind absolut necesari rezolvatea urgenlelor

Formarea psihologilor educalionali la nivelul Uniunii Europene necesitd:

. 5 sau mai mulli ani de formare academici (masterat, doctorat)

12 i P$THOTSU&'EDUCATIEI

! 1 sau mai multi ani de practice in supervizare, in vederea dobindirii de com-petente profesionale specifi ce

. participarea la perfecfionarea continui

I. 2 Colegiul Psihologilor din RomiiniaExtrase ;i sinteze din Legea 213

Legea 213, din 27 mai 2004, reglementeazi modul de exercitare a profesiei de

psiholog cu drept de liberi practici, precum gi infiinfarea, organizareagi funclio-narea Colegiului Psihologilor din Romdnia.

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberi practici se face de cltre per-

soanele care au absolvit o institu(ie de invifi.mant superior de specialitate, cu diplomlde licen(i in psihologie oblinuti intr-o institulie de invifimAnt superior acreditati,din RomAnia sau din striinitate, recunoscuti sau echivalati, dupi caz, potrivit legii.

Psihologul cu drept de liberi practici igi desftgoarS, activitatea pe baza principiu-lui independen{ei profesionale, care ii conferi dreptul de ini(iativi gi decizie in exer-

citarea actului profesional, cu asumarea deplini a rispunderii pentru calitatea acestuia.

Confidenfialitatea actului psihologic este protejati prin lege gi este o obligafiea oricirui psiholog.

Exercitarea profesiei de psiholog se des{hgoari:. in sectorul Privat,inregim salarial, sau independent cu drept de liberi practici,

potrivit dispoziliilor legii gi altor reglementiri gi acte normative in vigoare. in sectorulPublic,incare psihologii au, dupi caz, statutul de funcfionar public,

cadru didactic gi alte func{ii, potrivit prevederilor legilor speciale gi regula-

mentelor sau statutelor instituliei respective

Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberi practicl pot infiinfa, laalegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societd[i civile profesionale

sau igi pot desfbgura activitatea in temeiul unor contracte de muncd,potrivit legii.Colegiul Psihologilor din Romhnia (CPR) este o organizalieprofesionald, cuper-

sonalitate juridici, de drept privat, apolitici, autonomi gi independenti, de interespublic, cu patrimoniu gi buget proprii.

Colegiul are rolul de areprezenta gi de a ocroti la nivel nafional gi internafionalinteresele profesiei de psiholog cu drept de liberl practici.

Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de liberi practicidin Rominia.

CONSEMU{T'E / BDEIIMITARI

Atribu{iile Colegiului sunt urmltoarele:

. asiguri respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psi-

holog cu drept de liberi practici, in condiliile'Legii2l3. instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice

. instituie un cadru de promovare gi de dezvoltare a competenlei profesionale

. instituie gi promoveaz[ norme deontologice in exercitarea profesiei de psiho-

log cu drept de liberd practicd

. reprezintdinteresele membrilor sii in fala autoritllilor publice gi administra-

tive, precum qi in organismele profesionale internalionale

. atesti dreptul de liberi practici al psihologilor qi gestioneazl Registrul unic

al psihologilor cu drept de liberl practici din Romdnia

in cadrul Colegiului Psihologilor din Rominia func{ioneazi:

. Comisii aplicative:

1. Comisia de psihologie clinici gi psihoterapie

2. Comisia de psihologia muncii, transporturilor gi serviciilor

3. Comisia de psihologie educa{ional6, consiliere qcolari Ei vocalionali

4. Comisia de psihologie pentru aplrare, ordine publici gi siguranld nalionali

. Comisia metodologicd

. Comisia de deontologie gi disciplind

Comisiile aplicative desf[qoarl procedurile prevdznte in normele metodologice

de aplicare a Legii 213 gi propun Comitetului director eliberarea atestatului in

domeniile de specializare corespun zdtoare.

Comisia metodologicd aizeazd metodele gi tehnicile de asisten(i psihologici

ln conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare qi

asistenli psihologici.

Comisia de deontologie;i disciplindurmdregte respectarea Codului deontologic

al profesiei de psiholog cu drept de liberi practici, judeci abaterile de Ia prevede-

rile acestuia qi aplici sancfiuni, conform Legii2l3.