Proiectarea unui sistem logistic la SC Industrializarea Laptelui Dmbovia S.A. I. Prezentarea generala a societatatii Prezentul capitol isi propuna sa aduca informatii referitoare la SC Industrializarea Laptelui Dambovita S.A., informatiile vor fi referitoare la infiintarea societatii, obiectul de activitate, forma juridica, structura organizatorica si alte informatii care vor facilita conturarea unei imagini de ansmblu asupra societaii comerciale. Imaginea conturata va permeti identificarea punctelor forte si a celor slabe in ceea ce priveste managementul practicat si va facilita gasirea unor solutii ale unor eventuale probleme ce apar in cadrul organizarii Societii Comerciale Industrializarea Laptelui Dambovita S.A.

I.1Scurt istoric n perioada 1957-1960 a luat fiin sub denumirea Prolacta unitatea de Industrializarea laptelui Dmbovia. Pn la mprirea teritorial a rii n judee a funcionat ca Oficiul Raional Trgovite al ntreprinderii de Colectare i Industrializare a Laptelui Prahova. n anul 1967, mpreun cu alte ntreprinderi de profil alimentar au fost unificate sub denumirea de IAD (Industria Alimentar Dmbovia), transformndu-se ulterior n ntreprinderea de Industrializarea Laptelui, avnd ca sfer de activitate colectarea i industrializarea laptelui. ncepnd cu anul 1990, prin HG 1353/27.12, ntreprinderea de Industrializarea Laptelui Dmbovia i-a obinut identitatea odat cu transformarea n Societatea Comercial de Industrializarea Laptelui Dmbovia. Resursele de materie prim colectate prin activitatea proprie au fost industrializate n unitile proprii i datorit ctigrii pieei de desfacere att n municipiul Trgovite, ct i n Bucureti, producia industrial de lapte de consum i alte sortimente din gama produselor proaspete a crescut foarte mult. Avnd n vedere aceasta, s-a trecut la un program de investiii i modernizri prin fore proprii, care a nsemnat eliminarea sistemului de ambalare i livrare a produselor lactate n ambalaje recuperabile din sticl, cu cel de ambalaje nerecuperabile din material plastic. Dotarea s-a nceput n anul 1993, cu achiziionarea unei linii de preambalat lapte la pungi tip HM3, iar n anul 1994, societatea a achiziionat o instalaie de ambalat produse n vid. Anul 1996 a nsemnat revizuirea parcului auto i dotarea lui cu 5 autocisterne, 1 autofrigorific i 2 autoturisme. Forma juridica

Societatea comercial S.C Industrializarea Laptelui Dmbovia S.A. este o persoan juridic romn care a fost organizat ca societate pe aciuni n baza legii 15/1990 i HGR 1353/1990 prin reorganizarea ntreprinderii de Industrializare a Laptelui Dmbovia care a fost nfiinat n anul 1967. Incepand cu anul 1990, prin H.G 1353/27.12, Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Dambovita si-a obtinut identitatea odata cu transformarea in Societatea Comerciala de Industrializarea Laptelui Dambovita. Resursele de materie prima colectate prin activitatea proprie au fost industrializate in unitatile proprii si datorita castigarii pietei de desfacere atat in municipiul Targoviste cat si in Bucuresti productia industriala de lapte de consum si alte sortimente din gama produselor proaspete a crescut foarte mult.Avand in vedere aceasta s-a trecut la un program de investitii si modernizari prin forte proprii care a insemnat eliminarea sistemului de ambalare si livrare a produselor lactate in ambalaje recuperabile, din sticla cu cel de ambalaje nerecuperabile din plastic.Dotarea a inceput in anul 1993 cu achizitionarea unei linii de ambalat lapte la pungi tip HM3, iar in anul 1994 societatea a achizitionat o instalatie de ambalat produse in vid. Anul 1996 a insemnat revizuirea parcului auto si dotarea cu 5 autocisterne, 1 autofrigorifica si 2 autoturisme. Fabrica de produse lactate Targoviste a fost pusa in functiune cu o capacitate de prelucrare de 1500 l lapte/zi avand ca principal profil de fabricatie producerea de lapte de consum si produse acidofile. Intreprinderea a obtinut un proiect SAPARD in valoare de 1.433.000 , in anul 2003, care a condus potrivit rapoartelor publicate de societate la indeplinirea cerintelor Uniunii Europene privind procesarea laptelui.Beneficierea de un astfel de proiect poate fi considerata un indiciu al viabilitatii activitatii desfasurate.Dupa implementarea proiectului cu finantare SAPARD Modernizarea fabricii de produse lactate Targoviste fabrica a obtinut o capacitate reala de procesare de 127.750 hl/an. In 2006 s-a realizat modernizarea fabricii de procesare a laptelui din Aninoasa, tot in baza unui proiect avand la baza fonduri europene, proiect concretizat in: -alinierea intregului proces de prelucrare a laptelui la nivelul standardelor europene, privind conditiile sanitare si de mediu prin achizitia unor utilaje moderne de ultima generatie si adecvate fiecarui produs in parte; -asigurarea unei competitivitati si valori adaugate ridicate a produselor comercializate, prin:

*adaptarea ofertei in functie de cerintele concrete ale pietei ; *realizarea in cele mai bune conditii a activitatilor privind colectarea, transportul si livrarea produselor finite; *intensificarea relatiilor comerciale prin interactiunea societatii cu furnizorii, clientii si institutiile financiar-bancare. Incepand din 2006 S.C I.L Dambovita S.A detine o capacitate de prelucrare de 164.250 hl/an, care la un grad de utilizare de 80% reprezinta o cantitate reala de lapte prelucrat de 131.400 hl/an. Date de referin privind S.C.I.L.S.A. Dmbovia (conform balanei ncheiate la 31.12.2010) Denumirea societii: Dmbovia S.A. Adresa : Trgovite, Bld. Independentei nr.32; societate comercial cu capital integral privat; asigurarea materiei prime, industrializarea i depozitarea, Societatea Comercial Industrializarea Laptelui

Forma de proprietate: Profil de activitate :

conservarea i comercializarea laptelui, a produselor derivate i complementare, prestri de servicii ctre teri, operaiuni de import i export n activitatea proprie. Date generale privind aciunile S.C.I.L.S.A. Dmbovia Statutul societii este elaborat n conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 i Anexei nr. 254 la HG 1353/1990. La data constituirii societii, capitalul social iniial a fost de 80.288 mii lei mprit n aciuni nominative de 5.000 lei fiecare, capital n ntregime subscris de statul romn n calitate de acionar unic. n temeiul Legii nr. 15/1991, a avut loc transmiterea aciunilor ctre FPS Oltenia, nfiinndu-se Adunarea General a Acionarilor. La data de 31.12.2010, aciunile erau mprite astfel:

Structura actionariatului Tabel nr. 1.1 Specificaie SIF Oltenia Persoane juridice Capital social (mii lei) 24.802.797 9.539.538 47.736 Persoane fizice 3.815.815 19.093 38.158.150 190.942 Total

Numr de aciuni n valoare de 124.113 199.840 lei Sursa: Documente S.C.I.L.S.A. Dmbovia

S.C.I.L.S.A. Dmbovia a emis aciuni ctre salariai i alte persoane fizice.

2.2 Managementului practicat Structura organizatoric actual ine seama de natura i complexitatea proceselor de producie. Variabilele organizaionale mai importante sunt:

complexitatea tehnologic dat de numrul mare de operaii tehnologice; riscul profesional generat de gradul de mecanizare, precum i ncadrarea majoritiilocurilor de munc de la centrala termic i uzina frig sub incidena Decretului 400/1991. S.C.I.L.S.A. Dmbovia dispune de organigrama funcional, prezentat mai jos, n care sunt stabilite subordonrile ierarhic-funcionale. Structura organizatoric a societii cunoate periodic procese de adaptare n vederea asigurrii unei conduceri ct mai elastice i operative. Conducerea societii se realizeaz dintr-o structur piramidal care cuprinde:

Managementul de vrf constituit din: Manager general

Managerul general al societii S.C.I.L.S.A. Dmbovia este de profesie inginer i este n funcii de specialitate i de conducere de peste 3 ani.

Conducerea executiv este realizat de directorul general, mpreun cu directorultehnic i directorul financiar-contabil: tehnic, administrativ, financiar-contabil, aprovizionaredesfacere, producie, mecanico-energetic etc. n societate, conform organigramei, exist o funcie de manager, una de director tehnic i una de director financiar-contabil. Manager Director Tehnic comercial Director financiar-contabil Directorul tehnic are n subordine compartimentul de pregtire i urmrire a produciei, compartimentul mecanico-energetic, investiii retehnologizare, metrologie. Directorul financiar-contabil are n subordine compartimentul financiar, contabilitate, informatic.

Pentru exercitarea controlului specific al utilizrii valorilor materiale i financiare,precum i al gestiunilor, societatea dispune de o comisie format din trei cenzori. Acetia au ndatoriri speciale cu privire la corectitudinea evalurii patrimoniului. Comisie de cenzori este formata din trei persoane care au profesia de economist.

Managementul mediu, constituit din efii de departamente funcionale, dup cumurmeaz:

eful compartimentului de pregtire i urmrire a produciei, prognoz, statistic,are n subordinea sa problemele tehnice de producie analiza tehnic, aplicarea tehnologiilor noi, consumuri, decontarea produciei, seciile de fabricaie, produsele.

eful compartimentului mecanico-energetic investiii are n subordinea saprobleme legate de reparaii capitale, curente, organizare i funcionare, atelier mecanico-electric, centrala termic i de frig.

eful compartimentului comercial aprovizionare-desfacere are n subordineproblemele de aprovizionare cu materii prime i materiale, biroul aprovizionare-desfacere, transporturi (magazii tehnico-materiale, depozit frig i produse finite);

eful biroului financiar-contabilitate are n subordinea sa biroul financiar, biroulcontabilitate, preuri, analize economice, informatic. Toate aceste activiti sunt cuprinse n organigrama aprobat de Adunarea General a Acionarilor.

Managementul verigilor de baz constituit din maitri i alte cadre cu atribuii similarepentru organizarea i supravegherea de formaii i schimburi de lucru. Atribuiile i zonele de autoritate sunt stabilite prin fiele posturilor care se actualizeaz periodic. Metodele de conducere aplicate au la baz:

managementul participativ prin ntreaga antrenare a conductorilor verigilor mediila pregtirea i adoptarea deciziilor;

conducerea cu utilizarea bugetului de venituri i cheltuieli ca instrument deorientare general a activitii;

conducerea prin programe (de fabricaie, reparaii, lucrri, n cadrul unor graficecu termene .a.);

receptivitatea i adaptarea la cerinele pieei; este necesar o abordare maisistematic a pieei conform conceptului de marketing modern.

Structura de producie Tabel nr. 1.2Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Denumire produs Lapte consum 3% Lapte consum 1,8% Lapte consum 1,5% Lapte consum 0,1% Lapte batut 2% Iaurt 2,8% Iaurt dietetic 0,1% Mod ambalare Punga 1litru Punga 1litru Punga 1litru Punga 1litru Punga 500g, Punga 1litru, pahar 450 g Galetusa 1 kg, pahar 200 g, galetusa 1,4 kg, pahar 400 g, PET 900 g Pahar 200 g, pahar 250 g

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Smantana consum 18% Branza grasa vaci Branza dietetica vaci Branza Fagaras Sana Telemea vaca Telemea preambalata Cascaval Muscel Frisca Unt 65% Urda Zer

Pahar 200 g, pahar 450 g, galetusa 0,9 kg, galetusa 5 kg, vrac cutii 15 kg Vrac 5 kg, vrac cutii 15 kg,pachete 250 g, caserola 450 g Vrac 5 kg, vrac cutii 15 kg,pachete 250 g, caserola 450 g Pahar 200 g Pahar 370 g, PET 900 g Vrac Vrac Vrac PET 0,500 g Pachet 200 g Vrac Bidon 25 litri

Sursa: Registrele S.C.I.L Dmbovia S.A Din tabelul nr. 1.2 se observa ca S.C.I.L Dmbovia S.A ofera o gama variata de produse adaptate nevoilor clientilor. Pe langa gama sortimentala diversificata pe care o ofera, societatea ofera si moduri de ambalare diferite. Se observa ca laptele de consum indiferent de grasime este ambalat in punga de plastic de 1 litru, telemeaua, urda si cascavalul vrac, smantana, sana, branza garas si iaurtul dietetic in pahare de diferite dimensiuni, zerul este ambalat in bidon de 25 de litri, untul se ambaleaza in pachet de 200g iar frisca in PET 0,500 g. Varietatea gamei deriva din proprietatile produselor: laptele, aliment de baza, pe langa laptele de consum, s-a facut insistandu-se asupra principiilor biologice si a fluxurilor tehnologice ce conduc la realizarea diferitelor categorii de produs finit. Un loc aparte il reprezinta smantana si untul, produse prelucrate cu o mare valoare nutritiva si la a caror realizare etapele succesive se suprapun pe un anumit traseu. Branzeturile au fost tratate ca produse cu valoare preponderent proteica, mentionandu-se succint etapele de fabricatie a diferitelor tipuri de produse lactate fermentate.

Volumul Vanzarilor Tabel nr. 1.3 VOLUMUL VANZARILOR LEI RON Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 TOTAL Produs Branza dietetica Branza grasa Cascaval muscel Frisca Fagaras Iaurt Iaurt dietetic Lapte batut Lapte dietetic 2007 1523912.44 1229824.08 454500.20 213882.45 74858856.80 197841264.40 267353.06 2138824.48 consum 5347.06 5609067.20 3689472.23 5769479.03 446479.61 898306.28 1713733.11 48123.55 2008 1917852.93 1456147.60 143063.18 284126.36 1704758.16 3196421.55 639284.31 3445032.12 53273.69 7848990.70 3150251.02 8186390.75 660593.79 756486.43 2024400.32 49722.11 2009 2544256.32 1947996.25 198770.03 238524.03 2265978.29 3458598.44 675818.09 3379090 159016.02 10634196.34 X 8984405.13 1268152.76 1260201.96 2703272.34 35778.60 2010 2740607.74 2065996.60 252979.18 295142.37 2487628.56 3752524.44 758937.53 3626034.86 210815.98 11426226.10 X 9444555.90 1349222.20 1349222.20 2361138.98 42163.20

Lapte consum Lapte dulce Smantana Sana Telemea vita Unt Urda Zara Zer

26735306

35515795

39754005

42163196

Sursa: Registrele S.C.I.L Dmbovia S.A Din analiza datelor se observ c producia a crescut continuu n perioada analizat cu 7,2% n anul 2010 n comparaie cu anul 2007. In anul 2008 ntreprinderea a beneficiat de un program Sapard, cu ajutorul cruia s-a realizat modernizarea fabricii de lactate, fapt ce a determinat i o

cretere uoara a capacitii de prelucrare de la aproximativ 40.000 l/zi materie prim n 2008 la 41.000 l/zi n 2009 i 42.000 l/zi n anul 2010. Creterea produciei este influenat i de creterea preurilor , determinate att de creterea calitii produselor oferite , de prelungirea duratei de via a produselor lactate, precum i de folosirea de tehnologii performante. Politica de personal Managementului resurselor umane se realizeaz prin intermediul politicilor de personal stabilite, care se bazeaz pe o analiz minuioas a climatului organizaional. Astfel politica de personal reprezint direcia strategic de comportament cu personalul care activeaz n organizaie, ce-i orienteaz spre realizarea scopurilor strategice fr a leza din scopurile personale. Obiectul de baz n exercitarea politicii de personal l constituie angajaii companiei, de calificarea i nivelul de profesionalism al crora depinde eficiena ntregii companii. Ei sunt cei care transpun n realitate toate ideile i scopurile companiei. Ei sunt cei care promoveaz misiunea i filosofia organizaiei. Intr-un final, tot ei sunt cei care pot ruina compania sau o pot ridica la un nivel net superior de competitivitate pe piaa lactatelor care este una cu o concuren acerb . In realizarea politicii de personal exist o multitudine de soluii alternative printre care:

pstrarea sau concedierea angajailor; pregtirea angajailor n cadrul companiei sau cutarea unor specialiti deja formai; selectarea din exteriorul organizaiei sau creterea i reprofilarea angajailor existeni; angajarea suplimentar de personal sau realizarea sarcinilor prin eficientizarea lucrului cu personalul existent; etc. Politica de personal a conducerii S.C.I.L Dmbovia SA se fundamenteaz pe necesitatea

de a furniza personalului cunotinele i abilitile care mpreun cu instruirea de baz (iniial) i cu experiena dobndita s conduc la dezvoltarea competenei. Sunt abordate tehnici moderne privind previziunea necesarului de personal pentru companie, pornind de la analiza situaiei existente, privind resursele umane ale unitii. Ritmul accelerat al dezvoltrii industriale i de introducere a noilor tehnologii i utilaje reclam tot mai mult organizare de programe de perfecionare a pregtirii profesionale a angajailor companiei, aciune care se face permanent, n funcie de profesie i de calificare.

Cu ocazia desfurrii activitilor de instruire la locul de munc sau n stagii de instruire tematic se urmrete contientizarea personalului asupra relevanei i importanei activitii sale precum i asupra contribuiei sale la realizarea obiectivelor fabricii pe domenii de activitate. Programele de pregtire profesional i perfecionare oferite salariailor ntreprinderii vizeaz asigurarea compatibilitii depline a normelor de drept intern cu legislaia comunitar. Prin msurile organizatorice adoptate, conducerea S.C.I.L Dmbovia SA asigur

verificarea periodic a pregtirii profesionale a ntregului personal, permind execuia activitilor numai de ctre personal calificat n conformitate cu cerinele procedurilor S.C.I.L Dmbovia SA . n ceea ce privete vrsta personalului aceasta este de aproximativ 45 ani pentru cei cu studii superioare i 46 de ani pentru cei cu studii medii (n special personal de execuie) obinndu-se astfel o medie de vrst de circa 44 ani la nivelul societii. Dinamica personalului S.C.I.L Dmbovia S.A. urmrete, aa cum este firesc, dinamica dezvoltrii societii n sine, resursele umane reprezentnd elementul de baz n aceast dezvoltare.Ca atare, este esenial stabilirea unei politici de personal bazat pe principii solide, moderne i cu obiective clare. Principiile care guverneaz aplicarea politicilor de personal ale societii sunt:

echitatea, implicarea i participarea salariailor n luarea deciziilor; comunicarea partenerial patronat- salariai n scopul prosperitii organizaiei; ncurajarea unui stil de conducere raportat la obiective i bazat pe eficacitate i eficien; demnitatea, calitatea condiiilor de munc, profesionalismul i performana.

Evolutia si structura personalului pe categorii si subunitati Pentru realizarea obiectivului de activitate S.C I.L Dambovita S.A dispune de personalul calificat necesar.Forta de munca utilizata in perioada analizata este redata in tabelul de mai jos:2007 nr % 3 28 2 1.23 90.64 11.47 93.93 0.82 181.41 2008 nr % 3 1.21 98.37 11.29 98.39 0.806 98.29 2009 nr. % 3 1.22 101.16 11.02 97.61 0.408 50.62 2010 nr. 3 25 1 Dinamica % 1.36 111.1 4 11.41 103.5 4 0.46 111.7 2010/2007 % 100 122.61 89.28 111.05 56.09 61.65

Specificatie Conducere dinamica anuala Personal TESA dinamica anuala Maistri dinamica anuala

u/m nr % nr % nr %

28 2 -

27 1 -

Muncitori dinamica anuala Vanzatori magazine dinamica anuala Conducatori auto dinamica anuala TOTAL personal dinamica anuala

nr % nr % nr % nr %

16 9 6 36 24 4 -

6 69.262 100.04 5 2.459 135.86 14.75 98.808 100 101.35 7

17 1 7 36 24 8 -

69.355 100.13 4 2.823 114.80 3 14.52 98.387 100 101.63 9

17 1 7 35 24 5 -

70.21 101.27 2.857 101.20 4 14.29 98.416 100 98.79

154 5 31 219 -

6 70.31 100.1 6 2.28 81.3 14.15 99.08 100 89.38

101.51 101.41 92.68 157.85 95.93 95.67 89.75 88.18

Sursa:I.C. I.L Dambovita S.A Se remarca faptul ca nr personalului TESA a ramas aproximativ constant ponderea medie de 11.501% (x=(12.217+11.475+11.290+11.41)/4=11.501) din totalul personalului reprezinta un mivel rezonabil, fiind o garantie a bunei organizari a urmarii evidentelor pe compartimente.De asemenea se observa ca ponderea majora in total personal o reprezinta muncitorii, respectiv o pondere medie de 69.513%(pondere care este respectata pe toto parcursul perioadei amplitudinea ponderilor anuale situandu-se sub 1%, respectiv 0.974%(70.205%-69.231%=0.974)

Situatia pregatirii profesionale a muncitorilor este prezentata mai jos:

Pregatirea profesionala a muncitorilor2007 nr % 169 100 2008 nr % 171 100 2009 nr. 171 2010 nr. 154 Dinamica 2010/2007% 91.12

Specificatie Total muncitori, din care: Calificati dinamica anuala Total muncitori, din care: Direct productivi dinamica anuala Indirect

u/m nr

% 100

% 100

nr. % nr

157

92.899 100.096 100

160

93.023 100.13 3 100

160

93.023 100 100

139

91.259 98.10 100

88.53 100.23 112.418

169

171

171

154

nr % nr

131

77.515 101.365

131

76.163 98.256

133

77.326 101.527

128

71.25 92.14

113.675 101.118 108.333

38

22.485

41

23.837

39

22.674

26

18.84

productivi dinamica anuala

%

95.563

106.01 3

95.121

81.45

96.366

Sursa:I.C. I.L Dambovita S.A

Se remarca ponderea ridicata a muncitorilor calificati (peste 90%), in totalul nr de angajati ponderea medie inregistrata de-a lungul perioadei analizate fiind de 92.939%. In total nr de muncitori se observa ca ponderea cea mai mare o inregistreaza, constant, muncitorii direct productivi, respectiv o pondere medie de 76.869%.Cresterea cea mai mare a nr de muncitori productivi (de la 117 la 131) respectiv 14 muncitori (11.966%) s-a realizat in anul 2007 fata de anul 2006, an in care si cifra de afaceri a intrprinderii a inregistrat cea mai mare crestere respectiv 19.274%.De remarcat ca cifra de afaceri a avut o crestere mai mare decat cea a nr de personal. Personalul S.C. I.L dispune de o inalta pregatire profesionala societatea urmarind selectia si angajarea personalului cu calificare atestata in domeniul fabricarii de produse lactate (mai ales pentru cei implicati in productie). Informatiile referitoare la calitatea profesionala a personalului, cat si cele referitoare la atitudinea acestora fata de societate se gasesc in tabelul urmator:Calitatea profesionala a muncitorilorCategorii Conducere TESA Maistri Muncitori direct produc. Muncitori indirect produc. Vanzatori magazin Conducatori auto TOTAL Nr 3 25 1 12 8 26 5 31 21 9 Varsta medie 44 40 42 37 40 32 43 Vechime medie 24 18 27 18 22 15 25 Studii superioare medii+superioare medii de specialitate medii de specialitate medii de specialitate Medii medii de specialitate -

Sursa:S.C. I.L Dambovita S.A In ceea ce priveste forta de munca cu studii superioare utilizata de S.C. I.L Dambovita S.A se disting urmatoarele functii pe nivel de pregatire: Forta de munca cu studii superioare2006 2007 2008 2009 2010

Specificatie Total salariati, din care: cu studii superioare,din care: inginer tehnologic subinginer economist jurist informatician

u/m Nr Nr Nr Nr Nr Nr Nr

nr 22 1 23 8 4 6 1 3

% 100 10.40 7 34.78 3 17.39 1 26.08 7 8.696 13.04 3

nr 24 4 24 9 4 6 2 3

% 100 9.836 37.5 16.66 7 25 8.333 12.5

nr 24 8 24 9 4 6 2 3

% 100 9.677 37.5 16.66 7 25 8.333 12.5

nr. 24 5 23 8 4 6 2 3

% 100 9.388 34.78 3 17.39 1 26.08 7 8.696 13.04 3

nr. 219 25 10 4 6 2 3

% 100 11.410 40.000 16.000 24.000 8.000 12.000

Sursa:S.C. I.L Dambovita Structura personalului cu studii superioare, prin ponderea sa, foarte apropape de 10%, asigura o buna desfasurare a activitatilor in compartimentele functionale. In total personal cu studii superioare se remarca faptul ca cea mai mare pondere, respectiv o pondere medie de 53.171% o inregistreaza personalul cu pregatire tehnica de specialitate , respectiv inginerii tehnologi si subinginerii care concura direct la realizarea in bune conditii a productiei. Situatia repartizarii muncitorilor calificati direct productivi pe sectii de productie, respectiv sectii de fabricatie este urmatoarea: Repartizarea muncitorilor calificati direct productivi2006 Nr % 117 100 41 63 35.043 53.846 2007 Nr % 131 100 44 72 33.588 54.961 2008 nr % 131 100 45 71 34.351 54.198 2009 nr. % 133 100 46 72 34.586 54.135 2010 Nr. % 128 45 68

Specificatie Total muncitori calificati direct productivi,din care muncitori sectia LAPTE DE CONSUM muncitori PRODUSE sectia LACTATE

u/m Nr Nr Nr

100

35.156 53.124

PROASPETE muncitori sectia UNT muncitori branzeturi

Nr Nr

7 6

5.983 5.128

8 7

6.107 5.344

8 7

6.107 5.344

8 7

6.015 5.263

8 7

6.618 5.147

Sursa:S.C I.L Dambovita S.A

In cadrul muncitorilor calificati, direct productivi, se observa ca cea mai mare pondere se regaseste la muncitorii aflati in sectia de Produse Lactate Proaspete (52.941%) sectie care contribuie cu cea mai mare valoare la realizarea cifrei de afaceri.

In cadrul S.C I.L Dambovita exista o organizare sindicala creata prin HJ nr 40/27.02.1990. La negocierea contractului colectiv de munca inregistrat la Directia Generala de Munca si Protectia Sociala a Municipiului Targoviste pe anul 2002 au participat salariatii prin reprezentantii lor. Contractele individuale de munca s-au negociat cu fiecare salariat in parte de catre reprezentantii patronatului si salariati. Contractele individuale de munca prevad: *durata contractului- si in proportie de 92%, in medie pe perioada actualizata sunt pe perioada nedeterminata , restul de 8% reprezentand angajati sezonieri. *functia si locul de munca *conditii de incadrare *conditii de munca *salariul brut lunar *plata orelor suplimentare *sporuri *durata concediului anual de odihna, in deplina concordanta cu vechimea in munca *obligatiile generale ale partilor

Structura personaluluiNr. mediu aferent exerciiului financiar, din care : - personal direct productiv - personal indirect productiv - TESA - salarii aferente exercitiului financiar - participarea salariatilor la profitul anului 2010 - cheltuieli cu tichete de masa - cheltuieli cu asigurarile sociale - cheltuieli cu somajul - cheltuieli cu asigurarile de sanatate - alte cheltuieli sociale 219 154 40 25 4.204.687 273.241 443.281 896.442 22.533 234.520 88.552

Sursa:Registrele S.C.I.L Dmbovia SA Numrul angajailor este de 219 n 2010 din care 64.36% este reprezentat de personalul direct productiv, 26.12% personal indirect productiv, 11.41% TESA.

Grafic 1

p oa ers n l d irec t p dc ro u tiv p oa ers n l in irec d t p dc ro u tiv TS EA

ProductivProductivitatea muncii Productivitatea muncii este o categorie economic complex i dinamic i reprezint nsuirea muncii de a crea o anumit cantitate de valori de ntrebuinare ntr-o unitate de timp, reflectnd n ultim instan, eficiena cu care este cheltuit o cantitate de munc. Acest indicator se poate calcula ca raport ntre cifra de afaceri i numrul mediu de angajai. n tabelul de mai jos este analizat evoluia productivitii muncii n perioada 2007-2009.

Evoluia productivitii muncii

Tabel 2

Nr. Crt. Specificaie 2007 2008 2009 2010

Dinamica 20102007 (%)

1

Numrul de

244

248

245

219

89.75

salariai(persoane) 2 3 Cifra de afaceri(lei) PRODUCTIVITATEA MUNCII(lei/persoan) 35829260 146241.87 41041132 167514.82 42753172 174502.74 38242082 174621.3 8 106.73 119.02

Sursa: Registrele S.C.I.L Dmbovia SA Din analiza datelor prezentate rezult c productivitatea muncii a crescut cu 19.02% n anul 2010 fa de anul 2007, datorit creterii cifrei de afaceri cu 6.73% n ciuda faptului c numrul de salariai a sczut cu 10.25% n anul 2010 . n anul 2008 productivitatea muncii a crescut cu 14.5% datorit creterii cifrei de afaceri, respectiv cu 21272.95 lei pe persoan. Productivitatea muncii reprezint un indicator sintetic de baz care ilustreaz eficiena muncii. Accelerarea ritmului de cretere a productivitii muncii este legat de nelegerea coninutului i semnificaiei sale, a factorilor prioritari de influen i a modului de valorificare. Sporirea productivitii muncii reducerea sistematic a cheltuielilor de munc vie, ceea ce contribuie direct la micorarea costurilor i sporirea eficienei muncii desfurate. Factorii care influeneaz gradul de cretere a productivitii muncii sunt: progresul tehnic; perfecionarea organizrii conducerii, produciei i muncii; calificarea, perfecionarea profesional i creterea ndemnrii executanilor.