FILIERA LAPTELUI

Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide (α si β lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).

Accesul la Sistemematerial debiologic crestere

Programarea performant a vacilor Alimentatiaproductiei de vacilor delapte lapte

Reproductie siameliorare

Institutiiimportante

Costurile deproductie

Politicile Pre- Productiesectorului public productie

Obtinerea productieiPRERECOLTARE

Importanta laptelui de lapte

Tratamentele primarePOSTRECOLTARECosturi postrecoltare

Distributie Prelucrare

Colectarea sitransportul

Comertul

exterior Prelucrarea

Piata Ambalarea silaptelui depozitarea

PerisabilitatileComertulsi defecteleintern

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.

Studiul începe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc., influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanta deosebita în cadrul filierei laptelui, în care se regasesc agenti economici specializati în îndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc.

Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate în 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie.

Etapele filierei laptelui

Etapa pre-productieiÎn etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de

cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare. Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc.

IMPORTANTA LAPTELUIImportanta laptelui în alimentatiePentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea

structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus în categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se în nici un alt produs de origine animala.

Ponderea însemnata a laptelui în ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populatiei – cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu în ultimul rand de raportul favorabil pret-valoare nutritiva în comparatie cu alte alimente.

Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura în alimentatia populatiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (în mod normal, aceste elemente trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata în calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol în dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi în care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.

Importanta laptelui în sistemul agroalimentarSectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei.

Valoarea laptelui în anul 2001 a avut o pondere de 40% în totalul productiei animale si 15% în valoarea productiei agricole (dublandu-se în ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2001).

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009, în jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010, 9 luniSpecificareEfectiv total din care: mii cap 2800 2878 2897 2801 2862 2934 2819 2684 2512 2467Efectiv matca mii cap 1746 1759 1757 1755 1812 1810 1732 1639 1569 1386

Sursa:MADR

Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009

3500300025002000150010005000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Efectiv matca

Efectiv total

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera în functie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploatatiile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explotatie. (Tabelul 6.2).

Tabelul 6.2Numarul mediu de vaci de lapte

Specificare Numar % din total Mediacapete vaci cap/ferma

Total 1735979 100,00 1,461-2 capete 1444366 83,20 1,273-5 capete 173667 10,00 3,646-10 capete 32415 1,87 7,5111-15 capete 12806 0,74 13,2816-20 capete 7727 0,45 17,7621-30 capete 7525 0,43 25,0031-50 capete 8624 0,50 38,3351-100 capete 10167 0,59 70,12>100 capete 38682 2,23 217,31

Sursa: MAPDR

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel national, exista 1,2 milioane exploatatii de vaci de lapte, în care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 1–2 capete. Exploatatiile care detin peste 100 capete reprezinta doar 2,23% din total si apartin în proportie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLICRomania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra în circuitul comercial,

alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.

Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg în valoare de:

− 21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 − 20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 − 18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 − 18,15 euro de la 1 iulie 2007

Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la:

− eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC;

− eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor începand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani începand din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%;

− ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depasite în contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe piata la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina optionale, functie de conjunctura pietelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea înghetatei, sa fie eliminate.

Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o productie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. În tabelul 6.3 este redata situatia cotelor de lapte în Uniunea Europeana.

Tabelul 6.3Cotele de lapte în UE, pentru principalele tari producatoare de lapte (tone)

Din care: % vanzarilorStatele membre Total Livrari unitatii Vanzari directe din

procesatoare directe total cotaBelgia 331.043 3.188.202 122.228 3.6Danemarca 4.455.347 4.454.709 639 0.0001Grecia 700.513 699.626 887 0.1Spania 6.113.930 6.035.565 81.365 1.3FranTa 24.235.797 23.844.318 391.480 1.6Olanda 11.074.692 11.001.227 - 0.7Polonia 8.964.017 8.500.000 464.017 5.2Romania 3.057.000 1.093.000 1.964.000 64.2

Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.

INSTITUTII IMPORTANTEPe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici, care îndeplinesc functiuni specifice

(tabelul 6.4).Tabelul 6.4

Agentii economici care actioneaza pe filiera lapteluiFAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII

Planificarea productiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si DezvoltariiRurale, Directia pentru Agricultura si DezvoltareRurala, Agentia Nationala de Consultanta Agricola,

producatorii agricoli, cercetatoriiAsigurarea cu resurse Comerciantii de resurse materiale, producatorii

materiale agricoli, procesatorii (considerati integratori pentruproducatorii agricoli), cooperativele de

aprovizionare, institutii financiare, AgentiaNationala de Ameliorare si Reproductie Zootehnica,

Puncte de Însamantari ArtificialeProductia Gospodarii individuale, ferme familiale, asociatii

agricole, societati comerciale, Asociatia Generala aCrescatorilor de taurine, Asociatia Crescatorilor de

taurine TransilvaniaObtinerea laptelui Producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele

angajate temporarTransportul si Producatorii agricoli, procesatorii, firmele dedepozitarea transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de

marketingPrelucrarea Producatorii agricoli, procesatorii, Asociatia

Prelucratorilor Romani din Industria LapteluiDistributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele

de marketing, exportatoriiConsumul Menajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din

Romania, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Asociatia Promovare Educationala a Laptelui

Performanta economica a filierei este determinata de eficienta activitatii organizatiilor institutionale, ale organizatiilor profesionale si interprofesionale, ale agentilor economici care actioneaza în diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza.

Organisme institutionale cu atributii pe filiera laptelui:− Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat

informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu; − Agentia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu

acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui; − Agentia Nationala de Consultanta Agricola, care apartine MAPDR; − Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agentiei Nationale

pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR. Organizatia interprofesionala pe produs, care include si produsul lapte si derivate lactate, este

persoana juridica de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. Organizatia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizatiilor profesionale fara scop lucrativ, cu personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii, transportului, depozitarii, distributiei si comercializarii produselor.

Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. A fost înfiintat în mai 2005, dar a început sa functioneze în ianuarie 2006. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma nationala în cadrul careia fermierii, procesatorii si guvernul sa discute situatia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitatii lor.

Organizatii profesionale si asociatii din cadrul filierei laptelui1. Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui(APRIL);

Începand cu anul 2000, în urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societati comerciale cu activitate în domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui, organizatie ce reprezinta la nivel national interesele sectorului de procesare a laptelui.

Obiectivul principal al asociatiei îl reprezinta desfasurarea de activitati profesionale, tehnice si economice în interesul comun al tuturor membrilor.2. Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui (APCL); 3. Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL); 4. Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui (FCCL), este o fundatie independenta non profit care

se ocupa cu testarea calitatii laptelui - materie prima; 5. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui s-a încadrat înca din 2003 într-un amplu

program national pentru sustinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar în Romania. 6. Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR).

Etapa de productie

În aceasta faza a filierei principalii agenti economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale, ferme familiale, asociatii agricole, societati comerciale, iar principalele activitati sunt cresterea vacilor, reproductia si ameliorarea animalelor si obtinerea productiei de lapte.

OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTEDin punct de vedere tehnologic, în faza de obtinere a productiei de lapte, o importanta

deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operatiuni. Modul în care se desfasoara mulsul determina calitatea si, implicit, pretul laptelui.

Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena în timpul mulsului:- interzicerea furajarii animalelor în timpul mulsului; - spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat; - masajul igienic al ugerului; - recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut; - folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate; - igiena personalului – spalarea pe maini, folosirea unui echipament de protectie (halat alb, boneta); - folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spalate si dezinfectate; - în cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si

dezinfectate; - mulsul trebuie sa se desfasoare într-un spatiu corespunzator din punct de vedere igienic. Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata în tabelele urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte în functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infectie.

Tabelul 6.7Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual si mecanic (germeni/ml)

Mulgere mecanicaMulgere Întretinerea Spalarea cu Întretinerea corectamanuala neglijenta a masinii apa rece Spalarea cu apa Spalarea cu apa

calda (50oC) calda si detergent21.800 460.000 51.600 6.700 3.700

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Numarul de microorganisme care se dezvolta în lapte este invers proportional cu gradul de igiena a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor si ambalajelor etc.

Tabelul 6.8Infectarea laptelui cu microorganisme în timpul mulgerii (germeni/ml)

Surse de infectie În conditii bune de mulgere În conditii proaste de mulgereUgerul 100 50.000-100.000Pielea animalului 50 20.000-50.000Aerul 1 10Mainile mulgatorului 1 1.000Vasul de muls 1 10.000Bidonul în care se toarna 10 1.000.000lapteleSursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Din punct de vedere economic, în perioada de tranzitie au avut loc doua tendinte distincte în ceea ce priveste productia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii (+62%); între anii 1997 – 2000, odata cu liberalizarea completa a preturilor si înlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al productiei totale, cat si al productiei medii.

Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei medii, cat si a productiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o stabilizare a productiei de lapte în perioada analizata la valori cuprinse între un minim de 50 mil.hectolitri în anul 2009 s i un maxim de 58 mil.hectolitri în anul 2006.

Tabelul 6.9 Dinamica productiilor medii si totale de lapte, 2001-2009

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Specificare 9 luniProductia medie de lapte l/cap 3.014 3.133 3.263 3.493 3.510 3.688 3564 3653 3807 2595Productia totala de lapte din care: mii hl 51.000 52.761 55.288 55.444 55.334 58.307 54875 53089 50570 33944- Productie marfa mii hl 24.017 25.006 25.937 27.629 28.000 28.834 26868 28197 25310 17433- Productie subventionata mii hl 5.000 7.460 8.500 11.068 11.970 - - - - -din productia totala % 9,8 14,2 15,0 19,6 21,6 - - - - -

Sursa INS si MADR

Etapa de prelucrare

Principalii agenti economici care actioneaza în aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing.

Operatiile desfasurate în aceasta etapa sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul, prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui si produselor lactate.

TRATAMENTELE PRIMAREAplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile

calitative ale laptelui. În primele doua ore dupa muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru inactivarea microorganismelor, fiind necesara racirea laptelui la circa 4oC, prin folosirea de apa rece, gheata sau agent frigorific. În timpul operatiei de racire, laptele trebuie agitat din cand în cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului în care se face racirea. Aceasta racire, fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros.

Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia, operatie care consta în tratamente termice si chimice :- Pasteurizare la cca 60oC în scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor.

Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenta valoarea nutritiva a laptelui.

- Sterilizare si fierbere – în cazul în care laptele se consuma în timp scurt. Este un tratament aplicat de catre toate unitatile de obtinere a laptelui si toate gospodariile.

- Administrarea de perhidrol care, prin punerea în libertate a unui atom de oxigen, inhiba organismele anaerobe.

Sursele de contaminare a laptelui, în aceasta faza a filierei, sunt: - oamenii care lucreaza în sfera producerii, colectarii, industrializarii sau comercializarii; - animalele, în mod deosebit cele bolnave, datorita unor infectii la nivelul glandei mamare, a pielii, a

tubului digestiv, microorganismele ajungand în lapte; - rozatoarele si insectele, îndeosebi mustele, gandacii si furnicile; - mediul înconjurator: apa, aerul, solul, dejectiile; - utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curatate, spalate, dezinfectate.

COLECTAREA SI TRANSPORTULDistribuirea laptelui în sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte ramasa dupa

ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viteilor, se livreaza centrelor, punctelor de colectari sau direct unitatilor de prelucrare a laptelui.

Punctele de colectare preiau cantitatile de lapte de la producatorii individuali sau unitati asociate care predau cantitati relativ mici. Pentru unitatile agricole care au ferme specializate, laptele se livreaza "loco ferma", autocisternele de colectare efectuand operatii de transport direct la fabrici. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitatii beneficiare este receptionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ, potrivit prevederilor contractuale.

Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. Avand în vedere procentul covarsitor de 93% din productie obtinuta în sectorul privat, care furnizeaza lapte de calitati diferite, principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri.

Reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. În cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, se opereaza cu cantitati mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. În multe zone, aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalatii de racire a laptelui. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul si distributia laptelui si produselor lactate.

Utilajele pentru receptia si racirea laptelui în zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor, bazinele de receptie, bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte, instalatiile pentru racirea laptelui la ferme, racitoarele cu placi si ghetariile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain.

O alta problema este cea financiara, întreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli, astfel încat acestia refuza aceasta forma de vanzare. Ei mai au de ales între:- prelucrarea artizanala pentru obtinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot

pe piata taraneasca; - folosirea laptelui pentru alimentatia animalelor.

Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanta cruciala pentru fermieri, pentru ca astfel ei pot obtine fondurile necesare pentru a-si asigura existenta si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitatii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinta majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv.

Drumul laptelui “crud” se bifurca spre diferite destinatii – consumul familial, consumul tehnologic, piata taraneasca si fabricile specializate în prelucrarea laptelui. Datorita importantei produselor lactate pentru alimentatia oamenilor, va fi studiata în continuare ultima destinatie – prelucrarea.

PRELUCRAREA

Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse.

Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obtin conform operatiilor prezentate în continuare.

Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla care consta în curatirea laptelui, prin centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru a-l aduce la o anumita concentratie în grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia în recipienti de sticla, plastic, Tetra-Pac.

Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau în pelicula.

Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si contine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Materia prima se trateaza termic la 95oC timp de 30 de minute, se însamanteaza cu microflora în jet continuu, produsul fiind repartizat în alveole sau pahare de plastic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile.

Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC, urmat de pasteurizare, racire, însamantare si maturare biochimica.

Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza.

Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, în care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura branzeturilor, la obtinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude.

Din punct de vedere economic, în anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5,7%). Cele mai mari scaderi ale productiei în anul 2009 fata de anul 2008 s-au înregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) si la branzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%).

Productia de branzeturi a scazut, de asemenea, în anul 2009 fata de anul 2008, cu 1550 tone (-2,2%). Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (93,3% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut în aceeasi tendinta descendenta.

Productia de smantana de consum s-a mentinut aproximativ egala cu cea obtinuta în anul 2008. Productia de unt a avut, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare crestere, cu 1293 tone (+14,1%) si a fost urmata de productia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%).

Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone (+1,9%) în anul 2009 fata de anul precedent.

Cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat în regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest (22,7%) si Nord-Est (20,9%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta în regiunile Centru (40,4%) si Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 70,0% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) si Nord-Est (19,7%).

Din punct de vedere institutional, în Romania la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se înregistrau 361 unitati de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual).Productia totala a exercitiului este, la nivel national, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la numarul salariatilor evidentiaza media la nivel national în valoare de 152252 lei/persoana.

Valoarea adaugata bruta în costul factorilor la nivel national pe total este de 558951 mii lei, din care cca 2/3 apartine întreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei.

Excedentul brut în exploatare pentru întreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel national de 257216 mii lei care de asemenea apartine preponderent marilor înreprinderi (72,77 %).

Din toate acestea rezulta faptul ca întreprinderile de procesare a laptelui se integreaza în filiera prin forme de intensitate diferentiate de însasi rezultatele obtinute. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exercitiului.În anul 2008, structura înregistrata pentru aceste întreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare.

Conform cerintelor si înregistrarilor organisme competente evidentiaza un total de 264 unitati, din care

conform unor cerinte si acreditari poate fi redata urmatoarea structura :− 35 de unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare; − 42 de unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare, autorizate sa receptioneze si

sa proceseze lapte conform si neconform fara separare; − 2 unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa

proceseze lapte conform si neconform pe linii separate; − 185 unitati autorizate pentru o perioada de tranzitie pana la 31.12.2009. Din cele prezentate, rezulta faptul ca în cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru

agentii economici încadrati în sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinta de concentrare.În anul 2007, se poate constata ca, din totalul de 671 întreprinderi în care activeaza 17279

salariati, primele 5 întreprinderi cumuleaza 18,70% din acest numar al salariatilor, iar primele 20 de întreprinderi cumuleaza 45,68% din acest total. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta este de 3143 mii lei. Se constata ca primele 5 întreprinderi din industria laptelui detin cca. 1/3 din cifra totala de afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea întreprinderi detin cca. 2/3 din cifra de afaceri (64,78%).

AMBALAREA SI DEPOZITAREALaptele si produsele lactate, odata obtinute, se ambaleaza în diferite recipiente, astfel:

- laptele de consum - pungi de polietilena, ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.spitale);

- laptele praf – cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena; - iaurtul – recipienti de plastic; - smantana – recipienti de plastic; - untul – ambalaje de staniol; - branzeturi - parafinarea, ambalarea în folii din material plastic.

Referitor la depozitare, laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se pastreaza în conditii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

Tabelul 6.14Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate

Produsul Conditii de depozitare Perioada de depozitareLaptele de consum 4-8oC 2-3 zileLaptele praf - ÎndelungataIaurt 4-8oC Maxim 48 oreSmantana 2-6oC 1-2 zile

0-5oC 5-10 zileUnt -18oC 6-9 luniBranza 4-8oC Diferite perioade

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

PERISABILITATILE SI DEFECTELELaptele si produsele lactate sufera în timpul operatiunilor de transport, depozitare si manipulare

unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitati. Acestea se refera la:- cresterile si descresterile în greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza în functie de

sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitarii, de gradul de maturare al branzeturilor, de umiditate etc.;

- perisabilitatea în timpul transportului variaza în functie de tipul produsului, felul transportului, tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricat de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs.

Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice, numite defecte, datorate calitatii necorespunzatoare a materiei prime, nerespectarii procesului de fabricatie si a igienei. În tabelul 6.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate:

Tabelul 6.15Defectele laptelui si ale produselor lactate

Defectul Cauzele aparitiei Masuri de prevenireL A P T E

Lapte murdar Conditii neigienice de recoltare Curatirea grajdului, a uneltelorGust de furaje Alimentatia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hraneiGust sarat Laptele din ultima perioada a lactatiei sau Acest lapte se mulge separat

colostralGust acru, Descompunerea componentelor laptelui Igienizareamar

L A P T E P R A FAglomerarea lapteluipraf în bulgari Absorbtia umezelii Ambalaje ermetice

Amblarea produsului ferit deGust si miros de seu Oxidarea grasimii, actiunea luminii lumina si de aer

I A U R T U LSeparare de zer Suprafermentare Respectarea duratei fermentariiGust amar Lapte necorespunzator Sortarea laptelui

S M A N T A N A

Respectarea temperaturii si aPrea fluida Nerespectarea maturarii duratei de maturareGust acru Supramaturare Reducerea cantitatii de culturaAspect stratificat Continut redus de grasime Normalizarea smantanii

U N TLapte provenind de la vite tratate cu Se receptioneaza laptele numai

Gust fad, nearomat antibiotice, unt prea puternic spalat dupa 5 zile de la tratarea cumedicamente

Gust de vechi Influenta nutretului-frunze de sfecla Aerarea smantaniiGust acru Smantana maturata prea intens Respectarea maturarii

Hranirea vitelor cu nutreturiGust amar înghetate, putrezite; Sortarea cu atentie a laptelui

Laptele la sfarsitul perioadei delactatie

Umplerea putineiului lacapacitate normala. Se opreste

Untul cedeaza apa Umplerea excesiva a putineiului învartirea putineiului imediatdupa formarea bobului mic deunt.

B R A N Z E T U R IMucegai sub parafina Infectarea cojii cu mucegai înainte Pregatirea corecta a

de parafinare; branzeturilor înainte deDepozitarea în încaperi infectate cu parafinare. Depozitarea înmucegai încaperi igienice.

Gust ranced Actiunea lipazei din lapte, mai ales Se evita prelucrarea acestuila sfarsitul perioadei de lactatie lapte.

Gust amar Cantitate prea mare de cheag Folosirea cheagului încantitatea necesara

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

Etapa de distributie

Agentii economici identificati în aceasta faza a filierei sunt întreprinderile de industrie alimentara care detin magazine proprii de desfacere, angrosistii, detailistii.

Activitatile identificate în aceasta faza a filierei sunt: achizitionarea laptelui procesat si a produselor lactate de la procesatori, vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui si produselor lactate si cercetarea pietei de desfacere si a celei de aprovizionare în vederea identificarii preferintelor consumatorilor si, respectiv, a celor mai bune posibilitati de achizitionare a laptelui.

COMERTUL INTERNDestinatiile productiei de lapte sunt urmatoarele:

- autoconsum; - consum tehnologic; - vanzari directe pe piata; - procesare.

Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operatii cum sunt: transport, încarcare/descarcare, depozitare, conditionare, ambalare, asigurarea de informatii despre piata etc. Pentru o buna desfasurare a activitatii, aceste întreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata – camioane, instalatii de conditionare si pastrare, ambalare, dispozitive de încarcare/descarcare, birotica etc. Sursele de aprovizionare sunt achizitiile directe de la producatorii de lapte, achizitiile de la întreprinderile de prelucrare a laptelui, achizitile de la alti intermediari, importuri.Igiena în unitatile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru

a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica, fizico-chimica sau microbiologica. Pentru aceasta, trebuie respectate urmatoarele conditii obligatorii:- unitatile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare; - laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne, peste, legume

etc., sau cu ambalaje goale; - zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare, a

peretilor si pardoselilor cu detergenti si la clatirea cu apa rece; - personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protectie; - se interzice intrarea animalelor (caini, pisici) în incinta magazinului; - periodic sa se execute operatii de dezinfectie si deratizare.

Canalele de distributie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt:1. producator – consumator, reprezentat de vanzarile directe, pe piata taraneasca 2. producator – detailist – consumator, reprezentat de reteaua magazinelor cu amanuntul:

magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri si hypermarket-uri 3. producator – angrosist – detailist – consumator, în care, fata de canalul anterior, intervine un

agent economic intermediar – angrosistul, care desfasoara operatii logistice de transport, depozitare, ambalare.Începand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vanzarea

directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre detinatorii de cota, în limita cantitatilor de referinta disponibile. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde productia pe piata. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordarii cotelor de lapte, modul de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte, se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pietei laptelui si a produselor lactate. În lipsa unei cote alocate, producatorii nu-si pot vinde laptele pe piata. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitatile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste, totodata, obligatiile si responsabilitatile detinatorilor exploatatiilor agricole si a celor implicati în sistemul de administrare a cotelor de lapte. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe detinuta, precum si cel care nu detine cota individuala de lapte, plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata.

Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei nationale de lapte, producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligati sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. Producatorii vor vira direct Agentiei de Plati si Interventie în Agricultura contributia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali, legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei în adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui, precum si respectarea conditiilor de igiena personala.

Spatiile de vanzare a laptelui si produselor lactate difera în functie de canalul de distributie. Astfel, exista:- piata taraneasca, prin care se asigura siguranta platilor pentru micii producatori, crearea unei

disponibilitati de preturi scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute, costuri mici ale facilitatilor de piata;

- magazinele mici, unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile, preturile fiind, în general mai ridicate decat în cazul pietei taranesti sau al hypermarket-ului;

- supermarketuri si hypermarket-uri, forme de desfacere în care creste disponibilitatea produselor de calitate; exista un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activitatile de achizitionare si vanzare a produselor se înregistreaza niveluri de eficienta ridicate; creste disponibilitatea în aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine.

PIATA LAPTELUICele mai importante caracteristici ale cererii si consumului în cadrul filierei laptelui si

produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei:− oferta productiei de lapte pentru consum în stare proaspata si supus prelucrarii este

dispersata teritorial si calitativ neuniforma; − persistenta autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenteaza negativ realizarea

profiturilor pentru toti operatorii din cadrul filierei; − consumuri mari pentru productia de lapte s-au semnalat în special în marile centre urbane,

care sunt departate teritorial de zonele de productie; − organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori,

prin centrele de livrare a laptelui din localitatile urbane, precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea);

− agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc într-o permanenta concurenta directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate);

− solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru întreaga perioada a anului, alaturi de exigentele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale;

− livrarea laptelui catre consumatori în marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitati de lapte de catre agentii economici specializati;

− un risc major este acela ca agentii economici încadrati în aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerintele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei.

Consumul de lapte, în Romania, este de 1048000 hl. Consumul de lapte si produse lactate în echivalent lapte era de 252 litri/locuitor, în anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare, consumul de lapte a înregistrat cea mai importanta crestere (41%), în perioada 1989 - 2001. Cresterea a continuat si în perioada 2002-2007, indicele de crestere a consumului de lapte fiind de 117%. În acelasi timp, însa, se constata o depreciere calitativa a acestuia, în sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat în favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat.

Tabelul 6.16Productia si consumul de lapte pe locuitor în Romania

Indicatori UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Productia de Litri lapte/locuitor 253,0 265,7 276,0 280,3 299,3 283,5%fata de anul

lapte/ locuitor 100,0 105,01 109,09 110,79 118,30 112,052002

Litri lapte/locuitor 215,0 225,0 238,9 299,2 246,6 252,8

Consumul de%fata de anul

100,0 104,65 111,11 139,16 114,69 117,582002lapte /locuitor

%fata de84,98 84,68 86,55 106,7 82,39 89,17

productia/loc.Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

În ceea ce priveste productia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, daca în anul 2002 se înregistrau 253,0 litri lapte, în ultimii ani este semnalat un maxim al întregii perioade de 299,3 litri/locuitor în anul 2006, iar în ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor. Prin comparatia fata de anul 2002, indicii înregistreaza aceeasi tendinta de crestere, nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate în ultimii ani (se iau în discutie anii 2006 si 2007 cand, fata de anul 2002, se înregistreaza depasiri de +18,30 % si respectiv +12,05 %).

Consumul de lapte, exprimat în litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este într-o continua crestere. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este în anul 2005, cand nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar în anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparatia fata de anul 2002, consumul tuturor ceilalti ani înregistreaza suplimentari care în valori relative sunt între +4,65 % în anul 2003 si +39,16 % în anul 2005.

Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparatie între consumul si productia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al productiei. Numai în anul 2005, cresterea productiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6,7 %), iar în ceilalti ani din perioada analizata nivelul de crestere al productiei fata de consum este în inferioritate (între -17,41 % si -10,13 %).

Totodata, în perioada 2002-2007, structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. La produsul lapte s-a înregistrat o crestere de 4,11 %, consumul de branzeturi si smantana a înregistrat o crestere de 11,4 %, iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %. În ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta înregistreaza o crestere mult mai însemnata, respectiv de 2,2 ori.

În acest cadru, filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preturilor la lapte livrate prin achizitie sau pe piata agroalimentara. Prezentarea acestor preturi în tabelul 6.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidentia urmatoarele probleme:

- pretul mediu de achizitie de la principalele specii încadreaza un nivel valoric anual în continua crestre. Fata de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung în anul 2007 la + 59,5 % pentru lapte de vaca si bivolita si +41,17 % la lapte de oaie si capra;

- nivelul acestor preturi la lapte pe piata agroalimentara sunt mult amplificate. La lapte dulce de vaca, pretul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult în anul 2002 si cu +0,95 lei în anul 2007. Pentru piata agroalimentara ritmul anual de crestere este, de asemnea, cu mult mai mare decat pentru pretul mediu de achizitie al laptelui.

Tabelul 6.17Dinamica preturilor la produsul lapte în Romania

Specificare UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007Pretul mediu de Lei/litru 0,47 0,56 0,62 0,64 0,67 0,75

achizitie la lapte de% 100,0 119,14 131,91 136,17 142,55 159,5vaca si bivolita

Pretul mediu de Lei/litru 0,85 1,11 1,07 1,11 0,99 1,20achizitie la lapte de oaie

% 100,0 130,58 125,88 130,58 116,47 141,17si capraPretul mediu la lapte Lei/litru 0,98 1,18 1,35 1,49 1,57 1,70

dulce de vaca vandut pe% 100,0 120,40 137,75 152,04 160,20 173,46piata agroalimentara

Pretul mediu de branza Lei/litru 6,48 7,84 8,79 9,69 10,67 11,20din lapte de oaie vandut

% 100,0 120,98 151,08 149,53 164,66 172,83pe piata agroalimentaraSursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

COMERTUL EXTERIORPrincipalii factori care au influentat importul si exportul de lapte si produse lactate sunt:

schimbarile petrecute în relatiile comerciale în perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, modificarile frecvente de politica comerciala, fluctuatiile productiei de lapte, schimbarile de politica macroeconomica, în special cele referitoare la cursul valutar.

Importurile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori. Daca, înainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ritmul de crestere a importurilor era de 21%, din anul 2006 în anul 2008, ritmul de crestere a importurilor a fost de 111%.

În valoarea totala a importurilor, branza detine ponderea cea mai ridicata, 49%, urmata de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, branza este produsul care a cunoscut cea mai mare crestere a importurilor, de aproape 30 de ori.

Tabelul 6.18 Importurile de lapte si produse lactate ale Romaniei, în perioada 2000-2008 - mii USD

Specificare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Lapte proaspat, praf,condensat 9740 10189 11150 10962 7963 8968 11056 48348 61460Unt 5968 5257 5160 7370 6592 10375 14829 27248 37186Branza 4128 4381 5897 8305 11039 14973 19605 77360 121706Frisca 566 796 1214 1696 2026 2073 2530 4574 6474Zer 680 852 1107 1798 2834 3457 5323 10093 8099Iaurt 1739 1470 790 1060 1129 964 3307 9845 11390Total importuri laptesi produse lactate 22821 22945 25318 31191 31583 40810 56650 177468 246315

Sursa: FAOSTAT

Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata în valoarea totala a exporturilor, 67%. Untul, frisca si zerul sunt produse cu evolutii oscilante ca valoare a exporturilor.

Tabelul 6.19 Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei, în perioada 2000-2008 - mii USD

Specificare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Lapte proaspat, praf,condensat 1286 1818 438 252 2200 4910 1959 18727 20174Unt 161 41 3 9 385 451 832 481 684Branza 5745 5982 7752 9702 13609 14848 15595 3475 6254Frisca 6 4 4 11 24 4 2 15 55Zer 0 0 0 0 0 22 399 173 12Iaurt 3 92 226 33 10 129 1329 2094 2817Total exporturi laptesi produse lactate 7201 7937 8423 10007 16228 20364 20116 24965 29996

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 2000-2008 (1000

USD)250000

20000015000010000050000

0-50000

-100000-150000-200000-250000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: FAOSTAT

Total exporturi

Total importuri

Soldul balantei comerciale

Privite comparativ, atat importurile, cat si exporturile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008, în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de crestere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, în perioada postaderare la UE, ceea ce înseamna ca Romania a fost o piata favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE, la preturi competitive si fara taxe vamale.

COSTURILE POST-RECOLTARECosturile postrecoltare se înregistreaza pe categorii de operatiuni, astfel:

− tratamente – utilitati, substante, ustensile; − colectare si transport – ustensile, recipiente, carburanti, asigurari, salarii, amortizare; − prelucrare – utilitati, materiale, amortizare; − ambalare – costul ambalajului, salarii; − depozitare – salarii, utilitati, materiale, amortizare; − costurile comercializarii; − cercetarea pietei – studii de piata etc.

Analiza SWOT pe filiera laptelui

Puncte tari Introducerea sistemului de asigurare a calitatii laptelui.

Preponderenta capitalului privat motiveaza desfasurarea unor activitati profitabile de obtinere a productiei de lapte.

Cresterea productiei de lapte procesat si produse lactate.

Gama variata de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice si traditionale.

Costuri reduse de obtinere a productiei de lapte.

Puncte slabe Dependenta de producatorii particulari de lapte.

Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte).

Lipsa ofertei concentrate de lapte.

Deficiente majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenti economici.

Materia prima, laptele, care variaza cantitativ de la un anotimp la altul, imprima acest fenomen de sezonalitate majoritatii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare).

Oportunitati Piata potentiala mare de aproximativ 20.000.000 persoane.

Cota de lapte negociata de România cu Uniunea Europeana.

Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea în cooperative.

Orientarea consumului populatiei catre produse naturale, sanatoase, bogate în minerale, favorizeaza consumul de lapte si produse lactate.

Patrunderea pe noi piete mai ales în situatia postaderarii.

Proiecte finantate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Amenintari Costul în crestere al materiei prime.

Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperarii între producatori pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe piete.

Lipsa informatiilor de piata pentru producatorii de lapte.

Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate, pe piata româneasca.

Dobânzile ridicate si perioadele de gratie reduse pentru creditele investitionale.

Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele productiei de lapte.

Bibliografie

Banu C., - Alimentatia si sanatatea, Edit. Tehnica, BucurestiCucui I., Manole V. - Managementul distributiei marfurilor, Editura Dorobantu H Macarie, TargovisteDiaconescu M. - Marketing agroalimentar, Editura Uranus, BucurestiDruga M., - Controlul calitatii lapteli si produselor din lapte, Edit. Mirton, TimisoaraEuropean Comission - Agricultural Situation and Perspectives in the CCEC : RomaniaEuropean Comission - Prospects for agricultural market Gus Camelia - Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor Lactate, Edit Risoprisit, Cluj-NapocaI.E.A ; IEM - Piata laptelui – situatie si perspectivaI.E.A ; IEM - Piata laptelui in RomaniaINSSE - Anuarul statistic al RomanieiINSSE - Anuarul de comert exterior al Romaniei MAA - Buletine informative Voicu R., Moga T. - Managementul unitatilor agroalimentare, ASE, BucurestiZahiu L., Manole V., - Management- marketing agroalimentar, ASE Rotaru V. Bucuresti - Acordul de Aderare a Romaniei la CEFTA

www.infolapte.rowww.cota-lapte.rowww.tetrapak.com/romaniawww.control-lapte.ro