Proiect reabilitari

8/12/2019 Proiect reabilitari

1/34

Reabilitarea unei case din zidarie

Profesor indrumator: Studenti:

prof.ing. Zoicas Radu; Burzo Ioan;

Candea Ciprian;

Contor Ioan;

Crisan Dan;

Fezer Alexandru;


2/34

Cerinta:

Se cere readucerea in stare activa prin refacere aanumitor functii a casei de locuit P+M, care au fost deteriorate

in procesul de exploatare din diverse cauze.

Descrierea structurii:

Casa de locuit P+M, cu o vechime de peste 50 de ani,

degradata in timp cu un sistem structural compus din zidarie

portanta cu grosimea de 30 cm, sarpanta din lemn, iartransimterea eforturilor catre terenul de fundare se face prin

fundatie continua avand sectiunea de 45 cm.


3/34

Lucrari necesare:

1. consolidarea fundatiei

continue;

2. diminuarea umezelii din

peretii de zidarie;

3. consolidarea peretilor din

zidarie;

4. consolidarea planseului;


4/34


5/34

Plan Fundatie Existenta

45 408 45 408 45

45

120

45

303

45

348

45

-0.5

45

40845

40845

45

348

45

468

45


6/34

-0.9

15

15

15

15

15

1515

15

Plan Fundatie Propusa


7/34

Subzidrea

Subzidirea se face pe tronsoane turnate alternant

(lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). Pe langaarmaturile dispuse transversal vor fi prevazute si armaturi

longitudinale.

SUBZIDIRE CAMASUIRE


8/34

120

40

50

90

15 45

DETALIU SAPATURA SI ARMARE FUNDATIE NOUA


9/34


10/34


11/34


12/34


13/34


14/34


15/34

2. Diminuarea umezelii din peretii de zidarie

Ascensiunea capilara este una

dintre cauzele majore ale prezentei

umezelii in constructiile vechi, la nivelul

subsolului sau imediat deasupra nivelului

terenului natural, respectiv al pavajului

straziiUmezeala datorita ascensiunii

capilare poate creste datorita:

- pierderilor de apa din

diverse cauze- nivelul ridicat al panzei

freatice


16/34

Cu cat grosimea elementului de zidarie este mai mare, cu atat umiditatea

absorbita din teren este transmisa la o inaltime mai mare.

Din observatiile efectuate s-au desprins urmatoarele concluzii:

- la stalpii izolati, nivelul la care se ridica umezeala este egal cu grosimea acestora.

-in peretii exteriori, inaltimea la care ajunge igrasia variaza de la 1.5~4 ori

grosimea peretelui

- in peretii interiori, nivelul superior al igrasiei variaza intre 2~5 ori grosimea

peretelui


17/34

Tehnici de reducere a umiditatii

Scopul interventiilor va fi acela de a reduce la maxim prezenta

apei, deoarece este imposibil sa fie eliminata complet, intrucat zidarianu va fi niciodata mai uscata decat mediul in care se afl.

Trei criterii fundamentale vor fi aplicate separat sau simultan:

- aerarea

- prevederea de bariere (straturi hidroizolante)

- evacuarea/eliminarea umidittii

Metodele utilizate pentru aerare

sunt:

- metoda Knapen

- perete exterior cu goluri

- perete interior cu goluri

- tencuiala celulara macroporoasa.


18/34

Metoda Knapen permite aerului din masa zidariei sa elimine o

cantitate mai mare de apa.

Aceasta metoda consta in introducerea in zidarie a unui sifon de

teracota cu panta spre exterior. Lungimea gaurii este egala cu jumatate dingrosimea peretelui, cu exceptia celor 3 cm necesari pentru amplasarea

unei retele (grtar) la exterior.

Partea superioara a retelei trebuie sa se afle la 15 cm de la

pardoseala.Gaurile sunt in jur de trei pe fiecare metru si sunt aliniate pe

orizontala.Sifoanele pot fi aplicate la interior, paralele cu cele de la exterior,

asigurandu-se ca mediul interior sa fie pe cat posibil ventilat

Sifoanele sunt inclinate, asezate pe un rost de mortar de ciment

poros, compus din:

- o parte de nisip fin

- doua parti de nisip grosier

- o parte de ciment Portland


19/34


20/34

INTRODUCEREA STRATURILOR HIDROFUGE (BARIERE)

Patrunderea apei este posibila datorita porozitatii zidariei, in

special cand porii exteriori comunica direct cu cei interiori.Scopul acestor bariere este :

- sa intrerupa comunicarea dintre pori;

- sa impiedice accesul apei la pori.

Taierea cu fierastraul electric este facuta cu doi scripeti, dintrecare unul motor, care intinde si trage un dispozitiv de taiere special cu

grosimea de 8 mm. Acesta taie peretele prin rosturile de mortar sau acolo

unde peretele este format din pietre moi (tuf, gresie etc.). Se face o taietura

de aproximativ 1 m, apoi se introduce un strat placa) din fibre de sticla pe

grosimea peretelui (inclusiv suprapunerile, pentru a nu se crea punti) si cu

grosimea de 1 mm. Pentru a evita caderea zidariei, inainte de a

continua taierea, se iau masuri specifice (impanare sub presiune cu

elemente din material plastic), urmate de injectarea cu rasini.


21/34


22/34


23/34


24/34

3. Consolidarea peretilor din zidarie

Consolidarea structurilor din zidarie se poate face prin:

. refacerea zidariilor dislocate;

. betonarea partiala in strepi cu beton;

. injectarea ss matarea fisurilor si crapaturilor;

. coaserea fisurilor cu scoabe din otel;

. camasuirea peretilor;

. bordarea golurilor;

. legarea zonelor de colt;

. introducerea de tiranti;

. introducerea de eclise din profile metalice;

. dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat;

. camasuieli din materiale compozite;


25/34

La efectuarea oricarei lucrari de reabilitare a structurilor din zidarie

de caramida, o etapa principala este pregatirea zidariei, care consta in

urmatoarele:

. inlaturarea tencuielilor existente;. adancirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm,

. indepartarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sarma

pana la deschiderea porilor pietrei de zidarie,

. suflarea cu aer comprimat a zonelor curatate pentru indepartarea

prafului.

Fisurile si crapaturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe

baza de ciment. Intrucat in cazul peretilor grosi este dificil ca matarea sa se

realizeze in profunzimea zidariei, aceasta devine faza pregatitoare a

procedurii de injectare.Injectarea este utilizata in cazul peretilor cu fisuri izolate cat si a

fisurilor in retea densa si neregulata si poate fi realizata cu lapte de ciment,

mortar fluid pe baza de ciment.


26/34

Camasuirea peretilor este indicata in cazul

stucturilor vechi puternic deteriorate, la

care capacitatea portanta a peretilor

structurali este mult diminuata.

Camsuirea peretilor din zidarie va incepe,

in general, de la nivelul

fundatiilor dintr-o centura de beton

armat. In acest fel se asiguratransmiterea incarcarilor la teren.


27/34

Consolidarea unui perete prin executarea unei camasuieli armate dupa

ce initial au fost reparate fisurile prin injectare.


28/34


29/34

1. Consolidarea planseuluiDeteriorarea cea mai frecventa este sageata peste limita admisa,

prescrisa de standarde pentru fiecare categorie de plansee. Deformarea

(sageata) planseelor poate avea urmatoarele consecinte:Imposibilitatea sau ingreunarea exploatarii normale;

Pericolul ruperii, din cauza modificarii starii de echilibru, ca urmare a

cresterii continue a sagetii initiale, in conditiile in care incarcarea nu mai

creste.

Un alt pericol in ceea ce priveste planseele din lemn il constituie

atacul insectelor sibmicroorganismelor asupra grinzilor sau a elementelor pe

care acestea reazema (ex: cosoroabe).

Elementele structurale suntgrinzile din lemn dispuse la distante relativ

reduse (0.51.00 m), avand deschideri de pana la 5-6 m, rezemand de regulape pereti portanti din zidarie de caramida.

Cea mai simpla structura pentru un planseu din lemn este formata din

dulapi asezati alaturat, in care dulapii indeplinesc un dublu rol: element de

rezistenta si de umplutura.


30/34


31/34


32/34


33/34

Bibliografie:Reabilitarea constructiilor, Mihai BudescuUmiditatea in elementele de zidarie, Universitatea tehnica

Cluj-Napoca

Controlul structural al cladirilor, Universitatea tehnica

Cluj-Napoca

Degradarea constructiilor, Paul Popescu

Va multumim pentru atentie!


34/34

Documents

Proiect reabilitari