Upload
apostol-alexandru
View
11
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
SEG 2015
Citation preview
1
PROIECT DIDACTIC
Profesor: Aniculăesei Simona Data: 14.11.2015 Clasa: a VIII-a Obiectul: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Balada populară Subiectul: Mioriţa – momentele subiectului Tipul lecţiei: de însuşire de noi cunoştinţe
A )COMPETENŢE GENERALE: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată; 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare,în scopuri diverse.
B) COMPETENŢE SPECIFICE
1.3. sesizarea adecvării elementelor lexical utilizate la scopul mesajului ascultat; 2.1. construirea unui discurs oral pe o temă dată; 2.5. captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului; 3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date; 4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.
C) OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1 - să selecteze informaţiile esenţiale din textul narativ; O2 - să identifice momentele subiectului în naraţiune; O3 - să argumenteze apartenenţa fragmentelor selectate la momentele subiectului identificate; O4 - să asocieze motivele literare la momentele subiectului; O5 - să sesizeze îmbinarea genurilor literare.
2
D) STRATEGII DIDACTICE a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, ciorchinele,lucrul cu manualul, lectura selectivă; b) Mijloace: tabla, manualul, fişă de lucru; c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă; E) BIBLIOGRAFIE:
1. Marin Iancu, Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, 2008. 2. Mariana Badea, Limba şi literatura română pentru elevii de gimnaziu, Editura Badea&Professional Consulting, 2015. 3. Mariana Gurtavenco, Adina Elena Sasu, Analiza textului literar în gimnaziu, Editura Aula, Braşov,2008. 4. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 5. Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti,2003.
3
DEMERSUL DIDACTIC
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
1.
Momentul organizatoric
Asigură un climat favorabil desfăşurării activităţii didactice.
Notează absenţele.
Elevii îşi pregătesc cele necesare orei de limba română.
conversaţia
activitate frontală
2.
Verificarea temei şi a
cunoştinţelor anterioare
Verifică tema atât cantitativ, cât şi calitativ. Elevii au avut ca temă pentru
acasă ilustrarea prin intermediul planșelor a motivelor discutate în
orele anterioare. Elevii au fost împărțiți pe grupe iar fiecare grupă a tratat unul sau două motive literare.
Planșele vor fi expuse folosind metoda turul galeriei. Elevii le vor
vizualiza și vor lăsa pe bilețele de flip-chart impresiile lor sau eventuale
completări, critici argumentate. Timp de 5 minute fiecare echipă va
răspunde întrebărilor de pe planșă.
Elevii prezintă planșele și aplică metoda Turul galeriei.
conversaţia
turul galeriei
manualul planșe
activititate frontală
observare sistematică
aprecieri verbale
3.
Captarea atenţiei
Discută liber cu elevii despre originea acestei balade şi
despre importanţa ei, ca operă operă reprezentativă a
sufletului românesc.
Elevii oferă răspunsuri precum:
- opera literară Mioriţa a fost descoperită şi notată de Alecu
Russo în anul 1847 la Soveja, în Munţii Vrancei, şi publicată de Vasile Alecsandri în nr. revistei „Bucovina”, în anul 1850, fiind
reprodusă apoi în colecţia de poezii populare intitulată „Balade”(cântece
bătrâneşti);
conversaţia
activititate frontală
evaluare iniţială
4
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
3.
Captarea atenţiei
Discută liber cu elevii despre originea acestei balade şi
despre importanţa ei, ca operă operă reprezentativă a
sufletului românesc.
Le reaminteşte că în ora prece- dentă am identificat tema şi
motivele baladei Mioriţa.
Le cere elevilor să dea definiţia temei şi a motivului amintind
faptul că au fost tratate pe planșe.
- de-a lungul timpului, balada Mioriţa a cunoscut o largă răspândire în
toate teritoriile locuite de români, în nordul şi în sudul Dunării, circulând
în peste o mie de variante.
- ea a fost considerată o capodoperă a liricii populare
româneşti încă de la publicarea ei, dovadă stând în acest sens diferitele
opinii critice ale unor personalităţi ale literaturii române.
Elevii dau definiţia temei şi definiţia motivului.
conversaţia
conversaţia
Conversația
activititate frontală
activititate frontală
evaluare iniţială
4.
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
Profesorul anunţă elevii că vor învăţa
să sistematizeze şi să consolideze conţinutul acestei opere prin
delimitarea momentelor subiectului.
Profesorul le atrage atenţia că la sfârşitul orei elevii vor fi capabili să
identifice momentele subiectului și să povestească textul pe baza acestora.
Elevii notează titlul în caiete.
expunerea
tabla
caietele elevilor
activivitate frontală
Urmăresc comportamentul elevilor
5
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea noului
conţinut şi dirijarea învăţării
Întrebare: În ce gen se încadrează balada populară Mioriţa?
De ce în genul epic, şi nu în genul liric, având în vedere
că este în versuri?
Răspuns: „Balada populară se încadrează în genul epic deoarece autorul îşi transmite în mod indirect
gândurile şi sentimentele prin intermediul personajelor şi al
acţiunii. De asemenea sunt prezente toate modurile de expunere şi putem
distinge momentele subiectului. Aparține genului epic deoarece
conține cei trei piloni ai acestui gen literar: narator, acțiune, personaje.
conversaţie
explicaţie
fişe de lucru
activitate individuală
activitate frontală
evaluare contiună
eprecieri verbale
Le cere elevilor să precizeze care sunt momentele subiectului şi ce
reprezintă fiecare în parte
Elevii identifică momentele subiectului.
Răspuns: Momentele subiectului sunt: expoziţiunea, intriga,
desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul.
conversaţia
activitate frontală
aprecieri verbale
Pentru a identifica momentele subiectului, împart elevii în cinci
grupe. Cer fiecărei grupe să desemneze un lider care va trage
la sorți un plic de o anumită culoare pe care se află scris
momentul subiectului de care se va ocupa grupa lui.
În plic se găsesc versuri din baladă și aprecieri cu privire la operă.
Elevii trebuie să identifice versurile și informațiile potrivite
momentului subiectului tras la sorți.
Fiecare grupă de elevi selectează din plic doar acele versuri și precizări care fac referire la
momentul subiectului pe care l-au extras.
Pe măsură ce se identifică momentele subiectului, se
completează fișele cu bilețelele găsite în plicuri.
explicaţie
plicuri cu fişe de lucru
fişe de lucru
activitate frontală
aprecieri verbale
6
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea noului
conţinut şi dirijarea învăţării
Fiecare grupă va primi o planșă pe care elevii vor lipi informațiile
identificate. În identificarea momentelor
subiectului voi ghida elevii cu întrebări precum:
1. Ce reprezintă expoziţiunea?
2. Care sunt indicii spaţiali identificaţi?
3. Ce figuri de stil sunt cele două sintagme?
4. Care este semnificaţia celor două
metfore?
5. Este plasată temporal acţiunea?
6. Versul „Se cobor la vale” plasează temporal sau spaţial
acţiunea? Argumentaţi. 7. Care sunt personajele prezentate
în expoziţiune?
1. Expoziţiunea este partea introductivă a operei literare, în care se prezintă cadrul acţiunii şi unele
personaje. 2. Indicii spaţiali sunt: ”Pe-un picior
de plai”, “Pe-o gură de rai.”
3. Cele două sintagme sunt metafore.
4. Acestea sugerează că spaţiul
este unul idilic.
5. Acţiunea este plasată temporal.
6. Versul “Se cobor la vale” situează acţiunea în timp, nu în spaţiu,
deoarece sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor la şes
pentru iernat. 7. Personajele sunt cei trei ciobani
veniţi din regiuni diferite.
explicaţie
probelmatizare
fişe de lucru
planşe
activitate frontală
activitate pe grupe
aprecieri verbale
În identificarea momentelor subiectului voi ghida elevii cu întrebări
precum:
1. Ce determină intriga?
2. De ce este determinată rivalitatea dintre ciobani?
1. Intriga este reprezentată de faptul important care determină
desfăşurarea acţiunii. 2. Intriga baladei o constituie
complotul pus la cale de ciobanul ungurean şi cel vrâncean împotriva
ciobanului moldovean, complot generat de invidie.
conversaţie
fişe de lucru
activitate frontală
aprecieri verbale
7
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea
noului conţinut şi
dirijarea învăţării
3. Îi întreb pe elevi dacă au mai auzit de de conflicte născute din invidie
și și care au avut un final tragic.
Grupa de elevi care se ocupă de identificarea intrigii, trebuie să
observe și versurile care sugerează complotul, dar și cele care
evidențiază individia.
3. Elevii vor face referire la conflictul biblic Cain-Abel.
conversaţia
planşe
activitate frontală
aprecieri verbale
În identificarea momentelor subiectului voi ghida elevii cu întrebări
precum:
1. Ce întâmplări sunt cuprinse în desfăşurarea acţiunii?
2. Îi întreb pe copii ce relaţie se dezvoltă între cioban şi mioara sa.
1. Desfăşurarea acţiunii începe prin descoperirea complotului de
către mioară (pe care Mircea Eliade a numit-o “elemental oracular”-prevestitor) care îşi avertizează
stăpânul de pericolul care îl pândeşte.
Elevii trebuie să identifice versurile
care evidenţiază acest moment.
Elevii trebuie să observe şi faptul că demascarea complotului este
precedată de atitudinea umanizată a oiţei, a cărei îngrijorare este observată de stăpânul său.
2. Elevii trebuie să observe că există o relaţie om-animal (cioban-mioară) şi se remarcă o apropiere afectivă
om-animal (prin prezenţa diminutivelor: mioriţă, bolnăvioară).
conversaţia
exerciţiul
explicaţia
fişe de lucru
planşe
activitate pe
grupe
activitate frontală
observarea, încurajarea elevilor prin
aprecieri verbale
8
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea noului
conţinut şi dirijarea învăţării
În identificarea momentelor
subiectului voi ghida elevii cu întrebări precum:
1. Care este momentul de maximă
tensiune?
2. Îi întreb pe elevi cum vede ciobanul
despărţirea de locurile unde şi-a petrecut viaţa şi cum priveşte o
eventuală moarte.
3. După ce legi se ghidează ciobanul?
4. Ciobănaşul luptă pentru viaţa sa sau îşi acceptă soarta de muritor?
5. Unde vrea să fie îngropat ciobanul?
1. Punctul culminant ocupă
întinderea cea mai mare şi este
reprezentat de atitudinea ciobanului
în faţa morţii, văzută ca o nuntă
cosmică.
2. El priveşte despărţirea de turma
sa de oi şi de locurile feerice cu
înţelepciunea mitică a asumării
morţii ca pe un final firesc al vieţii.
3. Este prezentă aici concepţia
filosofică străveche şi credinţa
populară că existenţa omului cere
două valenţe concrete: viaţa şi
moartea.
4. Ciobănaşul îşi asumă condiţia de
muritor, îşi acceptă moartea în mod
firesc.
5. Ciobănaşul îşi exprimă dorinţa
testamentară de a rămâne şi după
moarte pe meleagurile şi alături de
fiinţele dragi.
conversaţia
explicaţia
demonstraţia
planşe
fişe de lucru
activitate pe grupe
activitate frontală
observarea, încurajarea elevilor prin
aprecieri verbale
9
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea noului
conţinut şi dirijarea învăţării
6. Cum îşi imaginează ciobănaşul propria moarte?
7. Cine sunt persoanele care îl vor căuta pe ciobănaş? De unde reiese
acest lucru?
8. În finalul baladei observăm că elementele care ar putea decoda
alegoria sunt ascunse. Din ce motiv?
9. Cu se încheie balada?
6. Ciobănaşul apelează la alegoria moarte-nuntă, prezentă în acest
moment al subiectului prin elemente-simbol care alcătuiesc acest tablou al morţii văzută ca
nuntă. Elevii vor identifica elemente ale teluricului şi ale cosmosului în
alcătuirea acestui tablou. 7. Elevii vor observa că tânărul
cioban este căutat cu disperare de măicuţa sa. Acest lucru reiese din
portretul măicuţei bătrâne („Măicuţă bătrână/ Cu brâul de lână”/„Din
ochi lăcrimând,/Pe câmp alergând, /De toţi întrebând.”) şi
cel al ciobănaşului moldovean, construit din numeroase diminutive. 8. Sunt ascunse elementele ce ar putea decoda alegoria deoarece ciobănaşul anticipează suferinţa mamei, îşi roagă mioara să nu-i dezvăluie măicuţei „Că la nunta mea/ A căzut o stea” (aluzie la
superstiţia străveche conform căreia un astru căzător prooroceşte
moartea unui om. Măicuţa, fiind cunoscătoare de tradiţii, ar fi realizat
tragedia.) 9. Elevii trebuie să remarce că în finalul baladei se reia imaginea
morţii ca nuntă.
conversaţia
explicaţia
demonstraţia
planşe
fişe de lucru
activitate pe grupe
activitate frontală
observarea, încurajarea elevilor prin
aprecieri verbale
10
Nr. crt.
Etapele lecţiei
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee
Mijloace de învăţământ
Forme de organizare
5.
Prezentarea noului
conţinut şi dirijarea învăţării
În identificarea momentelor subiectului voi ghida elevii cu întrebări
precum:
1. În ce constă deznodământul?
2. Grupa care identifică deznodământul baladei trebuie să
construiască un final propriu.
1. Elevii trebuie să observe că deznodământul lipseşte, balada
având un final deschis.
2. Elevii îşi vor imagina un final pentru balada Mioriţa.
conversaţie
fişe de lucru
activitate frontală
aprecieri verbale
6.
Asigurarea feed-back-
ului
După finalizarea sarcinii de lucru fiecare grupă desemnează un alt lider
pentru a prezenta momentul subiectului de care s-a ocupat grupa
sa.
Elevii răspund la întrebări, îşi notează aprecierile.
conversaţie
planşe
activitate frontală
aprecieri verbale
7.
Asigurarea
retenţiei şi a transefrului
La finalul orei elevii vor realiza un acrostih pornind de la titlul lecţiei „MOMENTELE SUBIECTULUI”
Elevii răspund pe rând pentru completarea acrostihului.
explicaţia
acrostih
planşă
activitate frontală
aprecieri verbale
8.
Tema pentru acasă
Povestiţi balada „Mioriţa” pornind de la momentele subiectului identificate
astăzi.
Notează în caiete
explicaţia
caiete
activitate
individuală
aprecieri verbale