ELABORAREA STUDIULUI PEDOLOGIC
CUPRINSA. Piese scrise:
Memoriu tehnic
1. Introducere
2. Conditii fizico-geografice
2.1. Relief
2.2. Geologie
2.3. Hidrografie, hidrogeologie
2.4. Clima
2.5. Vegetatia si fauna
2.6. Influenta antropica
3.Solurile
3.1. Invelisul de sol in raport cu conditiile naturale si
repartitia naturala a solurilor
3.2. Caracterizarea unitatilor de sol3.3. Lista solurilor 3.4.
Caracterizare unitatilor teritoriale de sol
4. Analiza factorilor limitativi ai productiei, prognoza
evolutiei invelisului de soluri si cerintele ameliorative
5. Gruparea terenurilor in functie de scop (permeabilitatea la
lucrari de amenajare , la folosinte etc.)
6. Sinteza cerintelor si masurilor ameliorative
7. Gruparea terenurilor in clase de calitate
8. Concluzii
B. Piese desenate:
1. Harta reliefului cu curbe de nivel
2. Harta solurilor
3. Harta favorabilitatii pentru diferitele culturi
B. Piese desenate
Harta reliefului (curbe de nivel)
Harta solurilor
Harta favorabilitii solurilor pentru diferite culturi
MEMORIU TEHNIC
Studii pedologice pentru evaluarea general a resurselor de sol
se efectueaz n prezent destul de rar, fiind solicitate pentru
caracterizarea potenialului agricol al unui teritoriu sau pentru
caracterizarea pedogeografic a unei regiuni naturale.
Aceste studii au drept scop prezentarea unei regiuni de ansamblu
analiznd urmtoarele aspecte ale teritoriului studiat:
nveliul de sol;
potenialul productiv al pmntului;
factorii limitativi ai produciei vegetale;
principalele probleme pe care le ridic valorificarea resurselor
de sol.
Studiile pedologice se ntocmesc fie pe uniti administrative
(judee), fie pe uniti naturale sau bazine hidrografice i servesc
la:
planificarea dezvoltrii agriculturii la nivelul unitii
administrative;
cunoaterea naturii lucrrilor de mbuntiri funciare i a ntinderii
suprafeelor care reclam asfel de lucrri;
stabilirea arealelor pentru amplasamentul noilor plantaii sau
diferitelor obiective de investiii.
Evidena economic a resurselor cuprinde un ansamblu de
metodologii de stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste
metodologii se numesc de bonitare cadastral i pot fi:
bonitarea cadastral a terenurilor agricole;
bonitarea cadastral a terenurilor silvice;
bonitarea cadastral a cldirilor;
bonitarea cadastral a drumurilor, etc.
Prin metodologia de bonitare cadastral a terenurilor agricole se
poate stabili n mod tiinific, pe perioade mari de timp, valoarea
produciilor i a veniturilor nete cadastrale. ntre metodele
cunoscute de bonitare a terenurilor agricole se gsete i cea care
folosete drept criteriu mprirea terenurilor n cinci clase de
calitate, dup gradul de fertilitate.
1. INTRODUCERE
1.1. OBIECTIVUL SI SCOPUL STUDIULUI Studiul pedologic constituie
materialul tiinific prin care se concretizeaz o cartare pedologic,
activitate tiinific desfurat n primul rnd pe teren, care se ocup cu
cercetarea, identificarea i determinarea spaial pe hart, plan sau
cartogram a unor uniti de teritoriu cu soluri similare n condiiile
de mediu similare.Studiul s-a realizat la scara 1:25000 pe o
suprafa de 3500 ha. Aceast situaie nu se bazeaz pe un plan
cadastral actualizat i n consecin are un caracter orientativ. n
cadrul fazei de teren s-au recoltat probe care ulterior au fost
analizate n laborator. Cercetarea s-a fcut pe planuri topografice
cu curbe de nivel (echidistana curbelor principale fiind de 2.5m)
la scara 1:25000. Pe baza planului cu curbe de nivel s-au trasat
limitele unitilor de sol i teren.
Studiul pedologic se refera la comuna Ozun, care are 1701
locuitori si se afla la limita judetului Covasna, la doar 1.5 km de
judetul Brasov pe DN12 la o altitudine de 509m. n faza de teren a
lucrrii s-au executat profile principale i secundare.Din profilele
principale s-au recoltat probe de sol.Probele au fost predate la
laborator, unde au fost analizate urmatoarele analize: pH - metoda
poteniometric cu cuplu de electrozi de sticl calomel;
carbonaii alcalino-pmntosi - metoda Scheibler;
humus - metoda Walkey-Black ;
azot total - metoda Kjeldahl; fosfor mobil - metoda
Egner-Riehm-Domingo;
textura - metoda Kacinsky;
densitatea aparent - metoda cilindrilor;
srurile solubile n extract apos 1:5.
2. CONDIII FIZICO-GEOGRAFICE
2.1.RELIEFUL Situata aproximativ in centrul tarii,la curbura
arcului carpatic,Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate
intre Carpatii Orientali si cei Meridionali,fiind cea mai intinsa
depresiune intramontana din Carpatii Romanesti(2004)si una dintre
cele mai reprezentative.Depresiunea de origine tectonica s-a format
la sfarsitul perioadei levantine si la inceputul cuaternarului.Are
aspectul unei intinse campii aluvio-pruviale ,cu mai multe
ramificatii sub forma de golfuri sau culoare depresionare si mari
trepte de relief(lungi foarte largi,joase,mlastinoase,terase,campii
piemontanesi dealuri submontane). Depresiunea reprezinta o mare
cuveta formata dintr-o campie aluvionara intinsa si plana,usor
inclinata spre partea centrala,catre Olt si Raul Negru. Altitudinea
medie este de 530-550 m(484m in aval de Feldioara,498 la confluenta
Raul Negru-Olt).
Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr-un relief cu o
dispunere aproximativ concentrica, in care se succed piemonturile
si glacisurile ce se dezvolta sub munte, campurile largi care ocupa
cea mai mare suprafata a depresiunii si apoi partea cea mai joasa,
sesul aluvial, partial inundabil, in centrul regiunii. Partea cea
mai joasa a depresiunii o formeaza lunca inundabila a Oltului si a
principalilor sai afluenti (Raul Negru, Barsa etc.) cu o latime de
la sub 1km (in Depresiunea Sf. Gheorghe), la peste 4km (in
depresiunile Barsei si Raului Negru). Frecventele inundatii din
lunca se datoreaza pantei reduse a Oltului si Raului Negru, rauri
care, local, sunt putin adancite, ca si celor doua arii de
subsidenta (de la Lunca Calnicului si Stupini).
In cadrul Depresiunii Brasov, comuna Chichis este localizata in
Depresiunea Sf. Gheorghe. Aceasta include in nord campia piemontana
Campul Frumos, in sud Piemontul Sacele si in centrul Campul
Calnicului. Compartimentul estic, format din Campul Brates,
Piemontul Turia si Campul Lunga, cu o latime (est-vest) de circa
20km si o lungime (nord-sud) de aproximativ 40km, corespunde
Depresiunii Raului Negru.
2.2.GEOLOGIA(litologia si depozitele de suprafata) Alcatuirea
geologica complexa(depuneri sedimentare ale flisului
cretacic,formatiuni vulcanice,depozite cuaternare)ofera importante
rezerve de roci utile,indeosebi din categoria materialelor de
constructii(gresii,calcare,andezite,argile,nisipuri,pietrisuri)si
de ape minerale.
Depresiunea Braovului este de origine tectonica formata prin
fracturarea i scufundarea unui compatriment al masei montane
centrale a Carpatilor de Curbura, la sfarsitul Pliocenului; apele
care au invadat aceast groapa au format un lac n care s-au colmatat
depozite sedimentare pe grosimi de cteva sute de metri. Astfel in
aceasta regiune se intalnesc marne, argile, depozite de loess si
luturi nisipoase (in luncile Oltului si afluentilor sai).
Exploatarea gresiilor este concentrata la contactul dintre M-tii
Bretcu si Depresiunea Raul Negru,a calcarului in N si V Depresiunii
Barsei,a andezitelor in NV M-tilor Bodoc,iar pietrisurile si
nisipurile pe terase si piemonturi.In plus s-a inceput si
exploatarea lignitului la poalele SE ale M-tilor Baraolt(Valea
Crisului),iar pe rama SE a depresiunii au fost identificate
acumulari de titei(Ghelnita). O suprafa care se detaeaz net n
cuprinsul depresiunii o constituie dunele de la Reci-Aninoasa
(circa 1000 ha), din Compartimentul Rului Negru, pe malul stng al
rului cu acelai nume, formate prin modelare eolian.2.3.HIDROGRAFIA
I HIDROLOGIA
Principala artera hidrografica care strabate Depresiunea
Brasovului, pe o distanta de aproximativ 120km, este Oltul, care
are un curs domol, meandrat, cu maluri joase, frecvent inundabile
la ploi abundente. Raul Negru, afluentul cel mai important al
Oltului in Depresiunea Brasovului, este artera colectoare a
depresiunii cu acelasi nume, avand suprafata de 2340 si lungimea de
88km. Celelalte rauri din depresiune au o alimentare permanenta si
un regim de torentialitate, primavara si vara, producand
perturbatii in arterele colectoare.
Depresiunea Brasovului este drenata de o retea hidrografica bine
organizata, cu debite ridicate in tot cursul anului, cu un caracter
convergent, raurile orientandu-se catre partea cea mai joasa a
acesteia. S-au conturat, astfel, o serie de piete de adunare a
apelor, cum sunt cele de la Lunca Calnicului unde se aduna cei mai
multi afluenti ai Oltului.
In Depresiunea Brasovului in albia Oltului (si in sectoarele
inferioare ale Raului Negru) sunt dominante aluviunile
actuale.Debitul multianual in lungul raului Olt creste de la 1.51
m/s-Tomesti; 10.1 m/s - Sfantu Gheorghe; 174 m/s
Izbiceni.Densitatea medie a relelei hidrografice este de
0.45-0.70km/ in depresiune si 0.60-0.80km/ in munti. Debitul mediu
este de 7.85 m/s.Scurgerea medie lichida are valori mici de
2-3l/g/,iar in munti de 63-95mm/an. Scurgerea medie de aluviuni in
suspensie are valori mici de 0.5-1.0t/ha/an.Aceste valori reflecta
eroziunea actuala redusa pe ansamblul terenurilor.2.4.CLIMA
Climatul specific Depresiunii Brasovului este un climat
temperat,iar regional la tranzitia dintre climatul vest-european,de
nuanta oceanica si cel excesiv-continental(de ariditate) din
est.Climatul de tip continental moderat ,este dominat de circulatia
atmosferica din nord-vest(Crivat). Trasaturile generale ale climei
zonale,regionale si de sector sunt puternic modificate de
conditiile fizico-geografice locale.Sub influenta reliefului muntos
se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare
evidenta a fenomenelor climatice,temperatura medie anuala osciland
intre 5.2 si 5.4 grade Celsius, valorile mai ridicate
inregistrandu-se in Depresiunile Barsei si Sf. Gheorghe, unde se
face simtita mai mult circulatia vestica .Numarul mediu al zilelor
de iarna este de aproximativ 50 pe an. Se individualizeaza un
topoclimat al fondului depresionar cu nuante excesive si un
topoclimat cu nuante moderate in zona piemontana,la care se adauga
o serie de topoclimate elementare(de paduri,de culturi agricole).
Caracteristice, indeosebi pentru sezonul rece, sunt frecventa si
intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenta lor poate
explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egala sau
chiar mai scazuta pe fundul depresiunii Brasovului decat pe
inaltimile de 1000m din jur. Inversiunile de temperatura in aceasta
arie geografica au atat o frecventa ridicata, cat si o intensitate
si o durata mare.
In Depresiunea Brasov cantitatea de precipitatii raportata la
altitudinea medie este relativ redusa. In medie cad anual 500-580mm
pe fundul depresiunii si 700-800mm pe piemonturile inalte. In
ansamblul depresiunii, cantitatea de precipitatii prezinta o
diminuare de la vest spre est, in Depresiunea Raului Negru cazand
anual cu 50-100mm mai putin decat in Depresiunea Barsei.
2.5. VEGETAIA I FAUNA Configuratia treptelor de relief,
conditiile pedoclimatice, actiunile social-economice imprima
vegetatiei din Depresiunea Brasovului o anumita structura si
repartitie teritoriala. Astazi, din fostele paduri se mai intalnesc
suprafete restranse si intens modificate pe Campul Calnicului si pe
Campul Frumos (stejarete in amestec cu anin negru).
O buna parte a terenurilor din depresiune este utilizata pentru
culturi; se mai pastreaza pajisti cu taposica (Nardus Stricta),
paius rosu (Festuca Rubra), iarba albastra (Molinia Caerulea).
In luncile raurilor padurile de anin au fost defrisate, lasand
loc pasunilor cu o buna valoare furajera. Aninul negru formeaza
asociatii forestiere mai intinse pe dunele de la Reci, unde se
gasesc si plantatii de pin silvestru si pin negru. Biocenoza
ecosistemului este alcatuita din vegetatia situata la altitudini
mai mari reprezentata de plante inalte firoase si rasinoase,precum
si cele de talie mai mica,cum sunt:tufele de afin,ienupar si
jnepeni.In zonele depresionare se cultiva plante
tehnice,cereale,plante leguminoase,in special cartofii.Tot in
alcatuirea biocenozei intra si fauna foarta variata. Fauna este
reprezentata de
cerbi,caprioare,lupi,mistreti,vulpi,veverite,ursi,cocosi de munte
ciocanitoare,fazan,prepelita,acvila de munte.Speciile de pesti
frecvent intalnite sunt crapul si bibanul.
Inmlastinarile frecvente din vatra depresiunii si
particularitatile morfologice si climatice au constituit conditii
de dezvoltare si supravietuire a unor specii hidrofile cu numeroase
elemente nordice, europene, unele dintre ele fiind considerate
statiuni extreme spre sud si vest.
2.6. INFLUENA ANTROPIC
Sub aciunea omului, solul a suferit modificri substaniale,
devenind ntr-o oarecare msur un produs al muncii omeneti. Lucrrile
solului, care au menirea s creeze condiii ct mai bune pentru
creterea plantelor, exercit influene multiple i complexe asupra
solului.
Executarea corect a lucrrilor solului are influen pozitiv n ceea
ce privete porozitatea, permeabilitatea, regimul de ap i aer,
activitatea microbiologic, mobilizarea substanelor nutritive din
rezerva solului, n general asupra tuturor proprietilor fizice,
chimice i biologice ale solului. n unele cazuri aceste lucrri
constituie adevarate msuri de protecie i de modificare substanial n
bine a solurilor. De exemplu: pe versani, executarea lucrrilor de-a
lungul curbelor de nivel, agroterasarea, afnarea adnc se opun
scurgerii apei pe pant, protejeaz solul mpotriva eroziunii,
contribuie la refacerea acestuia.
Adncimea treptat a arturii pe solurile cu orizont eluvial duce,
cu timpul, la dispariia acestuia i la nlturarea influenelor sale
negative i practic la modificarea profilului de sol.
Pe terenul cu exces de ap de suprafa, artura cu subsolaj are ca
efect diminuarea surplusului de ap, atenuarea proceselor de
pseudogleizare. Artura de desfundare, provoac o asemenea modificare
a solului, nct acesta se ncadreaz ntr-un tip aparte, sol
desfundat.
Aplicarea incorect a lucrrilor solului este nsoit de
manifestarea unor influene negative. Efectuarea lucrrilor solului n
cazul versanilor pe linia de cea mai mare pant este cauza principal
a manifestrii intense a eroziunii. Prin folosirea neraional a
terenurilor i nlturarea vegetaiei naturale, nveliul de sol sufer
modificri substaniale n sensul degradrii, al apariiei de
erodiosoluri, soluri erodate i soluri acoperite.
Lucrarea necorespunzatoare a solului provoac distrugerea
structurii, cu urmri negative asupra porozitii, permeabilitii,
regimului aerohidric i trofic. Asemenea situaii sunt legate de
executarea arturii la umiditate prea mare sau prea mic, care
conduce la formarea de brazde, i respectiv de bulgri mari - proces
nsoit de deteriorarea structurii de mobilizare exagerat a solului n
vederea crerii patului germinativ.
O bun structur i rotaie a culturilor permite, nu numai obinerea
de recolte ridicate, dar exercit n acelai timp i o influen
favorabil asupra solului. Cultivarea pioaselor pe terenurile n pant
sau a celor spulberate de vnt i evitarea pritoarelor, introducerea
n asolament a unei culturi perene contribuie la stavilirea
eroziunii i chiar la refacerea solului. Pe terenuri cu soluri
pluvice i cu luvisoluri albice, introducerea n asolament a unei
plante amelioratoare (de obicei trifoi) duce la mbuntirea
proprietilor chimice, fizice i biologice ale solului.
O structur necorespunzatoare a culturilor i practicarea
monoculturii duce nu numai la obinerea de producii sczute, dar
exercit n acelai timp i influene negative asupra solului.
Exagerrile n ce privete cultura pritoarelor, au efecte negative,
chiar i asupra celor mai bune soluri, deoarece, prin mobilizarea
repetat a terenului, se produce deteriorarea structurii.
ngrmintele organice, pe lng aportul de substane nutritive,
contribuie, dup caz, la intensificarea activitii microbiologice, la
refacerea sau mrirea coninutului de humus, la mbuntirea structurii
i n general a strii fizice, la micorarea aciditii solurilor care au
un astfel de caracter.
Folosirea incorect a ngrmintelor are ns efecte negative, att
asupra produciilor ct i n ce privete proprietile solului. Prin
deselenirea terenurilor n zona de step se nltur vegetaia natural
ierboas, cu efect de frnare procesului de acumulare a humusului,
iar prin defriarea pdurilor se produce o intensificare a procesului
bioacumulativ.
Defriarea pdurilor i folosirea neraional a acestora n cultura
plantelor duc la manifestarea eroziunii, uneori pn la scoaterea
terenurilor respective din circuitul agricol.
nlturarea sau nlocuirea vegetaiei naturale exercit o influen nu
numai asupra solului, ci i n ce privete clima i n general mediul
nconjurator i deci condiiile de via.
Ca urmare, nlturarea sau nlocuirea vegetaiei naturale trebuie
facut cu mult discernmnt, raional, inndu-se seama de multiplele
implicaii pe care le poate avea pe termen scurt i lung.
Poluarea este un fenomen general, legat strict de aciunea
omului, care afecteaz ntreaga natur.Folosirea diferitelor substane
de ctre om se face de obicei nu ciclic, ca n natur, ci liniar
conform schemei materie prim-produse-deeuri-reziduuri. Acestea din
urm, aruncate i acumulate n cantiti din ce n ce mai mari constituie
surse de poluare a solului, apei, aerului, de dereglare a
condiiilor de via.
Modaliti de poluare a solului:
folosirea neraional a terenurilor n pant;
irigarea neraional, inclusiv cu ape uzate;
lucrare necorespunzatoare a solului;
extinderea neraional a urbanizrii;
folosirea neraioanal a pesticidelor;
folosirea neresponsabil a substanelor radioactive; depunerea
neraional a deeurilor i reziduurilor menajere din industrie;
3.SOLURILE
3.1. nveliul de sol n raport cu condiiile naturale i repartiia
natural a solurilor
Pe teritoriul zonei Ozun se gaseste o gama variata de
soluri,aceasta diversitate rezultand din actiunea complexa
exercitata de conditiile litologice,formele de relief,factori
hidrologici precum si cei topoclimatici. Tipurile de soluri au o
dispunere conforma cu treptele de relief, cu constitutia
mineralogica a diferitelor depozite, cu conditiile climatice
etc.
Mare parte din suprafata glacisurilor, piemonturilor joase sau
campurilor este acoperita de cernoziomuri cambice, caracterizate
printr-un bogat orizont de humus care patrunde in adancime la peste
1m, fiind printre cele mai fertile din depresiune si cultivate in
buna parte cu cartof, cereale etc. Aceste soluri au o raspandire
mare in Depresiunea Raului Negru, pe Campul Frumos din Depresiunea
Sf. Gheorghe, datorita umiditatii mai reduse a aerului. De
asemenea, tot pe aceste trepte de relief sunt si solurile brune
argiloiluviale pseudogleizate si luvice, solurile albice.
Sesurile joase si luncile raurilor slab drenate, cu nivelul
freatic la mica adancime, sunt ocupate de soluri gleice si
pseudogleice formate in conditiile unui exces permanent de
umiditate. In perioadele ploioase sunt frecvent inmlastinate, iar
cele mai zvantate, pe masura ce nivelul freatic scade, tind sa
evolueze catre cernoziumuri cambice. Sunt utilizate pentru pasuni
si fanete. De regula, suprafetele joase sunt acoperite cu
lacovisti. In lungul Oltului, Raului Negru si afluentilor lor,
suprafete relativ intinse sunt acoperite cu aluviuni si soluri
aluviale, in diferite grade de gleizare, datorita excesului de
umiditate. Productivitatea lor depinde de adancimea stratului
freatic, textura depozitelor, frecventa inundatiilor. Solul
reprezinta stratul afanat de la suprafata scoartei terestre, format
prin actiunea biosferei asupra proceselor de dezagregare si
alterare a rocilor, si este capabil sa intretina viata
plantelor.
Viata plantelor terestre este strans legata de sol, si acesta
reprezinta la randul lui un produs al actiunii asociatiilor
vegetale9microorganisme si plante superioare) asupra rocilor
modificate, in procesul dezagregarii si alterarii
Transformarea rocilor primare, compacte, in roci secundare,
afanate, alcatuite din particule de nisip, praf sau mai fine
reprezinta efectele cele mai importante ale proceselor de
dezagregare si alterare.
Realizarea unui regim aero-hidric optim pentru dezvoltarea
normala a plantelor are o importanta foarte mare si se poate
realiza prin:
eliminarea excesului de umiditate in zonele umede si completarea
deficitului de apa in zonele secetoase,prin extinderea irigatiilor
pentru a creea conditii optime de valorificare a elementelor
nutritive de catre plantele cultivate;
lucrarea corecta a solului si aplicarea ingrasemintelor
organice, elemente esentiale in contrabalansarea efectului negtiv
pe care il pot manifesta dozele mari de ingraseminte chimice
Solul ia nastere si evolueaza sub influenta conditiilor de
mediu, fiind o formatiune naturala.Docuceaev considera ca solul
este rezultatul actiunii cumulative a cinci factori naturali de
solificare:
roca,
relieful,
clima,
timpul,
organismele(vegetatia).
Insa alti autori mai adauga:apa freatica apa stagnanta si
omul.
Influenta rocii
Roca constituie materialul parental initial de solificare,
exercitand saupra lui o influnta deosebita care depinde de
urmatoarele caracteristici:
alcatuirea chimica, granulometrica si mineralogica,
compozitatea sau starea de afanare.
Caracteristicile mentionate mai sus, care sunt evidente in
primele stadii de solificare, se mentin si la solurile evoluate.
Astfel solurile formate pe nisipuri sunt usoare, permeabile, sarace
in coloizi, iar pe argile sunt grile compacte, slab permeabile
bogate in coloizi.
Roca exercita asupra solificarii o influenta importanta in
sensul ca, pe aceiasi roca in conditii diferite de clima si
vegetatie se pot foema soluri diferite, iar pe roci diferite dar in
aceleasi conditii de clima si vegetatie se poate forma acelasi tip
de sol.
Procesele de bioacumulare si levigare au un rol deosebit in
formarea si evolutia solurilor, si intensitatea acestora depinde de
caracteristicile rocilor care se transmit si solurilor
respective.s-a constatat ca acumularea humusului este in funcfie de
textura, fiind mai intensa in cazul solurilor argiloase si ,ai
scazuta in cazul solurilor nisipoase. Prin urmare, pe roci grele se
formeaza soluri mai bogate in humus decat pe roci usoare. Procesul
de levigare este si el influentat, astfel pe solurile nisipoase
levigarea este mai puternica decat pe solurile argiloase.
Influenta reliefului
Relieful diferentiaza solificarea prin: campii, dealuri,
podisuri si munti, care determina o zonalitate
orizontal-altitudinala a climei, vegetatiei si solului dar si pe
areale mai restranse, influientand prin orizontalitate, versanti si
depresiuni regimul hidro-termic si procesele de eroziune, transport
si depunere.
Exista neuniformitati in cadrul unitatilor mari de relief:
suprafete convexe, concave, plane.
In cazul suprafetelor convexe o parte a apei din precipitatii
scurgandu-se la suprafata, solificarea decurge in conditii de
umiditate mica,levigarea este si ea mai redusa, profilele sunt mai
scurte si orizontul mai slab diferentiat. Pe suprafetele concave se
adauga si apa scursa din imprejurimi, solificarea are loc in
conditii de umiditate accentuata, levigarea este si ea mai
accentuata, profilele mai lungi si orizonturile mai bine
diferentiate.pe suprafetele plane, cantitatea de apa provenita din
precipitatii este mai mare, deci aceste soluri prezinta o stare
normala de umiditate si evolutie.
Conditiile diferite de solificare apar in cazul expozitiilor.
Versantii cu expozitie sudica sunt mai bine incalziti decat cei cu
expozitie nordica, ceea ce influenteaza invelisul de sol.
Influenta climei
Clima actioneaza in solificare prin precipitatii si temperatura,
dar si prin celelelte elemente ale sale: vant, umiditate
atmosferica si insolatie.clima influienteaza formarea partii
organice a solului si creeaza conditii de dezvoltare a vegetatiei
care constituie sursa de materie organica a solului.
Conditiile climatice asupra intensitatii procesului de
eluviere-iluviere, exercita o influienta deosebita, ceea ce duce la
o diferentiere mai accentuata a solurilor. Cu cat clima este mai
umeda cu atat eluvierea este mai intensa. In Romania clima este mai
putin umeda si deci eluvierea mai slaba.
Influenta timpului
Solurile reprezinta rezultatul manifestarii solificarii pe
parcursul a sute de mii de ani. Exista si situatii in care
solificarea este de data recenta. Interfluviul este un teritoriu
vechi, pe el solificarea s-a manifestat timp indelungat, solul este
bine format de tip cernoziom, pe cand lunca este un teritoriu
tanar. Daca apa curge se revarsa si depune aluviuni noi in fiecare
an, acestea nu au timp sa se solifice. Daca lunca iese e sub
influienta procesului de aluvionare incepe solificarea, cu cat
timpul este mai indelungat, cu atata solificarea este mai avansata,
aluviunile trec in soluri aluviale, iar acestea mai departe in
soluri din ce in ce mai apropiate celor de pe interfluviu.
Invelisul de sol depinde de durata de manifestare a
solificarii.
Influenta organismelor
Organismele animale din sol (fauna), reprezentate prin diferite
insecte, viermi, animale rozatoare sau sapatoare (soareci,
popandai, harciogi, cartite) au un rol important in procesul de
solificare. Solificarea este un proces de natura biologica.
Organismele, in deosebi vegetatia, determina retinerea si
acumularea substantelor nutritive, fenomen ce constituie latura
esentiala a solificarii.
Cantitatea de materie organica ramasa anual la ha, este in
general mai mare in cazul vegetatiei de stepa, decat cel al
vegetatiei de padure.
In cazul vegetatiei lemnoase de padure, se formeaza soluri de
padure, care desi au un continut mare de humus, acesta este de
calitate inferioara si aprovizionarea cu substante nutritivesi
fertilizate este scazuta.
Influenta apelor freatice si a apelor stagnante
Apa are un rol foarte important in procesul de formare si
evolutie o solurilor, influientand dezagregarea, alterarea,
bioacumulareasi eluvierea-iluvierea. Solurile s-au format si au
evoluat in conditii de umezire normala sub influenta
precipitatiilor atmosferice, aceste soluri fiind denumite soluri
automorfe. Uneori formarea si evolutia solurilor are loc in
conditii de supraumezire, determinate de prezenta apelor freatice
aflate la mica adancime sau a apelor stagnante, situatie in acre
solificarea prezinta anumite particularitati, ducand la formarea
unorsoluri specifice, si anume: hidromorfe, halohidromorfe,
hidroautomorfe. 3.2 UNITATILE DE SOL1Clasa Cernisoluri:
-Faeziom cambic La Faeziomuri , procesul pedogenetic intalnit
este cel de bioacumulare si humificare activa cu formarea de humus
mull calcic , fiind favorizat de materialele parentale bazice ,
afanate pe leosseyri , marne, argile , de relieful tipic de campie
sau podis , de un climat cu indicele de ariditate mai ridicat si de
vegetatie variind de la silvostepa la cea a padurilor de
stejar.
Alcatuirea profilului:Am-Bv-C
2 Clasa Protisoluri-Aluviosol gleic
Procesul pedogenetic predominant este cel de solificare slaba
incipienta sau ceva mai evidentiata datorita inundatilor fregvente
care impoedica dezvoltarea vegetatie si intregul proces de
humificare si bioacumulare prin depunere de material fluvial nou
peste cel vechi.In zonele unde procesul de solificare este continuu
si solurile sunt lipsite de inundatii , acestea pot evolua in
continuare spre soluri zonale.
Alcatuirea profilului: Ao-Go-C
3 Clasa Cambosoluri
-Eutricambosol gleicS-au format prin materiale parentale bogate
in materiale clasice si feromagneziene , pe forme de relief cu
drenaj bun cu caracter umed al climaticului fapt ce impiedica
migrarea coloizilor organo-mineral si deiferentierea texturala de
profil.
Procesul pedogenetic dominat este cel de humificare cu mull
forestier slab insotit de procesul de argilizare.Alcatuire
profilului:Ao-Bv- CGr
3.3 Lista solurilorSuprafaaDenumirea i formulaTexturaMaterial
parentalForma de reliefExp.nclinare %
Nr.crt.Unitii de sol
Ha%
115214.60Cernoziom cambic, freatic umedPTLFLutoasaNisipuri,
luturi, argile, loessZone plane si usor
depresionareSV
216916.23Cernoziom gleizatSHGFinNisipuri, luturi, argile,
loessZone plane si usor
depresionareSV0.3
348746.78Soluri aluviale gleizate
BAgVariabila nediferentiataDepozite fluviatile si
fluvio-lacustre recenteLunci, delte si apropierea unor
lacuriSV0.77
427426.32Cernoziom gleizat pe depozite fluviatile recente
SGAUsoara spre mijlocieNisipuri, luturi, argile, loessZone plane
si usor
depresionareSV0.3
Tabelul 13.4. CARACTERIZAREA UNITILOR TERITORIALE DE SOLUNITATEA
TERITORIAL DE SOL (U.S) nr.1
Denumire:
Sol brun argiloiluvial pseudogleizat (Eutricambolsol gleic
)Suprafaa:274 ha
Judeul: COVASNA Localitatea: OZUN;
Unitatea fizico-geografic: Depresiunea Brasov;
Aspectul suprafeei terenului: normal;
Condiii naturale n care apare:
- relief, pant: suprafata slab inclinata;depresiune
procese de pant: -;
material parental/roca subiacent: luturi/marne/gresii
calcaroase;
adncimea apei freatice:2-3m; neinundabil
vegetaie: paduri de foioase;
Principalele soluri cu care se asociaz:soluri brune
eu-mezobazice;
CARACTERISTICILE SOLULUI.
Profil de tipul: Ao-Bv-CGr;
Grosimea solului (cm): -150;
Grosimea orizonturilor (cm): A0: 20-40;
Textura: fin;
Culoarea: A0 negru; Bt : negru
Structura: A0: poliedrica angulara foarte mica; Bt: poliedrica
angulara medie;
Coninutul de argil2%
material parental/roca subiacent:depozite fluviatile;
adncimea apei freatice:2-3m; foarte fregvent(odata pe an)
vegetaie: cultivata, mezohirgofila;
CARACTERISTICILE SOLULUI.
Profil de tipul: Ao-A/C-C-CGo;
Grosimea solului /solumului(cm): 150cm/70-80cm;
Grosimea orizonturilor (cm): A0: 25-35;
Textura: fin;
Culoarea: A0 brun cenusiu, A/C brun cenusiu
inchisStructura:grauntoasa mica;
Coninutul de argil10NFAAB
S5.1MMSL
COEFICIENTI
PS11110.811110.810.91111131.55
FN11110.811110.810.91111126.2
MR0.61110.211110.81111110.96.86
PR0.31110.211110.81111110.95.51
PN0.31110.311110.81111110.97.62
CV0.31110.20.91110.81111110.96.72
CS0.11110.20.91110.81111110.90.98
PC0.11110.50.91110.81111110.92.79
VV0.11110.211110.81111110.90.7
VM0.10.8110.211110.811111110.29
GR0.70.9110.511110.810.8111119.56
OR0.70.9110.611110.810.91111110
PB0.30.9110.411110.810.9111115.6
FS0.20.8110.711110.810.9111113.31
CT0.71110.40.91110.810.91111112.5
SF0.61110.70.91110.810.81111112.3
SO0.20.8110.511110.810.9111113.66
MF0.40.9110.411110.811111116.17
IU0.10.9110.511110.811111112.52
IF0.71110.40.91110.8111111116.2
CN0.20.9110.511110.811111113.97
LU0.20.9110.611110.811111114.53
TR0.71110.411110.810.91111113.4
LG0.81110.611110.811111118.64
AR------------------
Judetul Covasna Unitatea 1 Trupul TEO 3 (Faeoziom cambic)
Notele medii de bonitare: se stabilesc ca o medie ponderata,
inmultind nota de bonitare a fiecarui TEO cu suprafata ocupata; se
face suma produsilor si apoi totalul se imparte la suprafata
totala.NMB pentru pasuni:37
NMB pentru fanete:36
NMB pentrumar:25NMB pentru par:2NMB pentru prun:0NMB pentru
cires-visin: 2
NMB pentru cais:0
NMB pentru piersic: 1
NMB pentru vie vin: 0
NMB pentru vie struguri de masa: 0NMB pentru grau: 10NMB pentru
porumb: 10NMB pentru orz: 13
NMB pentru floarea soarelui:6NMB pentru cartof: 6NMB pentru
sfecla de zahar: 9NMB pentru mazare-fasole: 14NMB pentru soia: 4NMB
pentru trifoi: 13NMB pentru lucerna: 5NMB pentru legume: 5NMB
pentru in ulei:12NMB pentru in fuior:20Culturile favorabile pentru
comuna Ozun sunt: Folosinta NMBCategoria de favorabilitate
Pasuni 37Mijlociu favorabila
Fanete 36Mijlociu favorabila
Mar 25Mijlociu favorabila
In fuior20Mijlociu favorabile
6. Sinteza cerintelor si masurilor ameliorative
Cuprinse estimarea cantitativa a lucrarilor ce urmeaza a se
efectua in vederea ameliorarii terenurilor luate in studio.
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culture
CulturaNumar puncteKg/punctProductie la hectar
(kg/ha)
PASUNI372007400
FANETE36501800
MAR253007500
PAR2300600
PRUN02500
CIRES-VISIN2100200
CAIS01500
PIERSIC1150150
VIE VIN01500
VIE STRUGURI MASA01700
GRAU1060600
PORUMB1080800
ORZ1350650
FLOAREA SOARELUI632192
CARTOF64502700
SFECLA ZAHAR95004500
MAZARE-FASOLE1428/15392/210
SOIA430120
TRIFOI1360780
LUCERNA580400
LEGUME53001500
IN ULEI1215180
IN FUIOR202040
Legenda de culoriClase de bonitareGrupa de clase de bonitare
CodNota de
bonitareNr. CreionuluiCuloare
Cod Nota de
bonitareCuloare
Extra-
colorColo-
ramaExtra-
colorColo-
rama
XV
XIV
XIII
XII
XI>141
131-140
121-130
111-120
101-11024
23
22
21
2024
23
22
21
18Negru
Gri
Maro inchis
Maro deschis
Sepia A+>1012222Maro inchis
I
II91-100
81-9017
1615
17Verde galbui
Verde-albastruA81-1001617Verde albastrui
III
IV71-80
61-7013
1210
13Albastru desch
Albastru inchB61-801310Albastru deschis
V
VI51-60
41-5010
98
7Violet
Roz carmineC41-6097Roz carmin
VII
VIII31-40
21-306
55
4Rosu caramiziu
PortocaliuB21-4054Portocaliu
IX
X11-20
0-104
23
2Galben inchis
Galben deschisC0-2022Galben deschis
7.CONCLUZII Realizarea acestui studiu pedologic pe teritoriul
comunei Ozun a avut ca scop rezolvarea urmatoarele probleme:
cartarea pedologic n vederea caracterizrii aprofundate i
multilaterale a solurilor ca mijloc de producie n sectorul agricol;
cunoaterea cantitativ i calitativ a nveliului de sol cu scopul
utilizrii lui ct mai raional pe categorii de folosin; determinarea
gradului de favorabilitate a solurilor pentru diferite culturi;
precizarea capacitii de producie a terenului pentru diferite
plante de cultur, plantaii pomicole i viticole i pajisti
naturale;
stabilirea cauzelor care limiteaz capacitatea de producie i
evidenierea lor n vederea diminurii sau nlturrii efectelor negative
care limiteaz recoltele;
PROIECT -CARTAREA I BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE I
SILVICE.
_1301493537.unknown
_1337464668.unknown
_1337464669.unknown
_1337464670.unknown
_1336941736.unknown
_1337464667.unknown
_1336940225.unknown
_1301466606.unknown
_1301493135.unknown
_1301466193.unknown
