PROGRAMUL NAIONAL
PERFECIONAREA CONTINU
INFIRMIERA I LOCUL DE MUNC
Profesia de infirmier este inclus în Nomenclatorul "Clasificarea ocupaiilor din România", la domeniul "Sntate, igien, servicii sociale", având codul 513204. Rolul infirmierei atât în cadrul echipei de îngrijire din spitale, cât i în îngrijirile la domiciliu, este deosebit de important, ea contribuind, în special, la asigurarea nevoilor fundamentale aflate la baza piramidei lui Maslow, i anume confortul fizic al pacientului i nevoile fiziologice ale persoanei îngrijite.
Munca infirmierei presupune ajutarea persoanele îngrijite în îndeplinirea activitilor cotidiene i acordarea îngrijirilor în vederea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacienilor.
Infirmiera contribuie la îmbuntirea strii de sntate i la refacerea autonomiei, în msura în care este posibil.
Infirmiera ajut asistentul medical i medicul, asigur îngrijirea de baz a pacientului, particip la meninerea unui climat optim care s uureze viaa pacienilor, asigur alimentaia la pat a pacienilor nedeplasabili, aranjeaz i schimb lenjeria de pat i de corp, menine contactul cu pacienii i îi încurajeaz, prin crearea unei atmosfere de confort i încredere, asigur aplicarea principiilor de curenie i dezinfecie, acord primul ajutor, în limita cunotinelor, în caz de urgene, ajut la transportul pacienilor.
Pentru unii pacieni, chiar i lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea mesei, îmbrcatul sau igiena personal. Dac este uor de îngrijit un copil, un adult este mai greu de manevrat i mai temperamental.
4
Infirmiera trebuie s rmân calm i calculat, îndeosebi în situaii de criz, chiar i în faa tragediei. În situaii neprevzute, când starea de sntate a bolnavului se înrutete rapid, infirmiera trebuie s fie lucid, stpân pe sine, acionând în interesul bolnavului.
Meseria de infirmier presupune de cele mai multe ori flexibilitate, rbdare i rezisten fizic.
Dorina de a ajuta, împreun cu o atitudine pozitiv, înelegtoare, empatie sunt calitile pe care trebuie s le aib o infirmier pentru a face fa acestei profesii. Mai mult, pentru a trece de situaii criz, în care gândirea la rece este critic - cum ar fi acordarea primului ajutor - cunoaterea regulilor de prim ajutor ajut infirmiera s ia cea mai bun decizie într-un timp foarte scurt.
Infirmiera îi exercit activitatea în mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, în sectorul medical, medico-social sau social.
Îngrijirea bolnavului este o munc grea, care cere serioase eforturi i un aport intelectual apreciabil. Serviciul de 8 ore în ajutorul dat bolnavilor, grzile de noapte alternate cu serviciul de zi, mediul infecios în care lucreaz o mare parte a cadrelor medicale i grija fa de suferinele bolnavilor fac ca îngrijirea bolnavului s cear o munc încordat din partea personalului medico-sanitar.
Petrecând majoritatea timpului de munc printre bolnavi, în condiii de munc încordat i de cele mai multe ori în mediu infecios, infirmiera trebuie s-i organizeze în aa fel modul de via încât s suporte cu uurin eforturile cerute de munca profesional.
Infirmiera trebuie s acorde o grij deosebit igienei sale personale. Ea trebuie s fie exemplu de curenie, nu numai la serviciu, dar i acas. Meninerea igienei zilnice este obligatorie. Exteriorul ei trebuie s fie corect i acas, dar mai cu seam pe strad sau în locuri publice. O grij deosebit trebuie s acorde mâinilor, care reprezint unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricrui cadru medical.
Infirmiera trebuie s se prezinte în mod regulat la controalele periodice de sntate. Activitatea de îngrijire o expune la infecii, pe care e bine s le descopere cât mai devreme. În acelai timp, lucrând cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infecii, ea poate reprezenta o surs de îmbolnvire în plus pentru ei. Radioscopia pulmonar, examenul serologic al sângelui i în special examinrile coprobacteriologice i coproparazitologice sunt obligatorii pentru prevenirea infeciilor nosocomiale.
Îmbrcmintea de protecie i inuta infirmierei Locul de munc al infirmierei este o instituie cu prestigiu care se întrete i mai mult
prin exteriorul, inuta i felul de prezentare al personalului. Pe de alt parte, munca cu bolnavul reprezint i un pericol de îmbolnvire împotriva cruia infirmiera se apr cu echipamentul de protecie. Acest echipament trebuie meninut întotdeauna în stare perfect de curenie.
Folosirea echipamentului de protecie este obligatorie. Echipamentul este format din halat, pantaloni i bonet alb sau de diferite culori, în funcie de unitate.
În seciile de sugari sau in caz de epidemii aerogene, infirmiera va purta în mod obligatoriu masca facial de protecie.
O importan deosebit o au pantofii. Trebuie s fie confecionai dintr-un material moale, care s nu fac zgomot, cu tocuri joase, comozi, având în vedere c munca infirmierei se desfoar în picioare.
5
În saloanele în care bolnavii prezint un pericol deosebit de infecie, peste halatul obinuit, infirmiera va îmbrca un al doilea halat, mai larg, pe care îl va dezbrca imediat dup prsirea salonului.
În timpul iernii, când trebuie s prseasc secia, infirmiera va purta peste echipament halat de molton. Acesta va fi purtat doar în curtea spitalului, nu i pe secie.
În cazul unor boli cu o contagiozitate deosebit, personalul medico-sanitar va trebui s poarte un echipament special de protecie, care s-l izoleze complet de mediul înconjurtor. Acest echipament este format dintr-o salopet bine închis la gât i mâneci, ochelari de protecie, mnui i cizme de cauciuc.
La serviciile de radiologie, în timpul expunerii personalului aciunii razelor rontgen (sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea copiilor mici), infirmiera va purta în mod obligatoriu un or de cauciuc îmbibat cu sruri de plumb, care s acopere neaprat organele genitale interne.
Echipamentul de protecie în timpul liber, precum i hainele de strad în timpul serviciului, se pstreaz în dulapuri separate i individuale aflate în filtrul/vestiar pentru personal.
Utilizarea filtrului de personal este absolut obligatorie în spitalele în care sunt îngrijii bolnavi infectocontagioi sau în spitalele de copii. Filtrul de personal are rolul de a împiedica introducerea microbilor în spital sau transportul microbilor în afara spitalului. Filtrul de personal este format din 2 garnituri de dulapuri aezate în încperi separate, desprite prin camera de baie. La intrarea în serviciu, personalul va dezbrca hainele de strad în prima încpere, aezându-le în dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar de aici într-o alt încpere unde îmbrac echipamentul de lucru, pe care îl ia dintr-un alt dulap. Hainele de ora nu vor fi pstrate niciodat în acelai dulap cu hainele de lucru. La ieirea din serviciu se va proceda invers.
Îmbrcarea, dezbrcarea i pstrarea echipamentului se vor face astfel încât s se evite o eventual contaminare a feei sale interne.
Echipamentul de lucru trebuie s fie întotdeauna perfect curat. Durata de purtare a unui echipament nu poate fi fixat la un numr minim de zile, în schimb durata maxim nu poate depi 3 zile. Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdrete sau mototolete. Petele de sânge, de bil sau chiar de medicamente sunt dezgusttoare pentru bolnav. Halatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie nefavorabil asupra infirmierei, pe care o eticheteaz ca neglijent. Curenia halatului, inuta îngrijit reuesc de la bun început s trezeasc încrederea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat al infirmierei s se pstreze i pe timpul turelor de noapte.
Munca infirmierei în mediul infecios. Infirmiera trebuie s cunoasc sarcinile care îi revin. Doar acest lucru nu asigur
calitatea îngrijirilor acordate. Sarcinile infirmierei trebuie programate dup un plan calculat, precis, pentru ca timpul de munc s fie pe deplin folosit.
Infirmiera trebuie s lucreze dup un orar obinuit, dar în cadrul acestuia va lua în- totdeauna în considerare urgenele seciei. La alctuirea programului de munc se va lua întotdeauna în considerare succesiunea logic a sarcinilor i etapelor de munc din secie.
Orice munc a infirmierei trebuie repartizat în etape obligatorii: • Pregtirea materialelor necesare;
• Pregtirea bolnavului;
• Efectuarea muncii propriu zise;
• Reorganizarea locului de munc - strângerea, curarea i punerea la loc a materialelor utilizate.
Infirmiera nu-i poate permite s uite ceva, de aceea toate sarcinile vor fi notate în caietul de însemnri pe baza cruia îi alctuiete planul de activitate.
Înainte de terminarea serviciului i prsirea spitalului, infirmiera îi reverific sarcinile pe care le-a avut, controlând caietul de însemnri, pentru a nu omite nici un amnunt.
Stilul de munc i comportamentul infirmierei sunt determinate în mare msur i de lupta pentru evitarea infeciilor nosocomiale. Din acest motiv, îi va ine mâinile curate i le va dezinfecta cât mai des, mai ales dac a atins un material septic sau un bolnav infecios.
Infirmiera va purta în mod obligatoriu, la serviciu, echipamentul de protecie i va pstra riguros toate regulile igienei personale la locul de munc. Nu va mânca în timpul lucrului i va renuna la fumat la locul de munc pentru a nu duce mâinile – eventual infectate - la gur. Va evita s dea mâna cu bolnavii i va cuta s nu duc mâinile la fa sau la pr. Nu se va aeza niciodat pe patul bolnavului i va pstra distana fa de acesta atunci când tuete, strnut etc.
În caz de îmbolnvire, infirmiera este obligat s anune asistenta ef.
Locul de munc al infirmierei Spitalul Spitalul este o unitate sanitar destinat îngrijirii permanente a pacienilor.
În spital pot fi internai: • Pacieni în stare grav, care necesit o îngrijire permanent, calificat, special;
• Pacieni cu boli rare i atipice al cror diagnostic este greu de stabilit;
• Pacieni care necesit o supraveghere atent, permanent i de lung durat;
• Pacieni care necesit intervenii chirurgicale sau alte tratamente speciale, nerealizabile în ambulatoriu;
• Pacieni care sufer sau sunt suspectai de boli infecto-contagioase, pentru a fi izolai de restul populaiei.
Ca tip de construcie deosebim : • Spitale pavilionare;
• Spitale monobloc.
În sistemul pavilionar, seciile spitalului se gsesc amplasate în pavilioane separate. Spitalele construite într-un singur bloc adpostesc seciile pe diferite etaje. Spitalul cuprinde urmtoarele pri componente funcionale:
• Serviciul de primire;
• Seciile de spital;
• Serviciile administrativ-gospodreti;
Serviciul de primire – este filtrul principal al spitalului, unde se hotrte asupra internrii bolnavului. Cuprinde:
• Sala de ateptare;
• Cabinetul de consultaii;
Magazia de efecte ale bolnavilor;
Magazia de lenjerie curat.
Secia de spital – partea cu paturi care este asigurat îngrijirea i tratarea pacienilor internai. Cuprinde:
• Saloane;
Seciile se grupeaz pe baza specialitilor: interne, chirurgie, pediatrie, dermatologie etc.
Saloanele Este bine s fie cât mai mici, cu o capacitate de maxim 4 paturi, s fie orientate spre
sud, sud-est sau sud-vest. Pereii s fie zugrvii cu culori deschise, cu vopsea lavabil. Duumeaua s fie lavabil, rezistent la dezinfectani, fr soluii de continuitate.
8
Temperatura în salon pe timpul zilei este de 19°C pentru aduli. În cursul nopii, temperatura poate s scad pân la 14-15°C. În saloanele cu copii mici se permanentizeaz temperatura de 20-22°C, în saloanele cu sugari la 22-24°C, iar la prematuri la 28°C.
Ventilaia trebuie s fie reglabil. Cel mai frecvent utilizat este ventilaia natural (prin fereastr).
Se evit supraaglomerarea saloanelor, suprafaa necesar pentru un pat fiind stabilit prin legislaie.
Mobila principal a salonului este patul. a) Calitile patului
• S fie comod;
• S prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac atât cerinele de confort ale pacientului, cât i ale personalului de îngrijire;
− lungime 2 m, lime 80-90 cm, de la podea pân la saltea, 60 cm;
− s-i permit pacientului s se poate mica în voie;
− uor de manipulat i de curat;
− calitile somierei (partea principal a patului);
o s fie confecionat din sârm inoxidabil, puternic i elastic, bine întins.
b) Tipuri de paturi pat simplu, cu somier, pat cu somier mobil, pat ortopedic – are cadranul somierei confecionat din mai multe buci
(3/4 buci) pat universal – pentru tratament ortopedic cu somiera mobil.
c) Accesoriile patului • salteaua – confecionat dintr-o singur, din dou sau trei buci din burete, material
plastic – care se cur si se dezinfecteaz mai uor; • pernele – trebuie s fie urmtoarele: 55 cm / 75 cm;
9
• ptura – confecionat din lân moale, trebuie s se poat spla uor; • lenjeria – este bine s aib cât mai puine custuri; - lenjeria necesar : dou cearceafuri, fa de pern, o alez, muama;
- cearceaful s fie dintr-o singur bucat cu dimensiuni mari pentru a putea fi fixat sub saltea;
- muamaua – confecionat din cauciuc sau material plastic cu rol de a proteja salteaua:150cm / 110cm
- aleza – acoper muamaua, confecionat din pânz, va fi cu 15-20 cm mai lat decât muamaua pentru a o acoperi perfect.
• dispozitive auxiliare – sprijinitor de perne, rezemtor de picioare, aprtoare laterale, etc.
Oficiul alimentar Trebuie dotat cu vasele necesare pentru înclzirea i distribuirea alimentelor, precum i
pentru înclzirea alimentelor.
Serviciile de diagnostic i tratament • serviciul de radiologie; • laboratorul de analize medicale; • laboratorul de explorri funcionale; • punctul de transfuzie; • farmacia; • serviciul central de sterilizare; • laborator de recuperare, medicin fizic i balneologie; • serviciul de anatomie patologic etc.
Serviciile administrativ-gospodreti • spltoria; • serviciul tehnic de întreinere i reparaii; • blocul alimentar
CE CALITI TREBUIE S AIB O INFIRMIER?
Abiliti de comunicare Este cea mai important calitate, pentru c trebuie s relaioneze cu uurin cu
bolnavul, cu aparintorii acestuia, cu echipa medical, s fie o bun asculttoare i s urmeze întocmai indicaiile primite de la medic, asistentul medical sau familie. Stabilitate emoional
Este destul de stresant s ai grij de persoanele aflate în imposibilitatea de a se îngriji singur. Capacitatea de a accepta suferina i moartea, fr a cpta caracter personal, este esenial. Empatie
10
Pentru durerea i suferina bolnavului, infirmiera trebuie s manifeste empatie. Trebuie s fie capabil s simt compasiune i s ofere confort psihic i fizic. Flexibilitate
Flexibilitatea este o calitate deosebit de important în lucrul cu persoanele greu deplasabile, imobilizate, sau care sunt în incapacitate de a se îngriji singure. O infirmier trebuie s dein flexibilitate atât în ceea ce privete programul de lucru (s fie disponibil pentru ore peste program, pentru lucrul pe timpul nopii, lucrul în weekend-uri) cât i a responsabilitilor ce îi revin. Atenie la detalii
Fiecare pas efectuat greit în acest domeniu poate avea consecine pe termen lung. O bun infirmier trebuie s acorde o mare atenie la detalii, s fie foarte atent s nu sar peste paii indicai de ctre medic, asistent medical sau familie. Atunci când o mic greeal, fie legat de medicaie, fie legat de alimentaie, duce la o tragedie, atenia la detalii poate face diferena dintre via i moarte. De acest aspect trebuie s fie contient fiecare persoan care dorete s lucreze ca infirmier. Abiliti de rezolvare a problemelor
În cazul în care bolnavul este într-o situaie foarte grav, într-o faz foarte avansat a bolii, poate oricând s apar o urgen medical, iar infirmiera trebuie s dein capacitatea de a lua decizii în situaii foarte stresante i s rezolve problemele cât mai repede cu putin sau chiar înainte ca acestea s apar. Infirmiera trebuie s tie s liniteasc bolnavul, s-i inspire încredere, s arate c este stpân pe situaie; având bune abiliti în rezolvarea a problemelor, va ti s gestioneze momentele de irascibilitate ale bolnavului, de neîncredere, de jen i de ostilitate care pot s apar datorit suferinei i a bolii. Diverse abiliti interpersonale
Având în vedere c infirmierele lucreaz, în general, cu persoane bolnave, ele trec prin diverse situaii neprevzute i mai puin plcute, i de aceea au nevoie de diverse abiliti personale care le vor ajuta s fac faa unor astfel de situaii. Ele trebuie s tie s comunice atât cu persoana bolnav, cât mai blând posibil, dar i cu familia acestuia i cu medicii i asistentele medicale. De cele mai multe ori, trebuie s intuiasc nevoile bolnavului i s încerce s îi ofere un climat cât mai calm, cald, prietenos i cu puine momente tensionate. Ele trebuie s tie s acioneze în diverse situaii i s relaioneze cu cât mai multe tipuri de personaliti.
Fora fizic În atribuiile unei infirmiere vor intra diverse activiti care pot necesita for fizic:
statul în picioare perioade lungi de timp, ridicarea de obiecte foarte grele sau a persoanei care necesit îngrijire (schimbatul hainelor unei persoane paralizate, îmbierea acestuia etc.) Abilitatea de a aciona prompt i eficient
Infirmiera trebuie s fie pregtit s rspund rapid la situaii de urgen i la alte situaii care pot s apar. Destul de des, munca de îngrijire a unei persoane grav bolnave presupune un rspuns prompt, spontan, dar bine gândit în cazuri neprevzute, iar o infirmier trebuie s fie pregtit în orice moment s acioneze prompt i eficient, s fac fa cu calm unei crize. Infirmiera trebuie s fie capabil s fac fa i unor situaii mai delicate, s dein cunotine legate de boala bolnavului pentru a putea s identifice eventualele urgene care pot s apar i s acioneze cu calm în beneficiul bolnavului. De asemenea, trebuie s lum în
11
calcul i situaia cea mai dureroas i cel mai greu de suportat: moartea. Infirmiera trebuie s fie stpân pe sine, s nu se lase afectat, copleit de moment, ci s acorde suport moral, s poat s susin familia în aceste momente delicate. Respectul
Nu în ultimul rând, respectul este o calitate esenial în munca cu persoanele bolnave. O infirmier bun trebuie s dein respect pentru oameni i reguli. Ea trebuie s rmân imparial în orice moment, trebuie s respecte confidenialitatea, trebuie s arate respect pentru cultura i tradiia familiei respective.
Mai presus de toate, infirmiera trebuie s respecte dorina pacientului sau a familiei acestuia.
A. IDENTIFICAREA ACTIVITILOR SPECIFICE
Infirmiera lucreaz în colaborare i sub supravegherea unui asistent medical, cel mai adesea în cadrul unei echipe pluridisciplinare, i particip la îngrijirile de sntate preventive, curative sau paliative.
Competene profesionale
1. Planificarea propriei activiti i perfecionarea continu 2. Lucrul în echipa multidisciplinar i comunicarea interactiv 3. Cunoaterea drepturilor i obligaiilor persoanei îngrijite 4. Tehnici de îngrijire general, special, specific a pacienilor 5. Acordarea îngrijirilor de igien pentru persoanele îngrijite i de igienizare a spaiului în care se afl persoana îngrijit 6. Aplicarea tehnicilor privind circuitul de transport al rufelor i a normelor igienico- sanitare specifice. 7. Luarea deciziilor benefice pentru pacieni în vederea reducerii riscurilor, tratarea cu responsabilitate i profesionalism a tuturor pacienilor, aplicarea de msuri preventive de îngrijire a strii de sntate.
ATRIBUIILE INFIRMIEREI
1. Estimeaz perioada de timp necesar derulrii activitilor, în funcie de starea i evoluia persoanei îngrijite. 2. Stabilete corect necesarul de materiale pentru a asigura o activitate fluent. 3. Efectueaz igienizarea spaiilor în care se afl persoana îngrijit (camera i dependine):
12
• Activitatea de igienizare i curenie este efectuat conform normelor igienico - sanitare.
• Igienizarea camerei este efectuat periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
• Igienizarea circuitelor funcionale este respectat cu strictee pentru prevenirea transmiterii infeciilor.
• Îndeprtarea reziduurilor i resturilor menajere este efectuat cu contiinciozitate, ori de câte ori este necesar.
• Reziduurile i resturile menajere sunt depozitate în locurile special amenajate. 4. Rspunde de curenia i dezinfecia sectorului repartizat respectând legislaia sanitar în vigoare. 5. Cunoate i respect utilizarea produselor biocide încadrate, conform prevederilor în vigoare, în tipul I de produs utilizat prin:
• Dezinfecia igienic a mâinilor prin splare;
• Dezinfecia igienic a mâinilor prin frecare;
• Dezinfecia pielii intacte;
a. Dezinfecia suprafeelor;
c. Dezinfecia lenjeriei (material moale);
7. Cunoate i respect criteriile de utilizare i pstrare corect a produselor dezinfectante; 8. Graficul de curare (decontaminare) i dezinfecie aflat pentru fiecare încpere din secie va fi completat i semnat zilnic de persoana care efectueaz dezinfecia; 9. Trebuie s cunoasc, în fiecare moment, denumirea dezinfectantului utilizat, data preparrii soluiei de lucru i timpul de aciune, precum i concentraia de lucru; 10. Rspunde de utilizarea i pstrarea în bune condiii a ustensilelor folosite, pe care le are personal în grij, precum i a celor care se folosesc în comun i le depoziteaz în condiii de siguran. 11. Efectueaz îngrijiri de igien corporal a persoanei îngrijite:
• Îngrijirile corporale sunt efectuate cu îndemânare conform tehnicilor specifice. • Baia total/parial este efectuat periodic sau ori de câte ori este necesar prin
utilizarea produselor cosmetice adecvate. • Îngrijirile corporale sunt acordate cu contiinciozitate pentru prevenirea infeciilor i
a escarelor. • Îmbrcarea/dezbrcarea persoanei îngrijite este efectuat cu operativitate conform
tehnicilor specifice. 12. Menine igiena lenjeriei persoanei îngrijite:
13
• Lenjeria bolnavului este schimbat la un interval de maxim 3 zile sau ori de câte ori este necesar, prin aplicarea tehnicilor specifice.
• Efectueaz schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de câte ori este nevoie. • Schimbarea lenjeriei este efectuat cu îndemânare pentru asigurarea confortului
persoanei asistate. 13. Colecteaz i transport lenjeria i rufele murdare:
• Respect modul de colectare i ambalare a lenjeriei murdare în funcie de gradul de risc, conform codului de procedur:
o Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminat (sac galben) o Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminat (sac alb)
• Respect Precauiunile Universale. • Lenjeria murdar se colecteaz i ambaleaz la locul de producere, astfel încât s
fie cât mai puin manipulat i scuturat, în scopul prevenirii contaminrii aerului, a personalului i a pacienilor.
• Controleaz ca lenjeria pe care o colecteaz s nu conin obiecte îneptoare- tietoare i deeuri de acest tip.
• Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. • Respect codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare. • Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face într-un spaiu în care pacienii i
vizitatorii nu au acces. • Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport. • Asigur transportul lenjeriei la spltorie.
14. Preia rufele curate de la spltorie: • Lenjeria curat este transportat de la spltorie la secia clinic în saci noi. • Depozitarea lenjeriei curate pe secii se face în spaii speciale destinate i amenajate,
ferite de praf, umezeal i vectori. • Depoziteaz i manipuleaz corect, pe secie, lenjeria curat, respectând codurile de
procedur privind igiena personal i va purta echipamentul de protecie adecvat. 15. ine evidene la nivelul seciei, a lenjeriei predate i a celei ridicate de la spltoria unitii. 16. Transport alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei îngrijite:
• Alimentele sunt transportate respectând cu rigurozitate regulile de igien. • Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectând regimul indicat. • Transportarea i manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru
servirea mesei, special destinat acestui scop (halat, mnui de bumbac,...) cu respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare.
• Înltur resturile alimentare pe circuitul stabilit. 17. Pregtete persoana îngrijit, dependent, pentru alimentare i hidratare:
• Aezarea persoanei îngrijite se face într-o poziie confortabil pentru a putea fi hrnit i hidratat, corespunztor recomandrilor i indicaiilor asistentului medical.
• Masa este aranjat inând cont de criteriile estetice i de particularitile persoanei îngrijite.
18. Ajut persoana îngrijit la activitatea de hrnire i hidratare:
14
• Sprijinul necesar hrnirii persoanei îngrijite se acord pe baza evalurii autonomiei personale în hrnire i a strii de sntate a acesteia, conform indicaiilor asistentului medical/medicului.
• Sprijinirea persoanei îngrijite pentru hidratare este realizat cu grij prin administrarea cu consecven a lichidelor conform indicaiilor asistentului medical.
• Sprijinirea persoanei îngrijite pentru alimentare se face cu operativitate i îndemânare pe tot parcursul hrnirii.
• Acordarea de ajutor pentru alimentarea i hidratarea persoanelor îngrijite ine seama atât de indicaiile medicului, de starea pacientului cât i de preferinele, obiceiurile, tradiiile alimentare ale acestora.
• Alimentarea persoanei îngrijite dependente se face sub supravegherea asistentului medical.
19. Igienizeaz vesela persoanei îngrijite: • Vesela persoanei îngrijite este curat i dezinfectat conform normelor specifice,
ori de câte ori este necesar; 20. Ajut persoana îngrijit la satisfacerea nevoilor fiziologice:
• Însoete persoana îngrijit la toalet în vederea satisfacerii nevoilor fiziologice. • Deservete persoana imobilizat cu urinare, bazinete, tvie renale etc., conform
tehnicilor specifice. • Persoana îngrijit este ajutat/asistat cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.
21.Efectueaz mobilizarea: • Mobilizarea persoanei îngrijite se efectueaz conform tipului i timpului stabilit de
echipa medical. • Mobilizarea este adaptat permanent la situaiile neprevzute aprute în cadrul
îngrijirilor zilnice. • Efectueaz mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare. • Frecvena i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitile persoanelor
îngrijite, conform indicaiilor asistentului medical; • Mobilizarea persoanelor îngrijite este efectuat prin utilizarea corect a accesoriilor
specifice. 22. Comunic cu persoana îngrijit, folosind forma de comunicare adecvat i utilizând un limbaj specific:
• Caracteristicile comunicrii cu persoana îngrijit sunt identificate cu obiectivitate în vederea stimulrii schimbului de informaii.
• Limbajul specific utilizat este în concordan cu abilitile de comunicare identificate la persoana îngrijit.
• Limbajul utilizat respect, pe cât posibil, specificul mediului din care provine persoana îngrijit.
• Limbajul folosit în comunicarea cu persoana îngrijit este adecvat dezvoltrii fizice, sociale i educaionale ale acestuia.
23. La terminarea programului de lucru va preda, verbal i în scris, pacienii, infirmierei din urmtorul schimb pentru a se asigura de continuitatea îngrijirilor. 24. Ajut la transportul persoanelor îngrijite:
15
• Pune la dispoziia persoanei îngrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare.
25. Însoete persoana îngrijit în vederea efecturii unor investigaii: • Pregtete persoana îngrijit în vederea transportului (îmbrcminte
corespunztoare). • Preia foaia de observaie (FO) de la asistenta medical, fi ce va însoi pacientul i
pe care o va preda la cabinetul de consultaie interclinic, iar la finalizarea consultaiei se va asigura de returnarea acesteia.
• Transportul persoanei îngrijite se face cu grij, adecvat specificului acesteia. • Ateptarea finalizrii investigaiilor persoanei îngrijite se face cu corectitudine i
rbdare. 26. Ajut la transportul persoanelor decedate:
• Asigur izolarea persoanei decedate de restul pacienilor. • Dup declararea decesului îndeprteaz lenjeria decedatului i îl pregtete pentru
transport în husa destinat acestui scop. • Ajut la transportul decedatului la camera frigorific, destinat depozitrii
cadavrelor. • Particip la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate. • Dezinfecia spaiului în care a survenit decesul se efectueaz prompt, respectând
normele igienico-sanitare. 27. Respect circuitele funcionale în cadrul spitalului (personal sanitar / bolnavi / aparintori / lenjerie / materiale sanitare / deeuri). 28. Respect atribuiile conform normativelor sanitare în vigoare privind gestionarea deeurilor provenite din activitatea medical:
• aplic procedurile stipulate de codul de procedur privind gestionarea deeurilor infecioase;
• asigur transportul deeurilor infecioase pe circuitul stabilit de codul de procedur; • transport pe circuitul stabilit reziduurile alimentare în condiii corespunztoare,
rspunde de depunerea lor corect în recipiente, cur i dezinfecteaz pubelele în care se pstreaz i se transport acestea;
29. Respect procedura de management al expunerii accidentale la produse biologice. 30. Aplic Normele de Protecie a Muncii i Normele de Protecie privind Stingerea Incendiilor:
• Aparatele electrice sunt bine izolate i nu se folosesc cu mâinile umede; • Operaiile de curire se execut cu cea mai mare atenie, pentru a evita accidentele; • Soluiile de curire se manevreaz cu mâinile protejate; • Aparatele electrice utilizate în activitate se deconecteaz de la curent la sfâritul
programului de lucru; • Defeciunile ivite la echipamente, instalaii electrice se anun imediat asistentei efe.
31. Poart echipamentul de protecie prevzut de regulamentul de ordine interioar, care va fi schimbat ori de câte ori este nevoie, pentru pstrarea igienei i a aspectului estetic personal.
16
• Autoevaluare; • cursuri de pregtire/perfecionare;
37. Respect îndeplinirea condiiilor de igien individual efectuând controlul periodic al strii de sntate pentru prevenirea bolilor transmisibile i înlturarea pericolului declanrii unor epidemii (viroze respiratorii, infecii cutanate, diaree, tuberculoz,etc.). 38. Respect regulamentul intern al spitalului. 39. Respect programul de lucru de 8 ore, programul turelor de serviciu i programarea concediului de odihn. 40. Se prezint la serviciu cu deplin capacitate de munc, pentru a efectua servicii la parametrii de calitate impui de secie. 41. La începutul i sfâritul programului de lucru, semneaz condica de prezen. 42. Respect ordinea i disciplina la locul de munc, folosete integral i cu maxim eficien timpul de munc. 43. In funcie de nevoile seciei va prelua i alte puncte de lucru. 44. Respect i îi însuete prevederile legislaiei din domeniul sntii i securitii în munc (Legea 319/2006). 45. Se va supune msurilor administrative în ceea ce privete neîndeplinirea la timp i întocmai a sarcinilor prevzute în fia postului. 46. Pe perioada în care îi desfoar activitatea în alt sector, primete sarcini i de la asistenta ef a sectorului respectiv; 47. Execut orice alte sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului, în limita competenelor.
B. IERARHIZAREA ACTIVITILOR CE URMEAZ A FI DERULATE
Activitile ce urmeaz a fi derulate de ctre infirmier sunt ierarhizate dup identificarea nevoilor persoanei îngrijite.
Într-o msur mai mare, îngrijirile de baz sunt afectate de anumite simptome sau sindroame, cum ar fi coma, delirul, deshidratarea, incapacitatea motric, lipsa de oxigen. În particular, îngrijirile necesare pacientului, sunt influenate de vârst, de fondul cultural i de mediul social, balana emoional i capacitatea sa fizic i intelectual. În acordarea îngrijirilor i alctuirea planului, infirmiera trebuie s in seama de toi aceti factori.
17
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PACIENILOR CARE NECESIT ACIUNI DIN PARTEA INFIRMIERELOR
În acordarea îngrijirilor echipa medical urmrete ca pacientul: 1. S respire normal,
2. S mnânce i s bea normal,
3. S elimine pe toate cile de eliminare,
4. S se mite i s menin o postur bun (în mers, aezat, întins i când schimb de la o poziie la alta),
5. S doarm i s se odihneasc,
6. S aleag îmbrcminte adecvat, s se îmbrace i s se dezbrace,
7. S menin temperatura corpului în limite normale prin adaptarea îmbrcmintei i modificarea mediului,
8. S menin corpul curat i bine îngrijit i s protejeze tegumentele,
9. S evite riscuri în mediul bolnavului i s evite accidentarea altora în jurul su,
10. S comunice cu alte persoane pentru a-i exprima emoii, temeri, nevoi etc.,
11. S-i practice religia,
12. S aib o ocupaie care s-i dea un sentiment de a se simi util,
13. S practice diverse forme de recreare,
14. S studieze, s descopere sau s-i satisfac curiozitatea care conduce la dezvoltarea „normal” i sntate.
Factorii care influeneaz nevoile fundamentale: 1. Vârsta: nou nscut, copil, adolescent, adult, matur, btrân
2. Temperament, stare emoional sau stare trectoare:
a. „normal”
d. Depresiv, deprimat sau hipoactiv
3. Statutul socio-cultural
b. Persoan singur
a. Greutate normal
e. Dotat, inteligen remarcabil
g. Pierderea unuia dintre aceste simuri
h. Locomoie normal
Stri patologice (în contrast cu maladiile specifice) care modific nevoile fundamentale: 1. Dezechilibru marcat al fluidelor i electroliilor inclusiv starea de inaniie, vom
puternic i diaree;
3. oc (inclusiv colapsul i hemoragia);
4. Pierderea strii de cunotin: lein, com, delir
5. Expunerea prelungit la rece i cldur creeaz o temperatur anormal a corpului
6. Stri acute febrile (diverse cauze)
7. Rni, plgi i/sau infecii
8. O boal contagioas
12. Durere preexistent sau extrem de puternic
19
COMPONENTELE ÎNGRIJIRILOR DE BAZ
Componentele îngrijirilor de baz sunt elementele care decurg în urma analizei nevoilor fundamentale ale omului. 1. Respiraia Ajutarea bolnavului s respire.
Este unanim tiut c viaa depinde de schimbul de gaze, îns sunt puini cei care realizeaz în ce msur caracterul respiraiei influeneaz calitatea sntii. Se tie c bolnavii plasai în camera de oxigen, pot prezenta euforie i o anume exaltare; lipsa de aer este adeseori cauza depresiei. Observarea direct i exact a respiraiei bolnavului de ctre infirmiera medical, este foarte important.
În picioare, aezat sau culcat sunt posturi care favorizeaz expansionarea maxim a toracelui i folosirea liber a tuturor muchilor respiraiei; aceste poziii trebuie demonstrate pacienilor, iar efectele lor vor fi explicate. Dac pacientul trebuie ajutat în astfel de posturi, este responsabilitatea echipei medicale s aleag cele mai bune paturi, scaune, fotolii disponibile, eventual s foloseasc perne, suporturi sau suluri, pentru a menine respectiva postur i a asigura o respiraie normal.
2. Alimentaia Ajutarea bolnavului s mnânce i s bea.
Dac pacientul este pregtit s mnânce în modul su obinuit, dac nu este supus unui stres emoional i dac masa este estetic prezentat, bolnavul va mânca mult mai mult decât în absena uneia dintre aceste condiii. Asigurarea tuturor acestor condiii, face parte integrant din îngrijirile de baz.
Persoanele foarte bolnave sau cu dizabiliti sunt adesea incapabile de a se hrni singure. În aceste cazuri infirmierele au datoria de a-i alimenta. Trebuie tiut c a fi alimentat, sau a alimenta un bolnav sau o persoan cu dizabiliti este, din punct de vedere psihologic, foarte dificil. Nu trebuie presupus c oricine poate face masa plcut pacientului. Dac pacientul nu simte c persoana care îl alimenteaz, nu face acest lucru cu plcere, este în stare s înghit mâncarea ca s termine cât mai repede, sau mnânc mai puin decât dorete sau are nevoie.
Atât persoana care alimenteaz – infirmiera - cât i cel hrnit trebuie s se simt confortabil. Persoana care alimenteaz trebuie, dac este posibil, s stea aezat, iar mâncarea plasat în aa fel încât atât pacientul, cât i infirmiera s vad tava sau masa.
Un alt aspect referitor la alimentaie este ca pacientul s fie încurajat s fac tot posibilul s-i recâtige independena cât mai rapid. Pentru a reui acest lucru i totui, pentru ca pacientul s simt c persoanei care îl asist îi face plcere s-i acorde ajutorul necesar, este nevoie de sinceritate i de un interes sincer fa de pacient.
3. Eliminarea Ajutarea bolnavului s elimine.
20
Infirmiera trebuie s cunoasc toate cile de eliminare, variaiile considerate « normale » în ceea ce privete frecvena i cantitatea eliminrii pe cale renal sau pe cale digestiv, ea trebuie s tie ce este “normal” în ceea ce privete transpiraia, cât i menstruaia “normal”. În plus, este important ca ea s fie capabil s judece funcia de eliminare prin caracterele produselor de excreie.
Eliminarea este, în aceeai msur ca i alimentarea, influenat de emoii. Nevoia de a urina frecvent sau uneori diareea i constipaia pot fi asociate tensiunii nervoase. Un bolnav anxios poate resimi nevoia de a urina din or în or fr a avea o disfuncie de acest gen. Deoarece urinarea, defecarea i menstruaia nu sunt subiecte uor de acceptat într-o discuie, în cadrul creia se respect politeea, majoritatea persoanelor nu sunt informate asupra acestor subiecte. Prin urmare bolnavii discut cu dificultate despre aceste subiecte cu personalul medical de sex opus.
Intimitatea i confortul fizic în timpul defecrii i micionrii trebuie asigurat conform vârstei i tradiiei. Vom încuraja bolnavul cât mai mult posibil, s aib o poziie fiziologic bun pentru a favoriza o eliminare normal. Extremitatea proximal a patului poate fi ridicat pentru majoritatea pacienilor în timpul folosirii bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite în poziie flectat.
Scaunele rulante transformate pot fi folosite în locul utilizrii bazinetului în pat, bineîneles dac bolnavul are voie s stea în poziie ezând i s prseasc patul. Este i mai bine s-l duci la toalet într-un fotoliu rulant. Acum, exist fotolii rulante speciale care pot fi aduse deasupra toaletei. Acas, scaune i fotolii obinuite pot fi transformate pentru a putea fi utilizate în acest scop.
Chiar pentru bolnavul grav, efortul pe care îl face pentru a elimina în poziie semiezând poate fi mai mare decât cel de a prsi patul pentru a fi aezat într-un astfel de fotoliu.
În îngrijirea sugarilor, copiilor sau adulilor cu incontinen, trebuie protejat pielea pacientului pentru a nu fi iritat, iar îmbrcmintea i lenjeria sa de pat trebuie protejat, de asemenea. Sunt folosite scutece de unic folosin sau aleze. Antrenarea copilului pentru a avea deprinderi de curenie i eficacitatea reeducrii adultului în materie de eliminri, pot servi drept criterii în evaluarea calitii îngrijitorilor de baz. Mamele i infirmierele care insist prea mult în privina cureniei i eliminrilor, pot, fr a dori aceasta, leza copilul din punct de vedere emoional, dar pe de alt parte, neglijarea formrii deprinderii de eliminare poate fi în detrimentul sntii copilului.
La bolnavul care transpir abundent, trebuie avut în vedere îngrijirea tegumentelor pentru a li se asigura confortul, preveni mirosul neplcut i pericolul de frison sau deshidratare. În cazuri de uscciune excesiv a pielii, infirmiera acord îngrijirile necesare. Excreiile organismului au un miros puternic, caracteristic. În cazul în care persoana nu are posibilitatea de a se izola în timpul defecrii sau de a le înltura imediat, poate s se simt prost, dar în aceeai msur aceasta poate constitui o situaie neplcut pentru anturaj. Infirmiera trebuie s reduc la minimum aceste inconveniente, dac nu le poate înltura.
4. Postura. Ajutarea bolnavului în a-i pstra o postur corect.
O persoan sntoas se mic des când doare i rareori rmâne complet inactiv timp de câteva minute. Pacienii care nu se pot mica, cei incontieni sau cei aflai sub influena medicamentelor au nevoie de modificarea poziiei. Prevenirea escarelor la pacienii
21
imobilizai, prin modificarea frecvent a poziiei, reprezint un criteriu pentru calitatea îngrijirilor acordate pacienilor.
5. Odihna i somnul. Ajutarea bolnavului s se odihneasc i s doarm.
Somnul reprezint unul din misterele vieii. Media indivizilor îl consider ca ceva normal pân când îl pierd datorit durerii, nefericirii, sau datorit necesitii de a rmâne treaz.
Ce poate face infirmiera: • S-i fac bolnavului ziua cât mai plcut,
• S-i creasc senzaia de bine,
• S-l ajute s constate c ziua a decurs în condiii bune.
Toate acestea favorizeaz somnul normal. Suprimarea cauzelor iritative ca zgomote, mirosuri i lucruri dezagreabile, ca i suprimarea foamei, poate ajuta bolnavul s aib un somn reparator.
6. Îmbrcmintea Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor, la îmbrcare, dezbrcare.
Multe cercetri s-au fcut în legtur cu îmbrcmintea. Oamenii de tiin, sociologi, au studiat efectele psihologice, iar fiziologii au studiat caracteristicile care determin ca îmbrcmintea s ne protejeze de frig, umezeal sau cldur.
Îngrijirile de baz includ ajutorul dat pacientului pentru a-i alege îmbrcmintea care i se ofer i s îl ajute s o foloseasc cât mai bine. Pentru copiii mici, cei lipsii de ajutor, incontieni, incompeteni, infirmiera este cea care alege îmbrcmintea i supravegheaz întreinerea ei.
Infirmierele în practica curent, trebuie s învee s observe îmbrcmintea pacientului ca o « prelungire » a personalitii acestuia. Dac pacientul îi alege singur îmbrcmintea i unele accesorii, acestea exprim individualitatea sa. Hainele care sunt impuse bolnavului, îl pot deprima sau contraria în mare msur. Îmbrcmintea poate influena sentimentul de demnitate i autorespect a bolnavului dac el crede c aceasta poate ameliora aparena sa i poate dovedi un nivel social de dorit, dar i invers, este adevrat în aceeai msur. Lipsa de îmbrcminte reprezint o pierdere a libertii pentru muli. Acelai lucru se poate întâmpla cu bolnavul care este obligat s poarte ceva ce nu îi face plcere. Acestea reprezint mijloace de pedepsire.
În general, nu folosim aceeai îmbrcminte ziua i noaptea. Acest ciclu normal este întrerupt pentru c bolnavul folosete lenjerie de noapte timp de 24 de ore. Aceasta poate contribui la dezorientarea sau regresia adeseori observat pe parcursul bolii. Este recomandabil s se reduc pe orice cale, aceast modificare intervenit în viaa de zi cu zi, dac vrem ca bolnavul s îi pstreze acelai interes vis-a-vis de via. Aceste consideraii despre îmbrcmintea bolnavului, demonstreaz importana problemei. Infirmiera poate lsa, în acest sens, o anumit libertate de a se îmbrca. Aceasta va deduce timpul folosit în acest scop i chiar va încuraja purtarea îmbrcmintei care stimuleaz bolnavul pentru a avea o via activ cât mai mult posibil.
Infirmiera trebuie s îi vin în ajutor bolnavului pentru a se putea îmbrca i dezbrca. S învei o persoan s îi recâtige independena, în aceast activitate cotidian de a se
22
îmbrca i dezbrca reprezint o secven din programul de recuperare. La copil aceasta face parte din educaia sa.
7. Temperatura corpului. Ajutarea bolnavului în pstrarea temperaturii între limitele normale.
Temperatura corpului omenesc este meninut între limitele normale prin climatizarea ambientului i prin portul îmbrcmintei adecvate. O persoan sntoas poate prsi o încpere foarte înclzit sau rece. Îmbolnvirea limiteaz adeseori aceast libertate. Persoana bolnav se afl la buna dispoziie a celui ce asigur condiiile mediului înconjurtor i astfel poate suferi pe plan psihologic sau fiziologic dac o camer este friguroas, umed, foarte înclzit, sau prezint cureni de aer.
Îngrijirile de baz trebuie s includ, când este posibil, pstrarea unei temperaturi normale, în camera bolnavului. În orice caz, trebuie s ne preocupm ca atmosfera s fie confortabil. Aceasta este relativ uor, iar bolnavul poate s îi exprime nevoile în acest sens i dac condiiile de mediu pot fi modificate. În cazul copiilor i bolnavilor incontieni aflai în încperi reci sau umede, infirmierele trebuie s intervin cu capacitatea de a raiona i cu deprinderile lor. Alegerea îmbrcmintei nu poate fi fcut ignorând acest aspect.
8. Igiena corporal. Ajutarea bolnavului în pstrarea igienei corporale i s-i protejeze tegumentele.
Curenia, ca i îmbrcmintea, poate fi discutat din dou puncte de vedere : din punct de vedere al valorilor psihologice i al valorilor fiziologice. Modul în care se prezint o persoan, reprezint adesea manifestarea strii sale generale, ca i inuta sa de altfel.
Când imobilizarea la pat este prescris dup natere, operaie sau ca tratament în majoritatea bolilor acute, toaleta (baia) la pat este punctul cheie pentru îngrijirea de baz.
Unele persoane conteaz pe aceast toalet la pat, nu numai pentru confortul fizic ce îl asigur, ci i pentru atenia de care se bucur din partea infirmierei. Aceasta este o ocazie de conversaie în care bolnavul îi poate spune infirmierei ce îl supr.
Fiecare pacient trebuie s beneficieze atât de condiiile i articolele necesare, cât i de asistena necesar îngrijirii prului, unghiilor, nasului, gurii i a dinilor.
Frecvena toaletei generale este stabilit în funcie de nevoile somatice i de dorinele bolnavului. Toaleta general trebuie efectuat atât de frecvent încât s-i asigure bolnavului o înfiare curat, s se previn orice mirosuri dezagreabile sau orice form de iritare a pielii.
Este de datoria infirmierei de a pstra pacientul într-o stare de curenie, indiferent de talia sa, poziie, starea sa fizic sau afectiv.
Este evident c o baie prin imersie în cad sau du, are rezultate mult mai bune decât cea în pat, efectuat pe segmente. Cei mai muli bolnavi pot beneficia de o baie cu ap curent în cad sau la du, în scopul satisfacerii diferitelor categorii de nevoi i cu ajutorul infirmierelor, dac sunt în numr suficient.
9. Evitarea pericolelor. Ajutarea bolnavului în a evita pericolele din mediul înconjurtor i a proteja alte persoane de orice pericol potenial din partea pacientului, cum ar fi infecia sau violena.
O persoan sntoas are control liber asupra mediului înconjurtor, sau se poate îndeprta sau schimba dac consider c devine periculos. Boala îl poate priva de aceast libertate. Ignorana poate fi, de asemenea, cauza fricii nejustificate atât în caz de boal dar i în caz de sntate
23
Cu cât infirmiera cunoate mai bine pericolele reale i poteniale conform unor tradiii sau credine, cu atât va fi în msur s le previn i s le controleze, iar în caz de nevoie s dea bolnavului explicaii care s îi liniteasc.
În cazul persoanelor cu delir sau psihopate, problema proteciei devine o problem major. Prevenirea suicidului i protejarea bolnavului de a se autodistruge, prevenirea lezrii celor din jur, reprezint exemple care scot în eviden aceast funcie protectoare cu rol esenial în îngrijirea de baz.
Protejarea pacientului de lezare de natur mecanic, cum este cderea, de pericole de natur fizic, de substane chimice, toxice, de animale i insecte periculoase, de microbi prezeni continuu în mediu înconjurtor, face parte din îngrijirile de baz.
Infirmierele sunt cel mai mult timp în preajma bolnavilor. O mare parte din observaiile acestora sunt utilizate de echipa medical pentru prescrierea msurilor de protecie, a mijloacelor de constrângere sau supravegherea constant a bolnavului cu tendin de suicid. Cu cât mai mult vor fi acordate îngrijiri de calitate, cu atât va fi nevoie în mai mic msur de recurgerea la mijloace de contenie, lucru care, de altfel, trebuie evitat la maximum.
Splarea pe mâini a infirmierei, utilizarea mtii, a mnuilor, a halatului reprezint aspecte ale proteciei pacientului.
10. Comunicarea. Ajutarea bolnavului în a comunica cu alte persoane, a-i exprima sentimente sau nevoi.
Asupra persoanelor sntoase, fiecare emoie are o anume expresie fizic i o anume modificare în starea fizic, se traduce printr-o reacie emotiv. Btile accelerate ale inimii, creterea numrului de respiraii, înroirea feei etc. sunt interpretate ca reacii emotive. Fr aceste modificri fizice nu resimim nici o excitare de acest fel.
Infirmiera trebuie s-l încurajeze pe bolnav s-i exprime sentimentele, nevoile.
11. Religia. Ajutarea bolnavului în practicarea religiei sale, conform concepiei sale a ceea ce este drept i nedrept.
De secole, îngrijirea bolnavilor, fr diferen de ras, credin sau culoare, face parte din codul de etic al profesiunii medicale. Nici un membru al echipei medicale, în exercitarea funciilor profesionale, nu încearc s converteasc bolnavii la propriile credine religioase.
Respectarea nevoilor de natur spiritual i sprijinul oferit pacientului în acest sens, reprezint o parte a îngrijirilor de baz. Dac practica religioas este foarte important pentru starea de bine a unei persoane sntoase, este i mai important când aceasta se îmbolnvete. Acest concept privind asigurarea practicrii proprii sale religii de ctre pacient, presupune numeroase activiti specifice care nu pot fi enumerate aici. Urmtoarele sunt îns foarte importante: s ajui bolnavul s aib un spaiu s îi efectueze practicile religioase, sau s îi facilitezi întrevederea cu un reprezentant al cultelor în linite, s i se asigure primirea împrtaniei, dac religia i-o impune.
12. Ocupaie, recuperare Ajutarea bolnavului în munc sau activiti
Este greu de imaginat o zi în care nu s-a fcut sau împlinit nimic, cu excepia în care pacientul este în stare comatoas. S faci ceea ce-i place este mai important atunci când eti bolnav decât atunci când eti sntos.
24
Recuperarea are ca scop reîntoarcerea bolnavului la slujb. Cooperarea cu fizioterapeuii, ergoterapeuii i consilierii privind încadrarea în munc este important. Echipa medical, de cele mai multe ori trebuie s înlocuiasc aceti specialiti.
Infirmiera nu trebuie s piard niciodat din vedere importana de a ajuta un bolnav s- i pstreze sau recâtige independena tuturor funciilor corporale.
13. Activiti recreative Ajutarea bolnavului în activiti recreative.
În contrast cu munca, recrearea sau jocul sunt activiti întreprinse pentru plcere. Adesea îmbolnvirea nu permite persoanei ocazii de recreare. Un pacient poate fi forat s-i petreac tot timpul în aceeai camer. Ziarele cotidiene i cele sptmânale îi ajut s „in pasul„ cu ceea ce se întâmpl în lume. Persoanele care nu pot citi, pot dori s li se citeasc sau s asculte muzic.
14.Informaie, educaie Ajutarea bolnavului s învee
Responsabilitatea echipei medicale de a da sfaturi în domeniul sntii este de necontestat.
Infirmierele trebuie s recunoasc i s fac diferena între responsabilitile lor de a face educaie i cele ale asistentei medicale i ale medicului. Ele trebuie s fac cunoscute asistentei medicale întrebrile pacientului vis-a-vis de diagnostic, prognostic, terapie, igien, îngrijiri.
Medicul prescrie cum s se îngrijeasc bolnavul, asistenta medical întocmete planul de îngrijiri i pe baza informaiilor culese de la infirmiere.
Infirmiera, având cunotine elementare de asisten medical poate observa pacientul în comportamentul lui i poate informa asistenta medical dac acesta face greeli în regimul prescris.
Scopul infirmierei este de a ajuta pacientul s triasc cât se poate mai eficient pân la restaurarea independenei.
C. EVALUAREA I ADAPTAREA PROGRAMULUI ZILNIC ÎN FUNCIE DE NEVOI
Un plan scris indic, tuturor celor care acord îngrijiri pacientului, care este ordinea în care acestea trebuie acordate. Cu toate acestea, starea pacientului poate determina o modificare
25
temporar sau continu a planului. Dac modificrile introduse sunt numeroase trebuie ca planul s fie revizuit i refcut.
Îngrijirile acordate de infirmiere sunt parte integrant din planul terapeutic stabilit de medic i planul de îngrijiri ale asistentei medicale. În mod ideal sunt luate în considerare obiceiurile normale ale pacientului, în scopul de a nu-i schimba mai mult decât este necesar orele de mas, de somn, eliminare etc.
D. FORMAREA CONTINU
Formarea profesional continu este ansamblul activitilor profesionale care, dincolo de pregtirea de baz, de formarea iniial, permite fiecrui profesionist s evolueze sau s îi menin nivelul solicitat de aptitudini i abiliti în domeniul profesional în care activeaz. Formarea continu constituie un instrument esenial de adaptare a infirmierelor la nevoile specifice ale fiecrui loc de munc.
Rolul formrii continue. Formarea continu este un demers profesional activ care permite împlinirea personal în exercitarea funciilor profesionale. Astfel, formarea continu permite: - ruperea rutinei; - analizarea practicii profesionale; - îmbogirea cunotinelor; - actualizarea cunotinelor; - dezvoltarea de noi competene i abiliti.
MODUL II. RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANEI
ÎNGRIJITE
Obiective:
26
În condiiile actuale, succesul i satisfacia infirmierei pe plan profesional depind de: I. Cunotine i atitudini fa de:
1. Rolul infirmierei în îngrijirea pacienilor. 2. Drepturile fundamentale ale omului, copilului, btrânului, persoanei cu dizabiliti,
pacientului. 3. Demnitatea uman. 4. Demnitatea profesional.
II. Comportamente orientate ctre: 1. Demnitate i corectitudine profesional. 2. Susinerea demnitii pacienilor. 3. Respectarea drepturilor pacienilor îngrijii.
1.1. Drepturile Omului
De-a lungul istoriei umanitii, a dezvoltrii relaiilor interumane, a dezvoltrii societii omeneti, au intervenit modificri, perfecionri, specializri legate de profesiunea de infirmier.
De la comuna primitiv pân la momentul actual, viaa personal i social a oamenilor a suferit profunde schimbri. Cele mai grele perioade sunt considerate sclavagismul, marile rzboaie. În zilele noastre sunt rzboaie, ostateci, exploatare mascat sub diferite denumiri, exploatare a copiilor, trafic de carne vie, atât copii, femei cât i brbai.
În anul 1948, în urma celui de al-Doilea-lea Rzboi Mondial, Adunarea General a Naiunilor Unite adopt Declaraia Universal a Drepturilor Omului. Aceast declaraie este adoptat de aproape toate statele Lumii.
"Toate fiinele umane se nasc libere i egale în demnitate i în drepturi"
Aceast expresie este chintesena acestei declaraii. Declaraia Universal a Drepturilor Omului a avut loc în 1948. Obiectivul ei a fost i
este încurajarea respectrii drepturilor omului i libertilor acestuia. Ea promoveaz drepturile personale, civile, politice, economice, sociale i culturale ale omului. Printre drepturile menionate în declaraie sunt:
Declaraia Universal a Drepturilor Omului
... libertate i egalitate în demnitate i în drepturi a oricrei fiine umane:
...egalitate în drepturi, indiferent de ras, culoare, sex, limb, opinie politic, origine social i naional, avere, natere, statut politic, juridic, internaional al rii sau al teritoriului de provenien,
27
... interzicerea sclaviei, robiei, traficului de sclavi,
... interzicerea torturii, pedepselor, tratamentelor inumane, degradante,
... dreptul la personalitate juridic, indiferent de loc,
... egalitate în faa legii i dreptul la protecia legii i la protecia împotriva discriminrii,
... dreptul de apel la instanele judectoreti,
... interzicerea arestrii, deinerii, exilrii arbitrare,
... dreptul de a fi ascultat public i echitabil de ctre un tribunal independent i imparial,
... prezumia de nevinovie, pân la proba contrarie,
... protecia legii fa de imixtiuni în viaa particular, familie, domiciliu, coresponden i/sau atingerea reputaiei sau onoarei, ... dreptul de a circula liber i de a-i stabili rezidena, ... dreptul de azil în cazul persecuiei, ... dreptul de cetenie, ... dreptul egal la închiderea i desfacere cstoriei, ... dreptul la proprietate, ... dreptul la libertatea gândirii, a contiinei, a religiei, ... dreptul la libertatea de opinie i exprimare, ... dreptul la libertatea de întrunire i asociere panic, ... dreptul la vot i de acces la funciile publice, ... dreptul de securitate social, la satisfacerea nevoilor economice, sociale, culturale, indispensabile demnitii, ... dreptul la munc, la condiii i remuneraii echitabile, la afiliere (sindicat), ... dreptul la odihn, timp liber, concedii pltite, ... dreptul la un nivel de via corespunztor i la asigurare, ... dreptul la învtur ... ... dreptul de a beneficia de cultur, art, tiin, ... dreptul la o opinie social i internaional, ... îndatoririle fiecrui individ fa de colectivitatea sa, ... datoria de a respecta litera i spiritul "Declaraiei".
1.2. Drepturile Copilului
Interesul pentru drepturile copilului a aprut în a doua jumtate a secolului al XIX-lea, când a luat natere prima micare preocupat de aspecte referitoare la DEZVOLTAREA copilului, care pleda pentru PROTECIA copilului împotriva neglijrii, exploatrii i a violenei. În Europa, aceast perioad s-a caracterizat prin deschiderea unui numr considerabil de instituii publice de ocrotire, coli i instituii separate pentru copii delincveni, precum i de tribunale pentru minori.
Dup Primul Rzboi Mondial, ideea drepturilor copilului a captat pentru prima dat atenia lumii. În 1924, Liga Naiunilor a adoptat Declaraia de la Geneva. În 1959, Organizaia Naiunilor Unite a adoptat Declaraia drepturilor copilului.
28
Spre sfâritul anilor ‘60, s-a pus accentul pe ideea drepturilor de PARTICIPARE ale copilului. Mai muli lideri de opinie au susinut c i copiii au competenele necesare pentru a lua decizii în privina problemelor importante din viaa lor i c ar trebui lsai s participe la luarea acestor decizii.
Pe 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Convenia ONU cu privire la drepturile copilului. Aceasta a intrat în vigoare în septembrie 1991 i a fost ratificat de majoritatea rilor din lume, cu excepia Statelor Unite ale Americii i a Somaliei.
România a ratificat Convenia pe 28 septembrie 1990 prin Legea nr.18/1990 i s-a inspirat din aceasta atunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.
Care sunt drepturile copilului i cum se reflect în legea 272/2004?
Copiii trebuie s beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toi îndreptii înc din momentul naterii. Drepturile omului înseamn s îi tratezi pe ceilali aa cum i-ar plcea ie s fii tratat, i anume cu demnitate, respect, egalitate i dreptate, i se aplic fr deosebire de cetenie, naionalitate, ras, etnie, limb, sex, orientare sexual, abiliti sau orice alt statut.
Pe de alt parte, copiii difer de aduli. Ei sunt vulnerabili, trebuie s se joace, sunt în proces de dezvoltare i au nevoie de oarecare autonomie. De aceea, ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter special.
Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii:
1. drepturile de protecie – se refer la protecia împotriva oricrei forme de abuz fizic sau emoional, precum i împotriva oricrei forme de exploatare;
2. drepturile de dezvoltare – se refer la disponibilitatea i accesul la toate tipurile de servicii de baz, precum educaia i serviciile de îngrijire medical
3. drepturile de participare – se refer la dreptul copilului de a fi implicat în deciziile care îl privesc.
Drepturile copilului - OMS nr.727/2003 privind prevenirea intrrii copilului în dificultate sau în situaie de risc i ameliorarea situaiei medicale a copiilor protejai în centrele de plasament. Decizia nr.249/2004 privind protecia copiilor în cadrul serviciilor de programare, Legea nr.272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.
29
30
elemente care ar putea duce la identificarea copiilor, apelurile umanitare i campaniile cu scop caritabil".
Declaraia Drepturilor Copilului
... fiecare copil are dreptul de a tri, de a crete în siguran i de a fi respectat pentru gândurile i ideile sale ... ... interesul superior al copilului trebuie s reprezinte întotdeauna prima prioritate ... copilul este orice fiin uman sub vârsta de l8 ani ... ... funcionarea serviciilor i a lcaelor responsabile pentru copii sub garania statului ... ... dreptul fundamental la via, supravieuire, dezvoltare ... ... dreptul la înregistrare, nume, cetenie, cunoaterea prinilor... ... garania c nu va fi separat de prini împotriva voinei lor... ... dreptul la libera exprimare a opiniilor în problemele care îl privesc ... ... protejarea împotriva violenei, vtmare, abuz fizic sau mintal, abandon, neglijen, exploatare ... ... protecia statului în cazul mediului familial inadecvat sau a absenei acestui mediu ... ... dreptul la demnitate, autonomie, participare social a copilului handicapat... accesul su la educaie, recuperare, formare, îngrijirea sntii, pregtirea pentru munc, recreare ... ... dreptul la msuri speciale pentru ocrotirea sntii - reducerea mortalitii infantile, asisten medical, alimentaie nutritiv i apa potabil împotriva maladiilor i a malnutriiei, ocrotirea mamelor în perioada pre i post natal, sntate preventiv, asistena prinilor, planificare familial... ... dreptul la educaie ... prin învmânt primar obligatoriu i gratuit, învmânt secundar, profesional, învmânt superior ... în scopul dezvoltrii personalitii, capacitilor, aptitudinilor la nivelul potenialului maxim, dezvoltrii respectului pentru drepturile i libertile omului, dezvoltrii respectului fa de prini, identitatea cultural, limba proprie, valori, pregtire pentru asumarea responsabilitii într-o societate liber, dezvoltrii respectului fa de mediul natural... ... dreptul la odihn, la timp liber i la joc ... ... dreptul unui comitet - 10 experi alei la 4 ani pentru a verifica respectarea drepturilor ... ... dreptul la refacere fizic i psihic a copiilor care au fost supui torturii, abuzului maltratrii ...
1.3. Drepturile persoanelor cu dizabiliti
31
Persoanele adulte cu handicap grav i cele cu handicap accentuat au o indemnizaie lunar, indiferent de venituri, conform Legii 448/2006. In plus, persoanele care sunt cu handicap grav pot opta între asistent personal si indemnizaia de însoitor. O alt noutate se refer la adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaiu de locuit, nu realizeaz venituri sau realizeaz venituri de pân la nivelul salariului mediu pe economie. Acesta beneficiaz de asistent personal profesionist. Asistentul personal profesionist este persoana fizic atestat care asigur la domiciliul su îngrijirea i protecia adultului cu handicap grav sau accentuat aflat în situaia expus mai sus.
Declaraia Drepturilor Handicapailor
... recunoaterea incapacitii de a-i asigura de sine stttor necesitile individuale i sociale normale, datorit reducerii capacitii fizice sau psihice ... ... dreptul de a beneficia de toate drepturile, indiferent de ras, culoare, sex, limb, religie, opinii politice, origine social i naional, stare social, stare financiar, natere ... ... dreptul la demnitate i dreptul la informare asupra "Declaraiei" ... ... drepturi ceteneti i politice ... ... drepturi la msuri care le asigur independena (vezi paragraful de mai sus!) ... dreptul la tratament medical, psihologic, funcional, la recuperare medical i social, la colarizare, reeducare, servicii ... ... dreptul la securitate economic i social i la un nivel de via decent, la munca salariat i la afiliere sindical ... ... dreptul la considerarea social a necesitilor lor speciale ... ... dreptul la coabitare cu familia, la locuin, la participare la activiti sociale ... ... dreptul la asisten juridic calificat ... ... consultarea organizaiilor, persoanelor handicapate în chestiunile privind drepturile lor. .. ... informarea persoanelor handicapate, a familiilor, a comunitii asupra drepturilor prevzute în "Declaraie"... ... dreptul la tutore a persoanei puse sub curatel ... ... interzicerea abuzului, a internrii forate, a reinerii sau a tratamentului forat ... dreptul la cstorie ... ... drepturi economice, sociale, culturale privind dezvoltarea complet a personalitii, în funcie de resursele fiecrui stat ... ... securitate social i via îndestultoare ... ... dreptul la instruire adecvat ... ... dreptul la tratament medical i psihologic ... ... dreptul la recuperare i învmânt ... ... dreptul la activiti necesare pentru integrarea social ... ... dreptul la un cadru fizic i psihic de via normal ... ... dreptul la via în sânul propriei sale familii ... · .. dreptul la internarea în instituie dac este necesar ...
32
1.4. Drepturile pacienilor
Conform art. 3 al Legii nr. 46/2003 a drepturilor pacientului "Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoan uman, fr nici o discriminare". Relaia cu fiecare pacient trebuie s se bazeze pe acceptare reciproc, respect, cldur i înelegere.
În scopul crerii unei relaii satisfctoare între prestatorul de servicii i pacient trebuie s se porneasc de la ideea c toate drepturile pacientului reprezint, în ultima instan, tot atâtea obligaii în sarcina prestatorului acestora.
Drepturile pacienilor: Sunt stabilite în Legea nr. 46/2003 i detaliate în Ordinul Ministerului Sntii. Principalele categorii de drepturi ale pacientului indicate în Legea nr. 46/2003: - Dreptul la îngrijiri medicale (art. 2 i Cap. VII); - Dreptul la informare i caracterul obligatoriu al consimmântului pacientului
(în Cap. II i III); - Drepturi decurgând din dreptul fundamental la via (în Cap. V i VI); - Drepturi decurgând din dreptul fundamental la respectul vieii private
(în Cap. II i IV).
Dreptul pacientului la îngrijiri medicale Îngrijirile medicale, de orice fel ar fi acestea (îngrijiri de sntate, intervenii
chirurgicale sau îngrijiri terminale) se pot efectua doar în condiiile în care exist dotri tehnice corespunztoare i personal acreditat. Excepie de la aceast regul fac urgenele.
Pacientul are dreptul de a beneficia de îngrijiri medicale continue, pân la ameliorarea strii sntii sale sau pân la vindecare.
Obligaia de îngrijire medical include i obligaia de securitate menit s garanteze pacientului integritatea corporal, fizic i psihic pe parcursul actului medical.
Dreptul pacientului la informare i caracterul obligatoriu al existenei consimmântului su pentru actele medicale.
33
Dreptul la o alt opinie medical. Existena consimmântului pacientului pentru intervenia medical este obligatorie.
Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical asumându-i, în scris, rspunderea pentru decizia sa.
Pacientul are dreptul la informaii, educaie i servicii necesare dezvoltrii unei viei sexuale normale i sntii reproducerii, fr nici o discriminare, iar prin serviciile de sntate, are dreptul s aleag cele mai sigure metode privind sntatea reproducerii. Dreptul femeii de a hotrî dac s aib sau nu copii este garantat cu excepia cazului în care sarcina reprezint un factor de risc major i imediat pentru viaa mamei, situaie în care dreptul femeii la via prevaleaz.
Drepturile pacientului care decurg din dreptul la respectul vieii private.
Conform art.21 al Legii nr. 46/2003: "Toate informaiile privind starea pacientului, rezultatele investigaiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confideniale chiar i dup decesul acestuia", iar conform art.22 informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îi d consimmântul explicit sau dac legea o cere în mod expres".
Secretul medical este impus întregului personal medico-sanitar. Pe de alt parte, pacientul are acces la toate datele medicale personale, fr nici o restricie.
1.5. Protecia mamei i copilului
Secolul XX a fost marcat de înelegere a faptului c i copilul i femeia sunt subiecte care necesit protecie i ocrotire deosebit: copilul ca rezultat al imaturitii sale fizice i psihice, iar femeia, în calitatea ei de mam, din considerentul particularitilor psihofiziologice.
Treptat, problema devine o preocupare a comunitii internaionale, gsindu-i o ampl reflectare. Problematica proteciei drepturilor mamei i copilului a evoluat de la unele reglementri pe plan naional spre nivel internaional – aceasta reprezentând o reacie întârziat la abuzurile flagrante i persistente asupra copilului i femeii.
Protecia maternitii la locul de munc
Conform prevederilor legale, au urmtoarele drepturi i obligaii: - Salariatele gravide, cele care au nscut recent sau care alpteaz au obligaia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care s ateste starea;
34
- Salariatele gravide trebuie s anune în scris angajatorul asupra strii lor fiziologice de graviditate i s anexeze un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care s îi ateste aceast stare; - Concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mam are obligaia s îl efectueze dup natere, în cadrul concediului pentru sarcin i luzie cu durat total de 126 zile, de care beneficiaz salariatele în condiiile legii; - Salariatele gravide, cele care au nscut recent sau care alpteaz au dreptul la concediu de risc maternal pentru protecia sntii i securitii lor i/sau a ftului ori a copilului lor, în condiiile prevzute de lege (art. 9-10) i la recomandarea medicului de medicina muncii; - Salariatele în cauz au dreptul de la indemnizaia de risc maternal (75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, pe baza crora se datoreaz contribuia individual i asigurri sociale) art. 11; - În baza recomandrii medicului de familie, salariata gravid care nu poate îndeplini durata normal de munc din motive de sntate, a sa sau a ftului su, are dreptul la reducerea cu o ptrime a duratei normale de munc, cu meninerea veniturilor salariale (art.l3); - Salariatele care alpteaz au dreptul la dou pauze pentru alptare de câte o or fiecare sau, la cererea mamei, la reducerea duratei normale a timpului su de munc cu 2 ore zilnic (art. 17); - Salariatele gravide care au nscut recent sau care alpteaz nu pot fi obligate s desfoare munc de noapte, nu pot desfura munc în condiii cu caracter insalubru sau greu de suportat; - Conform art. 21 al ordonanei (modificate de Legea nr. 25/2004): Este interzis angajatorului s dispun încetarea raporturilor de munc sau de serviciu în cazul: a) salariatei gravide care a nscut recent sau care alpteaz din motive care au legtur direct cu starea sa; b) salariatei care se afl în concediu medical de risc maternal; c) salariatei care se afl în concediu medical de maternitate; e) salariatei care se afl în concediu pentru creterea copilului în vârst de pân la 2 ani sau în cazul copilului handicapat, în vârst de pân la 3 ani; e) salariatei care se afl în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârst de pân la 7 ani sau în cazul copilului cu handicap, în vârst de pân la 18 ani.
!! De inut minte !!!
• Evoluia societii omeneti a adus cu sine i o legislaie care s ocroteasc Omul înc înainte de a se nate i pân la sfâritul vieii lui;
• Cunoaterea legislaiei ne ajut pe noi ca i profesioniti s nu greim în aplicarea ei; • Respectarea demnitii umane i a demnitii profesionale.
1.6. Drepturile persoanelor cu tulburri psihice
Legea nr.487/2002
• Pacienii psihiatrici primesc ajutor ambulatoriu sau sunt internai într-un spital psihiatric (de bun voie sau forat)
• Situaii de urgen - mijloace de constrângere o cma de for, pânz de fixare, cureaua suedez, izolarea, limitarea libertii
de micare, medicaie de constrângere o se cere o aplicare precaut
• Orice persoan cu tulburri psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale i îngrijiri de sntate mintal disponibile.
• Orice persoan care sufer de tulburri psihice sau care este îngrijit ca atare trebuie tratat cu omenie i în respectul demnitii umane i s fie aprat împotriva oricrei forme de exploatare economic, sexual sau de alt natur, împotriva tratamentelor vtmtoare i degradante.
• Nu este admis nici o discriminare bazat pe o tulburare psihic. • Orice persoan care sufer de o tulburare psihic are dreptul s exercite toate drepturile
civile, politice, economice, sociale i culturale recunoscute în Declaraia Universal a Drepturilor Omului, precum i în alte convenii i tratate internaionale în materie, la care România a aderat sau este parte, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
• Orice persoan care sufer de o tulburare psihic are dreptul, în msura posibilului, s triasc i s lucreze în mijlocul societii. Administraia public local, prin organismele competente, asigur integrarea sau reintegrarea în activiti profesionale corespunztoare strii de sntate i capacitii de reinserie social i profesional a persoanelor cu tulburri psihice.
• Orice persoan cu tulburare psihic are dreptul s primeasc îngrijiri comunitare, în sensul definit de prezenta lege.
• Orice pacient cu tulburri psihice are dreptul la: a) recunoaterea de drept ca persoan; b) via particular; c) libertatea de comunicare, în special cu alte persoane din unitatea de
îngrijire, libertatea de a trimite i de a primi comunicri particulare fr nici un fel de cenzur, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant personal sau legal i, ori de câte ori este posibil, i ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile potale i telefonice, precum i la ziare, la radio i la televiziune;
d) libertatea religioas sau de convingere. • Mediul i condiiile de via în serviciile de sntate mintal trebuie s fie pe cât posibil
cât mai apropiate de viaa normal a persoanelor de vârst corespunztoare. • Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburri psihice are dreptul la:
a) mijloace de educaie; b) posibiliti de a cumpra sau de a primi articolele necesare vieii
zilnice, distraciilor sau comunicrii; c) mijloace care s permit pacientului s se consacre unor ocupaii active, adaptate mediului su social i cultural, încurajri pentru folosirea acestor mijloace i msuri de readaptare profesional de natur s îi uureze reinseria în societate.
• Pacientul nu poate fi obligat s presteze o munc forat. • Activitatea efectuat de ctre un pacient într-un serviciu de sntate mintal nu trebuie s
permit exploatarea fizic sau psihic a acestuia.
36
• Studiile clinice i tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte tratamente susceptibile s provoace vtmri integritii pacientului, cu consecine ireversibile, nu se aplic unei persoane cu tulburri psihice decât cu consimmântul acesteia, în cunotin de cauz, i cu condiia aprobrii de ctre comitetul de etic din cadrul unitii de psihiatrie, care trebuie s se declare convins c pacientul i-a dat cu adevrat consimmântul, în cunotin de cauz, i c acesta rspunde interesului pacientului.
• Din momentul admiterii într-un serviciu de sntate mintal fiecare pacient trebuie s fie informat de îndat ce este posibil, într-o form i într-un limbaj pe care s poat s le îneleag, asupra drepturilor sale, în conformitate cu prevederile legii, iar aceast informare va fi însoit de explicarea drepturilor i a mijloacelor de a le exercita.
• Dac pacientul nu este capabil s îneleag aceste informaii i atât timp cât aceast incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la cunotin reprezentantului su personal sau legal.
• Pacientul care are capacitatea psihic pstrat are dreptul s desemneze persoana care va fi informat în numele su, precum i persoana care va fi însrcinat s îi reprezinte interesele pe lâng autoritile serviciului.
• Persoanele care execut pedepse cu închisoarea sau care sunt deinute în cadrul unei urmriri sau al unei anchete penale i despre care s-a stabilit c au o tulburare psihic, precum i persoanele internate în spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicrii msurilor medicale de siguran prevzute de Codul penal primesc asisten medical i îngrijirile de sntate mintal disponibile, conform prevederilor legii.
2. FORMELE RSPUNDERII INFIRMIEREI
• rspundere disciplinar ;
RSPUNDEREA DISCIPLINAR
Abaterea disciplinar este o fapt în legtur cu munca i care const într-o aciune sau inaciune svârit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a înclcat normele legale,
37
regulamentul intern, contractul individual de munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici.
Pentru abateri disciplinare, de ordin administrativ, infirmierei îi pot fi aplicate sanciuni disciplinare prevzute în alin. 1 al art.264 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003/actualizat) i anume:
• avertisment scris; • suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad ce nu poate depi 10
zile lucrtoare; • retrogradarea din funcie, cu acordarea salariului corespunztor funciei în care s-a
dispus retrogradarea, pe o durat ce nu poate depi 60 de zile lucrtoare; • reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni, cu 5-10%; • desfacerea disciplinar a contractului de munc.
Sanciunile date în baza Codului muncii sunt dispuse de angajator.
• Sub sanciunea nulitii absolute, nici o msur, nu poate fi dispus mai înainte de efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile.
• Salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicit de ctre angajator s realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora i locul întrevederii.
• Neprezentarea salariatului la convocarea fcut, fr un motiv obiectiv, d dreptul angajatorului s dispun sancionarea, fr efectuarea cercetrii disciplinare prealabile.
• Decizia de sancionare poate fi contestat de salariat la instanele judectoreti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicrii.
• Sanciunea disciplinar se radiaz de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dac salariatului nu i se aplic o nou sanciune disciplinar în acest termen.
• Radierea sanciunilor disciplinare se constat prin decizie a angajatorului emis în form scris.
REGULAMENT INTERN
- Regulamentul intern cuprinde cel puin urmtoarele categorii de dispoziii: a) reguli privind protecia, igiena i securitatea în munc în cadrul unitii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminrii i al înlturrii oricrei forme de înclcare a demnitii; c) drepturile i obligaiile angajatorului i ale salariailor; d) procedura de soluionare a cererilor sau a reclamaiilor individuale ale salariailor; e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; f) abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinar;
38
h) modalitile de aplicare a altor dispoziii legale sau contractuale specifice; i) criteriile i procedurile de evaluare profesional a salariailor. - se aduce la cunotin salariailor prin grija angajatorului i îi produce efectele fa de salariai din momentul încunotinrii acestora.
CONSILIUL ETIC
CONSILIUL ETIC DE LA NIVELUL SPITALELOR PUBLICE este constituit din 5 membri pentru o perioad de 3 ani. Temei legal - ORD.nr.1209/2006 Componena: a) un medic cu cel mai mare grad didactic; b)un reprezentant al consiliului local ori judeean dup caz, consilierul juridic; c) directorul de îngrijiri sau, dup caz, asistenta ef din secia cu cel mai mare numr de paturi; d) un reprezentant al autoritii de sntate public judeene sau a municipiului Bucureti; e) un secretar, fr drept de vot.
PREVEDERILE CODULUI PENAL
• Uciderea din culp; • Uciderea din culp profesional sau special; • Determinarea sau înlesnirea sinuciderii; • Lovirea i vtmarea integritii corporale sau a sntii persoanelor; • Vtmarea corporal din culp; • Provocarea ilegal a avortului; • Infraciuni care aduc atingere unor activiti de interes public sau altor activiti
reglementate de lege (exercitare fr drept a unei profesii).
MODUL III. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE
39
1. NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIA OMULUI
1.1. ORGANISMUL UMAN CA UNITATE MORFOLOGIC I FUNCIONAL
Organismul uman, ca orice fiin vie, exist graie corelrii fine i perpetue a tuturor structurilor i proceselor sale, cu scopul realizrii funciilor acestora. El constituie un sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Dei majoritatea funciilor sunt îndeplinite de structuri specializate, acestea nu acioneaz izolat, ci în strâns dependen de celelalte.
Corpul uman este alctuit din urmtoarele pri majore:
Cap = extremitatea superioar a corpului omenesc unde se afl cea mai mare parte a sistemului nervos central, cei mai importani analizatori (creierul, principalele organe de sim) i orificiul bucal. Gât = parte a corpului care realizeaz legtura dintre cap i trunchi . Corp (trup, trunchi) = format din cavitatea toracic i cea abdominal, cu viscerele din interiorul acestora. Membru = fiecare dintre prile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcii de relaie.
1.2. CONVENII I TERMINOLOGIE FOLOSITE ÎN ANATOMIE
Din punct de vedere atât anatomic cât i funcional, organismul uman a fost organizat în celule, esuturi, organe, aparate, sisteme. Diferena dintre sistem i aparat nu este foarte clar, asupra acestui subiect existând destule confuzii i controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime.
Celul = cea mai simpl unitate anatomic alctuit din membran, citoplasm i nucleu. esut = totalitatea celulelor care formeaz un sistem anatomic i care are aceeai structur i aceleai funcii într-un organism. Organ = parte din corpul unei fiine vii care îndeplinete una sau mai multe funcii vitale sau utile vieii. Aparat anatomic = ansamblu de sisteme anatomice. Sistem = ansamblu de elemente (organe, aparate, etc.) dependente între ele anatomic i funcional.
Principalele sisteme anatomice sunt:
- SISTEMUL OSOS e format din totalitatea oaselor legate prin articulaii. Principala sa funcie este susinerea i protecia corpului. Este componenta pasiv a sistemului locomotor. - SISTEMUL MUSCULAR cuprinde muchii scheletici, muchiul inimii, muchii netezi. Este principalul sistem efector al organismului. Reprezint componenta activ a sistemului locomotor. - SISTEMUL NERVOS cuprinde totalitatea organelor nervoase formate din neuroni i nevroglii. El recepioneaz, transmite i integreaz informaiile primite din mediul extern sau intern, realizând coordonarea i integrarea organismului în mediul de via. - SISTEMUL RESPIRATOR e reprezentat de plmâni i de cile respiratorii. Realizeaz schimbul de gaze dintre organism i mediu. - SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN cuprinde inima i vasele de sânge. Este un sistem de transport al nutrimentelor, al gazelor respiratorii i al produilor nefolositori sau toxici. - SISTEMUL URINAR e format din rinichi i ci urinare i are rol esenial în meninerea homeostazei organismului. - SISTEMUL ENDOCRIN e format din toate glandele endocrine. Coordoneaz i controleaz creterea i dezvoltarea organismului i interacioneaz cu sistemul nervos adaptând i integrând organismul în mediul de via. - SISTEMUL DIGESTIV e format din tubul digestiv i din glandele anexe. Ar