of 66/66
www.interregrobg.eu Proiect “Аctivități de voluntari comune pentru o viață mai sigură”, e-MS code: ROBG-332 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene. 1 PREGĂTIRE PENTRU REACȚIE ÎN CAZUL UNEI SITUAȚII DE URGENȚĂ ÎN REGIUNEA DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ COMUNA SILISTRA JUDEȚUL CĂLĂRAȘI AUGUST 2019

PREGĂTIRE PENTRU REACȚIE

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of PREGĂTIRE PENTRU REACȚIE

www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
1
REGIUNEA DE COOPERARE
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
2
Raportul prezent este alocat de Direcia General de aprare împortiv incendiilor i siguran
persoanelor – MAI i este realizat în împlinirea unui contract de achiziiei public cu subiectul:
“Analiza riscului în regiunea transfrontalier între Bulgaria i România”, în împlinirea
proiectului ROBG-332 “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur” JVSF la
Programul de cooperare transfrontalier România- Bullgaria Interreg V- A România- Bulgaria
2014 – 2020.
Denumirea proiectului
Autorul documentului
ESTAT SRL
Date de publicare 21 august 2019
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene
© 2019, ESTAT SRL
Toate drepturile rezervate
Sofia, 1421
www.estat.bg, [email protected]
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
3
CUPRINS
2.2. Demografie § profil economic ................................................................... 9
3. Analiza riscurilor la inundaii i incendii forestiere pe teritoriul RTF ........................ 12
3.1. Imagine general a riscurilor pentru inundaii i incendii forestiere în Bulgaria and
Romania.................................................................................................. 12
3.3.1. FMEA ............................................................................................ 15
3.3.2. RkFMEA i factorii lui L i D .................................................................. 16
3.4. Hri de gestionare a riscurilor: niveluri de ameninare a inundaiilor i a incendiilor
forestiere ................................................................................................ 17
3.5. Hri de ameninare - riscul inundaiilor i incendiilor forestiere ....................... 20
3.5.1. Hrile municipiilor cu risc ridicat (mare) de inundaii ................................. 20
3.5.2. Hrile municipiilor cu risc potenial la incendii forestriere ........................... 21
3.6. Hrile municipiilor cu risc potenial la inundaii .......................................... 22
3.7. Hrile municipiilor cu risc potenial la incendii forestriere ............................. 24
3.8. Hrile municipiilor cu risc integrat la inundaii i incendii forestiere ................. 26
3.9. Hrile municipiilor cu risc integrat la toate ameninrile. .............................. 28
4. Analiza planurilor comunale i judeene pentru reacie în caz de calamiti în regiunea
de cooperare transfrontalier. ......................................................................... 30
4.1. Hrile municipiilor cu planuri de prevenirea calamitilor .............................. 30
4.2. Msuri pentru prevenirea i reducerea pagubelor de incendii forestiere i inundaii 32
4.3. Tabele pentru msurile de prevenire i protecie a populaiei .......................... 34
4.4. Analiza msurilor expuse în planurile de protecie ........................................ 40
4.5. Gestionare dezastrelor, resurse i capacitate de reacionare la eveniment de criz –
incendiu forestier i inundaie ....................................................................... 41
4.5.1. Structuri participante pentru gestionarea situaiilor de urgen ..................... 41
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
4
comunicare în regiunea de cooperare transfrontalier ........................................... 42
4.7. Resurse i capacitate ........................................................................... 45
5. Concluzii i recomandri pentru creterea pregtirii de reacie la situaii de urgen în
raionul transfrontalier – abordare de extindere a participrii i a construirii de structuri
regionale operativ compatibile ......................................................................... 49
6. Anexa 1: Analiza msurilor de prevenire i gestionare a crizelor în RTF .................... 55
7. Anexa 2: Metodologie i colegeri de evaluare a riscurilor ..................................... 62
ABREVIERI
Uniunea European - UE
PIB - produsul intern brut
GIS - Geographic Information System
MOEW - Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor
NSI - Institutul Naional de Statistic
NUTS III - Regiunea de Planificare
RPN - Risc Numrul Prioritatea (inclusiv riscul de prioritate)
RPND - factor de risc global normalizat pentru factorul demografic
RPNF - factor de risc global
RPNL - factor de risc complex normalizat de solvabilitate a unui anumit municipiu
RPNLD - factor de risc global, normalizat pentru capacitatea populaiei de a face fa
urgenelor
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
5
Etestven o cretere de 1.000 de locuitori în 2017 .................... 9
PIB-ul pe cap de locuitor în 2017 ......................................... .... .... 11
Producia industrial pentru 2011-2016 (anul precedent = 100 -) ........... 12
Zonele cu risc semnificativ de inundaii potenial în bazinul Dunrii.......... 12
Riscul de inundaii - Evaluarea riscului naional, România, date de 1000 de evenimente
..................................................................................................13
Harti de municipaliti cu risc de inundaii ................ 23
Harti de municipaliti cu riscul de incendii forestiere ................ 25
Harti de municipaliti cu risc integrat de inundaii i incendii forestiere ............. 27
Harti de municipaliti cu risc integrat toate ameninrile ................ 29
Municipalitile cu organizaiile de voluntari existente ................ 32
Harti de municipaliti cu planuri de protecie în caz de dezastre ............ 44
LISTA DE MESE
Tabelele pentru msuri de prevenire i protecie a populaiei ................ 25
Analitice matrice: Msuri pentru prevenirea ................................. 29
Analitice matrice: Msurile de protecie a populaiei ..................... 30
Structuri participante pentru gestionarea situaiilor de urgen........ 42
Resursele i capacitatea ............................................... .... 46
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
6
1. Introducere
Gradul de pregtire pentru reacia la situaii de urgen la diferite niveluri, inclusiv în
contextul cooperrii internaionale, depinde direct de o planificare eficient, în cadrul
planurilor judeene i municipale de protecie în caz de calamiti, evaluarea adecvat a
riscurilor existente i poteniale, a resurselor disponibile (bazate pe evaluarea riscului) i
colaborarea eficient a prilor interesate.
Analiza actual a acestor i a altor aspecte (realizat în detaliu în cadrul raportului ”Analiza
privind scala, frecvena, concentrarea geografic, anotimpul i premisele pentru apariia
calamitilor în raionul transfrontalier” i raportul ”Analiza planurilor judeene i municipale
de protecie în cazul unei calamiti pentru raion-pilot (judeul Silistra i judeul Clrai) va:
• pune bazele unui model cuprinztor i pentru construirea structurilor regionale operativ
compatibile care s ia msuri imediate i s organizeze populaia local în caz de
calamitate, pân la sosirea forelor sistemului unic de salvare.
• oferi orientri specifice pentru dezvoltarea unui program de formare care s includ
instruire teoretic i practic pentru voluntarii din ambele regiuni.
Atingerea acestor obiective ale analizei va fi realizat printr-o analiz a pregtirii pentru
situaii de urgen în raionul transfrontalier, inclusiv problemele i posibilitile: analiza
situaiei actuale, cu identificarea opiunilor concrete pentru îmbuntirea sinergiilor
transfrontaliere; gradul de implicare a voluntarilor la protecia în cazul calamitii; precum i
prin prezentarea datelor relevante privind gestionarea riscurilor care ar putea fi utilizate în
viitoarele cercetri sau proiecte.
Protecia populaiei este un principiu-cheie pentru dezvoltarea fiecrei comuniti. Ca
atare, cea mai eficient pregtire pentru reacie la situaii de urgen în raionul
transfrontalier trebuie s se bazeze pe dialogul prilor interesate. Din acest motiv,
raportul va identifica msuri concrete de consolidare a cooperrii între comunitatea,
organizaiile civice, autoritile locale i de stat din raionul transfrontalier Silistra-Clrai.
2. Descrierea regiunii de cooperare transfrontalier Bulgaria - România
2.1. Poziia geografic a regiunii de cooperare transfrontalier Bulgaria - România
Regiunea aleas a programei cuprinde regiunile la nivel administrativ NUTS III sau regiunile la
nivel administrativ NUTS III i LAU 1, care se afl în zona de frontier România-Bulgaria.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
7
Tutracan
În România: Conform datelor din 30 decembrie 2000, teritoriul României este organizat, sub
aspect administrativ în 3 orae i 2 municipi, 50 comune i 160 sate. Capitala judeului este
Clrai (Fundulea, Dragos Voda, Lehliu-gara, Nicolae Balcescu, Dragalina, Stefan Cel Mare,
Perisoru, Sarulesti, Fundeni, Valcelele, Vlad Tepes, Lupsanu, Gurbanesti, Valea Argovei,
Plataresti, Sohatu, Stefan Voda, Independenta, Frasinet, Borcea, Frumusani, Alexandru
Odobescu, Nana, Vasilati, Ulmu, Jegalia, Ceacu, Unirea, Luica, Modelu, Soldanu, Curcani,
Budesti, Dichiseni, Dorobantu, Roseti, Gradistea, Manastirea, Ciocanesti, Calarasi, Mitreni,
Chiselet Radovanu, Ulmeni, Spantov, Cascioarele, Oltenita, Chirnogi).
Zona transfrontalier între Bulgaria i
România cuprinde o zon de 7939, 1 km 2 cu
populaie de peste 403 483 de locuitori. Suprafa aleas în Bulgaria prezint 2.6 % (2851,1
km2) din teritorul comun al rii, adic suprafa aleas în România este 5.088 km2 sau 2.13 %
din teritorul comun al României.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
8
Regiunea de cooperare transfrontalier Bulgaria-România a acestului proiect se afl la Europa
de Sud-Est, în partea de nord-est a Peninsulei Balcanice. Structura georgafic a regiunii înclude
câmpii, dealuri i Delta Dunrii. Suprafaa acestei regiuni este 7934.3 km.
Comuna Silistra se afl la partea de sud-est a Câmpii Dunrii cu un relief câmpesc. Clima este
temperat-continental i cade în subregiunea climatic dunrean.
Judeul Clrai este amplasat în regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia (South - Muntenia).
Ca i altele regiuni de dezvoltare i aici regiunea nu are puteri administrative. Funcila
principal a acestei regiuni este coordinarea proiectelor de dezvoltare i supravegherea
resurselor de UE. Regiunea Clrai se afl în regiunea istoric Muntenia, cu edere Agenia
pentru Dezvoltare Regional Sud –Muntenia în Clrai. Întregul teritoriul al judeului Clrai
se afl în partea de nord a câmpii Brgan i este intersecat de râuri mici cu vi adânci. Pe
prile sale sudice i estice se afl Valea Dunrii, care este împrit în partea estic în câteva
râmuri, formând insule. Pe partea vestic, râurile Arge i Dâmbovia, care formeaz o vale
larg înainte s se verse în Dunrea.
În zona de cooperare transfrontalier de nord-est se intersecteaz de Dunrea i partea
cea mai nordestic a Câmpii Dunrii din Bulgaria. Judeul cade în zona climatic temperat-
continental. Regimul vânturilor e cu direcie predominant nord-est, nord-vest, însoit în
timpul iernii de zpad i polei. Cantitatea de precipitaii -(450-550mm) este sub nivelul mediu
(650mm) pentru Bulgaria. Clima judeului în partea deluroas i de câmpie este temperat-cald
i uscat, dar în partea inferioar – fierbinte i uscat.
Rezervele de ap disponibile ale zonei de cooperate transforntaliere includ râurile i apele
subterane i mai ales râul Dunrea. În afar de Dunrea în comuna Silistra nu exist râuri
plutitoare. Exist doar un baraj – Barajul Antimovo, municpiul Tutracan, ca i nite lacuri
eutrofe neplutitoare. Lacul Srebrna de pe fluviul Dunrea este cu cel mai mare sens din
aceast regiune. În multe locuri exist izvoare carstice, ale cror regimuri de ap se
caracterizeaz prin ezitri.
Depozitele de zcminte pentru randamentul calcarului decorativ, care se folosete pentru
cptueal sunt disponibile în aceste regiuni: sat. Irinik (mun. Sitovo), sat. Podles (mun.
Glavnia), sat. Zlatoklas (mun. Dulovo). La satul Kolbar sunt descoperite zcminte de caolin
cu puterea stratului aproximativ de 18m (în general de operare). La Delata Dunrii sunt
descopierite zcminte de materiale inerte (pietri i nisip).
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
9
Populaia regiunii de cooperare transfrontalier e 430 5558 de locuitori. Structura populaiei
între unitile principale este diferit. Comuna Silistra se afl în partea de sud-est a rii i la
frontier cu Republica România. Ea are suprfa de 2846 km2 , care reprezint 2.57 % din
teritorul Bulgariei. Populaia regiunii este 119 474 de locuitori la o densitate medie de 41.96
de locuitori km2. În aceast comun sunt incluse 118 de localiti, unite în 7 municipii .1
Populaia judeului Clrai este 311084 de locuitori, cu cel mai mare ora Clrai cu populaie
de 76147 (la 2008), urmat de Oltenia cu 27561 de locuitori. Potenialul demografic al regiunii
1 , -
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
10
de cooperare transfrontaliere este diferit pentru amândou ri, dar tendina este de scderea
numrului de populaie. În ultimi ani populaia din patrea bulgareasc a regiunii de cooperare
se îmbtrnete dup tendina naional. Din cauza ast potenialul uman pentru dezvoltarea
economic, mai des în reguinile de ora în partea Bulgariei scade. În România sunt observate
probleme similare.
(orean)
Clrai 76 147 36 587 39 560
Oltenia 27 561 13 152 14 409
Budeti 7 617 3 739 3 878
Fundulea 6 692 3 255 3 437
Lehliu-Gar 6 621 3 210 3 411
Numrul total al populaiei în
zonele rurale
186 446 92 756 93 690
în partea Bulgariei privind ocuparea forei de munc în principalele sectoarele economice,
principalele activiti sunt agricultura i silvicultura, prelucarea produselor alimentare,
prelucrarea lemnului i construcia de maini. Economia în judeul Clrai este dominat de
agricultur, dar metalurgia este cea mai important industria din jude.
Structura aspectului industrial variaz de la o parte la alt. În România exist o concentrare
mai mare a activitilor industriale în Clrai sau în principalele zone urbane. Privind
activitile industriale în Bulgaria, întreprinderile mari sunt doar 4 în oraul Silistra.
În comuna Silistra la 2011 funcioneaz 3801 întreprinderi din sectorul nefinanciar sau 1% din
cele din ar. Persoanele angajate, care sunt 35438, sunt alocate la municipii cu cea mai mare
pondere în Silistra – 53.1 %, Dulovo – 20.0%, Tutracan – 12.4 %, Glavnia – 6.8%, Sitovo – 3.4%,
Kaynardzha i Alfatar – 2.2 %.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
11
Activitatea economic din zon nu este ridicat. Nivelul de antreprenoriat e 32 (companii la
1000 de oameni) i este semnificativ mai mic decât media rii. Predomin numrul de
microîntreprinderi (91.5%), în care sunt angajate 39 % de persoane, cu o cretere a numrului
acestora în ultimii ani. Toate celelalte categorii de afaceri sunt reduse.
În partea Bulgariei a regiunii de cooperare, sectorul industrial e compus din subsectorele:
construcia de maini agricole, industria electronic, industria alimentar, prelucrarea
lemnului, producia de alimente i buturi, etc.
În partea României subsectorele industriale sunt compuse din metalurgia, industria alimentar
i textile. Producia industrial este variat i se bazeaz pe activiti tradiionale - psri de
reproducie, animale, industrializarea laptelui i a crnii; piscicultura; furaje combinate;
producia de hârtie; fabricarea materialelor de construcie i altele: industria textil,
prelucrarea lemnului, metalurgia, producia i depozitarea gazelor naturale, transportul i
depozitarea produselor petroliere i a produselor petroliere, producia de sticl i fibr de
sticl, producia de biomotorin. Principalele produse industriale sunt: carne i produse din
carne, îmbrcminte, lapte i produse lactate, oel, iei, beton prefabricat, mobilier, hârtie,
sticl, furaje mixte, zahr.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
12
Producia industrial pentru perioad 2011-2016 . (anul trecut=100-)
3. Analiza riscurilor la inundaii i incendii forestiere pe teritoriul RTF
3.1. Imagine general a riscurilor pentru inundaii i incendii forestiere în Bulgaria and Romania
Cercetrile naionale i regionale (nivelul NUTS II, III) despre riscurile de indundaii i
incendii formeaz o idee de risc sczut pân la moderat ca acesta din urm crete în Delta
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
13
Cele mai frecvete catastrofe natural înregistrate pe teritoriul României sunt inundaiile.
Evaluarea riscului de inundaii analizat în Directiva privind inundaiile (Comisia Europeana)2,
a lua în considerare numrului oamenilor afectate, ca i activitiile economice în zona
afectat. Instalaiile dup IPPC (a se vedea anexa I la Directiva 96/61 / CE pentru prevenirea
i controlul poluarii), care poate produce poluarea în caz de inundaie.
În perioada 1960-2010 au avut loc aproximativ 400 de inundaii importante, dintre care 39 sunt
considerate inundaii semnificative istorice, pe baz unor criterii hidrologice, care iau în
considerare efectele negative ale inundaiilor. Astfel s-au indentificat 36 evenimente istorice
semnificative pentru râurile interioare i 3 pentru Dunrea i 375 zone cu risc potenial de
inundare pe râurile interioare – 24, pe râul Dunrea. În aceast perioad au fost înregistrate
237 victime (6.6 victime de evenimente medii).
Inundaiile au o influen tot mai mare asupr populaiei i infrastructurii – în anii 2005 i 2006
pagubele materiale au însumat dou miliarde de euro, 1.5 milioane de locuitori afectate (93
de mori). Ele provoac daune cauzate la nivel de infrastructur3
Conform datelor istorice pentru incendii i privind preciolul i riscul de incendii forestriere,
comuna Silistra cade sub nivelul mediu, înregistrat la nivel naional.
2 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32007L0060
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
14
Fondul forestier al comunei cuprinde o suprafa de 63 276 ha sau 1.51% din fondul forestier
naional. Terenurile destinate împdurii reprezint 59 348 ha cu silvicultur relativ redus –
20.85%. Fondul forestier include: arborii – 0.80 %, copacii – 92.99% i terenuri neîmpdurite -
6.21%. Privind pericolul i riscul de incendii forestiere terenurile de clasa I reprezint 8.3% din
teritoriul forestier naional.
În 2006-2015 în comuna Silistra au fost înregistrate 48 de incendii, care au afectat o suprafa
total de peste 472.8 ha. Mrimea medie anual a incendiilor este 9.25 ha – 1.63 ori sub media
rii. Procentul mediu anual al teritorii forestiere arse (afectate) este 0.07% sau 3 ori sub media
rii. Incendiile forestriere sunt: la nivel de baz înalte – 1, 17% i subterane – 98.83%. În 2007-
2012 au avut loc cele mai mari incendii, când dimensiunea teritoriului defectat depete 4,
7, sau 1.8 ori peste nivelul mediu al rii.
Studiul evalurilor i cercetrilor anterioare, arat c
• În teritoriul forestrier al comunei în fiecare an au avut loc 0.08 de incendii pe suprafa
de 1000 ha
• În zonele forestiere în fiecare 1000 ha sunt arse (afectate) câte 0.75 ha4
În România zonele forestiere de obicei se afl în zonele abrupte i inaccesibile, în contextul
unor condiii mai nefavorabile ale solurilor. Incendiile foresitere au loc mai ales în perioada
cald, în special în pdurile din Regiunea deluroas subcarpatic. Privind timpul i localitile
ale incendiilor putem spune c cele mai multe incendii sunt înregistrate în primavar (51%),
var 25 %, toamn (18%) i iarn (6%).
Frecvena incendiilor în diferite anotimpuri se refer la perioadele calde ale anului, ca i la
practicele agricole pentru arderea deeurilor agro-zootehnice i curarea pmântului.
Dimensiunea fondului forestrier al judeului Clra este 22 0000 ha.
Principalele cauze ale incendiilor sunt activitile umane. Incendiile au loc mai des în
zonele deluroase în timpul primaverii i toamnei, când sunt efectuate arderile deeurilor agro-
zootehnice. În vara din cauza activitilor umane în zonele joase i montane este înregistrat
arderea miritilor i a vegetaiei uscat, care este cauza principal pentru incendii forestiere
în aceast perioad.
4 , ., 2016,

Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
15
Pe teritoriul României posibilitatea i frecvena a incendiilor forestiere s-a dublat la 341 de
evenimente pe an în ultimul deceniu, comparativ cu valoarea medie istoric in 1956 -2005 la
175.
Schimbrile climatice pot cauza creterea numrului al incendiilor forestiere. Dimensiunea
teritoriului afectat s-a dublat cu 25% de la 5.2 la 6.5 ha în aceeai perioad. Tendinile pentru
creterea frecvenei a incendiilor arat c schimbrile climatice sunt cauza principal care
determin riscul crescut de incendii5. Probabilitatea de efectuarea a incendiilor forestiere pe
teritoriul României este prezentat mai jos.
3.2. Abordare de analiza i evaluarea riscului
Scopul principal al analizei s fi prezentate i comparate rezultatele pentru apariia
calamitilor i pagubelor, ca i posibilitatea pentru prevenirea daunelor i posibilitile de
reacie i salvare în caz de situaii extraordinare în municipii în regiunea de cooperare
transfrontalier. Cea mai uoar i adecvat de utilizat este prin hrile geografice
informaionale ale municipiilor. În acest scop în documentul acesta se propune o metod de
evaluare a riscului pentru diferite ameninri, folosind un sistem unic pentru evaluarea i
analiza experta a datelor disponibile.
Pentru acest scop se folosete metod RkFMEA. Cu metoda RkFMEA i datelor colectate se
efectueaz cartografiere a ameninrilor i a riscului cu scopul de a identifica regiunile care
sunt susceptibile de riscuri concrete. Ea ofer i extragerea unei informaii folositoare pentru
public i este un instrument important pentru organele de planificare.
3.3. FMEA i RkFMEA
3.3.1. FMEA
Alegerea unui model i tehnologie de gestionare a riscului, necesita gestionarea la cel mai
sczut nivel de gestionare i colectare de date – nivel municipiu i construirea a unei structure
ierarhice dup aceea a bazelor de date i prezentarea datelor într-un format potrivit de
vizualizare i gestionare pe baza de GIS. Pentru prezentarea la GIS i pentru a putea fi
comparate datele i rapoartele de ameninrile i riscului trebuie s aib o expresie digital.
Metoda de evaluare a riscului cu extragerea riscului într-o forma digital este FMEA. Metoda
ingineric FMEA înseamn Failure Mode Effect Analysis. La aceasta metoda se evalueaz
vulnebarilitatea de defect sau eec a sistemului i ce poate provoca pentru întregul sistem,
probabilitatea s se întample i msurile de control i monitorizare. Cei trei factori sunt
5 Country Report, Conditionality Romania, 2016 .
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
16
respectiv R, P i N i se egaleaz cu cifre întregi de la 1 la 10. La metoda original FMEA este
inclus factorul ”N”, care definete nivelul eficacitii funciei de control, care este luat de
verificare sau de gsire a unui motiv eventual de avarie sau defect. Modificând acest factor ca
factor de eficacitate a msurii luate sau aciuni, sau asemenea ce urmeaz a fi adoptate,
pentru reducerea riscului de un eveniment de criz concret, d posibilitatea deja pentru o
evaluarea complex a riscului, incluzând deja i msurile adoptate, probabilitatea i
vulneralibitatea unui eveniment de criz. Aceasta este unul dintre principiile principale incluse
în sistemul RkFMEA.
3.3.2. RkFMEA i factorii lui L i D
Sistemul de analiz a riscului i gestionarea prevenirii trebuie s ofere o metoda unic de
analiz i evaluare a riscului i s ofere valoare factorilor.
Inerente pentru sistemul sunt aplicaiile WEB bazate i abordrile ctre reelele regionale.
Aceste principii de sistem de baz i considerente sunt incluse ca principii i aplicaii în RkFMEA
(Kanev, 2010) ca metode i instrument de analiz i evaluare a riscului i administrrii msurilor
preventive (Kanev, 2010).
RkFMEA este un sistem de gestionare i se bazeaz nu pe abordarea domininant ”din sus în
jos” (top down), ci pe abordarea ”din jos în sus” (bottom-up) pentru colectarea de date,
analiza i evaluarea riscului, pentru planificarea i gestionarea msurilor de prevenire. Sistemul
se bazeaz pe metoda FMEA, i se folosesc selecii standardizate de factori cantitative cu valori
de la 1 la 10.
RkFMEA adaug doi factori importani pentru evaluarea i analiza riscului i pentru gestionarea
– acesta al controlului existent sau msura de prevenire cu eficacitatea lor i pentru propuse
msuri de protecie viitoare i efectul lor. Sistemul adaug i posibilitatea unei evaluri
economice i planificare i bugetare al msurilor viitoare de prevenire i gestionare ale
resurselor. În acronimul R reprezint gestionarea resurselor.
RkFMEA acord o dimensionare cantitativ a riscului, care permite compararea riscului, inclusiv
i efectul prezentei i existente msuri preventive sau aciune (RPN – Risk Priority Number) i
în completare el d factorul de risc complex (RPNF), reprezentând riscul cu urgen i investiia
necesar pentru prevenirea i gestionarea resurselor. În prezentul proiect nu se definete
factorul de risc complex F, dar sistemul ofer posibilitate de descriere a msurilor noi propuse
de prevenire i la o urmtoare actualizare a dateloz, dac aceste sau aceast msura nou este
realizat, s fie reflectat la factorul N. În completare ctre RkFMEA sunt adugate ali doi
factori de o evaluare complex a riscului, luând în considerare solvabilitatea municipiului i
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
17
starea lui demografica – factorilor L i D. Ei tot sunt cu valori de la 1 la 10, când adopt cele
mai sczute valori de la 1 la 3 în cazul în care daunele materiale de un eveniment eventual
sunt sub 4% din PIB al municipiului, 4 -6 pentru valori între 4% i 10%, 8-10 pentru daune peste
10% din PIB i 10 pentru daune la 30% i peste 30% din PIB. Factorul demografic D este pentru
coeficientul dependenei vârstei, când valoare sa e de la 1 la 3 la coeficient sub 45%, 4-6 pentru
valori de la 45% la 55% i 7-10 pentru valori peste 55%.
Tuturor factorilor în RkFMEA sunt repartizai la trei nivele – sczut, bun sau neglijabil colorat
în verde, mediu, acceptabil, care necesit atenie – colorat în galben; i ridicat, periculor,
inacceptabil cerând atenie urgent – colorat în rou. Factorul complex RPNLD d evaluarea
riscului, integrat cu abilitatea populaiei de a se descurca cu el i ofer posibilitatea
Gestionarea cere i feedback-ul sau controlul executrii. RkFMEA conine factorul timp i baza
de date construit pe informaia colectat permite s se urmreasc i s arate schimbarea
riscului sau cel mai important factor de gestionare – tendina riscului i efectul msurilor
adoptate.
RkFMEA permite s se evalueze i vulnerabilite i daune i politici, chiar i atunci, când ele nu
sunt exact definite. În acest caz cunosina expert sau evaluarea locului, date de evenimente
istorice trecute sau cunosine disponibile sunt factorii care dau posibilitatea evalurii riscului
i msurile i aciunile. RkFMEA este un model dinamic, flexibil i cultivat de gestionare
preventiv i gestionarea resurselor. Reprezentarea în GIS în doar trei culori, pentru c sistemul
este în principiu pentru scopurile gestionrii riscului i în prezentul proiect d posibilitatea
vizualizrii unde sunt cele mai riscante municipii i pe urm s se evalueze pân la ce nivel
planurile lor de protecie în timpul unei calamiti sunt adecvate la nivelurile de risc ale acestei
municipii.
3.4. Hri de gestionare a riscurilor: niveluri de ameninare a inundaiilor i a incendiilor forestiere
Hrile pentru gestionarea riscului, în scurt hrile riscului sunt date dup datelor adunate i
rezumate cu RkFMEA. Hrile riscului sunt pentru risc complex evaluat la nivel de baz RPN,
risc complex evaluat la nivel de baz RPNL, RPND. RPNLD.
În reprezentarea datelor, este urmat din nou principiul de baz a celor trei colori desemnate.
Cele trei culori sunt – rou pentru indicatori ridicate i zonele cu risc potenial ridicat, galben
pentru nivelul de risc mediu spre mic sau nivelul constant i verde pentru zonele cu risc mic.
Pentru analiza riscului în acest proiect este recomandat s fie folosite hrile pe baz RPN i
RPNLD, pentru c ele conin mult informaie, dac nu sunt disponibile datele geografice
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
18
pentru daunele, nivelul de risc trebuie s fie analizat dup datele demografice sau s fie
folosite hrile pe baz RPND.
Datele adunate pentru comuna Silistra sunt detaliate i planurile de preven a populaiei la
nivel administrativ (judeean) sunt actuale i permit completarea detaliata a tabelelor pentru
evaluarea riscului la nivel RPN i RPND. Datele geografice pentru daunele materiale în fiecare
jude sunt destul nesuficiente i factorul L este greu de evaualt (calculat).
Pentru judeul Clrai datele sunt înc mai însuficiente, indiferent de analiza completa a
riscului pentru România cu proiectul RO- RISC, care este mare la dimensiune i cu direcie
tiinific foarte strict i nu permite comparaia adecvat a situaiei în zona transfrontalier.
Lipsesc datele pentru planuri de prevena a populaiei la nivel local (judeean). Sursa principal
de date comparabile cu privire ameninri i riscuri sunt rezumate în raportul britanic la acest
proiect - „National Risk Assessment – RO RISK”. Msurile de preven, în special acestea cu
caracter tehnic recomandate pentru prevenia de inundaii sunt complet descrise în raportul,
dar pentru regiunea de cooperare transfrontalier sunt analizate date doar pentru un
municipiu. Mai multe sunt datele pentru pereven de inundaii în judeul Clrai i nite
municipii în Delta Dunrii, i pentru starea i prezena digurilor. În general pentru municipii
neclare factorul N este luat pentru neutral 5, care are sensul msurii de protecie, care se
consider c este capacitatea administrativ disponibil i sistema pentru avertizare i
dezvluire. Pentru municipii în România este folosit coeficientul pentru dependena de vârst
pe baza datelor statistice pentru comunitile locale din 1 iulie 2017, pentru vârstele
dependente sunt luate locuitorii în vârst 0-14 ani, împreun cu cei în vârst de 60 de ani i
mai bâtrni. Deosebirea mic cu datele statistice pentru municipii în comuna Silistra n-au
influen asupr imaginii comune pentru riscul normal i compararea lui pentru zona
transfrontalier.
Alfatar
Glavnia
Dulovo
Kaynardzha
Silistra
Sitovo
Tutracan
1 Belciugatele
2 Ileana
3 Lehliu
through the European Regional Development Fund – EFDR
13 Sarulesti
14 Fundeni
15 Valcelele
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
20
3.5. Hri de ameninare - riscul inundaiilor i incendiilor forestiere
3.5.1. Hrile municipiilor cu risc ridicat (mare) de inundaii
Municipii colorate cu rou sunt zonele cu risc potenial semnificativ la inundaii, cu galben sunt
zonele cu risc moderat (ridicat), cu verde sunt zonele cu risc mediu spre mic. În partea Bulgariei
riscurile sunt mai ales din cauza ploilor intensive la Delta Dunrii, dar în partea României
acestea sunt din cauza ploilor intensive i indundaiilor la dou râuri mari, care trec la judeul
– râul Arge i râul Mostiia i mai ales la Delta Dunrii.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
21
Comuna Silistra i Judeul Clrai sunt cu aceleai caracteristici geografice i climatice, dar
sunt deosebite la acesta cât sunt împdurite. La Comuna Silistra fondul forestier cuprinde 21,9
% din teritoriul comunei, la judeul Clrai fondul forestier cuprinde doar 4.3 % din teritoriul
judeului. Din comparaia aceasta se vede c masivele forestiere la comuna Silistra sunt
aproape de 642 km2, iar la Clrai ele sunt doar apropate de 218 km2, sau trei ori mai puin
de acestea în Silistra. Prezena de mai multe masive forestiere este una dintre cauzele mai
importante pentru vulnerabilitatea regiunii la incendii forestiere.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
22
Hri doar pentru nivelul de risc RPN
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
23
Diferenele dintre niveluri de risc i de ameninare la Clrai se datoreaz reflectrii
factorului de prevenire – prezena digurilor i întreinerea lor. În Delta Dunrii i Arad sunt
construite diguri i baraje, dar unele dintre ele nu sunt întreinute i nivelul riscului potenial
semnificativ la inundaii este mare spre foarte mare.
Populaia judeului Clrai este sub un risc moderat sau mare de inundaii, în afar de fiscul
mai mic pentru unele municipii, estimat fr influena factorului demografic pentru municipiu
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
24
Hri doar la nivelul de risc RPN
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
25
Hrile municipiilor cu risc normal spre mic la incendii forestriere dup demografia RPND
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
26
3.8. Hrile municipiilor cu risc integrat la inundaii i incendii forestiere
Integrarea este doar pentru riscurile la incendii i inundaii, aa cum este luat în considerare
valoarea medie a RPN i RPND pentru fiecare municipiu.
Hri doar la nivelul de risc RPN
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
27
Harta municipiilor cu risc mediu spre mic (normal) dup demografia RPND
Toatele municipii sunt cu risc mediu spre mic, dar cel mai mare este indicatorul pentru
Oltenia, urmat de Manastirea. Cel mai sczut este indicatorulul penru tefan cel Mare i
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
28
Integrarea se face dup posibilitile i frecvena fiecrui risc i clasificarea ESPON. O parte
semnificativ a acestor ameninri nu este disponibil pentru municipii respective i valorile
riscului lor sunt mediu spre mic. Respectiv riscul integrat pentru toate ameninrile este cu
valoare mica pentru municipiile respective.
Hri doar la nivelul de risc RNP
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
29
mic (normal) dup demografia RPND
Hrile pentru riscul integrat pentru toate
ameninrile i risc normal dup demografia
RPND sunt aceleai ca pentru nivelul de risc
RPN. Exist diferene deosebite între nivelurile
de risc integrat pentru fiecare dintre municipi
diferite. În tabelul sunt date indicatorii integrai
pentru RPN i RPND. Dei nivelurile de risc sunt
comparabile la nivelul de risc normal municipiu
Alfatar i Silistra se vede c au un nivel de risc
normal mai ridicat. În România municipiu
Oltenia i Manastirea au un nivel de risc normal
mai ridicat dup demografia municipiului.
Aici sunt reprezentate i hrile pentru
riscul de sntate uman (riscul de populaie)
la diferite calimitai pentru municipii
respective, dar mare importan au hrile de
inundaii i incendii forestiere. Acestea sunt
dou timpuri – evaluarea riscului împreun cu
efectul preveniei, dac este posibil i are
nevoie – RPN i riscul normal care se refer la
coeficientul de vârst – RPND. Ultimul risc
RPN RPND
21 Sohatu 73 655
46 Mitreni 81 648
28 Nana 72 648
49 Ulmeni 92 646
2 Ileana 80 638
31 Jegalia 79 634
1 Belciugatele 78 626
13 Sarulesti 78 626
48 Radovanu 69 624
45 Calarasi 104 622
8 Lehliu-gara 89 622
17 Lupsanu 76 607
25 Borcea 87 606
10 Dragalina 84 590
14 Fundeni 73 582
15 Valcelele 73 582
20 Plataresti 73 582
26 Frumusani 73 582
39 Dichiseni 83 582
6 Fundulea 82 577
32 Ceacu 72 575
34 Luica 71 567
23 Independenta 70 561
33 Unirea 79 555
36 Soldanu 69 555
35 Modelu 79 550
41 Roseti 79 550
37 Curcani 75 524
12 Perisoru 82 489
11 Stefan Cel Mare 74 447

Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
30
normal arat msura în care populaia este capabil s absoarbe i s se descurce cu
calimitatele. Asta înseamn c riscul este mai mare acolo unde e mai ridicat procentul al
populaiei btrâne.
Evaluarea riscului este recomandat s se fac dup acest indicator – RPND, pentru c d o
informaie obectiv în corelaie cu populaia unui municipiu sau posibilitile de descurcare cu
riscul ridicat.
4. Analiza planurilor comunale i judeene pentru reacie în caz de calamiti în regiunea de cooperare transfrontalier.
Gradul de pregtire pentru reacie la situaii de urgen la diferite niveluri, inclusiv în
contextul cooperrii internaionale, depinde direct de o planificare eficient, în cadrul
planurilor regionale i municipale pentru prevenirea calamitilor, evaluarea adecvat a
riscurilor existente i poteniale, resursele disponibile (bazat pe evaluarea riscurilor) i
colaborarea eficient între prile interesate.
Întrebarea cea mai important la care se caut rspuns atunci când sunt analizate planurile de
prevenirea calamitilor la nivel municipiu i jude în regiunea de cooperare transfrontalier
este “Dac masurile i resursele puse în aplicare îndeplinesc nivelurile de risc, în caz de
inundaii i incendii forestiere”?
Planurile pentru prevenirea calamitilor în partea Bulgariei din regiunea de cooperare sunt
actualizate în cea mai mare parte, dar lipsete analiza completa a riscului. Pentru judeul
Clrai lipsete plan complet nici la nivel comuna, nici la nivel municipiu. În plus dei c planul
pentru prevenirea calamitilor român este cu prescripie semnificativ în el sunt semnate
msurile pentru prevenirea i suportarea digilor. În Bulgaria (partea bulgareasc a zonei
transfrontaliere) judeul Alfatar este cel mai contient de riscuri i este singurul jude care are
organizaia voluntar, în timp aceleai organizaii pentru sigurana la incendiu sunt disponibile
în toate municipii din partea româneasca a regiunii de cooperare.
4.1. Hrile municipiilor cu planuri de prevenirea calamitilor
Municipiile cu planuri pentru prevenirea calamitilor actualizate sunt la verde, cele cu datele
cele mai comune i msurile de prevenirea abstracte sunt la galben, dar acestea, care nu sunt
actualizate din anul 2012 sunt la rou. Pentru România datele arat prezena planurilor cu
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
31
prescripia semnificativ i mai ales în judeul Clrai. Datele suplimentare sunt alese din alte
surse (exemplu în proiectul RO RISK) 6.
6 https://www.ro-risk.ro/SitePages/Pornire.aspx
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
32
4.2. Msuri pentru prevenirea i reducerea pagubelor de incendii forestiere i inundaii
Msuri de prevenire i msuri de protecie a populaiei în timpul unei calamiti
Msurile pentru prevenirea i reducerea pagubelor ale evenimentelor de criz se pot împri
iniial în doua tipuri principale:
1. Msuri pentru prevenirea i reducerea pagubelor, luate înainte de evenimentul de criz
sa aib loc – msuri de prevenire pe baza analizei riscului; i
2. Msuri pentru reducerea pagubelor i pierderii dup ce evenimentul de criz are loc –
msuri de gestionare ale evenimentelor de criz.
În ambele cazuri msurile existente pot fi de natura tehnic prin instalaii i echipamente,
comunicative i informative i administrative. Aspectul financiar al msurilor nu este subiect
prezentului raport, dar indiferent de tipul msurii, ea trebuie s fie eficace.
Msurile tehnice de primul tip includ digurile de-a lungul râurilor, aratarea benzilor de
siguran de incendiu, prezena sistemelor de monitorizare a nivelurilor apei i a anomaliilor
de temperatur în jurul zonelor forestiere. Msurile de prevenire tehnic de tip 2 sunt
destinate în principal prezenei echipamentelor de reacie la criz, adposturilor fizice,
instalaiilor hidrotehnice specializate, rezervoarelor i instalaiilor de pompare pentru
stingere.
Sistemele de comunicare i informaii includ msuri pentru pregtirea populaiei i a
administraiei pentru înelegerea i cunoaterea ameninrilor i riscului, precum i pentru
avertizare i notificare timpurie în caz de criz, pentru îndrumare i asisten în operaiunile
de salvare. Msurile administrative sunt de mare importan, ca factor cheie pentru o
planificare adecvat i în timp util. În primul tip, ele sunt deosebit de importante pentru
amenajarea i urbanizarea spaial, cum ar fi interzicerea sau îndeprtarea structurilor i
obstacolelor ilegale de-a lungul bazinelor i pescruilor periculoase, interzicerea anumitor
tipuri de activiti agricole în zonele periculoase pân la zonele forestiere, interzicerea
activitilor turistice specifice în lunile periculoase i altele. Pentru cel de-al doilea tip,
acestea sunt în principal în legtura cu organizarea i coordonarea activitilor de gestionare
a crizelor, organizarea i structura echipelor de salvare, instruirea personalului specializat i
organizaiile de voluntariat, pregtirea i desfurarea sesiunilor de instruire etc.
Cea mai important dintre toate msurile este monitorizarea periodic a punerii în aplicare i
meninerea lor. Regularitatea impune ca msurile tehnice s fie revizuite i actualizate cel
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
33
puin o dat pe an, cu excepia cazului în care legea sau regulamentul impun un termen mai
scurt.
Un exemplu de efect al msurilor neactualizate este digurile, indicative pentru riscul de
inundaii pentru municipalitile din partea româneasc a Dunrii. La ameninarea de
inundaii, cel mai grav risc exist pe teritoriul municipiului Borcea, dar riscul este cel mai mare
pentru populaia din municipiile Oltenia, Spanov, Chiselet i Mnstirea, din cauza faptului
c digurile de acolo sunt compromise i nu îi îndeplinesc funcia.
Planurile de protecie a populaiei în caz de calamiti la nivel de jude, de municipu i de
comun pentru RTF sunt rezumate în tabelul ataat – sunt rezumate planurile publice
disponibile i informaia indicat în ele. Tabelul prezint cele mai importante i semnificative
activiti i msuri de prevenire pentru protecia populaiei. Separat sunt indicate i analizate
msurile de prevenire i cele pentru protecia populaiei în timpul calamitii. În tabelul ataat
nu este luat în considerare capacitatea resurselor i tehnicii pentru aciuni în cazul unui
eveniment de criz i necesitatea unei activiti de salvare. Tabelul se concentreaz asupra
riscul pentru populaie în caz de inundaii i incendii forestiere.7
7 Tabelul este disponibil i în format Excel.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
34
4.3. Tabele pentru msurile de prevenire i protecie a populaiei
Comun pentru planuri i organizaii de voluntariat
Jude i municipii
Silistra
2012
activiti de formare
evenimente dup cutremur i
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
35
msuri de prevenire specifice, conforme
cu municipiu , msuri pentru întreinerea
instalaiilor i drumurilor i
echipamentelor, instruiri. Actualizat în
implementate sau se implementeaz
între msurile de protecie preventiv i
cele de protecie împotriva calamitii
2015 Exist
Glavinitsa 10 243 Exist, în general, din 2012 2012 nu este actualizat
Este menionat o organizaie de
voluntariat, cu activitate de
voluntari. Nu se menioneaz
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
36
Dulovo 27 643 Exist, în general, din 2012 2012 nu este actualizat Nu exist
Kaynardza 5 115 Exist, actuaizat în 2017, dar în principiu
msuri administrative, fr concretizare 2017
Sunt menionate ca participante la
evenimente, dar nimic mai mult.
Nu este clar dac este sau nu este
o organizaie, cine o conduce i
dac a avut loc o pregtire
Silistra 47 130 Exist, 2017 2017
Sunt menionate ca participante la
evenimente, dar nimic mai mult.
Nu este clar dac este sau nu este
o organizaie, cine o conduce i
dac a avut loc o pregtire. Sunt
menionate regulamente în acest
sau nu
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
37
Menionate în graficul de
exist i dac oamenii sunt
instruii.
Este menionat o organizaie de
voluntariat cu activitate de
stingere a incendiilor, alimentarea
asistena medical
Nu se menioneaz pregtire.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
38
Matrice analitic: Msuri de prevenire (a se vedea Anexa 1)





()
,
,



.
(




.




,





, .


.

,
,
.
!







,

, -

,




- ,
.

www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
39

.
.

. .
(
)

. .

.


.
. .
,
,








,
.






,




.



, ,
,

.











, ,



www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
40
4.4. Analiza msurilor expuse în planurile de protecie
Analiza msurilor prevzute în planurile de protecie arat o lips grav a unei analize detaliate
a riscului. O mare parte din planurile prevede pregtirea hrilor de ameninare i risc.
Cartografierea este cea mai bun decizie pentru luarea unei decizii de gestionare rapid a
msurilor de gestionare i protecie a crizelor. Dar, în multe cazuri, informaia georefereniat
nu este disponibil i, chiar i atunci când este disponibil, este necesar mai întâi s fie
rezumat i analizat. Pregtirea unei analize de risc poate fi efectuat doar la nivel de expert,
la nivel municipal i cu o descriere a posibilelor daune în ameninarea respectiv, iar în
conformitate cu aceast s se prevad msurile de protecie i msurile de reacie la
calamiti. Hrile de risc în acest caz pot fi întocmite la graniele unui municipiu i pot fi
comparabile cu alte municipii învecinate din jude i regiune, dup cum sunt analizate în acest
raport.
Din acest motiv principal - lipsa unei analize concrete a riscului - planurile nu au recomandri
pentru msurile de prevenire. Un alt neajuns esenial este lipsa informaiei concrete cu privire
la msurile de prevenire existente - starea i meninerea msurilor de prevenire disponibile. O
parte din aceste msuri sunt planurile în sine, dar nu indic ce era prevzut, ce a fost
implementat i care ar fi impactul acestei activiti.
O alt trstur comun este natura facultativ i formalitatea ale mrii pri din planurile.
Din punct de vedere al respectrii planului cu circumstanele concrete din municipiu, mai
concrete i mai adaptate sunt cele ale municipiilor Alfatar i Sitovo. În celelalte, nu exist o
concretizare, adesea înlocuit cu descrieri ample ale procedurilor i activitilor, care sunt, în
majoritatea cazurilor, împrumutate din planul de jude sau de la municipiile vecine.
Cu toate acestea, aceste planuri pot servi drept îndrumare metodologic, dar în scopurile
prevenirii i proteciei populaiei, trebuie întocmite planuri concrete cu consecine poteniale
clare i msuri pentru prevenire i msuri i activiti consistente ale echipelor, tehnicilor i
populaiei din municipiu concret i un loc potenial de calamitate, cu planuri de evacuare,
dac sunt necesare, i cu planurile de aciune pentru populaie i de la cine s se atepte la
informaii i ordine actualizate i cui s-i solicite asisten i asisten voluntar.
Planurile nu au date privind instruirea i pregtirea pentru operaiunile de evacuare i salvare.
Lipsesc datele privind formaiunile de voluntariat, dei sunt menionate în planuri, dar nu este
clar cine este implicat în ele i cât de departe au fost pregtite. Nu este clar cum se
interacioneaz cu aceste formaiuni. În plus, planurile nu prevd o legtur orizontal cu
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
41
municipiile vecine pentru asisten reciproc i activiti comune de prevenire, salvare i
reabilitare.
4.5. Gestionare dezastrelor, resurse i capacitate de reacionare la eveniment de criz – incendiu forestier i inundaie
4.5.1. Structuri participante pentru gestionarea situaiilor de urgen
Bulgaria România
a Direciei Generale ”Sigurana
Administraie raional Comitet naional pentru situaii de urgen
Centru raional de gestionare Consilii de minitri i alte instituii publice
pentru situaii de urgen
Operatorii economici la nivel raional Comitet pentru municipiu Bucureti pentru
situaii de urgen
urgen
Centru municipal de gestionare Consilii locale pentru situaii de urgen
Municipiu Inspectorat general pentru situaii de
urgen
situaii de urgen
vindecare i alte instalaii de sntate
Centre operative pentru situaii de
urgen
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
42
urgen, înregistrate ctre municipiile
(cluburi sportive, grupuri sociale i
altele)
pregtirii i interveniei în cazul situaiilor urgente, 2012
4.6. Implicare organizaiilor voluntare pentru colaborarea prilor interesate i comunicare în regiunea de cooperare transfrontalier
Voluntarii au funcia principal pentru prevenirea calamitilor i riscurilor. În Bulgaria „un
voluntar poate fi orice persoan fizic cu putere de vârst de peste 18 ani, care este sntos
din punct de vedere clinic, nu sufer de o boal psihic i nu a fost condamnat pentru o crim
deliberat de natur general decât dac este reabilitat”. ecrutarea voluntarilor este
susinut de primarul municipiului respectiv, în urma rezoluiei consiliilor municipale, apoi se
iniiaz procedura de recrutare a candidailor voluntari, în acest scop se face un anun în mass-
media i / sau panouri informative din municipiu.
Municipiile cu organizaii voluntare efective dup datele statistice sunt la verde, la galben sunt
acestea fr organizaii efective voluntare, dar la documentele i datele statistice exist
informaia de ele i la rou sunt municipiile fr organizaii efective voluntare.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
43
Pentru România harta municipiilor cu organizaii efective voluntare este excepional
Voluntarii au un rol esenial în gestionarea dezastrelor i calamitilor. În Bulgaria, „voluntar
poate fi orice persoan fizic, peste 18 ani, care este sntoas din punct de vedere clinic, nu
sufer de o boal psihic i nu a fost condamnat pentru o crim deliberat de natur general
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
44
decât dac este reabilitat”8. Recrutarea voluntarilor se face de ctre primarul municipiului
respectiv, dup o decizie a consiliului municipal, care determin numrul formaiunii de
voluntariat. Procedura de recrutare a candidailor voluntari este început, cu anunarea
acesteia în mass-media i / sau în panourile de informare din municipalitate.
Formaiunile de voluntariat sunt create pe principiul teritorial, pentru aciune independent
i / sau pentru susinerea componentelor principale ale Sistemului Unificat de Salvare (SUS),
desfurând urmtoarele activiti principale pentru protecia populaiei:
• operaiuni de salvare;
• acordarea de prim ajutor victimelor incendiilor, dezastrelor i situaiilor de urgen;
• alte operaiuni legate de protecie.
Exist diferite tipuri de instruire pentru voluntari (pregtire de baz iniial, formare de
sprijin, pregtire specializat, pregtire pentru un lider voluntar), iar fiecare voluntar, dup
ce s-a înscris într-o formare voluntar, urmeaz o pregtire de baz iniial. Pregtirea
voluntarilor este asigurat de reprezentani ai Ministerului de Interne, Ministerului Sntii,
Crucii Roii Bulgariei i altor uniti, în conformitate cu un program aprobat de Academia
Ministerului de Interne, în coordonare cu directorul Direciei Generale ”Sigurana incendiar i
civil” - MAI.9
În judeul Silistra sunt create (primele în 2007) 4 formaiuni de voluntariat cu 56 de voluntari
în total, în urmtoarele municipii:
• Glavinitsa
• Alfatar
• Kaynardza
• Sitovo
• Tutrakan
8 Legea pentru protecia de calamitii, art. 40 9 Ordonana pentru ordinea de creare i organizare a activitii formaiunilor voluntare pentru prevenirea sau
controlarea calamitii, incendiilor i situaiilor de urgen i eliminarea consecinelor lor, 2012.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
45
În Bulgaria exist 234 de formaiuni cu un numr total de voluntari - 3 115. O parte
considerabil - în special în judeul Silistra, sunt i angajai ai administraiilor respective. De
menionat, prin lege Silistra i Dulovo nu sunt obligate s aib o astfel de structur.10
În România lipsesc statistici privind numrul de voluntari la nivel local. Spre deosebire de
Bulgaria, exist dou tipuri de voluntari distinse în România, iar pe lâng înelegerea
tradiional a voluntariatului, exist (ar putea fi numii) voluntari profesioniti. Legislaia
român prevede înfiinarea de grupuri voluntare de incendii i calamiti (grupuri de
intervenie) la nivel local. Spre deosebire de Bulgaria, în planurile analizate din România,
organizaiile de voluntariat sunt menionate de municipiile i cu contactele respective.
4.7. Resurse i capacitate
Camion de evacuare de fum, gaze i pentru
iluminare
1
Barca gonflabil 1
10 Administraie de jude, Silistra, 2018.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
46
Camion 1
Barca gonflabil 1
Barca gonflabil 1
Barca gonflabil 1
Camion de activiti de salvare pasabil la
înalime
1
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
47
Ambulan 1
Camion 1
Barca gonflabil 1
Structura
Structura
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
48
civil”
Tutrakan
Structura
Structura
Grup de
activiti de
salvare Silistra
Camioane specializate 2
Surs: Studiu de realizare privind constatarea soluiilor tehnice, necesare pentru îmbunatirea
pregtirii i interveniei în cazul situaiilor urgente, 2012
Comparaia acestor date cu datele disponibile în planurile municipale de protecie, în special
cele actualizate recent, arat c planurile municipale nu descriu, nici nu evalueaz
capacitatea, posibilitile materiale i tehnice i resursele, necesare pentru stingerea
incendiilor, pomparea apelor, aprovizionarea populaiei cu ap i alte activiti de salvare i
reabilitare. Cu toate acestea, o parte din planurile municipale prezint echipamentele i
vehiculele disponibile, proprietatea municipal sau privat, care pot fi utilizate în activitile
de protecie în timpul calamitilor.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
49
În acest fel, coninutul planurilor municipale nu rspunde la întrebarea-cheie - sunt resurse
suficiente pentru sigurana incendiar a populaiei, MAI, municipalitilor i companiilor pentru
activiti eficiente de salvare a în cazul unei calamiti? Niciun raport nu ofer o astfel de
analiz i evaluare a ceea ce ar fi necesar în plus pentru a asigura securitatea material i
resurse umane pentru activitile de salvare. Din nou, trebuie luat în considerare evaluarea
riscului, deoarece ea va arta unde i ce ar fi necesar i dac aceste fonduri vor fi disponibile
într-o anumit perioad critic de timp dup ce o calamitate presupus are loc într-o anumit
locaie.
Planurile municipale, bazate pe analiza riscului i capacitatea disponibil din municipiu, pot
prevedea parteneri potrivii pentru asisten i cooperare cu tehnic i oameni din municipiile
vecine, coordonarea acestor planuri cu planul de protecie a judeului i la scenariile de
analizele ale riscului din municipiile diferite. Astfel de scenariu preliminar i coordonarea
opiunilor de asisten pot reduce timpul de reacie la calamitate i pot contribui la o utilizare
mai eficient i mai eficace a capacitii disponibile i la reducerea daunelor pentru populaie
i economie.
5. Concluzii i recomandri pentru creterea pregtirii de reacie la situaii de urgen în raionul transfrontalier – abordare de extindere a participrii i a construirii de structuri regionale operativ compatibile
Gradul de pregtire pentru reacie la situaii de urgen la diferite niveluri, inclusiv în
contextul cooperrii internaionale, depinde direct de coeziunea, dinamica i integrarea a
trei procese interconectate:
• planificarea eficient, în cadrul planurilor judeene i municipale de protecie în cazul
calamitii;
• evaluarea adecvat i regulat a riscurilor existente i poteniale, inând cont de
resursele materiale, tehnice i umane disponibile;
• cooperare eficient între prile interesate de la diferite niveluri de guvernare i ale
vieii publice - de la populaie la voluntari în procesul de gestionare a riscului de
calamitate, reacie i reconstrucie, de la comunitate i organizaiile civice la
autoritile locale i de stat din RTF.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
50
Activitile analitice i de evaluare în cadrul seriei analizelor efectuate au ajutat la
identificarea mai multor grupuri concrete de deficite legate de organizarea i metodele
aplicate, în special coninutul i relevana lor, pentru:
• evaluarea vulnerabilitii zonei transfrontaliere la pericolele naturale, provocate de om,
la scar, frecven, concentrare geografic, anotimp i premise pentru apariia
calamitii;
judeene i municipale de protecie în cazul calamitii pentru raionul-pilot (judeul
Silistra i judeul Clrai).
În RTF se observ riscuri diferite dup scar i apariie de inundaii, incendii forestiere,
cutremure, alunecri de teren, temperaturi extreme i secet. Pentru partea bulgar sunt mai
caracteristice ameninrile din cauza incendiilor i inundaiilor forestiere, în timp ce în
districtul Clrai domin riscul pentru populaia de inundaii i secete. Cele mai ameninate
i cele mai puin capabile s fac fa acestor riscuri sunt municipiile Alfatar i Silistra din
partea bulgar. În seciunea român, municipiile cu risc mai ridicat sunt Oltenia i Mnstirea.
În cadrul judeului Clrai, este important i riscul ridicat pentru populaie din accidente
industriale, comparat cu judeul Silistra.
Analiza informaiilor statistice i calitative arat o cretere a calamitilor – inundaii din cauza
precipitaiilor toreniale, dar pe de alt parte, datele istorice cu privire la astfel de fenomene
arat o scdere a numrului de victime i, dup cum reiese din aceste date, o reducere a
pagubelor.
Planurile de protecie în cazul calamitilor sunt actualizate, dar nu exist o analiz
cuprinztoare a riscului. Msurile luate pentru reducerea riscului i controlul implementrii lor
sunt disponibile pentru partea bulgar din RTF, în timp ce pentru judeul Clrai nu exist un
plan complet de protecie la nivelul judeului, precum i pentru municipiile individuale. În
plus, dei Planul românesc are o durat considerabil, acesta enumer msurile de protecie
împotriva inundaiilor i starea acestora. În partea bulgar a RTF, municipiul Alfatar este cel
mai contient de (conform informaiei public disponibil) riscurile. Organizaiile de voluntariat
sunt disponibile în unele municipii bulgare, în timp ce cele legate de sigurana incendiar sunt
disponibile în toate municipiile din partea român a RTF. Acest lucru se datoreaz i
diferenelor în legislaie i practicilor celor dou ri.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
51
Ceea ce este comun pentru RTF este c planurile municipale de protecie în cazul calamitii
nu au o analiz complet i concret a riscului. Lipsesc msuri concrete de prevenire i de
control a acestuia. Planificarea msurilor de prevenire îninte de calamitate i de gestionare
a crizelor pentru protecia populaiei în cazul calamitii ar trebui s se bazeze pe o analiz
cuprinztoare a riscurilor, pentru a fi eficiente i adecvate în cazul unei calamiti eventuale
i pentru a reduce sau a preveni pagubele pentru populaia i economia.
Deficite identificate i soluii poteniale
• Este necesar o analiz cuprinztoare i regulat a riscului la nivel local, municipal i
planificarea msurilor de prevenire, precum i pentru aciunile în timpul situaiei de
criz. Regular - cel puin o dat pe an, control al implementrii msurilor i luarea în
considerare a eficienei acestora în protecia populaiei i a pagubelor.
• Este necesar o analiz a capacitii comunitii locale de a înelege ameninrile i
riscul, i posibilitile acestora de a face fa asemenea ameninri.
• Este necesar un schimb regulat de informaie, în special pentru msurile de prevenire
luate i realizate. Acest lucru trebuie fcut cel puin o dat pe an, ceea ce la rândul su
va mobiliza toi participanii s-i actualizeze datele i msurile cel puin o dat pe an.
• Este necesar crearea de platforme (evenimente, întâlniri) pentru partajarea între
autoriti i organizaii publice i voluntare, cu participarea altor pri interesate
(organizaii neguvernamentale, ceteni), pentru o experien pozitiv pentru msuri
informaionale de prevenire, cum ar fi transmisiile prin canalele locale de televiziune i
radio, organizare la nivel local, folosirea de reele de socializare.
• Sunt necesare evenimente comune de evacuaie exemplare în cazul unei inundaii i
mobilizarea de stingere i de limitare a rspândirii incendiilor forestiere.
• Este necesar instruirea de personal bilingv pentru comunicarea între instituii, servicii
i sectorul non-guvernamental i organizaiile voluntare pentru aciuni comune în caz de
criz.
• Sunt necesare exerciii simulate de evacuare i salvare în caz de inundaie, incendiu sau
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
52
Planurile judeene i municipale nu au o analiz a capacitii echipamentelor, resurselor
i potenialului uman, corespunztoare analizei riscului pentru municipiu concret pentru
gestionarea calamitii. O analiz amnunit poate avea în vedere msurile de cooperare
între municipiile i în RTF, cu echipamente i resurse umane, i poate fi inclus în planurile
judeene, ca scenarii exemplare. Acest lucru va reduce timpul de reacie i va ajuta la investiii
mai eficiente în viitor, ca mijloc de protecie a populaiei în caz de calamiti i accidente.
Deficitele i provocrile concrete includ urmtoarele aspecte de baz:
• Planurile municipale de protecie în cazul calamitilor nu sunt actualizate în mod
regulat i nu exist o analiz a efectului msurilor de prevenire luate. Noile msuri sau
lipsa actualizrilor celor vechi duc la o modificare a riscului (în acest caz o cretere).
• Planurile nu sunt concrete circumstanelor i ameninrilor pentru municipiul respectiv.
Multe dintre ele sunt foarte detaliate în teorie i proceduri de principiu, dar lipsete o
concretizare pentru municipiul, capacitatea lui, resursele materiale, umane i tehnice
de care dispune.
• Planurile nu sunt adesea adaptate ca material informativ pentru populaie i pentru
pregtirea ei pentru evitarea consecinele severe în caz de calamitate.
• Exist o lips deplin de msuri de informare, într-un mod care poate fi îneles i uor
accesibil pentru populaie, despre ameninrile, consecinele sau riscul, inclusiv i
modul în care locuitorii se pot pregti i reaciona în caz de criz. Pregtirea
voluntarilor, precum i eforturile de cretere a numrului i formarea lor ar juca un rol
principal aici.
• Exist o lips complet de planuri de evacuare, cu rute i spaii de cazare temporar
adaptate ameninrii concrete într-o aezare sau locaie ameninat. Acest lucru se
datoreaz lipsei unei analize amnunite a riscului. Una dintre cele mai importante
msuri pentru protecia populaiei în caz de calamitate lipsete - furnizarea sau
disponibilitatea de ap potabil i ap pentru gospodrie. Aceast msur este foarte
necesar mai ales în caz de cutremur, inundaie i alte calamiti grave, în timp ce
pentru incendiile este necesar asigurarea de depozite de ap în apropierea unei
posibile locaii.
• Informarea autoritilor locale i regionale, a populaiei i a prilor interesate nu este
înc suficient de mare pentru a rspunde unui comportament responsabil la calamiti
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
53
i urgene, pentru a controla situaiile i pentru a preveni victime umane suplimentare
i pagube materiale. Una dintre principalele msuri pentru reducerea pagubelor i
consecinelor unui eveniment de criz este informarea populaiei i a organizaiilor
publice cu privire la nivelurile de risc i posibilele locaii i manifestri ale unei crize,
precum i despre aciunile populaiei ca indivizi în aceste cazuri.
• Din punct de vedere administrativ, planurile sunt foarte cuprinztoare, ofer pai
metodologici, dar sunt adesea formalizate prea mult.
• Ca urmare a formalizrii planurilor judeene i municipale de protecie, în combinaie
cu furnizarea rar de informaii actualizate despre resursele disponibile, canalele de
interaciune i prognozarea riscurilor, implicarea efectiv a tuturor prilor interesate
este semnificativ limitat.
• O soluie potenial, în plus fa de condiia obligatorie pentru formare i evenimente/
discuii publice, este elaborarea de variante scurtate de planuri de protecie, manuale
i /sau brouri informaionale pentru utilizarea în timpul situaiilor de criz. Aceste
„planuri simplificate” pot fi accesibile populaiei, sub form de pliante, pentru
ameninrile specifice pentru un municipiu dat.
• Analiza informaiei publice arat, de asemenea, c potenialul de a crea sinergii între
structurile regionale în cadrul RTF a fost compromis din cauza lipsei comparabilitii
datelor. Acest lucru încalc exhaustivitatea i obiectivitatea evalurii riscului i a
ameninrii de apariia calamitii.
• Din marea parte a planurilor lipsesc nume concrete, sau cel puin poziii cu numere de
telefon i de adres pentru reacie la criz i accesul public la informaie din surs, ceea
ce ar contribui la gestionarea controlat a calamitii i salvarea fr panic a populaiei
din municipiile afectate.
• Este dificil pentru partea român din RTF s evalueze disponibilitatea administrativ de
reacie în aceste planuri din cauza lipsei de informaii. Cu toate acestea, din analiza
documentelor i materialelor informaionale suplimentare despre alte proiecte, se trag
concluzii concrete cu privire la prezena problemelor administrative, cum ar fi lipsa
coordonrii i actualizrii planurilor, a msurilor de prevenire i comunicare.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
54
• Recomandarea principal este s se întocmeasc o analiz a riscului la nivel municipal,
cu participarea experilor municipali, ca s fie concret i aproapiat de realitatea din
municipiul i s se prevad msuri de prevenire i de reacie în cazul calamitii, care
ar trebui raportate i actualizate în mod regulat, cel puin o dat pe an.
Planurile judeene i municipale de protecie în cazul calamitii ar trebui s integreze i
s canalizeze integritatea acestui proces dinamic ca instrument de informare a publicului
i de implicare a tuturor prilor interesate. În majoritatea cazurilor, planurile sunt
disponibile, dar lipsa de actualitate i formalizarea acestor documente adesea împiedic
coordonarea mai eficient în RTF i existena unui grad mai mare de pregtire pentru
reacie la situaii de urgen.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
55
6. Anexa 1: Analiza msurilor de prevenire i gestionare a crizelor în RTF
Jude
i
municipii
Info
pentru
populaia
incendii
Pregtire
pentru
informare
a
populaiei
întreinere, pregtire, instruire i pregtire pentru informarea
populaiei, persoane responsabile.
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
56
Nu este
întocmit Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist
Cele
generale Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist
Formala i
band
mineralizat

Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist
Meninerea
riscuri, inclusiv
Aratare de
culturi
Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist
Descriere
www.interregrobg.eu Proiect “ctiviti de voluntari comune pentru o via mai sigur”, e-MS code: ROBG-332
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
57
Iazuri
descrise
disponibile
pentru
stingerea
incendiilor
- depozite
Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist Nu exist
Tutrakan
Exist cu
Standard,
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
58
municipalitat e
Msuri tehnice disponibile de control al inundaiilor
msuri tehnice Inundaiile planificate (propuse)
msuri tehnice de incendiu disponibile (descriere )
msuri tehnice de incendiu disponibi le CONTRO L
msuri tehnice de incendiu planificate (propuse)
Comunic. Msuri Inundaii Info disponibile (descriere)
Comunel e. Info msuri planifica te Inundaii (propuse )
Comunic. Info msuri disponibile contra incendiilor (descriere)
Comunel e. Info incendiu Msuri planifica te (propuse )
Msuri administrative inundând disponibile (descriere)
Inundaii msuri administrative planificate (propuse)
Msuri administrative de incendiu disponibile (descriere)
Msuri administrative de foc planificat (propus)
Rezult at
Adposturil e, dezinfecie , drenaj
Nici una, cu excepia actualizare a planului, dar nu este clar exist o astfel
Nici unul Surse puuri adânci i sanitare, dar cu foarte puin Res diesel. Agregate. black-out problem
Nici unul drumuri de sprijin, aprovizionar ea cu ap, echipament e
În general, menionat; Info pentru ceteni, dup consultare a prealabil cu guvernator ul
Nici unul În general, menionat ; Info pentru ceteni, dup consultare a prealabil cu guvernator ul
Descrierea msurilor i responsabiliti lor necesare - TEMEINIC
Descrierea msurilor i responsabiliti lor necesare - TEMEINIC
Msuri de administrator pentru cldiri i baraje la cutremure, dar fr un plan i un termen limit. Determinare a locaiilor (diverse activiti i distrugere) ar trebui s aib un plan de evaluare preliminar bazat pe evaluarea riscurilor. O astfel plecat.
Alfatar Echipamen te de salvare i adpost
Nici una, cu excepia actualizare a planului, dar nu este clar exist o astfel
Penurie de echipamen te pentru cazare temporar
Main de pompieri
Nu este clar
Nici unul taxe operaionale
taxe operaionale
Detailly descrise responsabilit ile i succesiunea aciunilor
Activiti i responsabilit i detaliate descrise în ordine i în locuri cu echipamentul i facilitile necesare. Nu este clar dac echipamentul disponibil
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
59
este suficient sau nu i pentru care cazurile de inundaii i incendii ar fi suficiente
Glavinica
Descrierea standard a reg. Plan. Nu exist detalii.
Activiti principale fr specificul. Numele supervizori acolo, dar nu au fost actualizate. Controlul planificat, dar nu este clar cât de mult timp i modul în care acestea funcioneaz
Activiti principale fr specificul. Sunt ofieri de nume, dar este depit
Planul nu este specific. Nici o analiz a echipamentel or i instalaiilor necesare. Nu conexiuni clare i interaciunile dintre personal i criz de administrare
Dulovo General de ateptare, fr specificul
Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul comun Nici unul Nici unul Nici unul Caracteristici standard în modul dorit, fr specificul i denumirile menionate
Nici unul Nici unul Nici unul
Cu greu a servit ca un ghid de referin i în caz de dezastru
Kaynardja Principii descriptive fr aciuni concrete pentru a plasa Eveniment
Nici unul Nici unul Principii descriptiv e fr aciuni concrete pentru a plasa Eveniment
Nici unul Nici unul Standard plus sirenele dornic
Nici unul Standard plus sirenele dornic. Nu sunt menionat e pe site- ul municipal cu msuri de siguran împotriva incendiilor .
Nici unul Presupune activitile la alegere, fr specificul municipalitii
Nici unul Standard, dar exist, de asemenea, menionate de formare i de siguran practic la foc.
Planurile sunt comune, fr specificul i nu ar fi ajutat de reacie rapid în caz de dezastru i de criz
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
60
Silistra Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul În general, menionat; Info pentru ceteni, dup consultare a prealabil cu guvernator ul
În general, menionat ; Info pentru ceteni, dup consultare a prealabil cu guvernator ul
Descrierea activitilor i instituiilor responsabile, dar nici unul kaonkretno obiectele de ameninare i de risc
Msuri formale. Nu este clar cum se efectueaz i care controleaz pregtirea
Descrierea activitilor i instituiilor responsabile, dar nu specifice legate de obiectele de ameninare i de risc
Obligaiile sunt descrise, dar din nou, fr o denumire specific i specifice taxe
Sitovo Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Detaliate, inclusiv numele i numerele de telefon în caz de dezastru
Nici unul Detaliate, inclusiv numele i numerele de telefon în caz de dezastru
Nici unul organizarea principial i ordinea de colectare i aciuni cu nume specifice. Scurtarea dar proceduri clare
Nici unul organizarea principial i ordinea de colectare i aciuni cu nume specifice. Scurtarea dar proceduri clare
Nici unul
În ciuda lipsei de analiz a riscurilor i o mare parte a rechizitele în planul de aciune de gestionare a crizelor, care este comun tuturor tipurilor de ameninri, cu distribuirea sarcinilor i este clar i specific i ar fi eficient în cazul în care a avut loc criza. Nici o analiz i descriere a resurselor
Tutrakan Echipamen te i nisip i materiale
Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul Nici unul diguri i baraje din ploi i ape mari i informaii de monitoriza re pentru toate posturile.
Nici unul Standard, dar ceea ce fac oamenii
Nici unul Directorul tuturor, ci face referire la zonele afectate suspectate
Nici unul Standard fr specificul
Nici unul
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
61
judeul Clrai
Repararea i consolidare a digurilor i a altor faciliti de lucrri
supraveghe re
Nici unul Furnizate de ctre organizaii le respective . Fr claritate
Nici unul Nici unul Standard plus sirenele
Nici unul Dup un permis standard de
Nici unul Principiul de evacuare a populaiei, foarte scurt, monitorizarea i întreinerea instalaiilor i reparaii i activiti de restaurare de baz
Nici unul Principii pentru fiecare departament, ci o list complet i contacte la toate nivelurile, inclusiv unitile de voluntariat
Nici unul
Nici o analiz de risc i nici sau anumite locaii poteniale; msuri de prevenire
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
62
7. Anexa 2: Metodologie i colegeri de evaluare a riscurilor
Introducere de date ablon
coloan 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 17 18 19 15 16
Date Municipalit ate
Tipul de amenin
Vulnerabilit ate
msuri preventi
ve disponibi
a daune de risc
gestiona risc * factor
prevenire propuse pentru viitor
Tipul de date / modul
numr O estimare
Text liber /
descrier e
la alegere
calcul at
autom at
calcul at
autom at
calcul at
autom at
calcula t
automa t
calculat automat
calcul at
autom at
inferior i gura
de Veleka, drumur
i, poduri, plaja
campin g i
6 1000 2000000 7 Informa iile de la trecerea oameni
i precipita
monitoriz are a
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
63
Ameninare si severitatea%
regiunea Silistra 111 957 46 753 65 204 72% 8 -
Alfatar 2704 1278 1426 90% 9 2015, msuri concrete disponibile Disponibil
Glavinica 10 243 4346 5897 74% 8 Disponibil, 2012 Disponibil
Dulovo 27 643 10 974 16 669 66% 8 Disponibil, 2012 N / A
Kainardja 5115 2140 2975 72% 8 2017, msuri administrative în principal disponibile Disponibil
Silistra 47 130 19 613 27 517 71% 8 Disponibil, 2017 N / A
Sitovo 5110 2268 2842 80% 9 Disponibil, 2017 Disponibil
Tutrakan 14 012 6134 7878 78% 8 Disponibil, 2014 N / A
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
64
Inundaii
N su rsa
Ra tin g- RP
euro
R P N D
OP ZP B
8 OPZPB; referin NSI
7 OP ZP B
7 persoane au murit; case inundate i
partere
Inundaiile din precipitaiile, revrsare Dunrea de baraje, multe rezervoare cu
potenial de deversare
NSI
4 49 NSI 1300000 Case cu parter i de-a lungul
Dunrii
NSI
4 9 OP ZP B
Nu este
3 6
5.6 16
28 8
44. 928
NSI
5 49 OP ZP B
210000 Case cu parter
OP ZP B
Inundaiile din ploaie, râu i baraje 7 OPZPB; porno de referin
NSI
7 OP ZP B
Nu specific decât dac digurile de control al divulgrii i curare
5 49 OP ZP B
500
OP ZP B
Inundaiile de ploaie i de râu 7 OPZPB; porno de referin
NSI
6 OP ZP B
Nu specific decât dac digurile de control al divulgrii i curare
4 42 OP ZP B
1 6 8
235 .87 2
OP ZP B
Inundaiile de ploaie i de râu 7 OPZPB; porno de referin
NSI
6 OP ZP B
Nu specific decât dac digurile de control al divulgrii i curare
5 42 OP ZP B
2 1 0
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
65
N surs
Surs munici piu
greut ate RPN
7 30
248 564
21 0
5 25
507 126
12 5
10 0
3 OPZPB NSI
5 OPZ PB
Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.
66
ESPON
forestiere