2

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 - 2013 ESTE FINANŢAT DE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI GUVERNUL ROMÂNIEI

2

ESENȚIAL

Info PNDR

Info ECO

Info ONG

PROIECTE DE SUCCES

Interviu George TURTOI, Secretar de Stat în cadrul MADR .............. pg. 5, 6

PNDR 2014-2020 ........... pg. 3, 4

Interviu David Eugen POPESCU, Director General APDRP ........ pg. 8, 9

Federația AGROSTAR ............... pg. 12

BrandeBerg .................. pg. 13, 14, 15

Echipa InfoAPDRP

Coordonator: Alexandru IONAȘCU

Redactori:Georgiana Tănase, Șerban Georgescu, Virginia Bojin, Maria Cătărău Medeanu, Gabriel Gârban, Laurențiu Mușat

Fotoreporter: Romulus Boancă

© APDRP 2014

5

16

12

7

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

FAQ .......................................... pg. 16

Biogazul din deșeuri organice .... pg. 7

Info APDRP

3

CUPRINS

Aprilie 2014Anul VIII / Numărul 1 /2014

ESENȚIAL8

13

Noutăți privind cadrul normativ european ................................. pg. 11

Info UE

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii ..................................... pg. 10

Info IFN

3

Info PNDRDespre PNDR 2014 -2020

Ce modificări aduce PNDR 2014–2020?

Noul PNDR propune concentrarea intervențiilor pe maximizarea impactului, simplificarea procesului de accesare a fondurilor și soluționarea problematicilor structurale ale exploatațiilor agricole astfel:

• simplificarea procedurilor, în special în stadiul întocmirii documentațiilor pentru proiecte europene;• reducerea timpului de evaluare a proiectelor depuse;• consolidarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în vederea dezvoltării sustenabile a teritoriilor rurale, orientată pe

rezolvarea unor nevoi reale ale comunităților.

Care dintre măsurile anterioare se vor păstra?

Pe baza analizei realizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, s-a decis păstrarea măsurilor care s-au bucurat de succes în actualul Program (PNDR 2007-2013). Astfel, în perioada de programare 2014-2020 vor fi sprijinite, în continuare, următoarele măsuri:

• Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora și deschiderea către piață și procesarea produselor agricole. În vederea dezvoltării agriculturii la standarde europene, MADR intenționează să finanțeze în continuare măsurile de investiții în ferme, măsuri care s-au bucurat de un mare succes în actuala perioadă de programare. Creșterea competitivității agriculturii va permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare și creșterea exporturilor, în special de produse finite. Încurajarea agriculturii de nișă va conduce, de asemenea, la creșterea competitivității agriculturii.• Încurajarea instalării tinerilor fermieri. Sprijinul acordat în actuala perioadă de programare va fi continuat și în viitor, în scopul întineririi populaţiei rurale şi facilitării procesului de modernizare a fermelor. Din această perspectivă, tinerii fermieri care își dezvoltă afaceri în agricultură vor avea o contribuţie importantă la modernizarea şi retehnologizarea sectorului, precum şi la introducerea tehnicilor inovative în activitatea agricolă. Astfel, s-a propus creșterea valorii sprijinului la maximum 60.000 euro/exploatație.• Infrastructura rurală – la nivelul MADR s-a conștientizat de necesitatea existenței unei infrastructuri de bază care să permită atragerea investițiilor în zonele rurale şi să conducă la crearea unor noi locuri de muncă și, implicit, la dezvoltarea spațiului rural. Prin urmare se va acorda prioritate creării/dezvoltării infrastructurilor locale, inclusiv a infrastructurii de irigații ca și precondiție pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale.• De asemenea, o prioritate a viitoarei politici de dezvoltare rurală este în continuare și promovarea creării și dezvoltării de microîntreprinderi și întreprinderi mici non agricole din mediul rural. • LEADER este o altă măsură care va avea continuitate în viitorul PNDR 2014-2020.

Cum vor fi alocați banii în noul PNDR 2020?

Alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 este de 8.015,6 mil. euro. Propunerile de măsuri de intervenție și alocările FEADR indicative vizează un prim set privind investiții în fermă și în întreprinderi rurale. Astfel, pentru investițiile în active fizice alocarea este de 2,057 mld. euro, pentru dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor este de 800,36 mil. euro, iar pentru serviciile de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale se vor aloca 1,1 mld. euro. Un al doilea set de măsuri pentru finanțare în noul PNDR, sunt cele referitoare la mediu și climă, cu o sumă totală alocată de 2,387 mld. euro. Această serie de măsuri cuprinde împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere – 105 mil. euro, măsura agromediu și climă – 850 mil. euro, agricultură ecologică – 200 mil. euro, precum și delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – 1,232 mld. euro. Ultimul set propus vizează măsuri privind transferul de cunoștințe și acțiuni de informare cu o alocare de 25,40 mil. euro, serviciile de consiliere 25,40 mil. euro alocați, cooperarea cu 28,01 mil. euro (inclusiv pomicultura cu o alocare de aproximativ 15 mil. euro), gestionarea riscurilor (fondul mutual) cu 200 mil. euro. Pentru LEADER se vor aloca 625 mil. euro și pentru asistența tehnică, inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, suma prevăzută este de 178 mil. euro.

Anul VIII / Numărul 1 /2014

4

Info PNDR Din bugetul UE alocat PNDR 2014–2020 circa 437 mil. euro vor fi alocate pentru angajamentele actuale privind bunăstarea animalelor, iar aproximativ 146 de mil. euro pentru alte angajamente (ferme de semi-subzistență, grupuri de producători, LEADER) - cca. 146 mil. euro. Măsurile care vor fi implementate în cadrul PNDR 2014-2020 și alocările financiare aferente vor putea suferi modificări, având în vedere că programul se află în plin proces de consultare publică, iar aprobarea acestuia va fi supusă procesului de negociere între România ca Stat Membru și Comisia Europeană.

ce măsuri apar ca noutate în programul 2020?

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se va concentra pe un număr restrâns de măsuri, care vor răspunde nevoilor identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice și de mediu, dar și a analizei SWOT a spațiului rural și vor reflecta direcțiile de acțiune în dezvoltarea agriculturii și a satului românesc. Concentrarea intervențiilor în următoarea perioadă de programare 2014-2020 va urmări maximizarea impactului și simplificarea procesului de accesare și adresarea problematicilor structurale ale exploatațiilor agricole.

• Dezvoltarea sistemului de irigații și reabilitarea sistemului de îmbunătățiri funciare reprezintă atât o prioritate în programul de guvernare, cât și o nevoie identificată prin analiza socio-economică a spațiului rural. Fondurile europene alocate pentru următoarea perioadă de programare vor contribui la gestionarea sistemelor durabile de irigații și la promovarea unor modele de recoltare care utilizează apa în mod eficient și la crearea și gestionarea perdelelor forestiere de protecție împotriva eroziunii.

• În vederea redresării sectorului de pomicultură și a relansării consumului de fructe și produse din fructe românești, s-a identificat oportunitatea dezvoltării sectorului de producere a fructelor în cadrul unui subprogram dedicat, care să răspundă, într-o manieră integrată și coerentă, necesităților specifice ale acestui sector cu importanță națională deosebită. Astfel, este vizat un set de măsuri dedicate acestui subprogram: „Investiții în active fizice” – reconversie pomicolă, „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” – investiții în dezvoltarea unităților de procesare, „Înființarea grupurilor de producători”- pentru comercializarea în comun a producției obținute, „Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare”.

• Ca urmare a schimbărilor climatice și a fluctuațiilor ridicate a prețurilor, a riscurilor economice și de mediu la care sunt supuși fermierii, gestionarea eficientă a riscurilor are o importanță tot mai mare. Crearea unor fonduri mutuale va sprijini fermierii pentru acoperirea pierderilor suferite ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, a unor boli ale animalelor sau ale plantelor sau a unui incident de mediu. În acest scop, MADR a întreprins toate demersurile necesare privind crearea cadrului legislativ în vederea constituirii și funcționării fondurilor mutuale.

• În vederea sprijinirii sectorului de cercetare-inovare în agricultură, noua abordare a politicii agricole comune pentru dezvoltare rurală vizează crearea Rețelei europene de inovare care are ca obiectiv general transpunerea în practică a rezultatelor cercetării și abordărilor inovative, prin apropierea cercetării de fermieri și de sectorul agricol. Particularitatea acestui concept este dată de o abordare ce trece dincolo de un model liniar de inovare și se bazează pe modelul interactiv de inovare prin formarea de parteneriate, ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, mediul de afaceri și alți actori interesați, în Grupuri Operaționale.

Tot ca element de noutate, viitorul program va include o măsură distinctă pentru sprijinirea agriculturii ecologice, măsură pentru care este alocată suma de 200 mil. euro.

Sursa:AM pentru PNDR din cadrul MADR

5

De vorbă cu George TURTOI, Secretar de Stat în Cadrul MADR

ESENȚIAL...

„Ne gândim să facem documentaţii standard pentru a fi utilizate de către

beneficiarii publici, vom face formate de documentaţii de atribuire pe care ei şi le

pot adapta în funcţie de necesităţile pe care le au.”

Proiectele pe viitorul PNDR ar putea fi depuse online pe aproape toate măsurile din program

Crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă în vederea eliminării procedurilor de achiziţie pentru beneficiarii privaţi precum şi introducerea depunerilor online pentru aproape toate măsurile din viitorul program reprezintă doar câteva dintre modificările şi noutăţile pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

„Ne pregătim cu fluxuri şi proceduri de lucru, dar şi cu o simplificare majoră şi cu crearea unor instrumente care să înlesnească absorbţia. Şi aici mă refer la baza de date cu preţurile de referinţă, pe care până la urmă APDRP a luat iniţiativa să o facă şi să o ducă la bun sfârşit. Dacă vom avea această listă, lucrul acesta va duce la eliminarea completă a procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, la reducerea verificărilor din Agenţie şi se va elimina complet justificarea de la cererea de finanţare a preţurilor din bugetul indicativ, pentru că proiectantul sau consultantul se vor uita în baza de date şi vor trece automat estimărilor lor, dacă se încadrează în preţurile respective”, George Turtoi, Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Acesta a precizat că pentru achiziţiile publice intenţionează să elaboreze anumite documentaţii standard pentru a fi utilizate de către beneficiarii publici.

„Inclusiv pe achiziţii publice, ne gândim să facem unele documentaţii standard pentru a fi utilizate de către beneficiarii publici. Vom face formate de documentaţii de atribuire pe care ei şi le pot adapta în funcţie de necesităţile pe care le au”, a spus George Turtoi. De asemenea, introducerea depunerilor online a proiectelor pentru aproape toate măsurile din viitorul PNDR va elimina multe suspiciuni care există în momentul de faţă în rândul beneficiarilor.

„Vom încerca, pe cât posibil, să facem şi depunere online pentru aproape toate măsurile. Discuția despre fermierul care nu are internet este poate fezabil pentru cei care aplică pe măsura dedicată fermelor mici sau poate pentru tinerii fermieri. Să spunem că pe aceste două măsuri poate nu vom face depunere online, dar atunci când un beneficiar ia două milioane de euro finanţare, e puţin probabil să nu aibă internet. E chiar imposibil. Pentru aproape toate măsurile vom avea depunere online. Într-adevăr, sunt beneficiari din anumite zone unde nu există internet sau nu ştiu să utilizeze internetul sau nu-şi permit să angajeze un consultant şi îşi fac singuri documentaţiile. Cred că se vor elimina multe suspiciuni prin depunerea online”, a mai spus actualul Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Recent, ministrul Agriculturii a anunţat că o primă variantă a viitorului PNDR a fost transmisă la Bruxelles, iar forma finală a Programului va fi agreată cu Comisia Europeană până la jumătatea acestui an. Totodată acesta a precizat că până în lunile iunie-iulie se încearcă definitivarea programului ca apoi să se poată începe discuțiile despre sesiuni.

PNDR 2014-2020 conţine 14 măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România, ţinând seama atât de realităţile socio-economice ale ţării şi implicit ale spaţiului rural, cât şi de Politica Agricolă Comună (PAC 2020).

Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru România dispune de o alocare financiară UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,1 miliarde de euro.

6

ESENȚIAL...

Banii intraţi efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 şi până în prezent

Banii intraţi efectiv în economie din fondurile europene pe dezvoltare rurală sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 şi până la finele lui 2013, a declarat George Turtoi.

„Până la finele lunii decembrie, am ajuns la un grad de contractare de 91,2%, iar ca absorbţie efectivă pe componenta UE şi rambursare de la Comisie, la un grad de 67%. Vom încheia luna februarie cu contractare de aproape 110%. Cei 10% în plus reprezintă o estimare că 10% din proiecte se pot retrage până în 2015 şi ne vom închide pe fix până la finalul perioadei. Suma

efectiv plătită exclusiv din fonduri europene este de 5,4 miliarde de euro, iar cu tot cu buget naţional am depăşit cifra de 6 miliarde de euro. Banii intraţi efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 şi până la finele lui 2013, iar cei mai mulţi, putem spune, că au mers către mediul rural din România”, a precizat George Turtoi. Secretarul de Stat a explicat că regulamentele de implementare ale Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) nu prevăd finalizarea contractării până la finele lui în 2013, însă trebuie finalizate şi efectuate plăţile până la finalul lui 2015 pentru toate proiectele contractate, altfel există riscul de a pierde fondurile europene aferente proiectelor nefinalizate. „Există posibilitatea să se contracteze în 2015, dar am lansat această idee pentru că este o problemă nu numai de management, ci şi tehnică. De acum, în cel mult doi ani, practic până în 2015 la sfârşit, trebuie finalizate toate contractele. Dacă, în 2014 contractezi proiectul, nu mai ai timp să îl finalizezi în 2015, iar contractat în 2015, sigur nu ai nicio şansă de finalizare, indiferent cât de mic este proiectul respectiv. De aceea am cerut să contractăm în 2013. Au mai rămas foarte puține proiecte de contractat în 2014, dar sper să terminăm până în martie toate proiectele care se află în aşteptare în urma contestaţiilor depuse. Sunt aproximativ 1.500 de contestaţii din care, cele mai multe, pe Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”, respectiv 1.200 de contestaţii”, a mai spus secretarul de stat din cadrul MADR.

De la demararea programului în 2008, APDRP au fost depuse 144.235 cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro, iar până în decembrie 2013, au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro.

Alocarea UE pe pilonul de dezvoltare rurală a fost 8,1 miliarde de euro, iar împreună cu contribuţia naţională s-a ridicat la un total 9,7 miliarde de euro.

Adaptare interviu acordatAGERPRESS

7

Energie regenerabilăBiogazul din deșeuri organice

Info ECO

Maria CĂTĂRĂU MEDEANU Expert APDRP

Agricultura este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din ramurile de activitate umană

Costurile de producție ale energiei au cea mai mare greutate în agricultură, atât în segmentul vegetal, cât și în cel zootehnic. De la funcţionarea sistemelor de irigaţie, la iluminat şi încălzire (uneori chiar şi răcire), la punerea în funcţiune a diferitelor utilaje, costurile cu energia nu pot fi ocolite. Producerea de energie din materiile prime rezultate din producţia agricolă ar reduce cu mult aceste costuri şi ar face activitatea mai eficientă şi mai profitabilă. Din fericire, România se află pe ultimul loc între țările UE la utilizarea îngrășămintelor chimice, la noi folosindu-se îndeosebi gunoiul de grajd, lucru benefic pentru mediul înconjurător, însă în subsol avem depozite istorice de nitrați, care afectează apele subterane. Cu toate acestea, în România sunt 251 de comune ce reprezintă zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, adică 8% din totalul terenului arabil. Locuitorii acestor comune sunt obligați să respecte prevederile Codului de bune practici în agricultură. De-a lungul timpului, s-a constatat că depozitarea incorectă a dejecțiilor animaliere a devenit o sursă reală de poluare.Pe lângă mirosurile neplăcute produse, rezultate în urma amoniacului și a hidrogenului sulfurat, acestea poluează apa și solul, producând gaze cu efect de seră. Unul dintre cele mai nocive îl reprezintă metanul, cu un efect de seră de 21 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Astfel, captarea acestuia și folosirea pe post de sursă de energie regenerabilă este un lucru extraordinar. Soluția pentru acumularea dejecțiilor într-o fermă este împrăștierea acestora pe suprafețe agricole, obținându-se un îngrășământ ieftin care înlătură pericolul poluării apelor prin șiroire. Din păcate însă, aplicarea gunoiului proaspăt prezintă mai multe probleme. Din cauza descompunerii directe în sol, nutrienții sunt eliberați foarte încet, nefiind accesibili imediat plantelor. Cea mai avantajoasă prelucrare a dejecțiilor este tratamentul anaerob prin care se obține biogaz, transformat în energie electrică și termică. Procedeul presupune amestecarea bălegarului colectat din grajduri (direct de pe podele) cu apă folosită la spălarea echipamentelor de muls din aceleaşi ferme. Bălegarul este „convertit” cu ajutorul unei bacterii anaerobe în gaz metan, care este ars pentru a genera electricitatea. Astfel, se poate obţine un combustibil pentru încălzire ecologic, fără consum de energie electrică şi se asigură şi un confort animalelor, prin asigurarea continuă a unui strat vegetal uscat. Tehnologia obținerii biogazului are nevoie de energie termică pentru întreținerea procesului fermentativ, căldură cunoscută sub denumirea de autoconsum. Există mai multe procedee de recuperare a energiei din reziduurile organice agricole: fermentarea anaerobă la temperatura mediului ambiant, la temperaturi ridicate, descompunerea anaerobă termofilă, distilarea distinctivă, compostarea, incinerarea și transferul de căldură. O instalație de biogaz este formată din laguna acoperită și un fermentator. Utilizarea biogazului reduce emisiile de metan, consolidează economia la nivelurile local și regional și creează autonomie energetică. Fiind un produs 100% regenerabil, biogazul poate înlocui cu succes energia convențională, protejând și mediul inconjurator. Biogazul poate fi folosit în toate aplicațiile care folosesc ca și combustibil gazele naturale. Valoarea energetică a biogazului variază între 4,5 și 8,5 kWh/mc, în funcție de cantitățile de metan, dioxid de carbon și alte gaze prezente. În ceea ce privește cadrul legal, noile normative europene obligă proprietarii de ferme de animale să își gestioneze deșeurile, astfel încât să nu afecteze mediul, motiv pentru care tot mai mulți fermieri utilizează această procedură în vederea rezolvării eficiente a problemei gunoiului de grajd.

Dezvoltarea tehnologică şi sursele regenerabile în viitor vor juca un rol-cheie în ruperea definitivă a relaţiei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin producerea unei cantităţi suficiente de energie curată, sigură şi la un preţ accesibil.

Surse: S.Fizeșanu, T.Cătuneanu, Fr. Gnandt, M.Bejan „Creșterea calității vieții prin realizarea de energie regenerabilă din deșeuri organice“

8

„...în termeni de plată, până în acest moment avem o rată a absorbţiei de aproape 67%.”

Sunteţi unul dintre cei mai tineri şefi de instituţii publice din România, o instituţie cu o sarcină dificilă, aceea de a contribui la dezvoltarea agriculturii. Care sunt

priorităţile şi provocările APDRP în 2014?

Cel puţin pentru 2014, priorităţile sunt clare: un grad de absorbţie în termeni de plată care să se apropie de 100% din suma alocată pentru acest an prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi startul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. În acelaşi timp, implementarea PNDR se măsoară şi în banii ajunşi la beneficiari, iar din asta reiese prioritatea contractării cererilor de finanţare care au fost selectate pentru finanţare, astfel ca aceste proiecte să poată fi finalizate cu succes până la sfârşitul anului 2015. Agenţia trebuie să-şi concentreze atenţia şi asupra pregătirii misiunilor de audit, în vederea evitării dezangajărilor de fonduri. Pentru noul Program, o grijă deosebită este aceea de a da un feed-back cât mai corect asupra tuturor problemelor întâlnite, atât din punct de vedere al accesării fondurilor europene nerambursabile, dar şi din punct de vedere al implementării proiectelor de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală. Agenţia participă la elaborarea fişelor măsurilor noului Program şi a Ghidurilor Solicitantului, aşa încât în 2014 să putem deschide primele sesiuni de primire de proiecte. Tot pentru 2014 ne-am propus implementarea sistemului de depunere a cererilor de plată on-line astfel încât să existe o simplificare reală a cerinţelor faţă de solicitant şi a modului de realizare şi depunere a Dosarului Cererii de Finanţare. Un nou Program înseamnă şi o nouă construcţie instituţională, care să înglobeze tot ceea ce am concluzionat după şase ani de implementare – 12 ani dacă luăm în considerare şi Programul SAPARD.

Care este bilanțul APDRP pe 2013, ținând cont de valoarea fondurilor europene accesate? Care au fost proiectele cele mai importante pentru care s-au accesat fonduri

anul trecut, după valoarea investițiilor?

Dacă ne referim la bani, în termeni de plată, până în acest moment avem o rată a absorbţiei de aproape 67%. Doar în 2013 am plătit către beneficiari aproape 27% din suma ajunsă în economia rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Din totalul de peste 6 miliarde euro plătiţi până în prezent pentru toate cele 85.467 de contracte încheiate începând cu 2008, suma de 1,6 miliarde euro a intrat efectiv în buzunarul beneficiarilor doar în 2013. Experţii APDRP au selectat anul trecut 23.276 cereri de finanțare, însumând o solicitare a fondurilor europene nerambursabile de peste 1 miliard de euro din cei 6,8 miliarde cât totalizează toate cele 92.259 de cereri conforme selectate până prezent. Anul trecut, suma cea mai mare a fost solicitată de cei care au dorit să acceseze Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Doar în 2013, beneficiarii au depus 911 proiecte în valoare de 218,9 mil. euro. Evident, investiţiile accesate de Grupurile de Acţiune Locală, prin Măsura 4.1 „Implementarea strategiilor de dezvoltare rurală” au o pondere semnificativă în ceea ce priveşte valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate în 2013, şi anume pentru 4.054 de proiecte GAL-urile au solicitat 181,7 mil. euro.

Care sunt măsurile campioane la accesarea fondurilor europene, după numărul de beneficiari și respectiv

valoarea investițiilor?

PNDR a fost conceput ca un program care să acopere toate nevoile de dezvoltare ale spaţiului rural. Cele patru axe prioritare de dezvoltare care stau la baza Programului sunt interdependente. De aceea, implementarea Programului şi a Măsurilor de investiţii au ca indicatori ai succesului nu doar numărul beneficiarilor, ci mai ales obiectivele de dezvoltare rurală atinse. De altfel, pentru fiecare Măsură există o alocare financiară diferită, valoarea proiectelor de investiţii finanţate fiind diferită de la caz la caz. Nu putem compara valoarea necesară pentru finanţarea unui proiect pe infrastructură cu valoarea unui proiect pentru modernizarea unei exploataţii. Tipul beneficiarului este diferit, impactul este diferit, obiectivele specifice sunt diferite. În acest context, nu pot exista Măsuri campioane, fiecare dintre Măsuri servind îndeplinirii unui obiectiv de dezvoltare rurală. Merită precizat că pentru aproape toate Măsurile de investiţii din PNDR 2007-2013, sumele solicitate de beneficiari au depăşit alocările inițiale. Raportat doar la numărul de beneficiari, cea mai accesată Măsură de investiţii este Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență” în cadrul căreia s-au depus 88.846 proiecte în valoare de 666,3 milioane euro. De asemenea, 22.494 de tineri au depus proiecte prin Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” prin care s-au solicitat 630,1 milioane euro.

Info APDRPInterviu David Eugen POPESCU,

Director General APDRP

9

Info APDRP Dacă ne raportăm însă la sumele solicitate, cea mai mare valoare a proiectelor o regăsim pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor și îmbunătățirea moștenirii rurale” în cadrul căreia s-au depus 3.225 proiecte în valoare de 7,630 miliarde euro, adică de patru ori suma alocată Măsurii. O altă Măsură foarte accesată a fost Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” în cadrul căreia s-au depus 8.154 proiecte în valoare de 3,008 miliarde euro.

Cum estimați ca va evolua rata de absorbție în 2014?

În prezent rata absorbției din fonduri UE în funcție de plată este de 67,33%. Având în vedere şi faptul că pentru aproape toate Măsurile de investiţii procesul de evaluare a fost încheiat, ne așteptăm la o evoluţie comparabilă cu cea a anului 2013, care ne va apropia de gradul de absorbţie de 100%.

Care sunt principalele probleme semnalate în accesarea fondurilor europene?

Gradul de solicitare al fondurilor europene – adică totalul cererilor de finanţare conforme depuse, este de 194%, raportat la suma alocată prin PNDR. Aceasta înseamnă că parte din problemele pe care solicitanţii de fonduri le-au întâmpinat la accesare nu au avut un impact major asupra accesării efective. Agenţia a primit permanent feed-back din partea beneficiarilor iar rezolvarea problemelor semnalate de aceştia a făcut parte din obiectivele noastre prioritare. Unele probleme ţineau într-adevăr de lucrul cu Agenția, altele însă au depins de factori externi asupra cărora nu am avut pârghiile necesare pentru a interveni. Printre factorii externi se numără acordarea creditelor bancare beneficiarilor PNDR pentru finanţarea investiţiilor, modul de aplicare a legislaţiei naţionale specifice în derularea achiziţiilor publice şi inexistenţa unei baze de date cu preţuri de referinţă.

În contextul în care băncile sunt rezervate în a da credite fermierilor, cum apreciaţi că va evolua numărul celor

care vor accesa fonduri europene anul acesta?

Nu cred în reticenţa oarbă a băncilor de a acorda credite agricultorilor. Băncile acordă credite pentru afacerile rentabile, aşa cum şi banii europeni sunt pentru proiecte care dovedesc că pot fi implementate şi profitabile şi care pot creşte economia rurală. Contractele încheiate de APDRP cu beneficiarii au pus accent pe existenţei cofinanţării private. Nu pot spune că am observat o evoluţie negativă a numărului de solicitări de finanţare. Din punctul meu de vedere, acesta este şi un semn de maturizare a beneficiarilor noștri, care înţeleg importanţa depunerii de proiecte de investiţii viabile. Asigurarea cofinanţării private are impact nu doar asupra accesării fondurilor, ci în special asupra implementării. Pentru majoritatea Măsurilor de investiţii, fondurile europene se plătesc prin decontare, aşadar asigurarea cofinanţării din surse proprii beneficiarilor

este crucială pentru realizarea efectivă a proiectului. Oricât ne-am dori, intervenţia noastră în sistemele de cofinanţare privată este una limitată, deoarece nu putem impune băncilor, de exemplu – care sunt societăţi private – modul în care să-şi gestioneze afacerile, sau pe cine să finanţeze. Ceea ce putem face ţine de facilitarea obţinerii acestor credite şi, eventual, de încurajarea şi sprijinirea instrumentelor de garantare astfel încât riscurile asumate de bancă să fie diminuate. O altă soluţie este ca în urma discuţiilor cu băncile comerciale – principala sursă a cofinanţării private, să ajungem la un numitor comun în ceea ce priveşte indicatorii de analiză a viabilităţii proiectelor, pe care beneficiarii să îi urmărească în planul de afaceri sau în analiza economico-financiară. Un exemplu este inițiativa MADR, care prin OUG 43/ 2013 a instituit un fond care va fi utilizat pentru acordarea de microcredite în scopul asigurării contribuţiei proprii a beneficiarilor la finanţarea proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR. Iniţiativa vizează proiectele a căror valoare eligibilă este de maximum 125.000 de euro. Suma maximă care poate fi acordată unui beneficiar poate ajunge la 75.000 de euro. Condiţiile creditării sunt mai avantajoase: perioadă de graţie de 3 ani, o durată a creditului de până la 10 ani, o dobândă sub nivelul pieței. Ca şi până acum, creditele sunt garantate în proporţie de 80%. Practic, oamenii nu mai trebuie să vină cu garanţii suplimentare pentru proiectele de valoare mică, mai ales pentru proiectele care vizează înfiinţarea de ferme familiale. Dacă reticenţa băncilor de a investi în agricultură este strâns legată de riscurile pe care domeniul le presupune (pierderilor economice datorate fenomenelor climatice nefavorabile, bolilor animalelor și plantelor şi infestărilor cu dăunători) odată cu crearea Fondului Mutual care va oferi compensații financiare în cazul pierderilor economice datorate acestor cauze, riscul se diminuează. Preocuparea pentru rezolvarea problemei cofinanțării private a însemnat inclusiv informarea şi conştientizarea celor care vor să investească în agricultură privind adevărata semnificaţie şi greutate asupra implementării acestei componente. Fondurile europene finanţează afaceri private ale beneficiarilor, iar aceste afaceri trebuie să fie viabile şi sustenabile mult după ce sprijinul european se va termina. Beneficiarii au înţeles că un proiect viabil va fi întotdeauna un proiect pentru care se va găsi finanţare, nu doar din partea APDRP, dar şi din partea băncilor. Iar succesul PNDR a dovedit inclusiv băncilor că agricultura nu este doar un domeniu cu risc, aşa cum a fost el perceput la începutul perioadei de programare, ci şi unul foarte profitabil!

10

Anda ENEȘef Compartiment Marketing FNGCIMM

Info IFN FNGCIMM SA-IFN

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, având ca unic acționar statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. FNGCIMM SA-IFN a fost înfiinţat în scopul facilitării accesului IMM la finanţări, prin acordarea de garanţii atât în nume propriu cât și în numele și contul statului român. Garanţia FNGCIMM este de maxim 2,5 milioane euro /beneficiar şi se emite la solicitarea finanțatorilor, pentru credite aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator. FNGCIMM colaborează cu 30 de finanțatori (27 de instituții de credit și trei instituții financiare nebancare) în baza unor convenţii de lucru și asigură o acoperire teritorială națională, răspunzând solicitărilor întreprinzătorilor prin cele 4 sucursale, 8 reprezentanțe și 3 filiale. FNGCIMM SA-IFN se află sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României și este membru al A.E.C.M. (Association Européenne du Cautionnement Mutuel), asociație profesională care reunește mai mult de 40 de instituții de garantare și contra-garantare din peste 20 de ţări. FNGCIMM SA-IFN acordă garanții financiare și pentru facilitarea accesului la finanțările acordate de APDRP. Astfel, în baza OUG 79/2009, Fondul acordă garanții pentru obținerea avansului de la APDRP pentru creditele de cofinanțare a proiectelor benficiarilor eligibili, garanția maximă fiind de 110% din valoarea avansului prevăzut în contractele de finanţare încheiate cu APDRP. Dintre beneficiarii eligibili ai scrisorilor de garanţie menționăm: unități administrativ teritoriale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, grupurile de acţiune locală (GAL), organizaţiile şi federaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii. Scrisorile de Garanție solicitate în baza OUG 79/2009 se acordă prin prezentarea documentației la sediul centralei, sucursalelor sau reprezentanțelor FNGCIMM în aceeași zi lucrătoare. Alte tipuri de garanții acordate în baza unor acte normative, la solicitarea instituțiilor finanțatoare, facilitează accesul la finanțare pentru:- asigurarea capitalului de lucru necesar pentru realizarea producției de către beneficiarii din sectorul agricol și alimentar (Legea 329/2009). Garanțiile FNGCIMM sunt de maxim 80% din finanţarea acordată și de până la 2,5 mil. euro /beneficiar. - creditele destinate investițiilor pentru proiectele de infrastructură rurală tehnico-edilitară și drumuri forestiere ale consiliilor locale și asociațiilor consiliilor locale (Legea 218/2005). Valoarea unei garanții va fi de până la 100% în cazul creditelor-scrisorilor de garanţie bancară acordate pe termen scurt, mediu şi lung beneficiarilor publici ai proiectelor cu cofinanţare FEADR și de până la 80% în cazul beneficiarilor publici ai FEGA.- credite accesate de beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României (OUG 9/2010) - unităţi administrativ-teritoriale, instituţii de învăţământ superior de drept public, instituţii de cercetare-dezvoltare de drept public, operatori regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare.

„În drumul întreprinzătorului de la ideea de afacere și până la profit, de la prima sămânță la recolta bogată, FNGCIMM dorește să rămână partenerul puternic care garantează accesul la finanțare” 2013 a fost anul în care agricultura a contribuit semnificativ la relansarea economică, iar rolul său în creșterea economică a viitorului va fi din ce în ce mai evident. FNGCIMM vine în întâmpinarea nevoilor producătorilor și procesatorilor agricoli, cu scheme de garantare care se pliază pe diferitele nevoi de finanțare, pentru accesarea fondurilor europene, a înființării fermelor de familie sau pentru finanțarea capitalului de lucru. Acordăm garanții, de asemenea, beneficiarilor publici: comunelor şi oraşelor, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ale acestora precum şi organismelor de drept public, grupurilor de acţiune locală și organizaţii utilizatorilor de apă pentru irigaţii. FNGCIMM are capacitatea și resursele de a contribui la creșterea accesării și implementării programelor cu fonduri europene și în următoarea programare financiară 2014-2020, oferind garanții beneficiarilor privați pentru toate măsurile acreditate prin PNDR, ai Programului Operațional pentru Pescuit, pentru beneficiarii subvențiilor de stat acordate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). FNGCIMM preia riscul creditelor pe care le contractați și elimină principala cauză de respingere a cererii de credit, reprezentată de insuficiența garanțiilor proprii. Accesarea garanției fondului oferă avantajul optimizării și flexibilității finanțărilor, diminuarea costurilor adiționale creditului prin reducerea sau eliminarea garanțiilor imobiliare, fără a suprapune proceduri greoaie și costisitoare celor solicitate de finanțator. Încurajez beneficiarii eligibili ai programelor menționate să-și pună în aplicare planurile de afaceri accesând garanțiile FNGCIMM. Îi asigur că astfel se vor alătura celor peste 1.600 de clienți ai nostri, agricultori, care au accesat finanțări în valoare de peste 2.770 milioane lei, beneficiind de avantajul rețelei noastre teritoriale și de parteneriatul cu 30 de finanţatori. Oportunitățile de investiții în agricultură nu au fost niciodată mai interesante, iar o garanție ce poate acoperi până la 80% din valoarea unui credit sau până la 110%, în cazul scrisorii de garanție bancară, cu o valoare maximă de 2,5 milioane de euro, reprezintă un sprijin important în accesarea fondurilor europene. Pentru toate realizările de până acum, doresc să le mulţumesc în primul rând agricultorilor din România și îi asigur că, în drumul de la ideea de afacere și până la profit, de la prima sămânță la recolta bogată, FNGCIMM va rămâne partenerul puternic care le poate garanta accesul la finanțare.

Președinte – Director General FNGCIMM Silvia CIORNEI

11

Gabriel GÂRBANExpert APDRP

Comisia Europeană a publicat o propunere de reunire într-un cadru comun a două programe destinate școlilor care au fost până în prezent separate, respectiv „Programul de încurajare a consumului de fructe în școli” și „Programul de distribuire a laptelui în școli”. În contextul scăderii consumului acestor produse de către copii, obiectivul este de a aborda într-un mod mai eficace alimentația deficientă, de a consolida elementele educative ale acestor Programe și de a contribui la lupta împotriva obezității. Sub deviza „Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine”, acest Program consolidat, conceput după modelul „de la fermă la școală”, va pune accent pe măsurile educative menite să îi sensibilizeze mai mult pe copii în legătură cu obiceiurile alimentare sănătoase, cu gama de produse agricole disponibile, precum și cu aspectele privind durabilitatea, mediul și deșeurile alimentare. Noul Program va funcționa în baza unui cadru juridic și financiar comun, care va permite îmbunătățirea și simplificarea cerințelor administrative ale celor două Programe existente. Existența acestui cadru unic va reduce sarcinile de gestionare și de organizare ale autorităților naționale, ale școlilor și ale furnizorilor și va spori eficiența Programului. Participarea la sistem va fi facultativă pentru statele membre, care vor avea, de asemenea, posibilitatea de a alege produsele pe care doresc să le distribuie. Conform prevederilor din acordul de anul trecut privind viitoarele cheltuieli ale Uniunii Europene, noul Program, odată aprobat, va dispune de un buget de 230 de milioane euro pentru fiecare an școlar (150 de milioane de euro pentru fructe și legume și 80 de milioane de euro pentru lapte). În comparație cu bugetul noului Program, suma corespunzătoare din bugetul pentru anul 2014 este de 197 de milioane de euro (respectiv 122 de milioane de euro și 75 de milioane de euro. Programul de distribuire a laptelui în școli a fost instituit în anul 1977, iar Programul de încurajare a consumului de fructe în școli datează din anul 2009. De ambele Programe beneficiază, în întreaga Europă, în fiecare an, aproximativ 30 de milioane de copii, astfel: peste 20 de milioane de copii beneficiază de Programul de distribuire a laptelui în școli și peste 8,5 milioane de copii beneficiază de Programul de încurajare a consumului de fructe în școli. Necesitatea acestor Programe pare și mai evidentă în ziua de azi, având în vedere tendința de scădere, pe termen mediu, a consumului de fructe și legume și de lapte, precum și apariția noilor probleme legate de alimentație. În majoritatea țărilor, consumul de fructe și legume în rândul copiilor este în scădere și rămâne sub cantitatea zilnică recomandată. Consumul de lapte este, de asemenea, în scădere, iar copiii se orientează către produse supuse prelucrărilor alimentare complexe. Astfel, excesul de greutate și obezitatea sunt preocupări reale. În anul 2010, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că aproximativ unul din trei copii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani este supraponderal sau obez. Această tendință înregistrează, din păcate, o creștere rapidă, în anul 2008 unul din patru copii suferind de obezitate.

Comisia Europeană luptă împotriva obezității copiilorInfo UE

12

Info ONG Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe „AGROSTAR” este o organizaţie profesională, democratică, fără caracter politic, constituită la nivel naţional, care reuneşte pe baza liberului consimţământ salariaţi din societăţile comerciale agricole, institute şi staţiuni de cercetare, societăţi comerciale de alimentaţie, tutun, producători agricoli, precum şi persoane care exercită o meserie sau o profesie în mod independent. A fost înfiinţată în anul 1990 şi numără peste 50.000 de membri. Federaţia „AGROSTAR” este o organizaţie sindicală profesională. principalul său scop şi acţiunile sale se bazează pe respectarea următoarelor valori: solidaritate, acţiune colectivă, dreptate socială, respect reciproc, democraţie, egalitatea de a promova, dezvolta, apăra interesele profesionale, economice, sociale şi morale ale membrilor săi, fără discriminare de tip social, etnic, lingvistic, sexual şi religios. Rolul federaţiei este de a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pe plan economic, social şi cultural în mediu rural şi de a recunoaşte profesia de agricultor, în contextul integrării europene într-o piaţă comună competitivă. Pentru a pune în practică misiunea sa, prin acţiuni concrete şi determinate, Federaţia „AGROSTAR” respectă principii certe ce au fost definite de-a lungul timpului ca fiind adevărate, şi chiar ghidează deciziile referitoare la direcţiile ce influenţează viitoarea noastră dezvoltare. Astfel, federația are în vedere reprezentarea tuturor lucrătorilor, producătorilor agricoli şi fermierilor, controlul tuturor membrilor de sindicat pentru o funcţionare democratică, dinamică a vieţii sindicale. De asemnea, interesul colectiv trebuie să prevaleze asupra interesului individual atunci când trebuie luate decizii asupra direcţiilor prioritare sau asupra serviciilor ce urmează a fi dezvoltate. Totodată, acţiunile colective, revendicările, prezenţa susţinută în faţa opiniei publice şi stabilirea parteneriatului sunt principii fundamentale ale sindicatului în a-şi susţine deciziile de strategie. Federaţia va lucra, va lua poziţie şi va adopta decizii care, nu numai să menţină, dar să-și ducă la dezvoltarea exploataţiilor, la dezvoltarea proprietăţii familiare, cu asumarea, în principal, a măsurilor de gestiune şi management. Venitul producătorilor agricoli trebuie să aibă ca bază costul de producţie şi să crească prin mecanismele de piaţă, apoi prin diverse instrumente complementare ce pot fi accesate ţinând cont de caracteristicile structurale şi conjuncturale ale sectorului, precum şi de piaţa produselor agricole. Federația AGROSTAR încearcă să protejeze pe toate căile, sectorul agricol cu prioritate ferma agricolă, ambele fiind esenţiale în dezvoltarea activităţii agricole pe termen lung. Dezvoltarea unei agriculturi susţinute şi „împrietenirea” cu mediul natural sunt elemente fundamentale ce asigură supravieţuirea şi dezvoltarea activităţii agricole pe termen lung şi implicit a afacerilor fermierilor. Obiectivele Federaţiei „AGROSTAR” sunt:• adoptarea de măsuri, proiecte, programe prin care să crească productivitatea în agricultură;• întărirea şi dezvoltarea pieţelor: funciară, a creditului, a materiilor prime şi a produselor agricole;• crearea unor organizaţii, instituţii şi organisme funcţionale care să permită sprijinirea producătorului agricol pe întreg lanţul

tehnologic de producţie;• creşterea rolului specialistului agricol la nivel central, regional, zonal şi local în organismele şi instituţiile unde îşi desfăşoară

activitatea;• reducerea vârstei de pensionare pentru forţa de muncă angajată în agricultură şi anume cu 2 ani pentru bărbaţi şi cu 3 ani

pentru femei;• scutirea de la plata impozitului pe venit pentru salariat şi a C.A.S. pentru angajator în cazul angajării de absolvenţi din domeniul

agricol (liceu, colegiu, facultate) pe o perioadă de 3 ani;• adoptarea unor măsuri legislative cu privire la diminuarea evaziunii fiscale (facturi fiscale contrafăcute, nevămuirea

corespunzătoare sub aspect numeric, cantitativ şi calitativ);• susţinerea prin programe viabile a produselor obţinute în legumicultură (sere, solarii, culturi de câmp);• dezvoltarea formelor moderne de comercializare a produselor proaspete şi perisabile, oferă avantaje atât producătorilor cât şi

consumatorilor;• explicarea şi simplificarea procedurilor de acces la programele de finanţare;• acordarea de sprijin şi facilităţi fiscale reale pentru exploataţiile care obţin produse ecologice;• adoptarea de programe prin care să se reducă presiunea componentelor generatoare de datorii asupra fondurilor alocate

cercetării agricole;• stoparea prin măsuri legislative a concurenţei neloiale venite din partea producătorilor de sămânţă neautorizaţi;• negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură – Agricultură – şi grup de unităţi.

Sediul central al Federației „AGROSTAR” este în Bucureşti, Piaţa Cpt. Walter Mărăcineanu, Nr. 1-3, Etajul IV, Camerele 303-305, Sector 1, Cod poștal 010155, Oficiul Poștal Nr. 1; Telefon /Fax: 021 / 311 15 14; E-mail: agrostar@federatiaagrostar.ro

Alexandru IONAȘCUExpert APDRP

13

Sărbătorile de iarnă nu au adus din păcate zăpada anul acesta, nici măcar la munte unde majoritatea așteaptă ca noul an să aducă şi zăpada pentru schi. Scriem despre munte şi zăpadă deoarece acestea sunt elementele care l-au inspirat pe domnul Bogdan Pascu, un beneficiar al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 să investească şi să pună bazele unei pensiuni agro-turistice ruptă dintr-o poveste tiroleză. Pensiunea Brandeberg se află în Şimon, un sătuc situat lângă Bran, judeţul Braşov. Satul Șimon se întinde de-a lungul râului Şimon într-o regiune superbă de dealuri cu altitudinea între 800 şi 1200m. Pe vârful dealului Balaban, se află Schitul Bran care stă parcă, să vegheze asupra celor din vale. Am avut ocazia să petrecem câteva zile la Pensiunea Brandeberg şi să îl cunoaştem atât pe domnul Pascu cât şi pe ceilalţi membri ai familiei. În cele 4 zile petrecute acolo, am crezut că suntem în Tirol, celebra stațiune montană din Austria. Spunem asta pentru că, atât interiorul pensiunii cât și exteriorul sunt executate de un arhitect a cărui specialitate este stilul arhitectural austriac și bavarez. Atmosfera caldă, camerele încăpătoare, restaurantul și stilul culinar sunt câteva exemple care ne pot transforma din experţi ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în adevăraţi critici din domeniul HoReCa. Domnul Pascu a achiziţionat în 2006 un teren în satul Şimon, pe care în momentul de faţă se află pensiunea. Atât ideea de pensiune, cât și specificul acesteia, au venit din pasiunea sa pentru schiatul în zona Tirolului – Austria. Posibile scheme de finanţare i-au fost prezentate încă din 2006 (pe SAPARD), însă nu a reuşit atunci accesarea: „Am vrut să accesez imediat ce consultantul mi-a propus, însă, din păcate, nu ne-am putut încadra în perioada de depunere a dosarului. Am așteptat până în anul 2009 pentru depunerea dosarului, deoarece s-a întârziat foarte mult din partea Ministerului Agriculturii deschiderea de sesiuni a depunerilor de proiecte”. Proiectul a fost depus pe Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” iar investiția propusă a se realiza a presupus extinderea Pensiunii

Brandeberg de la 2 camere la 14 camere și 1 apartament format dintr-un dormitor şi living şi anexe (oficiu cameriste, loc pentru servirea mesei). De asemenea, s-a dorit investiția în activităţi recreaționale prin amenajarea la etajul 2 și mansardă a unor spații destinate recreerii pentru copii şi adolescenți, precum și a 20 de biciclete pentru practicarea cicloturismului. Totodată a fost amenajat un spațiu de recreere exterior ce a fost dotat cu leagăne, groapă de nisip și tobogan pentru copii. La etajul 2 al pensiunii există spații de activităţi recreative: sală de jocuri, sală de biliard, sală de fitness şi sală de tenis de masă. Fundația este din beton armat iar structura din BCA cu sâmburi de beton armat.

PROIECTE DESUCCES

PENSIUNEA BRANDEBERG DE LA TIROL LA ŞIMON

14

Am reuşit să stăm de vorbă cu domnul Pascu aproximativ două ore iar întrebarea firească privind un moment memorabil pe care l-a avut în acest lung drum, nu a întârziat să apară: „Fiecare moment şi pas parcurs în acest întreg proces de finalizare a pensiunii, reprezintă câte o amintire frumoasă dar, pe alocuri dificilă în toţi acești ani. Unul dintre momentele păstrate în suflet, pe care mi-l reamintesc cu drag, a fost intrarea în pensiune a primilor turiști şi expresia de pe feţele lor... într-un final, munca întregii echipe, de peste 4 ani, începea să dea roade.” Arhitectul a pus accentul pe detalii iar beneficiarul pe calitatea produselor şi a serviciilor. Astfel, toate elementele decorative din pensiune sunt realizate din lemn şi MDF iar bucătăria a reprezentat una dintre investițiile cele mai costisitoare: „Am investit în bucătărie aproximativ 80.000 euro iar bucătarul este foarte bine pregătit. Gama de sortimente este vastă, aducând împreună atât mâncare cu specific românesc cât şi mâncare din bucătăria austriacă și germană.” Dacă ajungeţi la Brandeberg, vă recomandăm să încercaţi prăjitura casei, un adevărat deliciu culinar. Pensiunea Brandeberg oferă pe piață servicii hoteliere, la nivelul calitativ de 3 stele, alimentație publică și alte servicii complementare de agrement. Capacitatea pensiunii este de 30 de locuri iar restaurantul funcţionează zilnic între orele 8-22. „După finalizarea dosarului am apelat la resursele proprii cât şi la o instituţie bancară pentru a putea asigura cofinanţarea proiectului. Am avut parte de un consultant bun care ne-a explicat de la început care sunt paşii în accesare şi cât de importantă este cofinanţarea.”

Din punct de vedere al impactului social, în nici un an de funcţionare, SC Gold Class SRL, firma care deţine pensiunea, a reuşit să aibă o cifră de afaceri de 370.000 lei şi să contribuie activ la dezvoltarea staţiunii turistice Bran prin angajarea a 10 persoane (localnici), prin plata taxelor şi impozitelor la bugetul local şi prin achiziţionarea materiei prime de la comunitatea locală.

„Ca și principale obiective socio-economice, am urmărit: crearea şi menținerea locurilor de muncă prin activitatea de turism, în special pentru tineri și femei, creșterea valorii adăugate în activitatea de turism, creșterea numărului de turiști şi a duratei vizitei în zona Bran; dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică, creșterea şi îmbunătățirea structurilor de primire turistică la scară mică şi creșterea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului în zonele naturale de interes turistic”.

Au reuşit să atingă o parte din aceste obiective graţie raportului calitate-preţ, locaţiei superbe şi a promovării pe site-uri de profil dar şi în mediul corporatist. Brandeberg organizează team-building-uri şi primeşte frecvent grupuri de străini datorită notei mari de pe www.booking.com (9.5).

PROIECTE DESUCCES

15

La finalul discuţiei, nu am omis să-l întrebăm pe domnul Pascu dacă mai doreşte să acceseze fonduri europene în cadrul noului PNDR şi ce sfaturi are pentru doritori.

„Intenționăm ca pe parcursul noului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care urmează să se deschidă, să primim noile condiții de accesare pentru o eventuală nouă investiție, pentru dezvoltarea continuă a afacerii. Considerăm că un centru SPA ar contribui mult mai eficient la atingerea misiunii pensiunii. Cât despre sfaturi, PERSEVERENŢĂ!!”

Vă invităm să vizitaţi această pensiune, contribuind astfel la dezvoltarea turismului naţional cât şi la promovarea rezultatelor obţinute cu ajutorul PNDR-ului 2007-2013.

PROIECTE DESUCCES

Șerban GEORGESCUExpert APDRP

16

ÎNTREBĂRIFRECVENTE

1. Ţinând cont că majoritatea firmelor nu au încă incheiate situaţiile financiare pentru 2013, se poate considera anul 2012 anul „N”? În conformitate cu Ghidul Solicitantului, situaţiile financiare ce trebuiesc depuse pentru anii N, N1 și N2, unde „N” este considerat anul anterior depunerii cererii de finanţare (în acest caz, 2013).

Conform documentului nr. 2 din Ghidul Solicitantului, situațiile financiare prezentate în Cererea de Finanţare sunt cele precedente anului depunerii proiectului şi înregistrate la Administraţia Financiară. Ţinând cont că Ordinul nr. 79/ 2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea sitaţiilor financiare anuale şi a rapotărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 70/ 29.01.2014 şi de faptul că data limită de depunere a bilanţurilor este 31 mai 2014, situaţiile financiare prezentate la depunerea Cererii de Finanţare trebuie să fie cele aferente anului 2012, întocmite în conformitate cu normele de închidere a exerciţiului financiar 2012.

2. În cadrul măsurii 322 e) sunt finanţate şi reţelele wireless? Ce tip de reţele wireless sunt eligibile?

Conform modelulul de aviz tehnic emis de Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații București (INSCC), sunt finanţate reţele pe suport fizic (cupru /fibră optică) sau radio (wireless).

3. Pot fi cuprinse mai multe localităţi în cadrul unui singur proiect?

Un singur proiect poate să vizeze mai multe localităţi, cu menţiunea ca acestea să fie cuprinse în lista zonelor albe. Această listă este disponibilă pe pagina web www.apdrp.ro, secţiunea ,,Investiţii prin PNDR - Ghidul Solicitantului 322 e) - Anexa 9 - Lista „Zonelor Albe” eligibile pentru accesarea submăsurii 322 e).

4. Anexa 9, „Lista zonelor albe”, spaţiul rural include doar satele menţionate sau şi comunele?

Lista zonelor albe este alcatuită din comunele cu satele aparţinătoare, localităţi în care pot fi realizate investiţii prin Măsura 322e).

5. Se finanţează şi modernizarea de reţele deja existente şi unde anume?

Conform tabelului cu zonele albe editat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), există localităţi din lista zonelor albe ce au reţele de backhaul dar este o reţea inadecvată, insuficientă (ex. o calitate scăzută, capacitate scăzută, siguranţă scăzută sau acoperire insuficientă) sau incapabilă să ofere o calitate minimă a serviciilor broadband către populaţie. Astfel, investiţiile care vizează şi modernizările sunt eligibile, dar trebuie să fie realizate numai în localităţile din zonele albe.

6. Care este data limită pentru prezentarea certificatului care să ateste absolvirea cursurilor obligatorii de formare profesională pentru beneficiarii Măsurii 141?

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) aduce în atenţia beneficiarilor PNDR modificarea instrucţiunilor de plată pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, în sensul excluderii obligativităţii prezentării în dosarul cererii de plată pentru tranşa IV a certificatului care să ateste absolvirea cursurilor obligatorii de formare profesională. Astfel, beneficiarii Măsurii 141 pot aduce dovada absolvirii cursurilor de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” până la finalul anului 2015. Așadar, beneficiarii care solicită plata tranşei IV pot anexa la dosarul de plată o declaraţie pe proprie răspundere privind absolvirea unui curs de formare profesională prin care se angajează că vor participa şi absolvi un astfel curs în maximum 3 ani de la data primirii sprijinului nerambursabil, respectiv de la plata integrală a sprijinului, dar nu mai târziu de luna decembrie a anului 2015.

Virginia BOJINExpert APDRP