2
PROGRAMUL NAIONAL DE DEZVOLTARE RURAL 2007 - 2013 ESTE FINANAT DE UNIUNEA EUROPEAN I GUVERNUL ROMÂNIEI
2
ESENIAL
PROIECTE DE SUCCES
Interviu George TURTOI, Secretar de Stat în cadrul MADR .............. pg. 5, 6
PNDR 2014-2020 ........... pg. 3, 4
Interviu David Eugen POPESCU, Director General APDRP ........ pg. 8, 9
Federaia AGROSTAR ............... pg. 12
Echipa InfoAPDRP
Fotoreporter: Romulus Boanc
Info APDRP
ESENIAL 8
Info UE
Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii ..................................... pg. 10
Info IFN
Ce modificri aduce PNDR 2014–2020?
Noul PNDR propune concentrarea interveniilor pe maximizarea impactului, simplificarea procesului de accesare a fondurilor i soluionarea problematicilor structurale ale exploataiilor agricole astfel:
• simplificarea procedurilor, în special în stadiul întocmirii documentaiilor pentru proiecte europene; • reducerea timpului de evaluare a proiectelor depuse; • consolidarea Grupurilor de Aciune Local (GAL) în vederea dezvoltrii sustenabile a teritoriilor rurale, orientat pe
rezolvarea unor nevoi reale ale comunitilor.
Care dintre msurile anterioare se vor pstra?
Pe baza analizei realizate la nivelul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, s-a decis pstrarea msurilor care s-au bucurat de succes în actualul Program (PNDR 2007-2013). Astfel, în perioada de programare 2014-2020 vor fi sprijinite, în continuare, urmtoarele msuri:
• Modernizarea i creterea viabilitii exploataiilor agricole prin consolidarea acestora i deschiderea ctre pia i procesarea produselor agricole. În vederea dezvoltrii agriculturii la standarde europene, MADR intenioneaz s finaneze în continuare msurile de investiii în ferme, msuri care s-au bucurat de un mare succes în actuala perioad de programare. Creterea competitivitii agriculturii va permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare i creterea exporturilor, în special de produse finite. Încurajarea agriculturii de ni va conduce, de asemenea, la creterea competitivitii agriculturii. • Încurajarea instalrii tinerilor fermieri. Sprijinul acordat în actuala perioad de programare va fi continuat i în viitor, în scopul întineririi populaiei rurale i facilitrii procesului de modernizare a fermelor. Din aceast perspectiv, tinerii fermieri care îi dezvolt afaceri în agricultur vor avea o contribuie important la modernizarea i retehnologizarea sectorului, precum i la introducerea tehnicilor inovative în activitatea agricol. Astfel, s-a propus creterea valorii sprijinului la maximum 60.000 euro/exploataie. • Infrastructura rural – la nivelul MADR s-a contientizat de necesitatea existenei unei infrastructuri de baz care s permit atragerea investiiilor în zonele rurale i s conduc la crearea unor noi locuri de munc i, implicit, la dezvoltarea spaiului rural. Prin urmare se va acorda prioritate crerii/dezvoltrii infrastructurilor locale, inclusiv a infrastructurii de irigaii ca i precondiie pentru dezvoltarea economic a zonelor rurale. • De asemenea, o prioritate a viitoarei politici de dezvoltare rural este în continuare i promovarea crerii i dezvoltrii de microîntreprinderi i întreprinderi mici non agricole din mediul rural. • LEADER este o alt msur care va avea continuitate în viitorul PNDR 2014-2020.
Cum vor fi alocai banii în noul PNDR 2020?
Alocarea financiar a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), acordat României pentru implementarea Programului Naional de Dezvoltare Rural 2014 - 2020 este de 8.015,6 mil. euro. Propunerile de msuri de intervenie i alocrile FEADR indicative vizeaz un prim set privind investiii în ferm i în întreprinderi rurale. Astfel, pentru investiiile în active fizice alocarea este de 2,057 mld. euro, pentru dezvoltarea exploataiilor i a întreprinderilor este de 800,36 mil. euro, iar pentru serviciile de baz i reînnoirea satelor în zonele rurale se vor aloca 1,1 mld. euro. Un al doilea set de msuri pentru finanare în noul PNDR, sunt cele referitoare la mediu i clim, cu o sum total alocat de 2,387 mld. euro. Aceast serie de msuri cuprinde împdurirea i crearea de suprafee împdurite i perdele forestiere – 105 mil. euro, msura agromediu i clim – 850 mil. euro, agricultur ecologic – 200 mil. euro, precum i delimitarea zonelor care se confrunt cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – 1,232 mld. euro. Ultimul set propus vizeaz msuri privind transferul de cunotine i aciuni de informare cu o alocare de 25,40 mil. euro, serviciile de consiliere 25,40 mil. euro alocai, cooperarea cu 28,01 mil. euro (inclusiv pomicultura cu o alocare de aproximativ 15 mil. euro), gestionarea riscurilor (fondul mutual) cu 200 mil. euro. Pentru LEADER se vor aloca 625 mil. euro i pentru asistena tehnic, inclusiv Reeaua Naional de Dezvoltare Rural, suma prevzut este de 178 mil. euro.
Anul VIII / Numrul 1 /2014
4
Info PNDR Din bugetul UE alocat PNDR 2014–2020 circa 437 mil. euro vor fi alocate pentru angajamentele actuale privind bunstarea animalelor, iar aproximativ 146 de mil. euro pentru alte angajamente (ferme de semi-subzisten, grupuri de productori, LEADER) - cca. 146 mil. euro. Msurile care vor fi implementate în cadrul PNDR 2014-2020 i alocrile financiare aferente vor putea suferi modificri, având în vedere c programul se afl în plin proces de consultare public, iar aprobarea acestuia va fi supus procesului de negociere între România ca Stat Membru i Comisia European.
ce msuri apar ca noutate în programul 2020?
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020 se va concentra pe un numr restrâns de msuri, care vor rspunde nevoilor identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice i de mediu, dar i a analizei SWOT a spaiului rural i vor reflecta direciile de aciune în dezvoltarea agriculturii i a satului românesc. Concentrarea interveniilor în urmtoarea perioad de programare 2014-2020 va urmri maximizarea impactului i simplificarea procesului de accesare i adresarea problematicilor structurale ale exploataiilor agricole.
• Dezvoltarea sistemului de irigaii i reabilitarea sistemului de îmbuntiri funciare reprezint atât o prioritate în programul de guvernare, cât i o nevoie identificat prin analiza socio-economic a spaiului rural. Fondurile europene alocate pentru urmtoarea perioad de programare vor contribui la gestionarea sistemelor durabile de irigaii i la promovarea unor modele de recoltare care utilizeaz apa în mod eficient i la crearea i gestionarea perdelelor forestiere de protecie împotriva eroziunii.
• În vederea redresrii sectorului de pomicultur i a relansrii consumului de fructe i produse din fructe româneti, s-a identificat oportunitatea dezvoltrii sectorului de producere a fructelor în cadrul unui subprogram dedicat, care s rspund, într-o manier integrat i coerent, necesitilor specifice ale acestui sector cu importan naional deosebit. Astfel, este vizat un set de msuri dedicate acestui subprogram: „Investiii în active fizice” – reconversie pomicol, „Dezvoltarea exploataiilor i a întreprinderilor” – investiii în dezvoltarea unitilor de procesare, „Înfiinarea grupurilor de productori”- pentru comercializarea în comun a produciei obinute, „Transfer de cunotine i aciuni de informare”.
• Ca urmare a schimbrilor climatice i a fluctuaiilor ridicate a preurilor, a riscurilor economice i de mediu la care sunt supui fermierii, gestionarea eficient a riscurilor are o importan tot mai mare. Crearea unor fonduri mutuale va sprijini fermierii pentru acoperirea pierderilor suferite ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, a unor boli ale animalelor sau ale plantelor sau a unui incident de mediu. În acest scop, MADR a întreprins toate demersurile necesare privind crearea cadrului legislativ în vederea constituirii i funcionrii fondurilor mutuale.
• În vederea sprijinirii sectorului de cercetare-inovare în agricultur, noua abordare a politicii agricole comune pentru dezvoltare rural vizeaz crearea Reelei europene de inovare care are ca obiectiv general transpunerea în practic a rezultatelor cercetrii i abordrilor inovative, prin apropierea cercetrii de fermieri i de sectorul agricol. Particularitatea acestui concept este dat de o abordare ce trece dincolo de un model liniar de inovare i se bazeaz pe modelul interactiv de inovare prin formarea de parteneriate, ce reunete fermieri, consultani, cercettori, mediul de afaceri i ali actori interesai, în Grupuri Operaionale.
Tot ca element de noutate, viitorul program va include o msur distinct pentru sprijinirea agriculturii ecologice, msur pentru care este alocat suma de 200 mil. euro.
Sursa: AM pentru PNDR din cadrul MADR
5
De vorb cu George TURTOI, Secretar de Stat în Cadrul MADR
ESENIAL...
„Ne gândim s facem documentaii standard pentru a fi utilizate de ctre
beneficiarii publici, vom face formate de documentaii de atribuire pe care ei i le
pot adapta în funcie de necesitile pe care le au.”
Proiectele pe viitorul PNDR ar putea fi depuse online pe aproape toate msurile din program
Crearea unei baze de date cu preuri de referin în vederea eliminrii procedurilor de achiziie pentru beneficiarii privai precum i introducerea depunerilor online pentru aproape toate msurile din viitorul program reprezint doar câteva dintre modificrile i noutile pe Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 2014-2020.
„Ne pregtim cu fluxuri i proceduri de lucru, dar i cu o simplificare major i cu crearea unor instrumente care s înlesneasc absorbia. i aici m refer la baza de date cu preurile de referin, pe care pân la urm APDRP a luat iniiativa s o fac i s o duc la bun sfârit. Dac vom avea aceast list, lucrul acesta va duce la eliminarea complet a procedurii de achiziii pentru beneficiarii privai, la reducerea verificrilor din Agenie i se va elimina complet justificarea de la cererea de finanare a preurilor din bugetul indicativ, pentru c proiectantul sau consultantul se vor uita în baza de date i vor trece automat estimrilor lor, dac se încadreaz în preurile respective”, George Turtoi, Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR). Acesta a precizat c pentru achiziiile publice intenioneaz s elaboreze anumite documentaii standard pentru a fi utilizate de ctre beneficiarii publici.
„Inclusiv pe achiziii publice, ne gândim s facem unele documentaii standard pentru a fi utilizate de ctre beneficiarii publici. Vom face formate de documentaii de atribuire pe care ei i le pot adapta în funcie de necesitile pe care le au”, a spus George Turtoi. De asemenea, introducerea depunerilor online a proiectelor pentru aproape toate msurile din viitorul PNDR va elimina multe suspiciuni care exist în momentul de fa în rândul beneficiarilor.
„Vom încerca, pe cât posibil, s facem i depunere online pentru aproape toate msurile. Discuia despre fermierul care nu are internet este poate fezabil pentru cei care aplic pe msura dedicat fermelor mici sau poate pentru tinerii fermieri. S spunem c pe aceste dou msuri poate nu vom face depunere online, dar atunci când un beneficiar ia dou milioane de euro finanare, e puin probabil s nu aib internet. E chiar imposibil. Pentru aproape toate msurile vom avea depunere online. Într-adevr, sunt beneficiari din anumite zone unde nu exist internet sau nu tiu s utilizeze internetul sau nu-i permit s angajeze un consultant i îi fac singuri documentaiile. Cred c se vor elimina multe suspiciuni prin depunerea online”, a mai spus actualul Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR).
Recent, ministrul Agriculturii a anunat c o prim variant a viitorului PNDR a fost transmis la Bruxelles, iar forma final a Programului va fi agreat cu Comisia European pân la jumtatea acestui an. Totodat acesta a precizat c pân în lunile iunie-iulie se încearc definitivarea programului ca apoi s se poat începe discuiile despre sesiuni.
PNDR 2014-2020 conine 14 msuri ce vizeaz dezvoltarea rural în România, inând seama atât de realitile socio-economice ale rii i implicit ale spaiului rural, cât i de Politica Agricol Comun (PAC 2020).
Programul de Dezvoltare Rural 2014-2020 pentru România dispune de o alocare financiar UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural de 8,1 miliarde de euro.
6
ESENIAL...
Banii intrai efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 i pân în prezent
Banii intrai efectiv în economie din fondurile europene pe dezvoltare rural sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 i pân la finele lui 2013, a declarat George Turtoi.
„Pân la finele lunii decembrie, am ajuns la un grad de contractare de 91,2%, iar ca absorbie efectiv pe componenta UE i rambursare de la Comisie, la un grad de 67%. Vom încheia luna februarie cu contractare de aproape 110%. Cei 10% în plus reprezint o estimare c 10% din proiecte se pot retrage pân în 2015 i ne vom închide pe fix pân la finalul perioadei. Suma
efectiv pltit exclusiv din fonduri europene este de 5,4 miliarde de euro, iar cu tot cu buget naional am depit cifra de 6 miliarde de euro. Banii intrai efectiv în economie sunt de 6,02 miliarde de euro din 2008 i pân la finele lui 2013, iar cei mai muli, putem spune, c au mers ctre mediul rural din România”, a precizat George Turtoi. Secretarul de Stat a explicat c regulamentele de implementare ale Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) nu prevd finalizarea contractrii pân la finele lui în 2013, îns trebuie finalizate i efectuate plile pân la finalul lui 2015 pentru toate proiectele contractate, altfel exist riscul de a pierde fondurile europene aferente proiectelor nefinalizate. „Exist posibilitatea s se contracteze în 2015, dar am lansat aceast idee pentru c este o problem nu numai de management, ci i tehnic. De acum, în cel mult doi ani, practic pân în 2015 la sfârit, trebuie finalizate toate contractele. Dac, în 2014 contractezi proiectul, nu mai ai timp s îl finalizezi în 2015, iar contractat în 2015, sigur nu ai nicio ans de finalizare, indiferent cât de mic este proiectul respectiv. De aceea am cerut s contractm în 2013. Au mai rmas foarte puine proiecte de contractat în 2014, dar sper s terminm pân în martie toate proiectele care se afl în ateptare în urma contestaiilor depuse. Sunt aproximativ 1.500 de contestaii din care, cele mai multe, pe Msura 312 „Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de micro-întreprinderi”, respectiv 1.200 de contestaii”, a mai spus secretarul de stat din cadrul MADR.
De la demararea programului în 2008, APDRP au fost depuse 144.235 cereri de finanare, în valoare de 18 miliarde de euro, iar pân în decembrie 2013, au fost selectate pentru a primi finanare 90.282 proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro.
Alocarea UE pe pilonul de dezvoltare rural a fost 8,1 miliarde de euro, iar împreun cu contribuia naional s-a ridicat la un total 9,7 miliarde de euro.
Adaptare interviu acordat AGERPRESS
Info ECO
Maria CTRU MEDEANU Expert APDRP
Agricultura este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din ramurile de activitate uman
Costurile de producie ale energiei au cea mai mare greutate în agricultur, atât în segmentul vegetal, cât i în cel zootehnic. De la funcionarea sistemelor de irigaie, la iluminat i înclzire (uneori chiar i rcire), la punerea în funciune a diferitelor utilaje, costurile cu energia nu pot fi ocolite. Producerea de energie din materiile prime rezultate din producia agricol ar reduce cu mult aceste costuri i ar face activitatea mai eficient i mai profitabil. Din fericire, România se afl pe ultimul loc între rile UE la utilizarea îngrmintelor chimice, la noi folosindu-se îndeosebi gunoiul de grajd, lucru benefic pentru mediul înconjurtor, îns în subsol avem depozite istorice de nitrai, care afecteaz apele subterane. Cu toate acestea, în România sunt 251 de comune ce reprezint zone vulnerabile la poluarea cu nitrai, adic 8% din totalul terenului arabil. Locuitorii acestor comune sunt obligai s respecte prevederile Codului de bune practici în agricultur. De-a lungul timpului, s-a constatat c depozitarea incorect a dejeciilor animaliere a devenit o surs real de poluare. Pe lâng mirosurile neplcute produse, rezultate în urma amoniacului i a hidrogenului sulfurat, acestea polueaz apa i solul, producând gaze cu efect de ser. Unul dintre cele mai nocive îl reprezint metanul, cu un efect de ser de 21 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Astfel, captarea acestuia i folosirea pe post de surs de energie regenerabil este un lucru extraordinar. Soluia pentru acumularea dejeciilor într-o ferm este împrtierea acestora pe suprafee agricole, obinându-se un îngrmânt ieftin care înltur pericolul polurii apelor prin iroire. Din pcate îns, aplicarea gunoiului proaspt prezint mai multe probleme. Din cauza descompunerii directe în sol, nutrienii sunt eliberai foarte încet, nefiind accesibili imediat plantelor. Cea mai avantajoas prelucrare a dejeciilor este tratamentul anaerob prin care se obine biogaz, transformat în energie electric i termic. Procedeul presupune amestecarea blegarului colectat din grajduri (direct de pe podele) cu ap folosit la splarea echipamentelor de muls din aceleai ferme. Blegarul este „convertit” cu ajutorul unei bacterii anaerobe în gaz metan, care este ars pentru a genera electricitatea. Astfel, se poate obine un combustibil pentru înclzire ecologic, fr consum de energie electric i se asigur i un confort animalelor, prin asigurarea continu a unui strat vegetal uscat. Tehnologia obinerii biogazului are nevoie de energie termic pentru întreinerea procesului fermentativ, cldur cunoscut sub denumirea de autoconsum. Exist mai multe procedee de recuperare a energiei din reziduurile organice agricole: fermentarea anaerob la temperatura mediului ambiant, la temperaturi ridicate, descompunerea anaerob termofil, distilarea distinctiv, compostarea, incinerarea i transferul de cldur. O instalaie de biogaz este format din laguna acoperit i un fermentator. Utilizarea biogazului reduce emisiile de metan, consolideaz economia la nivelurile local i regional i creeaz autonomie energetic. Fiind un produs 100% regenerabil, biogazul poate înlocui cu succes energia convenional, protejând i mediul inconjurator. Biogazul poate fi folosit în toate aplicaiile care folosesc ca i combustibil gazele naturale. Valoarea energetic a biogazului variaz între 4,5 i 8,5 kWh/mc, în funcie de cantitile de metan, dioxid de carbon i alte gaze prezente. În ceea ce privete cadrul legal, noile normative europene oblig proprietarii de ferme de animale s îi gestioneze deeurile, astfel încât s nu afecteze mediul, motiv pentru care tot mai muli fermieri utilizeaz aceast procedur în vederea rezolvrii eficiente a problemei gunoiului de grajd.
Dezvoltarea tehnologic i sursele regenerabile în viitor vor juca un rol-cheie în ruperea definitiv a relaiei dintre dezvoltarea economic i degradarea mediului, prin producerea unei cantiti suficiente de energie curat, sigur i la un pre accesibil.
Surse: S.Fizeanu, T.Ctuneanu, Fr. Gnandt, M.Bejan „Creterea calitii vieii prin realizarea de energie regenerabil din deeuri organice“
8
„...în termeni de plat, pân în acest moment avem o rat a absorbiei de aproape 67%.”
Suntei unul dintre cei mai tineri efi de instituii publice din România, o instituie cu o sarcin dificil, aceea de a contribui la dezvoltarea agriculturii. Care sunt
prioritile i provocrile APDRP în 2014?
Cel puin pentru 2014, prioritile sunt clare: un grad de absorbie în termeni de plat care s se apropie de 100% din suma alocat pentru acest an prin Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i startul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020. În acelai timp, implementarea PNDR se msoar i în banii ajuni la beneficiari, iar din asta reiese prioritatea contractrii cererilor de finanare care au fost selectate pentru finanare, astfel ca aceste proiecte s poat fi finalizate cu succes pân la sfâritul anului 2015. Agenia trebuie s-i concentreze atenia i asupra pregtirii misiunilor de audit, în vederea evitrii dezangajrilor de fonduri. Pentru noul Program, o grij deosebit este aceea de a da un feed-back cât mai corect asupra tuturor problemelor întâlnite, atât din punct de vedere al accesrii fondurilor europene nerambursabile, dar i din punct de vedere al implementrii proiectelor de investiii în agricultur i dezvoltare rural. Agenia particip la elaborarea fielor msurilor noului Program i a Ghidurilor Solicitantului, aa încât în 2014 s putem deschide primele sesiuni de primire de proiecte. Tot pentru 2014 ne-am propus implementarea sistemului de depunere a cererilor de plat on-line astfel încât s existe o simplificare real a cerinelor fa de solicitant i a modului de realizare i depunere a Dosarului Cererii de Finanare. Un nou Program înseamn i o nou construcie instituional, care s înglobeze tot ceea ce am concluzionat dup ase ani de implementare – 12 ani dac lum în considerare i Programul SAPARD.
Care este bilanul APDRP pe 2013, inând cont de valoarea fondurilor europene accesate? Care au fost proiectele cele mai importante pentru care s-au accesat fonduri
anul trecut, dup valoarea investiiilor?
Dac ne referim la bani, în termeni de plat, pân în acest moment avem o rat a absorbiei de aproape 67%. Doar în 2013 am pltit ctre beneficiari aproape 27% din suma ajuns în economia rural prin Programul Naional de Dezvoltare Rural. Din totalul de peste 6 miliarde euro pltii pân în prezent pentru toate cele 85.467 de contracte încheiate începând cu 2008, suma de 1,6 miliarde euro a intrat efectiv în buzunarul beneficiarilor doar în 2013. Experii APDRP au selectat anul trecut 23.276 cereri de finanare, însumând o solicitare a fondurilor europene nerambursabile de peste 1 miliard de euro din cei 6,8 miliarde cât totalizeaz toate cele 92.259 de cereri conforme selectate pân prezent. Anul trecut, suma cea mai mare a fost solicitat de cei care au dorit s acceseze Msura 121 „Modernizarea exploataiilor agricole”. Doar în 2013, beneficiarii au depus 911 proiecte în valoare de 218,9 mil. euro. Evident, investiiile accesate de Grupurile de Aciune Local, prin Msura 4.1 „Implementarea strategiilor de dezvoltare rural” au o pondere semnificativ în ceea ce privete valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate în 2013, i anume pentru 4.054 de proiecte GAL-urile au solicitat 181,7 mil. euro.
Care sunt msurile campioane la accesarea fondurilor europene, dup numrul de beneficiari i respectiv
valoarea investiiilor?
PNDR a fost conceput ca un program care s acopere toate nevoile de dezvoltare ale spaiului rural. Cele patru axe prioritare de dezvoltare care stau la baza Programului sunt interdependente. De aceea, implementarea Programului i a Msurilor de investiii au ca indicatori ai succesului nu doar numrul beneficiarilor, ci mai ales obiectivele de dezvoltare rural atinse. De altfel, pentru fiecare Msur exist o alocare financiar diferit, valoarea proiectelor de investiii finanate fiind diferit de la caz la caz. Nu putem compara valoarea necesar pentru finanarea unui proiect pe infrastructur cu valoarea unui proiect pentru modernizarea unei exploataii. Tipul beneficiarului este diferit, impactul este diferit, obiectivele specifice sunt diferite. În acest context, nu pot exista Msuri campioane, fiecare dintre Msuri servind îndeplinirii unui obiectiv de dezvoltare rural. Merit precizat c pentru aproape toate Msurile de investiii din PNDR 2007-2013, sumele solicitate de beneficiari au depit alocrile iniiale. Raportat doar la numrul de beneficiari, cea mai accesat Msur de investiii este Msura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten” în cadrul creia s-au depus 88.846 proiecte în valoare de 666,3 milioane euro. De asemenea, 22.494 de tineri au depus proiecte prin Msura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” prin care s-au solicitat 630,1 milioane euro.
Info APDRP Interviu David Eugen POPESCU,
Director General APDRP
9
Info APDRP Dac ne raportm îns la sumele solicitate, cea mai mare valoare a proiectelor o regsim pe Msura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor i îmbuntirea motenirii rurale” în cadrul creia s-au depus 3.225 proiecte în valoare de 7,630 miliarde euro, adic de patru ori suma alocat Msurii. O alt Msur foarte accesat a fost Msura 121 „Modernizarea exploataiilor agricole” în cadrul creia s-au depus 8.154 proiecte în valoare de 3,008 miliarde euro.
Cum estimai ca va evolua rata de absorbie în 2014?
În prezent rata absorbiei din fonduri UE în funcie de plat este de 67,33%. Având în vedere i faptul c pentru aproape toate Msurile de investiii procesul de evaluare a fost încheiat, ne ateptm la o evoluie comparabil cu cea a anului 2013, care ne va apropia de gradul de absorbie de 100%.
Care sunt principalele probleme semnalate în accesarea fondurilor europene?
Gradul de solicitare al fondurilor europene – adic totalul cererilor de finanare conforme depuse, este de 194%, raportat la suma alocat prin PNDR. Aceasta înseamn c parte din problemele pe care solicitanii de fonduri le-au întâmpinat la accesare nu au avut un impact major asupra accesrii efective. Agenia a primit permanent feed-back din partea beneficiarilor iar rezolvarea problemelor semnalate de acetia a fcut parte din obiectivele noastre prioritare. Unele probleme ineau într- adevr de lucrul cu Agenia, altele îns au depins de factori externi asupra crora nu am avut pârghiile necesare pentru a interveni. Printre factorii externi se numr acordarea creditelor bancare beneficiarilor PNDR pentru finanarea investiiilor, modul de aplicare a legislaiei naionale specifice în derularea achiziiilor publice i inexistena unei baze de date cu preuri de referin.
În contextul în care bncile sunt rezervate în a da credite fermierilor, cum apreciai c va evolua numrul celor
care vor accesa fonduri europene anul acesta?
Nu cred în reticena oarb a bncilor de a acorda credite agricultorilor. Bncile acord credite pentru afacerile rentabile, aa cum i banii europeni sunt pentru proiecte care dovedesc c pot fi implementate i profitabile i care pot crete economia rural. Contractele încheiate de APDRP cu beneficiarii au pus accent pe existenei cofinanrii private. Nu pot spune c am observat o evoluie negativ a numrului de solicitri de finanare. Din punctul meu de vedere, acesta este i un semn de maturizare a beneficiarilor notri, care îneleg importana depunerii de proiecte de investiii viabile. Asigurarea cofinanrii private are impact nu doar asupra accesrii fondurilor, ci în special asupra implementrii. Pentru majoritatea Msurilor de investiii, fondurile europene se pltesc prin decontare, aadar asigurarea cofinanrii din surse proprii beneficiarilor
este crucial pentru realizarea efectiv a proiectului. Oricât ne-am dori, intervenia noastr în sistemele de cofinanare privat este una limitat, deoarece nu putem impune bncilor, de exemplu – care sunt societi private – modul în care s-i gestioneze afacerile, sau pe cine s finaneze. Ceea ce putem face ine de facilitarea obinerii acestor credite i, eventual, de încurajarea i sprijinirea instrumentelor de garantare astfel încât riscurile asumate de banc s fie diminuate. O alt soluie este ca în urma discuiilor cu bncile comerciale – principala surs a cofinanrii private, s ajungem la un numitor comun în ceea ce privete indicatorii de analiz a viabilitii proiectelor, pe care beneficiarii s îi urmreasc în planul de afaceri sau în analiza economico-financiar. Un exemplu este iniiativa MADR, care prin OUG 43/ 2013 a instituit un fond care va fi utilizat pentru acordarea de microcredite în scopul asigurrii contribuiei proprii a beneficiarilor la finanarea proiectelor de investiii finanate prin PNDR. Iniiativa vizeaz proiectele a cror valoare eligibil este de maximum 125.000 de euro. Suma maxim care poate fi acordat unui beneficiar poate ajunge la 75.000 de euro. Condiiile creditrii sunt mai avantajoase: perioad de graie de 3 ani, o durat a creditului de pân la 10 ani, o dobând sub nivelul pieei. Ca i pân acum, creditele sunt garantate în proporie de 80%. Practic, oamenii nu mai trebuie s vin cu garanii suplimentare pentru proiectele de valoare mic, mai ales pentru proiectele care vizeaz înfiinarea de ferme familiale. Dac reticena bncilor de a investi în agricultur este strâns legat de riscurile pe care domeniul le presupune (pierderilor economice datorate fenomenelor climatice nefavorabile, bolilor animalelor i plantelor i infestrilor cu duntori) odat cu crearea Fondului Mutual care va oferi compensaii financiare în cazul pierderilor economice datorate acestor cauze, riscul se diminueaz. Preocuparea pentru rezolvarea problemei cofinanrii private a însemnat inclusiv informarea i contientizarea celor care vor s investeasc în agricultur privind adevrata semnificaie i greutate asupra implementrii acestei componente. Fondurile europene finaneaz afaceri private ale beneficiarilor, iar aceste afaceri trebuie s fie viabile i sustenabile mult dup ce sprijinul european se va termina. Beneficiarii au îneles c un proiect viabil va fi întotdeauna un proiect pentru care se va gsi finanare, nu doar din partea APDRP, dar i din partea bncilor. Iar succesul PNDR a dovedit inclusiv bncilor c agricultura nu este doar un domeniu cu risc, aa cum a fost el perceput la începutul perioadei de programare, ci i unul foarte profitabil!
10
Info IFN FNGCIMM SA-IFN
Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituie financiar nebancar, cu capital de risc, având ca unic acionar statul român, prin Ministerul Finanelor Publice. FNGCIMM SA-IFN a fost înfiinat în scopul facilitrii accesului IMM la finanri, prin acordarea de garanii atât în nume propriu cât i în numele i contul statului român. Garania FNGCIMM este de maxim 2,5 milioane euro /beneficiar i se emite la solicitarea finanatorilor, pentru credite aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de ctre finanator. FNGCIMM colaboreaz cu 30 de finanatori (27 de instituii de credit i trei instituii financiare nebancare) în baza unor convenii de lucru i asigur o acoperire teritorial naional, rspunzând solicitrilor întreprinztorilor prin cele 4 sucursale, 8 reprezentane i 3 filiale. FNGCIMM SA-IFN se afl sub supravegherea prudenial a Bncii Naionale a României i este membru al A.E.C.M. (Association Européenne du Cautionnement Mutuel), asociaie profesional care reunete mai mult de 40 de instituii de garantare i contra-garantare din peste 20 de ri. FNGCIMM SA-IFN acord garanii financiare i pentru facilitarea accesului la finanrile acordate de APDRP. Astfel, în baza OUG 79/2009, Fondul acord garanii pentru obinerea avansului de la APDRP pentru creditele de cofinanare a proiectelor benficiarilor eligibili, garania maxim fiind de 110% din valoarea avansului prevzut în contractele de finanare încheiate cu APDRP. Dintre beneficiarii eligibili ai scrisorilor de garanie menionm: uniti administrativ teritoriale, asociaiile de dezvoltare intercomunitar, grupurile de aciune local (GAL), organizaiile i federaiile utilizatorilor de ap pentru irigaii. Scrisorile de Garanie solicitate în baza OUG 79/2009 se acord prin prezentarea documentaiei la sediul centralei, sucursalelor sau reprezentanelor FNGCIMM în aceeai zi lucrtoare. Alte tipuri de garanii acordate în baza unor acte normative, la solicitarea instituiilor finanatoare, faciliteaz accesul la finanare pentru: - asigurarea capitalului de lucru necesar pentru realizarea produciei de ctre beneficiarii din sectorul agricol i alimentar (Legea 329/2009). Garaniile FNGCIMM sunt de maxim 80% din finanarea acordat i de pân la 2,5 mil. euro /beneficiar. - creditele destinate investiiilor pentru proiectele de infrastructur rural tehnico-edilitar i drumuri forestiere ale consiliilor locale i asociaiilor consiliilor locale (Legea 218/2005). Valoarea unei garanii va fi de pân la 100% în cazul creditelor-scrisorilor de garanie bancar acordate pe termen scurt, mediu i lung beneficiarilor publici ai proiectelor cu cofinanare FEADR i de pân la 80% în cazul beneficiarilor publici ai FEGA. - credite accesate de beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneasc, finanate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României (OUG 9/2010) - uniti administrativ-teritoriale, instituii de învmânt superior de drept public, instituii de cercetare-dezvoltare de drept public, operatori regionali de servicii de alimentare cu ap i canalizare.
„În drumul întreprinztorului de la ideea de afacere i pân la profit, de la prima smân la recolta bogat, FNGCIMM dorete s rmân partenerul puternic care garanteaz accesul la finanare” 2013 a fost anul în care agricultura a contribuit semnificativ la relansarea economic, iar rolul su în creterea economic a viitorului va fi din ce în ce mai evident. FNGCIMM vine în întâmpinarea nevoilor productorilor i procesatorilor agricoli, cu scheme de garantare care se pliaz pe diferitele nevoi de finanare, pentru accesarea fondurilor europene, a înfiinrii fermelor de familie sau pentru finanarea capitalului de lucru. Acordm garanii, de asemenea, beneficiarilor publici: comunelor i oraelor, asociaiilor de dezvoltare intercomunitar ale acestora precum i organismelor de drept public, grupurilor de aciune local i organizaii utilizatorilor de ap pentru irigaii. FNGCIMM are capacitatea i resursele de a contribui la creterea accesrii i implementrii programelor cu fonduri europene i în urmtoarea programare financiar 2014-2020, oferind garanii beneficiarilor privai pentru toate msurile acreditate prin PNDR, ai Programului Operaional pentru Pescuit, pentru beneficiarii subveniilor de stat acordate prin Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA). FNGCIMM preia riscul creditelor pe care le contractai i elimin principala cauz de respingere a cererii de credit, reprezentat de insuficiena garaniilor proprii. Accesarea garaniei fondului ofer avantajul optimizrii i flexibilitii finanrilor, diminuarea costurilor adiionale creditului prin reducerea sau eliminarea garaniilor imobiliare, fr a suprapune proceduri greoaie i costisitoare celor solicitate de finanator. Încurajez beneficiarii eligibili ai programelor menionate s-i pun în aplicare planurile de afaceri accesând garaniile FNGCIMM. Îi asigur c astfel se vor altura celor peste 1.600 de clieni ai nostri, agricultori, care au accesat finanri în valoare de peste 2.770 milioane lei, beneficiind de avantajul reelei noastre teritoriale i de parteneriatul cu 30 de finanatori. Oportunitile de investiii în agricultur nu au fost niciodat mai interesante, iar o garanie ce poate acoperi pân la 80% din valoarea unui credit sau pân la 110%, în cazul scrisorii de garanie bancar, cu o valoare maxim de 2,5 milioane de euro, reprezint un sprijin important în accesarea fondurilor europene. Pentru toate realizrile de pân acum, doresc s le mulumesc în primul rând agricultorilor din România i îi asigur c, în drumul de la ideea de afacere i pân la profit, de la prima smân la recolta bogat, FNGCIMM va rmâne partenerul puternic care le poate garanta accesul la finanare.
Preedinte – Director General FNGCIMM Silvia CIORNEI
11
Gabriel GÂRBAN Expert APDRP
Comisia European a publicat o propunere de reunire într-un cadru comun a dou programe destinate colilor care au fost pân în prezent separate, respectiv „Programul de încurajare a consumului de fructe în coli” i „Programul de distribuire a laptelui în coli”. În contextul scderii consumului acestor produse de ctre copii, obiectivul este de a aborda într-un mod mai eficace alimentaia deficient, de a consolida elementele educative ale acestor Programe i de a contribui la lupta împotriva obezitii. Sub deviza „S mâncm sntos pentru a ne simi bine”, acest Program consolidat, conceput dup modelul „de la ferm la coal”, va pune accent pe msurile educative menite s îi sensibilizeze mai mult pe copii în legtur cu obiceiurile alimentare sntoase, cu gama de produse agricole disponibile, precum i cu aspectele privind durabilitatea, mediul i deeurile alimentare. Noul Program va funciona în baza unui cadru juridic i financiar comun, care va permite îmbuntirea i simplificarea cerinelor administrative ale celor dou Programe existente. Existena acestui cadru unic va reduce sarcinile de gestionare i de organizare ale autoritilor naionale, ale colilor i ale furnizorilor i va spori eficiena Programului. Participarea la sistem va fi facultativ pentru statele membre, care vor avea, de asemenea, posibilitatea de a alege produsele pe care doresc s le distribuie. Conform prevederilor din acordul de anul trecut privind viitoarele cheltuieli ale Uniunii Europene, noul Program, odat aprobat, va dispune de un buget de 230 de milioane euro pentru fiecare an colar (150 de milioane de euro pentru fructe i legume i 80 de milioane de euro pentru lapte). În comparaie cu bugetul noului Program, suma corespunztoare din bugetul pentru anul 2014 este de 197 de milioane de euro (respectiv 122 de milioane de euro i 75 de milioane de euro. Programul de distribuire a laptelui în coli a fost instituit în anul 1977, iar Programul de încurajare a consumului de fructe în coli dateaz din anul 2009. De ambele Programe beneficiaz, în întreaga Europ, în fiecare an, aproximativ 30 de milioane de copii, astfel: peste 20 de milioane de copii beneficiaz de Programul de distribuire a laptelui în coli i peste 8,5 milioane de copii beneficiaz de Programul de încurajare a consumului de fructe în coli. Necesitatea acestor Programe pare i mai evident în ziua de azi, având în vedere tendina de scdere, pe termen mediu, a consumului de fructe i legume i de lapte, precum i apariia noilor probleme legate de alimentaie. În majoritatea rilor, consumul de fructe i legume în rândul copiilor este în scdere i rmâne sub cantitatea zilnic recomandat. Consumul de lapte este, de asemenea, în scdere, iar copiii se orienteaz ctre produse supuse prelucrrilor alimentare complexe. Astfel, excesul de greutate i obezitatea sunt preocupri reale. În anul 2010, Organizaia Mondial a Sntii (OMS) a estimat c aproximativ unul din trei copii din Uniunea European cu vârsta cuprins între 6 i 9 ani este supraponderal sau obez. Aceast tendin înregistreaz, din pcate, o cretere rapid, în anul 2008 unul din patru copii suferind de obezitate.
Comisia European lupt împotriva obezitii copiilorInfo UE
12
Info ONG Federaia Naional a Sindicatelor din Agricultur, Alimentaie, Tutun, Domenii i Servicii Conexe „AGROSTAR” este o organizaie profesional, democratic, fr caracter politic, constituit la nivel naional, care reunete pe baza liberului consimmânt salariai din societile comerciale agricole, institute i staiuni de cercetare, societi comerciale de alimentaie, tutun, productori agricoli, precum i persoane care exercit o meserie sau o profesie în mod independent. A fost înfiinat în anul 1990 i numr peste 50.000 de membri. Federaia „AGROSTAR” este o organizaie sindical profesional. principalul su scop i aciunile sale se bazeaz pe respectarea urmtoarelor valori: solidaritate, aciune colectiv, dreptate social, respect reciproc, democraie, egalitatea de a promova, dezvolta, apra interesele profesionale, economice, sociale i morale ale membrilor si, fr discriminare de tip social, etnic, lingvistic, sexual i religios. Rolul federaiei este de a contribui la îmbuntirea condiiilor de via pe plan economic, social i cultural în mediu rural i de a recunoate profesia de agricultor, în contextul integrrii europene într-o pia comun competitiv. Pentru a pune în practic misiunea sa, prin aciuni concrete i determinate, Federaia „AGROSTAR” respect principii certe ce au fost definite de-a lungul timpului ca fiind adevrate, i chiar ghideaz deciziile referitoare la direciile ce influeneaz viitoarea noastr dezvoltare. Astfel, federaia are în vedere reprezentarea tuturor lucrtorilor, productorilor agricoli i fermierilor, controlul tuturor membrilor de sindicat pentru o funcionare democratic, dinamic a vieii sindicale. De asemnea, interesul colectiv trebuie s prevaleze asupra interesului individual atunci când trebuie luate decizii asupra direciilor prioritare sau asupra serviciilor ce urmeaz a fi dezvoltate. Totodat, aciunile colective, revendicrile, prezena susinut în faa opiniei publice i stabilirea parteneriatului sunt principii fundamentale ale sindicatului în a-i susine deciziile de strategie. Federaia va lucra, va lua poziie i va adopta decizii care, nu numai s menin, dar s-i duc la dezvoltarea exploataiilor, la dezvoltarea proprietii familiare, cu asumarea, în principal, a msurilor de gestiune i management. Venitul productorilor agricoli trebuie s aib ca baz costul de producie i s creasc prin mecanismele de pia, apoi prin diverse instrumente complementare ce pot fi accesate inând cont de caracteristicile structurale i conjuncturale ale sectorului, precum i de piaa produselor agricole. Federaia AGROSTAR încearc s protejeze pe toate cile, sectorul agricol cu prioritate ferma agricol, ambele fiind eseniale în dezvoltarea activitii agricole pe termen lung. Dezvoltarea unei agriculturi susinute i „împrietenirea” cu mediul natural sunt elemente fundamentale ce asigur supravieuirea i dezvoltarea activitii agricole pe termen lung i implicit a afacerilor fermierilor. Obiectivele Federaiei „AGROSTAR” sunt: • adoptarea de msuri, proiecte, programe prin care s creasc productivitatea în agricultur; • întrirea i dezvoltarea pieelor: funciar, a creditului, a materiilor prime i a produselor agricole; • crearea unor organizaii, instituii i organisme funcionale care s permit sprijinirea productorului agricol pe întreg lanul
tehnologic de producie; • creterea rolului specialistului agricol la nivel central, regional, zonal i local în organismele i instituiile unde îi desfoar
activitatea; • reducerea vârstei de pensionare pentru fora de munc angajat în agricultur i anume cu 2 ani pentru brbai i cu 3 ani
pentru femei; • scutirea de la plata impozitului pe venit pentru salariat i a C.A.S. pentru angajator în cazul angajrii de absolveni din domeniul
agricol (liceu, colegiu, facultate) pe o perioad de 3 ani; • adoptarea unor msuri legislative cu privire la diminuarea evaziunii fiscale (facturi fiscale contrafcute, nevmuirea
corespunztoare sub aspect numeric, cantitativ i calitativ); • susinerea prin programe viabile a produselor obinute în legumicultur (sere, solarii, culturi de câmp); • dezvoltarea formelor moderne de comercializare a produselor proaspete i perisabile, ofer avantaje atât productorilor cât i
consumatorilor; • explicarea i simplificarea procedurilor de acces la programele de finanare; • acordarea de sprijin i faciliti fiscale reale pentru exploataiile care obin produse ecologice; • adoptarea de programe prin care s se reduc presiunea componentelor generatoare de datorii asupra fondurilor alocate
cercetrii agricole; • stoparea prin msuri legislative a concurenei neloiale venite din partea productorilor de smân neautorizai; • negocierea contractului colectiv de munc la nivel de ramur – Agricultur – i grup de uniti.
Sediul central al Federaiei „AGROSTAR” este în Bucureti, Piaa Cpt. Walter Mrcineanu, Nr. 1-3, Etajul IV, Camerele 303-305, Sector 1, Cod potal 010155, Oficiul Potal Nr. 1; Telefon /Fax: 021 / 311 15 14; E-mail: agrostar@federatiaagrostar.ro
Alexandru IONACU Expert APDRP
13
Srbtorile de iarn nu au adus din pcate zpada anul acesta, nici mcar la munte unde majoritatea ateapt ca noul an s aduc i zpada pentru schi. Scriem despre munte i zpad deoarece acestea sunt elementele care l-au inspirat pe domnul Bogdan Pascu, un beneficiar al Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 s investeasc i s pun bazele unei pensiuni agro-turistice rupt dintr-o poveste tirolez. Pensiunea Brandeberg se afl în imon, un stuc situat lâng Bran, judeul Braov. Satul imon se întinde de-a lungul râului imon într-o regiune superb de dealuri cu altitudinea între 800 i 1200m. Pe vârful dealului Balaban, se afl Schitul Bran care st parc, s vegheze asupra celor din vale. Am avut ocazia s petrecem câteva zile la Pensiunea Brandeberg i s îl cunoatem atât pe domnul Pascu cât i pe ceilali membri ai familiei. În cele 4 zile petrecute acolo, am crezut c suntem în Tirol, celebra staiune montan din Austria. Spunem asta pentru c, atât interiorul pensiunii cât i exteriorul sunt executate de un arhitect a crui specialitate este stilul arhitectural austriac i bavarez. Atmosfera cald, camerele încptoare, restaurantul i stilul culinar sunt câteva exemple care ne pot transforma din experi ai Ageniei de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit în adevrai critici din domeniul HoReCa. Domnul Pascu a achiziionat în 2006 un teren în satul imon, pe care în momentul de fa se afl pensiunea. Atât ideea de pensiune, cât i specificul acesteia, au venit din pasiunea sa pentru schiatul în zona Tirolului – Austria. Posibile scheme de finanare i-au fost prezentate înc din 2006 (pe SAPARD), îns nu a reuit atunci accesarea: „Am vrut s accesez imediat ce consultantul mi-a propus, îns, din pcate, nu ne-am putut încadra în perioada de depunere a dosarului. Am ateptat pân în anul 2009 pentru depunerea dosarului, deoarece s-a întârziat foarte mult din partea Ministerului Agriculturii deschiderea de sesiuni a depunerilor de proiecte”. Proiectul a fost depus pe Msura 313 „Încurajarea activitilor turistice” iar investiia propus a se realiza a presupus extinderea Pensiunii
Brandeberg de la 2 camere la 14 camere i 1 apartament format dintr-un dormitor i living i anexe (oficiu cameriste, loc pentru servirea mesei). De asemenea, s-a dorit investiia în activiti recreaionale prin amenajarea la etajul 2 i mansard a unor spaii destinate recreerii pentru copii i adolesceni, precum i a 20 de biciclete pentru practicarea cicloturismului. Totodat a fost amenajat un spaiu de recreere exterior ce a fost dotat cu leagne, groap de nisip i tobogan pentru copii. La etajul 2 al pensiunii exist spaii de activiti recreative: sal de jocuri, sal de biliard, sal de fitness i sal de tenis de mas. Fundaia este din beton armat iar structura din BCA cu sâmburi de beton armat.
PROIECTE DE SUCCES
14
Am reuit s stm de vorb cu domnul Pascu aproximativ dou ore iar întrebarea fireasc privind un moment memorabil pe care l-a avut în acest lung drum, nu a întârziat s apar: „Fiecare moment i pas parcurs în acest întreg proces de finalizare a pensiunii, reprezint câte o amintire frumoas dar, pe alocuri dificil în toi aceti ani. Unul dintre momentele pstrate în suflet, pe care mi-l reamintesc cu drag, a fost intrarea în pensiune a primilor turiti i expresia de pe feele lor... într-un final, munca întregii echipe, de peste 4 ani, începea s dea roade.” Arhitectul a pus accentul pe detalii iar beneficiarul pe calitatea produselor i a serviciilor. Astfel, toate elementele decorative din pensiune sunt realizate din lemn i MDF iar buctria a reprezentat una dintre investiiile cele mai costisitoare: „Am investit în buctrie aproximativ 80.000 euro iar buctarul este foarte bine pregtit. Gama de sortimente este vast, aducând împreun atât mâncare cu specific românesc cât i mâncare din buctria austriac i german.” Dac ajungei la Brandeberg, v recomandm s încercai prjitura casei, un adevrat deliciu culinar. Pensiunea Brandeberg ofer pe pia servicii hoteliere, la nivelul calitativ de 3 stele, alimentaie public i alte servicii complementare de agrement. Capacitatea pensiunii este de 30 de locuri iar restaurantul funcioneaz zilnic între orele 8-22. „Dup finalizarea dosarului am apelat la resursele proprii cât i la o instituie bancar pentru a putea asigura cofinanarea proiectului. Am avut parte de un consultant bun care ne-a explicat de la început care sunt paii în accesare i cât de important este cofinanarea.”
Din punct de vedere al impactului social, în nici un an de funcionare, SC Gold Class SRL, firma care deine pensiunea, a reuit s aib o cifr de afaceri de 370.000 lei i s contribuie activ la dezvoltarea staiunii turistice Bran prin angajarea a 10 persoane (localnici), prin plata taxelor i impozitelor la bugetul local i prin achiziionarea materiei prime de la comunitatea local.
„Ca i principale obiective socio-economice, am urmrit: crearea i meninerea locurilor de munc prin activitatea de turism, în special pentru tineri i femei, creterea valorii adugate în activitatea de turism, creterea numrului de turiti i a duratei vizitei în zona Bran; dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic, creterea i îmbuntirea structurilor de primire turistic la scar mic i creterea facilitilor recreaionale în vederea asigurrii accesului în zonele naturale de interes turistic”.
Au reuit s ating o parte din aceste obiective graie raportului calitate-pre, locaiei superbe i a promovrii pe site-uri de profil dar i în mediul corporatist. Brandeberg organizeaz team-building-uri i primete frecvent grupuri de strini datorit notei mari de pe www.booking.com (9.5).
PROIECTE DE SUCCES
15
La finalul discuiei, nu am omis s-l întrebm pe domnul Pascu dac mai dorete s acceseze fonduri europene în cadrul noului PNDR i ce sfaturi are pentru doritori.
„Intenionm ca pe parcursul noului Program Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020, care urmeaz s se deschid, s primim noile condiii de accesare pentru o eventual nou investiie, pentru dezvoltarea continu a afacerii. Considerm c un centru SPA ar contribui mult mai eficient la atingerea misiunii pensiunii. Cât despre sfaturi, PERSEVEREN!!”
V invitm s vizitai aceast pensiune, contribuind astfel la dezvoltarea turismului naional cât i la promovarea rezultatelor obinute cu ajutorul PNDR-ului 2007-2013.
PROIECTE DE SUCCES
ÎNTREBRI FRECVENTE
1. inând cont c majoritatea firmelor nu au înc incheiate situaiile financiare pentru 2013, se poate considera anul 2012 anul „N”? În conformitate cu Ghidul Solicitantului, situaiile financiare ce trebuiesc depuse pentru anii N, N1 i N2, unde „N” este considerat anul anterior depunerii cererii de finanare (în acest caz, 2013).
Conform documentului nr. 2 din Ghidul Solicitantului, situaiile financiare prezentate în Cererea de Finanare sunt cele precedente anului depunerii proiectului i înregistrate la Administraia Financiar. inând cont c Ordinul nr. 79/ 2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea i depunerea sitaiilor financiare anuale i a rapotrilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitile teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 70/ 29.01.2014 i de faptul c data limit de depunere a bilanurilor este 31 mai 2014, situaiile financiare prezentate la depunerea Cererii de Finanare trebuie s fie cele aferente anului 2012, întocmite în conformitate cu normele de închidere a exerciiului financiar 2012.
2. În cadrul msurii 322 e) sunt finanate i reelele wireless? Ce tip de reele wireless sunt eligibile?
Conform modelulul de aviz tehnic emis de Institutul Naional de Studii i Cercetri pentru Comunicaii Bucureti (INSCC), sunt finanate reele pe suport fizic (cupru /fibr optic) sau radio (wireless).
3. Pot fi cuprinse mai multe localiti în cadrul unui singur proiect?
Un singur proiect poate s vizeze mai multe localiti, cu meniunea ca acestea s fie cuprinse în lista zonelor albe. Aceast list este disponibil pe pagina web www.apdrp.ro, seciunea ,,Investiii prin PNDR - Ghidul Solicitantului 322 e) - Anexa 9 - Lista „Zonelor Albe” eligibile pentru accesarea submsurii 322 e).
4. Anexa 9, „Lista zonelor albe”, spaiul rural include doar satele menionate sau i comunele?
Lista zonelor albe este alcatuit din comunele cu satele aparintoare, localiti în care pot fi realizate investiii prin Msura 322e).
5. Se finaneaz i modernizarea de reele deja existente i unde anume?
Conform tabelului cu zonele albe editat de Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii (ANCOM), exist localiti din lista zonelor albe ce au reele de backhaul dar este o reea inadecvat, insuficient (ex. o calitate sczut, capacitate sczut, siguran sczut sau acoperire insuficient) sau incapabil s ofere o calitate minim a serviciilor broadband ctre populaie. Astfel, investiiile care vizeaz i modernizrile sunt eligibile, dar trebuie s fie realizate numai în localitile din zonele albe.
6. Care este data limit pentru prezentarea certificatului care s ateste absolvirea cursurilor obligatorii de formare profesional pentru beneficiarii Msurii 141?
Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP) aduce în atenia beneficiarilor PNDR modificarea instruciunilor de plat pentru Msura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten”, în sensul excluderii obligativitii prezentrii în dosarul cererii de plat pentru trana IV a certificatului care s ateste absolvirea cursurilor obligatorii de formare profesional. Astfel, beneficiarii Msurii 141 pot aduce dovada absolvirii cursurilor de formare profesional prin Msura 111 „Formare profesional, informare i difuzare de cunotine” pân la finalul anului 2015. Aadar, beneficiarii care solicit plata tranei IV pot anexa la dosarul de plat o declaraie pe proprie rspundere privind absolvirea unui curs de formare profesional prin care se angajeaz c vor participa i absolvi un astfel curs în maximum 3 ani de la data primirii sprijinului nerambursabil, respectiv de la plata integral a sprijinului, dar nu mai târziu de luna decembrie a anului 2015.
Virginia BOJIN Expert APDRP