PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 …

PROGRAMUL NAIONAL DE DEZVOLTARE RURAL 2007-2013 v.XIV septembrie 2014Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea a XVI-a, Septembrie 2015 1
GUVERNUL ROMÂNIEI
2007 – 2013
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea a XVI-a, Septembrie 2015 2
Acronime
ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
ANCA Agenia Naional de Consultan Agricol
ANCFS
ANCOM
Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii
ANIF Administraia Naional pentru Îmbuntiri Funciare
ANPA Agenia Naional pentru Pescuit i Acvacultur
ANCPI Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
ANZM Agenia Naional a Zonei Montane
APDRP Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit
APIA Agenia de Pli i Intervenii în Agricultur
ARS Autoritatea Român pentru Silvicultur
ASA Ancheta Structural în Agricultur
ASAS Academia de tiine Agricole i Silvice
ASN Anuarul Statistic Naional
BEI Banca European de Investiii
BIM Biroul Internaional al Muncii
BIRD Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare
CE Comunitatea European
CEFIDEC Centrul de Formare i Inovaie pentru Dezvoltare în Carpai
CJ Centre judetene ale Ageniei de Pli i Intervenii în Agricultur
CLC Corine Land Cover
CNC Comitet Naional de Coordonare
CRESC Comitete Regionale de Evaluare Strategic i Corelare
CRPDRP Centrul Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit
DADR Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural
DCA Directiva Cadru pentru Ap
DGDR Direcia General Dezvoltare Rural
DGRSCDF Direcia General de Regim Silvic i Cinegetic i Dezvoltare Forestier
DR7U Dezvoltarea Resurselor Umane
FC Fond de Coeziune
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional
FEP Fondul European de Pescuit
FEGA Fondul European de Garantare Agricol
FIDA Fondul Internaional de Dezvoltare Agricol
FRDMR Federaia Român pentru Dezvoltare Montan i Rural
FSE Fondul Social European
GAL Grup de Aciune Local
GES Gaze cu Efect de Ser
GIL Grupuri de Iniiativ Local
HACCP Analiza Pericolelor i punctelor Critice de Control
HNV Valoare Natural Ridicat
ICDA Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrar
ICPA Institutul de Cercetare pentru Pedologie i Agrochimie
IMM Întreprinderi Mici i Mijlocii
INS Institutul Naional de Statistic
IPSTA Indicatorul privind Psrile Specifice Terenurilor Agricole
ISO Organizaia Internaional pentru Standardizare
ITRSV Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Vântoare
LDSC Linii Directoare Strategice Comune
LFA Zone defavorizate
MAB Omul i biosfera
MEF Ministerul Economiei i Finantelor
MIRA Ministerul Internelor i Reformei Administrative
MMDD Ministerul Mediului i Dezvoltarii Durabile
MMFES Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse
MMP
MSI
OECD Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
OJPDRP Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit
ONG Organizaie Non Guvernamental
OPCP Oficiul de Pli i Contractare PHARE
OS Obiective Strategice
PERE Planul European de Redresare Economic
PFA Persoan Fizic Autorizat
PNDR Programul Naional de Dezvoltare Rural
PNR Programul Naional de Reforme
PIB Produsul Intern Brut
PNS Plan Naional Strategic
POSDRU Program Operaional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane
PPS Puncte Procentuale Standard
RGA Recensmântul General Agricol
RNP Regia Naional a Pdurilor
RNAPR Reeaua Naional a Ariilor Protejate din România
SAC Arii Speciale de Conservare
SAPARD Programul SAPARD
SAU Suprafaa Agricol Utilizat
SMR
SNB
SPCDR Sistemul de Procesare a Cererilor de Dezvoltare Rural
SSPA Sistemul SAPARD de Procesare a Aplicaiilor
TEP Tone Echivalent Petrol
UAT Uniti Administrativ Teritoriale
UE Uniunea European
UE-15 15 state membre ale UE anterior aderrii din 1995
UE-25 25 state membre ale UE dup aderarea din 2004
UE-27 27 state membre ale UE dup aderarea din 2007
UM Uniti Munc
USAMV Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar
USR Unitate de Sprijin a Reelei
USDA-FAS Departamentul Statelor Unite pentru Agricultur – Serviciul Strin pentru Agricultur
VAB Valoarea Adugat Brut
CUPRINS
Capitolul 1 Titlul programului de dezvoltare rural ......................................................... 11 Capitolul 2 Statul membru i regiunea administrativ ..................................................... 11
2.1. Aria geografic de aplicabilitate .................................................................................... 11 2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen”........................................................... 11 Capitolul 3 Analiza situaiei actuale, caracterizat prin puncte tari i puncte slabe,
strategia aleas pe baza acesteia i evaluarea ex-ante ........................................................ 11 3.1. Analiza situaiei din perspectiva punctelor forte i a punctelor slabe ....................... 11
3.1.1. Contextul socio-economic general din zona rural ............................................ 11
3.1.1.1. Situaia economic general ............................................................................... 11
3.1.1.2. Situaia demografic a zonei rurale – privire de ansamblu ............................... 13 3.1.1.3. Piaa muncii ........................................................................................................ 15
3.1.1.4. Veniturile i nivelul de srcie ............................................................................ 17 3.1.1.5. Situaia actual a creditului rural....................................................................... 18 3.1.1.6. Utilizarea terenurilor .......................................................................................... 20 3.1.2. Performana sectoarelor agricol, forestier i alimentar ................................... 22 3.1.2.1. Competitivitatea agriculturii, silviculturii i industriei alimentare .................... 22
3.1.2.2. Dezavantajele structurale ale agriculturii .......................................................... 26
3.1.2.3. Nevoile de restructurare din domeniul industriei i comercializrii produselor
alimentare ........................................................................................................................ 31 3.1.2.4. Silvicultura .......................................................................................................... 33
3.1.3. Condiii de mediu .................................................................................................. 34
3.1.3.1. Caracteristici principale ..................................................................................... 34 3.1.3.2. Conservarea biodiversitii pe terenurile agricole i forestiere ......................... 36 3.1.3.3. Managementul resurselor naturale în agricultur i silvicultur ...................... 39
3.1.3.4. Agricultura ecologic.......................................................................................... 41 3.1.3.5. Bunstarea animalelor ........................................................................................ 42
3.1.3.6. Schimbri climatice ............................................................................................. 56 3.1.4. Economia rural i calitatea vieii ....................................................................... 57 3.1.4.1. Structura economiei rurale ................................................................................. 57
3.1.4.2. Dezvoltarea afacerilor i turismului ................................................................... 58 3.1.4.3. Descrierea i analiza disparitilor cu privire la furnizarea serviciilor în spaiul
rural ................................................................................................................................. 61
3.1.7. Analiza SWOT ...................................................................................................... 70
3.2. Prezentarea strategiei alese în concordan cu punctele tari i slabe ........................ 81 3.2.1. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei 1 ..................................... 83 3.2.2. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferentei Axei 2 .................................... 87 3.2.3. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei 3 ..................................... 90
3.2.4. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei 4 ..................................... 94
3.3. Evaluarea ex-ante ............................................................................................................ 96 3.4. Impactul perioadei de programare anterioare i alte informaii suplimentare ...... 110 Capitolul 4 Justificarea prioritilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice
i Planul Naional Strategic, impactul ateptat în conformitate cu evaluarea ex-ante .. 125 4.1. Justificarea prioritilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice i Planul
Naional Strategic ................................................................................................................. 125
4.1.1. Justificarea prioritilor în raport cu Liniile Directoare Strategice ale
Comunitii .................................................................................................................... 125 4.1.2. Justificarea cu privire la prioritile din Planul Naional Strategic .............. 134
4.2. Impactul ateptat rezultat din evaluarea ex-ante inând cont de prioritile alese 144 4.2.1. Rezumat administrativ al evalurii ex-ante ..................................................... 144 4.2.2. Recomandri ale evaluatorului ex- ante i transpunerea acestora în PNDR 149
Capitolul 5 Informaii cu privire la axe i msurile propuse pentru fiecare ax i
descrierea lor ........................................................................................................................ 173 5.1. Cerine generale ............................................................................................................ 173 5.2. Cerinele specifice pentru anumite/toate msurile..................................................... 176
5.2.1. Tranziia de la perioada de programare 2000-2006 la 2007-2013 .................. 178
5.2.2. Compatibilitatea cu procedurile i cerinele referitoare la ajutorul de stat .. 180
5.2.3. Asigurarea conformitii cerinelor de eco-condiionalitate cu Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 1782/2003..................................................................................... 180
nevoile teritoriale identificate i dezavantajele structurale ...................................... 180 5.2.5. Criterii i reguli administrative pentru evitarea dublei finanri .................. 184 5.2.6. Asigurarea corectitudinii datelor ...................................................................... 188 5.2.7 Sistemul de garantare cu finanare din PNDR ................................................. 189
5.2.7.1. Obiectivul schemelor de garantare cofinanate de FEADR ............................. 191 5.2.7.2. Domeniul acoperit de schemele de garantare .................................................. 191 5.2.7.3. Managementul schemelor de garantare ........................................................... 191 5.2.7.4. Schema de garantare pentru sectorul agricol ................................................... 194
5.2.7.5. Schema de garantare pentru întreprinderi mici i mijlocii ............................... 196 5.2.7.6. Indicatori aplicabili schemelor de garantare ................................................... 197
5.2.8 Finanarea noilor provocri în cadrul PNDR ................................................... 197
5.3. Informaii necesare privind axele i msurile ............................................................ 201 5.3.1. Axa 1: Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier ................... 201 5.3.1.1. Msuri menite s îmbunteasc cunotinele i s consolideze potenialul
uman ............................................................................................................................... 201 5.3.1.2. Msuri menite s restructureze i s dezvolte capitalul fizic i s promoveze
inovaia ........................................................................................................................... 217
5.3.1.3. Msuri de tranziie pentru România ................................................................. 271 5.3.2. Axa 2: Îmbuntirea mediului i a spaiului rural ......................................... 289
5.3.2.1. Msuri privind utilizarea durabil a terenurilor agricole ................................ 289 5.3.2.2. Msuri privind utilizarea durabil a terenurilor forestiere .............................. 339
5.3.3. Axa 3 Calitatea vieii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale ..... 349 5.3.3.1. Msuri privind diversificarea economiei rurale ............................................... 349
5.3.3.2. Msur privind îmbuntirea calitii vieii în zonele rurale ......................... 368 5.3.4. Implementarea Axei LEADER .......................................................................... 393 5.3.4.1. Strategiile de Dezvoltare Local ....................................................................... 407 5.3.4.2. Cooperare inter-teritorial i transnaional ................................................... 410 5.3.4.3. Funcionarea Grupurilor de Aciune Local, dobândirea de competene i
animarea teritoriului ...................................................................................................... 413 5.3.5. Pli complementare directe .............................................................................. 419
5.3.6 Lista tipurilor de operaiuni menionat la articolul 16(a) aliniat (3) litera (a)
din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 care se încadreaz în cuantumurile
menionate la articolul 69 alineat 5(a) ......................................................................... 420
Capitolul 6 Planul de finanare ........................................................................................... 426 6.1. Contribuia anual din cadrul FEADR (în EURO) ................................................... 426
6.2. Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioad) - alocare iniial .... 426 6.2.1 Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul
(CE) nr. 1698/2005 – Regiuni de convergen ............................................................ 427 6.2.2 Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioad) – suma total 427
6.3. Bugetul orientativ legat de operaiunile menionate la articolul 16(a) din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2013 ...... 428
Capitolul 7 Alocare indicativ pentru msurile de dezvoltare rural ............................ 429 Capitolul 8 Finanarea naional suplimentar pe ax .................................................... 431 Capitolul 9 Concordana între elementele necesare evalurii i regulile de concuren,
lista schemelor de ajutor de stat autorizate ....................................................................... 431 Capitolul 10 Complementaritatea cu msurile finanate de ctre alte instrumente ale
Politicii Agricole Comune (PAC), cu politica de coeziune precum i cu Fondul European
pentru Pescuit ....................................................................................................................... 436 10.1. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii .................................... 436
10.1.1. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii cu activitile,
politicile i prioritile Comunitii, în special cu obiectivele coeziunii economice i
sociale i cu instrumentul de sprijin al Comunitii pentru pescuit ......................... 436
10.1.2. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii cu msurile
finanate prin Fondul European de Garantare Agricol sau prin alte instrumente
......................................................................................................................................... 440
10.2. Conformitatea cu msurile Axelor 1, 2 i 3 ale PNDR ............................................ 441 10.2.1. Demarcare FEADR – Instrumentele structurale ........................................... 441 10.2.2. Demarcare FEADR - FEP ................................................................................ 445
10.2.3. Demarcarea sprijinului FEADR i FSUE pentru infrastructura afectat de
inundaiile din anul 2010 .............................................................................................. 446
10.3. Conformitatea cu msurile Axei 4 ............................................................................. 446 10.3.1. Demarcare FEADR-FEP .................................................................................. 446
10.3.2. Demarcare FEADR - Programele de Cooperare finanate din fonduri
europene ......................................................................................................................... 447
Comunitii ........................................................................................................................... 447 Capitolul 11 Desemnarea autoritilor responsabile privind implementarea PNDR .... 451
11.1. Definirea autoritilor i a sarcinilor aferente.......................................................... 452 11.2. Structura de Management i Control ........................................................................ 458
11.2.1. Sistemul electronic de suport al managementului ......................................... 463
11.2.2. Sarcinile de implementare ................................................................................ 464 11.2.3. Sarcinile de plat ctre beneficiarii finali ....................................................... 465
11.2.4. Controlul calitii managementului ................................................................ 465 11.2.5. Control i Antifraud ....................................................................................... 466
11.2.6. Sanciuni ............................................................................................................ 467
Capitolul 12 Monitorizare i Evaluare ............................................................................... 469 12.1. Descrierea sistemului de monitorizare ...................................................................... 469
12.1.1. Obiective ............................................................................................................ 469 12.1.2. Raportarea ......................................................................................................... 470
12.1.3. Sistemul de monitorizare IT ............................................................................ 471
12.2. Comitetul de Monitorizare ......................................................................................... 471 12.3. Descrierea sistemului de evaluare.............................................................................. 473
12.3.1. Obiective ............................................................................................................ 473 12.3.2. Procesul de evaluare ......................................................................................... 474
12.3.3. Raportarea ......................................................................................................... 474
Capitolul 13 Aciuni de informare i publicitate pentru PNDR ...................................... 475
13.1. Msuri propuse pentru informarea potenialilor beneficiari i a organismelor
interesate de punerea în aplicare a programului .............................................................. 476 13.2. Msuri propuse pentru informarea beneficiarilor PNDR ...................................... 477
13.3. Aciuni prevzute s informeze publicul larg despre rolul jucat de Comunitate în
cadrul PNDR i despre rezultate ........................................................................................ 478
Capitolul 14 Desemnarea partenerilor procesului de consultare i rezultatele consultrii
asupra PNDR ........................................................................................................................ 479
14.1. Desemnarea partenerilor pentru procesul de consultare ........................................ 482 14.2. Rezultatele procesului de consultare ......................................................................... 488 Capitolul 15 Egalitatea dintre brbai i femei i nediscriminarea ................................ 493 15.1. Promovarea egalitii de anse între brbai i femei în Programul Naional de
Dezvoltare Rural ................................................................................................................ 493
15.2. Prevenirea oricror forme de discriminare în diferitele stadii ale implementrii
PNDR ..................................................................................................................................... 495 Capitolul 16 Operaiuni de asisten tehnic..................................................................... 497 16.1. Descrierea activitilor de pregtire, management, monitorizare, evaluare,
informare i control, din cadrul sprijinului pentru programe finanate prin asistena
tehnic ................................................................................................................................... 497 16.2. Reeaua Naional de Dezvoltare Rural .................................................................. 504
16.2.1. Baza legal ......................................................................................................... 504 16.2.2. Obiective i responsabiliti ............................................................................. 504
16.2.3. Înfiinarea i funcionarea Reelei Naionale de Dezvoltare Rural ............ 504 16.2.4. Planul de aciune ............................................................................................... 504 16.2.5. Activitile Reelei Naionale de Dezvoltare Rural ...................................... 506 16.2.6. Structura necesar funcionrii Reelei Naionale de Dezvoltare Rural ... 508
16.2.6.1. Diagrama relaiilor dintre elementele RNDR în cadrul Programului ........... 512 16.2.7. Instrumente folosite de Reeaua Naional de Dezvoltare Rural ............... 513
16.2.8. Necesarul de resurse umane i tehnice ............................................................ 514 16.2.9. Calendarul realizrii Reelei Naionale de Dezvoltare Rural ..................... 514
16.2.10. Finanarea Reelei Naionale de Dezvoltare Rural .................................... 514 16.2.11. Ateptri din partea Reelei Naionale de Dezvoltare Rural .................... 515
ANEXE .................................................................................................................................. 517 ANEXA 1 Indicatori de baz ....................................................................................... 518 ANEXA 1 A Estimarea indicatorilor de monitorizare i evaluare ................................ 527
ANEXA 1 B Indicatori comuni de impact ...................................................................... 546
ANEXA 2 Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentanilor
parteneriatelor public - private (LEADER) ............................................................... 549 ANEXA 3A Raportul de Evaluare Ex Ante .............................................................. 550
ANEXA 3B Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategic de Mediu a PNDR . 663 ANEXA 4A Zonele defavorizate .................................................................................. 768
ANEXA 4B Pli de agro-mediu .................................................................................. 804 4B1. Cerine minime relevante pentru Msurile de agro-mediu ................................... 804 4B2. Desemnarea zonelor eligibile în cadrul Msurii 214 Pli de agro-mediu .......... 820
ANEXA 4C Cerine minime relevante pentru Msura 215 – Pli în favoarea
bunstrii animalelor ..................................................................................................... 847
ANEXA 5 Lista privind ajutoarele de stat existente în domeniul agricol i forestier
conform Anexei V, Capitol 3 „Agricultura din tratatul de aderare”....................... 853 ANEXA 6 Complementaritatea FEADR cu Fondurile Structurale ......................... 858
ANEXA 7 Procesul de consultare destinat elaborrii msurilor aferente Axei I din
cadrul PNDR ................................................................................................................. 865
ANEXA 8 Organizarea procesului de consultare la nivel tehnic naional pentru
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 .............................................. 871
ANEXA 8A Planificarea reuniunilor, constituirea grupurilor de lucru, participani,
agenda (decembrie 2006 – februarie 2007) ................................................................... 871 ANEXA 8 B Procesul de consultare la nivel teritorial pentru Programul Naional de
Dezvoltare Rural 2007-2013 (11-15 iunie 2007) ......................................................... 902
ANEXA 9 Procesul de consultare pentru Programul Naional de Dezvoltare Rural
2007 – 2013 Reeaua Naional de Dezvoltare Rural ............................................. 903 ANEXA 10a Lista cu membrii Reelei Naionale de Dezvoltare Rural ................. 904
ANEXA 10b Organizarea procesului de consultare privind Evaluarea Strategic de
Mediu ............................................................................................................................. 912 ANEXA 11 Aciuni de informare i publicitate pentru PNDR ................................ 913
Capitolul 1
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 al României
Capitolul 2
Programul este unic i acoper întregul teritoriu al României.
2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen”
Întreg teritoriul României este clasificat ca Obiectiv de “Convergen”.
Capitolul 3
Analiza situaiei actuale1, caracterizat prin puncte tari i puncte slabe,
strategia aleas pe baza acesteia i evaluarea ex-ante
3.1. Analiza situaiei din perspectiva punctelor forte i a punctelor slabe
3.1.1. Contextul socio-economic general din zona rural
3.1.1.1. Situaia economic general
dezvoltare important, îns nefolosit. Cu o
suprafa total de 238 mii km2 i o populaie
de peste 21 milioane de locuitori, România,
este ca mrime, cel de-al doilea nou stat-
membru al Uniunii Europene, dup Polonia.
Ea reprezint 6% din suprafaa total a
Uniunii Europene i 4% din populaia
acesteia. Investiiile i competitivitatea din
România constituie înc elemente care
trebuie îmbuntite, pentru a se reui o
accelerare a creterii economice i asigurarea
unei convergene a veniturilor cu cele din
UE. În anul 2005, România deinea mai puin
de 1% din PIB-ul Comunitii Europene,
înregistrând o cretere rapid a PIB-ului pe
cap de locuitor, dar rmânând la 34% din media Uniunii celor 25 (INS – Anuarul Statistic al
României, 2006). Aceste discrepane sunt în curs de diminuare, în urma integrrii în Uniunea
European. Economia româneasc se dezvolt într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE, iar
1 Indicatorii afereni situaiei curente i comparaiile cu statele UE sunt redai în Anexa 1 -“ Indicatori de baz”
Convergena veniturilor: România, comparativ cu UE
(PIB/cap de locuitor în România, ca pondere în UE 15 i UE 25, 2000-2005)
0% 5%
2000 2001 2002 2003 2004 2005
% în EU-25 % în EU-15
nivelul PIB începe s creasc. Dup înregistrarea unui declin important, ctre sfâritul anilor 1990,
economia româneasc i-a reluat creterea începând cu anul 2000 i a înregistrat o rat anual medie
de cretere de 5%. Vârful acestei evoluii a fost atins în 2004, înregistrând o rat de cretere a PIB de
8,5% fa de anul anterior.
Zonele rurale dispun de un potenial de cretere substanial i au un rol social vital. Conform
definiiei2 din legislaia naional, zonele rurale din România acoper 87,1% din teritoriul rii,
cuprinzând 45,1% din populaie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Naional de
Statistic3), i anume, 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaiei din zonele rurale a
rmas relativ constant de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2). Definiia OCDE pentru
noiunea de ruralitate4 conduce la cifre uor diferite, îns permite comparaiile pe plan internaional.
Dei asemntoare din punctul de vedere al distribuiei în teritoriu, populaia României are un nivel de
ruralitate mult mai pronunat, ponderea populaiei rurale din România reflect incidena mai mare a
acesteia fa de alte ri din UE, unde aezrile rurale sunt mai puin populate i la scar mai redus,
ca alternativ fa de concentrrile urbane. Multe dintre aceste comuniti rurale contribuie, într-o
mic msur, la creterea economic, îns îi pstreaz structura social i modul tradiional de via.
Distribuia populaiei, pe regiuni OCDE
(%, 2003)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
(%, 2003)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Populaia rural nu este distribuit uniform. Exist diferene semnificative din punctul de vedere
al densitii populaiei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai puin de 50
locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a rii, comparativ cu zonele din est i din sud, unde
predomin comunele, cu densiti ale populaiei de 50-100 locuitori/km2. Cele mai populate zone
rurale sunt cele din nord-estul rii, unde rata natalitii este ridicat, i în regiunile din sud, puternic
industrializate în perioada comunist. Exist mari dispariti, determinate în special de influena
reliefului la nivel regional i judeean. În acest context, se remarc cele 24 de comune i orae care se
suprapun în totalitate sau parial cu Rezervaia Biosferei Delta Dunrii unde densitatea medie a
populaiei este de 28,7 locuitori/km2.
Restructurarea agriculturii i revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de
dezvoltare. Contribuia agriculturii la PIB a fost întotdeauna ridicat. Valoarea adugat brut (VAB)
a agriculturii a reprezentat 12,1% din PIB i 13,6% din totalul VAB (INS, 2006). Cu toate acestea, ea
rmâne sczut, având în vedere resursele neutilizate. Populaia angajat în agricultur i silvicultur,
de exemplu, are o pondere mult mai mare (32%), reflectând omajul i o productivitate redus a
2 Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat, la nivel NUTS 5, în 319 localiti (dintre care 103 municipii – cele
mai importante orae), care formeaz zona urban, i 2.851 comune, care constituie zona rural (la 31 decembrie 2005), conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritorial i urbanismul i Legii 351/2001 referitoare la aprobarea Planului Naional de Amenajare Teritorial. La rândul lor, comunele sunt, în majoritatea lor, formate din mai multe sate (existând, în total, 12.946 sate), care nu au responsabiliti administrative. Pentru ca o comun s devin ora, trebuie aprobat o lege specific. Oraele i comunele sunt grupate în judee (nivel NUTS3), care au funcii administrative. Cele 42 judee sunt grupate în 8 regiuni de dezvoltare (NUTS2), care nu au funcii administrative. 3 În prezent, România dispune de o baz de date care cuprinde indicatorii relevani ai zonelor rurale, definii conform legislaiei naionale.
Analiza din Planul Naional Strategic se bazeaz pe aceti indicatori; în viitor, se va examina posibilitatea aplicrii metodologiei OCDE. 4 Definiia OCDE, care ia în considerare densitatea populaiei de la nivel local, clasific drept rurale unitile administrative de stat de la
nivel local cu mai puin de 150 locuitori/km2. Apoi identific trei categorii de regiuni (de nivel NUTS3 sau NUTS2): majoritar rurale (cu peste 50% din populaie, aflat în comuniti rurale), intermediare (între 15 i 50% din populaie, în comunitile rurale) i majoritar urbane
(cu mai puin de 15 % în comuniti rurale).
muncii. Restructurarea agriculturii va avea un impact deosebit asupra economiei rurale în general,
având în vedere c agricultura continu s rmân cea mai important activitate din spaiul rural i o
surs esenial de venit pentru gospodrii.
Restructurarea activitilor la nivelul fermelor i intensificarea capitalului pentru fermele comerciale
va duce inevitabil la utilizarea unei fore de munc mai sczute, pentru îmbuntirea competitivitii.
Experiena din alte sisteme agricole, din statele membre sau din alte ri, reprezint o dovad
important în acest sens.
Populaia activ reprezint 46,3% din totalul locuitorilor din spaiul rural i poate contribui la
susinerea creterii economice din zonele rurale, dac vor exista mijloace de stimulare adecvate.
3.1.1.2. Situaia demografic a zonei rurale – privire de ansamblu
Declinul populaiei din România, mai
pronunat în zonele rurale, constituie
o problem care va trebui rezolvat
dac se dorete dezvoltarea economic
a acestor regiuni.
rapid. Aceast tendin este foarte
pronunat în zonele rurale. Numrul
locuitorilor din zonele urbane a depit
numrul locuitorilor din zonele rurale pe
la jumtatea anilor 1980, ca urmare a
problemelor economice cu care se
confrunt România în acea perioad.
Odat cu explozia economic din ultimii
ani, populaia urban a crescut într-o
oarecare msur, în timp ce numrul locuitorilor din zonele rurale a continuat s scad.
Procesul de îmbtrânire i scderea natural a populaiei, care decurge din aceast situaie,
constituie principalii factori ai declinului populaiei rurale. Între 1998 i 2005, se constat
urmtoarele: (1) ponderea categoriei de vârst 0-14 ani din totalul populaiei rurale a sczut; (2)
ponderea categoriei de vârst 15-64 ani a rmas relativ stabil; (3) ponderea categoriei de peste 65 ani
a înregistrat o tendin ascendent, ajungând, în 2005, la 19% din totalul populaiei rurale (fa de
11% în zona urban). Scderea natural a populaiei rurale s-a accelerat semnificativ în ultimii cinci
ani, ajungând la rate de aproape – 4/1.000 de locuitori iar a populaiei din zonele urbane a fost mult
mai sczut, situându-se în jurul valorii de –1, înainte de a atinge valoarea 0 i ulterior devenind
pozitiv în 2005.
Dei pozitiv, procentul de migrare intern - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest
declin. La începutul anilor ’90, a avut loc o migrare masiv din zonele rurale ctre cele urbane.
Tendina s-a inversat pe parcursul anilor ’90, pe msur ce restructurarea economic i restituirea
terenurilor au determinat creterea atractivitii zonelor rurale, astfel încât ctre sfâritul anilor ’90,
rata net a migraiei urban-rural a devenit pozitiv, dei a înregistrat unele fluctuaii în valori absolute.
Cu toate acestea, migraia urban-rural rmâne insuficient pentru a compensa declinul populaiei
rurale.
Rata de migrare intern, înspre zona rural, în România (ani selectai din intervalul 1990-2005)
1990 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2004 2005
-521.422 -105.789 -48.910 -12.500 12.588 26.620 9.490 23.485 39.554 20.537
Migranii cu vârste mai înaintate înlocuiesc treptat populaia mai tânr din spaiul rural. La
începutul anilor `90, migranii ctre zonele urbane proveneau din toate categoriile de vârst. Tendina
s-a modificat în cea de-a doua jumtate a decadei, tinerii începând s plece din zonele rurale, iar
persoanele mai în vârst migrând în zona rural. Spaiul rural a devenit din ce în ce mai atractiv pentru
Situaia populaiei pe zone (urban/rural)
areas (milioane locuitori; 1960-2005)
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Total Urban Rural
populaia de peste 35 ani i mai cu seam pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili
pe piaa muncii din spaiul urban i care se îndreapt ctre zonele rurale, unde încep s desfoare
activitatea de subzisten. Cu toate acestea, pentru unele persoane, traiul în spaiul rural este o
preferin fa de aglomerarea urban. Populaia activ tânr migreaz în zonele urbane, în cutarea
unor locuri de munc mai bune i a unui mod de via mai atractiv.
Rata net de migrare internaional este, de asemenea, semnificativ i este legat în principal
de categoria de vârst mai tânr, din spaiul rural. Migrarea extern a devenit un aspect cu o
amploare semnificativ pentru România, în special în ultimii câiva ani. Dei nu exist date oficiale
complete în acest sens5, estimrile indic faptul c peste 2 milioane de români – sau circa 10% din
totalul populaiei lucreaz în strintate (în ri ca Spania, Italia, Grecia i Germania; sursa: Open
Society Foundation, noiembrie 2006). Majoritatea lor opteaz numai pentru angajri temporare.
Potrivit aceluiai studiu, incidena migrrii în strintate pare s fie mai mare în rândul brbailor
decât în rândul femeilor i mai ridicat în rândul populaiei tinere, fa de aduli i vârstnici. Femeile
din zona rural înclin mai mult spre migrarea internaional temporar la vârste mai tinere (18-29),
fa de femeile din zona urban.
Rata migraiei fluctueaz astfel: în Centrul rii (19,8%), în regiunea Nord-Est (17% din numrul total
al emigranilor români.) (INS, Anuarul Statistic al României, 2006)
Pentru urmtoarea decad, se estimeaz c numrul lucrtorilor emigrani va înregistra o scdere
sigur, deoarece economia României dezvolt i ofer, progresiv i sigur, mai multe oportuniti de
ocupare i performan personal indivizilor.
Migrarea în strintate are implicaii economice i sociale majore, îndeosebi în zonele rurale.
Sumele de bani trimise în ar de ctre cei care lucreaz în strintate, creeaz fluxuri financiare
importante în economia rural. Alturi de modificrile de atitudine în ce privete migrarea în
strintate, aceti bani pregtesc calea pentru modernizarea i dezvoltarea spaiului rural. Cea mai
mare parte a acestor sume sunt investite în tranzaciile imobiliare (locuine i terenuri), în încercarea
de a se ridica nivelul calitativ al vieii i de a se asigura un mijloc de protecie în cazul eventualelor
probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie i el un element care se dezvolt în rândul
celor care au lucrat în strintate (7% sunt dispui s înceap o activitate agricol comercial, în timp
ce 24% îi deschid afaceri în sectorul non-agricol). Cu toate acestea, migrarea în strintate atrage
dup sine costuri sociale. Dinamica intens a migrrii nu compenseaz capacitatea de reacie a
sistemului de asisten social. Au loc separri ale membrilor familiilor, copiii rmânând în grija
rudelor din ar.
Un studiu efectuat de Fundaia SOROS indic faptul c aproximativ 170.000 copii din ciclul
gimnazial au cel puin un printe care lucreaz în strintate. Dintre acetia, 80.000 au doar tatl
plecat, 55.000 doar mama, iar în cazul a 35.000 dintre ei, atât mama, cât i tatl sunt la lucru peste
grani. Cele mai afectate regiuni sunt vestul (Banatul, Criana, Maramureul), unde 27% din prinii
copiilor din ciclul gimnazial lucreaz în strintate i estul (Moldova), cu 25%.
Diversitatea etnic din România este mai degrab redus. Populaia total este predominant
româneasc (89,48%, conform Recensmântului populaiei din 2002). Ponderea românilor a
înregistrat o uoar cretere de-a lungul anilor (85,64% în 1956 i 88,12% în 1977). Minoritile
etnice principale sunt maghiarii (6,60%), romii (2,47%) i germanii (0,28%). Totui, unele minoriti
etnice tind s fie mai rurale decât altele. Incidena populaiei rome din spaiul rural este de 61%, un
procent mult mai ridicat decât incidena populaiei rurale de origine german (30%). Pe plan regional,
cea mai mare diversitate etnic se poate observa în Transilvania, Banat, Bucovina i Dobrogea.
5 Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc furnizeaz urmatoarele date statistice referitoare la migrarea în strintate a forei
de munc în 2006 (fa de 2002): (1) 53.029 (fa de 22.305), pe baza acordurilor bilaterale; (2) 14.742 (fa de 369), prin ageniile de angajri private i (3) 89.663 (fa de 82.879), majoritatea în ri ale UE, pe baza informaiilor furnizate de misiunile diplomatice.
Rate de participare i ocupare,
pe regiuni
3.1.1.3. Piaa muncii
mare parte în sectoarele urbane, non-agricole ale
economiei, atrage populaia activ în zonele
urbane. Migrarea în exterior a populaiei rurale
tinere, alturi de îmbtrânirea populaiei rurale,
conduce la un declin al forei de munc
disponibile din spaiul rural. Populaia rural
activ a sczut cu aproape 7% în perioada 2002-
20056, ajungând la circa 4,5 milioane, în timp ce
populaia activ urban a crescut cu 3%. În cifre
absolute, rata de ocupare a urmat îndeaproape
aceast tendin, aproximativ 4,2 milioane de
persoane având locuri de munc în zona rural.
Rata de ocupare a populaiei din mediul rural,
raportat la totalul populaiei active rurale, cu vârsta cuprins între 15 i 64 de ani a sczut cu 6,8%, în
perioada 1998 - 2005, atingând procentul de 61,6% în anul 2005.
Ratele de participare i ocupare crescute din zonele rurale mascheaz omajul ascuns. Rata de
participare din zonele rurale depete
cu 5-10% nivelul din zonele urbane în
perioada 2002-2005, dei se înscrie pe
o curb descendent. Convergena
îmbtrânirii constante a populaiei
de ocupare din zona rural depete i
ea, cu un procent semnificativ, pe cea
din zona urban, rezultatul fiind o rat
a omajului rural mult mai sczut
(5,2%) decât cel urban (8,8%).
Numrul actual al omerilor din
spaiul rural este 232.000, ceea ce
reprezint 33% din numrul total de omeri din România. În loc s reflecte existena unor ocazii de
angajare mai bune, rata de ocupare ridicat din zona rural indic o ocupare insuficient – persistent
– a forei de munc din aceast zon. Majoritatea locuitorilor din spaiul rural lucreaz pe cont
propriu, în special în agricultur, unde productivitatea i veniturile medii continu s rmân sczute,
aa cum le indic ponderea ridicat a ocuprii (32,2%) fa de contribuia acestui sector la PIB (14%).
În profil regional, tendinele privind gradul de ocupare a populaiei din totalul populaiei active, se
reflect diferit, în funcie de specificitatea socio-economic zonal i de transformrile complexe ce
au avut loc în cadrul economiei naionale, ca urmare a procesului de restructurare.
Caracteristicile regionale ale acestui fenomen sunt:
- Reducerea ponderii agriculturii, ca domeniu de activitate pentru locuitorii mediului rural, din
regiunile Vest, Nord-Vest, Centru i Bucureti i orientarea spre sectorul industriei i al
serviciilor în aceste regiuni;
- Meninerea interesului pentru sectorul agricol în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud i Sud-
Vest, unde populaia ocupat înregistreaz fie stagnri, fie creteri ;
6 Din cauza unor modificri ale metodologiei statistice, datele nu sunt comparabile cu anii anteriori.
Populaia activ i rata de ocupare,
pe regiuni (mii persoane, 2000-2005)
4000
4500
5000
5500
2002 2003 2004 2005
Populaia urban activ Populaia rural activ Rata de ocupare din mediul urban Rata de ocupare din mediul rural
- Reorientarea populaiei spre sectorul serviciilor, în detrimentul sectorului industrial în
regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud i Sud-Vest, evoluie generat, pe de o parte de dinamica
ascendent a sectorului serviciilor, iar pe de alt parte a recesiunii resimit de sectorul
industrial.
Situaia structurii populaiei active, pe grupe de vârst i regiuni de dezvoltare prezint aspecte
importante din punctul de vedere al potenialului forei de munc în rural, i anume:
Nivelul maxim al populaiei active este
reprezentat de categoria de vârst cuprins
între 35-49 de ani, aspect valabil pentru toate
regiunile de dezvoltare, cu excepia
municipiului Bucureti; urmat de grupa 25-34
de ani, cu valori foarte apropiate de grupa 35-
49 de ani;
comparabil cu cel al primelor dou grupe, îns,
în unele situaii, diferenele sunt semnificative;
Grupele 15-24 ani i peste 65 de ani
ocup ultimele poziii.
dezvoltare în cadrul aceleiai grupe de vârst;
acestea sunt mai evidente în cazul grupelor marginale, de 15-24 ani i peste 65 de ani i mai mici
pentru celelalte grupe de vârst.
Astfel, la nivel naional, dup statutul profesional, populaia este reprezentat de 37.000 femei-patron
fa de 117.000 brbai-patron. În ceea ce privete lucrtorii pe cont propriu, s-a înregistrat un numr
de 521.000 femei, comparativ cu 1.274.000 brbai precum i un numr de 878.000 femei cu statut de
lucrtor familial neremunerat, fa de 389.000 brbai, fapt ce conduce la concluzia c prezena
femeilor în toate aceste activiti este mult mai redus comparativ cu participarea brbailor (INS,
2005).
De asemenea, tinerii din mediul rural, cu vârste cuprinse între 15-34 ani sunt reprezentai dup statutul
profesional, astfel: patroni 23,3% din totalul de 33.000, lucrtori pe cont propriu, 21% din totalul de
1.553.000 i 46% lucrtori familiali neremunerai din 1.198, statistic ce arat c segmentul tinerilor
este slab reprezentat în mediul de afaceri (INS, 2005).
Pân de curând, sectorul primar a constituit principalul furnizor de locuri de munc din
economia rii. În 2005, agricultura, silvicultura i piscicultura (clasificare CAEN) au angajat 2,9
milioane de persoane, reprezentând 32,2% din totalul locurilor de munc (fa de 30,3% în industrie i
construcii i 37,5% în sectorul servicii). Cu toate acestea, odat cu creterea economic început în
2000, agricultura a pierdut din fora de munc, aceasta migrând ctre sectoarele secundar i teriar.
Totui, sectorului primar prezint importan în ceea ce privete furnizarea locurilor de munc în
spaiul rural.
Majoritatea locuitorilor rurali sunt ocupai în agricultur, silvicultur i piscicultur (64,2%), în timp
ce doar 18,7% muncesc în sectorul secundar, iar 17,1% în sectorul teriar.
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp
ce diversificarea activitilor din zona rural rmâne o problema care trebuie rezolvat.
Majoritatea celor care lucreaz în agricultur sunt proprii lor angajai, iar agricultura reprezint doar
3,2% din numrul total de angajai din economia rii. Economia rural non-agricol utilizeaz numai
24,5% din populaia rural activ. Numrul locurilor de munc din sectorul non-agricol rural s-a
diminuat în intervalul 1998-2005. Acest declin se explic prin micorarea sau restructurarea
sectoarelor rurale non-agricole, creterea migrrii în exterior, în rândul populaiei active i veniturile
medii sczute din zona rural, care genereaz mai puin ocupare i mai puine oportuniti de
diversificare. Diversificarea activitilor din zona rural rmâne o problem care trebuie rezolvat;
numai 457.000 locuitori rurali (10% din totalul locurilor de munc din rural) lucrau în sectorul
meteugresc.
agricultur industrie i construcii servicii
Statisticile referitoare privind gradul de ocupare al forei de munc subestimeaz numrul de
persoane implicate în activiti agricole. O anchet structural a sectorului agricol indic faptul c
în 2005, nu mai puin de 8,5 milioane de persoane au contribuit la producia agricol. Aceast cifr
cuprinde persoanele pentru care agricultura reprezint activitatea principal, dar i cele pentru care
agricultura este o activitate secundar, dar care nu sunt cuprinse în statisticile oficiale ale foei de
munc. Majoritatea acestora muncesc în exploataii individuale (8,4 milioane de persoane), în timp ce
un procent minoritar lucreaz în ferme cu personalitate juridic (78.366 de persoane). În medie,
persoanele implicate în activiti agricole au o performan de numai 30% din potenialul unui angajat
cu norm întreag, fie din cauz c agricultura constituie o ocupaie secundar, fie din cauza slabei
productiviti obinute din numeroasele exploataii individuale, de mici dimensiuni.
Restructurarea activitilor la nivelul fermelor i intensificarea capitalului pentru fermele comerciale
va conduce inevitabil, la utilizarea unei fore de munc mai reduse pentru îmbuntirea
competitivitii. Experiena din alte sisteme agricole, din Statele Membre sau din alte ri, reprezint o
dovad important în acest sens. Aceste schimbri cu impact negativ asupra omajului arat înc o
dat nevoia de creare de locuri de munc în sectoarele non-agricole, pentru a putea absorbi fora de
munc eliberat din agricultur.
Pe piaa muncii din zona rural se observ diferene regionale. Agricultura ca principal activitate
ocupaional a sczut în importan în vestul, nord-vestul i centrul rii. Fora de munc rural din
aceste regiuni s-a orientat din ce în ce mai mult ctre sectorul industriei i cel al serviciilor. Totui,
ponderea agriculturii în totalul gradului de ocupare s-a meninut sau chiar a crescut în restul
regiunilor. La rândul su, omajul rural înregistreaz nivelele cele mai ridicate în sudul rii i cele
mai sczute în vestul i sud-vestul rii.
La nivel regional, se observ c cea mai mare pondere de ocupare în sectorul non-agricol din mediul
rural se înregistreaz în Regiunea de Centru, cu un procent de 30,8% în sectorul secundar i 24,6% în
sectorul teriar, în timp ce în Regiunea de Sud-Vest se înregistreaz cea mai sczut pondere (10,9%,
respectiv 10,3%)(INS, 2005).
Totui, economia rural este slab diversificat i înc dependent de activitile agricole, ceea ce are
drept consecin venituri reduse pentru întreprinztorii din mediul rural.
3.1.1.4. Veniturile i nivelul de srcie
Veniturile rurale sunt relativ sczute, iar discrepana fa de zonele urbane se mrete din ce în
ce mai mult.
Referitor la venitul gospodriilor, acesta difer de la o gospodrie la alta, astfel c în zonele rurale
media venitului/persoan/lun este de aproximativ 95 Euro, în timp ce în zonele urbane este stabilit în
jurul sumei de 135 Euro. Venitul, la nivelul gospodriilor rurale, provine în special din producia
agricol i asigur aproximativ 45% din venitul total, pe când în zonele urbane un procent de 61,1%
provine din salarii. Media venitului provenit din activitile non-agricole la nivel de gospodrie a fost
în anul 2005, de aproximativ 12 Euro/lun reprezentând, doar 4,1% din venitul net („Tendine
sociale” – INS 2005).
numerar, cât i în natur) din agricultur înc
depesc 40% din venitul total brut din zona
rural, în timp ce salariile se situeaz în prezent
în jurul procentului de 25%. Mai mult, veniturile
din agricultur provin în principal (77%) din
surse în natur – cum ar fi alimentele produse în
gospodrii, pentru autoconsum, fapt care
subliniaz caracterul subzistent al agriculturii.
Tendinele aprute în compoziia veniturilor
rurale indic totui faptul c are loc o diversificare a activitilor, veniturile provenite atât din pensii
Venituri rurale pe cap de locuitor, la preuri constante în 2006 prices
0.0 50.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
RON
venituri î n numerar, din agricultur asigurri sociale (inclusiv pensii) venituri î n natur, din agricultur (autoconsum)
cât i din salarii crescând în termeni reali, dar i ca pondere din totalul veniturilor rurale i depete
importana veniturilor agricole în natur, care înregistreaz o oarecare scdere.
Veniturile lunare din gospodriile agricultorilor sunt de regul mai mici decât cele din
gospodriile rurale obinuite (283 RON pe cap de locuitor, fa de 376 RON, în 2006). În plus,
gospodriile agricultorilor depind mult de sursele de venit nemonetar. Ponderea veniturilor agricole în
natur ale gospodriilor agricultorilor este mare, în detrimentul veniturilor în numerar.
Incidena srciei este considerabil
rândul angajailor din agricultur.
a îmbuntit, iar gradul de srcie a
sczut i el. Dei s-au înregistrat
progrese semnificative în ceea ce
privete reducerea srciei absolute,
ajung la toate segmentele populaiei.
În România, srcia7 predomin în
mediul rural, peste 70% din oamenii
sraci se gsesc în zonele rurale.
Grupurile expuse fenomenului de
srcie sunt persoanele care lucreaz în agricultur pe cont propriu (32%), omerii (27%), persoanele
care lucreaz pe cont propriu în afara agriculturii i casnicele (23%). Prin prisma vârstei, incidena
srciei este cea mai mare în rândul tinerilor (în special în categoria de vârsta 15-24) (Raportul
INS&BM de monitorizare a srciei, bazat pe Ancheta bugetelor gospodriilor; date din 2006).
Între regiuni exist diferene substaniale de inciden a srciei. Zonele rurale din estul i sud-
vestul rii sunt cele mai srace, în timp ce populaia rural din jurul capitalei i din partea de vest a
rii au o situaie material mai bun.
3.1.1.5. Situaia actual a creditului rural
Disponibilitatea creditelor la nivel naional a luat amploare în ultimii 4-5 ani, inclusiv în zonele
rurale.
Nivelul de lichiditate din sectorul bancar este foarte ridicat, datorit fluxului de investiii strine i
încrederii din ce în ce mai crescute în sectorul bancar, determinate de privatizarea i programul de
reform desfurate în sectorul financiar. Totalul creditelor pentru agricultur acordate de sistemul
bancar a urmat curba creditelor totale de investiii din România, ajungând s fie mai mult decât dublu
fa de 2004 (nu sunt disponibile date statistice oficiale pentru creditele rurale din afara agriculturii).
7 Utilizând limita naional a srciei absolute, conform Ordonanei Guvernului nr. 488/26 mai 2005.
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
pân la 6 7-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 i
peste
(%, 2006)
Volumul total al creditelor acordate în România pentru agricultur, silvicultur i piscicultur
(sursa: BNR)
În ciuda multor îmbuntiri semnificative din sistemul financiar rural, gradul de ptrundere al
acestuia în spaiul rural rmâne redus. Sistemul financiar a fost restructurat, privatizat i
modernizat în mare msur i nu prezint problemele de lichiditate. Dup o restrângere accentuat la
sfâritul anilor `90 i începutul anilor 2000, activitatea de furnizare a serviciilor financiare în zonele
rurale i în agricultur a crescut, îns gradul de acoperire rmâne redus, fiind îndreptat în special ctre
exploataiile agricole mari, corporatiste, întreprinderile mai mari i creditele de consum. Ptrunderea
în spaiul rural prin segmentul exploataiilor agricole medii i prin IMM-uri rmâne în mare msur
dificil, din cauza riscurilor i taxelor de tranzacionare percepute de bncile comerciale, a unei slabe
baze de garantare bancar i a unor instituii de microfinanare aflate în stadiu incipient.
Accesul limitat la credite de ctre segmentele cele mai dense al agricultorilor i a populaiei din
mediul rural reduce capacitatea de a investi i îngreuneaz foarte mult absorbia fondurilor UE
(precum fondurile SAPARD), care impun o cerin de prefinanare din partea beneficiarilor.
Chiar dac s-a îmbuntit activitatea i situaia lichiditii din sistemul financiar, inclusiv în zonele
rurale, o mare parte din credite se îndreapt ctre segmentele „mai puin riscante” i mai rentabile de
pe piaa financiar. Cardurile de credit, sistemele de leasing, creditele de consum, inclusiv creditele
pentru locuine i împrumuturile pentru societile corporatiste absorb cea mai mare parte a creditelor.
În România, este înc greu de obinut un împrumut de ctre o mic firm start-up sau de ctre un
agricultor.
Riscul i percepia riscului, mai degrab decât aspectul lichiditii sau ratele dobânzilor par s fie
principalul aspect de care se lovesc segmentele insuficient deservite de pe piaa financiar atunci când
doresc s acceseze un credit, în special exploataiile agricole mai mici i IMM-urile. Pe de o parte,
bncile sunt obligate s gestioneze riscul i au tendina s evite segmentele de pia pe care le percep
ca fiind riscante, iar pe de alt parte, un factor limitativ major pentru împrumuturi este faptul c
agricultorilor sau IMM-urilor fie le lipsesc garaniile (cum ar fi terenurile, construciile, locuina), fie
nu sunt dispui s le angajeze (având în vedere veniturile lor sczute i instabile). Deseori, agricultorii
i IMM-urile se folosesc de sumele primite din strintate sau de veniturile obinute din salarii pentru
a-i finana investiiile.
În faa accesului înc dificil la credite – pentru marea majoritate a populaiei rurale din România –
este important s se creeze instrumentele i mecanismele prin care s se poat reduce impactul
riscurilor.
Pentru atenuarea acestor riscuri, se poate recurge la o întreag varietate de abordri complementare. O
prim cale este reducerea expunerii la riscurile legate de condiiile meteorologice, cu ajutorul
sistemelor de asigurri, dar i prin adoptarea unor practici agricole i de lucrri ale solului
îmbuntite i prin ameliorarea materialului sditor, a sistemelor de irigaii etc. Riscurile de pia pot
fi i ele gestionate prin crearea i dezvoltarea unor burse de produse agricole, a unor sisteme de
informare de pia i prin îmbuntirea canalelor de comercializare i coordonrii dintre procesatorii
de produse agricole/lanurile de supermarket-uri i agricultori, prin intermediul grupurilor de
productori, încheierea de contracte cu fermele sau prin tranzacii financiare structurate. Riscurile
legate de eficiena activitii pot fi i ele abordate prin îmbuntirea bazei de garanii bancare din
zonele rurale, prin continuarea înregistrrii sistematice a terenurilor intravilane i extravilane, aa cum
s-a i iniiat prin programul naional aplicat de Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
(ANCPI). Facilitile de garantare formal pot oferi la rândul lor alternative de reducere a riscurilor
percepute de sectorul bancar.
Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) a fost înfiinat în 1994 prin finanare PHARE,
pentru a facilita accesul la credite i la alte instrumente financiare în zonele rurale, prin acoperirea
unei pri din garaniile solicitate de bncile comerciale i de ali furnizori de fonduri. Fondul
garanteaz credite pe termen scurt, mediu i lung, iar suma garantat acoper pân la 100% din credit.
Au fost înfiinate i alte faciliti de garantare a creditelor, precum Fondul Naional de Garantare
pentru împrumuturile angajate de IMM-uri, sau Fondul Român de Garantare pentru Creditele
IMM. Având în vedere faptul c nu toi cei interesai îi vor putea satisface nevoia de credite apelând
la bnci, se mai pot face multe lucruri pentru a consolida considerabil sectorul financiar non-bancar,
prin entiti precum cooperativele de credit, societile de leasing, instituiile de microfinanare, care
pot deservi oameni care, în prezent, rmân în afara sectorului bancar formal.
Ministerul Agriculturii a lansat mai multe mecanisme de facilitare a accesului la credite pentru
agricultur, cum este Legea 150/2003 i, mai recent, programul „Fermierul”, lansat în 2005 i având
ca scop încurajarea investiiilor pe termen lung în agricultur i în sectorul agroindustrial, precum i
accelerarea absorbiei fondurilor SAPARD, derulate prin Fondul de Credite pentru Investiii
Agricole. Prin programul „Fermierul” s-au oferit lichiditi suplimentare bncilor comerciale
participante, cu dobânzi subvenionate (5%) i s-a permis garantarea cu utilajele achiziionate prin
credit.
3.1.1.6. Utilizarea terenurilor
Suprafee mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii
Având o suprafa agricol de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafaa total a rii) în anul 2005,
România dispune de resurse agricole importante în Europa Central i de Est. Dei zone semnificative
din suprafaa agricol utilizat sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condiiile pedologice sunt
deosebit de favorabile activitilor agricole de producie în regiunile de sud i de vest ale rii. Cea
mai mare parte a suprafeei agricole este arabil (63,9%) iar punile i fâneele dein de asemenea
ponderi importante (22,8% i respectiv 10,2%). Podgoriile i livezile, inclusiv pepinierele, reprezint
restul de 1,5% i respectiv, 1,4% din suprafaa arabil a rii (INS – Anuarul Statistic al României,
2006).
Suprafaa agricol a României a sczut uor de la un an la altul. Transferul suprafeelor de teren ctre
sectorul forestier i al construciilor a constituit cauza principal a reducerii suprafaei agricole în
ultimii douzeci de ani. Reducerea suprafeelor de teren, prin includerea acestora în zona urban,
reprezint un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei
de folosin a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate.
Pdurile acoper o suprafa important, îns se situeaz înc sub potenial. Pdurile i alte
terenuri cu vegetaie forestier (6.742,8 mii ha) reprezint 28,28% din fondul funciar al României.
Acesta este compus din pduri (6.233 mii ha), reprezentând 92,4% i alte terenuri acoperite cu
vegetaie forestier. (INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Ponderea suprafeelor împdurite în totalul suprafeei României se situeaz sub media european i cu
mult sub nivelul pe care cercettorii îl consider ca fiind un prag minim posibil, având în vedere
condiiile naturale ale rii (32-35%).
Aproape toat suprafaa agricol i peste
o treime din fondul forestier au fost
privatizate. Retrocedarea i redistribuirea
rii i circa 33% din cea împdurit au fost
retrocedate fotilor proprietari sau
titlurile de proprietate au fost emise fr o
verificare corespunztoare a terenurilor din
punct de vedere cadastral i fr înscriere în
Cartea funciar. Identificarea i delimitarea
parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna
corect realizate, fcând astfel obiectul multor
litigii i dispute.
0
20
40
60
80
100
ferme suprafata agricola utilizata
Terenurile aflate în proprietatea public a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din
suprafaa total arabil (367,2 mii ha), 0,7% din suprafaa total puni (231,2 mii ha) i 0,2% din
suprafaa total de fânee (32,4 mii ha) (INS, 2004).
Distribuia exploataiilor agricole are un pronunat caracter dual. În 2005, din totalul de
4.256.152 exploataii, 4.121.247 utilizau o suprafa agricol de 13.906,7 mii ha. Suprafaa agricol
medie a unei exploataii agricole din România este de 3,37 ha i este divizat în aproximativ 3,73
parcele, fapt care o situeaz cu mult sub dimensiunea medie a unei ferme europene. Aceast medie
sczut mascheaz disparitatea dintre exploataiile agricole în ce privete dimensiunea acestora,
remarcându-se o distribuie bipolar sau dual. Aproape 80% din suprafaa agricol utilizat (SAU)
este împrit aproximativ egal între dou categorii: un grup foarte numeros (80% din totalul
exploataiilor), format din exploataii de mici dimensiuni, sub 5 ha i un grup foarte mic, de
exploataii cu dimensiuni de peste 50 ha (13.830, care exploateaz 40% din SAU). Restul de 20% din
SAU este exploatat de ctre un segment intermediar, reprezentat de exploataii cu dimensiuni între 5
i 50 ha, segment care este redus comparativ cu alte ri din UE i care necesit a fi dezvoltat (INS –
Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Fermele mici sunt reprezentate în principal de exploataiile individuale. Din cele 4.121.247,
exploataiile individuale lucreaz 65,45% (sau 9.102.018,22 ha) din SAU, în timp ce 18.263
exploataii cu personalitate juridic exploateaz diferena de 34,55% (4.804.683,06 ha). Exploataiile
individuale au, în medie, 2,15 ha, împrite în 3,7 parcele, în timp ce exploataiile cu personalitate
juridic exploateaz în medie 269 ha, divizate în circa 9 parcele. Majoritatea exploataiilor cu
personalitate juridic sunt ferme mari: 43% din ele exploateaz mai mult de 50 ha, în timp ce numai
30% exploateaz sub 5 ha (INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Cea mai mare parte a suprafeei agricole a exploataiilor cu personalitate juridic aparine
administraiei publice, i anume, municipiilor i comunelor (44,2%). Restul este împrit între
societile comerciale cu capital majoritar privat (35,81%), unitile agricole private (15,44%),
societile comerciale cu capital majoritar de stat (1,25%), cooperative (0,08%) i alte tipuri (3,2%)
(INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Asociaiile familiale i persoanele fizice autorizate reprezint un tip particular de exploataii, fr
personalitate juridic. Ele sunt, totui, incluse în Registrul Comerului. Exist 3.863 asociaii familiale
înregistrate i 9.935 persoane fizice autorizate. Majoritatea celor din a doua categorie cultiv cereale
(1.449), altele se ocup cu cultivarea sau ameliorarea legumelor, cu horticultura i obinerea
produselor de ser (743), fructelor (235), creterea animalelor pentru lapte (498), creterea ovinelor,
caprinelor i ecvinelor (368), porcinelor (68) i psrilor (109), în timp ce restul sunt furnizori de
servicii agricole (Oficiul Naional al Registrului Comerului - 2007).
Proprietatea reprezint principalul mod de
deinere al unui teren agricol. Fragmentarea
excesiv a proprietii i lipsa asocierii între
agricultori diminueaz competitivitatea sectoru-
lui agricol. În anul 2005, trei sferturi din SAU a
fost exploatat de proprietari (sursa: Ancheta
Structural a Exploataiilor Agricole, 2005) în
timp ce doar 14% a fost arendat. Dei aflat în
curs de dezvoltare, piaa arendrii rmâne limita-
t i beneficiaz de aceasta mai ales exploataiile
mai mari. Ponderea terenurilor arendate din
totalul suprafeei agricole devine relativ
important numai în exploataiile mai mari de 50
ha, unde terenurile arendate reprezint circa o
treime din dimensiunea total a fermei.
M ijloace de dobandire a terenurilor agricole
( % SA U, pe categorii de dimensiuni ale exploatatiilor, 2005)
0% 20% 40% 60% 80% 100%
0-1 ha
1-2 ha
2-5 ha
3.1.2. Performana sectoarelor agricol, forestier i alimentar
Performana în agricultur a fost sczut i a devenit tot mai instabil. Acest lucru este rezultatul (i)
unei structuri duale i „învechite” a exploataiilor agricole, (ii) lipsei pieelor care s sprijine restructu-
rarea i modernizarea sectorului agricol i (iii) a industriei alimentare care nu i-a încheiat înc proce-
sul de restructurare i modernizare.
Analiza de mai jos va oferi mai întâi o privire de ansamblu asupra performanei generale la nivel de
sector, apoi va examina aspecte legate de dezavantajele structurale din agricultur i industria alimen-
tar, precum i cauzele care împiedic
creterea performanei i competitivitii
un nivel sczut. Lipsa competitivitii este
reflectat de productivitatea sczut, de
creterea economic sczut i de un
deficit al balanelor comerciale
reuesc s in pasul cu creterea cererii de
produse alimentare, determinat de
creterea economic general rapid i neputând face fa competiiei strine, în special celei din UE.
Ca ramur a economiei naionale, agricultura înregistreaz un declin. În ciuda acestui fapt,
România a fost una dintre rile Europei Centrale i de Est în care s-a înregistrat cea mai mic scdere
a produciei agricole de la începutul perioadei de tranziie. Nivelul produciei agricole (cuantificat
prin PAB - producia agricol brut), a rmas relativ constant dup 1980. Situaia a fost deosebit de
nefavorabil în 1992, odat cu desfiinarea cooperativelor agricole de producie, precum i în ultimii
ani, când sectorul a avut de suferit în urma condiiilor meteorologice precare. În primul an de tranziie,
VAB din agricultur a înregistrat o scdere inferioar celei din industrie. Îns din anul 2000, sectorul
industrial s-a bucurat de o cretere continu, în timp ce sectorul agricol a înregistrat fluctuaii
semnificative, din cauza vulnerabilitii în faa condiiilor de secet. Agricultura a contribuit cu 13,6%
din totalul VAB în 2004 (sczând de la 20% în 1990), în timp ce sectorul primar (agricultura,
silvicultura i piscicultura) a contribuit cu 14,1%, înregistrând o scdere de la 16,2% în 1998 (INS –
Anuarul Statistic al României, 2006).
Deficitul din ce în ce mai mare al balanei comerciale agroalimentare reflect scderea
competitivitii. Schimbrile structurale care au intervenit în perioada de tranziie au transformat
România într-un importator net de produse agroalimentare. Deficitul balanei comerciale în sectorul
agro-alimentar a atins 1,3 miliarde Euro în 2005, nivelul exporturilor fiind de 673,3 milioane Euro i
al importurilor de 2.021,9 milioane Euro.
Deficitul balanei comerciale agroalimentare este determinat în mare parte de o industrie
alimentar neperformant. În anul 2005, produsele/sectoarele care au înregistrat o balan
comercial pozitiv (totalizând 430 milioane Euro) au fost: orzul, grâul, porumbul, eptelul (bovine,
ovine, cabaline), uleiul de floarea-soarelui i uleiul de soia, vinul, brânzeturile, mierea, conservele i
produsele din carne, roturile de floarea soarelui i nucile. În ceea ce privete produsele cu balana
comercial negativ, însumând 1.779 milioane Euro, peste jumtate (1.041 milioane Euro) a provenit
din sectoare pentru care producia intern nu a acoperit necesarul de consum, precum: efectivele de
porcine (carnea de porc), florile, legumele proaspete în afara sezonului, fructele, zahrul, malul,
slnina, fructele i legumele conservate, hameiul, tutunul.
Pentru principalele culturi, producia nu este constant i se situeaz cu mult sub potenial.
Aproximativ dou treimi (69%) din suprafaa cultivat (INS, 2006) este destinat cerealelor i mai ales
culturilor de grâu i porumb. Suprafaa ambelor culturi a fluctuat mult pe parcursul perioadei de
tranziie, ajungând în prezent la niveluri care se situeaz cu puin peste cele de la sfaritul anilor `80.
În perioada 2000-2005, producia medie la grâu a fost de 2.508 kg/ha, în timp ce la porumb a fost de
3.150 kg/ha. Aceste niveluri s-au situat sub cele din perioada anterioar tranziiei, specialitii
apreciind c nu reflect decât 40% din potenialul agricol al grâului i, respectiv, 39,4 % din cel al
porumbului.
Culturile industriale, în special oleaginoasele, sunt pe locul doi ca pondere din suprafaa cultivat
(14,4 % în 2005), dup cereale. Producia de oleaginoase a înregistrat i ea variaii mari pe parcursul
perioadei de tranziie. Dup un declin înregistrat la începutul anilor `90, sectorul i-a revenit i s-a
înscris pe o curb ascendent ctre sfâritul decadei, datorit creterii preurilor internaionale i
îmbuntirilor din sectorul de procesare. O relaie mai bun între agricultorii individuali i fabricile
de prelucrare a seminelor oleaginoase a permis creterea produciei de semine de floarea-soarelui în
rândul micilor productori. Totui, ultimii ani au fost marcai de o instabilitate crescând în ceea ce
privete produsele i nivelul recoltelor.
Piaa biocombustibililor, aflat în plin dezvoltare, are potenialul de a modifica structura
actual a culturilor agricole. Dei, în prezent, România nu are o producie semnificativ de
biocombustibil, statutul de membru al UE aduce cu el reglementri comunitare referitoare la o minim
utilizare a biocombustibililor pe plan intern. Având un potenial de cretere a produciei interne de
rapi i soia i date fiind capacitile actuale de prelucrare, România atrage din ce în ce mai mult
interesul investitorilor strini în acest domeniu. Surse din sector indic faptul c România are
potenialul de a produce, pân în anul 2010, circa 2 milioane tone de bioetanol i 400.000 tone de
biodiesel (Raportul GAIN RO6020).
Valorificarea surselor de energie regenerabil reprezint un obiectiv major în cadrul politicii
UE, înscriindu-se în contextul renunrii treptate la folosirea combustibililor convenionali i al
obinerii independenei energetice fa de sursele externe de energie. România dispune de un potenial
deosebit al surselor de energie regenerabil, datorit poziiei geografice, astfel:
energia solar - potenialul exploatabil al producerii de energie electric prin sisteme
fotovoltaice este de aproximativ 1.200 GWh/an, reprezentative fiind zonele Câmpia de Sud i
Dobrogea;
energia eolian - potenialul energetic eolian este ridicat în zona litoralului Mrii Negre,
podiurile din Moldova i Dobrogea i în zonele montane. În aceste zone se pot amplasa
instalaii eoliene cu o putere total de pân la 14.000 MW;
biomas - potenialul energetic de biomas este ridicat la nivelul întregii ri, evaluat la circa
7.594 mii tep/an, ceea ce reprezint aproape 19% din consumul total de resurse primare la
nivelul anului 2000. Circa 54% din cldura produs pe baz de biomas se obine din arderea
de reziduri forestiere;
energia geotermal - în prezent, se afl în funciune circa 70 sonde pentru ap cald (cu
temperatura de peste 60C), în diferite zone geografice. Rezerva de energie geotermal cu
posibiliti de exploatare curent în România este de circa 167 mii tep (7 PJ/an), zonele
reprezentative fiind Câmpia de Vest i Câmpia de Sud.
În ceea ce privete podgoriile, suprafeele cultivate cu vi nobil în perioada 1998-2005 au sczut cu
16%. Randamentul soiurilor de vi nobil este de numai 30 hl de vin/ha, cu mult sub media
european, de 50 hl/ha. Suprafaa cultivat cu soiuri hibride în gospodriile individuale a sczut i ea
cu 20% în aceeai perioad.
Suprafaa acoperit de livezi a urmat i ea o tendin descendent, sczând cu 15% în perioada 1998-
2005. Muli cultivatori de fructe se confrunt cu lipsa mijloacelor financiare pentru reîntinerirea
plantaiilor de pomi fructiferi, achiziionarea îngrmintelor, pesticidelor i utilajelor, reabilitarea
sistemelor de irigaii i construirea unor capaciti de depozitare adecvate. Toi aceti factori
influeneaz atât calitatea, cât i cantitatea produciei interne de fructe.
În medie, suprafaa cultivat cu legume a depit 260.000 ha în perioada 2000-2005, înregistrând un
vârf de 380.000 ha în 2004. În ciuda fluctuaiilor determinate de factorii climatici, tendina general a
acestei suprafee a fost una ascendent. Producia a urmat îndeaproape aceast tendin, atingând un
nivel maxim de 4.773 mii tone în 2004 (sau 220,3 kg/cap de locuitor). Anul urmtor, 2005, a fost mai
puin favorabil, producia sczând la 3.624 mii tone (sau 113,7 kg/cap de locuitor). Totui, s-a
înregistrat o cretere semnificativ fa de anul 2000, când producia a fost de 112,7 kg/cap de
locuitor.
Efectivele de animale au sczut drastic pe parcursul perioadei de tranziie. Desfiinarea sau
privatizarea cooperativelor agricole de producie i a fermelor de stat au avut drept rezultat apariia
unor modificri structurale semnificative. Efectivele de animale au sczut pân la nivelul unitilor
care au aprut ulterior. Neputând utiliza spaiile i dotrile tehnice din fostele uniti de producie
intensiv, micii agricultori s-au bazat pe creterea animalelor, în principal pentru autoconsum.
Cu toate acestea, în ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putându-se observa
i semne de revigorare în acest sector. Dup o scdere pronunat la începutul decadei, efectivele de
bovine, porcine i ovine s-au stabilizat, dei au înregistrat anumite fluctuaii anuale. Preul tot mai
ridicat al furajelor a avut i el un impact asupra acestor modificri. Eforturile publice din sectorul
bovinelor se îndreapt în prezent ctre introducerea în producie a unor rase de carne, în detrimentul
celor de lapte, ctre îmbuntirea practicilor de furajare de la nivelul fermelor i introducerea unor
tehnici avansate de ameliorare zootehnic. Efectivele de porcine au sczut uor, în special datorit
reducerii efectivului de reproducie în 2003 i 2004. Cu toate acestea, efectivele de psri i familiile
de albine au crescut semnificativ în perioada 1998-2005, cu 24,5% i, respectiv, 43,2%.
Producia animalier tinde s creasc, îns unitaile de mici dimensiuni limiteaz acest
potenial. În perioada 2000-2005, producia total de carne, în mii tone greutate în viu, a crescut cu
4,2%, cu urmtoarele diferenieri între specii: 23% – pasre; 16% – carne de vit; 1,8% – carne de
oaie. Totui, producia de carne de porc a sczut cu 9,8% în aceeai perioad. Producia total de ou
a crescut cu 37,5%, iar producia de ou de gin, cu 41%. În fine, producia de miere a crescut cu
77% în aceeai perioad.
Sectorul de prelucrare a crnii de porc se confrunt înc cu costuri interne ridicate, în ciuda produciei
de porumb relativ abundente i a forei de munc ieftine. În plus, calitatea crnii de porc furnizat
industriei procesatoare constituie o problem care va trebui rezolvat. Majoritatea efectivelor de
porcine se afl în gospodrii private, furajarea i practicile zootehnice de care beneficiaz fiind
deficitare, iar materialul genetic este, în general, de slab calitate (Raportul GAIN RO6018).
Producia total de lapte (inclusiv consumul vieilor) a crescut cu 14% în perioada 1998-2005, iar
producia de lapte de vac i de bivoli a crescut cu 12%. Totui, oferta continu s fie insuficient i
se estimeaz c nivelul de colectare al laptelui brut pentru comercializare va acoperi doar o ptrime
din totalul ofertei. Dei în curs de îmbuntire, situaia igienei laptelui i a sistemului de colectare a
acestuia rmân factori limitativi importani în industria procesatoare a laptelui. În timp ce, conform
normelor UE, numrul maxim de germeni/ml. de lapte brut nu ar trebui s depeasc 100.000,
majoritatea productorilor români furnizeaz lapte cu un nivel de peste 1 milion de germeni/ml. În
sectorul produciei laptelui, rmân a fi rezolvate o serie de prioriti, precum: îmbuntirea practicilor
de furajare de la nivelul fermelor, pentru rasele specializate în producia laptelui, adoptarea unor
tehnici avansate de reproducie etc.
Produsele agricole obinute în fermele vegetale, i mai ales în cele zootehnice, prezint un nivel
calitativ sczut, determinat în parte de lipsa de
conformitate cu normele europene. În ultimii
ani, performana în agricultur pare s fie
din ce în ce mai instabil. Acest lucru este
determinat atât de frecvena, cât i de
severitatea crescut a calamitilor naturale
(secet, inundaii), precum i de incidena
bolilor la animale (gripa aviar, pesta porcin).
Primul motiv reflect impactul schimbrilor
climatice asupra agriculturii româneti i
infrastructura inadecvat în vederea
cât i intensitatea inundaiilor, în perioada de
primvar i a secetelor, în perioada de var,
au crescut în ultimul timp. În 2007, recolta de
grâu s-a situat la doar 55% din nivelul
Evoluia structurii produciei agricole
produciei anului 2006, în timp ce producia de porumb i cea de floarea-soarelui abia au atins o
treime din nivelul aceluiai an (Raportul GAIN RO7006, 2007). La rândul ei, pesta porcin clasic a
constituit o problem endemic în România. Pentru a respecta cerinele UE, în ianuarie 2003 România
a stopat vaccinarea în gospodriile individuale, iar în ianuarie 2006 a procedat la acelai lucru în
fermele comerciale. Cu toate acestea, epidemia nu a fost eradicat, apariia bolii fiind semnalat în
continuare în exploataiile individuale. Drept urmare, a fost necesar reluarea vaccinrii în toate
exploataiile (inclusiv în cele comerciale), România ratând piaa UE, care este debueul ei de export
cel mai important. Gripa aviar a avut i ea un impact puternic asupra pieei crnii de pasre în
perioada 2005-2006. Datele furnizate de Asociaia Român a Cresctorilor de Psri (Raportul GAIN
RO6018) indic o reducere atât la efectivele de psri, cât i la producia de broiler din unitile
industriale, în anul 2006.
Aspectele de mai sus se reflect i în sistemul de producie mixt. Date fiind condiiile ei naturale,
România dispune de o producie mixt relativ echilibrat, în care producia vegetal reprezint circa
60%, iar producia zootehnic, circa 40%. Serviciile agricole sunt înc slab dezvoltate, deinând doar
o pondere sczut în totalul produciei agricole (sub 1%). Cu toate acestea, s-au înregistrat fluctuaii
anuale, determinate în special de modificrile climatice. De exemplu, scderea produciei vegetale, în
1992, a fost cauzat de condiiile meteorologice nevaforabile, în timp ce situaia a fost cu totul opus
în anul 2004. Vulnerabilitatea agricultorilor fa de condiiile meteorologice nefavorabile a crescut, pe
fondul de

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 …

Text of PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 …

GHIDUL SOLICITANTULUI - galvgb.ro NOU/ghiduri/GHIDURI 2019/M11C/Ghidul... · 6.1 Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile ... PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru...4 „Program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, axa LEADER” GHIDUL SOLICITANTULUI

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/leader/prezentare_pndr_2008_.pdf · sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 euro/proiect

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru 6.4 IMBUNATATIREA ... · 3 „Program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, axa LEADER”

Programul Național de Dezvoltare Rurală€¦ · Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Direcția Generală Dezvoltare Rurală Autoritate de Management pentru PNDR Programul

AUGUST 2011...PROGRAMUL OPERAŢIONAL PENTRU PESCUIT 118 B. PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ 126 C. PROGRAME DE COOPERARE TERITORIALĂ 135 1. COOPERARE TERITORIALĂ1.12.1

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014 2020old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/... · 2014-07-23 · Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020

gal-valea-trotusului.ro · Web viewGhidul solicitantului – Masura 3 Proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ …galtinutulhaiducilor.ro/wp-content/uploads/2017/12/Ghidul... · PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Program finanțat de Uniunea

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Program …galtinutulhaiducilor.ro/wp-content/uploads/2018/11/Apel-de-selectie-_6...PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Program finanțat

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ si... · 2007-2013, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, programele statistice ale Comunităţilor Europene ce acoperă perioadele

PROGRAME ADRESATE SOCIETATILOR COMERCIALE · noi produse în sectorul agricol (PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ, Submăsura 16.1) NOU! Obiectivul este de a sprijini înființarea

de urcat urgent/GHID... · Web viewMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Program …galtinutulhaiducilor.ro/wp-content/uploads/2013/06/Fisa-de-masura_6... · PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Program finanțat

agrement’’ - galdealurilecotmenei.ro · finanţărilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) implementat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A GAL PLAIURILE OLTULUI · Proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). 3 INTRODUCERE

GHIDUL SOLICITANTULUI...ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ TIMIȘUL DE CENTRU [email protected] 3 Abrevieri PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; FEADR –

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Strategia de dezvoltare GAL Podu Înalt Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Măsura 19 – „Dezvoltarea locală LEADER” "Strategia de dezvoltare GAL Podu Înalt"

GHIDUL SOLICITANTULUI Mă - GAL MMTMM · GHIDUL SOLICITANTULUI Măsura 7.1/6B Infrastructura de acces Versiunea 01 ‐ 2017 PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014 – 2020,

Accesarea fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PROGRAMUL STATISTIC NAŢIONAL ANUAL si strategii/PSNA 2014.… · PROGRAMUL STATISTIC NAŢIONAL ANUAL ... e1:

Anexă la Ordinul m.a.d.r. nr.2204 /20.10 · 2015-10-29 · g) de Autoritate de management pentru Programul SAPARD, Programul naţional de dezvoltare rurală - PNDR şi Programul

BULETINUL BASCOVENILOR - primariabascov.ro fileFinanţările externe atrase de comuna Bascov prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2007-2013 au reprezentat o reală

CUM PRIMESC FINANŢARE NERAMBURSABILĂ PRIN FEADR · „Program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, axa LEADER”

PNDR versiune finala 15feb2008 · 2011. 6. 23. · PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNR Programul Naţional de Reforme PIB Produsul Intern Brut . Programul Naţional

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru MĂSURA M7/6B Dezvoltarea … · Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) implementat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014‐2020,

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013

Romanian NRDP 2014-2020 first draft . docx · 2014. 3. 24. · Titlul programului de dezvoltare rurală Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014-2020

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ...Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a XIII-a, August 2014 4 PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Documents

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 …

Text of PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 …