PROGRAMA PROBA SUPLIMENTARA DE ADMITERE 10 · PDF file1.4 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 1.5 ... Efectul termic. Legea lui Joule

Probă suplimentară de admitere la școala profesională „Mecanici auto”

Disciplina: Fizică, clasa a VIII‐a;MODEL SUBIECTE

PROGRAMA PROBA SUPLIMENTARA DE ADMITERE

10 IUNIE 2014 ORA 9.00 LA C.T. MIHAI VITEAZUL

fizica

CLASA A VIII – A

PENTRU CANDIDATII LA CALIFICAREA MECANIC AUTO

CONŢINUTURI

I. Fenomene termice 1. Căldura 1.1. Agitaţia termică 1.2. Căldura ‐ conducţia, convecţia, radiaţia 2. Schimbarea stării de agregare 2.1. Topirea/solidificarea 2.2. Vaporizarea/condensarea 2.3. *Călduri latente

II. Mecanica fluidelor 1. Presiunea. Presiunea în fluide, (presiunea atmosferică, hidrostatică) 2. Principiul fundamental al hidrostaticii 3. Legea lui Pascal. Aplicaţii 4. Legea lui Arhimede. Aplicaţii

III. Curentul electric 1. Circuite electrice 1.1. Tensiunea electrică. Intensitatea curentului electric 1.2. Tensiunea electromotoare 1.3. Rezistenţă electrică 1.4 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 1.5 Legea lui Ohm pentru întregul circuit 1.6. Legile lui Kirchhoff ‐ legea 1, * legea a II ‐a 1.7. * Gruparea rezistoarelor 2. Energia şi puterea electrică 3. Efectele curentului electric Efectul termic. Legea lui Joule * Efectul chimic al curentului electric. Electroliza Efectul magnetic al curentului electric. Aplicaţii 4. Inducţia electromagnetică. Aplicaţii



1. O cauză a formării nisipurilor in deșerturi este și marea diferența între temperatură din timpul

zilei si cea din timpul nopții. Explicații in amănunt ce legătura există între formarea nisipurilor si

variațiile mari de temperatură?

2. Cum se apără împotriva frigului animalele fără păr din apele foarte reci ale marilor polare?

3. Se poate îngheța apa întru‐un vas având temperatura camerei cufundând în apă o bucată de

gheață?

4. Vara când este foarte cald, câinele deschide botul, scoate limba si respira des. De ce face

aceasta?

5. In ce fel se deplasează electronii când incarcații prin contact electroscop folosind un baston din

sticlă? Dar daca după ce îl descărcați îl reîncărcații prin influentă cu ajutorul aceluiași baston?

6. Ce schemă trebuie folosită pentru a alimenta trei becuri conectate in paralel la un acumulator si

pentru a măsura intensitățile curenților prin filamentul fiecărui bec si curentul total, dacă există

la dispoziție trei ampermetre?

7. Este necesar ca ambele întreruptoare să fie închise pentru ca becurile să se aprindă? Din figura

de mai jos:

8. Ce mijloace ați putea folosi pentru a citi scrisul imprimat pe o hârtie sugativă ce a absorbit

cerneala cu care s‐a scris pe o hârtie?

9. Când stăm în partea din fată a vagonului remorcă al tramvaiului, vedem cum reflectă obiectele

dinafară în geamul din urmă al vagonului motor. De ce când tramvaiul se află în mișcare obiectele

par că se deplasează in același sens cu noi? (Faceți experiența mai simplu mergând pe jos prin

cameră ori prin curte și privind totodată cu atenție intr‐o mică oglindă pe care o țineți în mănă, în

dreptul feței)



1. Cum se explică faptul că atunci când se încălzește apa intr‐un vas de sticlă(balon eprubetă), direct

la flacără. Trebuie avut grijă ca vasul să nu fie ud pe afară, pentru că astfel sticla poate să crape?

2. Dacă scoatem vara din frigider un vas din masă plastică în care se află apă rece, constatăm după

câteva minute, că vasul se aburește în exterior doar până la o anumită înălțime. In acest fel deși

vasul nu este transparent putem ști până la ce nivel se află apă in el. Pe ce proprietate a

materialului din care este făcut se bazează fenomenul descris si in ce fel decurge aceasta?

3. Se știe că o arătură cu bulgării mari, facă toamna se găsește primăvara după dezgheț afânată ca și

când ar fi fost grăpată. De unde si zicala populară: “plugul ară si dezgheață grapa” la ce fenomen

se refera această zicală?

4. Din ce cauză jocurile de apă (fântânile arteziene) temperează arșița in timpul verii?

5. Electrizăm două electroscoape identice cu sarcini electrice de semn contrar, astfel încât foița

electroscopului incarcat cu sarcina negativă sa fie mai puțin depărtate intre ele. Legam apoi

sferele electroscoapelor cu un conductor

6. Se constată că electroscoapele nu s‐au descărcat si foitele lor au rămas puțin depărtate intre ele.

Ce fel de sarcini electrice se găsesc pe foite?

7. Ce se întâmplă daca se introduc in priză de curent a rețelei electrice bornele unui ampermetru?

8. Un elev vrea sa folosească două colace din sârmă cu aceleași secțiune, pentru a instala o sonerie.

Introducându‐le pe fiecare pe rând in circuitul unei baterii de buzunar in care se găsește si un

ampermetru constată că intru‐un caz ampermetru arată 0,2A , si in al doilea caz arată 0,4A. Ce

concluzie trage elevul?

9. Este oare posibil ca sa se formeze intr‐o oglindă imaginea corpului nostru dacă nu stăm in dreptul

oglinzii? Se formează, de exemplu, în oglindă o imagine capul A dacă citim o carte in poziția

răsturnată



1. Numai din motive de economie se folosește in betonul armat fierul si nu un alt metal (cum ar fi

de exemplu, aluminiu?)

2. Eschimoșii își fac casa din gheață. îi apară aceasta contra frigului?

3. De ce pentru răcirea motorului unui automobil in timpul iernii nu se folosește apă, ci un amestec

din glicerină si alcool denumit ”antigel”?

4. De ce transpirăm când aerul este foarte cald?

5. Se înlocuiește sfera unui electroscop cu un vârf metalic ascuțit. Apropiind de vârful ascuțit al

electroscopului un corp electrizat, fără însă a‐l atinge, electroscopul se încarcă (foițele se

depărtează). Îndepărtând însă corpul electrizat, se constată că foițele electroscopului rămân

totuși desfăcute si deci contrar cele cunoscute electroscopului rămâne încărcat. Cum explicați

acesta?

6. Are vreo importanță dacă în cursul lucrării de laborator în care verificați constanta intensității

curentului electric de‐a lungul unui circuit neramificat folosiți un ampermetru care dă indicații

false?

7. Figura alăturată reprezintă un întreruptor de sonerie conectat in circuitul unei sonerii electrice.

Priviți figura 4‐31 si răspundeți la următoarele întrebării:

a) Ce trebuie făcut ca să se închidă

circuitul?

b) De ce lamele a1 si a2 se fac din

metale elastice (de exemplu din

aliaje numit bronz fosfor ori din

alamă)?

c) De ce butonul D și placa pe care

sunt montate lamele a1 și a2 sunt

făcute din mase

plastice(policlorură de vinil,

bachelită etc.)?

d) Trece curentul electric dacă între

cele două lame a intrat o foaie de

hârtie uscată?

8. Înălțimea soarelui deasupra orizontului este astfel incat razele lui fac cu orizontul un unghi de 50

grade. Cum trebuie să se așeze o oglindă pentru a lumina până în fundul unui puț adânc?

9. Așezați două oglinzi perpendiculare una pe cealaltă, iar intre ele puneți un mic obiect oarecare.

Câte imagini veți avea?. Explicați de ce vedeți astfel și construiți imaginea obiectului intre cele

doua oglinzi.



1. Dacă ştergătorul s‐a defectat, şoferul şterge din când în când parbrizul cu apă cu sodă (sau cu

săpun şi vizibilitatea este asigurată. De ce?)

2. De ce materialele de construcție, poroase (cărămida poroasă, beton spongios), au proprietăți

termoizolante și folosesc cu deosebire în locul materialelor compacte, în regiunile cu climă

continentală?

3. De ce nu trebuie lăsat pe foc un vas care are petice de tablă lipite cu aliaj de plumb și cositor,

atunci când vasul nu conține apă?

4. De ce vara, când este foarte cald, suportăm mai ușor căldura dacă aerul este uscat decât atunci

când aerul este cald, dar umed?

5. Având la dispoziție un baston de ebonită ți o blană de pisică, puteți să încercați un electroscop cu

sarcini electrice pozitive și un altul cu sarcini electrice negative? Puteți realiza același lucru și pe

altă cale?

6. Între punctele A și B ale circuitului exterior al sursei de curent E (fig. 4‐24) voltmetrul arată o

tensiune U volți. În ce parte trebuie să deplasăm cursorul reostatului intercalat pe același circuit,

pentru a mări tensiunea pe porțiunea AB : către M sau către N ?

7. Putem atinge fără teamă în același timp ambele șine ale unei linii de tramvai deși prin acestea

trece un curent electric cu intensitatea foarte mare. De ce nu putem fi electrocutați?

8. Dacă un om vede în oglindă achiul altui om, cel de‐al doilea om poate să vadă în oglindă pe

primul? Explicați fenomenul, făcând și o schiță cu mersul razelor de lumină.

9. De ce se luminează mai bine o masă dacă deasupra becului lămpii s‐a așezat un abajur alb?



1. Sticla pentru geamuri se așează într‐un stelaj de lemn, astfel ca plăcile de sticlă să fie separate una

de alta.

Dacă s‐ar ambala plăcile așezându‐le direct una de alta, nu s‐ar mai putea separa fără să se spargă.

De ce?

2. De ce pentru ocrotirea trandafirilor împotriva înghețului se folosesc rogojini din papură sau

ghemotoace de paie?

3. Arheologia ne arată că omul a prelucrat și a făurit unelte mai întâi din aramă și bronz și mai târziu

din fier, deși uneltele din fier erau mai bune (mai rezistente și se ascuțeau mai ușor). Ce proprietăți

ale acestor substanțe au determinat această ordine a apariției lor?

4. De ce în magaziile pentru uscat tutunul sau în uscătoarele de legume sau poate paste făinoase

funcționează ventilatoare puternice?

5. Se știe că manuscrisele vechi de zeci și sute de ani au filele lipite între ele, încât dacă am încerca să

le răsfoim și să le consultăm s‐ar rupe, fărâmița, distruge.

Fizicienii ingenioși au electrizat manuscrisele și astfel filele s‐au desprins ușor unele de altele. Ce

fenomen a avut loc?

6. Cum este oare posibil să se realizeze iluminarea tramvaielor care folosesc o tensiune foarte

ridicată (750 V), cu ajutorul becurilor electrice care în mod normal funcționează sub o tensiune

joasă(de exemplu, 127 V) ?

7. Suferă vreo modificare intensitatea curentului electric ce trece prin filamentul unui bec daca în loc

să folosim un conducător de cupru izolat lung și subțire (fig. 4‐27, 1), îl rupem pe acesta în două,

răsucim jumătățile și îl folosim astfel pentru alimentarea becului de la priză (fig. 4‐27, 2).

8. Ne putem vedea oare în întregime fața într‐o oglindă oricât de mică sau trebuie ca oglinda să aibă

cel puțin aceeași mărime ca și fața?

9. Din ce cauză pe vârful unui munte uneori alimentele fierb greu, adică deși apa a fiert ele au rămas

crude?



1. În ce fel anume greşeşte un lucrător măsurătorile lungimilor unor bare de oţel folosind un șubler

făcut din același oțel, dacă trebuie să facă măsurătoarea la o instalație aflată afară in ger puternic ?

2. de ce palpând , adică atingând cu degetele diferite materiale ne putem da seama despre buna lor

conductibilitate ?

3. De ce în serpentinele instalațiilor frigorifice se folosesc soluții apoase ale unor săruri , in loc de

apa?

4. De ce la ieșirea din apă ne este rece chiar intr‐o zii cu arșița ?

5. legăm la polii unei mașini electrostatice in funcție câte o foița subțire de staniol.

Ce fenomen va avea loc la apropierea polilor și deci a foițelor?

6. Ce intensitate are curentul din conductorul cu ajutorul căruia conectăm rețeaua de iluminat un

bec electric , in comparație cu intensitatea curentului care trece prin filamentul becului?

7. Apăsați ușor , cu multă atenție , pe butonul unei lanterne de buzunar. De ce becul luminează

foarte slab , deși bateria este nouă? De ce dacă apăsați tare becul luminează puternic?

8. De ce nu puteți citi scrisul când îl privim intr‐o oglindă plană?

9. Cineva închide fereastra luminată de soare , aflată in poziția din figura 5‐19 care reprezintă o

vedere de sus. Cum se modifica prin aceasta direcția în care sunt reflectate razele de lumină pe

geam?



1.O bară metalică stă înfiptă vertical in pământ. Va exercita ea asupra solului o presiune diferită iarna

stând in ger , fată de cazul in ce se încălzește vara la soare?

2. Pentru a se apăra iarna de frig , păsările își zburlesc penele , iar animalele părul. De ce ?

3. De ce când ploua zăpada se topește ușor?

4.De ce pentru a răci supa(ciorba) dintr‐o oală luată de pe mașină o vânturam?(se ia lichid cu

polonicul si se toarnă înapoi in oală lăsând‐o să curgă înapoi de la oarecare înălțime)

5. Adeseori în timpul erupțiilor vulcanilor , in coloana de fum se produc fulgere. Care ar putea fii

cauza acestui fenomen?

6. Un lucrător atinge din greșeală cu partea metalica a șurubelniței , în același timp , ambele borne

ale unui ampermetru de pe tabloul de distribuție al unei instalații electrice aflate în funcție . Ce se

întâmplă? Dar dacă atinge ambele borne ale unui voltmetru ?

7. Din ce cauză atingerea cu mâinile umede a conductoarelor neizolate ale unei instalații electrice

aflate sub o tensiune ridicată este mult mai periculoasă decât dacă mâinile sunt uscate?

8. Într‐o cameră se află o lampă cu două becuri. În ce ordine se sting sau se aprind aceste becuri

aflate în circuitele din figura 4‐33 când butonul comutatorului execută o rotație completă? Este vreo

deosebire față de figura 4‐33.2?

9. Cum veți proceda , pentru ca folosind două oglinzi , sa obțineți o rază de lumină reflectată paralelă

cu o rază incidentă , dar de sens contrar ?

(Desenați mersul razelor de lumina.)



1. De ce băuturile fierbinţi ne strică dinţii?

2. Se resimte oare prin ceva în încăperile unei locuinţe faptul că acoperişul este făcut din tablă ori din

olane?

3. De ce mâna udă se lipeşte de clanţa de metal a uşii când afară este ger?

4. Chirurgii folosesc în operaţiile mici o anestezie locală, prin răcirea intensă a ţesuturilor care

determină amorţirea extremităţilor nervilor. De ce folosesc în acest scop kelen sau eter?

5. De ce apropiind din ce în ce mai mult un baston de sticlă electrizat de sfera unui electroscop care a

fost în prealabil încărcat negativ, foiţele acestuia mai întâi se apropie, ajung să se atingă şi apoi

deviază din nou?

6. Ce rezistență trebuie să aibă un conductor pentru ca intensitatea curentului ce trece prin el să se

exprime prin același număr de amperi cât este numărul de volți în care se măsoară tensiunea de la

capetele conductorului?

7. Pentru a verifica dacă și care anume dintre siguranțele unei instalații este arsă, se folosește o

lampă de control (un bec electric) care se leagă pe rând ca în figurile de mai jos. Care siguranță este

arsă în figura 4‐36.1? Dar în figura 4‐36.2? (R este un reșou)

8. Desenați schema unui circuit în care se găsesc două becuri așa încât să se poată aprinde în mod

separat, folosind pentru aceasta întrerupătoare și o priză de curent electric.

9. Stați în picioare și priviți seara spre fereastra cu două rânduri de geamuri ale camerei, observând

cum se reflectă lumina becului electric aflat sus. Care dintre cele două imagini se formează în geamul

interior: cea pe care o vedeți de deasupra ori cea de jos? Explicați de ce și faceți schița care indică

drumul razelor de lumină.

Răspundeți la aceeași întrebare pusă, însă referitor la lampa de pe masă. (În ambele cazuri stați în

dreptul lămpilor, adică într‐un plan vertical care este perpendicular pe geamuri și care conține și

becul electric.)



1. Se umple până la margini o mică eprubetă cu apă la temperatura de +40C. În ce caz iese apa din

eprubetă (se revarsă): când se scade temperatura apei ori când se ridică?

2. De ce radiatoarele de automobil se construiesc din cupru sau aliajul său alama?

3. Uneori iarna se presară sare peste gheața aflată pe drum și aceasta se topește aproape imediat,

dar în acel loc temperatura scade în mod apreciabil. Acest efect este folosit și atunci când se

pregătește înghețata într‐un vas așezat în altul care conține gheață cu sare. De ce scade

temperatura?

4. Când este ger, deși temperatura este sub 00C, rufele înghețate se usucă. Puteți explica de ce este

posibilă uscarea?

5. Ce se întâmplă dacă se leagă prin conductoare de cupru bornele unui galvanometru cu cei doi poli

ai unei mașini electrostatice în funcțiune?

6. De ce rețeaua aeriană a troleibuzelor are două fire, iar cea a tramvaielor are numai unul?

7.Se produce oare un scurtcircuit dacă se ating între ele punctele M și N ale firelor din figura 4‐26 sau

se modifică doar intensitatea luminii date de becuri? Ce măsoară un voltmetru conectat între M și N?

(Toate becurile sunt identice)

8. Imaginile căror obiecte din afară le vedem reflectându‐se în geamul de lângă noi dacă stăm pe

scaun în tramvai sau în autobuz: pe cele din urmă ori pe cele din față?

9. De ce nu putem vedea stelele în timpul zilei? S‐ar putea ele vedea dacă le‐am privi din fundul unui

puț de mină?



1. De ce crapă vasele făcute din sticlă obișnuită când se toarnă apă fierbinte , mai ales dacă sticla este

groasă? Cum se explică faptul că în aceleași condiții vasele de sticlă nu se sparg?

2. Se știe că hainele din lână ne apără de frig. Totuși în timpul verii gheața acoperită cu țesături de

lână se topește extrem de puțin. De ce ?

3. Cum se explică faptul că primăvara, în timpul topiri gheții este mai rece în apropierea râurilor,

lacurilor, decât departe de ele?

4. De ce prin pipăire este ușor să se deosebească o cârpă uscată de una umedă și de ce este mai greu

să se deosebească o cârpă uscată de una unsuroasă?

5. La apropierea unui baston de ebonită electrizat de sfera unui electroscop neelectrizat, foițele

electroscopului se depărtează numai atât timp cât bastonul de ebonită se găsește în apropierea

sferei. Explicați fenomenul.

6. Uneori când nu există la îndemână un ampermetru se poate determina intensitatea curentului din

circuit folosind un voltmetru suficient de sensibil. Puteți spune ce mai este necesar în plus pentru

aceasta si cum se va proceda?

7. Care dintre becuri se aprinde când se apasă pe întrerupătorul din figura 4‐34.1? Ce deosebire

există între această schemă și schema din figura 4‐34.2?

8. Cum se poate vedea totuși scrisul ca în realitate folosind încă o oglindă?

9. Câteodată mergând într‐un magazin sau spre o vitrină în care se află o oglindă mare și privindu‐ne

în acesta, avem senzația că mergem mult mai repede ( ne apropiem mult mai iute) decât ne mișcăm

in realitate. Explicați de ce.



Documents

PROGRAMA PROBA SUPLIMENTARA DE ADMITERE 10 · PDF file1.4 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 1.5 ... Efectul termic. Legea lui Joule