Produsele Vitei de VieAcest seminar prezinta Produsele Vitei de Vie.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 4 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasIn medicina

Din vechile timpuri popoarele au atribuit vitei de vie si produselor ei calitati terapeutice, uneori cu puterimiraculoase.

O serie de cercetatori afirma ca cel mai vechi "manula de medicina" cunoscut pana azi este o tablitasumeriana (de 4000 de ani), gasita in ruinele de la Nippur. Pentru pregatirea leacurilor , "mediculsumerian" se folosea de seminte, radacini, ramuri, scoarta, rasini, uleiuri, etc. Toate acestea se macinaumarunt ssi se amestecau apoi cu vin kusumma, ulei vegetal obisnuit si ulei de cedru.

Medicii chinezi din vechime intrebuintau vinul ca dezinfectant general in marile operatii abdominale. Vechiiegipteni recomandau strugurii copti amestecati cu pasta de grau pentru stimularea poftei de mancare, iarvinul il utilizau si pentru imbalmasarea mortilor.

Strugurii si vinul aau fost utilizati si in farmacopeea evreilor, fiind recomandati, alaturi de ulei, impotrivaanginiei si durerilor intestinale, pentru intarirea organismelor debile si chiar la spalarea ranilor.

Regii persani il considerau ca un mijloc de lipezire a mintii; de aceea, inainte de a incheia tratativeconsumau putin vin.

Vechii greci foloseau trugurii dulci in cazurile de congestii pulmonare, iar stafidele fara seminte intrau incompozzitia unor preparate contra tusei. Zeama de agurida in amestec cu miere, sofran si vin sec erarecomandat de Galen in angine. H i p o c r a t e, parintele medicinei, sustine ca vinul este cel mai bunmedicament, util atat pentru cei bolnavi, cat si pentru cei sanatosi. Apreciind actiunea diferitelor soiuricunoscute pe vremea aceea, el prescria pentru fiecare pacient doza corespunzatoare.

Romanii foloseau seva bruta ("apa de vita") amestecata cu diferite rasini contra bolilor de piele, scoarta sifrunzele uscate ale vitei de vie pentru cicatrizarea ranilor, iar cenusa de coarde impotriva unor afectiuniale sezutului, contra arsurilor, inflamatiei slinei, intepaturilor de scorpioni si a muscaturilor de caine. Uleiulde seminte de struguri il foloseau pentru diferite afectiuni ale vederii, ale amigdalitelor,etc. Stafidele cuseminte, ca si sucul de lastari, erau recomandate pentru bolile de vezica, rinichi si tuse.

A s c l e p i a d e , fondatorul scolii de medicina de la Roma, declara ca vinul, prin foloasele pe care leaduce omului, depaseste chiar puterea zeilor.

In tratatul de farmacopee al lui D i o s c o r i d e sunt citate numeroase plante cu utilizare medicinala(inclusiv vita de vie si strugurii), din cartea sa " De materia medica" s-au inspirat pana in epoca Renasterii,grecii, latinii si arabii.

In operele medicale ale lui A l e x a n d r u din T h a l l e s ( ultimul autor clasic al marilor medici dinAntichitate) se afla o serie de prescriptii privitoare la folosirea strugurilor, a vinului si a diferitelor parti alevitei de vie.

Stramosii nostri dacii foloseau vinul tamaios in tamaduirea bolilor de ochi, iar vinul rosu fiert cu miere si cumirodenii se folosea impotriva racelii.

X e n o f o n mentioneaza in scrierile sale pe un mare tamaduitor dac care folosea in mod curent vinul sistrugurii pentru prepararea unor reputate medicamente cu caracter oftalmologic, iar "apa de vita" sau"lacrima de vita" (seva scursa prin taieri,in primavara) se folosea pentru tratamentul diverselor plagi saucicatrici.

In Evul Mediu, enterapia era larg aplicata in toate straturile societatii. Pe timpul cand ciuma si holerabantuiau cu furie populatiile europene, vinul si strugurii contituiau un remediu cunoscut ce se recomandatin scop curativ bolnavilor,cat si in scop preventiv - celor sanatosi.

In timpul Renasterii, Florenta si Venetia au devenit cele mai mari centre pentru fabricarea vinurilorhipocrate, obtinute de greci prin macerarea mai multor plante aromate si medicinale, dandu-le noi valenteprin plantele adaugate: lemn de Santal, nuci muscade, mirt (provenit din Africa Orientala, din India,Indonezia).

Strugurii au urmatoarele actiuni benefice:

- alcalinizanta;

- cu neutralizarea aciditatii gastrice, deoarece prin arderea acizilor organici se formeaza carbonati si bazefixe (1 kg de struguri aduce echivalentul, in baze fixe a 6 g bicarbonat de sodiu);

- mineralizanta - prin cantitatea de saruri minerale si mai ales prin raportul intre potentarea in prezentavitaminelor si saruri minerale;

- vitaminizanta - strugurii fiind sursa in special de vitamina C si unele vitamine B;

- diuretica - prin continutul mare de apa si prin prezenta potasiului;

- stimulanta a apetitulu i- prin aroma care da savoare fructului si prin aspectul care influienteaza psihiculconsumatoruil;

- laxativa - datorita acizilor organici si celulozei (in cazul consumarii strugurilor cu pielita si seminte);

- colagoga si antitoxica - datorita fibrelor celulozice.

De asemenea, strugurii au proprietati absorbante pentru unii cataboliti (eventual cancerigeni) din tractulintestinal si chiar pentru unii toxici din exterior. Prin puterea lor de hidratare, fibrele absorb apa din mediulintestinal, reducand din concentratia noxelor si indepartand, o data cu apa, o parte din componentii nocivi.Astfel, accelerand tranzitul intestinal, se scurteaza perioada de contact dintre noxele din bolul fecal siperetele intestinal.

Boabele de struguri redau pofta de mancare, intaresc sistemul nervos, favorizeaza digestia, calmeazatusea si au efect usor laxativ, iar la copii actioneaza impotriva viermilor intestinali.

Uleiul din semintele de struguri se recomanda in dieta hipercolesterolemicilor si a persoanelor cu afectiunicardiovasculare.

Sucul de struguri are multiplele proprietati:

- foarte digestiv;

-energic muscular si nervos;

-drenor organic,

-stimulent si degongestionant hepatic,

-racoritor si colagog,

-diuretic, laxativ si antiputrescibil,

-se recomanda in : anemie, covalescenta, demineralizare, sarcina, surmenaj, astenie, stari febrile,congestia ficatului si a splinei, tratamente bilioase si sangvine, artritism, reumatism, guta, litiaze,obezitate, nefrite, azotemie, edeme, intoxicatii, hipertensiune, tulburari digestive (dispesii), constipatie,enterita, dermatoze (eczeme, furunculoza).

Marele merit al mustului este acela ca se asimileaza extrem de usor si rapid, contribuind la hranireamuschilor de aceea este recomandat atat oamenilor sanatosi, tinerilor in crestere, sportivilor, gravidelor,varstnicilor, cat si oamenilor suferinzi de ficat, rinichi, afectiuni ale aparatului digestiv.

De asemenea vinului i se atribuie o actiune batericida, prin prezenta substantelor cu actiuneantimicrobiana (tanin, aldehide, acizi, pigmenti), dar si o actiune antibiotica si anticolesterolica.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 4 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro