Prima Carte Din Colectia Istoria Stiintei

5/13/2018 Prima Carte Din Colectia Istoria Stiintei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/prima-carte-din-colectia-istoria-stiintei 1/3

nr. 4(23), decembrie 2011 -153

PRIMA CARTE

DIN COLECŢIA

„ISTORIA ŞTIINŢEI”

Dr. Ion XENOFONTOV Institutul de Studii Enciclopedice este cea maitânăr ă organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării dinRepublica Moldova. Obiectivele principale ale acti-vităţii institutului sunt efectuarea cercetărilor ştiinţi-fice fundamentale şi aplicate în domeniile: cercetărienciclopedice, biografice şi de istorie a ştiinţei. În

profilul direcţiilor ştiinţifice ale organizaţiei conver-ge şi activitatea editorială a acesteia – elaborarea şieditarea lucr ărilor ştiinţifice ale autorilor consacraţi,lucr ări cu o înaltă ţinută poligrafică şi cu o abundenţă

de materiale ilustrative originale, colectate din arhi-ve publice şi private. Printre lucr ările întocmite subegida Institutului de Studii Enciclopedice şi care auavut un anumit impact pe piaţa mediatică naţională şi internaţională menţionăm: Republica Moldova.

Edi ţ ie enciclopedică (2009, 2011, 2 ediţii), Simbo-lurile na ţ ionale ale Republicii Moldova (2011), Mi-hai Marinciuc Fizicieni ilu ştri (2011) ş.a.

De curând, Institutul de Studii Enciclopedice ainiţiat o nouă colecţie de carte – „Istoria ştiinţei”.Ţinem să menţionăm faptul că până în anii 1990în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei au fostefectuate cercetări fundamentale în domeniul isto-riei ştiinţei. Pe lângă Prezidiul Academiei de Ştiinţea RSS Moldoveneşti a funcţionat o structur ă spe-cializată – Comisia de istorie a ştiinţei şi tehnicii.Sub îndrumarea comisiei au fost realizate o seriede studii fundamentale (inclusiv lucrarea de sinteză Развитие науки в Молдавской ССР , 1984), orga-nizate mai multe manifestări ştiinţifice şi susţinuteteze de doctorat. În 1991, la iniţiativă directoruluiadjunct al Institutului de Istorie Andrei Eşanu (re-marcăm în context că ideea a fost susţinută de către

vicepreşedintele AŞM, academicianul Sergiu R ă-dăuţanu) este fondat Sectorul de istorie a ştiinţei şitehnicii din Moldova, care însă, în a doua jumătate aanilor 1990, şi-a suspendat activitatea. Treptat aceas-tă disciplină ştiinţifică a fost eclipsată în cercetareaacademică. Consecinţa unui asemenea fenomen re-gretabil este că, deşi Nomenclatorul de specialităţiştiinţifice al Consiliului Naţional de Acreditare şiAtestare include „Istoria ştiinţei” (pe domenii) cucifrul 07.00.10, nu a fost susţinută nicio teză de doc-torat. Pornind de la aceste considerente, Institutulde Studii Enciclopedice şi-a formulat obiectivul să reanimeze această importantă dimensiune a cognos-cibilităţii socioculturale – istoria ştiinţei – prin cer-

Ion Jarcuţchi*. Comisia Gubernial ă Ş tiin ţ i fică a Arhive-lor din Basarabia (sfâr şitul sec. XIX –

începutul sec. XX). Chişinău, Institutul de StudiiEnciclopedice, 2011, 272 p.

cetarea şi punerea în circuitul ştiinţific a rezultatelor investigaţiilor privind evoluţia paradigmei instituţi-onale a ştiinţei în Republica Moldova şi a gândiriiştiinţifice naţionale; a izvoarelor istorice ale ştiinţei;identificarea interferenţelor între diferite domeniişi discipline ale ştiinţei; promovarea cercetărilor îndomeniul scientologiei şi scientometriei; istoriei şimetodologiei ştiinţei; istoriei Academiei de Ştiinţea Moldovei şi a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi

inovării; a relaţiilor ştiinţifice internaţionale şi a in-tegr ării ştiinţei din Moldova în spaţiul ştiinţific eu-ropean; a biografiilor ştiinţifice ale personalităţilor naţionale şi universale etc.

Prima lucrare din colecţia „Istoria ştiinţei”

* Ion Jarcu ţ chi s-a nă scut la 29 iunie 1948 în satul Boc şa,raionul F ă le şti. Istoric, specialist în domeniul istoriei na ţ ionaleîn epoca modernă , doctor în istorie (1984), conferen ţ iar cerce-t ă tor (1995). Între 1977 şi 1995 a colaborat la Institutul de Isto-rie (1977–1995), iar din 2009 activează la Institutul de Istorie,Stat şi Drept. A exercitat func ţ ii ştiin ţ i fice şi de conducere înaparatul administrativ al Prezidiului (1995–2004), al Consiliu-lui Suprem pentru Ş tiin ţă şi Dezvoltare Tehnologică (2004) şi al Sec ţ iei de Ş tiin ţ e Umanistice şi Arte a AŞ M (2005–2008). Autor a peste 70 de lucr ă ri ştiin ţ i fice, inclusiv studiile monogra fice„ Развитие промышленности и торговли в левобережных районах молдавского Поднестровья в пореформенный период (1861–1905)” (1985), „Pacea de la Bucure şti (din is-toria diplomatică a încheierii Tratatului de pace ruso-turc de la16 (28) mai 1812)” (în colaborare, 1992), „Academicieni din Basarabia şi Transnistria (a doua jumă tate a sec. XIX – prima jumă tate a sec. XX)” (în colaborare, 1996), „Din istoria Trans-nistriei (în contextul istoriei na ţ ionale)” (în colaborare, 2001),„Academia de Ş tiin ţ e a Moldovei: istorie şi contemporaneitate.1946–2006” (în colaborare, 2006), „O istorie a regiunii trans-

nistrene din cele mai vechi timpuri până în prezent” (în cola-borare, 2007), Edi ţ ia enciclopedică „Republica Moldova” (încolaborare, ed. I, 2009; ed. II, 2011) etc.

Noutăţi editoriale



Akademos

154 - nr. 4(23), decembrie 2011

(coordonator al seriei „Ştiinţe socio-umanistice” – membrul corespondent Demir Dragnev) – ComisiaGubernial ă Ş tiin ţ i fică a Arhivelor din Basarabia(sfâr şitul sec. XIX – începutul sec. XX) – este sem-nată de cunoscutul istoric Ion Jarcuţchi. Lucrareaapare sub egida Institutului de Studii Enciclopediceşi a Institutului de Istorie, Stat şi Drept şi este recen-zată şi recomandată de academicianul Andrei Eşanuşi membrul corespondent Demir Dragnev.

Volumul include un Cuvânt introductiv, 3 ca- pitole (I. Mediul cultural- ştiin ţ i fic în Basarabia lar ă scrucea secolelor XIX–XX: tradi ţ ii, evolu ţ ii şitendin ţ e; II. Instituirea, structura şi componen ţ a nu-merică a Comisiei Guberniale Ş tiin ţ i fice a Arhive-lor din Basarabia; III. Activitatea Comisiei în anii1898–1903), Considera ţ ii finale, Note şi referin ţ e biobibliogra fice, Summary, Резюме, anexe.

În partea introductivă a monografiei autorulscoate în evidenţă importanţa şi gradul de cercetarea comisiei, estimând că printre cele 40 de comisii gu-

berniale ştiinţifice ale arhivelor, fondate până în 1917în Rusia imperială, se înscrie şi cea din Chişinău, acărei valoare autentică a fost ignorată şi subestimată de istoriografia sovietică, fiind doar nominalizată f ăr ă a deveni subiectul unor studii speciale. Fiind un focar de cultur ă şi spiritualitate naţională de la r ăscruceasecolelor XIX–XX, comisia a avut tangenţe directesau indirecte cu personalităţi ilustre din Basarabia,

creionate în peste 100 de microbiografii ale oameni-lor de ştiinţă şi cultur ă, personalităţi publice şi figuri

bisericeşti din Basarabia, România, Rusia, Ucraina, acăror opere au fost pe larg r ăspândite în spaţiul pru-to-nistrean. Din acest considerent lucrarea istoriculuiIon Jarcuţchi umple un vid informaţional în istorio-grafia naţională şi valorifică un fenomen substanţialdin istoria ştiinţei naţionale.

Capitolul I Mediul cultural- ştiin ţ i fic în Basara-bia la r ă scrucea secolelor XIX–XX: tradi ţ ii, evolu- ţ ii şi tendin ţ e expune sintetic dinamica proceselor

istorico-culturale în Basarabia în contextul sociopo-litic şi cultural al sec. XIX – înc. sec. XX prin men-ţinerea în memoria colectivă şi individuală a reali-zărilor statului moldovenesc în domeniul cultural şiştiinţific. Totodată, s-a pus în valoare atât impactulcultural din perimetrul Imperiului ţarist, cât şi celautentic european asupra elitei culturale din Basara-

bia, avangarda mişcării de eliberare naţională.În capitolul II Instituirea, structura şi compo-

nen ţ a numerică a Comisiei Guberniale Ş tiin ţ i fice a Arhivelor din Basarabia se prezintă istoricul fon-

dării, organizarea, componenţa socială a membrilor,resursele financiare ale instituţiei în cauză. Materi-alul este expus pe fundalul perioadei, al fr ământări-

lor elitei intelectuale, al relaţiilor cu autorităţile guberniale, a activităţii creative a personalităţilor dincomisie şi chiar al subzistenţei financiare a comisieietc.

Capitolul III Activitatea Comisiei în anii 1898– 1903 ocupă cel mai voluminos spaţiu din economialucr ării şi are în vizor următoarele aspecte: activităţiştiinţifico-arhivistice, investigaţii arheologice şi co-lectarea obiectelor de muzeu, ocrotirea monumen-telor de arhitectur ă, fondarea bibliotecii ştiinţifice acomisiei, investigaţii în domeniul istoriei naţionale,activitatea editorială. Doctorul Ion Jarcuţchi menţi-onează că, potrivit Regulamentului guvernamental,activitatea comisiei era axată pe trei direcţii de bază:cercetarea arhivelor guvernamentale locale curenteîn scopul depistării şi conservării dosarelor de im-

portanţă istorică, precum şi colectarea obiectelor de

istorie şi cultur ă veche de la diferite organizaţii şi persoane particulare; organizarea şi efectuarea cer-cetărilor arheologice; fondarea, în baza materialelor de arhivă selectate, a arhivei istorice guberniale, amuzeului şi a bibliotecii şi dotarea lor cu obiecte şiliteratur ă ce vizează Basarabia şi istoria ei. Comi-sia însă şi-a lărgit unghiul de activitate, „ea realizacercetări ştiinţifice, în baza materialelor de arhivă inedite identificate, colecta, descifra şi studia acteleoficiale ale domnilor Ţării Moldovei, aduna obiectede antichitate, supraveghea cum sunt protejate mo-

numentele de arhitectur ă, desf ăşura şi alte activi-tăţi”. Un interes deosebit prezintă informaţia referi-toare la contribuţia Academiei Române la formareafondului de carte al bibliotecii comisiei.

Realizările ştiinţifice ale comisiei au fost înaltapreciate de contemporani, continuând să susciteinteres cultural pentru comunitatea ştiinţifică şi laînceputul sec. XXI.

În finalul demersului ştiinţific, dr. Ion Jarcuţchisintetizează materialul abordat şi scoate în evidenţă

principalele idei ale lucr ării.

Discursul ştiinţific este însoţit de circa 300 denote şi referinţe bibliografice, incluzând biografiile personalităţilor menţionate.

Anexele înglobează documente de epocă, operaştiinţifică a comisiei, discursuri de recepţie etc.

Volumul include peste 100 de unităţi ilustrative.Monografia doctorului în istorie Ion Jarcuţchi

poate fi considerată şi o carte de etică şi deontologie profesională a comunităţii ştiinţifice. Prin subiectulabordat autorul a validat opera Comisiei GubernialeŞtiinţifice a Arhivelor din Basarabia, care a activat

în condiţii acerbe de supravieţuire, menţinându-şitotodată valoarea incontestabilă în timp.



Documents

Prima Carte Din Colectia Istoria Stiintei