Mitropolitul Antonie de Suroj

Predici la Triodgi Penticostar

Traducere din limba rusd de Denis Chiriac

eurFVRa eGVMeHITTA

2020

Mitropolitul Antonie de Suroj

altd lume, am stabili un alt tip de relafii rnterumalegi am trata tr mod diferit materia acestei lumi' Inastfel de condi;ii, viala ar fi caractetrzatd pe de-a

intregul numai de cucernicie 9i de evlavie!

Reflectafi la acestea. Apostolul ne zice cd trebuie

sd-L prosldvim pe Dumnezeu nu numai in sufletele,

ci gi fur trupurile noastre. El ne trvald cd va sosi

wemea cdnd Fiul le va ,,cvceti" pe toate, iar apoi,

cucerindu-Se Tatdlui, le va preda pe toate in mAinile

Lui. Atunci Dumnezeu va fi toatetn toli (I Corinteni

15,28).Ne ostenimnoi, oare, ca slavaaceasta sdumbreascd,

sd cuprindd qi sd ne pdtrundd pe noi, pe fiecare om

din jurul nostru gi toatii fdptura? Sd p59im pe calea

aceasta a nagterii din nou, cu evlavie 9i sensibilitate'

Aga ne vom umPle de veselie pentru slava lui Dum-

nezeu gi pentru slava fePturii- Se fim impreund cu

Dumnezeu lucrdtori ai vegniciei! Amin.

Anul1970

Cuprins

Prefa,td...... ..................5

Predici la Triod.. .................9

Predicd la Duminica Vamegului gi a Fariseului..........11Predicd la Duminca Vamegului gi a Fariseului ..........15Predicd la Duminica intoarcerii Fiului Risipitor ........18

Predicd la Duminica intoarcerii Fiului Risipitor ........23Predicd la Duminica intoarcerii Fiutui Risipitor ........28

Predicd la Duminica infricogatei Judecdfi ...................34

Predicd la Duminica infricogatei ]udecdfi ...................37

Predicd la Duminica infricogatei ]udecdfi ...................42

Predicd la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai........47Predicd la Duminicalzgomrilui Adam din Rai........53Predicd la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai........59Predicd la Duminica Ortodoxiei ................................... 63Predicd la Duminica Sfhntului Grigorie Palama .......-67

Predicd la Duminica Sfintei Cruci................................. 70

Predicd la injumdtdtirea Postului Mare .......................72

Predicd la Duminica SfAntului Ioan Scdrarul ..............75

Predicd la Duminica SfAntului Ioan Scdrarul ..............7 9

Predicd la Duminica Sfintei Maria Egipteanca ...........82

Predicd la Sdmbdta LuiLazdt ......................87

Predicd inaintea SdptdmAnii Pdtimirilor......................91

ree I

lrct

Predicd la Lunea Mare..'....... ......."""""""'96

Predicd la Miercurea Mare....... """""""""98Predicd la Miercurea Mare....... ....""""""'101

Predicd la ]oia Mare ...""""""'106

Predicd la Vinerea Mare....'..'. .........""""'108

Predicd la Vinerea Mare.'....... ......."""""'112

Predicd la Vinerea Mare......... '..........""""115Predicd la Vinerea Mare.......'. '....""""""'121'Predicd la SAmbdta Mare.......... .............""123

Predici la Penticostar.......... -...........127

Predicd la Duminica SfAntului Apostol Toma .""""'129

Predicd la Duminica Femeilor Mironosile ... " " " " " " "132Predicd la Duminica VindecdriiSldbdnogului de la Vitezda. .........""""""'136

Predici la Duminica VindecdriiSldbdnogului de la Vitezda. .........'....."""'140

Predicd la Duminica VindecdriiSldbdnogului de la Vitezda. .....'....""""""143

Predicd la Duminica Samarinencii'...........'..... " " " " " "145

Predicd la Duminica Samarinencii....'................. " " " "148

Predicd la Duminica Orbului din naqtere.............. " "151

Predicd la Duminica Orbului din naqtere ............ " " "154

Predicd la Duminica Orbului din naqtere............. " "'158

Predicd in Duminica SfinfilorPdrinfi de la Sinodul I Ecumenic.............. --.-'...."""""164

roa I

Predici la Duminica Vameguluigi a Fariseului

Ne-am obignuit sd-l disprefuim gi sd-l os6ndim

pe fariseu. Ni se pare cd Evanghelia de astdzi ne

dd dreptul acesta, avem impresia cd fariseul a fost

osAndit de insugi Hristos. inse, uitem cd dreptatea

trufagd a fariseului l-a costat mult, atdt pe el, cAt gi pe

cei asemenea lui. Cdci fariseii erau oamenii ascezei

gi ai convingerilor statornice. Din descrierea scurtd

pe care o gdsim in Evanghelie, aflnm cd postea de

doud ori fir sdptdmAnd. Agadar,li irrchina lui Dum-nezeu nu numai ceea ce trebuia conform Legii, ci

mai mult de atAt. ii lertfea lui Dumnezeu din sdr-

guinfa sa.

in plus, adela dddea o parte semnificativd dinvenitul sdu ca firilostenie nevoiagilor. Cu alte cuvinte,gi-a indreptat nevoinla vielii gi cdtre oameni, chiar

dacd furtr-un mod destul de aspru. De aceea, nu-lputem judeca cu uqurinli. Farisei erau oamenii

dispugi sd poarte toatd greutatea chemdrii 1or. Cu

toate acestea, ascezalor se ciocnea de dreptatea luiDumnezeu, fiindcd igi alimentau iluzia unei dreptdfifalse, bazatepe faptele lor, 9i nu ajungeau la iubire.

I rt

Mitropolitul Antonie de Suroj

Iatd cd a intrat in templu, s-a oprit in pridvor gia uitat cd se afld in biserica Dumnezeului Celui viu,cd nu existd vreo fdpfurd care sd nu ingenunchezeinfala Domnului cu cutremur, cu fricd sfAntd gi cuiubire. Fariseul a pdgit increzut gi gi-a ocupat locul,cdci considera cd ,,are dreptul" sdJ ocupe. Ducea unmod de viali vrednic, potrivit tuturor prescripliilorritualice ale templulu,i. De aceea, putea sta acolounde ,,aveadreptul".

Oare comportamentul lui nu ne dd in vileag gi penoi? CAt de des pretindem cd avem infalalui Dum-nezeu gi in mijlocul oamenilor un loc Ai cd acela neapartine? Nu md refer acum la biserica materiald,ci la biserica tainicd gi nevizutd care este creatia,adunatd in jurul Dumnezeului ei Celui viu. $i noiadesea gAndim: ,,Aici este locul meu, iar al lui esteacolo".

Or, ,,acolo" sthtea un om care, dupd judecata ome-neascd, intr-adevdr, nu-gi avea locul in primelerdnduri ale drepfilor lui Dumnezeu. $i Zacheu a fostun colector de taxe, dar cAt era de diferit tr raportcu contemporanii lui! A fost numai slujitorul roma-nilor ocupanti, care au inrobit poporul israelit, l-austrAmtorat in diverse moduri gi au cdutat in sAnullui oameni potrivifi pentru a colecta birurile. Bine-inleles, vamegii erau urAfl de tofi, fiindcd legea vieliilor erau extorcarea, duritatea violenfa gi necrutarea.

Pe semne, vamegul nostru a invdfat un lucru inmodul sdu de viald teribil 9i violent. A descoperitcd omul nu poate sd supravietuiascd in societateaumand, dacd mdcar pentru o clipd nu va fi anuiatd

Predici la Triod gi Penticostar

puterea Legii, dacd mdcar pentru un moment nu se

vor areta milostivirea gi furdurarea. Dacd toate vordecurge dupd cele scrise , dacl'toate se vor face dupddreptate, atunci niciun om nu va rimAne neatins.

Agadar, a intrat gi vamegul in pridvor, gtiind

cd, dupd judecata omerieascd 9i dupd dreptatea luiDumnezeu, meritd sd fie primit cu asprimea necru-

ldtoare pe care a aplicat-o el insuqi altota,ln viala sa

de zicuzi.Stdteain pridvor gi se lovea in piept, cdci

gtia cd nu meritd miH. Dar mila nu se meritd, nu se

cumpdrd gi nici nu poli fi vrednic de mild.Mila poate fi dobAnditd numai in rugdciune.

Poate veni ca o minune, ca un miracol neinfeles 9i

cu totul neagteptat, atunci cAnd dreptatea se pleacd

infafapdcatului, cAnd mila se strecoard acolo unde

ar trebui sd se arate dreptatea necrufdtoare 9i durd.

Vamegul stdtea cu totul in pdcatul sdu, nein-

drdzrind sd intre pe tdrAmul drept5jii lui Dum-nezell, fiindcd acolo nu exista iertare pentru el.

Stitea in pridvor, ndddjduind cd se va revdrsa pAnd

la capdtul acestui templu mila, indurarea 9i comp6-

timirea; cd se va intAmpla cu el ceva nemeritat 9i

imposibil. Decialece a crezut in aceasta, deoarece

viaJal-a invdfat lucrul acesta - cd se intAmpld impo-sibilul gi cd numai imposibilul face viala umand

posibild - vamequl stdtea acolo, iar iertarea luiDumnezeu a ajuns pAnd la el.

Hristos ne sPune cd acela a plecat mai tndreptatdecdt primul. Fariseul nu a fost pur gi simpluosdndit. Acela mai putea ndddjdui iertarea pAnd inceasul morlii sale. Era un drept, un ostenitor, cate,

nl | ',

Mtropolitul Antonie de Suroj

tr dreptatea sa, depunea efort pentru sufletul gitrupul sdu. Dar dreptatea lui era neroditoare, din eanu scdnteia nici mdcar o fdrdmi de compdtimire gide iubire. Cu toate acestea, era o formi de dreptate...Or, culmea, nedreptatea a primit iertarea.

Sd reflectiim la acestea, dragqimei. Sd ne g6ndim,fur primul rAnd, dacd suntem mdcar farisei, dacdexistd in noi weo dreptate. Dacd suntem drepgitraintea oamenilor sau inaintea lui Dumnezeu,prin fdptuirea celor bune. Dacd existd mtrcar primaformd a dreptdfii, oare ii oferim lui Dumnezeu celedatorate?

Apoi sd ne punem o altd intrebare: Lipsifi fiindchiar qi de dreptatea fariseului, nu suntem ca gi acela- fdrd de iubire, necrutdtori gi mor,ti sufletegte? Cumil privim pe aproapele in bisericf in afara bisericii,in viald,, in familie, la munci, pe stradd, in ziar gipretutindeni? Cum privim la aproapele, fie cd estevorba de o singurd persoand" fie ci ne referim la soci-etate, tr general? Cum ii privim gi cum ii judecdmpe semeni, fdrd, aavea un sprijin mdcar ilr dreptateaformald gi moartd a fariseului? Amn:r.

AnuI1,969

Predici la Dtiminca Vameguluigi a Fariseului

Ag vrea sd md opresc la trei momente ale pildeide astdzi. Primul, este auto-incAntarea fariseului qi

trufia lui. Acesta gtia - gi avea dreptate - cd impli-negte neabdtut toate prevederile Legii. Fdcea tot ce-i

cerea Legea, dar ardmas strdin de duhul ei. Fariseul

a fost lmplinitor al Legii, dar nu a ajuns intrupareasa vie, expresia ei animat5. Iar trufia sa se ndqtea

tocmai din strdduinla lui. El a uitat cd esenla Legiircprezintdrelalia iubirii dintre Dumnezeu 9i om.

$i totugi, Dumnezeu nu l-a respins. Acela a plecat

de la templu acasd mai pulin sfinlig mai pufnapropiat de Dumnezeu decAtvamegul, fiindcd inima

sa nu era deschiEd pentru Dumnezeu. Fariseul nu gtia

nimic despre iubire, ci se gAndea numai la obligafii,la datoria 9i la atitudinea de executot fald' de viafd.

Agadar, cine dintre noi se poate ,)drJda" cu

faptul cd, trdind dupd Evanghelie sau pdgind pe

cXile Bisericii, se identificd cu desdvArgire cu ceea ce

constituie esenfa lor: iubirea de Dumnezetr, comu-niunea cu Dumnezelt, uitarea sinelui gi ddruireatotald de sine, in bucurie, cutremur gi evlavie?

Ml I rt

Mitropolitul Antonie de Suroj

Celelalte doud momente se referd la vameg. Mailnainte de toate, acela gtia cd nu este vrednic de a fiin mijlocul poporului lui Dumnezeu. $tia cd este unpdcdtos, adicd un om despdrlit de Dumnezeu,izolatlduntric de mulfimea patimilor, de intunericulzgdr-ceniei, fricii, urii gi poftelor sale. inlelegea cd estein conflict cu cei din jur, deoarece era pentru ei unrdpitor; gi cd nu avea cu ce sd se mAndreascd.

Vamegul putea numai sd spere cd Dumnezeuva fi milostiv cu el, cd va privi dincolo de viafa sa,de faptele sale, de orice ar fi. in virtutea faptuluicd gi el a fost creat dupd chipul lui Dumnezeu, cd.

Dumnezeu va vedea in intunericul sdu lduntric Aiin aspectul sdu exterior dezgustdtor, scAnteia delumind care 1l mai leagd de Creatorul sdu; cd nu-l varespinge pand h sfdrgit.

Atitudinea aceasta l-a impins la starea pe care ovedem. Nu avea curajul nici mdcar sd intre in casalui DumnezelL pe tdrAmul sfAnt care era templul,iar astdzi este Biserica. Stdtea in pragul ei, gtiind cdeste un pdmAnt sfAnt, cd Moise gi-a scos incdlfdrileinainte de a se apropia de rugul nears. Or, aici eraceva mai mare decAt rugul nears, eraprezenta dum-nezeirii. Vamegul stdtea, se lovea in piept gi se ruga:Dumnezeule, milostiu,fii mie, pdcdtosului (Luca L8, 13).

Iatd ce trebuie sd invdldm gi noi. CAnd venimla bisericd, pdgim pe tdrAmul lui Dumnezeu. Prinpdcatul omenesc, lumea intreagd se afld in stdpA-nirea rdului, iar biserica este locul dedicat in moddesdvArgit lui Dumnezeu. Este locul i:r care, in mij-locul lumii lipsite de dumnezeire, Dumnezeu este

Predici la Triod gi Penticostar

acasd la Sine, in locul impdrdfiei Lui. Se cuvine sd

pdgim in bisericd cu simldmAntul evlaviei plinede cutremur, pe care-l vedem la vameg, gtiind cd

suntem nevrednici de a fi In prezenfa lui Dum-rtezelt, cd nu ne putem ridica privirea la cer pentrua privi in ochii lui Dumnezeu.

Degi, chiar dacd ii vom ridica/ vom intAlni inei toatd milostivirea, toatd compdtimirea gi toatdiubirea Lui. Fiecare migcare, gAnd gi cuvAnt pro-nunfat pe tdrAmul acesta trebuie sd fie in consonantd.,, ,iirrllnia lui Dumnezeu. in bisericd, trebui" sa ,,"comportdm ca oameni aflali in prezenta lui Dum-rtezelt, cu inimd evlavioasd, plind de pocdinfd, derecunogtinfd,, de iubire qi de nddejde.

Sd le invdfdm pe acestea de la fariseu gi de lavameg, ca sd qtim de ce sd fugim gi la ce se cuvinesd ajungem. Aga sd-L intAlnim pe Hristos in milosti-virea gi iubirea Sa, pe Domnul Cel ristignit gi inviatdin iubire pentru noi, ca sd ne incredinfeze cd gi celmai cumplit pdcat al nostru - uciderea Fiului luiDumnezeu, devenit Fiu al Omului - nu poate sd-ldespartd de Dumnezeu gi sd istoveascd, sd stingd gi

sd ucidd iubiiea lui DumnezeulSlavd Dumnezeuluinostru!Amin.

Anul 1987

16 I 1,,

Predici la Duminica intoarceriiFiului Risipitor

Evanghelia de astdnne vorbegte nu nurnai desprepdcat gi pocdinfd, ci gi despre iertarea oferitd deDumnezeu: c6nd fiul cel rdtdcitor, care gi-a venit infire prin calea suferinjelor, a sdrdciei, a singurdtdfiiqi a respingerii, s-a indreptat spre casa pdmAnteascd.Pe cAnd era fircd departe de cas5, chiar dacd nu puteavedea prea bine de departe chipul sdu, tatdl l-a recu-noscut. Probabil cd iegise de multe ori gi privise indepdrtare, agteptAnd trtoarcerea fiului sdu.

Evanghelia ne spune cd in inima sa s-au ndscutmila gi ging5gia, cdci il iubea pe fiul sdu. Deci, fdrdsd mai aqtepte sd ajungd, el, un bitrAn gdrbovit gi

oropsit de pdcatul gi de necrufarea fiului sdu, s-adus sd-l intAmpine, gi-a plecat capul pe umdrul lui,l-a imbrdligat gi l-a sdrutat.

Oare ne intAlnim gi noi la fel unii cu altii, cAndne vedem de departe, din fara aceea indepdrtatd,fur care ne duce pdcatul pe fiecare dintre noi la unmoment dat (iar uneori gi destul de des in viafd)?CAnd din tara aceea indepdrtati se intoarce fostulnostru prietery cunoscut, amic sau rudd, il intdlnimin mod similar?

Predici la Triod gi Penticostar

Mai intdi de toate, oare de multe ori iubireanoastrd rdmAne atAt de neclintitd, incdt iegimadesea in pragul casei noastre comune, al casei

care inseamnd cd noi suntem impreund, gi privimin depdrttue cu nddejdea intoarcerii lui? $i cAnd

vedem cd se indreaptd spre noi omul care ne-a fostapropiat, dar s-a indepdrtat, oare deseori suntemrdnili in inimd de focul iubirii de mai inainte, de gin-gdgie gi de durere? Oare de multe ori suntem primiicare venim in intAmpinarea lui gi nu agteptdm nicicuvAnt de pdrere de rdu, nici pocdinld gi nici recu-noagterea vinovdfiei? Oare il tmbrdfigdm pe om, ilalindm, il mAngdiem, cu toate cd a fost necredinciosln iubire gi in prietenie?

Oare nu ne comportdm de cele mai multe oriprecum fiul cel nevinovat in fala tatdlui siu, darcare, irtorcAndu-se de la muncd gi auzind cd e mareveselie in casa pdrinteascd., a vrat sd afle care este

motivul ei, inainte de a se face pdrtagul acestei

bucurii, intrebAndu-se: ,,De ce este aici bucurie, trlipsa mea?"? Iar cdnd a aflat cd s-a trtors fratele sdu

mai mic, nub mai vrut sd intre.Fratele sdu pdcdtos a infeles ce a fdcut gi a vdzut

starea in care a ajuns in lara indepirtate. A depdgitruginea gi frica, a trecut prin nesigurarrla cd va fiprimit, dar s-a dus totugi la tatdl sdu. Iar acest fiudrept std in afara casei in care se dddea ospdplbucuriei, pentru ci cel pierdut s-a intors Ia via!6.Fiul cel mare agtepta sd vind tatdl sdu gi sdJ roage:

,,Intre in bucuria noastrS! Md bucur eu, se bucurdslugile gi fratele tdu se bucurd. Vino 9i fii pdrtagul

18 I

| ',

Mitropolitul Antonie de Suroj

bucuriei noastre!". Tatdl nici m5car nu-l poate rugasd se aldture cu bucuria sa bucuriei comune, fiindcdeste limpede: fratele cel drept nu se bucura delocpentru faptul cd fratele cel rdtdcit s-aizbdvit.

O, cum vorbegte tatdl, dar ce ii spune fiul cel drept!I-a reprogat cd nu l-a rdspl5tit prin nimic pentru-tolianii viefii sale virtuoase, cAt timp a muncit pentrutatdl lui. De pargd ar fi fost un ndimit... Iar cdnd s-a

intors ,,fiul acesta" , tatdl a junghiat vilelul cel gras.Cu toate acestea, tatdl i-a rdspuns: ,,Oate nu ar fi

trebuit sd ne bucurdm, dacd fratele tdu s-a intors"?Fratele drept vede in cel rdtdcitor numai pe fiul carea gregit inaintea tatdlui sdu, pe care nu-l mai poateaccepta ca frate. Dar tatdl ii aduce aminte cd, dacdfratele rdtdcit a rdmas pentru tatd un fiu, atunci gi

pentru el rdmAne un frate.Mai repet o datd: se intAmpl5 adesea sd-l primim

pe omul care a greqit - poate nu impotriva noastrd,dar care a gregit prin ceva - ca pe un frate? Oare nuzicem mai des ,,fiul acesta" in mod disprefuitor gi

respingdtor? Recunoagtem cd ne este frate oricum,fiindcd este apropiat gi prefios pentru tatdl gi, prinurmare, ar trebui sd fie infinit de prefios gi pentrumine? Dar nu, ne asemdndm fiului mai mare, care iqiinchipuia cd este virtuos, fiindcd era un bun lucrdtor,chiar dacd nu era in acelagi duh cu pdrintele sdu.

$i ag mai vrea sd subliniez un aspect. Tatdl nu-llasd pe fiul rdtdcitor sd-i ceard sd fie ca unul dintreargalii sdi. Cdci nu-l poate primi ca pe unul dintreargati, ci numai ca pe un fiu intors. $i le poruncegteslujitorilor: ,,Aduceti haina lui cea dintAi. Nu cea

Predici la Triod gi Penticostar

mai bund haind care se va gdsi in casd, pentru ca

fiul sd nu se simtd strdin qi diferit, ci haina pe care

a purtat-o pAnd in clipa cAnd s-a instrdinat de casa

aceasta, pAnd atunci cAnd a dezbtdcat-o, pentru a se

imbrdca ca un strdiry in mod diferit".

$i cAnd fiul rdtdcitor a imbrdcat in locul zdren-

felor sale haina sa veche, care s-a agezat pe trupu1

lui atAt de bine, tat5l a poruncit sd ii fie adus inelul.

Nu este un inel simplu, ci inelul cu ajutorul cdruia

oamenii, in vremurile indepdrtate, pe cAnd majori-

tatea erau analfabefi, pecetluiau fiecare scrisoare.

Un inel care ii dddea posesorului sdu putere asupra

omului, putere de viafd gi de moarte, putere de a-l

nenoroci sau de a-l salva.

De ce a fdcut tatdl aceasta? De ce nu i-a cerut mai

intAi dovezi c6, fiul sdu s-a pocdit? Fiindcd acela a

depdgit gi ruginea, gi ftica, pentru a se intoarce. Or,

tatdl sdu gtia cd s-a intors acasd cu intenfie statornicd.

Proceddm qi noi Ia fel? CAnd se intoarce la noi

omul care a fost cdndva prelios pentru noi sau

.ur" ,r"-u'lignit sau ne-a supdta!, ii intoarcem tot

ce a avut? Oare il imbrdcdm in cdldura sufleteascd

de mai inainte? Suntem dispuqi sd-i ddm inelul cu

ajutorul cdruia poate pecetlui la sfArgitul fiecdrei

scrisori semndtura noastrd?

Nicidecum, gi, din cauza aceasta, impdcarea nu e

durabild. Cu cAtd teamd te duci sd te impaci, dacd gtii

cd nu vei intAlni pe tatdl, ci o virtute falsd 9i dreptate

fariseicd. Cd vei intAlni dreptatea umilitoare 9i jigni-

toare a celui care-fi va spune: ,,Nu-mi mai egti ftate,

chiar dacd Tatdl recunoagte cd eqti fiul Lui".

lr,,ol