Predici la Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)

8/4/2019 Predici la Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/predici-la-nasterea-maicii-domnului-8-septembrie 1/204

Predici la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu(8 septembrie)

Naşterea Maicii Domnului este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 8 septembrie. Sfânta Scrine dă ştiri sumare în le!ătură cu naşterea şi copilăria Maicii Domnului. "ele mai multe şdespre aceste momente din #ia$a sa ne sunt date de scrierile apocrife şi de %radi$ie. Din Scriptură rezultă că Sfânta &ecioară era din neamul lui Da#id '(s. )*) )) + Matei ,) -+ uca )*,+ /omani ) * etc.0. După tradi$ie părin$ii săi se numeau 1oac2im34li 4liac2im ' uca )) şi 5na şi locuiau în orăşelul Nazaret din 6alileea. Nazaretul care însemnează floare lăs primea aşadar floarea 7fă!ăduită de Dumnezeu protopărin$ilor noştri 5dam şi 4#a în /lăstarul răsărit din rădăcina lui Da#id pe Sfânta &ecioară Maria '1saia )) ) 0. (ărin$ii ei nu3un nume deosebit ci unul foarte obişnuit la e#rei cel de Maria ' uca ) ,90.

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei..............................................................................4anon de rugăciune la Praznicul Naşterii !aicii Domnului "#$....................%



anon de rugăciune la Praznicul Naşterii !aicii Domnului "&$...............#'Acatistul Naşterii !aicii Domnului................................................................&4

(ugăciune.......................................................................................................'4)ie*ile +fin*ilor , uv-nt la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu'Proloage , Pomenirea Naşterii Preasfintei +tăp-nei noastre Născătoarei de Dumnezeu şpururea /ecioarei !aria..................................................................................44Părintele Ilie leopa - Predică la Naşterea !aicii Domnului.......................40

+f-ntul Nicolae )elimirovici , Proloagele de la 1hrida , Pomenirea Naşterii Preasfintei+tăp-nei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea /ecioara !aria...22-ntare de laudă la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu........20ugetare.........................................................................................................2

+f-ntul 3eofan ăvor-tul 5 Predică la naşterea Prea+fintei Născătoare de Dumnezeu%6+f-ntul 3eofan ăvor-tul , De ce o cinstim at-t de mult pe !aica Domnului7 %0

+f-ntul 8rigorie Palamas , 1milie la !-ntuitoarea naştere a +tăp-nei noastre deDumnezeu Născătoarea şi pururea /ecioarei !aria.....................................%+f-ntul Ioan Damaschin9 smeritul monah şi preot , uv-nt la Naşterea Preasfintei +tăp-nei

Născătoare de Dumnezeu şi pururea /ecioară !aria...................................04+f-ntul Ioan !aximovici , uv-nt la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 4+f-ntul Andrei riteanul , uv-nt la săr:ătoarea Naşterii Prea+fintei Născătoare deDumnezeu..........................................................................................................;6+f-ntul Antim Ivireanul , uv-nt despre minunea Naşterii !aicii Domnului şi despreconsacrarea ei lui Dumnezeu...........................................................................;&!itropolitul Augustin de /lorina , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului , Preasf-nta <m:răcată <n negru...........................................................................................;2

!itropolitul Augustin de /lorina , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului şi pomenirea+fin*ilor Ioachim şi Ana................................................................................;;

uviosul Paisie Aghioritul , Aş vrea ca !aica Domnului să mă *ină şi pe mine <n :ra*ele eaşa cum =l *ine pe >ristos...............................................................................#6&Părintele +ofian ?oghiu , Predică la Naşterea !aicii Domnului@ Astăzi este <nceputum-ntuirii noastreB...........................................................................................#6'

(ugăciune.....................................................................................................#60Părintele Iachint Cnciuleac9 stare*ul Putnei " #;; $ , Panegiric la Naşterea !aiciiDomnului , Astăzi s,a născut !aria ............................................................#6Ierodiacon )isarion Iugulescu , Predică la praznicul Naşterii !aicii Domnului##2

(ugăciune.....................................................................................................#&#Părintele onstantin )oicescu , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului.....#&&Pr. onf. Cniv. Dr. onstantin Necula , Predică la Naşterea !aicii Domnului #&0Din Patericul !aicii Domnului pentru Praznicul Naşterii Preacuratei !aicii lui Dumnezeu..........................................................................................................................#'4!aica Domnului 5 ?ucuria lui Dumnezeu şi nădeFdea noastră.................#46G=n !aica Domnului avem <n cer o inimă de mamăB. Naşterea Născătoarei dDumnezeu9nădeFdea celor deznădăFdui*i. Nu lăsa9 măicu*ă9 să pierim pe cale #4%

Părintele Dumitru +tăniloae despre !aica Domnului.............................#4%Părintele Arhimandrit !elchisedec )elnic , Naşterea !aicii Domnului este :ucuria

<mplinirii neamului omenescB........................................................................#2%3raian Dorz , !iFlocitoarea =ntrupării Dumnezeieşti.................................#203raian Dorz , )re*i voi părin*i7.................................................................#2;

Pr. Anton Dancă , Naşterea !aicii Domnului..............................................#%6Pr. Anton Dancă , Naşterea !aicii Domnului..........................................#%4



Pr. Anton Dancă , Naşterea !aicii Domnului..........................................#%;Părintele iprian Negreanu 5 (odul ră:dării şi al nădeFdii. De ce Dumnezeu pare uneorine<nduplecat şi <nt-rzie să ne <mplinească rugăciunile7.............................#0'Arhimandritul hiril Pavlov , După prăznuirea Naşterii Preasfintei Născătoare deDumnezeu@ e putere are rugăciunea !aicii Domnului7...........................# 'Părintele >risostom iuciu "!ăn. Putna$ , Predică la praznicul Naşterii !aicii Domnului"&6#4$................................................................................................................#;&

Naşterea !amei lui >ristos,Dumnezeu şi a noastră. Preasf-ntă !aică şi /ecioarăH #;0IP+ ?artolomeu Anania , Predică la Praznicul Naşterii !aicii lui Dumnezeu "&666$ură*ia şi nevinovă*ia !aicii Domnului vs. agresiunea necură*iei şi neruşinării din lumeade azi , GAnticamera lui antihristB 5 care face victime şi din copii ..........&66Neofit ăvor-tul , er <nsufle itț ....................................................................&6'!aria ?urlă , +,o iu:im pe !aica Domnului .............................................&623eodor Danalache , ?iserica +f-nta Ana din Ierusalim , locul Naşterii !aicii Domnului..........................................................................................................................&6?iserica +f-nta Ana 5 Ierusalim................................................................&&6

Icoane...............................................................................................................&&0Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



Ev. Luca 10, 38-42; 11, 27-28

38. Şi pe cân mer!eau ei, E" a intrat #ntr-un sat, iar $ %emeie, cu nume"e &arta, L-a primcasa ei.3'. Şi ea avea $ s$r ce se numea &aria, care a e*ân u-se "a pici$are"e +$mnu"ui, ascucuvântu" Lui.40. ar &arta se si"ea cu mu"t s"u ire i apr$piin u-se, a *is +$amne, au nu s$c$te ti c s$rmea m-a " sat sin!ur s s"u esc/ pune-i eci s -mi a ute.41. Şi, r spun*ân , +$mnu" i-a *is &art$, &art$, te #n!ri e ti i pentru mu"te te si"e ti;42. +ar un "ucru trebuie c ci &aria partea bun i-a a"es, care nu se va "ua e "a ea. 27. Şi cân *icea E" acestea, $ %emeie in mu" ime, ri icân !"asu", -a *is ericit e pântece"e care e-a purtat i %erici i sunt sânii pe care i-ai supt28. ar E" a *is 5 a este, ar %erici i sunt cei ce ascu"t cuvântu" "ui +umne*eu i-" p *esc

Apostol

Epistola către /ilipeni a +f-ntului Apostol Pavel

/ilipeni &9 2,##



ra i"$r,6. ân u" acesta s %ie #n v$i care era i #n rist$s isus,9. :are, +umne*eu %iin #n c ip, n-a s$c$tit $ tirbire a %i E" #nt$cmai cu +umne*eu,7. :i -a e ertat pe ine, c ip e r$b "uân , % cân u- e asemenea $ameni"$r i "a #n% i area%"ân u- e ca un $m,8. -a smerit pe ine, ascu"t t$r % cân u- e pân "a m$arte i #nc m$arte pe cruce.

'. <entru aceea i +umne*eu L-a prea #n " at i -a ruit Lui nume, care este mai presus e$rice nume;10. :a #ntru nume"e "ui isus t$t !enunc iu" s se p"ece, a" ce"$r cere ti i a" ce"$r p mânti a" ce"$r e e esubt.11. Şi s m rturiseasc t$at "imba c +$mn este isus rist$s, #ntru s"ava "ui +umne*euat ".

anon de rugăciune la Praznicul Naşterii !aicii Domnului "#$

3ropar la (raznicul Naşterii Maicii Domnului !lasul al :3lea; Naşterea ta de Dumnez Născătoare &ecioară bucurie a #estit la toată lumea+ că din tine a /ăsărit Soarele drep

<ristos Dumnezeul nostru. =i dezle!ând blestemul a dat binecu#ântare şi stricând moartea dăruit nouă #ia$ă #eşnică.

-ntarea #

Irmosul@>eni$i popoare să cântăm cântare lui <ristos Dumnezeu "el "e a despăr$it marea trecut pe poporul pe care l3a slobozit din robia e!iptenilor că S3a prea mărit.

+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

>eni$i credincioşii cu Du2 Dumnezeiesc bucurându3ne să cinstim cu cântări pe "eea ce a rastăzi din cea stearpă spre mântuirea oamenilor pe pururea &ecioara (runca.




Bucură3te curată Maică şi slu?itoarea lui <ristos Dumnezeu "eea ce eşti solitoarea fericirii din început a neamului omenesc. (e tine to$i după #rednicie cu cântări te mărim.

+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.(odul #ie$ii se naşte astăzi prin care oamenii câşti!ând ridicare din căderea iadului pe <riDătătorul de #ia$ă cu laude @l slă#esc.

-ntarea a ',a

Irmosul@@ntăreşte3ne pe noi întru %ine Doamne "el "e prin lemn ai omorât păcatul şi fricasădeşte în inimile noastre ale celor ce %e lăudăm pe %ine.


&ără pri2ană #ie$uind lui Dumnezeu a$i născut mântuirea tuturor de Dumnezeu !ânditori

ai "elei ce a născut pe Aiditorul şi Dumnezeul nostru.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

Domnul "el "e iz#orăşte #ia$ă tuturor a bine#oit ca din cea stearpă să se nască &ecioara care a primit a Se sălăşlui păzind3o după naştere &ecioară.


(e "eea ce este rodul 5nei pe Maria care a născut Stru!urele "el de #ia$ă (urtător ca p Născătoarea de Dumnezeu şi folositoare şi a?utătoare tuturor astăzi să o lăudăm.

-ntarea a 4,a

Irmosul@ 5uzit3am Doamne 6lasul rânduielii %ale şi %e3am prea mărit pe %ine n1ubitorule de oameni.


Doamne "are ai dat tuturor pe "eea ce %e3a născut pe %ine iman de mântuire credincioşilo%ine %e lăudăm.


(e tine Dumnezeiască Mireasă te3a arătat <ristos laudă şi întărire tuturor celor ce laudcredin$ă %aina ta.


"eea ce nu ştii de nuntă Stăpână prin ru!ăciunile tale fiind cură$i$i de !reşeli cu mul$umitine to$i te fericim.-ntarea a 2,a



Irmosul@"el "e ai risipit ne!ura cea înseninătoare de umbră a #orbelor celor întunecate inimile credincioşilor cu împlinirea ade#ărului prin &iica lui Dumnezeu le3ai luminat şi p<ristoase cu umina %a ne po#ă$uieşte.


Să lăudăm popoare pe "eea ce a fost pricină de S3a făcut Om asemenea nouă (ricinuitor

fiin$ei tuturor+ de a "ărui înc2ipuire în#rednicindu3se proorocii se bucurau iar nouă Mânt@nsuşi prin &ecioara ni S3a arătat.


Odrăslirea toia!ului celui uscat al preotului a descoperit lui 1srael ale!erea+ iar (reamnaşterea &ecioarei din cea stearpă pe cei ce au născut3o lumina$i i3a arătat.

-ntarea a %,a

Irmosul@"ătre Domnul din c2it 1ona a stri!at; %u pe mine mă scoate din adâncul iadului c%e laud pe %ine şi cu Du2 ade#ărat să ?ertfesc Cie ca Mântuitorului.


"ătre Domnul întru necazul nerodirii au stri!at de Dumnezeu în$elep$i$ii părin$i ai MaiDumnezeu şi pe 5ceasta au născut3o spre mântuirea cea de obşte şi lauda tuturor neamurilor.


@n$elep$ii părin$i ai Maicii lui Dumnezeu dar ceresc #rednic lui Dumnezeu au luat pe cămai înaltă decât înşişi <eru#imii pe Născătoarea "u#ântului şi a Aiditorului.

ondac !lasul al :3lea; Sfin$ii 1oac2im şi 5na din defăimarea nenaşterii de fii iar 5dam şi din stricăciunea mor$ii au scăpat (reacurată prin Sfântă naşterea ta. 5ceasta o prăznuieş poporul tău de #ina !reşelilor mântuindu3se când stri!a către tine; cea stearpă naşte Născătoarea de Dumnezeu şi 2rănitoarea #ie$ii noastre.

-ntarea a 0,aIrmosul@/u!ul cel nears cu foc în munte şi cuptorul caldeilor cel dătător de rouă lămurit mînainte te3au însemnat pe tine Dumnezeiască Mireasă. "ă &ocul Dumnezeiesc "el fărmaterie în pântece materialnic fără de ardere 3ai primit. (entru aceasta "elui "e S3a născut tine cântăm; Binecu#ântat eşti Dumnezeul părin$ilor noştri.


%aina ta cea mare nu s3a descoperit lui Moise prin arătări materialnice (reacurată ca să se î

a3şi înăl$a !ândul la cele mai presus de cele pământeşti. (entru aceea înspăimântându3minune stri!a; Binecu#ântat eşti Dumnezeul părin$ilor noştri.




Scară în$ele!ătoare munte din care s3a tăiat (iatră fără de mână de om şi uşă prin care a t<ristos ceata proorocilor cu dumnezeiască cu#iin$ă mai înainte te3a numit !răind; Binecu#este Dumnezeul părin$ilor noştri.

-ntarea a ,a

1rmosul; @n cuptorul tinerilor mai înainte ai înc2ipuit oarecând pe Maica %a Doam

înc2ipuirea pe cei ce intraseră în foc i3a scos nearşi. (e aceasta o lăudăm că s3a arătat prinmar!inilor astăzi şi o prea înăl$ăm întru to$i #ecii.


"ortul cel mai @nalt rânduit al încăperii noastre cu Dumnezeu acum se naşte+ care a#ea să pe "u#ântul "el "e S3a arătat nouă în trup. (e 5cela @l lăudăm noi cei ce din nefiin$ă printr3în fiin$ă am #enit şi3 prea înăl$ăm întru to$i #ecii.

+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.(refacerea nerodirii a dezle!at lumii nerodirea bunătă$ilor şi uminat pe <ristos 3a arătat c#enit pe pământ. (e 5cela @l lăudăm cei ce din nefiin$ă printr3@nsul fiin$ă am primit şînăl$ăm întru to$i #ecii.

Ja c-ntarea a ;,a

+tih@ & re te, su%"ete a" meu, prea s" vit =a terea &aicii "ui +umne*eu.

Irmosul@(e tine "eea ce pe uminătorul Dumnezeu "el "e a /ăsărit mai înainte de soare "aretrupeşte la noi a #enit din coapsele cele fecioreşti în c2ip de ne!răit 3ai @ntrupat+ Binecu#(reacurată Născătoare de Dumnezeu te mărim.


Irmosul@"el "e popoarelor celor neascultătoare din piatră tare a iz#orât ape neamurilor ce bine ascultătoare le dăruieşte din coapse sterpe rod spre #eselie nouă pe tine MaicaDumnezeu (reacurată pe care după #rednicie te mărim.


Irmosul@ (e tine "eea ce eşti pierzătoarea straşnicei osândiri de demult îndreptătoarstrămoaşei şi pricina apropierii neamului omenesc către Dumnezeu Născătoare de Dumnezmărim.

+tih@ & re te, su%"ete a" meu, pe :eea ce s-a n scut in cea stearp , pe eci$ara &aria.

Irmosul@ Străin lucru este mamelor fecioria străină este şi fecioarelor naşterea de fii. 1ar îtine Născătoare de Dumnezeu amândouă s3au rânduit. (entru aceasta toate semin pământului pe tine neîncetat te mărim.




După #rednicia cură$iei tale ai dobândit şi naşterea prin fă!ăduin$ă Maica lui Dumnezeoarecând celei sterpe rod de Dumnezeu odrăslit ai fost dată. (entru aceasta pe tine tosemin$iile pământului neîncetat te fericim.


(linitu3s3a proorocia celui ce stri!ă; ridica3#oi cortul cel căzut al sfin$itului Da#id care într(reacurată mai înainte s3a înc2ipuit+ prin care toată firea oamenilor în trupul lui Dumnezzidit din nou.


"instim scutecele tale Născătoare de Dumnezeu+ mărim pe "el "e a dat rod celei ce era mînainte stearpă şi a desc2is pântecele cel neroditor cu prea slă#ire+ că face toate câte le #oDumnezeu fiind 5totputernic.


(reasfântă 5na de Dumnezeu în$elep$ită odrăslit3ai din pântece mai presus de năde?de fă!ăduin$ă floare de pom fecioresc şi frumuse$ea cură$iei cea de Dumnezeu crescută. (aceasta pe tine to$i ca pe rădăcina #ie$ii noastre şi maică a Maicii Stăpânului te fericim.

"av at "ui i iu"ui i %ântu"ui +u .

Străin lucru este celor fărădele!e a slă#i pe %reimea "ea fără de început+ pe %atăl şi pe &iu(reasfântul Du2 pe Stăpânia "ea 5totputernică şi Nezidită+ prin "are toată lumea se $ine>oin$a (uterii 4i.

Şi acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min (a = sc t$arei).

@ncăput3ai în pântecele tău &ecioara Maică pe nul din %reime pe <ristos @mpăratul+ plaudă toată făptura şi de "are se cutremură "etele cele de sus. (e 5cela roa!ă3 întru tot cinstitsă se mântuiască sufletele noastre.

atavasie@/ai de taină eşti Născătoare de Dumnezeu care ai odrăslit nelucrat pe <ristos care emnul "rucii cel de #ia$ă purtător pe pământ s3a sădit. (entru aceasta acum înăl$at fînc2inându3ne lui pe tine te mărim.

:atavasie Moartea ce a #enit neamului prin mâncarea din pom prin "ruce s3a stricat ast pentru că blestemul strămoaşei a tot neamul s3a dezle!at prin Odrasla (reacuratei MaiciDumnezeu pe care toate puterile cereşti o măresc.

Sedelna !lasul al :3lea.Podo:ie@ Spăimântatu3s3a 1osif lucru mai presus de fire #ăzând şi

minte a a#ut ploaia cea de pe lână la zămislirea ta cea fără de sămân$ă de Dumn Născătoare ru!ul cel nears în foc toia!ul lui 5aron ce a odrăslit şi mărturisind lo!odnicuocrotitorul tău preo$ilor a !răit; &ecioara naşte şi după naştere rămâne iarăşi fecioară.



&ecioara Maria şi Născătoarea de Dumnezeu cu ade#ărat ca un nor al uminii astăzi ai strănouă şi din cei drep$i ai ieşit spre lauda noastră. Nu se #a mai osândi 5dam că 4#a din le!ătua dezle!at. (entru aceasta !lăsuind să stri!ăm cu îndrăzneală către cea sin!ură "urată; Bucur#esteşte naşterea ta la toată lumea.

.

anon de rugăciune la Praznicul Naşterii !aicii Domnului "&$



3ropar la (raznicul Naşterii Maicii Domnului !lasul al :3lea; Naşterea ta de Dumnez Născătoare &ecioară bucurie a #estit la toată lumea+ că din tine a /ăsărit Soarele drep<ristos Dumnezeul nostru. =i dezle!ând blestemul a dat binecu#ântare şi stricând moartea dăruit nouă #ia$ă #eşnică.

-ntarea #

Irmosul@"elui "e a sfărâmat războaie cu bra$ul Său şi a trecut pe 1srael prin Marea /oşie scântăm ui ca Mântuitorului nostru Dumnezeu că S3a prea mărit.


Să dăn$uiască toată făptura să se #eselească şi Da#id căci din sămân$a lui a ieşit toia! poartă floare pe Domnul şi Mântuitorul tuturor.


Sfânta Sfintelor încă (runcă fiind este primită în cele Sfinte dinăuntru ca să fie 2rănită

mâna în!erului. Deci to$i cu credin$ă împreună să prăznuim naşterea ei.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

Stearpă a fost Sfânta 5na dar nu de tot fără fii+ căci din neamuri s3a rânduit mai înaintemaică &ecioarei din care a /ăsărit Aiditorul făpturii în c2ip de /ob.


(e tine mieluşeaua cea neîntinată care pe Mieluşelul <ristos din pântecele tău 3ai adus înfiin$a noastră pe tine cea care te3ai născut din Sfânta 5na to$i cu cântări te cinstim.

"av at "ui i iu"ui i %ântu"ui +u (a <reas%intei reimi).



(e "ei %rei fără de început măresc %rei Sfin$iri laud %rei împreună >eşnici într3o & propo#ăduiesc+ căci nul Dumnezeu; în %atăl şi în &iul şi în Du2ul se măreşte.


"ine a #ăzut #reun prunc fără de tată Sau unde s3a #ăzut #reo fecioară mamă "u ade#ărat m presus de cu!et sunt amândouă Născătoare de Dumnezeu (reacurată.

atavasie@ "ruce însemnând Moise de3a dreptul cu toia!ul Marea /oşie a despăr$it3o lui 1srcel ce pedestru a trecut3o. 1ar de3a curmeziş lo#ind marea a împreunat3o împotri#a care&araon deasupra scriind nebiruita armă. (entru aceea să31 cântăm lui <ristos Dumneznostru că S3a prea mărit.

-ntarea a ',a

Irmosul@ @ntăritu3s3a inima mea întru Domnul înăl$atu3s3a fruntea mea întru Dumneze

lăr!itu3s3a !ura mea asupra #ră?maşilor mei+ #eselitu3m3am de mântuirea %a.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

Binecu#ântat este pântecele tău Sfântă 5na căci rod bun pe &ecioara ai odrăslit cea caresămân$ă a născut pe <rănitorul făpturii şi Mântuitorul 1isus.


(e tine "eea ce astăzi te3a născut Sfânta 5na toia! curat din rădăcina lui 1esei care ai răsfloare pe <ristos toată făptura te fericeşte.


(e tine cea mai înaltă decât toată făptura de Dumnezeu Născătoare arătându3te (reacurată tău măreşte naşterea ta cea din Sfânta şi dreapta 5na şi pe to$i îi #eseleşte astăzi.


<rănindu3te în Sfânta Sfintelor &ecioară (reacurată de Dumnezeu Născătoare mai presusarătat decât făptura pe Aiditorul cu %rup născând.


Cie ne înc2inăm (ărinte "el "e eşti fără început după &iin$ă+ lăudăm pe &iul %ău "el fără dşi cinstim pe Du2ul "el împreună >eşnic+ pe câte %rei un Dumnezeu după &iin$ă.


(e Dătătorul de lumină şi @ncepătorul #ie$ii omeneşti născându3 (reacurată NăscătoaDumnezeu te3ai arătat #istierie #ie$ii noastre şi uşă uminii celei Neapropiate.



atavasie@%oia!ul spre înc2ipuirea %ainei se primeşte căci cu odrăslire a ales preotBisericii celei mai înainte neroditoare acum a înflorit emnul "rucii spre putere şi spre întăr

-ntarea a 4,a

Irmosul@5uzit3am Doamne 6lasul %ău şi m3am temut+ că Dumnezeu (rea#ecuitor fiindne!răit Sfat @ntrupându3%e ai ieşit din &ecioară; Sla#ă (o!orârii %ale <ristoase+ Sla#ă

%ale.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

Naşterea cea (reacurată a Născătoarei de Dumnezeu cu psalmi şi cu cântări mărincredincioşii cu credin$ă să ne înc2inăm lui Dumnezeu "el "e fără minciună S3a ?urat lui Dcă3i #a da lui rod din coapsele sale.


Doamne "el "e pântecele Sarei l3ai desc2is şi rod la bătrâne$i pe 1saac i3ai dat @nsu$i şcredincioasei 5na i3ai dăruit rod de naştere din pântece sterp pe Maica %a cea neîntinată.


5uzit3ai Doamne ru!ăciunea mea zis3a Sfânta 5na dându3mi rodul fă!ăduin$ei astăzi pemai înainte aleasă din toate neamurile (reacurata şi neîntinata Maică a %a.


@mpreună cu tine se bucură astăzi lumea de Dumnezeu în$elep$ită 5na+ căci pe Mântuitorului ai născut3o care din rădăcina lui Da#id odrăslind toia! de putere ne3a adus pe <ristos.


Mărindu3%e pe %ine (reasfântă %reime "eea "e eşti fără de început Nemăsurată în &iin<eru#imii stri!ând cu limba cea de taină; Sfânt Sfânt Sfânt eşti "el "e eşti şi rămâi nuDumnezeu pururea >eşnic.


(linitu3s3au (reacurată proorocirile !răitorilor de Dumnezeu ale celor ce cu credin$ă te nu pe tine cort uşă şi munte în$ele!ător ru! şi toia! al lui 5aron care ai răsărit din rădăcinaDa#id.

atavasie@ 5uzit3am Doamne %aina iconomiei %ale+ în$eles3am lucrurile %ale+ şi am pr

Dumnezeirea %a.-ntarea a 2,a



Irmosul@Doamne Dumnezeul nostru pacea %a dă3ne3o nouă+ Doamne Dumnezeul ncâşti!ă3ne pe noi+ Doamne afară de %ine pe altul nu ştim numele %ău numim.


(reamărită te3ai născut &ecioară+ în c2ip de ne!răit ai zămislit şi mai presus de fire ai născ(reacurată "eea ce nu ştii de mireE Dumnezeu a primit din tine firea omenească.


5stăzi să se #eselească cetele în!erilor cu cântări să dăn$uiască cei din 5dam+ că s3a nătoia!ul cel ce a răsărit floare pe <ristos Sin!urul nostru Mântuitor.


5stăzi 4#a scapă de osândă şi 5dam se dezlea!ă de blestemul cel de demult întru naşterea

(reacurată stri!ând; prin tine din stricăciune ne3am mântuit.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

Mărire Cie "elui "e ai mărit pe cea stearpă astăzi+ că a născut din fă!ăduin$ă toia!ul cel purînflorit din care ai răsărit <ristoase floarea #ie$ii noastre.


@nc2inămu3ne Cie (reasfântă %reime fără de început Nedespăr$ită "eea ce eşti Ne pururea >eşnică şi de o &iin$ă într3o &ire în %rei 1postasuri şi mai presus de fire Mă pururea.


&ăcutu3s3a pântecele tău masă sfântă rămas3a cură$ia ta ca şi mai înainte ne#ătămată &că <ristos Soarele dreptă$ii din tine ca un Mire din "ămară a ieşit.

atavasie@O de trei ori &ericite emn pe care S3a /ăsti!nit <ristos @mpăratul şi Domnul+ care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul înşelat fiind de "el "e s3a pironit pe tine cu trupulDumnezeu "are dă pace sufletelor noastre.

-ntarea a %,a

Irmosul@"a apele mării 1ubitorule de oameni cu #alurile #ie$ii mă #iforesc. (entru aceastaşi 1ona stri! către %ine "u#inte; scoate din stricăciune #ia$a mea Milosti#e Doamne.


ăudăm Sfântă naşterea ta cinstim şi zămislirea ta cea fără de sămân$ă Mireasă a lui DumneMaică şi &ecioară şi împreună cu noi măresc cetele în!erilor şi sufletele Sfin$ilor.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.



(e tine "eea ce eşti Sfânta Sfintelor în$elep$ii părin$ii tăi "urată te3au dus în "asa Domnulute 2răneşti cu cinste şi să te !ăteşti spre a fi Maică ui.


"ele sterpe şi maicile dăn$ui$i îndrăzni$i şi sălta$i cele neroditoare+ că cea fără de fii şi pe Născătoarea de Dumnezeu a odrăslit+ care a#ea să #indece de dureri pe 4#a şi de bleste

5dam.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

5ud pe Da#id cântând $ie; aduce3se3#or fecioare în urma ta aduce3se3#or în Biserica @mpşi împreună cu Dânsul şi eu pe tine &iica @mpăratului te laud.


@ntru tine %aina %reimii se laudă şi se măreşte (reacurată+ că %atăl a bine#oit şi "u#ânsălăşluit întru tine şi Dumnezeiescul Du2 pe tine te3a umbrit.


"ădelni$ă de aur ai fost că &ocul în pântecele tău S3a Sălăşluit "u#ântul de la Du2ul Sfântc2ip de om din tine S3a #ăzut Maica lui Dumnezeu "urată.

atavasie@@n pântecele fiarei celei din apă 1ona palmele întinzându3şi în c2ipul "mântuitoarea (atimă mai înainte a înc2ipuit3o lămurit+ de unde a treia zi ieşind @n#ierea c presus de lume a însemnat a lui <ristos Dumnezeu "el "e S3a /ăsti!nit cu %rupul iar @n#ierea cea de a treia zi lumea a luminat.

ondac !lasul al :3lea; Sfin$ii 1oac2im şi 5na din defăimarea nenaşterii de fii iar 5dam şi din stricăciunea mor$ii au scăpat (reacurată prin Sfântă naşterea ta. 5ceasta o prăznuieş poporul tău de #ina !reşelilor mântuindu3se când stri!a către tine; cea stearpă naşte Născătoarea de Dumnezeu şi 2rănitoarea #ie$ii noastre.

-ntarea a 0,a

Irmosul@"uptorul caldeilor cu foc fiind ars s3a răcorit prin Du2ul cu a?utorul lui Dumneztinerii au cântat; Binecu#ântat eşti Dumnezeul părin$ilor noştri.+tih@ <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i.

(răznuim (reacurată şi cu credin$ă ne înc2inăm Sfintei naşterii tale celei din fă!ăduin$ă+ căam izbă#it din blestemul cel strămoşesc prin <ristos "el "e S3a arătat din tine.


Sfânta 5na acum se #eseleşte şi stri!ă lăudându3se; stearpă fiind am născut pe MaicaDumnezeu. (rin care se dezlea!ă osândirea 4#ei şi durerea cea din necazuri.




5dam a fost dezle!at şi 4#a dăn$uieşte şi stri!ă cu Du2ul către tine Născătoare de Dumnez(rin tine ne3am mântuit de blestemul cel de demult căci <ristos S3a arătat din tine.


"ele sterpe nu #ă mai mâ2ni$i şi cele neroditoare mân!âia$i3#ă căci iată Sfânta 5na m

roditoare s3a arătat. =i acum #eselindu3#ă maicilor sălta$i împreună cu Maica lui Dumnîmpreună #ă bucura$i.


(e %atăl şi pe &iul şi pe Du2ul întru nimea Dumnezeirii să3 prea mărim. (e %reimea "(reasfântă Nedespăr$ită Nezidită şi împreună >eşnică şi de o &iin$ă să o cinstim.


%u Sin!ură ai născut pe Dumnezeu "eea ce eşti &ecioară şi după naştere+ tu firea ai înnonaşterea ta Marie+ tu pe 4#a ai dezle!at3o de blestemul cel strămoşesc NăscătoarDumnezeu "urată.

:atavasie Nebuna poruncă a tiranului celui pă!ân pe popoare le3a tulburat suflând cu în!roşi cu 2ulă urâtă împotri#a lui Dumnezeu+ însă pe cei trei tineri nu i3a înfricoşat mânia cfiară nici focul cel mistuitor+ ci cu Du2 de rouă aducător ce împotri#ă răsună împreufocul fiind cântau; (rea lăudate Dumnezeul părin$ilor şi al nostru bine eşti cu#ântat.

-ntarea a ,aIrmosul@"el "e acoperi cu ape cele mai de deasupra ale %ale+ "el "e pui mării 2otar nisipultoate le $ii pe %ine %e laudă soarele pe %ine %e măreşte luna Cie @$i aduce laudă toată f&ăcătorului tuturor în #eci.


"el "e ai făcut lucruri prea mărite pântecelui celui sterp+ "are ai desc2is pântecele 5nei neroditor şi i3ai dat ei rod %u Dumnezeule Sfinte %rup ai luat din &ecioara cea pururea îşi de Dumnezeu Născătoare.


"el "e încui adâncul şi3l desc2izi pe el+ "el "e urci apa în nori şi dai ploaie+ %u Doamnfăcut ca din rădăcina cea stearpă a Sfintei 5na să înflorească rod preacurat şi toia! Născătoarea de Dumnezeu.


%u "el "e ai dezle!at le!ăturile cele nedezle!ate ale nerodirii de fii+ %u "el "e ai dat cesterpe sămân$ă roditoare pe (reacurata Maria din care &iu %e3ai născut şi ca o odraslă ai c%u Doamne ne3ai dăruit pe Maica %a cea după trup solitoare de #enirea %a la noi @ndur




Aiditorule al cu!etelor şi Săditorule al sufletelor noastre "el "e pământul cel neroditor broditor l3ai arătat+ %u brazda cea de demult uscată îmbelşu!ată cu bun spic de rod ai lucra5na cea prea sfântă care a înflorit preacurat rod pe Născătoarea de Dumnezeu.

>inecuvânt m pe at ", pe iu" i pe %ântu" +u , +$mnu".

O %reime mai presus de &iin$ă nime împreună fără de început pe %ine %e laudă şi de %cutremură mul$imea în!erilor cerul şi pământul+ adâncurile se înspăimântează oamen binecu#ântează focul slu?eşte Cie toate făpturile cu frică %e ascultă pe %ine %reime Sfânt


O prea nouă auzire naşterea fără de sămân$ăE Maică fără bărbat şi Dumnezeu Născu&ecioară+ o înfricoşătoare #edere+ o zămislire minunată+ o nespusă naştereE "u ade#ă

presus de !ând şi de #edere sunt toate.Să lăudăm să binecu#ântăm şi să ne înc2inăm Domnului cântându31 şi prea înăl$ânduDânsul întru to$i #ecii.

atavasie@Binecu#ânta$i tineri cei întocmai cu numărul %reimii pe &ăcătorul Dumn(ărintele+ lăuda$i pe "u#ântul "el "e S3a po!orât şi focul în rouă l3a prefăcut şi preaînăl$aDu2ul "el (reasfânt "are dă #ia$ă tuturor întru to$i #ecii.

Ja c-ntarea a ;,a


Irmosul@ (e tine "eea ce pe uminătorul Dumnezeu "el "e a /ăsărit mai înainte de soare "aretrupeşte la noi a #enit din coapsele cele fecioreşti în c2ip de ne!răit 3ai @ntrupat+ Binecu#(reacurată Născătoare de Dumnezeu te mărim.


Irmosul@ "el "e popoarelor celor neascultătoare din piatră tare a iz#orât ape neamurilor ce bine ascultătoare le dăruieşte din coapse sterpe rod spre #eselie nouă pe tine MaicaDumnezeu (reacurată pe care după #rednicie te mărim.


Irmosul@ (e tine "eea ce eşti pierzătoarea straşnicei osândiri de demult îndreptătoarstrămoaşei şi pricina apropierii neamului omenesc către Dumnezeu Născătoare de Dumnezmărim.




Irmosul@Străin lucru este mamelor fecioria străină este şi fecioarelor naşterea de fii. 1ar îtine Născătoare de Dumnezeu amândouă s3au rânduit. (entru aceasta toate semin pământului pe tine neîncetat te mărim.


După #rednicia cură$iei tale ai dobândit şi naşterea prin fă!ăduin$ă Maica lui Dumneze

oarecând celei sterpe rod de Dumnezeu odrăslit ai fost dată. (entru aceasta pe tine tosemin$iile pământului neîncetat te fericim.


(linitu3s3a proorocia celui ce stri!ă; ridica3#oi cortul cel căzut al sfin$itului Da#id care într(reacurată mai înainte s3a înc2ipuit+ prin care toată firea oamenilor în trupul lui Dumnezzidit din nou.

+tih@ & re te, su%"ete a" meu, pe :eea ce s-a n scut in cea stearp , pe eci$ara &aria."instim scutecele tale Născătoare de Dumnezeu+ mărim pe "el "e a dat rod celei ce era mînainte stearpă şi a desc2is pântecele cel neroditor cu prea slă#ire+ că face toate câte le #oDumnezeu fiind 5totputernic.


(reasfântă 5na de Dumnezeu în$elep$ită odrăslit3ai din pântece mai presus de năde?de fă!ăduin$ă floare de pom fecioresc şi frumuse$ea cură$iei cea de Dumnezeu crescută. (aceasta pe tine to$i ca pe rădăcina #ie$ii noastre şi maică a Maicii Stăpânului te fericim.


Străin lucru este celor fărădele!e a slă#i pe %reimea "ea fără de început; pe %atăl şi pe &iul(reasfântul Du2 pe Stăpânia "ea 5totputernică şi Nezidită+ prin "are toată lumea se $ine>oin$a (uterii 4i.


@ncăput3ai în pântecele tău &ecioara Maică pe nul din %reime pe <ristos @mpăratul+ plaudă toată făptura şi de "are se cutremură "etele cele de sus. (e 5cela roa!ă3 întru tot cinstitsă se mântuiască sufletele noastre.

atavasie@/ai de taină eşti Născătoare de Dumnezeu care ai odrăslit nelucrat pe <ristos care emnul "rucii cel de #ia$ă purtător pe pământ s3a sădit. (entru aceasta acum înăl$at fînc2inându3ne lui pe tine te mărim.

atavasie@Moartea ce a #enit neamului prin mâncarea din pom prin "ruce s3a stricat ast pentru că blestemul strămoaşei a tot neamul s3a dezle!at prin Odrasla (reacuratei MaiciDumnezeu pe care toate puterile cereşti o măresc.



Sedelna !lasul al :3lea.Podo:ie@ Spăimântatu3s3a 1osif lucru mai presus de fire #ăzând şiminte a a#ut ploaia cea de pe lână la zămislirea ta cea fără de sămân$ă de Dumn Născătoare ru!ul cel nears în foc toia!ul lui 5aron ce a odrăslit şi mărturisind lo!odnicuocrotitorul tău preo$ilor a !răit; &ecioara naşte şi după naştere rămâne iarăşi fecioară.

&ecioara Maria şi Născătoarea de Dumnezeu cu ade#ărat ca un nor al uminii astăzi ai strănouă şi din cei drep$i ai ieşit spre lauda noastră. Nu se #a mai osândi 5dam că 4#a din le!ătu

a dezle!at. (entru aceasta !lăsuind să stri!ăm cu îndrăzneală către cea sin!ură curată; Bucu#esteşte naşterea ta la toată lumea.

Acatistul Naşterii !aicii Domnului



(ugăciunile <ncepătoare

?n nume"e at "ui, i a" iu"ui i a" %ântu"ui +u . 5min.

"av @ie, +umne*eu" n$stru, "av @ie "av @ie, +umne*eu" n$stru, "av @ie "av @ie, +umne*eu" n$stru, "av @ie

?mp rate ceresc, &ân!âiet$ru"e, +u u" 5 ev ru"ui, care pretutin enea e ti, i t$ate "e

imp"ine ti, Aistieru" bun t i"$r i + t t$ru"e e via , vin$ i te s " "uie te #ntru n$i, i necur e te pe n$i e t$at intin ciunea, i mântuie te, >unu"e, su%"ete"e n$astre.

%inte +umne*eu"e, %inte are, %inte % r e m$arte, mi"uie te-ne pe n$i. %inte +umne*eu"e, %inte are, %inte % r e m$arte, mi"uie te-ne pe n$i. %inte +umne*eu"e, %inte are, %inte % r e m$arte, mi"uie te-ne pe n$i.

"av at "ui i iu"ui i %ântu"ui +u . Şi acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min.

<reas%ânt reime, mi"uie te-ne pe n$i;

+$amne, cur e te p cate"e n$astre; t pâne, iart % r e"e!i"e n$astre; %inte, cercetea* i vin ec neputin e"e n$astre, pentru nume"e u.

+$amne, mi"uie te +$amne, mi"uie te +$amne, mi"uie te

"av at "ui i iu"ui i %ântu"ui +u . Şi acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min.

at " n$stru, :are e ti #n ceruri, s%in easc -se nume"e u, vie #mp r ia a, %ac -se v$ia a precum #n cer a a i pe p mânt. <âinea n$astr cea spre %iin -ne-$ n$u ast *i. Şi ne iartn$u !re a"e"e n$astre, precum i n$i iert m !re i i"$r n$ tri. Şi nu ne uce pe n$i #n ispit , c



ne i*b ve te e ce" r u. : a a este ?mp r ia i puterea i s"ava, a at "ui i a iu"ui i a %ântu"ui +u , acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min.

&i"uie te-ne pe n$i, +$amne, mi"uie te-ne pe n$i, c nepricepân u-ne e nici un r spunaceast ru! ciune a ucem @ie, ca unui t pân, n$i, p c t$ ii r$bii i, mi"uie te-ne pe n$i.


+$amne, mi"uie te-ne pe n$i, c #ntru ine am n uit; nu e mânia pe n$i %$arte, nic p$meni % r e"e!i"e n$astre, ci caut i acum ca un &i"$stiv i ne i*b ve te pe n$i e vr man$ tri, c u e ti +umne*eu" n$stru i n$i suntem p$p$ru" u, t$ i "ucru" mâini"$r a"e inume"e u c em m.

Şi acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min.

B a mi"$stivirii esc i e-$ n$u ,binecuvântat = sc t$are e +umne*eu, ca s nu pierim cei

ce n uim #ntru tine, ci s ne mântuim prin tine in nev$i, c tu e ti mântuirea neamu"uicre tinesc.

:re*u" :re ?ntr-Bnu" +umne*eu, at " 5t$ iit$ru", c t$ru" ceru"ui i a" p mântu"ui, a" tutur$r ce"$r v *ute i nev *ute. Şi #ntru Bnu" +$mn isus rist$s, iu" "ui +umne*eu, Bnu"-= scut, :are in at " -an scut, mai #nainte e t$ i vecii. Lumin in Lumin , +umne*eu a ev rat in +umne*eua ev rat, = scut, nu % cut, :e" e $ %iin cu at ", prin :are t$ate s-au % cut.:are pentru n$i $amenii i pentru a n$astr mântuire. -a p$!$rât in ceruri Şi -a #ntrupat e "a +u u" %ânt i in &aria eci$ara Şi -a % cut $m.

Şi -a r sti!nit pentru n$i #n *i"e"e "ui <i"at in <$nt, Şi a p timit i -a #n!r$pat. Şi a #nvitreia *i up cripturi . Şi -a suit "a ceruri i Şa e e-a reapta at "ui. Şi iar i va s vin cu s"av , s u ece viii i m$r ii, 5 c rui ?mp r ie nu va avea s%âr it. Şi #ntru +u u" %ânt, +$mnu" e via c t$ru", :are in at " purce e,:e"a ce #mpreun cu at " i cu iu" este #nc inat i s" vit, :are a !r it prin pr$$r$ci. ?ntru-una %ânt $b$rniceasc i ap$st$"easc >iseric , & rturisesc un b$te* #ntru iertarea p cate"$r, 5 tept #nvierea m$r i"$r i via a veacu"ui ce va s %ie. 5min

3roparul Naşterii Maicii Domnului; Naşterea ta de Dumnezeu Născătoare &ecioară bucu#estit la toată lumea că din tine a răsărit Soarele dreptă$ii <ristos Dumnezeul nostrudezle!ând blestemul a dat binecu#ântare şi stricând moartea ne3a dăruit nouă #ia$a #eşnică.

ondacul #5stăzi uşa #ie$ii se desc2ide astăzi raza Soarelui "elui în$ele!ător răsare astăzi Maica bucse naşte spre mântuirea a toată lumea. >eseli$i3#ă popoare şi #ă bucura$i şi cu credin$ă din

lăuda$i3o aşa; >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea a t$at "umea

Icosul #



Soborul în!eresc şi neamul omenesc astăzi după cu#iin$ă să se #eselească pentru că 4#atainică în lume #ine şi năde?dea aşteptării lui 5dam se împlineşte. (e care to$i lăudând3o aşzicem;Bucură3te că #ia$a şi bucuria prin tine lumii se #a trimite.Bucură3te steaua dimine$ii cea în$ele!ătoare.Bucură3te steaua darului care #esteşti #enirea în lume a #eşnicului Soare.Bucură3te diminea$ă şi zori care aduci lumii #eşnică nemurire.

Bucură3te c2emarea înapoi a celor ce de /ai s3au înstrăinat.Bucură3te c2emarea înapoi a celor pe care şarpele i3a înşelat.Bucură3te cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc.Bucură3te floarea milei şi a îndurării (ărintelui ceresc.Bucură3te odor ales de Dumnezeu şi sla#a fecioriei.Bucură3te sălaşul cel cu#ântător şi cămara cea sfântă a bucuriei. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al &,lea5dam şi 4#a să se #eselească împreună cu tot neamul omenesc căci împăcarea lui Dumnezeoamenii s3a apropiat şi Maica milei la noi a sosit+ pentru care sla#ă dăm lui Dumnezeu 5"i"uia

Icosul al &,lea5dam cu taina la început pe femeie cu numele #ie$ii a numit3o ca la plinirea #remii princea tainică şi du2o#nicească #ia$a lumii s3a înnoit şi bucuria în locul întristării a răsărit+ pcu credin$ă din inimă o lăudăm aşa;Bucură3te răsăritul cel !ândit al Soarelui "elui neînserat.Bucură3te re#ărsarea bucuriei care ai alun!at întristarea.Bucură3te roua milosti#irii lui Dumnezeu prin care arşi$a păcatului se răcoreşte.Bucură3te roua cea de #ia$ă aducătoare prin care roua mor$ii se tămăduieşte.Bucură3te lăcaş prea sfânt şi /aiul cel !ândit al desfătării.Bucură3te fântâna darurilor şi iz#or al mân!âierii.Bucură3te stâlparea cea în$ele!ătoare din rădăcină împărătească.Bucură3te floare du2o#nicească din sămân$a ar2ierească.Bucură3te Sfânta Sfintelor cea prea aleasăBucură3te Sfânta Sfintelor şi scară cerească.Bucură3te /aiule cu totul înflorit.Bucură3te /aiule cu#ântător şi prea împodobit. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al ',leaBucurie a luat de la Dumnezeu 5na pentru naşterea lui Samuel dar şi mai mare a fost bucdumnezeieştilor (ărin$i pentru naşterea ta (reasfântă &ecioară. (entru care sla#ă şi mul$udin toată inima au adus lui Dumnezeu cântând; 5"i"uia

Icosul al ',leaDupă îndelun!ată #reme de nerodire şi de mâ2nire a dumnezeieştilor tăi părin$i ca un soarefrumos ai răsărit şi noaptea întristărilor ai risipit3o prin naşterea ta şi bucurie la toată lum#estit. (entru care cu smerenie şi cu umilin$ă te lăudăm aşa;



Bucură3te că naşterea ta în!erul Domnului o a #estit.Bucură3te că numele tău de în!er s3a proorocit.Bucură3te că la naşterea ta cerul şi pământul s3au bucurat.Bucură3te că numele de Maria ca taină de la Dumnezeu $i s3a dat.Bucură3te că cele cinci slo#e ale numelui tău pe unele din darurile tale le3a arătat.Bucură3te că tu cu fecioria şi cu proorocia ai co#ârşit3o pe Maria.Bucură3te căci cu milostenia şi cu smerenia ai strălucit mai mult ca 5bi!ail.

Bucură3te că frumuse$ea /a2ilei ai întrecut3o fără de asemănare.Bucură3te că frumuse$ea /a2ilei s3a deosebit de a ta ca a lunii de soare.Bucură3te că pe 1udita cea în$eleaptă cu în$elepciunea ai întrecut3o.Bucură3te că pe 5na mama lui Samuel prin moartea cea !ânditoare ai co#ârşit3o. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al 4,lea

Să se bucure 1saia proorocul cu bucurie mare că iată semnul bucuriei în lume a strălu&ecioara Maria Maica lui 4manuel la noi a sosit+ de a cărei #enire cerul şi pământul se bşi împreună cu noi cântă lui Dumnezeu; 5"i"uia

Icosul al 4,lea@naintea Soarelui dreptă$ii steaua dimine$ii celei du2o#niceşti a răsărit şi raza zilei celei nouă ne3a strălucit. >eseli$i3#ă popoare şi #ă bucura$i şi pe dumnezeiasca pruncă ce s3a cu bucurie mare să o lăudăm aşa;Bucură3te (reasfântă dumnezeiască pruncă şi odor prea cinstit.Bucură3te dumnezeiască pruncă care la noi ai sosit.Bucură3te dumnezeiască pruncă pe care mai înainte cu du2ul proorocii te3au #ăzut.Bucură3te dumnezeiască pruncă ce te3ai născut spre mântuirea lumii.Bucură3te dumnezeiasca pruncă că din pântece neroditor ai răsărit.Bucură3te dumnezeiască pruncă că prin a ta naştere a #enit în lume mila lui Dumnezeu.Bucură3te dumnezeiască pruncă prin care soseşte împăcarea lumii cu Dumnezeu.Bucură3te dumnezeiască pruncă de a cărei naştere se #eseleşte toată lumea.Bucură3te dumnezeiască pruncă că ai iz!onit întristarea cea #ec2e din lume.Bucură3te dumnezeiască pruncă că prin naşterea ta ne izbă#eşti de osândă.Bucură3te dumnezeiască pruncă ce înlături de la uşa 4denului sabia cea de foc păzitoare.Bucură3te dumnezeiască pruncă că ne aduci iarăşi desfătarea /aiului. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al 2,lea Nazaretul cel mic şi nebă!at în seamă să se #eselească şi să se bucure căci cu sla#ă şi cu cina îmbrăcat prin naşterea ta pruncă a lui Dumnezeu Maria pe care toate neamurile te laucântă lui Dumnezeu; 5"i"uia

Icosul al 2,lea@nflorit şi sfin$it tâlcuindu3se Nazaretul cu taină pe tine te3a arătat &ecioară cea înflfrumuse$ea fără de asemănare şi împodobită cu felurimea darurilor (reasfântului Du2. De!ândită şi sim$ită frumuse$e foarte minunându3ne cu ne#rednicie îndrăznim a te lăuda aşa;Bucură3te floarea darurilor cea înflorită şi frumuse$ea cea fără asemănare.



Bucură3te &ecioară cea împodobită cu sfin$enie nemuritoare.Bucură3te floare care din tulpina uscată ai răsărit.Bucură3te ceea ce cu darurile (reasfântului Du2 ai înflorit.Bucură3te floare care ai co#ârşit toate florile /aiului cu frumuse$ea ta.Bucură3te floarea darurilor cea prea aleasă.Bucură3te &ecioară peste care Du2ul lui Dumnezeu s3a odi2nit.Bucură3te &ecioară prea sfântă şi prea frumoasă.

Bucură3te floare du2o#nicească care ai împodobit pământul.Bucură3te &ecioară care ai fost aleasă de Mirele3"u#ântul.Bucură3te floare care cu sla#ă nemuritoare pururea înfloreşti.Bucură3te &ecioară care co#ârşeşti cu frumuse$ea cea du2o#nicească cerurile. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al %,lea(orumbi$a lui Noe oarecând semn spre încetarea potopului a adus în corabie iar tu porum

cu#ântătoare născându3te astăzi semnul milei şi al milosti#irii lui Dumnezeu îl aduci în (entru aceasta to$i ne bucurăm şi pe Dumnezeu îl lăudăm cântând; 5"i"uia

Icosul al %,lea(e tine porumbi$a lui Dumnezeu #ăzându3te sosind la noi fiica potopului păcatelor ne părăcăci toată lumea prin naşterea ta se izbă#eşte de osândă pentru care cu bucurie te lăudăm;Bucură3te porumbi$ă a lui Dumnezeu care la noi astăzi ai sosit.Bucură3te porumbi$a darului care ai #estit încetarea mor$ii păcatului.Bucură3te porumbi$ă de aur cu totul prea strălucită.Bucură3te porumbi$ă du2o#nicească şi preasfin$ită.Bucură3te porumbi$ă cu#ântătoare şi prea frumoasă.Bucură3te porumbi$ă prea sfântă şi prea aleasă.Bucură3te porumbi$ă prin care lumea s3a izbă#it de întristare.Bucură3te porumbi$ă prin care ne3am izbă#it de rana mor$ii.Bucură3te porumbi$ă peste care Du2ul Sfânt a #enit.Bucură3te porumbi$ă pe care puterea "elui (reaînalt te3a umbrit. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al 0,lea5#raam patriar2ul şi Sara s3au slă#it de demult pentru naşterea lui 1saac. Dar (reacu&ecioară cu cât este sla#a ta mai înaltă decât a lui 1saac cu cât sla#a dumnezeieştilor tăi păco#ârşit pe cea a lui 5#raam (entru care se cu#ine a31 cânta lui Dumnezeu; 5"i"uia

Icosul al 0,leaScara lui 1acob pe tine (reasfântă &ecioară te3a înc2ipuit căci pe aceea în!erii s3au #suindu3se şi po!orându3se+ iar prin tine scara cea în$ele!ătoare Aiditorul în!erilor până la a po!orât şi firea noastră prin tine s3a suit de3a dreapta %atălui+ pentru care te lăudăm aşa;

Bucură3te scară du2o#nicească pe care Dumnezeu până la noi S3a po!orât.Bucură3te scară în$ele!ătoare prin care cerul şi pământul s3au unit.Bucură3te scară de taină care de la pământ ne3ai ridicat.Bucură3te scara cea tainică care pe cer te3ai rezemat.Bucură3te scara lui Dumnezeu cea prea minunată.



Bucură3te scara cerului cea prea înfricoşată.Bucură3te scară !ândită a tainelor mântuirii.Bucură3te scară !ândită spre desă#ârşire.Bucură3te scară prin care s3a po!orât la noi mila lui Dumnezeu şi îndurarea.Bucură3te scară prin care noi ne suim la Dumnezeu şi luăm iertarea.Bucură3te scară #ie care toate treptele du2o#niceşti $i le3ai a!onisit.Bucură3te scara Du2ului prin care firea oamenilor până la cer s3a suit.

>ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al ,lea(reaferici$ii tăi părin$i 1oac2im şi 5na după a lor fă!ăduin$ă dar sfânt cu totul fără pri2anau adus pe tine lui Dumnezeu şi tuturor oamenilor. "opilă a darurilor adusă ai fost uiBiserică şi ca un serafim ai iubit pe Dumnezeu şi ca un în!er îl lăudai pe 4l cântând; 5"i"uia

Icosul al ,lea

>ie$uirea ta în Sfânta Sfintelor (reasfântă &ecioară a fost asemenea în!erilor lui Dumnezeutu pururea spre Dumnezeu cu pri#irile min$ii erai şi în sla#oslo#ia ui pururea zăbo#eai pecare şi noi smeri$ii te lăudăm aşa;Bucură3te căci cu oc2ii min$ii de3a pururea înaintea ta pe Dumnezeu ai #ăzut.Bucură3te căci cu #ederea sla#ei ui pe Moise l3ai întrecut.Bucură3te că !ura ta cea de !ând spre Domnul pururea o desc2ideai.Bucură3te că din !ura ta cea de !ând pe Du2ul Sfânt pururea @l tră!eai.Bucură3te că prin tăcerea ta cea de !ând ai stăruit în luarea aminte.Bucură3te că prin tăcerea ta cea de !ând de Du2ul Sfânt te3a luminat.Bucură3te căci cu smerenia cea prea înaltă te3ai îmbrăcat.Bucură3te că prin smerenia ta spre tine Domnul a căutat.Bucură3te căci prin adâncimea smereniei tale cu înăl$ime de sla#ă şi de dar te3ai încununaBucură3te că în Sfânta Sfintelor 5r2an!2elul 6a#riil trimis a fost spre a3$i #esti.Bucură3te că de la dumnezeiescul 5r2an!2el ai primit #este de bucurie. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al ;,lea

(rin cu#ânt ai zămislit pe "u#ântul şi 3ai născut mai presus de firea naşterii. Drept aceea toneamurile te fericesc iar "u#ântul "el întrupat din tine aude cântarea; 5"i"uia

Icosul al ;,lea"ortul lui Moise cu meşteşu! oarecând s3a împodobit iar tu (reasfântă &ecioară cort sfâîn$ele!ător spre încăperea lui Dumnezeu "el necuprins te3ai făcut şi întru tine 3ai încă pentru care te lăudăm;Bucură3te cort al e!ii Darului prea frumos lucrat.Bucură3te c2i#ot al lui Dumnezeu prea înfrumuse$at.

Bucură3te c2i#ot #iu şi de mână neîmpletit.Bucură3te c2i#ot prea luminat şi prea sfin$itBucură3te cort pe care 5r2iereul ar2iereilor l3a sfin$it.Bucură3te cort pe care sla#a lui Dumnezeu l3a acoperit.Bucură3te cort care ai purtat întru tine pe Dătătorul e!ii.



Bucură3te cort întru care 5r2iereul "el Mare a intrat.Bucură3te cort care spre sfin$irea şi mântuirea lumii te3ai făcut.Bucură3te cort care pe Dumnezeu în tine 3ai încăput.Bucură3te cort cu frumuse$e du2o#nicească împodobit.Bucură3te cort #iu şi în$ele!ător întru care "u#ântul a locuit. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al #6,lea@mpăratul Solomon biserică prea frumoasă lui Dumnezeu a zidit iar împăratul cerulu pământului pe tine (reasfântă &ecioară biserică #ie şi în$ele!ătoare spre a Sa sălăşluire pre!ătit. (entru care toate popoarele prin tine @l lăudăm şi31 cântăm lauda; 5"i"uia

Icosul al #6,lea5dusu3te3ai pe tine lui Dumnezeu ca o 2aină de aur cu toată podoaba faptelor bune împodşi ca o biserică #ie şi în$ele!ătoare a cărei frumuse$e !ândită pe ceruri le3a întrecut+ iar

în!erilor mult minunându3se pe tine te laudă aşa;Bucură3te biserică mai desfătată decât cerurile.Bucură3te biserică preasfântă şi înfrumuse$ată.Bucură3te biserică în care a încăput Dumnezeu.Bucură3te biserică prea împodobită care pe biserica lui Solomon ai înfrumuse$at3o.Bucură3te biserică a cărei sla#ă dinlăuntru străluceşte.Bucură3te biserică în$ele!ătoare în care Dumnezeu se odi2neşte.Bucură3te biserică însufle$ită şi cu#ântătoare.Bucură3te biserică întru care pururea luminează neînseratul Soare.Bucură3te biserică mai înaltă decât cerurile.Bucură3te biserică a (reasfântului Du2 cea prea luminată.Bucură3te căci cu darurile Sfântului Du2 străluceşti foarte.Bucură3te biserica milei şi a milosti#irii care pe to$i îi adăposteşti. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al ##,leaMai înainte te3a #ăzut pe tine Sfântă &ecioară dumnezeiescul (rooroc 1ezec2iel ca pe încuiată şi pecetluită cu Du2ul prin care a intrat şi a ieşit <ristos3Dumnezeu nestricând pefecioriei tale pe "are @l lăudăm şi @i cântăm; 5"i"uia

Icosul al ##,lea(rin tine uşa #ie$ii celei de taină a #enit în lume Mântuitorul şi uşile cerului s3au desc2is pto$i cei ce #or crede în 4l şi pe tine te #or a#ea mi?locitoare prea bună+ pentru care te lăudămBucură3te uşă lui Dumnezeu prin care >ia$a a intrat.Bucură3te uşa cea în$ele!ătoare a cerescului @mpărat.Bucură3te uşă prin care mila şi iertarea pentru noi a #enit.Bucură3te uşa /aiului celui prea sfin$it.

Bucură3te uşa luminii şi a bucuriei.Bucură3te uşa cea pecetluită a fecioriei.Bucură3te @mpără$iei "erurilor cea prea frumoasă.Bucură3te uşa mântuirii cea prea aleasă.Bucură3te uşa #ie$ii şi a îndurării.



Bucură3te uşa milei şi a mân!âierii.Bucură3te uşa !ândită a sla#ei celei nemuritoare.Bucură3te uşa darului prin care a #enit în lume Mântuitorul Soare. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al #&,lea

Da#id proorocul şi împăratul după cu#iin$ă să se bucure că din neamul lui pe pământ # prea sfânt a răsărit care /odul #ie$ii prin Du2ul Sfânt @l #a aduce în lume+ pe "are în!eoamenii @l laudă şi @i cântă; 5"i"uia

Icosul al #&,leaDumnezeiescul (ărinte Da#id pe tine mai înainte te3a #ăzut prin Du2ul "el Sfânt ca p@mpărăteasă a cerului şi a pământului stând de3a dreapta lui Dumnezeu îmbrăcată în 2ainşi împodobită pe care noi smeri$ii robii tăi cu credin$ă din inimă te lăudăm;Bucură3te @mpărăteasa cerului şi a pământului.

Bucură3te @mpărăteasa cerului cea prea slă#ită.Bucură3te @mpărăteasa cea fără de asemănare mai slă#ită decât Serafimii.Bucură3te @mpărăteasa în!erilor şi a tuturor cetelor celor în$ele!ătoare.Bucură3te @mpărăteasă prea sfântă şi prea frumoasă.Bucură3te @mpărăteasă prea bună şi prea aleasă.Bucură3te @mpărăteasa cea împodobită cu 2aină de aur ceresc.Bucură3te @mpărăteasa cea cu frumuse$e du2o#nicească împodobită.Bucură3te @mpărăteasa zilei care în ziua ?udecă$ii celei de apoi #ei sta lân!ă di#anulful!er.Bucură3te @mpărăteasă prea îndurată care la #remea ?udecă$ii celei de apoi mare îndrcătre Fudecătorul #ei a#ea.Bucură3te @mpărăteasă prea milosti#ă şi prea folositoare.Bucură3te @mpărăteasă prea milosti#ă năde?dea prea ticălosului meu suflet la ?udec#iitoare. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea

ondacul al #',lea 'de trei ori0O (reacurată şi (reasfântă dumnezeiască pruncă Maria care te3ai născut spre bucurimântuirea a toată lumea ascultă ru!ăciunile ne#rednicilor robilor tăi care cu credin$ă e#la#ie din inima lăudăm naşterea ta cea prea cinstită şi cerem prin tine de la Dumnezeu ie păcatelor noastre pace şi mare milă cântându31; 5"i"uia

5poi se zice iarăşi;

Icosul #Soborul în!eresc şi neamul omenesc astăzi după cu#iin$ă să se #eselească pentru că 4#atainică în lume #ine şi năde?dea aşteptării lui 5dam se împlineşte. (e care to$i lăudând3o aş

zicem;Bucură3te că #ia$a şi bucuria prin tine lumii se #a trimite.Bucură3te steaua dimine$ii cea în$ele!ătoare.Bucură3te steaua darului care #esteşti #enirea în lume a #eşnicului Soare.Bucură3te diminea$ă şi zori care aduci lumii #eşnică nemurire.



Bucură3te c2emarea înapoi a celor ce de /ai s3au înstrăinat.Bucură3te c2emarea înapoi a celor pe care şarpele i3a înşelat.Bucură3te cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc.Bucură3te floarea milei şi a îndurării (ărintelui ceresc.Bucură3te odor ales de Dumnezeu şi sla#a fecioriei.Bucură3te sălaşul cel cu#ântător şi cămara cea sfântă a bucuriei. >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea a

t$at "umeaondacul #5stăzi uşa #ie$ii se desc2ide astăzi raza Soarelui "elui în$ele!ător răsare astăzi Maica bucse naşte spre mântuirea a toată lumea. >eseli$i3#ă popoare şi #ă bucura$i şi cu credin$ă dinlăuda$i3o aşa; >ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea a t$at "umea

(ugăciune

O (reasfântă (reacurată şi (reane#ino#ată dumnezeiască (runcă şi &ecioară Maria care tenăscut din părin$i drep$i şi fără pri2ană spre bucuria şi mântuirea a toată lumea.

O (reasfântă &ecioară floarea firii omeneşti prea frumoasă şi preaîn$eleaptă care din tuuscată şi neroditoare ai răsărit şi care prin a ta naştere întristarea prea ferici$ilor tăi părintoată lumea ai risipit3o+ nu ne lăsa pe noi păcătoşii şi ne#rednicii care întru întristări şi scâaflăm din pricina păcatelor noastre.

O roadă prea sfin$ită a ru!ăciunii şi a înfrânării ascultă ru!ăciunea neputincioşilor robilor cu darul preasfintelor tale ru!ăciuni a?ută3ne nouă şi ne în#a$ă a ne ru!a lui Dumnezeinimă fără de răspândire şi fără de formă.

(e tine c2emarea lui 5dam celui căzut te ru!ăm să mi?loceşti pentru noi către Dumnezeu cne c2eme cu darul Său la ade#ărata pocăin$ă.



(e tine Maica bucuriei te ru!ăm #eseleşte cu darul tău sufletele noastre cele mâ2nite şi cuprde întristare.

%u Maica uminii mi?loceşte la (reabunul Dumnezeu pentru luminarea min$ilor şi a inimnoastre.

%u raiule cu#ântător a?ută3ne cu darul ru!ăciunilor tale să ne cură$im de întinăciunea pănoastre ca să a?un!em la dumnezeiescul /ai.

%u palatul cel însufle$it al "u#ântului a?ută3ne nouă să #edem palatul Noului Sion cceruri.

%u Mireasa cea (reasfântă şi cu totul fără de pri2ană a lui Dumnezeu a?ută3ne ca să #ednoi cei neputincioşi 1erusalimul cel ceresc pe Mireasa Mielului şi Maica celor întâi3născu$

%u căru$a uminii du3ne pe noi la lumina bucuriei care de3a pururea este strălucitoaredrep$i şi sfin$i.

%u norul cel în c2ipul porfirei cu raze de aur umbreşte3ne pe noi de acea fierbin$eală a ptrupeşti şi de aprinderea mâniei şi a iu$imii.

(e tine ceea ce eşti starea ful!erului dumnezeirii şi raza cea strălucită a Soarelui celui de !ândru!ăm luminează3ne cu darul tău ca să nu uităm că şi noi suntem biserici ale lui Dumnezeunu întristăm cu păcatele noastre Du2ul lui Dumnezeu "are locuieşte în noi.

%u noian al darurilor celor du2o#niceşti a?ută3ne să dobândim şi noi ne#rednicii darDumnezeu în #eacul de acum şi în cel #iitor.

%u sălaş al Du2ului Sfânt mi?loceşte cu darul tău la Dumnezeu ca inimă curată să zideanoi şi cu du2 drept să înnoiască cele dinlăuntru ale noastre.

(e tine Maica îndurării şi a mân!âierii te ru!ăm cu adâncă umilin$ă a inimii să stai lân!ă noceasul cel mai de pe urmă al #ie$ii noastre ca să ne a?u$i şi să ne mân!âi sufletele în #rdespăr$irii de acest trup stricăcios şi de #eacul acesta trecător.(e tine porumbi$ă în$ele!ătoare cu aripi de aur şi cu străluciri de ful!er te ru!ăm din toată insă călătoreşti cu noi până ce #om trece toate #ămile cele înfricoşătoare ale #ăzdu2ului şi puterea întunericului celui de sub cer.

(e tine uşa #ie$ii a luminii şi a bucuriei te ru!ăm să ne a?u$i să intrăm pe por$ile cele sfin@mpără$iei "erurilor şi să a?un!em cu darul prea sfintelor şi prea putemicelor tale ru!ăciulumina #eseliei celei neasemănate şi neapropiate.

(e tine @mpărăteasa cerului şi a pământului care pururea stai de3a dreapta Sfintei %reimi

ai născut pe Aiditorul Serafimilor şi i3ai întrecut întru cinstire pe <eru#imi te ru!ăm păcătoşii şi ne#rednicii robii tăi să stai aproape de sufletele noastre în ziua cea marînfricoşătoare a Fudecă$ii de apoi şi să îmblânzeşti mânia cea sfântă şi dreaptă a DomnuDumnezeului nostru 1isus <ristos ca să miluiască şi să mântuiască sufletele noastre. 5min.



Imnografie

3ropar la (raznicul Naşterii Maicii Domnului; Naşterea ta de Dumnezeu Născătoare &ecio bucurie a #estit la toată lumea+ că din tine a /ăsărit Soarele dreptă$ii <ristos Dumnezeul no=i dezle!ând blestemul a dat binecu#ântare şi stricând moartea ne3a dăruit nouă #ia$ă #eşn

ondac la (raznicul Naşterii Maicii Domnului; Sfin$ii 1oac2im şi 5na din defăimarea nenaşde fii iar 5dam şi 4#a din stricăciunea mor$ii au scăpat (reacurată prin Sfântă naşterea



5ceasta o prăznuieşte şi poporul tău de #ina !reşelilor mântuindu3se când stri!ă către tine;stearpă naşte pe Născătoarea de Dumnezeu şi 2rănitoarea #ie$ii noastre.

)ie*ile +fin*ilor , uv-nt la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Domnul "el ce locuieşte în cer #rând să Se arate pe pământ şi să #ie$uiască cu oamenii întâi a pre!ătit loc de sălăşluirea sla#ei Sale pe (reacurata Maica Sa. (entru că este obiceîmpăra$i ca mai înainte să3şi pre!ătească în cetatea în care #or să mear!ă palatul de petre

=i precum palatele împăra$ilor pământeşti se zidesc de prea în$elep$ii lucrători din materiascumpe la loc mai înalt mai frumoase şi mai desfătate decât alte locuin$e omeneşti a trebuizidi aşa şi palatul cerescului împărat al sla#ei.

@n e!ea #ec2e când a #rut Dumnezeu să petreacă în 1erusalim Solomon 13a zidit ui cas prea în$eleptul lucrător <iraam care era meşter renumit şi plin de în$elepciune şi de ştiin$ăsă#ârşească tot lucrul. Deci a zidit3o din materii prime prea scumpe din pietre alese din l binemirositoare de cedru şi c2iparos care se aduceau din iban şi din aur curat la un loc pînalt pe muntele Morea. 4ra prea frumoasă căci a săpat 2eru#imi pe pere$i şi nenumărate

de pomi şi de flori. Deci a#ea şi lăr!ime casa aceea ca să nu încapă cu în!2esuială înmul$imea poporului lui 1srael. =i a #enit întru ea sla#a Domnului în foc şi în nor. Dar nu ea?uns casa aceea spre a cuprinde întru sine pe Dumnezeul cel neîncăput. Solomon i3a zidaltă casă dar "el (rea @nalt nu locuieşte în biserici făcute de mâini omeneşti.C:e cas #mi ve i *i i mie, *ice +$mnu", sau care este "$cu" $ i nei me"e/C +eci, a binev$it, "a #nceputu" aru"ui



ce"ui n$u, a se *i i cas , ne% cut e mân , pe <reacurata, <rea >inecuvântata eci$ara &aria. Şi e care "ucr t$ri s-a *i it casa aceea/ "u ade#ărat de cei prea în$elep$i adică de însăşîn$elepciunea lui Dumnezeu după cum zice Scriptura;C?n e"epciunea i-a *i it ei #ns i cas C.(entru aceasta toate cele ce se fac cu în$elepciunea lui Dumnezeu sunt făcute bune şi desă#â1ar de #reme ce palatul cel însufle$it l3a zidit în$elepciunea lui Dumnezeu "u#ântul spunecă 1 s3a zidit lui Dumnezeu desă#ârşita casă+ (rea uminatului @mpărat 1 s3a zidit prea l palat+ (rea "uratului Mire 1 s3a pre!ătit cea prea curată şi neîntinată cămară+ nepri2ăn

Mieluşel 1 s3a zidit cea fără de pri2ană sălăşluire la care lucru @nsuşi este martor credincer zicând către dânsa;C $at e ti bun , cea e apr$ape a &ea, i pri an nu este #n tineC.

ar %ântu" +amasc in *ice C $at e ti c mara +u u"ui, t$at cetatea "ui +umne*eu i n$iane aruri, t$at %rum$as , t$at apr$ape e +umne*euC.Dar din ce fel de material s3a zidit palatul acesta Din cele cu ade#ărat prea scumpe+ cădintr3o piatră scumpă s3a născut din neamul cel împărătesc din Da#id care a biruit pe 6olia piatra aceea ce mai înainte înc2ipuia pe <ristos piatra cea nepusă în praştie. =i că din nişte l binemirositoare de cedru şi de c2iparos s3a născut &ecioara Născătoare de Dumnezeu din n

ar2ieresc cel ce aducea lui Dumnezeu ?ertfe binemirositoare.at " ei, s%ântu" i reptu" $ac im, era %iu" "ui Aarpa%ir ce" ce- i tr !ea $bâr ia sa in =atan, %iu" "ui +avi , iar mams%ânta i reapta 5na, era %iica "ui =atan pre$tu" in neamu" "ui 5ar$n. Şi era <reacueci$ara up tat in neam #mp r tesc, iar up mam in neam ar ieresc.

D, +$amne, in câte prea scumpe materii i in ce prea cinstite neamuri s-a pre! tit pa"atuce" #nsu%"e it a" ?mp ratu"ui s"avei =i precum în casa lui Solomon zidurile cele de piatră şi dlemn a#eau mai multă cinste decât aurul cel curat cu care erau aurite+ tot aşa în naş(reasfintei Născătoare de Dumnezeu neamurile bune cel împărătesc şi ar2ieresc s3au cinstimult cu cură$ia deplină a sfin$ilor ei părin$i care este mai scumpă decât tot aurul şi ar!intulcinstită decât pietrele cele de mult pre$. %ot lucrul pământesc nu este #rednic de cinstea ei că (reasfânta &ecioară s3a născut din cură$ia părin$ilor care este mai presus decât tot neam5cest lucru îl mărturiseşte %ântu" $an +amasc in, v$rbin a a c tre s%in ii i rep ii umne*eie ti p rin i CD, %ericit #ns$ ire, $ac ime i 5n$ in r$ u" pântece"ui v$stru ca ev rat % r e pri an v-a i cun$scut +up cuvântu" +$mnu"ui +in r$ uri"e "$r #i ve i cun$a te pe #n ii. 5 i rân uit via a v$astr precum a %$st p" cut "ui +umne*eu. <entru vie uin #n cur ie i cuvi$ ie a i r s rit vistieria %eci$riei, pe eci$ara aceea ce a %$st m#nainte e na tere %eci$ar , cu mintea, cu su%"etu" i up na tere %eci$ar i t$t eau %eci$ar , cu mintea, cu su%"etu" i trupu" e-a pururea %eci$rin .

+eci, se c ea ca %eci$ria cea n scut pe sine in cur ie s se a uc trupe tepe sine #ns i "uminii ce"ei uneia n scute. D, $ime a cinstite"$r turture"e cuvânt t$are, $ac ime i 5nA$i, p *in %ireasca "e!e cu cur ie, v-a i #nvre nicit ce"$r mai presus e %ire aumne*eie ti, pentru c pe eci$ara, umne*eiasca &aic , v$i vie uin cu reapt cre in i cu cuvi$ ie, #n $meneasc %ire a i n scut, a i $ r s"it pe cea mai #na"t ecât #n!erii, pe %aceea ce i pe #n!eri acum st pâne te. D, prea %rum$as i prea u"ce %iic D, crinu"e, ceai crescut #n mi "$cu" spini"$r, %iin in r cin #mp r teasc cea e bun neam <rin tine#mp r ia cu pre$ ia s-au #mb$! it C

"u aceste cu#inte Sfântul 1oan Damasc2in arată din ce fel de părin$i s3a născut dumnezeMaică din cât de scumpe materii s3a pre!ătit palatul @mpăratului ceresc. @n ce fel de dospit acest aluat însufle$it "u ade#ărat în cel preaînalt pentru că Biserica dă o mărturiaceasta despre dânsa;C:u a ev rat e ti eci$ar curat mai presus ecât t$ateC.@nsă nu cu



înăl$imea locului ci cu a bunătă$ilor şi cu a darurilor dumnezeieşti pentru că locul undnăscut prea Binecu#ântata &ecioară era o cetate mică în pământul 6alileei care se num Nazaret 'Despre casa lui 1oac2im şi 5nei după multă cercetare n3am putut să aflăm lămunde a fost. 5m !ăsit scris în unele locuri că a fost în 1erusalim iar în aceste căr$i scrie c Nazaret şi nedumerirea a rămas tot nedumerire0 sub "apernaum cetatea cea mare aflândneslă#ită şi necinstită şi locuitorii ei defăima$i.

Mai apoi şi pentru <ristos s3a zis;C+in =a*aret $are p$ate s ias ceva bun/C 1ar DomnulC:e" ce petrece #ntru ce"e #na"te i spre cei smeri i prive teC a bine#oit să se nască (reacurataMaica Sa nu în "apernaumul cel ce prin mândrie până la cer se înăl$ase ci în smeritul Nazarătând că tot ce este între oameni înalt este urâciune înaintea lui Dumnezeu iar ceea cetrecut de dânşii cu #ederea şi defăimat aceea la Dânsul este înalt şi cinstit. a aceasta se poate adău!a că din sin!ur numele de Nazaret să se arate înăl$imea bunătă$ilor (reacu&ecioare. <recum prin na terea a #n >et"eem, care se tâ"cuie te Ccasa p#ineiC, a #nc ipuitain c E" este pâinea cea c$b$rât in cer spre #nsu%"e irea i #nt rirea "umii, a a i na terea <reacuratei &aicii a"e #n =a*aret, arat ce"e #na"te pentru c =a*aretu" se tâ"cui

C#n%"$rit, s%in it i e$sebit e ce"e p mânte ti, #ncununat i p *itC.$ate acestea se arat "umin$s #ntru <reacurata eci$ar , pentru c ea este

• floarea ce a răsărit din pomul cel uscat, din pântecele cel neroditor şi sterp şi a înnoi firea noastră cea uscată;

• floarea cea neveştejită, care înfloreşte pururea prin feciorie,• floarea cea cu bun miros care a născut mirosul cel frumos, pe singur Împăratul;• floarea care a adus rod pe Hristos Domnul, ceea ce singură a răsărit mărul cel cu bun

miros;• este sfinţită cu darul Sfântului Du , cel ce a venit spre dânsa şi a umbrit!o"• #i este mai sfântă decât toţi sfinţii, pentru că a născut pe $uvântul, cel mai sfânt decât toţ

sfinţii"• %a este deosebită de păcătoşii pământeşti, căci nici un păcat în toată viaţa sa n!a

cunoscut"

%o$i cu Da#id !răiesc; 7r e"e!ea mea eu $ cun$sc i p catu" meu #naintea mea este pururea7. Numai sin!ură aceea !răieşte; 7r e ne"e!iuire am a"er!at i v-am #n reptat 7 pentru că ea este îndreptarea oamenilor nu numai nefăcând păcatul ci şi pe păcătoşi abătâde la lucrurile cele rele aşa cum zice Biserica spre dânsa; 7 >ucur -te, ceea ce cur e ti "ucruri"ece"e spurcate7.

Ea este #ncununat cu s"av i cu cinste. • Încununată cu slavă, că din împărăteasca rădăcină a răsărit,• încununată cu cinste, că din ar iereasca seminţie a crescut"• Încununată cu slavă, că din cei curaţi şi drepţi născători a odrăslit;• încununată cu cinste, ca cea cinstită prin bunavestire şi slujire a ar ang elului;• încununată cu slavă ca o maică a lui Dumne&eu""ă ce este oare mai slă#it decât a naşte pe

Dumnezeu• @ncununată cu cinste ca cea pururea fecioară+ căci ce este mai cinstită decât aceasta

după naştere a fi fecioară



• @ncununată cu sla#ă cea mai slă#ită decât serafimii care ca un serafim a iubDumnezeu+

• încununată cu cinste cea mai cinstită decât 2eru#imii ca ceea ce pe 2eru#imiîn$elepciunea şi cu cunoştin$a cea dumnezeiască i3a co#ârşit. 7 ar s"av , cinste i pace secuvine t$t $mu"ui care %ace bine"e7 zice apostolul.

=i cine din pământeni s3a aflat lucrător de bunătă$i mai bun decât (reacurata &e3cioară poruncile Domnului le3a păzit toată #oia ui a făcut3o toate cu#intele ui le3a luat în mtoate !raiurile ui le3a ascuns în inima sa toate lucrurile cele de milosti#ire le3a arătat celoaproape. Deci cu #rednicie s3a încoronat ca o lucrătoare a tuturor faptelor bune. 4ste în păzită că #istieria cură$iei sale fecioreşti o păzea cu străşnicie încât nici în!erului nu #oiaîncredin$eze pentru că #ăzând pe în!er s3a tulburat de cu#ântul lui şi !ândea în ce c2ip acea înc2inare

$ate acestea =a*aretu", prin numirea sa, "e-a ar tat a %i #n <reacurata eci$ar i cine nu v *ice c pa"atu" acesta #na"t a" "ui rist$s, cu bun t i"e i umne*eie ti"e aruri nu este %$

#n " at/ ?na"t este, c in cer s-a ruit, e i pe p mânt in p mânteni s-a n scut. +in cer, c precum *ic unii in !ân it$rii e +umne*eu, ar an! e"u" avrii", ce" ce a binevestit "u a aria na terea "ui $an, ace"a i a binevestit "ui $ac im i 5nei * mis"irea <reas%inte = sc t$are e +umne*eu, ace"a a a us in cer i nume"e ei ce" prea binecuvântat *icân c tremaica cea ner$ it$are C5n$, 5n$, vei na te pe %iica cea prea binecuvântat i se va c emnume"e ei &ariaC.

+rept aceea % r #n $ia" p$ate s se numeasc cetate s%ânt , erusa"im n$u, p$!$rât in ce "a +umne*eu i "$ca a" "ui +umne*eu #ntre $ameni. ?na"t este " ca u" "ui +umne*e

mai presus e sera%imi s-a #n " at, n scân pe ?mp ratu" rist$s. CD, #n " ime, cu anev$ie esuit e !ân uri"e $mene ti C

Dar ce fel de frumuse$e are &ecioara Maria palatul cel dumnezeiesc al lui <ristos să ascultacelaşi $an +amasc in, care *ice a a C -a a us "ui +umne*eu, ?mp ratu" tutur$r, #mbr catcu bun p$ $ab a %apte"$r bune, ca i cu $ ain e aur i #n%rumuse at cu aru" +u u"u %ânt, a c rei s"av este #n untru. : precum "a t$at %emeia, b rbatu" este s"ava ei cea a%ar , a a s"ava = sc t$arei e +umne*eu este #n untru, a ic r$ u" pântece"ui eiC. =i iar ziceacelaşi; C eci$ar e +umne*eu ruit , biseric s%ânt a "ui +umne*eu, pe care ace" #ncep t$r e "ume, $"$m$n, a *i it-$, i #n ânsa a pietruit, nu cu aur #mp$ $bit , nici c pietre ne#nsu%"e ite, ci, #n "$c e aur, str "ucin cu +u u", iar #n "$c e pietre scumpe, avâ pe rist$s m r! ritaru" ce" e mu"t pre C. O podoabă ca aceasta este înfrumuse$area palatuluacestuia mult mai frumoasă decât ceea ce a fost în biserica lui Solomon în care se #eînc2ipuite asemănări de 2eru#imi de pomi şi de flori. Dar şi în această însufle$ită biseri(reacurata &ecioară se #ăd arătate c2ipuri de 2eru#imi căci #i$a sa cea de 2eru#im nu numasemănat 2eru#imilor dar i3a şi întrecut.

Dacă Biserica a obişnuit a3i numi 2eru#imi pe al$i sfin$i cântând;C:e v v$m numi pe v$i,s%in i"$r/ eruvimi, c #ntru v$i s-a $ i nit rist$sC cu atât cu cât mai ales &ecioara Născătoarea de Dumnezeu este 2eru#im în care s3a odi2nit trupeşte <ristos şi pe mâinile e preacurate a şezut Dumnezeu ca pe un scaun;Cscaun e eruvimi, %eci$ar C. 5 înc2ipuit în sineşi asemănările pomilor celor bine roditori făcându3se du2o#niceşte măslin roditor în caDumnezeu şi finic înfloritor. (entru aceasta acum se numeşte mlădi$a de #ia$ă purtătBiserica cântând aşa;C+in cea ner$ it$are r cin , m" i e via purt t$are ne-a $ r s"it



n$u pe &aic a, +umne*eu" minuni"$rC. Deci acestea toate se !răiesc pentru frumuse$ele ecele du2o#niceşti. Dar pe lân!ă acestea şi de cele trupeşti nu era lipsită după cum ade#emul$i dascăli bisericeşti că în toată partea cea de sub soare n3a fost şi nu #a fi fecioară afrumoasă precum a fost &ecioara Născătoare de Dumnezeu pe care, %ântu" +i$nisie 5re$pa!itu", v *ân -$, v$ia s $ numeasc +umne*eu, e nu ar %i tiut pe +umne*eu cn scut intr-#nsa. <entru c umne*eiescu" ar e care era p"in str "ucea in prea"uminat %a a ei. Bn pa"at ca acesta #nainte i-a ! tit Lui pe p mânt, ?mp ratu" ce" ceresc %rum

su%"etu" i cu trupu", ca $ mireas #mp$ $bit b rbatu"ui s u. +ar #nc i es% tat C<ântece"eei mai es% tat ecât ceruri"e "-au "ucratC. =i au încăput întru dânsa "el neîncăput <ristosDumnezeu.

"ea desfătată sălăşluire a "u#ântului (reacurata &ecioară nu numai lui Dumnezeu "u#ântulunui împărat este desfătată ci şi nouă robilor celor ce aler!ăm către Dumnezeu "el ce sălăşluit într3însa. (e Dumnezeu 3a încăput în pântece iar pe noi ne încape în a sa milosti#>asul cel ales %ântu" 5p$st$" <ave", p$rnin u-se spre mi"$stivire, *icea c tre iubi ii C nima n$astr s-a " r!it, ave i "$c estu" #ntru n$iC. Dar la care din sfin$i poate să se !ăsească

milosti#irea aşa de desfătată spre încăpere tuturor precum după Dumnezeu a Mariei "ă încaicea atât cel curat după cum şi păcătosului iarăşi nu3i este strâmt aici. 5colo cel pocăit are său şi disperatul asemenea cu cel nepocăit. "a şi în corabia lui Noe neoprită nu numai ccurate ci şi #ietă$ilor celor necurate se află scăpare. ?ntru a ei mi"$stivire t$ i cei scârbi i, n p stui i, %" mân*i, #nvi%$ra i i b$"navi a%"a uns, pentru c nu tie s %ie nemi"$stiv cea a" c rei pântece ne-a n scut n$u pe pre >unu" +umne*eu. Mul$i stră?eri înarma$i păzesc palatele împăra$ilor pământeşti şi nu daututuror ce #oiesc să intre într3însele ci îi opresc şi îi întreabă de unde şi la ce #in. ar pa"atu" "ui rist$s ce" #nsu%"e it, e i este #nc$n urat e eruvimi i e sera%imi i e nenum rate cete #n!eri"$r i a"e tutur$r s%in i"$r, "a u a mi"$stivirii #n ur ri"$r ei nimenea nu $pre te pe cva s intre. =u-i $presc str erii, nu-i !$nesc $sta ii, nici "a ce vin nu-i #ntreab , ci % r ap rare intr cu ru! ciunea, i prime te ar spre cererea cea e %$"$s.

Drept aceea să aler!ăm la milosti#irea celei ce s3a născut din pântece neroditor dându3înc2inăciune ca aceasta;C>ucur -te, pa"atu" ce" cu t$tu" % r e pri an a" ?mp ratu"uitutur$r >ucur -te, s " "uirea "ui +umne*eu, :uvântu"ui, c reia, i ie, %iicei p rinte"ui &aicii iu"ui, miresei %ântu"ui +u , #mpreun cu at " i cu %ântu" +u e "a n$i cei in arin , s %ie cinste i s"av #n veciC.

5min.

Proloage , Pomenirea Naşterii Preasfintei +tăp-nei noastre Născătoarei de Dumnezeu şipururea /ecioarei !aria



@n această zi a opta facem pomenirea Naşterii (reasfintei Stăpânei noastre NăscătoarDumnezeu şi pururea &ecioarei Maria.

%rebuie să ştim fra$ilor că afară de cununa Duminicilor de peste an şi afară de cusărbătorilor Domnului <ristos anul du2o#nicesc mai cuprinde şi cununa sărbătorilor Sfin"ea dintâi mare sărbătoare din cununa Sfin$ilor de peste an este sărbătoarea Naşterii MDomnului prăznuită la 8 septembrie adică ziua de astăzi. Se şi cu#enea de altfel să întâsfin$enia Maicii Domnului din cele dintâi zile ale anului nou bisericesc Maica Domnuluisfin$enia omenească cea mai înaltă cunoscută şi cinstită în Biserică.

4ste drept ştirile Bisericii pri#ind sărbătoarea de astăzi nu se întemeiază pe Scriptura canoci în între!ime numai pe %radi$ia Bisericii dar pentru acesta ea nu este mai pu$in îndrep5stfel in ra i ie tim c p rin ii &aicii +$mnu"ui erau +rep ii $ac im i 5na; t$t inra i ie tim c erau sterpi i c erau #n vârst . ?n s%âr it, in ra i ie, e asemenea, a%" m cei $reau t$tu i, apri!, un c$pi" i c &aica +$mnu"ui a %$st r$ u" ru! ciuni"$r, "acrimi"$r %rân!eri"$r inimii p rin i"$r ei, un r$ a" in ur rii "ui +umne*eu, un c$pi" $rit, cerut$bân it prin ru! ciune. Bn c$pi" cu $ c emare umne*eiasc pe umeri c emarea e a %imam care a at trup e $m "ui +umne*eu, &ântuit$ru"ui n$stru isus rist$s.

=i aşa a #enit pe lume aceea ce a fost este şi #a fi fiica (ărintelui "eresc Mama &iulumireasa Du2ului Sfânt @mpărateasa tuturor Sfin$ilor spri?initoarea păcătoşilor atotpua?utătoare şi ru!ătoare pentru to$i oamenii Maica îndumnezeirii şi mântuirii noastre a tutmai cinstită decât <eru#imii şi mai marită decât serafimii căreia ru!ându3ne îi zicem ;

C <reas%ânt = sc t$are e +umne*eu, mi"uie te-ne pe n$i. 5min C.

$t #n aceast *i, #nv tura "a =a terea <reas%intei t pânei n$astre e +umne*eu = sc t$arei

5 sosit fra$ilor #remea mântuirii noastre că iată ne3a răsărit nouă celor ce şedeam în întun păcatului raza soarelui celui în$ele!ător a lui <ristos.

• 'stă&i, fraţilor, a răsărit bucurie la toată lumea"



• 'stă&i i s!a născut lui 'dam strămoşul, nepoată şi Doamnă, ceea ce legăturile iadului le slăbeşte"

• 'stă&i s!a născut pierderea blestemului %vei şi înnoirea a toată lumea"• 'stă&i înşelăciunea cea vec e s!a stricat şi poporului celui nou bunavestire nouă i!a

răsărit"

(rin o femeiască încălcare de poruncă eram căzu$i cu neamul dar iarăşi prin femeiască naşteîntoarcem în /ai. "ă 4#a de la şarpe a luat sfat iar 5ceasta a născut pe <ristos uci!ătoruşarpelui. "ă n3a mai suferit să ne #adă şi pe noi robi$i de #ră?maşul prin fapte de ruşine plecat cerurile ca un îndurat şi S3a po!orât spre căutarea noastră cu bună#oirea %atălui umbrirea Sfântului Du2 precum şi uca 4#an!2elistul mărturiseşte.

=i aşa s3a sălăşuit Dumnezeu ipostatica în$elepciune a "elui de Sus &iul lui Dumnezeuîmpreună cu %atăl de o fiin$ă este şi cu (reasfântul Du2 întocmai cinstit şi S3a făcut împDumnezeu şi om ca pe oameni să3i mântuiască. "ă nu3i era cu putin$ă omului să se mântude n3ar fi luat înnoire de la @nsuşi &ăcătorul. "ă 5cesta neputin$ele noastre asupra Sa le3a bolile ne3a ridicat. =i sărac străin şi bat?ocorit a #oit să fie pentru noi ca prin sărăcia Sa psă ne îmbo!ă$ească.

+eci, cân v$m ve ea, %ra i"$r, pe vreun s rac, sau !$", sau str in, sau %" mân i ne v$m une% cân u-i acestuia nici un bine, s ti i c pe ?nsu i rist$s neb !ân u-L #n seam , ?" trecem cu ve erea i pe n$i #n ine ne "ipsim e ve nice"e bun t i. : nu are cineva ceva as u, sau a in a" s u, ci in a" "ui +umne*eu. +eci, s m #n estu"are in ce este #ncre in at n$u . : nu cere e "a n$i avere, nici a"t "ucru !reu, ci ran i aine, ca, prin acea pu in pris$sin , s ne câ ti! m mi" e "a ?nsu i +$mnu" precum i *ice C &i"uie te, ca mi"uit s %ii C. =i iarăşi ; 7 &i" nu este ce"ui ce n-a % cut mi" 7. Nu #ă răzbuna$i sin!uri fra$ilor că zic(roorocul că din partea lui Dumnezeu ;C 5 mea este r *bunarea, Eu v$i r sp" ti, *ice +$mnu"C.

1ar 5postolul (a#el lămurindu3ne pe noi spune ;C nu v #mb ta i e vin, #ntru care nu estemântuire, ci, mai vârt$s, s v ump"e i e +u u" %ânt, cântân #n <sa"mi i #n "auu $vnice ti C. =i iarăşi oprindu3ne pe noi de la mânie zice ;C &â ni i-v i nu mai !re i i. Şi s$are"e s nu apun peste mânia v$astr . Şi s nu a i "$c mâniei C. Drept aceea pe t$atesupunân u-"e sub pici$are, cu bun tatea s ne #ncin!em, cu ra!$stea i cu b"ân e ea, cu

cur ia i cu tre*via i cu mi"$stenia, c acestea ac$per mu" imea p cate"$r n$astre, #nt rist$s isus +$mnu" n$stru, : ruia se cuvine s"av , acum i pururea i #n vecii veci"$r. 5min.



Părintele Ilie leopa - Predică la Naşterea !aicii Domnului

=a terea ta, e +umne*eu = sc t$are eci$ar , bucurie a vestit "a t$at "umea; c in tine ar s rit $are"e rept ii, rist$s +umne*eu" n$struF

( r$paru" pra*nicu"ui)

1ubi$i credincioşi !ândindu3mă la cinstea şi sla#a cea mare cu care (reabunul şi (reaînduDumnezeu a împodobit în cer pe Maica Domnului !ândindu3mă la sla#oslo#ia cea #eşniccare o laudă pe dânsa puterile cereşti apoi cu!etând şi la slu?bele şi ru!ăciunile care i se adude către to$i fiii Bisericii lui <ristos aici pe pământ precum şi la cu#intele de laudă pe carealcătuit în cinstea ei sfin$ii şi aleşii lui Dumnezeu silin$a !ândului mă îndeamnă ca astăluminatul praznic al Naşterii Maicii Domnului să adau! şi eu nepriceputul o mică picătură lnoianul cel mare al laudelor ei.



=i iată ce am a zice; ubi ii mei %ra i #n rist$s, v-a i !ân it vre$ at pentru care pricin %in iii umne*eie tii < rin i, care au a"c tuit sinaGaru", au rân uit ca pra*nice"e #mp r te ti, car#mp$ $besc cru!u" anu"ui, s #nceap cu =a terea &aicii +$mnu"ui i s se s%âr easc c 5 $rmirea ei/ După cum se ştie în prima lună a anului nou bisericesc în a opta zi a luseptembrie prăznuim Naşterea Maicii Domnului iar în luna ultimă a anului bisericesc lau!ust prăznuim 5dormirea ei. <ricina cea tainic , pentru care anu" bisericesc #ncepe i ss%âr e te cu pra*nice"e &aicii +$mnu"ui, este aceasta c prin mi "$cirea &aicii +$mnu

<reami"$stivu" +umne*eu a binev$it a #ncepe i a termina p"anu" mântuirii neamu"ui $min r$bia iav$"u"ui i in munca ia u"ui.Să şti$i fra$ii mei că acest plan al lui Dumnezeu de a mântui lumea prin mi?locirea MDomnului l3a arătat Dumnezeu în c2ip tainic şi umbros c2iar de la începutul lumiicân a *is Evei c s mân a ei va * r$bi capu" arpe"ui '&acere * )G0. "ăci despre <ristos se zice;s mân a %emeii, ca Bnu" ce nu -a n scut in s mân e b rbat.

?nc e "a #nceputu" "umii, <reabunu" +umne*eu a ar tat #n c ip tainic prin Eva cea vec ecea n$u , u $vniceasc , a ic pe &aica +$mnu"ui ce avea s nasc , "a p"inirea vremii, pe

n$u" 5 am, rist$s, :are, prin #ntruparea Lui, a * r$bit capu" arpe"ui i a" m$r ii i a p catu"ui, c ci precum #n 5 am t$ i m$r, a a i #n rist$s t$ i v$r #nvia '1 "orinteni )G ,,0.

Dar să şti$i fra$ilor că#n p"anu" mântuirii neamu"ui $menesc, &aica +$mnu"ui a mai %#nc ipuit e p$rumbi a "ui =$e. "ăci precum aceea a adus lui Noe #estea cea bună a încetări potopului aşa şi Maica Domnului 3 porumbi$a cea aleasă de Dumnezeu şi de Du2ul Sfânt naşterea lui <ristos a adus în lume #estea cea mare a răscumpărării din robia păcatului.

1arăşi pe &aica +$mnu"ui a #nc ipuit-$ scara "ui ac$v pe care se suiau i se c$b$rau #n!erii "ui +umne*eu '&acere ,8 ),0 căci &aica +$mnu"ui a %$st scara pe care -a p$!$rât +umne*eu pân "a n$i i prin care %irea n$astr s-a suit pân "a reapta "ui +umne*' $anonul 'catistului (aicii Domnului0.

<e &aica +$mnu"ui a mai #nc ipuit-$ ru!u" ce" aprinscare ar ea i nu se mistuia e %"ac ra %$cu"ui umne*eirii '1eşire * ,0 c ci ea a %$st ru!u" ce" u $vnicesc care a primit #n sin %$cu" umne*eirii i nu s-a ars e e" ( %ântu" $an +amasc in, >$!$r$ i na !". 1, &ân stirea =eam , 1819).

&aica +$mnu"ui a %$st #nc ipuit i prin t$ia!u" "ui 5ar$n care a $ r s"it 'Numerii )9 80 căcişi ea a răsărit din părin$i sterpi şi neroditori şi întru feciorie petrecânde "a +u u" %ânt a * mis"it i a n scut pe rist$s ' uca ) *G0.

<e &aica +$mnu"ui a #nc ipuit-$ s%e nicu" ce" cu apte "umini '1eşire *9 )93,:0 fiindcă ea astrălucit în lume cu toate cele şapte daruri ale Du2ului Sfânt.

&aica +$mnu"ui a mai %$st #nc ipuit prin c e"ni a cea cu t$tu" e aur '1eşire *9 )H+ : ,H3,90 fiindcă ea a purtat în sine focul dumnezeirii.

&aica +$mnu"ui a %$st #nc ipuit prin c$rtu" sicriu"ui i prin tab"e"e Le!ii Aec i '1eşire : , 3,,0 căci ea este c$rtu" ce" s%ânt i sicriu #nsu%"e it i tab" a Le!ii +aru"ui'$anon de pani idă pesna a 83a0.



&aica +$mnu"ui a %$st #nc ipuit i prin u a cea #ncuiat , pe care a v *ut-$ <r$$r$c e*ec ie" căci prin ea a trecut sin!ur Dumnezeu şi încuiată a lăsat3onestric#n c ei"e %eci$riei ei '1ezec2iel :: ,0.

&aica +$mnu"ui este #mp r teasa cea preas%ânt , prea%rum$as i prea#mp$ $bit , pe c %ericitu" ei str m$ , +avi pr$$r$cu" i #mp ratu" a v *ut-$ prin +u u" %ânt, stân ereapta scaunu"ui umne*eirii %iin c :e" ce st pâne te %u"!ere"e ceru"ui #n ea s-a $prit i

"$cuit'(salm :: ))0. &aica +$mnu"ui a mai %$st #nc ipuit prin n$ru" ce" u $r, prin care -a p$!$rât "a +umne*eu.

&aica +$mnu"ui este munte"e ce" s%ânt #ntru care a binev$it +umne*eu '1saia , ,0.

&aica +$mnu"ui este n$ru" ce" #n c ipu" p$r%irii, cu ra*e e aur, #ntru care s-a ascuns s$ce" #n e"e! t$r, rist$s +umne*eu" n$stru.

&aica +$mnu"ui a %$st #nc ipuit i prin c iv$tu" Le!ii Aec i #naintea c ruia a s "tat bucurie +avi pr$$r$cu" i #mp ratu" '11 /e!i H ,3G0.

1ubi$i credincioşi din cele prea multe mărturii şi simboluri care înc2ipuiesc pe Maica Dom#3am adus aici câte#a spre a #ă da seama că taina şi temelia praznicului de astăzi îşi are obfoarte #ec2e şi este #estită de patriar2ii şi proorocii lui Dumnezeu.

5cum este #remea să arătăm măcar pe scurt cum s3a împlinit în e!ea <arului aceasdumnezeiască faptă a naşterii Maicii Domnului.

?n <a"estina, #n $ra u" =a*aret, era un $m ce se c ema $ac im i s$ ia "ui, 5na. 5ce ti s$erau rep i i p"ini e t$at %apta cea bun , %iin e neam cinstit i #mp r tesc. +ar aveamare mâ nire #n aceast via , c ci nu aveau c$pii. Şi, #n acea vreme, cei ce nu aveau c$erau s$c$ti i ca $ameni ur!isi i e +umne*eu i b"estema i după mărturia Sfintei Scripturi carezice;H>"estemat este ce" ce nu are s mân #n i$n i nu are urma i #n erusa"imI. +e "aasemenea $ameni, nimeni nu avea v$ie s primeasc ran , iar #n biseric nu erau "ua i #seam i nu "i se primeau ert%e"e pe care "e a uceau "ui +umne*eu. ?ntr-una in *i"e, %iin un mare pra*nic a" iu ei"$r, s-au us i $ac im cu s$ ia sa 5na biseric i, pentru mu"t "$r $sâr ie, au vrut s ea i ei ceva ert% "ui +umne*eu in averi""$r. +ar pre$tu" nu a v$it s "e primeasc i cu cuvinte !re"e #i mustr , *icân u-"e H<entru#n r *ni i s a uce i ert% "ui +umne*eu, %iin v$i sterpi i ner$ it$ri/I 5tunci $ac im i 5na, ump"ân u-se e ru ine i e mâ nire, au ie it a%ar in biseric . Şi mer!ân spre cas %$arte #ntrista i, a *is $ac im c tre s$ ia sa 5na H<e mine nu m #n eamn inima s mintru #n casa mea, c ci n$i suntem ur!isi i e +umne*eu. at eu m uc "a munte i ac$"$ v$ p$sti i m v$i ru!a "ui +umne*eu, $ar se va mi"$stivi i ne va a n$u un c$pi"I.

+eci, se esp r ir unu" e a"tu", iar 5na se use acas , "a =a*aret. Şi, up ce % cu mu"t

mi"$stenie, a intrat #n !r in i ac$"$ a #nceput s se r$a!e "ui +umne*eu cu urere i cmu"te "acrimi, *icânH+$amne, 5t$t iit$ru"e, :e"a ce numai cu cuvântu" ai % cut ceru" p mântu" i t$ate câte se v ; :e"a ce ai *is % pturi"$r a"e s tr iasc i s se #nmu" easc ;:e"a ce ai binecuvântat pe arra, %emeia "ui 5vraam i a n scut pe saac "a b trâne e i aruit 5nei %iu, e a n scut pe amue" pr$$r$cu", -mi i mie r$a pântece"ui meu i nu



" sa s %iu e $car #ntre $ameni, c e v$i na te %iu, sau %iic , #" v$i #nc ina @ie cuinima i-" v$i a s s"u easc #n biserica s"avei a"eI( Je!i 1, 11).

+eci, acestea !r in 5na, cu "acrimi se ru!a "ui +umne*eu; "a %e" i $ac im, b rbatu" ei, mru!ân u-se #n munte i p"ân!ân cu urere in inim , a au*it +umne*eu ru! ciunea i suspinuri"e "$r. 5p$i trimi ân pe ar an! e"u" avrii" "a $ac im #n munte, i-a *is H>ucur -te, $ac ime, i te vese"e te c am venit s - i vestesc c vei avea $ %iic ce va na te #n %e

pe ?mp ratu" "umii, +umne*eu +eci, "as #ntristarea i am r ciunea su%"etu"ui t u i te ucasa ta, c a au*it +umne*eu ru! ciunea ta. =umai s ai n e e tare #n cuvântu" meu i s -i mu" ume ti "ui +umne*euI.

5cestea *icân #n!eru" "ui +umne*eu, s-a us #n !rab i "a 5na i #i *ise aceste cuvinte H5 5n$, s-a au*it ru! ciunea ta i, iat , vei na te $ %iic i-i vei pune nume"e &aria, e care t$a p$p$are"e p mântu"ui se v$r bucuraI. +eci, $ac im, au*in cuvântu" ar an! e"u"ui avrii"se use vese" "a casa sa i a%" pe 5na %$arte bucur$as pentru vestea primit e "a #n!er. 5p$i 5na, r mânân #ns rcinat , up n$u "uni a n scut $ %iic , pe care, up $biceiu" Le!ii

Aec i, "a $pt *i"e $ user "a pre$tu" bisericii spre a-i pune nume"e. +eci, cu c ip tainic, i s-a at pruncii acest nume e &aria, c ci &aria #nseamn #mp r teas ,ca ceea ce avea s %ie ?mp r teasa #n!eri"$r i +$amna #ntre!ii "umi. ?nc i a"t taiascun e #n sine nume"e e &aria. =ume"e acesta se c$mpune in cinci "itere ce #nc ipuitainic nume"e ce"$r cinci mari i renumite %emei in Aec iu" estament. 5st%e",

"itera H&I arat pe H&ariamI, s$ra "ui &$ise i a "ui 5ar$n. Litera H5I este 5vi! eia , %emeia "ui =$va. Litera HJI este Ja i"a, s$ ia "ui ac$b.

Litera H I este u it, v uva cea s%ânt ; "itera H5I este 5na, %emeia "ui E"cana.

<rin aceasta se #n e"e!e c t$ate aruri"e i %apte"e bune cu care au %$st #ncununate %emei, pe t$ate "a un "$c "e #ntrune te umne*eiasca prunc &aria, #ntrecân u-"neasem nare.

iin c &ariam, s$ra "ui &$ise str "ucea cu $u aruri cu %eci$ria i cu pr$$r$cia;iar #n cea p"in e ar, &aria, %eci$ria i pr$$r$cia r mân e-a pururea.

5vi! eia s-a m ritat #ntru smerenie, iar %eci$ara &aria, mai a"es pentru smerenie est" u at , c a c utat +umne*eu spre smerenia r$abei a"e (Luca 1, 48). Ja i"a a %$st vestit prin %rumuse ea ei, iar eci$ara &aria este #ns i p$ $aba %rumuse ea ceru"ui. u ita a %$st vestit pentru c prin #n e"epciunea ei a $m$rât pe D"$%ern (:artea u13, ') iar eci$ara &aria s-a % cut pe sine s "a a" #n e"epciunii i a" :uvântu"ui " +umne*eu ( %ântu" $an +amasc in, >$!$r$ i na, !".3), care prin puterea Lui a$m$rât pe D"$%ern ce" % r e trup, a ic pe iav$"u".

5na %iin stearp s-a s" vit, pentru c a evenit maica mare"ui amue" ( Je!i 1, 20) ar

i <reas%ânta eci$ar &aria este mu"t mai vestit , c ci nu stearp , ci %eci$ar %iinevenit &aica mare"ui Emanue" ( saia 7, 14).

Dar fra$ii mei ce asemănare s3ar putea face între darurile sfin$ilor şi ale drep$ilor şi întrcare a fost şi este comoara tuturor darurilor Sfântului Du2 "ăciup m rturia ericitu"ui



er$nim, t$ i %in ii au "uat e "a +umne*eu numai câte $ parte in aruri, iar <reas%âeci$ar &aria a %$st p"inirea tutur$r aruri"$r.

1ubi$i credincioşi ziua de astăzi a sosit la noi cu lumină du2o#nicească cu bucurie sfântă fastăzi se naşte Maica luminii şi a bucuriei. 5stăzi se #esteşte mila şi izbă#irea neamului omecăci s3a născut Maica milei şi a milosti#irii. =u pr *nuim ast *i na terea vreunui s%ânt, ci na terea ace"eia ce este mai s%ânt ecât t$ i s%in ii. =u s$b$r e #n!eri se cinste te ast *

na terea ?mp r tesei #n!eri"$r. =u maic e #mp rat p mântesc se na te, ci #ns i &aica +$mnu"ui i +umne*eu"ui s"avei. 5st *i, ?mp r teasa % pturii i +$amna "umii, in pântesterp i ner$ it$r a r s rit. =i cine #a putea după #rednicie să cinstească naşterea ei @nsBiserica lui <ristos arată că este cu neputin$ă acest lucru zicând; I =u se pricepe t$at "imba a te" u a up vre nicie, c ci se #ntunec i mintea cea mai presus e "ume a cânta ie, e +umne*eu = sc t$areJ ' ')ionul din ziua Botezului Domnului0.Deci fra$ii mei dacă Da#id împăratul şi proorocul a săltat bucurându3se şi s3a #eselit fînaintea c2i#otului e!ii >ec2i care tainic înc2ipuia pe Maica Domnului '11 /e!i H G0 apoi bucurie şi #eselie se cade nouă să a#em azi când nu tainic şi cu înc2ipuire ci într3ad

prăznuim Naşterea Maicii Domnului c2i#otul cel #iu şi însufle$it întru care Dumnezeu a lDacă cele întunecate şi tainice atâta #eselie au adus preafericitului strămoş al Maicii Domnapoi câtă bucurie are el acum în cer şi câtă bucurie şi mân!âiere se cu#ine să a#em şi noi ascei de pe pământ când a răsărit în lume prunca lui Dumnezeu &ecioara Maria prin carearătat Soarele mântuirii neamului omenesc

"u ade#ărat astăzi (reabunul şi (reînduratul Dumnezeu a cercetat cu milă zidirea Sa ş bucurat cu mare bucurie nu numai pe Da#id împăratul şi proorocul ci şi pe dumnezeieş părin$i 1oac2im şi 5na care cu atâtea lacrimi şi suspine se ru!au lui Dumnezeu să le dea loDar şi toată făptura omenească s3a bucurat de #reme ce tot neamul omenesc aştepta să se în lume Sfânta &ecioară care la #reme a#ea să nască pe 4manuel ce se tâlcuieşteH:u n$i este +umne*euI '1saia 9 ):0.

5st *i pr *nuim na terea ?mp r tesei ceru"ui i a p mântu"ui, ca r$ a" ru! ciunii, a" mi"$steniei i a" %acerii e bine, câ ti!at e "a +umne*eu e %in ii < rin i $ac im i 5na +eci cum trebuie s pr *nuim n$i ast *i i cu cât cinste i ev"avie, cu cât s%in eniecur ie/

'stă&i cei sterpi şi neroditori să se mângâie cu nădejdea că, prin milostenii şi faceri dbine, prin post şi rugăciune, vor dobândi şi ei copii de la Dumne&eu" 'stă&i cei tineri să se înfrâne&e şi cu curăţie şi cinste să pră&nuiască naşterea (aici Domnului" 'stă&i fecioarele şi copiii să salte de bucurie că le vine în lume (aica fecioriei" 'stă&i bătrânii şi bolnavii să se bucure că sprijinitoarea bătrânilor şi mângâiereabolnavilor a venit în lume" 'stă&i cei că&uţi în păcate grele şi cei de&nădăjduiţi de mântuirea lor, cu nădejde să mângâie, că ridicarea celor că&uţi şi nădejdea celor de&nădăjduiţi pe pământ s!a născut

&iecare din cei ce sunte$i de fa$ă să #ă !ândi$i câtă osteneală şi milostenie au făcut şi câte au #ărsat dumnezeieştii părin$i 1oac2im şi 5na ca să le dea Dumnezeu copii. 5poi prin osârdie şi ru!ăciune din adâncul inimii au dobândit o fiică pe (reasfânta &ecioară Maria cărei naştere s3au bucurat cerul şi pământul.



=i acum să #ă fac o întrebare. Oare câtă muncă şi ur!ie câtă pedeapsă #or lua de la Dumnacei părin$i care nu numai că nu se roa!ă lui Dumnezeu să le dea copii ci îi omoară prin a#osau prin alte mi?loace împiedică naşterea fiilor lor Dacă pentru uciderea unui sin!ur om cu dumnezeieştile canoane pedepsesc cu , de ani de canonisire şi oprire de la Sfânta @mpărtăapoi în ce fel trebuie canonisi$i acei creştini care ucid cu #oia nu unul ci doi trei şi c2iamul$i copii (oate #e$i zice că copilul a#ortat nu era de nouă luni şi deci păcatul nu ar fi deSă nu !ândi$i aşa ce#a că mare neade#ăr !ândi$i.

Dumnezeieştii (ărin$i spun că precum atunci când ful!eră sau tună deodată se #ede şi lumaşa şi la împreunarea so$ilor în acea clipă când s3au împreunat cu puterea lui Dumnezzămisleşte în pântecele mamei şi sufletul şi trupul şi începe a lua fiin$ă copilul. 1ar cineîmpreunare c2iar şi după un ceas #a încerca în #reun fel să împiedice naşterea uci!aş deeste şi mare osândă #a primi. a fel păcătuiesc şi cei ce se feresc a zămisli copii. 5ceştia săaducă aminte că pe Onan feciorul patriar2ului 1uda numai pentru acest păcat l3a omDumnezeu '&acere *8 ) 0.

ua$i aminte fra$ilor că cel ce face a#ort sau în alt c2ip împiedică naşterea copiilor nu odade două ori este uci!aş. "el ce ucide #reun om care a fost botezat poate să3i omoare nutrupul său dar dacă acel om a fost în dreaptă credin$ă şi în fapte bune sufletul său rămâne ##eci fiindcă se duce din moarte la #ia$ă. Dar cei ce omoară copiii mai înainte de dumnezeBotez de două ori sunt uci!aşi căci atât trupurile lor cât şi sufletele le lipsesc de fericirea#eşnică după mărturia Mântuitorului care zice;:e" ce cre e i se va b$te*a se va mântui, iar ce"ce nu cre e se va $sân i 'Marcu )H )H0.

1ubi$i credincioşi 5st *i, #ns , se ca e s ne vese"im, c ci s-a n scut pe p mânt &aica Aie ii,eci$ara &aria, cea mai s%ânt %iin $meneasc pe care a a"es-$ +umne*eu mai #naint#ntemeierea "umii, ca s nasc pe isus rist$s e "a +u u" %ânt #n >et"eemu" u eii. Să se bucure astăzi pruncii şi fecioarele copiii şi tinerii mamele şi #ădu#ele preo$ii şi călu!ării s3a născut nouă mamă du2o#nicească şi cea dintâi ru!ătoare mân!âietoare şi mi?locitînaintea (reasfintei %reimi.

Să mer!em deci în Nazaretul 6alileii să3i aducem laude în!ereşti pruncii şi &ecioarei M(reacuratei de Dumnezeu Născătoarei care s3a născut din Sfin$ii (ărin$i 1oac2im şi 5n bătrâne$ile lor. @nsă pentru a lăuda pe prunca şi &ecioara Maria trebuie să a#em inimrăutate ca pruncii şi #ia$ă curată şi neîntinată de păcate trupeşti. (entru a lăuda pe aceeaa#ea să fie Maica &iului lui Dumnezeu trebuie să a#em inimă de mamă blânde$e şi răbdamamă iubire şi milă de mamă către to$i. 5ltfel ru!ăciunile noastre darurile noastre dacă iesinimi pline de păcate de ură şi de răutate nu #or fi primite de (reasfânta &ecioară Maria.

"u aceste !ânduri de bucurie şi năde?de şi cu inimi pline de milă şi smerenie să intrăm în sfi biserici şi sărutând icoana Maicii Domnului să3i adresăm cu credin$ă această scurtă ru!ăB a mi"$stivirii esc i e-ne-$ n$u , binecuvântata = sc t$are e +umne*eu eci$ar , ca snu pierim cei ce n uim #ntru tine, ci s ne mântuim prin tine e nev$i, c tu e ti mântuirea neamu"ui cre tinesc.

5min.



+f-ntul Nicolae )elimirovici , Proloagele de la 1hrida , Pomenirea Naşterii Preasfintei+tăp-nei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea /ecioara !aria

(reasfânta &ecioară Maria s3a născut din părin$i foarte înainta$i în #ârstă 1oac2im şi 5na.



%atăl ei se tră!ea din semin$ia lui Da#id iar maica ei din semin$ia lui 5aron. 5stfel pe paternă ea a fost din stirpe re!ală iar pe linie maternă din neam preo$esc. (rin aceste elemea a preînc2ipuit că 5cela "are a#ea să Se nască din ea a#ea să fie împărat şi Mare 5r2iereu.

1oac2im şi 5na foarte #ârstnici fiind şi nea#ând copii se c2inuiau foarte mult cu sufletul pururea smeri$i înaintea lui Dumnezeu şi fiindu3le mereu ruşine de oameni. '(ărin$ii fărăerau foarte dispre$ui$i la #ec2ii e#rei.0 Dar ei pururea se ru!au cu lacrimi înaintea lui Dum

ru!ându3 să le dăruiască şi lor prunc aşa cum odinioară lui 5#raam şi Sarei care )3au născu1saac la adânci bătrâne$e.

5totputernicul şi 5tot#ăzătorul Dumnezeu le3a ascultat cererea şi i3a răsplătit cu o bucdincolo de toată bucuria pe care şi3au înc2ipuit3o #reodată. "ăci 4l nu doar că le3a dăruit oci 4l le3a dăruit3o c2iar pe Maica lui Dumnezeu.

4l i3a luminat deci nu doar cu bucuria pământească şi trecătoare ci i3a luminat cu bu#eşniciei. "ăci Dumnezeu le3a dăruit doar o sin!ură fiică dar ce &iică şi doar un sin!ur ne

dar ce NepotEMaria cea plină de 2ar cea Binecu#ântată între femei biserică a Du2ului Sfânt altaDumnezeului "elui >iu masa (âinii celei Dumnezeieşti corabia Sfin$eniei lui Dumnezeu pocel cu Bun /od Sla#a neamului omenesc auda tuturor femeilor 1z#orul fecioriei şi al cură$iată fiica pe care Dumnezeu le3a dăruit3o lui 1oac2im şi 5nneiE

4a s3a născut la Nazaret2 iar la #ârsta de trei ani a fost dusă de maica ei la %emplu1erusalim. (etrecând acolo #remea cu#enită şi împlinind paisprezece ani ea s3a întors la părintească de la Nazaret2. 5colo a primit Buna#estire a 5r2an!2elului 6a#riil pri#itoarenaşterea &iului lui Dumnezeu Mântuitorul lumii din trupul ei feciorelnic şi prea curat.



-ntare de laudă la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

*, mult dorită şi îndelungă şteptată +ecioară, carele de la Domnulai fost cerută cu lacrimi

-u eşti biserică în trup a Sfântului Du ,#i (aică te numeşti a $uvântului $elui .eşnic

-u eşti /ugul 'prins ce (oise l!a vă&ut de demult,$ăci întru tine primeşti$ărbunele Dumne&eirii

De Dumne&eiasca flacără ar&ând,trupul tău minunat 0u se mistuie nicicum"

-u /odul de 'ur îl naşti lumii-u porţi pe $el $e poartă tăria, 1e $arele pururea



Îl laudă oştirile cereşti

-u pe cereasca -aină a -ainelor o ascun&i întru tine, 'rătându!te astfel decât cerurile mai încăpătoare-u ne eşti nouă mai scumpă decât multe comori, +ecioară Sfântă, i&vorul mântuirii noastre

1entru aceasta îngerii şi cu noi oamenii te slăvim, 1reasfântă +ecioară, -urturea de 2umină

Împăratul $erurilor în lume va să vină, %l voieşte să treacă prin 1oarta ce eşti tu

* +ecioară Sfântă, de Dumne&eu 0ăscătoare,-u ne răsări nouă pe al Dreptăţii Soare

ugetare

Sfântul Dionisie 5reopa!itul scrie cu bucurie ne!răită despre strălucirea exterioară şi interioaMaicii Domnului despre minunata bună miresmă pe care a sim$it3o în prezen$a (reas Născătoare de Dumnezeu atunci când a mers ca să o #adă la 1erusalim.

@n râ#na lui el a zis că dacă nu ar fi crezut mai înainte întru nul Dumnezeu atunci ar fi socă ea (reasfânta Născătoare de Dumnezeu este Dumnezeu.

Sfânta &ecioară lăsa asupra celor care #eneau în prezen$a ei o impresie puternică şi unică p2arului ei de#enind şi mai accentuată după sfânta şi cinstita ei adormire.

5ceastă putere iz#ora din lucrarea ei de ru!ăciune neîncetată pentru to$i credincioşii pentrucei care #eneau la ea pentru a?utor.



"ând Sfântul 1oan de la No#!orod s3a ru!at împreună cu poporul înaintea Maicii Domn pentru a?utor împotri#a pă!ânilor care îi împresurau atunci Sfântul 1oan a în$eles că şi Domnului se ru!a cu lacrimi lui Dumnezeu pentru a?utorul lor şi aşa a scăpat No#!orodul camiracol.5şa cum Maica Domnului a plâns la (atima &iului ei tot aşa şi acum se roa!ă cu lacrimi Mlui Dumnezeu pentru tot necă?itul care alear!ă la a?utorul ei cel sfânt.

(utem spune că toate col$urile pământului au cunoscut puterea minunilor milosti#irii ei.%răieşte c2iar şi astăzi la Bel!rad un proprietar de cafenea '". F.0 care s3a născut în Macedîn satul abuniste de lân!ă Stru!a. Mama lui )3a dus orb la Mânăstirea de la Kalisto unde duce preotul s3a ru!at pentru el înaintea 1coanei (reasfintei Născătoare de Dumnezeu copilurecăpătat #ederea.

(rimul mona2 de la (oceae# a #ăzut un stâlp de foc ce se înăl$a de la pământ la cer iar în stâlp de foc a #ăzut3o pe Maica lui Dumnezeu. 4a stătea în picioare pe o stâncă. a locul la c

#ăzut mona2ul stâlpul de foc a izbucnit un iz#or de ape #indecătoare care #indecă şi astăzi bolna#i. S3a scris în )-,8.

+f-ntul 3eofan ăvor-tul 5 Predică la naşterea Prea+fintei Născătoare de Dumnezeu



(rin ce putem păstra mila lui Dumnezeu prin ce putem prelun!i şi temeinici bunăstarea panoastre (rin mărturisirea plină de recunoştin$ă a milelor Domnului prin încredin$area deplsfanta şi preaîn$eleapta #oie dumnezeiască prin împlinirea poruncilor lui Dumnezeu.

ericit este neamu" c ruia +$mnu" este +umne*eu" "ui, n$r$ u" pe care "-a a"es m$ ten Lui i (<s. 32, 12)

5-L avea pe sin!uru" +umne*eu a ev rat ca +umne*eu a" s u, a se numi i a %i a" +umne*eu - iat sin!ura teme"ie temeinic i nec"intit a m re iei i bun st rii pentru $rice p$p$r ericit p$p$ru" pe care "-a a"es i "-a primit +$mnu" (<s. 94, 4) ericit n$r$ u" c ru +$mnu" este +umne*eu" "ui (<s. 143, 16)

Dar fra$ilor cuprinzând cu !ândul toate câte a făcut pentru noi Domnul nu putem sămărturisim deosebita bună#oin$ă fa$ă de noi a lui Dumnezeu deosebita ale!ere şi ocrotire:âtemi"e nu primim in mâini"e Lui

%l ne i&băveşte de nevoi, ne pedepseşte, însă cu milă" %l a întărit între noi unirea de cuget, ne!a îngrădit cu aşe&ăminte înţelepte şi în sânur pământului a ascuns pentru noi i&vor de belşug şi îndestulare, iar acum ne binecuvânteacu pace îndelungată şi ne bucură cu nădejdea continuării ei 3dar, ceea ce este mai presus şi de mai mult preţ, %l ne!a dăruit singura credinţă sfântă şadevărată, bine a voit să îşi facă întru noi casă, Sfânta 4iserică, ce are făgăduinţenegrăite a binecuvântat credinţa şi credincioşii, îngrădind adevărul ei, ca şi cu un &inestricat, prin proslăvirea moaştelor nestricate şi făcătoare de minuni ale celor ce 2!aumărturisit"

Oare prin toate aceste faceri de bine nu ne arată Domnul că 4l este Dumnezeul nostru "el c

mântuieşte De aceea pentru temeinicia bunăstării noastre ce altce#a ne rămâne să mai dodecât ca Domnul să nu ne lipsească şi de acum înainte de mila Sa să nu ne lepede de la fa$să nu întoarcă oc2ii Săi de la noi +ar cum s %acem ca +$mnu", :e ne-a primit "a ine, s nu#ncete*e a ne ine #n ra!$stea a/ <rin ce s merit m ca E" s nu sc imbe %a a i reapta ae "a n$i/



Sfântul împărat şi proroc Da#id dorind să îşi păstreze poporul în mila lui Dumnezeu pricântare lun!ă caută a3) îndupleca să nu fie şi el asemenea părin$ilor săi neam nără#amărâtor 'altfel spus nerecunoscător0 popor nedrept cu inima sa şi care nu încredin$eazDumnezeu du2ul său ci dimpotri#ă să3şi aducă aminte necontenit de lucrurile lui Dumnez pună năde?dea sa în nul Dumnezeu şi să umble întru poruncile ui. "a să nu uite zice lucrurlui Dumnezeu şi să3şi pună întru Dumnezeu năde?dea lor şi poruncile ui să le caute. "a s

fie ca părin$ii lor soi întors şi amărâtor soi care nu şi3a îndreptat inima sa şi nu şi3a încrcu Dumnezeu du2ul său '(s. 99 -3))0. "aută adică să3i înduplece a fi recunoscători ade#ota$i lui Dumnezeu şi a împlini poruncile. 1ată prin ce putem să păstrăm asupra noastrlui Dumnezeu prin ce putem să prelun!im şi să temeinicim bunăstarea patriei noastre.

n primu" rân , prin m rturisirea cu recun$ tin a mi"e"$r +$mnu"ui. 5tâtea bun t i am primit i primim e "a +umne*eu; eci s - m mu" umit , i E" nu va #nc i e %a e n$imâna a bine% c t$are. /ecunoştin$a atra!e întotdeauna mile noi pe când nerecunoştin$alipseşte pe oameni şi de cele primite mai înainte. Să îi dăm mul$umită recunoscându3 ca s

bun şi bo!at în mile pentru că ce31 #om răsplăti Domnului ale "ăruia sunt pământul şi plilui pentru toate câte ne3a dat nouă dacă nu prin mărturisirea faptului că nu pentru drepnoastre ci numai şi numai pentru mila Sa cea bo!ată a fost atât de darnic fa$ă de noi 5ade#ăr îl iubeşte Domnul şi pe poporul cel smerit în inima căruia odi2neşte îl face #a binecu#ântărilor Sale necontenite după cum dimpotri#ă pe orice popor care nu31 dă slacare se mândreşte cu puterea sa îl pedepseşte şi3) ruşinează.

5şa se trufea şi poporul asirian şi Domnul )3a osândit pentru în!âmfare prin !ura prorocului 1saia care !răieşte;rimite-va +$mnu" ava$t peste cinstea ta $car , i spre m rirea ta %$car* t$r se va aprin e. +e ce/ <entru c a *is cu t ria mâinii me"e v$i %ace i cu #n e"epciumin ii me"e v$i "ua $tare"e neamuri"$r i puterea "$r v$i pr a... 5u m ri-se-va securea %e ce" ce taie cu ea/ ( s. 10, 19, 13, 16).

S3a mândrit Babilonul şi după scurtă #reme a auzit ?udecata lui Dumnezeu; %u ai ziscu!etul tău; K n cer m v$i sui, easupra ste"e"$r ceru"ui v$i pune scaunu" meu, e ea-v$imunte"e ce" #na"t, peste mun ii cei #na" i, care sunt spre mia* n$apte; sui-m -v$i easn$ri"$r, %i-v$i asemenea :e"ui <rea#na"t. ar acum #n ia te vei p$!$r# i pân "a tem p mântu"ui... i v$i pustii >abi"$nia ( s. 14, 13-16, 23).

5celaşi lucru )3a suferit şi 4!iptul;Aa %i, *ice +$mnu", p mântu" E!iptu"ui #ntru pier*are#ntru pustiire. +e ce/ <entru aceea, acestea *ice +$mnu" +umne*eu K<entru c te-ai m rit#n " imea i a a uns st pânirea ta #n mi "$cu" n$ri"$r, i am v *ut cân s-a #n " at e", i "-at pe e" #n mâini"e c peteniei neamuri"$r ( e*. 30, 10-11).5ceeaşi este soarta oricărui popor care în bunăstarea sa nu recunoaşte mâna lui Dumnezeu şi nu mărturiseşte dărnicia ui. Sămărturisim deci acum lui Dumnezeu şi să 1i zicem întru mărturisirea noastră; Nu cu snoastră Doamne am moştenit pământul acesta şi nu bra$ul nostru ne3a mântuit pe noi ci d%a şi bra$ul %ău şi luminarea fe$ei %ale că bine ai #oit întru noi. %u eşti însu$i împăratulDumnezeul nostru "ela ce porunceşti mântuirea noastră... că ne3ai mântuit pe noi de cei c

necă?esc şi pe cei ce ne urăsc i3ai ruşinat.#ntru ine, +umne*eu"e, ne v$m " u a t$at *iua, i #ntru nume"e u ne v$m m rturisi #n veac (<s. 43, 4-').

n a" $i"ea rân , prin ep"ina #ncre in are #n s%ânta i prea#n e"eapta v$ie umne*eiasc . (ânăacum Domnul ne3a binecu#ântat şi ne3a ridicat la bunăstarea de care ne îndulcim acum. "e



însă de acum înainte "e ne asteaptă în cele din urmă Ne3a miluit Domnul cu bunătă$ile Sînsă #a continua cu dărnicia aceasta Nu #a lua mila Sa de la noi Nu #a înc2ide mâna Sa "#a pune 2otare bunătă$ii dumnezeieşti sau re!uli cârmuirii neatârnate a lumii de către 4l îndoială că totul se #a rândui de la Domnul spre binele nostru cel ade#ărat #eşnic pentru că bun şi mila ui este #eşnică. Dar cum #a #eni la noi binele acesta 1ntru bucurie sau întru lac#a fi semănat el 1n #ifor sau în linişte #a creşte şi se #a înmul$i (e căi #ăzute sau ascunse s păstra şi #a rămâne în noi >om în$ele!e oare aceste căi ale Domnului Nu #om respin

mâinile lui Dumnezeu din neştiin$ă ori din neascultare >iitorul este ascuns de noi iar trecutîn#a$ă că în destinele popoarelor totul se zideşte nu atât potri#it socotin$ei şi presupunomeneşti cât potri#it nepo#estitei cârmuiri a lui Dumnezeu. în pri#in$a ei în$elepcomenească nu cutează să se pronun$e cu 2otărâre nici măcar pe temeiurile cele mai în#edera

:e $m va cun$a te s%atu" "ui +umne*eu/ au cine va pricepe ce v$ie te +umne*eu/ !ân uri"e murit$ri"$r sunt cu %ric , i cu !re a" cu!ete"e "$r (#n . $". ', 13-14). "2iar dacăeste îndestulare şi aşezăminte bune şi în$elepciune încercată şi putere multă în acestea putem pune totuşi năde?dea definiti#. +e art este mântuirea cea e "a $m (<s. 6', 12). =u se va

mântui #mp ratu" prin putere mu"t , %i uria u" nu se va mântui #ntru mu" imea vârtu imincin$s este ca"u" spre mântuire, i #ntru mu" imea puterii "ui nu se va mântui (<s. 317). =i atunci unde e mântuirea nde e temelia cea trainică a năde?dii +e nu ar *i i +$mnu" casa, #n e ert s-ar $steni cei ce $ *i esc; e nu ar p *i +$mnu" cetatea, #n e ert ar prive! ece" ce $ p *e te (<s. 129, 1). #ntru +umne*eu, i numai #ntru +umne*eu, v$m %ace putere (6', 13). 5şadar poporul în$elept care caută fericire şi bunăstare temeinică trebuie să îşi ptoată năde?dea în Dumnezeu şi să se încredin$eze deplin #oii ui celei sfinte şi preaîn$el <entru c ce" ce n uie te #ntru +$mnu" este ca munte"e i$nu"ui (<s. 124, 1). $at puterea este ac$"$ un e e bun v$in a umne*eiasc ; ar +$mnu" nu #ntru putereaca"u"ui va v$i, nici #n pu"pe"e b rbatu"ui bine #i va p" cea; bine va v$i +$mnu" #ntru ctem e +ânsu" i #ntru cei ce n uiesc #ntru mi"a Lui (<s. 149, 10-11). 5 a ar sn uiasc su%"etu" n$stru spre +umne*eu, 5p r t$ru" i Dcr$tit$ru" n$stru, i s stri!ec tre +ânsu" nec$ntenit, #n aceast n e e ie, +$amne, mi"a a spre n$i precum amn uit #ntru ine (<s. 32, 22) #ntru ine pe vr ma ii n$ tri cu c$rnu" v$m #mpun!e, i #ntru nume"e u e nimic v$m %ace pe cei ce se sc$a" asupra n$astr , pentru c nu sparcu" meu v$i n ui, i nu sabia mea m va mântui (<s. 43, 7-8). 5ce tia #n care i ace tia pe cai, iar n$i #ntru nume"e +$mnu"ui (v. <s. 1', 8; 120, 2).

#n a" trei"ea rân , prin #mp"inirea p$runci"$r "ui +umne*eu. (unându3ne pe noi înşine înmâinile lui Dumnezeu prin încredin$area în #oia ui cea prea3în$eleaptă şi sfântă nu tretotuşi să ne dedăm unei nepăsări de neiertat sau şi mai rău unei acti#ită$i nele!iuite. +$ar +$mnu" tie cum i #nc$tr$ s ne uc - t$tu i, este ne#n $ie"nic c viit$area Lui c " u*ire v %i #ntru t$tu" pe p$triva pre*entu"ui n$stru, st rii n$astre p" cute sau nep" cute Lui. +$va %i %a e n$i a a cum suntem n$i %a e E". :u ce" cuvi$s cuvi$s vei %i, stri! c tre +ânsu" pr$r$cu", cu b rbatu" nevin$vat nevin$vat vei %i, i cu ce" a"es a"es vei %i, i cu ce" #nvei #n r tnici (<s. 17, 28-2').

=i atunci ce să facem Să facem ceea ce a poruncit Domnul. (rin prorocul Său Moisi 4l i3a

poporului Său iubit; De #e$i asculta cu luare3aminte !lasul Domnului Dumnezeului tău păzi$i şi să face$i toate poruncile ui... #or #eni peste tine toate binecu#ântările acestea şi tafla... binecu#ântat să fii în cetate şi binecu#ântat să fii în $arină+ binecu#ântate să fie na pântecelui tău şi rodurile pământului tău şi cirezile #acilor tale şi turmele oilor ta binecu#ântat să fii tu când intri înlăuntru şi binecu#ântat să fii tu când ieşi afară... 1ar de n



asculta !lasul Domnului Dumnezeului tău ca să păzeşti şi să faci toate poruncile ui... #or # peste tine toate blestemele acestea şi #or cădea asupra ta. Blestemat să fii tu în cetate şi blessă fii tu în $arină+ blestemate să fie cămările tale şi rămăşi$ele tale+ blestemate să fie n pântecelui tău şi rodurile pământului tău cirezile #acilor tale şi turmele oilor tale+ blestematu când #ei intra înlăuntru şi blestemat să fii tu când #ei ieşi afară 'Deut. ,8 )3)-0.

5şadar dacă dorim să a#em parte de bunăstare să facem poruncile.Bmb"area #n v$ia "ui

+umne*eu este sin!ura teme"ie a %ericirii p$p$ru"ui. &ără aceasta năde?dea noastră #a firuşinată iar ru!ăciunea nu #a aduce roadă. (entru că ia uita$i3#ă ce !răieşte către 1srail Dom nu veni i s v ar ta i &ie cân ve i tin e mâini"e v$astre c tre &ine, #nt$arce-v$i $c ii &ei e c tre v$i, i e ve i #nmu" i ru! ciunea v$astr nu v v$i ascu"ta, c mâini"e v$astrsunt p"ine e sân!e ( s. 1, 16). 5ltă dată a #rut să se roa!e pentru ei prorocul 1eremia însDomnul preîntâmpină; =u te ru!a pentru n$r$ u" acesta i nu cere s %ie mi"ui i ei, nici nmi "$ci c tre &ine pentru ei, c nu te v$i ascu"ta. +e ce/ +in pricina c "c rii v$ii Lui. :uvânt "e-am p$runcit "$r, *icân H5scu"ta i !"asu" &eu, i v$i %i v$u +umne*eu, i v$i ve i % p$p$r, i umb"a i #ntru t$ate c i"e &e"e, pe care Le v$i p$runci v$u s umb"a i, ca s v

v$u bineC. Şi nu &-au ascu"tat pe &ine, nici au p"ecat urec ea "$r, ci au umb"at #ncu!ete"e inimii "$r ce"ei re"e... iat , iu imea &ea i mânia &ea se vars peste "$cu" acesta 7, 16, 22-23, 1'). 1u$ime şi mânie pentru fărădele!i asupra unui popor între!E 5ceasta este ledupă care cârmuieşte Dumnezeu popoarele şi ea a fost întotdeauna păzită cu de3a amănumai ales în pri#in$a poporului lui 1srail. &iindcă de fiecare dată când el uita de Dumnade#ărat şi se deda patimilor primea pedeapsă după pedeapsă până când în#ă$ându3se mcunoştea ade#ărul şi se depărta de la nedreptă$ile sale.

5stfel în #remurile prorocului 1saia 1srail s3a îndărătnicit 3a părăsit pe Domnul în inima pentru asta a fost la rândul său părăsit de Domnul.Aai, neam p c t$s, stri! c tre e" pr$r$cu", p r sit-a i pe +$mnu", #nstr inatu-v-a i #n r t... pentru aceasta, p r si-se-va %ata i$nu"ui c$ c$"ib #n vie, ca un p tu" #n !r in i ca $ cetate #mpresurat ( s. 1, 4, 8).S3au înmul$it în1srail cei ce se îmbo!ă$eau uitând de Dumnezeu şi de dreptatea ui s3a răspândit luxul îndesit c2efurile şi iată ce !răieşte asupra lor Domnul;Aai ce"$r ce "ipesc cas "ân! cas i #mpreun arin "ân! arin ca s ia ceva e "a vecin... vai ce"$r ce se sc$a" iminea a iumb" up b utur be iv a teptân pân seara, c vinu" #i va ar e pe ei c ci cu c itare, cua" ute, cu timpane i cu %"uiere beau vinu", iar spre "ucruri"e +$mnu"ui nu caut i "ucrmâini"$r Lui nu "e s$c$tesc ( s. 6, ', 12-13)

1srailitenii s3au dedat #ie$ii împrăştiate petrecerilor z!omotoase pompei pline de sla#ă deşacestea zice Domnul; K<entru c s-au seme it %ete"e i$nu"ui, i au umb"at cu !ruma ii ri ici c"ipin cu $c ii, i cu p itu" pici$are"$r #mpreun târ sc aine"e i #mpreun $ac cu

pici$are"e, va smeri +$mnu" pe $amne"e %ete"e i$nu"ui, i +$mnu" va e*ve"i ru inea va "ua +$mnu" m rirea #mbr c mintei "$r i p$ $abe"e "$r i ! te"i"e p ru"ui "$r... %rumuse ea %e ei "$r i t$cmirea p$ $abei ce"ei e m rire i ! er ane"e i br ri"e... i #n "$mir$su"ui ce"ui %rum$s va %i put$are, i #n "$c e brâu te vei #ncin!e cu %unieI ( s. 323). 5u îndră!it israilitenii strălucirea luxul seme$ia;ump"utu-s-a p mântu" "$r e ar!int i aur... i nu au num r care"e "$r. ar +$mnu" ce a % cut/ =u v$i ierta "$r, *ice +$mnu". Şi se

smeri seme ia $ameni"$r, i e va #n " a +$mnu" sin!ur #n *iua aceea; c *iua +$mnu ava$t peste t$t seme u" i tru%a u", i peste t$t ce" #na"t i m re , %i se v$r smeri ( s. 2, 712). 1srailitenii şi3au în!ăduit să cu!ete stricat şi în locul cu#intelor sănătoase ale Domntrâmbi$au propriile sim$iri 3 şi iată ce ?udecată a fost în pri#in$a lor;Aai ce"$r ce *ic r u"ui bine i



bine"ui r u, care numesc "umina #ntuneric i #ntunericu" "umin , care s$c$tesc amaru" i u"ce"e amar; vai ce"$r care sunt #n e"ep i #n $c ii "$r i pricepu i #naintea "$ru i... peaceasta, #n ce c ip ar e trestia e c rbunii %$cu"ui i se aprin e e %"ac r , a a r cina "$r ca râna va %i i %"$area "$r ca pu"berea se va #n " a, c n-au v$it s %ac "e!ea +$m ava$t, ci cuvântu" %ântu"ui "ui srai" "-au #nt râtat ( s. 6, 20-24).

5şa sunt nestrămutatele ?udecă$i ale Dreptă$ii lui DumnezeuE Şi atunci, care este p$p$ru" care

v$ie te via a, care iube te s va *i"e bune/ ere te-te e r u i % bine (<s. 33, 12, 14). &u!ide lux şi de toate desfătările sim$urilor depărtează3te de iubirea a!oniselilor şi de prisonedrepte fii smerit cu!etător şi iubitor de dreptate iubeşte3 pe Dumnezeu din toată inima fii de#otat sfintei credin$e din tot sufletul. Domnul nu a ascuns de noi ce atra!e cu deosmânia Sa şi a zu!ră#it în cu#ântul Său temeiurile ?udecă$ilor Sale tocmai pentru ca !enera$iile următoare să #adă pe cei căi trebuie să umble şi de care se cu#ine să se ferească.

5şadar iată la ce ne îndatorează dra!ostea pentru patrieE 1ată prin ce putem do#edi că îi dorsinceritate binele şi că suntem !ata să împreună3lucrăm spre binele ei obştescE (rin mărtur

cu recunoştin$ă a milelor lui Dumnezeu fa$ă de noi prin încredin$area în #oia ui cea sfâ preaîn$eleaptă şi prin împlinirea cu râ#nă a poruncilor ui. Domnul ne3a binecu#ântat în trsă nu 11 mâniem cu fărădele!ile noastre şi 4l nu #a depărta mila Sa de la noi nici pe #iitor. nem rturisim Lui, eci, #ntru recun$ tin i, #ncre in ân u-ne pe e-a-ntre!u" v$ii Lui, s#nn$im $t rârea nestr mutat e a vie ui #n s%in enie i % r abatere up mântuit$are"e Lu p$runci.

>eni$i fra$ilor în ziua aceasta de mare însemnătate să ne bucurăm Domnului să stri!ămDumnezeu Mântuitorului nostru să întâmpinăm fa$a ui întru mărturisire '(s. -: )3,0. "ă 4ne3a făcut pe noi şi nu noi iar noi suntem norodul ui şi oile păşunii ui '(s. -- ,0. Datotodată auzind !lasul care c2eamă la le!ea lui Dumnezeu să nu în#ârtoşăm inimile noastrnu dăm loc în noi fărădele!ilor. 1ubind patria în Domnul să urâm cele rele şi Domnul #a sufletele noastre şi din toată mâna păcătosului ne #a izbă#i '#. (s. -H ) 0.

5minE



+f-ntul 3eofan ăvor-tul , De ce o cinstim at-t de mult pe !aica Domnului7

Demult o femeie frumoasă m3a întrebat; (entru ce este atât de mult cinstită Maica Domnului presus nu numai decât to$i oamenii sfin$i dar c2iar şi decât în!erii şi 5r2an!2elii

13am răspuns; L(entru că nici în!erii cu 5r2an!2elii nici <eru#imii şi nici Serafimii nu au parte în c2ip atât de apropiat şi esen$ial la orânduirea mântuirii noastre aşa cum a făcut trebuit ca &iul lui Dumnezeu şi Dumnezeu să3=i însuşească în (ersoana Sa firea omeneascăacest lucru nu putea fi orânduită mântuirea noastră... &irea aceasta a fost luată din (ur&ecioara prin aflarea Sfântului Du2 şi umbrirea puterii "elui (reaînalt. @n!erii şi 5r2an!2elslu?it dinafară la întrupare fără să intre înlăuntrul esen$ei lucrării întrupării de #reme ce Domnului c2iar în esen$a ei a intrat. (entru aceasta este cinstită mai presus decât toate făptuîn #irtutea aceleiaşi participări esen$iale la întrupare şi ocrotirea 4i fa$ă de noi este mai putdecât a tuturorJ.

( %ântu" e$%an v$râtu", %aturi #n e"epte, tra ucere e :ristea "$rentina, E itura :arteaDrt$ $G , pp. 217-218)



+f-ntul 8rigorie Palamas , 1milie la !-ntuitoarea naştere a +tăp-nei noastre deDumnezeu Născătoarea şi pururea /ecioarei !aria

). Orice #reme este potri#ită a pune început bun pentru petrecerea spre mântuire. 5şa a !rămarele (a#el K at acum vreme p$trivit , iat acum *iua mântuirii (2 :$r. 9 2). K "ep m %apte"e #ntunericu"ui i s ne #mbr c m cu arme"e "uminii. umb" m cuviinci$s ca *(J$m. 13 12-13). "ăci nu a zis că #remea potri#ită pentru mântuire este o oră anume sau oanume ci că după întruparea Domnului şi Mântuitorului nostru 1isus <ristos orice #reme potri#ită. "ăci aşa cum când pe pământ răsare soarele cel sim$itor este #reme potroamenilor pentru ostenelile trupeşti precum şi Da#id zice; K $are"e a r s rit i va ie i $mu" "a"ucrarea "ui pân searaI(<s. 103 22 eGtr.) la fel şi când s3a arătat nouă în trup Soarele dreptă$după întruparea ui orice #reme este potri#ită pentru lucrarea celor du2o#niceşti ceea ce în profetul o arată după ce #orbeşte despre stăpâneasca #enire Kpiatra pe care nu au "uat-$ #nseam *i it$rii aceea a a uns #n capu" un! iu"uiI (<s. 117 22-24)şi adau!ă; Kaceasta este *iua pe care a % cut-$ +$mnu" s ne vese"im i s ne bucur m #n aceastaI însă cu pri#ire laziua soarelui celui sensibil aceea este întreruptă de noapte căci zice Kva ie i $mu" "a "ucru" s u pân searaI (<s. 103 23)în #reme ce neînserat şi neapus este soarele dreptă$ii şi după spu5postolului că Knu are mutare sau umbr e sc imbareI ( ac. 1 17) neîncetat este timpul

potri#it pentru lucrarea du2o#nicească.,. =i dacă ar trebui să căutăm o #reme mai potri#ită decât altele aşa cum este o #reme potrsemănatului secerişului a creşterii şi a rodirii şi oricare altă #reme pentru alte lucrări la f pentru lucrarea faptei bune căutările unui timp al începutului ar corespunde în alt c2ipacesta anume cu anotimpul de toamnă şi mai presus de toate cu luna aceasta; care este penoi cea dintâi şi începutul anului întru care început au luat şi cele !ătite spre mântuirea noaceea ce prăznuim şi noi astăzi. "ăci noi acum facem prima prăznuire şi prea cinstire a c2emărestaurării noastre celei după 2ar întru care toate au început a se înnoi şi a aduce în locul lecelor trecătoare pe cele dăinuitoare în locul literei du2ul şi în locul celor umbrite ade#ăruneumbrit.

*. "ăci astăzi cu ade#ărat o nouă lume şi un rai străin s3a arătat întru care şi din care noul 5a ridicat pe #ec2iul 5dam înnoind şi restaurând toate "are nu a #enit întru înşelăciune



înşelat pe înşelătorul dia#ol iar celor care sunt robi$i păcatului prin înşelarea acestudăruieşte slobozire. 5stăzi s3a !ătit pe pământ neîn$eleasa carte nu !răită în c2ipuri şi fi!uruna care putea să3l poarte în c2ip de ne!răit pe @nsuşi "u#ântul cel #iu nu cu#ântul din #ăci "u#ântul cel din ceruri nesubzistând întru stricăciune ci mai #ârtos sco$ându3i din strică pe cei care se apropie de 4l+ nu cu#ântul care se naşte din mişcarea limbii omeneşti ci "el S3a născut de la Dumnezeu %atăl din #eac. 5stăzi a fost #ăzut cortul cel însufle$it şi nefămână omenească al lui Dumnezeu şi c2i#otul cel în$ele!ător şi du2o#nicesc al "elui "are

ade#ărat este pentru noi Kpâinea "ui +umne*eu cea care c$b$ar in cer i care via"umii.I( $an, 9 32). 5stăzi precum auzim şi la psaltire Lade#ărul din pământ a răsăritJ 3 c2inemincinos al alesei naşteri de sus ca om K i reptatea in cer a privitI (<s. 84 12) care l3a scos pe stăpânitorul nedreptă$ii şi a smuls însăşi rădăcina nedreptă$ii 3 dreptatea care a fost pe nosândită dar care în c2ip prea drept osândeşte şi care dezlea!ă puterea în rău a dia#olului şide nimic uneltirile lui şi care s3a arătat primitoare a dumnezeieştii dreptă$i. =i astfel pe cesunt robi păcatului în#rednicindu3i a fi în#eşnici$i prin credin$ă în 4l i3a primit la ea stăpânitorul acela rău care a încins3o cu le!ăturile cele împotri#a firii ale păcatului îl #focului #eşnic şi întunericului. 5stăzi mlădi$a cea mai dinainte #estită odrăslită din rădăcin

1esei din care a răsărit floarea cea ne#eşte?ită '@s. ));)0 care nu a primit păcatul ci c2emândfirea noastră care se ofilise şi din această pricină căzuse din sălaşul 2ranei celei nepieritoaaducându3ne înapoi la înflorire şi bucurându3ne prin ea de înflorirea cea #eşnică şi ridicânla ceruri ne3a desc2is /aiul. %oia!ul prin care Marele (ăstor a condus turma cea în$ele!ătoa păşunile cele #eşnice+ toia!ul în care firea noastră cea omenească s3a spri?init lepădând #âneputincioasa bătrâne$e s3a înăl$at uşoară la ceruri lăsând pământul ?os celor care sunt cele de ?os ca unii care nu au spri?in.

:. Dar ce înseamnă Llumea cea nouăJ Lraiul cel străinJ Lcartea cea neîn$eleasăJ Lcorc2i#otul însufle$it al lui DumnezeuJ Lade#ărul răsărit din pământJ Lmlădi$a lui 1esei celăudatăJ Este :ea care mai #nainte e na tere i up na tere pururea eci$ar a r mas, ac rei na tere in pântece sterp $ pr *nuim ast *i. : ci $ac im i 5na c s t$ri i %iin i umb"ân % r e pri an #naintea +$mnu"ui, vre nici e ispre au p rut israe"i i"$r up Le!e, %iin c nu aveau c$pii. Şi %iin c pe atunci, #nc nu era #n "ume n e ea nemuri pr$p irea neamu"ui prin urma i p rea e u"tim trebuin . ?ns a*i, cân s-a n scut aceast %eci$ar prin a c rei na tere #n %eci$rie ne-a %$st ruit n$u via a ve nic , nu ne mai en$u abs$"ut necesar na terea e %ii. Dar israeli$ilor într3atât li se părea mai bună naşterea mmultor fii c2iar decât însăşi #irtutea iar nerodirea pruncilor un atât de mare rău încât şi adrep$i nu erau atât cinsti$i pentru #irtutea lor cât erau dispre$ui$i pentru nenaşterea de (este măsură de întrista$i şi fiind $inta atâtor bat?ocuri drep$ii 1oac2im şi 5na amintindu5#raam şi de Sarra şi de to$i ceilal$i câ$i se spune că au fost încerca$i cu nenaşterea de fii şce şi3au pus în minte leacul aflat de unii ca aceştia pentru #indecarea de această întristare auşi ei înşişi a aler!a la ru!ăciune către Dumnezeu.=i de o parte în$eleptul 1oac2im s3a retras în pustie şi acolo s3a sălăşluit şi cu post s3a ridicând ru!ăciuni la Dumnezeu ca să de#ină şi el tată şi nu a încetat a se ru!a nici nu a plde acolo până ce nu a dobândit plinirea cererii. De altă parte şi într3un cu!et cu el 5ză#orându3se cu inima zdrobită stri!a către Domnul; Lauzi3mă Dumnezeul părin$ilor nomă binecu#ântează precum ai binecu#ântat şi pe Sara spre a fi maică.

KŞi a au*it +$mnu" ru! ciunea i i-a binecuvântat pe ei i "e-a ruit "$r % ! uin a, car % ! uin a i %$st a us "a p"inire acum i "e-a ruit "$r $ prunc mai minunat ecât t$ateminuni"e, pe #ns i = sc t$area i it$ru"ui #ntre!u"ui univers, cea care a #n umne*eit neam$menesc i care a % cut p mântu" cer i pe %iu" $mu"ui "-a % cut +umne*eu, % cân



$ameni %ii ai "ui +umne*eu, %iin c intru aceasta a "uat trup % r e s mân , % cân u-sec ip e ne!r it purt t$r e trup, a ucân u-L pe "ume pe :e" :are "e-a a us "a %iin inne%iin pe t$ate ce"e ce sunt, presc imbân u-"e spre p"in tatea %iin ei, pentru ca nu cumca in n$u, #n reptân u-se spre ne%iin .

G. @nsă pentru ce a trebuit să #ină din pântece sterp (entru ca să dezle!e întristarea şi să întocările părin$ilor şi ca să preînc2ipuie dezle!area care se #a să#ârşi prin ea de întristarea

blestemul protopărin$ilor neamului omenesc. "um ar fi îndrăznit firea să pri#ească în obişnuit pântecele întru care s3a sălăşluit şi din care a ieşit sin!ura care a locuit în Ssfintelor şi sin!ura care s3a făcut sălaş "elui ce a făcut firea "ăci precum mai înainte de eadupă ea fecioară maică şi Maică a lui Dumnezeu nu s3a mai arătat alta pe lume şi precînainte de ea şi după ea nimeni nu a mai sălăşluit în Sfânta Sfintelor tot aşa în rărunc2ii amitre nu a mai fost #ăzut nici înainte nici după crescut #reun embrion.iin c trebuia ca &aica "ui +umne*eu s %ie eci$ar i aceasta s %ie in neamu" "ui +avi i "a vremrân uit pentru mântuirea n$astr , c ci se apr$piase vremea i trebuia ca eci$ara s %ie mainainte pre! tit , iar atunci nu se a%"au mai buni #n virtute ecât s$ ii aceia % r c$pii i n

#ntre cei in neamu" "ui +avi nu erau a" ii mai presus e ei #n ceea ce prive te virtuteneamu". +e aceea au i %$st cinsti i cei % r c$pii mai presus e cei cu mu" i c$pii, pentin cei cu mu"te virtu i s %ie n scut c$pi"a cea at$ tvirtu$as , in cei care au tr it separat #n%rânare s se nasc cea at$t s%ânt i s primeasc r$ cea #n e"eapt care a a uns prru! ciune i nev$in s evin maica #ns i a %eci$riei i #nc a unei %eci$rii care va na te ctrupu" #n nestric ciune pe :e" :are in %eci$re"nic at -a n scut cu umne*eirea.

OE înaripată ru!ăciunea aceleiaE OE trecere pe care a aflat3o la DumnezeuE "ât de fără de perau acele inimi încât să înal$e o astfel de ru!ăciune care să a?un!ă la o astfel de plinireE 4rade trebuin$ă să fie desc2is mai dinainte drum pentru o aşa de mare minune tot printr3o minufirea trebuia întemeiată treptat prin 2ar.

H. 1ar #oiE O sfântă pri#elişteE "ei care asculta$i cu#intele mele turma şi o!orul meu du2oîntru <ristos Domnul aduce$i drept dar de naştere Maicii lui Dumnezeu lucrarea #irtu$i binefacerile lor. Bărba$i şi femei bătrânii cu cei mai tineri bo!a$ii şi săracii dre!ătorii şi susimplu tot neamul şi toată #ârsta #rednicia meşteşu!ul şi toată ştiin$a să nu fie nimeni pr#oi care să rămână sterp şi fără de rod nedoritor şi neprimitor de sămân$ă du2o#nicească. primească cu sâr! sămân$a cerească care este cu#ântul cel mântuitor şi să ducă la bun sfârşi4l lucrarea şi rodul şi orice este plăcut lui Dumnezeu. Nimeni după ce a început lucrarea f bune să nu lase lucrul său nedesă#ârşit nimeni să nu3şi arate credin$a în <ristos numai cu #căci Knu $ricine-&i *ice &ie, +$amne, +$amne, va intra #n ?mp r ia :eruri"$r, ci ce" c %ace v$ia at "ui &eu ce" in ceruriI, (&t. 7 21)şi K=imeni care pune mâna pe p"u! i se uit#n r t, nu este p$trivit pentru ?mp r ia :eruri"$rI (Lc. ' 92)

9. &ecioarele care au fă!ăduit #ia$ă sin!uratică şi cele care lucrând toată fapta bună au a?ula căsătorie la o #ia$ă de obşte feciorelnică şi pe scurt to$i câ$i a$i fost aleşi ca din s pocăin$ă să petrece$i împreună trăi$i întru toate după Dumnezeu de dra!ul &ecioarei carenoi s3a născut astăzi ca să3 nască cu trupul în feciorie subt #eac pe "el "are s3a născut

&eciorelnic %ată mai înainte de tot #eacul+ să trăiască de dra!ul ei şi al "elui întrupat dintsin!ur Dumnezeu şi numai către 4l să pri#ească şi numai pe 4l să şi3 facă 2rană potri#ită să bucure de năde?de să rabde în necaz să se supună celor mai dinainte rânduite să3şi sluunul altuia să se străduiască pentru păzirea păcii între #oi prin aten$ie prin ru!ăciunestrăpun!erea inimii să petreacă neîncetat în citirea psalmilor sla#oslo#ii şi în cân



du2o#niceşti '/om. ),;),. 4#r. )*;)9. 4f. G;)-0 fiind sfin$i şi feciorelnici şi cu trupul şi cusufletul cu toate sim$irile şi cu!etul arătându3se feciorelnici şi du2o#niceşti şi cu cu!etul petrecerea. 5stfel urmând cu#ântul psalmilor #e$i fi următori Maicii Domnului şi #e$i fi pîn apropierea ei şi #e$i intra în corabia cea nezidită de mână omenească a @mpără$iei "eruîn cămara de nuntă cea nestricăcioasă supra lumească şi #eşnică.

8. 1ar #oi cei căsători$i nu #ă dărui$i cu totul lumii acesteia căci lumea aceasta nouă

ade#ărat mai presus de lume care este Maica Domnului pentru #oi s3a zidit arăta$i3i astăzcăsniciei. 1ar #oi care a$i atins #ârsta bătrâne$ii face$i do#ada unei min$i bătrâneşti şi nu ccu mintea prin cu!ete !ânduri şi fapte cu!etând trupeşte şi petrecând după cele ale trupului. tineri arăta$i osârdie fa$ă de bătrâni şi pe aceştia cinsti$i3i şi crede$i lor şi nu uita$i ce în pre$uirea bătrâne$ii şi cum tinere$ea nu întrece pe un bătrân cu#ios. 1ar dacă nu o ştia$i în pe Solomon cel în$elept; K?n e"epciunea este "a $m a ev rata c runte e i vârsta b trâne i"$#nseamn $ via ne#ntinat I (?nte". 4 ' ; <s. 44 14).1ar to$i cei câ$i a$i dobândit mai cu osârd pe acestea pământeşti şi nestatornice şi care se sc2imbă dintr3o stare în alta prin împăr$irlucra$i pentru #oi înşi#ă la IdobândireaJ #ie$ii #eşnice căci Kvia a cuiva nu este in pris$su"

avu ii"$r sa"eI (Lc 12 16). %o$i câ$i sunte$i în ne#oi să #ă arăta$i în lipsurile #oastre cu răşi prin mul$umire către Dumnezeu să #ă îmbo!ă$i$i pentru ca să fi$i număra$i împreună cuaceia pe care i3a fericit 4l şi să de#eni$i moştenitori împreună cu 4l ai @mpără$iei "erurilo) ;-+ Mat. G ;* + c. H ;, 0. "onducători LFudeca$i cu dreaptă ?udecată 'Aa2. 9;-0 şi nu #ă fode putere împotri#a celor de sub mâna #oastră căci acest lucru nu este drept ci arăta părintească autoritate fa$ă de ei a#ând în minte că sunte$i de acelaşi neam şi de o slu?ire Nici să nu #ă pară lucru nedemn de #oi supunerea fa$ă de Biserică şi în#ă$ătura ei. "ăci acsunt tăria celor ce au #oia plecată spre bine. 1ar supuşilor le este de folos să se încreadă nconducătorilor în măsura în care aceasta nu îi taie pe ei de la năde?dea cea fă!ăduită no@mpără$iei "erurilor.

-. 5duce$i mai curând to$i &ecioarei pe care o prăznuim astăzi ca pe darul cel mai îndră!it ş potri#it sfin$irea #oastră şi cură$ia trupului prin înfrânare şi stăruitoare ru!ăciune. >ede$i ccum înfrânarea şi postul şi ru!ăciunea cu străpun!ere de inimă se împreună ca să3i aratSfin$ii părin$i 1oac2im şi 5na #ase dumnezeieşti #ase mai presus de orice ale!ere încât nule3a dăruit să poarte nume dumnezeiesc precum mai apoi a arătat Sfântul (a#el '&apte -;)G pe @nsuşi 5cela al "ărui Lnume este minunatJ '(s. 8;)0. 5şadar dacă şi noi rămânem cu stăruîn celelalte #irtu$i şi în ru!ăciuni dacă ne #om aşeza cu conştiin$a curată în arca lui Dum#om afla în acestea adăpostită ca o comoară cură$ia inimii încăpându3 pe 4l şi o!lindindnouă pe Dumnezeu. "ăci pe aceasta Icură$ia inimiiJ şi aşezarea cea din suflet către Dumnezecare şi 1saia o numeşte du2 mântuitor IsălăşluitJ în pântece zicând către 4l; K e %rica a, +$amne, * mis"it-am, avut-am ureri ca a"e ce"ei ce na te i am n scut u u" mântuirii a" pe care "-am crescut pe p mântI ( ?s. 29 18. L ).>ede$i cum suflete sterpe şi care nu nascdau naştere unor prunci buni Dar profetul adau!ă la cele !răite zicând; nu #om cădea ci Lcădea cei ce locuiesc pe pământJ adică cei care se tă#ălesc în patimi şi cu!ete pământeşti.

10. +ac a a ar i n$i v$im, %ra i"$r, c nu pe p mânt, ci #n cer s "$cuim, nici s c em p p mânt i ce"e p mânte ti s ne tra! "a p cat, ci ca s tin em ne#ncetat "a umne*eiasca

#n " ime, s ne temem e +umne*eu, s "ep m e "a n$i r ut i"e, s ne #nt$arcem prin %apte"e ce"e bune c tre E", s ne sâr!uim, prin #n%rânare i ru! ciune, s e*r cin mr ut i"e r s rite #n n$i #n ine i s ne sc imb m !ân uri"e n$astre re"e #n !ân uri bune i u u" pr$priei mântuiri #n ureri s -" * mis"im, up spusa pr$r$cu"ui i s -" na tem, avâna ut$r prin p$menire pe cea ruit n$u ast *i prin ru! ciuni"e i petrecerea cea binep" cut



"ui +umne*eu a buni"$r p rin i $ac im i 5na, pe <reas%ânta = sc t$are e +umne*eu. :eeace a sc imbat #ntristarea ce"$r ce au n scut-$ #n bucurie i care a e*"e!at b"estem pr$t$p rin i"$r i a pus cap t ureri"$r na terii maicei #ncep t$are a neamu"ui $menesn scân u-L % r ureri i #n %eci$rie pe rist$s.

)). "ăruia se cu#ine toată sla#a cinstea şi înc2inciunea împreună cu cel făr de început al S(ărinte şi cu (reasfântul şi Bunul şi de #ia$ă făcătorul ui Du2 acum şi pururea şi în #e

#ecilor. 5min.(Dmi"ie a %ântu"ui ri!$rie <a"amas. Dmi"ia 42, in A$"umu" Dmi"ii v$". , E . 5nasta >ucure ti 2007)

+f-ntul Ioan Damaschin9 smeritul monah şi preot , uv-nt la Naşterea Preasfintei +tăp-neiNăscătoare de Dumnezeu şi pururea /ecioară !aria

Aeni i t$ate neamuri"e, t$t neamu" $menesc i t$at "imba, t$at vârsta i t$at vre nicia, vese"ie, s pr *nuim =a terea bucuriei cea a t$at "umea. "ă dacă elinii cu minciuna drăceascăşi cu basme care fură mintea şi întunecă ade#ărul şi #atămă pe toată #ia$a cinsteau naşîmpăra$ilor ?ertfe aducând fiecare după putere cu atât mai #ârtos noi se cu#ine să ci Naşterea Născătoarei de Dumnezeu prin care s3a înnoit tot neamul omenesc şi amărăciuneaîn bucurie a sc2imbat3o. "ă 4#a a auzit ;C ntru ureri vei na te c$pii C cu dumnezeiasca



2otărâre iar Maria ;C >ucur -te, cea p"in e ar C. 4#a; C 5tras vei %i c tre b rbatu" t u Ciar Maria ;C +$mnu" este cu tine C. Deci ce #om aduce Maicii "u#ântului în afară de acest dlaudă cu#ânt

%oată făptura să se ospăteze şi să laude preasfin$ita naştere a sfin$itei 5na că a născut comoară de bunătă$i ne?efuită fiindcă printr3insa Aiditorul a prefăcut inomenindu3Se toaîntr3o mai bună stare. "ă omul a#ând suflet şi trup este o le!ătură a toată zidirea cea #ăzucea ne#ăzută că S3a unit "u#ântul lui Dumnezeu Aiditorul cu firea oamenilor şi prin aceasttoată zidirea. S3a unit. Decis pr *nuim i e*"e!area neputin e"$r $mene ti, c s-a e*"e!at mu" imea aruri"$r umne*eie ti.

+ar pentru ce in cea stearp s-a n scut eci$ara / (entru că se cădea ca intâi3născută să senască cea care a născut pe "el @ntâi Născut decât toată zidirea întru "are toate stau şi se $in

• *, fericită însoţire 5oac ime şi 'na, datoare vă este toată &idirea pentru că prin voi S!aadus 6iditorului un dar mai ales decât toate darurile, (aica cinstită, singura vrednică de 6iditorul

• *, coapse preafericite ale lui 5oac im, din care a ieşit sămânţa prea fără pri ană • *, pântece prealăudat al 'nei, întru care a crescut puţin câte puţin şi, înc ipuindu!se, s!a

născut 1runca cea 1reasfântă"• *, pântece care ai purtat în tine cerul cel neînsufleţit, mai desfătat decât înălţimea

cerului"• *, arie care ai adus Stogul de grâu cel de viaţă făcător, precum Însuşi Hristos a &is 7C +e

nu va c ea !r unte"e e !râu #n p mânt, s m$ar , e" sin!ur r mâne C. • *, sân care ai aplecat pe ceea ce a rănit pe Hrănitorul lumii • *, minune a minunilor şi mărire a celor preaslăvite $ă se cădea ca Întruparea cea

netălmăcită a lui Dumne&eu şi pogorârea 2ui prin minuni să!şi facă drum înainte" Dcum voi păşi înainte8 (intea se spăimântea&ă şi mă simt împărţit între frică şi dorire 5nima mea tremură, limba sare, nu pot suferi dulceaţa, sunt biruit de minuni, în uimire mam făcut" Se biruieşte dorirea, să se depărte&e frica Să cânte lăuta Du ului, veselească!scerurile, şi să se bucure pământul"

KKK• 5stăzi uşile cele sterpe se desc2id şi dumnezeiasca şă cea feciorească răsare din care

prin care Dumnezeu:e" mai e cinste ecât t$ate câte sunt, intr #n "ume după cum zice(a#el #ăzătorul celor ne!răite.

• 5stăzi a odrăslit toia! din rădăcina lui 1esei din care iese floarea cea de ipostasDumnezeu.

• 5stăzi firea pământească cer pe pământ s3a făcut de "el ce de demult oarecând pe apîntemeiat pământul şi peste înăl$ime a întemeiat tăria. =i cu ade#ărat acest cer de amult mai dumnezeiesc şi mult mai slă#it este decât acela. "ă "el ce a lucrat atunci soardin Soarele acesta a răsărit ; două firi c2iar dacă cei fără de minte înnebunesc un ipocare îi mânie nespus pe nestorieni. "ă umina cea pururea #ie adică Dumnezeu3"u#antîşi are fiin$a din umina cea pururea #ie mai înainte de #eci adică din %atăl ; umina fără materie şi netrupească după aceasta Se întrupează şi ca un mire din cămară iDumnezeu fiind mai pe urmă născut pe pământ întrupându3Se. Se #a bucura ca un u precum zice (salmistul aler!ând pe calea firii noastre şi #enind prin patimi la moart



le!ând pe cel tare şi răpind #asele lui adică firea noastră şi suind pe oaia cea rătăccătre pământul cel ceresc.

• 5stăzi fiul teslarului "u#ântul "el atotmeşter Bra$ul cel tare al lui Dumnezeu "el(reaînalt al "elui ce a făcut printr3@nsul toate ascu$ind tesla firii cea tocită prin DSău ca şi cu un de!et =i3a făcut lui o scară însufle$ită a cărei temelie s3a întărit pe păiar capul pe cerul însuşi pe care Dumnezeu Se odi2neşte pe al cărei c2ip 1aco# l3a # prin care Dumnezeu po!orându3Se nu cu mutare din loc ci mai #ârtos smerindu3S

pământ S3a arătat şi cu oamenii împreună a petrecut. "ă toate acestea sunt po!orârea asmerenia cea după po!orâre făcută petrecerea lui Dumnezeu pe pământ cunoştin$ă cdat despre 4l celor de pe pământ şi aşa prin fecioară scara cea !ândită de pe pământîntărit. "ă din pământ are naşterea iar capul este la cer. "ăci capul a toată femeia e bărbatul. =i fiindcă bărbat n3a cunoscut capul ei a fost Dumnezeu %atăl prin DSfânt care făcând împăcare a trimis ca pe o dumnezeiască sămân$ă du2o#nicească Său &iu şi "u#ânt pe (uterea cea atotputernică. "a prin bună#oirea %atălui nu împreunare trupească ci din Du2ul Sfânt şi din Maria &ecioară mai presus de firefără sc2imbare S3a făcut şi S3a sălăşuit între noi.: unirea "ui +umne*eu cu $amenii,

prin +u u" %ânt se %ace. "ine în$ele!e să în$elea!ă cel ce are urec2i de auzit să audă sne lepădăm de cele trupeşti. &ără patimă este Dumnezeirea o oamenilorE "el ce a n pe &iul mai întâi după fire fără patimă pe 5celaşi &iu @l naşte şi a doua oară fă patimă prin iconomie. Martor este Da#id dumnezeiescul părinte cel ce !răieşte +$mnu" a *is c tre &ine C iu" &eu e ti u, Eu ast *i e-am n scut 7. Dar astăzi nuare loc naşterea cea mai înainte de #eci că aceea fără de ani este.

• 5stăzi s3a zidit şa cea spre răsărituri şă prin care Domnul #a intra şi #a ieşi şi ea #rămâne încuiată. şa dintru care este <ristos uşa oilor răsăritul este numele ui prin "aram dobândit întoarcerea către %atăl începătorul uminii.

•

5stăzi a suflat #ânt sub$ire mai înainte #estitor de bucuria cea a toată lumea. >eseleasccerul de sus şi să se bucure pământul de ?os să se clatine marea lumii că intru dânsnaşte Scoica cea mare care din cer din ful!erul Dumnezeirii #a lua în pântece şi #a n pe <ristos Măr!ăritarul cel de mult pre$. Scoica din care @mpăratul Măririi ieşind porfira trupului îmbrăcându3Se şi #enind la cei robi$i le #a propo#ădui iertarea. Săfirea că se naşte mieluşeaua din care (ăstorul Se #a îmbrăca în c2ip de oaie şi 2ainelmoarte cele de demult le #a rupe. Să dăn$uiască fecioarele că s3a născut &ecioaradupă cum a zis 1saiava avea #n pântece i va na te %iu i v$r c ema nume"e " Emanue", a ic cu n$i este +umne*eu. :un$a te i nest$rieni, i birui i-v , c ci cu n$i

este +umne*eu; nu $m, nici s$", ci ?nsu i +$mnu" va veni i ne va mântui pe n$i.

>ine este cuvântat :e" ce vine #n nume"e +$mnu"ui. +umne*eu este +$mnu" i -a arn$u .

Să tocmim prăznuire pentru naşterea Născătoarei de Dumnezeu. >eseleşte3te tu 5na cea fărfii ceea ce nu puteai să naşti E Bucură3te 1oac2ime că din fiica ta (runc S3a născut nouă S3a dat nouă şi se c2eamă numele lui @n!er de mare Sfat mântuirea cea a toată lumea Dumtare E Să se ruşineze Nestorie şi să3şi pună mâna peste !ura sa E (runcul este Dumnezeu+ ceste Născătoare de Dumnezeu ceea ce 3a născut 1ricine nu mărturiseşte pe +f-nta /ecioarăca Născătoare de Dumnezeu9 afară de Dumnezeu este. Nu este al meu cu#ântul c2iar dacă almeu este cu#ântul. "a moştenire l3am primit pe acesta de la "u#ântătorul de Dumnez(ărintele 6ri!orie %eolo!ul.



• *, fericită perec e, 5oac im şi 'na $u adevărat v!aţi cunoscut preacuraţi şi din rodul pântecelui vostru, după cum oareunde &ice Domnul 7C +in r$a e"e "$r #i ve i cun$a te peân ii C. 'ţi trăit după bună plăcere a lui Dumne&eu şi după vrednicia celeia ce s!a

născut din voi" $ă intru întreaga înfrânare şi cuvioşie vieţuind, pe odorul fecioriei l!aadus, pe cea mai înainte de naştere fecioară şi după naştere fecioară, pe ceea ce singură, şi cu mintea şi cu sufletul şi cu trupul, petrece de!a pururea fecioară" $ă se cădea căaceea ce au odrăslit din întreaga înfrânare, pe 2umina cea singură, una născută, să o

arate trupeşte """• D, câte minuni i câte sc imb ri s-au % cut pentru aceast %iic =a terea in cea

stearp , %eci$ria n scân , amestecare a +umne*eirii i a $menirii, a p timirii i nep timirii, a vie ii i a m$r ii, pentru c a a, #ntru t$ate s se biruiasc ce" mai r u, ece" mai bun. Şi acestea t$ate pentru a mea mântuire

• D, t pâne, c atâta m-ai iubit pe mine, #ncât nu prin #n!er, nici prin a"t $arecar *i ire ai "ucrat aceasta, ci, precum %acerea cea intâi, intru ace"a i c ip i pe a $u %acere u ?nsu i $ ai "ucrat. <entru aceast pricin , n uiesc i cu!et #na"t i mvese"esc i c tre i*v$ru" minuni"$r iar i m #nt$rc i, in râu" vese"iei in estu"ân u-m pe a" uta +u u"ui iar i $ iau i umne*eiasc "au e na tere cânt.

• *, perec e de -urturele cuvântătoare, 5oac im şi 'na, cu preaintreaga înfrânare .oi, pelegea firii, adică întreaga înfrânare pă&indu!o, celor mai presus de fire v!aţi învrednicică aţi născut lumii pe (aica lui Dumne&eu cea neispitită de bărbat" .oi, cu bună credinţă şi cuvioşie în firea omenească vieţuind, pe fiica cea mai presus de îngeri aţi născut, pe cecare acum în îngeri stăpâneşte"

• D, %iic prea%rum$as i preabun , $, crinu"e care ai r s rit #n mi "$cu" spini"$r,#mp r teasca i e bun neam r cin a "ui +avi $ă prin tine împărăţia s!a îmbogăţit cu preoţia, şi s!a făcut mutare legii şi s!a descoperit Du ul cel ascuns sub slovă, că s!amutat vrednicia preoţiei, din neamul lui 2evi, în cel al lui David"

• D, tran a%ir ce ai r s rit prin spini, a ic in p c t$ i, i e bun mireasm ai ump"ut t$ate

• *, fiică a lui 'dam şi (aică a lui Dumne&eu, fericită este coapsa şi pântecele din care aiodrăslit, fericite sunt braţele care te!au purtat şi bu&ele ce s!au îndulcit de sărutările talcele curate, ca să fii întru toate de!a pururea fecioară"

Stri!a$i Domnului tot pământul cânta$i şi #ă bucura$i cânta$i E @năl$a$i !lasul #ostru î#ă înfricoşa$i că s3a născut nouă Maica lui Dumnezeu ca o sfântă scăldătoare a oilor di bine a #oit a se naşte Mielul lui Dumnezeu "el ce ridică păcatul lumii E Sălta$i mun$i firicu#ântătoare şi cele ce #ă ne#oi$i către înăl$imea #ederii celei du2o#niceşti E "ă muDomnului cel preaarătat se naşte cel ce co#ârşeşte şi stă mai presus de tot dealul şi dmuntele adică de înăl$imea în!erilor şi a oamenilor din care muntele bine a #oit a se tăia fămână trupească. (iatra cea din capul un!2iului sin!urul ipostas "el ce pe cele despăr$iteîmpreună adică Dumnezeirea cu omenirea în!erii cu oamenii pe cei din neamuri şi pe trupe1srael într3un 1srael du2o#nicesc. Muntele lui Dumnezeu munte între! munte înc2e!at muîn care a bine#oit Dumnezeu să locuiască intru dânsul. "arul cel dumnezeiesc cel de mii dînmul$it a celor ce sunt îmbo!ă$i$i cu dumnezeiescul dar zic al <eru#imilor şi al Serafim>ârful cel mai sfin$it decât Sinaiul pe care nu fum nu cea$ă nici foc înfricoşător îl acopestrălucirea cea luminătoare a (reasfântului Du2. "ă acolo adică "u#ântul lui Dumnezeu a se!ea pe lespezi de piatră cu Du2ul ca şi cu un de!et iar intru aceasta de la Du2ul Sfânt şi sân!iuirile ei "u#ântul @nsuşi s3a întrupat şi pe Sine S3a dat firii noastre doctorie mult lucde mântuire. 5colo mana iar intru aceasta pe "el ce a dat dulcea$a manei să întreacă cortu#estit pe care l3a lucrat Moise în pustie din materie de mult pre$ şi de multe feluri şi mai î



de aceasta cortul (ărintelui 5#raam întocmind cortul cel însufle$it şi cu#ântător alDumnezeu. "ă aceasta nu a fost o încăpere a lucrării lui Dumnezeu ci o arătare a ipostas&iului lui Dumnezeu. Să se cunoască dar neasemănarea fa$ă de dânsa; a c2i#otului cel de păr$ile acoperit cu aur a năstrapei cea de aur purtătoare de mană a sfeşnicului şi a mesetuturor celor #ec2i. "ă acestea numai ca preinc2ipuiri s3au cinstit ca nişte umbre ale c2ipcelui dintâi fiind.

5stăzi "el ce pe toate le face adică Dumnezeu "u#ântul pe care din inimă %atăl 3a născuta lucrat "arte nouă ca să se scrie într3însa cu#ântul cel bun cu limba lui Dumnezeu ca şi ccondei de scriitor adică cu Du2ul. =i s3a dat unui bărbat ce ştia slo#ele şi nu a citit3o ccunoscut 1osif pe Maria şi nici puterea tainei.

• O fiică preasfin$ită a lui 1oac2im şi a 5nei cea ascunsă @ncepătoriilor şi Stăpânitortăinuită fa$ă de să!e$ile cele înfocate ale #icleanului E "eea ce ai petrecut în cămara cnuntă a Du2ului şi păzită ai fost fără pri2ană ca o mireasă a lui Dumnezeu.

• O fiică preasfin$ită ceea ce te ară$i pe bra$ele cele de maică şi eşti înfricoşătoare pu

celor depărtate de Dumnezeu şi potri#nice E• O fiică preasfin$ită ceea ce te 2răneşti cu lapte de maică şi de în!eri eşti încon?urată E• O fiică de Dumnezeu dorită sla#a celor ce te3au născut pe tine neamurile neamuril

fericesc precum ade#erind ai zis tu însă$i E• O fiică #rednică de Dumnezeu frumuse$ea firii omeneşti îndreptarea 4#ei pentru că

naşterea de fiu lumea cea căzută s3a îndreptat.• O fiică preasfin$ită podoaba femeilor E "ă 4#a cea dintâi călcătoarea poruncii s3a fă

printr3insa a intrat moartea pentru că a slu?it pe şarpele de fa$ă cu strămoşul dar Mdeplin slu?ind dumnezeieştii #oiri pe şarpele cel amă!itor l3a înşelat şi lumii a nestricăciunea.

• O fiică pururea fecioară E "eea ce n3ai a#ut trebuin$ă de bărbat pentru zămislire pen"el purtat în pântece de tine are %ată pe "el >eşnic.

• O fiică de neam pământesc ceea ce ai purtat pe Aiditorul în bra$ele tale celeDumnezeu purtătoare.

Se întreceau #eacurile lăudându3se cu naşterea ta dar Sfatul cel mai înainte 2otărât aDumnezeu "el ce a făcut #eacurile biruia întrecerea #eacurilor. =i s3au făcut cele de pe u

întâi fiindcă au dobândit a ta naştere. "u ade#ărat mai cinstită decât toată zidirea te3ai făcudin tine sin!ură pâr!a frământăturii noastre şi3a luat parte Aiditorul ; trupul ui din cărnutale sân!ele ui din sân!ele tău laptele pieptului tău l3a supt Dumnezeu şi s3au împreunat butale cu buzele lui Dumnezeu. O necuprinse şi ne!răite minuniE (e tine mai înainte cunoscâte #rednică Dumnezeul a toate te3a iubit şi iubindu3te te3a rânduit şi în #remile cele maiurmă te3a adus la fiin$ă şi Născătoare de Dumnezeu maică şi 2rănitoare &iului Său "u#ânte3a arătat.

"ă unde s3a înmul$it păcatul acolo a prisosit 2arul. "ă de am fi păzit împărtăşirea cea dintDumnezeu nu ne3am fi în#rednicit de împărtăşirea cea mai mare şi slă#ită. 1ar acum aadică prin păcat ne#rednici ne3am făcut de împărtăşirea cea dintâi nepăzind ceea ce am@nsă prin milosti#irea lui Dumnezeu ne3am miluit că ne3a luat lân!ă Dânsul ca întemeiafacă împărtăşirea. "ă puternic este "el ce ne3a luat prin întrupare să păstreze nedespăr$ită u



cu 4l. "ă prin cădere păcătuind tot pământul şi poporul Domnului rătăcindu3se cu dudesfrânării Dumnezeu "el ce l3a câşti!at pe dânsul cu mână tare şi cu bra$ înalt l3a scosemne şi cu minuni din casa robiei lui &araon şi l3a trecut prin Marea /oşie şi l3a po#ă$uicu nor şi noaptea cu lumină de foc. Dar s3a întors inima lui în 4!ipt şi poporul Domnului n3fost popor al Domnului şi poporul cel miluit nu a mai fost popor iubit. <entru aceasta, acum sena te eci$ara, "upt t$are #mp$triva es%rân rii str m$ e ti i se "$!$ e te cu +umne*eu ina te &i"a "ui +umne*eu. Şi p$p$r a" "ui +umne*eu se %ace ce" care mai #ntâi nu era p

ce" nemi"uit s-a mi"uit, i ce" neiubit este iubit. : intr-#nsa e na te iu" "ui +umne*eu ciubit #ntru :are at " a binev$it.

>i$a de #ie bine odrăslită din 5na a odrăslit şi stru!urele de #ia$ă a înflorit care iz#or băutura dulce pământenilor spre #ia$a #eşnică. 1oac2im şi 5na au semănat în dreptate secerat rod de #ia$ă. umina$i cu lumina de cunoştin$ă şi au căutat pe Domnul şi le3a #enaşterea dreptă$ii. @ndrăznească pământul şi fiii Sionului E Bucura$i3#ă de Domnul Du#ostru că a odrăslit pustia stearpă şi3a adus rodul eiE 1oac2im şi 5na ca nişte mun$i ai !âau picurat dulcea$ă. >eseleşte3te fericită 5na că ai născut parte femeiască. "ă această pfemeiască Maică a lui Dumnezeu şă a luminii 1z#or al #ie$ii este şi toată pri2ănirea femeo dezlea!ă. 5cestei păr$i femeieşti îi #or slu?i stăpânitorii poporului i se #or înc2ina împneamurilor daruri aducându3i. (e această parte femeiască o #or aduce @mpăratului a toa$esături de aur îmbrăcată fiind în buna3cu#iin$ă a faptelor bune şi împodobită cu darul Du2cărei sla#ă este înlăuntrul ei. "ă sla#a oricărei femei de la bărbatul cel din afară îi #ine. Dar s Născătoarei de Dumnezeu #ine dinlăuntru adică de la rodul pântecelui ei.

• *, parte femeiască preadorită şi de trei ori fericită 4inecuvântată eşti tu între femei şi

binecuvântat este rodul pântecelui tău • *, parte femeiască, fiica împăratului David şi maică a lui Dumne&eu, Împăratul a toate • *,dumne&eiesc c ip însufleţit, pentru care Dumne&eu 6iditorul S!a veselit, că ai, adic

mintea de Dumne&eu povăţuită şi numai la Dumne&eu singur, luând aminte, având întitoată pofta către singur $el dorit şi vrednic de îndrăgit, iar mânia numai către păcat şicătre cel ce pe aceasta de!a pururea îl naşte"

>ia$ă mai înaltă decât firea ai pentru că o ai nu numai pentru tine că nu pentru tine te3ai nci o ai pentru Dumnezeu pentru "are la #ia$ă ai #enit. "ă #ei slu?i mântuirii a toată lumea cse împlinească prin tine Sfatul lui Dumnezeu cel de demult al @ntrupării "u#ântuluiîndumnezeirii noastre. (oftă î$i este să te 2răneşti cu dumnezeieştile cu#inte şi cu acestea să ca măslinul cel mult3roditor în casa lui Dumnezeu ca un copac răsădit lân!ă iz#oarele apDu2ului ca un pom al #ie$ii care a dat rodul său la #remea lui dinainte 2otărâtă adicDumnezeu întrupat #ia$a cea #eşnică a tuturor+ ceea ce ai tot !ândul osardic şi de suflet folaler!ând şi lepădând tot cu!etul cel din suflet #ătămător mai înainte de a3l !usta.

*c ii tăi sunt pururea către Domnul, vă&ând lumina cea neapropiată"9rec ile tale ascultă numai pe Dumne&eiescul $uvânt şi se veselesc de alăuta Du ului,

prin care $uvântul înăuntru a intrat ca să Se întrupe&e" 0ările tale se îndulcesc de mireasma mirurilor (irelui, $are este (ir dumne&eiesc, debună voie vărsându!Se şi ungând fiinţa ei de om, pentru că (ir vărsat este numele Său &ice Scriptura" 4u&ele tale laudă pe Domnul şi de bu&ele 2ui lipindu!se;



2imba şi gâtlejul tău cuvintele lui Dumne&eu alergându!le şi de dumne&eiasca dulce săturându!se; 5nima curată şi neîntinată, vă&ând şi dorind pe Dumne&eul cel neîntinat; 1ântecele tău, cămară întru care $el neîncăput S!a sălăşuit şi pieptul tău, i&vorul lapteludin care S!a rănit Dumne&eu!pruncul 5isus, 9şa lui Dumne&eu, pururea fecioară" (âinile tale poartă pe Dumne&eu şi genunc ii sunt scaun mai înalt decât Heruvimii, princare s!au întărit mâinile cele slăbite şi genunc ii cei slăbănogiţi" 1icioarele tale sunt povăţuite de legea lui Dumne&eu ca de o făclie de lumini şi, alergâ pe urmele 2ui fără de întoarcere, ai tras pe $el dorit către aceea care Îl dorea"

$at este c mar a +u u"ui; t$at cetatea a "ui +umne*eu ce"ui viu, pe care $ vese"esc ape"râu"ui, a ic va"uri"e aruri"$r %ântu"ui +u ; t$at bun ; t$at apr$ape e +umne*eu. :suin u-se mai presus e eruvimi i mai presus e era%imi ri icân u-se, apr$ape e +umne*eu s-a % cut.

19 minune mai presus dec-t toate minunile /emeie deasupra +erafimilor s,a făcut9 căDumnezeu +,a arătat micşor-ndu,+e cu pu*in fa*ă de <ngeri. Să tacă Solomon preaîn$eleptulşi să nu mai !răiască ; 7 =ici un "ucru n$u nu este sub s$are 7.

D, %eci$ar , e "a +umne*eu p"in e +ar, >iseric s%ânt a "ui +umne*eu, pe care C $"$mce" u $vnicesc C, ?ncep t$ru" p cii, ! tin -$, -a s " uit #ntr-#nsa, #mp$ $bit %iin nu cuaur i cu pietre ne#nsu%"e ite, ci, #n "$c e aur str "ucin cu +u u" i, #n "$c e pietre scumavân pe rist$s, & r! ritaru" ce" mai e pre . : rbune"e umne*eirii, pe :are r$a! -" s eatin! e bu*e"e n$astre, ca, % cân u-ne cura i, pe +ânsu" #mpreun cu at " i cu +u u" s - L " u m, stri!ân %ânt, s%ânt, s%ânt +$mnu" ava$t, $ %ire #n trei ip$sta*e. %ân

+umne*eu i at ", :e" ce a binev$it #ntru tine i in tine s se s vâr easc . %aina cea mai dinainte de to$i #ecii 2otărâtă. Sfântul cel tare &iul lui Dumnezeu şi Dumnul născut astăzi pe tine te3a luat intâi3născută din maică stearpă ca nul născut fiind din %şi născut mai înainte decât toată zidirea să Se nască şi din tine. Maică &ecioară ca intâi3nîntre mul$i oameni asemenea nouă şi din tine împărtăşindu3se trupul şi sân!ele ui. (entr@nsuşi este nul născut din %atăl @nsuşi şi sin!ur din sin!ura maică. %ântu" ce" % r e m$arte, <reas%ântu" +u , cu r$ua umne*eirii a"e, te-a p *it pe tine nemistuit e %$cu" umne*eiesc, pentru c acest "ucru #" #nsemna ru!u" "ui &$ise ce" mai inainte.

• 4ucură!te, scăldătoarea oilor, preasfinţit locaş al (aicii lui Dumne&eu, iar acum 4isericaurmătoare cerului, a turmei lui Hristos celei cuvântătoare"

• 4ucură!te, scăldătoarea oilor, care, oarecând, o dată într!un an, primea pe îngerul lui Dumne&eu, care, tulburând apa, numai pe unul îl însănătoşea şi, de boală care îl ţinea, i&băvea, iar acum mulţime de puteri cereşti ai, care laudă, împreună cu noi, pe (aica lu Dumne&eu, pe adâncul minunilor, pe i&vorul tămăduirii a toată lumea, nu primind slujun înger, ci primind pe Îngerul Sfatului celui (are, $are este ploaie a bunătăţii, ce s!acoborât ca pe nişte lână, în taina şi toată firea ce bolea şi către stricăciune era aplecată,

iarăşi a întors!o către sănătate, fără de boală, şi către viaţa neîmbătrânită, scăldătoareîntru care slăbănogul cel dintru noi sare ca un cerb"• 4ucură!te, cinstită scăldătoare a oilor şi să crească darul tău



• 4ucură!te (arie, fiica cea preadulce a 'nei, că spre tine iarăşi dorirea mă atrage; cum să &ugrăvesc preacinstita umblarea ta 8 $um, podoabă 8 $um, faţa ta ceamângâietoare 8

"um #oi zu!ră#i bătrâneasca în$ele!ere în trupul tău cel tânăr îmbrăcămintea cu#iincioasăfu!e de toată necu#iin$a şi moliciunea pasul cinstit şi fără de tulburare şi slobod de ttrândă#irea năra#ul stăpânit cu blânde$e amestecat necăutând apropierea bărba$ilor =i p

aceasta martor este frica ce i s3a întâmplat la #estirea cea neobişnuită a în!erului. (ărin$ilorsupusă şi ascultătoare în$ele!ere smerită la #ederi preaînalte. "u#ântul lin #enind din sunemânios. =i de altele decât cele #rednice de sălăşuirea lui Dumnezeu E (e tine după #redtoate neamurile te fericesc că pe o sla#ă aleasă a omenirii. %u eşti lauda preo$ilor şi nădcreştinilor răsad mult roditor al fecioriei că prin tine s3a răspândit bunătatea feciBinecu#ântată eşti tu între femei şi bine este cu#ântat rodul pântecelui tău. "ei te mărturisetine se binecu#ântează şi blestem cade peste cei ce se leapădă pe tine.

O sfin$ită înso$ire 1oac2im şi 5na primeşte de la mine cu#ântul acesta la naştere. O fiic

1oac2im şi a 5nei şi stăpână primeşte cu#intele robului tău păcătos dar care te doreştînfocare şi pe tine sin!ură te are năde?de de bucurie spri?initoare a #ie$ii împăcare cu &iuar#ună tare de mântuire. (entru ca sarcina păcatelor să o risipeşti şi norul cel ce întunecă mmea şi !rosimea cea de tină să le luminezi. Să încetezi ispitele să c2i#erniseşti #ia$a mesfin$enie şi către fericirea cea de sus să o po#ă$uieşti şi lumii pace să dăruieşti şi tucredincioşilor desă#ârşită #eselie şi mântuire #eşnică pentru ru!ăciunile celor ce te3au născtine şi ale între!ii BisericiE &ie fie E "a să stri!ăm ;

>ucur -te, cea cu ar ruit , +$mnu" este cu tine. >ine e ti cuvântat tu #ntre %emei binecuvântat este r$ u" pântecu"ui t u, isus rist$s, iu" "ui +umne*eu, : ruia i se cuvines"av , #mpreun cu at " i cu %ântu" +u , intru, nes%âr i ii veci ai veci"$r.

5min



+f-ntul Ioan !aximovici , uv-nt la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

:ât s-au m rit "ucruri"e a"e, +$amne, t$ate cu #n e"epciune "e-ai % cut '(s. ) * ,G0 exclamaîncă în #ec2ime (salmistul. "e este aşadar acea în$elepciune 'sau pe !receşte sop2ia0 prin s3au făcut toate @n alt psalm se spune;:u cuvântu" +$mnu"ui ceruri"e s-au #nt rit i cu u u" !urii Lui t$at puterea "$r '(s. *, H0. 1ar Sfântul 4#an!2elist 1oan %eolo!ul !lăsuieşte; La#nceput era :uvântu" i :uvântu" era "a +umne*eu i +umne*eu era :uvântu". 5cesta er#ntru #nceput "a +umne*eu. $ate prin E" s-au % cut; i % r E" nimic nu s-a % cut in c % cut '1n. l )3*0.

@n$elepciunea lui Dumnezeu sau "u#ântul lui Dumnezeu prin care toate s3au făcut de Dumnu este doar un concept abstract al unei însuşiri a lui Dumnezeu. 5celaşi e#an!2elist !lăsuimai departe; Şi :uvântu" -a % cut trup i -a s " "uit #ntre n$i i am v *ut s"ava Lui, s"av ca Bnuia-= scut in at " '1n. l ):0. 5şadar "u#ântul prin "are toate s3au făcut este nul3 Născut &iul lui Dumnezeu a doua (ersoană a Sfintei %reimi. 4l se mai numeştL#n e"epciunea "ui +umne*euJ aşa cum spune în epistola sa Sfântul 5postol (a#el;iin c i

iu eii cer semne, iar e"inii caut #n e"epciune, #ns n$i pr$p$v uim pe rist$s ce" r sti!nitF puterea "ui +umne*eu i #n e"epciunea "ui +umne*eu '1 "or. l ,,3,:0.

iu" "ui +umne*eu e nume te :uvântu" i #n e"epciunea "ui +umne*eu pentru c +umne*eat " pe t$ate "e s vâr e te prin iu" u. ?n acest %e", prin iu" "ui +umne*eu, at " ni eveste te prin %apte"e a"e i prin E" M iu"N s-a ar tat #n iversitatea ei #n e"epciun +umne*eu.

@n$elepciunea lui Dumnezeu s3a manifestat prima oară la crearea lumii #ăzute şi ne#ăzu

#edem acum lumea a?unsă la starea păcătoasă după ce şi3a pierdut bunătatea dintru începulumea este minunată c2iar şi stricată de păcat şi răsfrân!e în ea înalta în$elepciune a "reatoru

+ac v$m privi ceru", v$m ve ea mi c ri"e arm$ni$ase a"e "umin t$ri"$r cere ti, t$tu" se mup "e!i ve nice, ate naturii e i it$r, "a %acerea ei. +ac v$m privi #n uru" n$stru, #



%iecare p"ant , #n %iecare anima", c iar i #n $ricare pietricic v$m ve ea #n e"epciuneace "e-a *i it iecare vietate, pân "a ce"e mai mici insecte, este #n*estrat cu t$ate #nsunecesare pentru supravie uirea, ap rarea i e*v$"tarea vie ii sa"e i pentru #nmu" irea speciecare c$rp #nsu%"e it i ne#nsu%"e it in natur este c$mpus in particu"e minusistribuite arm$ni$s, care a"c tuiesc $ *i ire minunat , $ es tur !ra i$as a &are"ui 5rtist i

i it$r.

Să ne uităm în noi înşine ce combina$ie minunată şi în$eleaptă a ne#ăzutului cu #ăzutul alc(rin trupul nostru apar$inând lumii zidite noi alcătuim cea mai meşteşu!ită zidire în care fiecelulă îşi are menirea ei. "u cât ştiin$a pătrunde mai adânc în tainele naturii cu atât de#inee#ident că natura este zidirea unei preamăre$e în$elepciuni şi cu atât mai sus se înal$ă min$ii noastre în cunoaşterea "reatorului său.

+espre #na"ta #n e"epciune a "ui +umne*eu m rturise te cu e$sebire u u" n$stru ce" uasem narea "ui +umne*eu, care-" #na" pe $m easupra p mântu"ui i a m rii vie ii acestei ne putin a s ne #mp rt im c iar i #n via a aceasta e puteri"e #na"tu"ui.

%oate acestea le a#em c2iar şi acum în starea noastră păcătoasă a omului căzut sustricăciunii naturii. "um a fost dar frumuse$ea şi bunătatea lumii la zidirea eiE @ncân propria frumuse$e primul dintre în!eri uceafărul de diminea$ă s3a mândrit şi dorind să sedeopotri#ă cu "el (reaînalt a căzut de la Dumnezeu. 5lun!at din cer el l3a pizmuit pe omcreat şi l3a ademenit să încalce porunca lui Dumnezeu.

(ăcătuind 5dam cel întâi zidit o dată cu el întrea!a omenire s3a lipsit de sla#a şi de cinstecea dintru început. Mintea omului s3a întunecat #oin$a i3a slăbit sim$urile i s3au întinat. Oa lipsit de comuniunea 2arică cu Dumnezeu 1z#orul #ie$ii şi a de#enit muritor.

(ierzând omul cununa zidirii s3a produs o sc2imbare în întrea!a lume căci urmările păcatulau sim$it peste tot. @ntrea!a lume a de#enit stricăcioasă şi păcătoasă. Natura începâanimalele a început să3i facă rău omului iar omul înlăuntrul său era c2inuit de despăr$irDumnezeu.

?ns <rea#n e"eptu" +umne*eu, #nc #nainte e *i irea "umii, nu numai c a prev *ut c er$mu"ui pe care urma s -" *i easc , ar a i $t rât inainte cum s -" #n repte*e. #nainte ca"umea s %ie *i it . ?n %atu" %intei reimi a %$st inainte rân uit c a $ua <ers$an %intei reimi, iu" "ui +umne*eu, va eveni $m i va "ua asupra Lui p cate"e "um#n reptân !re ea"a "ui 5 am.

Nimănui nu i3a fost dez#ăluit leacul pre!ătit pentru boala omenească+ 2otărârea Sfatului S%reimi a rămas o taină pentru întrea!a lume zidită. %rebuia pre!ătit pe pământ un adăpost #rsă3l primească pe &iul lui Dumnezeu "el ce urma să Se întrupeze. ?n neamu" $menesc stricat e p cat trebuia ! sit un vas nepân! rit, #n care s e c$b$are :uvântu" "ui +umne*eu, :e" :are pe t$ate "e-a *i it i, cu trupu" primit, s e s " "uiasc printre $ameni, E" #nsu i evenin$m. +e mu"te veacuri a %$st nev$ie ca s se pre! teasc #mp"inirea prea#n e"eptei c ivern

"ui +umne*eu. Şi a ap rut $ eci$ar :urat , vre nic a eveni &aica up trup a 5ce"uia prin :are s-au % cut ceru" i p mântu" i prin :are urmau s se #mp"ineasc ce"e inaint$t râte e <rea#n e"eapta reime, pentru mântuirea "umii.



"ând a #enit plinirea #remii '6al. : :0 şi a #enit sorocul ca să Se întrupeze &iul lui Dumnezeu pământ taina minunatului Sfat al Sfintei %reimi a fost dez#ăluită de Dumnezeu 5r2an!2e6a#riil care a fost trimis în Nazaret să3i bine#estească (reacuratei &ecioare Maria denaşterea Mântuitorului lumii ce a#ea să se petreacă de la ea.

L %atu" ce" mai inainte e veci esc$perin u-" <runcei, avrii" se #n% i I <reacuratevestin u-i >ucur -te, ceea ce e ti p"in e ar, +$mnu" este cu tine. >inecuvântat e ti tu

#ntre %emei. Aei na te iu i vei c ema nume"e "ui isus. 5cesta va %i mare i iu" :e <rea#na"t se va c ema ' c. l ,83*,0. S3a tulburat smerita copilă auzind această pre#estire. De #ârsta de trei ani ea se afla la templu fiind dată de părin$i şi petrecând necontenit în ru!ăciufost crescută în Sfânta Sfintelor unde a auzit !lasurile locuitorilor cereşti dar cu toate acestar fi putut !ândi să de#ină Maica /ăscumpărătorului dând în acelaşi timp şi fă!ăduin$a drămâne &ecioară.

L +u u" %ânt e va p$!$r# peste tine i puterea :e"ui <rea#na"t te va umbri; pentru aceea %ântu" care e va na te in tine, iu" "ui +umne*eu se va c emaJ rosti în!erul

răspunzându3i la întrebarea; L:um va %i aceasta, e vreme ce eu nu tiu e b rbat/ I. LIatăroa:a Domnului. /ie mie după cuv-ntul tăuEJ răspunse Maria cu smerenie şi cu supunerefa$ă de #oia lui Dumnezeu ' c. l *G3*80. 5tunci "u#ântul lui Dumnezeu &iul "el nul Năsal lui Dumnezeu Se sălăşlui în Maria.:e" pe :are ceru" i ceruri"e ceruri"$r nu-L #ncap '111/e!i 8 ,9+ 11 (aralipomena H )80: ruia :eru" #i este scaun i p mântu" a ternut pici$are"$r '1saia HH &apt. 9 :-0 =i3a ales ca sălaş o &ecioară din pântecele '#intrele0 ei făcându3=işi pântecele ei mai mult decât cerurile lăr!indu3l. L &ai #ntins ecât ceruri"eJ s3a făcut &ecioaraMaria.

(este nouă luni ea a născut un &iu pe Dumnezeu arătat în trup. Laina cea ascuns in veac i e #n!eri ne tiut , prin = sc t$area e +umne*eu, +umne*eu e ar t pe p mânt, #n unireneamestecat #ntrupat.J

?ns eci$ria &aria i #ntruparea, prin ea, a iu"ui "ui +umne*eu au r mas $ tain pentruiav$", pân cân +$mnu" nu a #mp"init "ucrarea mântuirii n$astre. L <rimin e bun v$ie

pentru n$i crucea asupra aJ su%erin m$arte i #nviin in m$r i, +$mnu" isus rist$s aruit via neamu"ui $menesc i i-a esc is raiu" care %usese pecet"uit Mpentru e"N.

@ntrupându3se din &ecioara Născătoare de Dumnezeu 5 am s-a c emat, Eva s-a s"$b$*it,b"estemu" s-a s%âr it, m$artea s-a $m$rât i n$i am #nviat J.

@mpreună cu omul întrea!a lume este izbă#ită de stricăciune pre!ătindu3se de acum pentrcând lumea #a fi cură$ată prin foc când toată făptura #a fi slobozită de robia stricăciuniicerul cel nou şi pământul cel nou #or dez#ălui zidirea lui Dumnezeu în toată frumuse$ bunătatea ei.

5stfel este sfărâmată uneltirea răută$ii dia#oleşti şi Aiditorul lumii cu înalta Sa în$elepciuîndreaptă pe toate după #oia Sa pentru binele între!ii făpturi. 5şa cum Dumnezeu a crea

început lumea prin "u#ântul Său adică prin &iul Său la fel prin &iul lui Dumnezeu lumerenăscută după căderea în păcat. (rin "el prin care s3a arătat în$elepciunea lui Dumnezezidire tot prin 5cela s3a descoperit în$elepciunea lui Dumnezeu şi în restaurarea lumii distru păcat şi în întoarcerea bună#oirii lui Dumnezeu asupra lumii.



De aceea &iul lui Dumnezeu este numit în$elepciunea lui Dumnezeu sau în !receşte So pentru că prin 4l noi 3am cunoscut şi îl cunoaştem pe (reaîn$eleptul Dumnezeu. isus rist$s pentru n$i -a % cut #n e"epciune e "a +umne*eu i reptate i s%in ire i r scump rare '1 "or.l * 0.

<reacurata eci$ar , prin care -a #ntrupat rist$s, iu" "ui +umne*eu, i it$ru" i &ântuit$ru" n$stru, ca s ne ruiasc via a ve nic , a %$st scara pe care +umne*eu -a

c$b$rât pe p mânt i a evenit pentru n$i puntea pe care urc m "a cer."u mult înainte de întruparea lui <ristos au pre#estit despre ea proorocii cei care profe$#enirea lui Mesia.

• (rofetul 1ezec2iel o #ede ca pe o poartă înc2isă la răsărit prin care trece Domnul şi rămâne înc2isă ceea ce înseamnă că până la naştere în timpul naşterii şi după naştMaria a rămas &ecioară.

• (rofetul Daniel tâlcuind misteriosul #is al lui Nabucodonosor o preînc2ipuie ca pe

munte feciorelnic din care o piatră se desprinde de la sine fără a?utorul #reunei momeneşti şi umple pământul ceea ce iarăşi înseamnă naşterea fără de sămân$nepri2ănită a lui <ristos din &ecioară.

• at , eci$ara va "ua #n pântece i va na te %iu i v$r c ema nume"e "ui Emanue", cse tâ"cuie te :u n$i este +umne*eu '1saia 9 ):+ Matei l ,*0.

• Strămoşul 1aco# a #ăzut în #ec2ime în #is o scară spri?inită pe pământ al cărei a?un!ea la ceruri şi care o pre3înc2ipuia pe cea prin care S3a po!orât pe pământ &iuDumnezeu.

• /e!ele Da#id (salmistul o cântă ca pe o /e!ină aşezată de3a dreapta /e!elui îmbrăcată

în #eşminte de aur şi împodobită a cărei întrea!ă sla#ă se află înlăuntrul ei.• 1ar în$eleptul Solomon #orbeşte despre ea în "artea (ildelor ca despre "asa în$elepciu

#n e"epciunea i-a *i it cas re*emat pe apte stâ"pi '(ilde - )0. 1ar casa în care S3asălăşluit (rea#eşnica în$elepciune la întrupare este tocmai (reacurata &ecioară MStâlpii acestei case sunt #irtu$ile ei. a popoarele orientale din #ec2ime cifra şasimboliza desă#ârşirea şi cei şapte stâlpi ai casei înc2ipuie desă#ârşirea în bine a MDomnului.

De aceea #n ic$ane este repre*entat #n e"epciunea "ui +umne*eu O iu" "ui +umne*etr$n, ca i cum -ar a%"a #ntr-$ c" ire a e*at pe apte stâ"pi, care $ #nc ipuie pe <reacur a &aic . +easupra sunt apte ar an! e"i, e amân $u p r i"e stau apte pr$$r$ci cu su"uri e ârtie ac$perite cu pr$%e ii espre &aica +$mnu"ui, iar e esubt sunt nume"e ce"$r apvirtu i. :i%ra apte repetat e mu"te $ri #nc ipuie es vâr irea u $vniceasc a <reas%inteeci$are.

5stăzi când cântăm L =a terea ta, = sc t$are e +umne*eu eci$ar , a vestit bucurie #ntre!ii % pturi J se c2i#erniseşte "asă pământeană pentru în$elepciunea "ea #eşnică se pre!ăteşte lă pentru &iul lui Dumnezeu "el ce #ine din ceruri pentru mântuirea neamului omenesc

L <e rist$s in ceruri #ntâmpina i-".J (entru întâmpinarea ui se zideşte o "ămară însufle$ită oBiserică sfin$ită în care Se #a sălăşlui "u#ântul lui Dumnezeu "el dinainte de #eci coborâ pământ pentru ca de aici să înceapă rezidirea lumii ca să unească din nou cerul cu pământul



Să ne bucurăm aşadar şi să ne #eselim de Naşterea 5lesei de Dumnezeu (runce Maria slăudăm pe cea mai cinstită decât oştirile cereşti (reacurata &ecioară Născătoare de Dumn"asa în$elepciunii dumnezeieşti să dăm cinstirea cu#enită drep$ilor ei părin$i şi împăr#eacurilor "elui Nestricăcios Ne#ăzutului Sin!urul Dumnezeu (reaîn$elept prin 1isus <ris"ăruia 1 se cu#ine cinstea şi sla#a în #ecii #ecilor '1 %im. l )90.

5min.

(<re ici i ?n rum ri +u $vnice ti, E . $p ia, >ucure ti, 2009)

+f-ntul Andrei riteanul , uv-nt la săr:ătoarea Naşterii Prea+fintei Născătoare deDumnezeu



"ele #ec2i au trecut iată toate s3au făcut noi.Sfârşitul le!ii este <ristos '/om. ) :0. Nu atâtfiindcă ne3ar îndepărta de literă ci întrucât ne înal$ă la Du2ul. "ăci aceasta este desă#âr@nsuşi Dătătorul le!ii după ce a împlinit totul până la capăt a transpus litera în du2 recapitoate în sine şi făcând dreptate le!ii prin 2ar. e!ea a fost supusă 2arului iar 2arul s3a unit cuîn c2ip armonios nu amestecându3şi proprietă$ile de3a #alma ci cu bună3rânduialădumnezeiască cu#iin$ă; le!ea s3a făcut din !rea apăsătoare şi înrobitoare cum era uşoară şi de slobozenie.:a s nu mai %im r$bi i sti ii"$r "umii cum zice 5postolul '6al. : *0 nici să maifim $inu$i sub ?u!ul robiei literei le!ii.

5ceasta este începătura binefacerilor lui <ristos fa$ă de noi. 5ceasta este arătarea %ainaceasta este firea !olită de sine Dumnezeu şi om şi îndumnezeirea celui asumat. Dar ace#enire atât de strălucită şi prea luminată a lui Dumnezeu către oameni se cu#enea să aibînceput plin de bucurie prin care să ne #ină marele dar al mântuirii. 5cesta este pra*nicu" east *i, avân ca pricin na terea = sc t$arei e +umne*eu i ca int , #mpreun -s " "uirea:uvântu"ui cu trupu". 5cum se na te eci$ara, este a" ptat i crescut , ! tin u-se ca s %ie &aica "ui +umne*eu, ?mp ratu" tutur$r veacuri"$r.

@ndoit ne #a fi câşti!ul nouă celor ce să#ârşim prăznuirea; pe de o parte ne înal$ă la cunoa

ade#ărului pe de alta ne slobozeşte de robia şi petrecerea cea după le!e. "um şi în ce c2%recând umbra prin #enirea luminii şi robia literei fiind anulată prin 2ar sărbătoarea de fost aşezată ca un 2otar căci lea!ă ade#ărul de simbolurile prefi!urărilor şi introduce cele nlocul celor #ec2i.

$at *i irea s cânte i s n uiasc i s a uc ceva in ce"e cuviinci$ase pra*nicu"ui.ac -se ast *i $ sin!ur s rb t$are a ce"$r in cer i a ce"$r e pe p mânt. pr *nuiasc t$t s$b$ru" ce"$r in "ume i a" ce"$r mai presus e "ume. : ci ast *i se *i e te 5t$ate*i it$ru""$ca , iar *i irea se ! te te ca un pa"at umne*eiesc i n$u pentru i it$ru".



+f-ntul Antim Ivireanul , uv-nt despre minunea Naşterii !aicii Domnului şi despreconsacrarea ei lui Dumnezeu

@n #remile c le de demult era obicei la ?ido#i şi care om nu făcea coconi era 2ulit şi urât măcar de ar fi fost de neam cât de mare şi bo!at şi când ducea darurile lui la bis rică le priim preotul pre urma tuturor şi sta la bis rică mai ?os decât to$i şi bucate nimeni nu mânca cu e$inea to$i ca pe un ur!isit de Dumnezeu.



Deci 1oac2im şi 5nna fiind sterpi s3au întâmplat într3o sărbătoare mare ce a#ea ?ido#iineştiin$ă şi făr de nici un #icleşu! ca nişte oameni bo!a$i şi de neam împărătesc ce era audarurile lor mai nainte decât al$ii la bis rică. =i #ăzându3i preotul atâta i3au înfruntat şdo?enit cât i3au scos din bis rică cu mare ruşine şi cu multă ur!ie i3au !onit împreundarurile ce adus se. 'Oare ce ?ale şi ce scârbă socoti$i că #or fi luat în inima lor nişte oamenica ac ia 0 1ară ei bla!oslo#i$ii au priimit înfruntarea şi ur!ia preotului cu multă cucer plecându3şi capetele să ducea plân!ând cu amar la casa lor nezicând nimic nimănui.

1ară acum să nu carea cum#a să îndrăznească preotul sau ar2iereul să înfrunt ze pre cine# pentru căci nu are coconi ci pentru căci face fărdele!i şi strâmbătă$i că apoi iaste #ino#at m ar m car c avea $ac im i 5nna mu"t a"e #n inima "$r, pentru urâciunea i u" ce aveae c tr t$ i pentru stârpiciunea "$r, iar e pururea s ru!a, cu "acr mi, intru a âncu" inimii "$r, t pânu"ui %irii, ca s %ac mi" cu ei, s "e e*"P!e sterpiciunea i s "e ruiasr$a pântece"ui "$r; nu $ar pentru ca s "e r mâie up m$artea "$r %eci$ri s -i p$meneasc , up cum p$ tesc $amenii ace ti e acuma, sau s "e m$ teneasca m$ ii"e cnumai cu % ! uia" ca aceia ca, e v$r na te vreun prunc, au parte b rb teasc , au parte

%emeiasc , s -" #nc ine "ui +umne*eu.>ede$i dară acum po2tă şi dra!oste creştinească #ede$i căldură de inimă #ede$i râ#nă. "iaflă acu pre ac ste #remi au din cei bo!a$i au din cei săraci măcar de ar a#ea ) de feciori înc2ine unul lui Dumnezeu O $in lucru necu#ios şi lucru de nimica zicând multe cu#deşarte carele mă ruşinez a le !răi.

@nsă Dumnezeu după cum zice Da#id; KA$ia ce"$ra ce s tem e +ânsu" va %ace i ru! ciune"$r va ascu"ta.I. @mplinindu3se sorocul sfatului lui Dumnezeu cel mai nainte de to$i #sosind #remea şi ceasul acela aflându3se şi #ase al se ca ac lia bine#oi Dumnezeu dă dăzsterpiciunea 5nnei şi născu prin fă!ăduin$a după cum au născut Sarra pre 1saac /e#ecca 1aco# /a2il pre 1osif făm ia lui Manoe pre Sampson 5nna făm ia lui 4lcana pre Samuil4lisa#et2 pre 1oann Botezătoriul. 5 a i %ericita 5nna, % mPia "ui $ac im, n scu scaun s%ân"ui +umne*eu, pre eci$ara &aria, ca s se $ i neasc pre ânsa :e"a ce s $ i nP te prescaune"e cP"e #n!ere ti i- i ! ti Luis ceriu #nsu%"e it :e"a ce au #nt rit ceriuri"e#n e"epciunea a i p mântu" "-au #ntemeiat pre ape, e :are"e se cutremur t$ate a âncurii be*ne"e ia u"ui.

=i au a#ut mare dreptate 1oac2im şi 5nna ca să nască pre una ca aceasta din pântecele lor pentru că era amândoi de neam împărătesc şi să tră!ea din semen$iia lui Da#id şi era foarte şi buni înaintea lui Dumnezeu şi alta că au câşti!at această roadă bla!oslo#ită cu multă dur rinimă cu multe ru!ăciuni cu multe milostenii şi cu multe lacrămi după cum zice Da#id; K:ei cesam n cu "acrimi, cu bucurie v$r secer .I =i au câşti!at ade#ărat o bucurie că ac ia cât nu oau putut câşti!a al$i părin$i din # ci nici #or câşti!a nici numele ce au câşti!at ei a să n părin$i ai lui Dumnezeu.

+rept acPia, trecân 3 ani up na terea eci$arei, $ user p rin ii ei "a bisPric cu mu"t p$ %a" e %eci$are, cu % c"ii aprinse, up pr$r$ciia "ui +avi , s $ #nc ine "ui +umneup % ! uia"a "$r. Şi s$sin "a u a bisPricii, %ericita 5nna *ise c tr pre$t, cu cre in i cu

mu"t cucerire K<riimP te, pre$te a "ui +umne*eu, pre aceast c$c$an , c iaste r$a pântece"ui mieu, pre carea $ am câ ti!at cu mu"t urPre e inim , prin ru! ciuni cu "acr mamestecate i $ a a* #n casa +$mnu"ui, c Lui -$ am % ! uit, pentru c ci au % cut mi" cmine i au r icat easupra mea u"a n$r$ u"ui; priimP te-$ % r e nici $ #n $ia" i sâr!uia te e $ u #n bisPric % r e nici $ * bav , c "ui +umne*eu $ am #nc inat.I.



:are cuvinte au*in u-"e pre$tu" a aria i v *ân i pe <reas%ânta eci$ar , se minun i *ise cu bucurie mare i cu !"as e pr$r$cie c tr eci$ar K u e ti cu a ev rat usa cea e !ân a vie ii, carP $ au v *ut pr$r$cu" e*ec ii" #nc is ; ce-mi caut i % rQ e v$ia mea aesc i e u i"e bisPricii ca s intri #ntr-#nsa s " cuesti, c cu a ev rat mai vârt$s pentru tineau % cut $"$m$n, cu #n e"epciunea e i-au at +umne*eu, acest " ca i ie au #nc ipuitcun$scân u-i %eci$riia cu $c ii cei e !ân ai pr$r$ciei "ui. Şi ie i s cuvine ca s " cues

#ntr-#nsa, c ace"ia câte sta #ntr-#nsa ie s #nc ipuia. +rept acPia, eac s-au ar tat a ev rutrebuie s se r ice umbra. ?ntr , %iica "ui +umne*eu, cu bucurie i te vese"Pste #ntr-#nsam cun$scut cu a ev rat c s-au apr$piat mântuirea "ui srai", :arP va s vie #n% i at s snasc in tine. ?ntr preacurat , v$i$as i vPse" , e te % " ca es% tat prea#n " atu"ui isus:are"e iaste &ântuit$riu" "umii. ?ntr #n "$cu" ce" a"es, cPia ce e ti a"eas mai #nainte eca s te r ne ti cu ran cereasc , carea va s - i %ie trimis e "a < rinte"e vPci"$r, prin#n!erii i. ?ntr #n %ânta %inte"$r, ca ceiia ce i s cuvine s au*i taine"e cP"e acuns preas" vite ce s-au !r it #n c m ri"e cP"e cere ti, c tu vei s na ti pe i it$riu" a t$at % ptura ?ntr e te % mi "$cit$are mântuirii $mene ti.I.

Şi #nt$rcân u-se pre$tu" a ariia *ise i c tre p rin i K>ucura i-v i v$i, s$ ie s%ânt , p rPc e b"a!$s"$vit , $ac ime i 5nn$, c ci v-a i #nvre nicit e v-a i % cut p rin i a unii prunci s%inte ca acestiia. erici i sunte i, cu t$at %ericirea, c e pe semnP"e aruri"$r cec are aceast c$c$an asupra ei, cun$sc a ev rat cu u u" pr$r$ciei c ia iasteac$per mântu" !$"iciunii str m$ i"$r, $!"in a pr$r$ci"$r i i*b virea "umii.I.

K

(ugăciune a +f-ntului Antim către !aica Domnului cea pururea fericită

De #reme ce tu fericită &ecioară după cum ai zis că au căutat Domnul spre smerenia ta şi înăl$at de pe pământ la ceriu pentru ca să împărăteşti împreună cu 4l caută spre noi ticărobii tăi cu umilin$ă şi mân!ăie pe Fudecătorul cel înfricoşat pe &iul tău cu ru!ăciunile talcălduroase să ne mântuiască de scârbele şi de ne#oile ce ne3au împresurat. =i precumdumnezeiască putere într3o mică de ceas Pclipită n.m.Q au adunat din toată lumea pe 5possă petreacă prea cinstit şi sfânt trupul tău spre în!ropare cu laude şi cu cântări aşa să adumintea noastră cea împrăştiată întru deşărtăciunile cele lumeşti şi să o lumineze ca de pu pe Dânsul să3 mărim şi să3 lăudăm. 1ar $ie ca unei ade#ărate Născătoare de Dumnezeucântăm cu cucerie cântarea cea în!erească; IBucură3te ceia ce eşti cu bun dar dăruită. DomntineJ. 5min.

(%ra!ment in +i a ii - :a*ania "a A$ve enie >$!$r$ ite, n$emvrie 21)



!itropolitul Augustin de /lorina , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului , Preasf-nta <m:răcată <n negru

5stăzi iubi$ii mei este o sărbătoare de bucurie a Maicii lui Dumnezeu. Sărbătorim Naşt(reasfintei Născătoare de Dumnezeu. "are este con$inutul sărbătorii şi ce sim$ăminte ne trez

KKK

"a to$i oamenii aşa şi (reasfânta a #enit în lume prin cine#a. "ine s3a născut din stâncă NimDintr3o mamă şi dintr3un tată ne3am născut cu to$ii. Şi <reas%ânta a avut p rin i mama sa senumea 5na, iar tat " ei $ac im. Erau $ameni %$arte ev"avi$ i, ar % r c$pii. =i atunci lipsa copiilor era considerată o ruşine"ine a#ea copii era considerat fericit. "el care a#ea mul$i copii 'cinci şase şapte optR0 fericit de ceilal$i. 5celea erau familii patriar2ale. 5cum copiii sunt considera$i nenorociri. unul cu !reu doi mai mult nu stopE 5sta este un blestem. 5 a ar, ace" cup"u % r c$pii ?" ru!a pe +umne*eu *i i n$apte s "e ea un c$pi", ca s i-L #nc ine Lui.

nde sunt astăzi astfel de mame E Nu mai există dispozi$ia de a oferi. (este pu$ină #rememeserii #or dispare; poli$istul sora medicală şi clericul. De ce poli$istul să păzească ordinefie în pericol De ce sora medicală să înnopteze lân!ă bolna# şi să nu se ducă să cânte la un şi să adune bani =i e fraier altul care se face preot pentru că3i fac pe drum !esturi ruşino Nu. >or dispare câte#a astfel de meserii necesare şi asta #a fi un semn de decădere.

5şadar 1oac2im şi 5na erau înainta$i în #ârstă. Se poate însă ca dintr3un butuc să iasă o flodintr3o stâncă uscată să răsară un crin @n măsura în care dintr3o femeie stearpă poate rfloare care se numeşte copil. "eea ce este floarea pentru natură ceea ce este steaua pentru aceasta este copilul pentru familie. Dă mân!âiere bucurie şi #eselie.

?" ru!au pe +umne*eu s "e ea un c$pi", ca s -" #nc ine. "are mamă când naşte un băie$elzice; LDumnezeul meu în#redniceşte3mă să3l înc2in să fie un preot să fie un călu!ărJ Smecanic medic a#ocat. 5cestea sunt considerate lucruri mari. (reot R



M3am dus odată în nişte sate dincolo de 5lia mona în <asia acolo unde erau 2o$i în mu5colo când se năştea un băie$el #ecinele îi urau; J"2ira Maria să3$i trăiască să de#ină căpRJ. Dacă însă copilaşul se îmbolnă#ea şi era în prime?die să moară atunci ziceau; LSă trăiassă se facă c2iar şi preotJ. 5$i în$eles (rimul lucru este să de#ină căpitan al doilea cel din uera să de#ină preot. =i astăzi care tată sau mamă consideră o cinste să3şi înc2ine copiluDumnezeu

$ac im i 5na #ns erau ev"avi$ i i e vi n$bi" . +e aceea, cân +umne*eu "e-a ruit $ %eti !in!a , au numit-$ &aria i au #nc inat-$ "ui +umne*eu. :e #nseamn nume"e &aria/Multe femei au acest nume dar nu ştiu ce înseamnă. &aria este un cuvânt evreiesc i #nseamn Kst pân I, K $amn I. Nu doamnă de primar nu doamnă de procuror nu doamnă de preşedinnu doamnă de comandant de pia$ă. Nimic din acestea. "i t pân a "umii, t pân a #n!eri"$r,cu a ev rat +$amn . 5ceasta este eci$ara &aria.

KKK

5şadar astăzi este o bucurie uni#ersală întru Naşterea (reasfintei Născătoare de Dumnez:ine se bucur e s rb t$area <reas%intei n$astre/

• Se bucură Sfânta -reime, -atăl +iul şi Sfântul Du , pentru că s!a aflat singura femeievrednică ca să poarte în cele dinlăuntru ei pe $uvântul lui Dumne&eu, s!a găsit .asul cecurat, 1reabinecuvântata 0ăscătoare de Dumne&eu"

• Se bucură şi se minunea&ă îngerii, pentru că văd o făptură de pe pământ, înălţându!se m presus de nori şi de stelele cerului şi se face Kmai cinstit ecât eruvimii i mai s" vit % r e asem nare ecât sera%imiiI ;

• se bucură în mod deosebit 'r ang elul :avriil, care a binevestit acesteia7 >ucur -te <

=2uca >, ?@A"• Se bucură proorocii, de la 5saia care a anunţat!o cu @BB de ani înainte până la cinsti Înaintemergător care a salutat!o prin săltările din pântecele mamei lui"

• Se bucură drepţii .ec iului -estament, care au aşteptat!o de veacuri"• Se bucură lumea întreagă, păcătoşii se îmbărbătea&ă pentru că văd că le!a ven

i&băvirea"

%o$i se bucură. +ar ea, <reas%ânta/ Ea, <reas%ânta nu se bucur . Este trist . +ac am putea s-$ ve em, am ve ea-$ #mbr cat #n ne!ru i p"ân!ân , iar "acrimi"e ei c *ân in cer $s, pe

p mântu" p c t$s. +e ce nu se bucur <reas%ânta/"um să se bucure Se întristea&ă mai întâi de toate pentru căe)istă guri necurate şi sinistre, pui de vipere, care!i înjură numele &i şi noapte" Nici o femeieoricât de păcătoasă ar fi nu este în?urată atât cât e în?urată (reasfânta noastră de !urile elinSă #ă spun un lucru !roaznic Dumnezeu să ne miluiascăE Dincolo de 4#ros mii de turcule$i!ata să ne taie cu săbiile mii de solda$i turci turbează să ne ucidă cu armele. Dar din to$i anici unul nici unul nu în?ură de 5la2E Să mer! mai departe >in la biroul meu solda$i5lexandrupoli din Kozani şi din altă parte copii buni care cred în Dumnezeu. =i se în!rozes

plân! şi3mi zic; LNe #a pedepsi Dumnezeu. De diminea$a până seara şi cei mici şi ceiîn?urăJ. "um să se milosti#ească Dumnezeu de noi %urcul nu3l în?ură pe 5la2 dar soldatusă în?ure cele dumnezeieşti şi nimeni să nu protesteze E @ndrăzneşte cine#a să ?i!nea#reunul din comandan$ii respecti#i "ine 5 to$i aceştia sunt mari iar <ristos este micEaceea este îmbrăcată în ne!ru (reasfânta. Se tân!uieşte pentru în?urături. =i nu doar pentru



bărba$ilor ci mai nou şi pentru ale femeilor. (ână acum ştiam că femeile cel pu$in nu în5cum aflu şi mă cutremur că şi femeile #orbesc #ul!ar şi în?ură. a asta nu mă aşteptam. @nacesta am a?uns poporul care în?ură cel mai mult în Balcani şi3n toată lumea.

1reafânta mai plânge şi pentru pervertirea genului feminin" (redomină un alt tip de femeiestrăin de caracterul elinidei ortodoxe. 4ste femeia cu pantaloni !oală cu $i!ară cu un!2#opsite şi cu părul tăiat care şi3a lăsat casa şi copiii şi frec#entează fără ruşine cluburile.

1reasfânta noastră se tânguieşte pentru părăsirea şi destrămarea familiilor, pentru curvii,adultere, divorţuri, pentru toate relele care s!au întins în jurul nostru"

5şadar 1reasfânta e îmbrăcată în negru, pentru blasfemiile bărbaţilor, pentru depravarea femeilor şi încă pentru marea crimă a avorturilor .

Dacă aş fi fost procuror şi poli$ie aş fi făcut anc2etă în clinicile !inecolo!ice şi aş fi !ăsit cfi !ăsit embrionii făcu$i bucă$i care sunt arunca$i în canale. "â$i copilaşi (atru sute de mi

anE 5uzi$i (atru sute de miiE De aceea ne stin!em ca popor. @n %urcia iată copii în 5lbancopiiR Noi din cauza a#orturilor a#em cei mai pu$ini copii. S3au îmbo!ă$it !inecolo!ii atfără frică de Dumnezeu+ copilul şi lira a#ortul şi lira. 5 spurcat pământul nostru cu sne#ino#atE <"ân!e <reas%ânta pentru tic "$ ia n$astr .

@n sfârşit (reasfânta este îmbrăcată în ne!ru. De ce (entru că multe din bisericile ei dincîn teritoriile ocupate ca de pildă "ipru astăzi nu sunt în func$iune. Mul$ime de biserici detot din sate de pe înăl$imi de pe lân!ă $ărm minunate biserici monumente ale artei de seridicate în numele (reasfintei 'una la Naştere alta la 5dormire alta la Buna >estire etc.0 sastăzi înc2ise sau sunt dărâmate şi profanate+ cu crucile rupte cu sfintele #ase discul şi p furate sau aruncate cu cristelni$ele răsturnate cu icoanele sparte sau desfi!uratemormintele necinstiteR @mbrăcată în ne!ru (reasfânta plân!e. (lân!e pentru noi plân!e pen"ipru plân!e dulcea noastră Mamă pentru întrea!a lume.

KKK

Să ne ru!ăm iubi$ii mei astăzi. Să ne păstrăm credin$a. Să ne înc2idem în casele noastre plân!em şi noi împreună cu (reasfânta. Noi ca nişte păcătoşi să ne tân!uim pentru păcanoastre. =i să luăm o 2otărâre; Să trăim potri#it #oii &iului ei "el iubit ca să a# binecu#ântarea şi ca persoane şi ca familie şi ca neam. 5min.

(Dmi"ia &itr$p$"itu"ui e "$rina, < rinte"e 5u!ustin Ran i$tis,#n %ânta >iseric a %ântu <ante"im$n "$rina, 7.0'.1'74, sâmb t seara)



!itropolitul Augustin de /lorina , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului şi pomenirea+fin*ilor Ioachim şi Ana

(e 8 septembrie iubi$ilor a#em sărbătoare şi praznic. (e - septembrie a#em din nou sărbătşi praznic. Sfânta noastră Biserică pe 8 septembrie sărbătoreşte şi prăznuieşte Naşt(reasfintei Născătoare de Dumnezeu. (e - septembrie sărbătoreşte pomenirea părin$(reasfintei Născătoare de Dumnezeu a lui 1oac2im şi a 5nei. "a să în$ele!em şi să simmăre$ia acestor două sărbători trebuie să ne aruncăm o pri#ire în umea 5ntică de dinainte#la#ioşii părin$i 1oac2im şi 5na să o nască pe Născătoarea de Dumnezeu.

KKK

%o$i ştim istoria lui 5dam şi a 4#ei. 5u fost primii oameni pe care i3a zidit Dumnezeu. 13într3un loc cu totul minunat care a#ea toate bunurile. Se numea rai. 5dam şi 4#a trăiau a

ferici$i. Nici foame nici sete nici boală nici moarte nu existau acolo. /ăul care în mii de fo bate astăzi lumea nu exista. Din păcate întâii3zidi$i nu au păzit porunca pe care le3aDumnezeu. (orunca era; Să nu mânca$i din rodul doar al unui copac. 4ra !rea porunca asta (entru că alte mii de copaci fructiferi plini de roade dulci erau la dispozi$ia lor. Dacă Dumnle spunea că doar dintr3un copac a#eau dreptul să mănânce roade şi din to$i ceilal$i nu atastfel de poruncă ar fi părut !rea. Dar dia#olul a in#idiat fericirea celor întâi zidi$i şi a încep acuze şi să3 calomnieze pe Dumnezeu pentru această poruncă. 5 #enit şi i3a spus 4#ei cărespectarea poruncii ci încălcarea poruncii îi #a face ferici$i. Din păcate 4#a a dat atcu#intelor dia#olului a fost biruită de ispită a mâncat din fructul oprit şi l3a făcut şi pe băei să mănânce şi el.

@ntâii3zidi$i nu 3au ascultat pe Dumnezeu ci pe dia#ol. =i consecin$a Din clipa în cîncălcat porunca lui Dumnezeu n3au mai a#ut nici o linişte. 13a cuprins teama. (ăcătuiser



mai a#eau loc în rai. 5u fost iz!oni$i de acolo. şa raiului se înc2ise. n în!er cu o sabie de foc păzea şi nimeni nu mai putea să desc2idă şi să intre.

Dar cu toată nenorocirea pe care a suferit3o neamul omenesc din cauza neascultării celor zidi$i omenirea a#ea o năde?de că într3o zi toate răută$ile toate nenorocirile se #or sfârîncepe o nouă perioadă de #ia$ă fericită pentru lumea întrea!ă. =i năde?dea aceasta nu amincinoasă. 5 dat3o Dumnezeu. Da însuşi Dumnezeu "are i3a iz!onit din rai pe 5dam şi

4#a a spus dia#olului care ca un şarpe pătrunse în rai şi3i rătăci pe cei întâi3zidi$i acestuilucrător al răului şi al nenorocirii; +u m nie va %i #ntre tine i %emeie, #ntre s mân a ta urma ii ei. +ar un urma #n ep rtat a" Evei, pe care tu ai #n e"at-$, va ri ica r *b$i #mp$trta cu putere. e va #nvin!e, # i va spar!e capu", iar tu #i vei r ni c "câiu", a ic #i vei pricinmic i ne#nsemnat ran '&acere * )G0. 5ceste cu#inte sunt prima profe$ie care s3a omenirii. 5ceastă profe$ie a fost o rază de mân!âiere. Dumnezeu #a în#in!e iar nu dia#olul.

=i lumea aştepta să se împlinească această profe$ie. 5ştepta să #ină "el (uternic "el care a#să3l în#in!ă pe dia#ol şi să dăruiască biruin$ă împotri#a păcatului şi a patimilor. @l aşte

Mesia. Mesia adică <ristos a#ea să se nască din femeie. Dar ce fel a#ea să fie femeia acea&ecioară zice (roorocul 1saia '1saia 9 ):0. O fecioară #a naşte pe Mântuitorul lumii. n lunemaiauzitE

5u trecut multe secole lumea aştepta. Mii şi milioane de femei s3au născut. Multe din eleîn#rednicit să nască prunci aleşi care au de#enit bărba$i renumi$i care s3au e#iden$meşteşu!uri în ştiin$e în bo!ă$ie în putere în lupte şi în războaie. Dar nici o femeie nu a!ăsită #rednică să3 nască pe <ristos.emeia, care avea s -L nasc pe rist$s, trebuia s %iecurat , s %ie cu es vâr ire i pe e-a-ntre!u" $ %emeie e$sebit . "e #ntreac pe t$ate #virtute, #n cur ie, #n bun tate. str "uceasc ca s$are"e, s %ie a"b ca * pa a.

r spân easc bun mireasm ca i crinu". %ie mai curat ecât str "uciri"e s$are"ui, mai #na"t ecât pr$$r$cii i patriar ii i c iar ecât #n i i #n!erii i ar an! e"ii. <reas%ânta a %$sminunea "ui +umne*eu. Bnica %emeie in "ume a %$st eci$ara. +in ne#ntinate"e ei sân!"uat trup iu" "ui +umne*eu.

"e limbă #a putea să laude în cântări după #rednicie pe (reasfânta Sfânta noastră Bisericăcinstea (resfintei Născătoare de Dumnezeu a consfin$it multe sărbători. 1ar una din aceste Naşterea adică ziua în care s3a născut (reasfânta. ua$i aminte. (e to$i sfin$ii îi prăznuim înîn care au înc2is oc2ii în această lume deşartă. S3au născut păcătoşi şi au murit sfin$i. @n Maicii Domnului nu doar Sfânta 5dormire îi sărbătorim ci şi Naşterea. =i astfel mărturisimc2iar dintru început (reasfânta a fost "ea "urată şi Nepri2ănită >asul străful!etor al <arului lDumnezeu în care s3a sălăşluit Dumnezeiescul Măr!ăritar <ristos. +in *iua na terii <reas%intei a #nceput s ca pe p mânt p"$aia e aur, umne*eiescu" ar. rb t$area =a terii ei este#nceputu" mântuirii "umii.

KKK

1oac2im şi 5naE 5u fost una din cele mai alese şi iubite perec2i din umea 5ntică. @ns#ierme le mânca inima şi nu3i lăsa să se bucure de bucuria lui Dumnezeu. Nu a#eau nici un 4rau sterpi. 4ra o epocă în care se socotea blestem dacă cine#a nu a#ea copii. @n sc2imb aîn epoca satanică în care trăim lumea se fereşte de copii mul$i ca de un blestem şi foloseştemi?loacele necinstite şi criminale ca să nu3i aducă pe lume. @nsă în acea epocă pru





75cum Maica Domnului #oi su!e pu$in 2ar7. Mă simt ca un prunc fară !ri?i care su!e în brmamei lui şi simte marea ei dra!oste şi nespusa ei afec$iune. =i astfel mă 2rănesc cu 2ar.

(:uvi$su" <aisie 5! i$ritu", +espre ru! ciune, E itura Evan! e"ism$s, pp. 86-89)

Părintele +ofian ?oghiu , Predică la Naşterea !aicii Domnului@ Astăzi este <nceputulm-ntuirii noastreB

K=a terea ta, e +umne*eu = sc t$are, bucurie a r s rit "a t$at "umeaI.

5şa începe troparul sărbătorii de astăzi în seara aceasta şi duminică. =i în ade#ăr fra$i crenici o naştere din câte cunoaşte istoria lumii n3a adus omenirii între!i atâta bucurie câtă bua adus în lume naşterea Sfintei &ecioare Maria. De la naşterea ei un nou orizont se desc pentru omenirea întrea!ă şi de atunci începe a se scrie o nouă istorie în lume istoria mânneamului omenesc sau cum spune %ântu" $an +amasc in K5st *i este #nceputu" mântuirin$astreI.

Aenirea ei #n "ume a %$st % ! uit e +umne*eu pr$t$p rin i"$r n$ tri #n raiu" ce" p mânap$i a %$st binevestit e pr$$r$ci i a teptat cu $r i #n%ri!urare e t$ate !enera ii"e e

"un!u" mii"$r e ani, ca pe a ace"eia care avea s nasc pe &esia, &ântuit$ru" "umii. 6enera$iiîntre!i s3au ru!at pentru această întrupare din Maica Domnului. =tim că ea era #asul ales înS3a po!orât şi S3a întrupat Mântuitorul lumii. (recum se ştie %ânta eci$ar &aria estebinecuvântatu" r$ a" ru! ciunii #n e"un!i i cu mu"te "acrimi a b trâni"$r i %erici i"$ p rin i, $ac im i 5na.

5mândoi erau coborâtori din neamul împărătesc al lui Da#id şi locuiau în Nazaretul 6alileecentrul Nazaretului de astăzi se arată locul unde a trăit odinioară Sfânta &ecioară Marfamilia sa. Şi #ntr-a ev r, %ra i cre tini, #n =a*aretu" e ast *i este $ mare cate ra" a >unAestiri, cea mai mare in ace" $ra . Şi #n centru" ei O are i eta O e un %e" e !ri"a . :ni te trepte i ac$"$ se p strea* i ast *i c su a s%in i"$r ei p rin i, $ac im i 5na. Mai a#eauîncă o casă în 1erusalim aceşti bătrâni părin$i ai Maicii Domnului. 5colo îşi duceau #iaadâncă e#la#ie şi cură$ie în post şi în fapte bune dar toate în#ăluite în foarte multă trisin!uri fără urmaşi coborau încet către amur!ul #ie$ii. =i totuşi nici bătrâne$ea nici sterpic



5nei nu3i descura?au în aşteptarea lor şi nu încetau a se ru!a lui Dumnezeu să le dăruiasccopil. ra i ia c$n%irmat e %ântu" $an +amasc inu" ne spune c a ese$ri se ru!au cuaceste cuvinte K+$amne, 5 $nai, E"$i, ava$t, cun$ ti $cara "ipsei e c$pii, cun$ ti tristei amaru" n$stru; ac vei privi "a smerenia r$bi"$r i i vei a r$bi"$r i un c$pi", @ie @v$m %ace arI.

=i în ade#ăr Dumnezeu le3a ascultat smerita lor ru!ăciune şi aşa ramura stearpă şi usc

tulpinii lui Da#id rodeşte rod minunat pe prunca Maria. 5ceast %iic a b trâni"$r $ac im i 5na nu era asemenea ce"$r"a"te %iice a"e $ameni"$r, ci una % r seam n #ntre e"e, c iamu" i in acea vreme nu puteau #n e"e!e r$stu" ei umne*eiesc #n "ume. <entru c ea era %emeia care avea s * r$beasc capu" arpe"ui O cum spune #n :artea ene*ei "a #ncep % ! uit e +umne*eu primi"$r $ameni; ea era %emeia #nc$n urat e nimbu" ce"$r mne!r ite #nsu iri, ea era %eci$ara cea minunat i p"in e ar, binevestit e pr$r$cu" saia;care %eci$ar %iin , va na te pe Emanui" i va r mâne %eci$ar i maic , va %i "$ %eci$re"nic i &aica preacurat a &ântuit$ru"ui n$stru isus rist$s.

Născând cu#ioasa 5na pe această fiică binecu#ântată casa lor bătrână s3a umplut de m bucurie şi lumină deoarece multă şi mare era triste$ea şi aşteptarea de până atunci. Numecare îl ale! şi3l pun părin$ii copilei lor e un nume dintre cele mai frumoase care se obişnu#ec2ii e#rei. 5cest nume %eminin este &iriam, &ariam sau &aria i #nsemnea* K p" cut I, Kcea %rum$as I sau K $amnaI, Kst pânaI sau +espina, cum #i spun !recii. $aaceste #nsemn ri a"e nume"ui ei i se p$trivesc #n c ip es vâr it, pentru c e "a na terea sminunata c$pi" &aria era p"in e t$ate #nsu iri"e i aruri"e trupe ti i su%"ete ti.

iin p"in e ar e "a na terea sa, %ânta &aria eci$ar a r mas p"in e ar pe t$t timpu" vie ii sa"e p mânte ti. +ep"in tatea acestui ar umne*eiesc ce ump"ea %iin sa i se rev r peste #ntrea!a ei % ptur $ ap ra e $rice p cat. 5stfel prin aru" "ui +umne*eu, p catu" n-aatins nici trupu" i nici su%"etu" ei, #ncât "$ca u" +$mnu"ui n$stru isus rist$s s-a p scurat, i trupe te i su%"ete te. $tu i, %ra i cre tini, %ânta eci$ar &aria s-a n scut upt$ate "e!i"e natura"e a"e na terii $mene ti i ca urmare, ea nu a %$st scutit e p castr m$ esc, e care a %$st scutit numai iu" ei umne*eiesc. 5ceastă stare de sfin$enie personală dublată ca de o umbră de păcatul strămoşesc transmis prin părin$i se continSfânta &ecioară până în momentul Bunei >estiri.

?n acest m$ment a" >unei Aestiri, "a 26 martie, up ce %Tnta eci$ar prime te, #n c"iber, s %ie &aica iu"ui "ui +umne*eu prin acel cu#ânt către în!er; Lie M&ieN, upcuvântu" t uJ ' uca ) *80 deşi nu ştia de bărbat este cur it ep"in e t$ate urm ri"e p catu"ui str m$ esc prin c$b$rârea +u u"ui %ânt peste ea. ?n acest m$ment, pentru %ântaeci$ar #ncepe un n$u capit$" e "a aceast at , preacurata eci$ar O preacurat peep"in #n trup i #n su%"et O evine "$ca s%in it #n care se a"c tuie te trupu" $menes

+umne*eu :uvântu".

5stfel numai după ce Sfânta &ecioară primeşte a fi mama lui Dumnezeu &iul ea este cudeplin. (ână la 2otărârea aceasta suprafirească Sfânta &ecioară Maria deşi plină de dar

totuşi sub influen$a păcatului strămoşesc ca şi ceilal$i oameni şi deci liberă de a se proîmpotri#a maternită$ii dumnezeieşti. @n loc să fi spus LfieJ cum a spus putea să spu primescJ. @nsă a spus LfieJ adică s3a supus fără condi$ie deşi era fără de bărbat. (utea anu primească a fi Maica Mântuitorului lumii.



5 a ar prin "ucrarea %ântu"ui +u , trupu" %eci$re"nic, preacurat i neatins e nici un p caa %$st cur it e p catu" str m$ esc, #ncât carnea in care e va na te +$mnu" n$stru isu rist$s i sân!e"e care va a via acestei c rni umne*eie ti s nu aib nici $ urm e p cat, %ie e" p cat str m$ esc $ri pers$na". =umai in acest trup % r pat sau imacu"at a" %eci$are &aria se putea na te un trup unit #ntr-un ip$stas cu umne*eirea. =umai acest tru

putea "ucra mântuirea "umii i numai acest trup era vre nic s nasc pe +$mnu" n$stru isu rist$s ca $m.

5ceasta este în#ă$ătura ortodoxă despre naşterea Maicii Domnului aşa cum au mărturisit3o (ărin$i şi sfintele sinoade ecumenice. @n această pri#in$ă %ântu" : iri" a" erusa"imu"ui în unadin cate2ezele sale spune aşa; K rist$s era 5ce"a care avea s e nasc in <reacurataeci$ar i e aceea a umbrit-$ pe ea puterea :e"ui <rea#na"t i %ântu" +u -a p$!$rât

peste ea i a s%in it-$, pentru ca ea s p$at * mis"i i na te pe 5ce"a prin :are s-au %t$ate; na terea aceasta a %$st curat i % r nici $ pat I =Sf" $ iril al 5erusalimultii, $ate e&e, C.55A

%ântu" $an +amasc in mer!ând pe aceeaşi cale a sfin$ilor (ărin$i şi a sinoadelor ecumenisintetizează această în#ă$ătură cu următoarele cu#inte; L +up ce %ânta eci$ar &aria a primit a na te pe iu" "ui +umne*eu, +u u" Lui %ânt -a p$!$rât peste ea, p$trivit cuvântuumne*eiesc pe care "-a spus ar an! e"u", cur in -$ i ân u-i #n ace"a i timp puterea e ana teJ =Sf" 5oan Damasc inul, Dogmatica, 555A"

5ceeaşi în#ă$ătură o aflăm cântată şi în imno!rafia Bunei >estiri; într3o cântare în formmărturisire însăşi &ecioara Maria rosteşte aceste cu#inte; K u%"etu" mi "-a cur it, trupu" mi "-s%in it, biseric #nc p t$are e +umne*eu m-a % cut pe mine, c$rt e +umne*eu #mp$ $"$ca #nsu%"e it m-a % cut venirea %ântu"ui +u i curat &aic a Aie ii.I =$anonul utreniei,cântărea "A

&ra$i creştini &aica +$mnu"ui, #ntrupân #n sine pe +umne*eu prin "ucrarea %ântu"ui +a s " uit #n ea "umina umne*eiasc , evenin $ %iin cu t$tu" e$sebit , mai presus e$ameni i e #n!eri. %ântu" ri!$rie <a"ama un mare teolo! ortodox spune între altele ca;= În*milia la Întrarea în Sfânta Sfintelor a (aicii Domnului, >B, EF, GB, G>" =0umerotar paragrafelor după ediţia 1"1iristou, în traducerea diac" 5"că jr"7 Sf" :rigorie 1alama, +ecioar (aria şi 1etru 't onitul 3 prototipuri ale vieţii isi aste şi alte scrieri du ovniceşti =Scrieri 55A,Sibiu ?BB A

K+umne*eu, a"c tuin un univers c$mun a" bun t i"$r v *ute i nev *ute, ne-$ arat p &aica +$mnu"ui ca #ntrunin #n sine t$ate %rumuse i"e umne*eie ti, #n!ere ti i $meneac %rumuse ea superi$ar ce #mp$ $be te amân $u "umi"e I O cereasc i p mânteasc Oeste ac$"$, numai prin ea a venit "a n$i iu" "ui +umne*eu, "uân trup $menesc in ea +umne*eu -a ar tat pe p mânt i cu $amenii #mpreun vie uin , %iin tutur$r nev *u#nainte e eaI.

1isus <ristos Mântuitorul lumii era din #eşnicie la %atăl însă nu era #ăzut de oameni.

întruparea ui din &ecioara Maria de#ine #ăzut de oameni de lume purtând trup omenesc noi fără de păcat.

L$t a a i #n veacu" nes%âr it, #n ceruri, t$at c$b$rârea "uminii umne*eie ti, t$at %$aruri"$r u $vnice ti, nu $ p$ate primi nimeni % r &aica +$mnu"ui. Ea, primin t$at



p"in tatea :e"ui ce p"ine te t$ate, %iecare up criterii"e, up pr$p$r ia i m sur cur iei %iec ruiaFI O a a se au aruri"e, up cur ia %iec ruia O KF#ncât &aica +$mnu"ui este i vistieria i istribuit$area b$! iei umne*eie ti (F). Este i*v$ru" i #n" n uirea tutur$rbunuri"$r ne!r ite. Ea este cu"mea i s%âr irea #ntre!ii s%in eniiI.

%ântu" ri!$rie <a"ama se întreabă aşa; K:um te v$i s" vi pe tine, vistieria s"avei/ (F) <rintine se "uminea* u u" meu cu venirea +u u"ui umne*eiesc #n "ume. e-ai % cut vistierni

i p str t$area aruri"$r, nu ca s "e ii "a tine, ci ca pe t$ate s "e ump"i e ar, c vistiernicua un c$m$ri spre a "e #mp r i. <entru ce ai ine #nc is b$! ia care nu se mic $rea* I/

(ugăciune

De aceea te ru!ăm Stăpână preabună dăruieşte între!ului tău popor aceste moşteniri ale tdin milă şi din comoara 2arurilor tale ca ceea ce eşti plină de 2ar. Din aceste comori cereşti şi tămăduieşte sufletele şi trupurile noastre îmbolnă#ite de patimi luminează şi împacă lăuntrică a fiecăruia din noi ca ceea ce cunoşti bine toate necazurile noastre. /e#arsă (reasfâ

bucurie pace şi bună în$ele!ere în familia neamului nostru omenesc şi românesc care din a#ec2ime din #remi te cinsteşte cu multă şi curată e#la#ie.

=i îndrăznim să te mai ru!ăm preasfântă &ecioară să mi?loceşti la &iul tău şi Dumnezeul să potolească cumplitele #ra?be din lume pentru că 4l este cu ade#ărat 1z#orul şi Stăpânul "erem cu umilin$ă şi cu încredere toate acestea preasfântă &ecioară şi Maică a Domnului că po$i să ne a?u$i pentru că tu pe toate le po$i câte le #oieşti.

5min.

( in < rinte"e $%ian, E itura >i*antin , 2007, >ucure ti)



Părintele Iachint Cnciuleac9 stare*ul Putnei " #;; $ , Panegiric la Naşterea !aiciiDomnului , Astăzi s,a născut !aria

H=a terea a, e +umne*eu = sc t$are eci$ar , bucurie a vestit "a t$at "umeaFI ( r$paru" pra*nicu"ui)

I1ubi$i credincioşi sunt bucurii de taină care nu se lasă spuse ci stau ascunse în inima omcare trăiesc sin!ure şi mor o dată cu omul. Sunt bucurii care tac şi bucurii care #orbesc. S bucurii în familie care nu trec pra!ul casei multă #reme sau poate niciodată. Dar sunt un bucurii nebănuite care nu încap într3o sin!ură inimă de om care se cer #estite şi altora pentdeodată mai multe inimi să simtă binecu#ântarea lor.

O bucurie ca aceasta după care a suspinat mii de ani toată lumea s3a re#ărsat astăzi pes pământul prin Naşterea Maicii Domnului. Mică la început şi neluată în seamă bucuria na&ecioarei Maria nu trece pra!ul casei bătrânilor şi dumnezeieştilor ei (ărin$i 1oac2im şi 5na

Dar în pu$ină #reme bucuria aceasta a pătruns pe uli$ele micului Nazaret a străbătut 6alilcuprins 1erusalimul a umplut tot pământul de la mar!ini până la mar!inile lui a fost purtasecole a fost purtată şi cinstită cu atâta credin$ă şi e#la#ie de înaintaşii noştri şi împodobalese ru!ăciuni şi cântări de laudă înaintea Maicii Domnului. Bucuria naşterii (reasfi&ecioare Maria a bătut astăzi şi la uşile noastre a răzbit în inimile noastre şi ne3a îndemnaadunăm în Sfintele biserici pentru ca împreună să ne bucurăm du2o#niceşte să ne ru!ămcântăm şi să cerem a?utorul Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare cinstind naşterea ei ce a#em în noi mai curat mai bun mai ales.

5şa ne3au crescut şi în#ă$at părin$ii noştri aşa ne3au deprins strămoşii noştri aşa ne3au psă facem to$i Sfin$ii Bisericii noastre. Nu este sfânt care să nu fi adus măcar un cu#ânt deMaicii Domnului aceleia prin care a #enit mântuirea a toată lumea. (e ea au cinstit3o în!ericer şi oamenii de pe pământ. De ea au #estit proorocii.



(entru ea a !răit &iul lui Dumnezeu. (e ea au lăudat3o Sfin$ii 5postoli. Numele ei l3au pomadesea mucenicii în lan$uri cu#ioşii în pustietă$i mamele la căpătâiul copiilor fecioarfocul ru!ăciunii bătrânii în ceasul sfârşitului bolna#ii în #ăpaia durerilor orfanii în #reispitelor #ădu#ele în sărăcia lor sărmanii în lipsa lor călătorii în prime?dii copiii în primani de #ia$ă.

(e Maica Domnului o cinstesc deopotri#ă şi puterile de sus şi creştinii de ?os cetele în!ere

neamul omenesc serafimii din cer şi călu!ării de pe pământ tronurile cereşti şi domn pământeşti 2eru#imii şi ar2an!2elii în!erii şi Sfin$ii creştinii de peste tot dimpreună cu suflarea. Se cu#ine dar ca şi noi să lăudăm pe Născătoarea de Dumnezeu po!orându3nmintea în micul Nazaret acolo unde a răsărit prima bucurie în lume prin naşterea &eciMaria.

.eniţi deci, iubitorilor de pra&nic, să vedem ce lucru minunat s!a petrecut astă&i în calui 5oac im".eniţi, maicilor iubitoare de copii, să vedem pe cine ţine în braţe 'na"

.eniţi, mireselor gătite cu podoabe omeneşti, să vedem ce (ireasă fără de bărbat 5isus Hristos #i!a pregătit"

.eniţi, aleselor fecioare, să vedem ce +ecioară neîntinată astă&i în lume s!a născut" .eniţi cu toţii, fraţi creştini, să vedem de cine vorbeşte 5saia, de cine se veseleşte David, p

cine laudă ar ang elul :avriil, pe cine pră&nuieşte acum 4iserica Domnului".eniţi să vedem pe cine a născut la bătrâneţe 'na cea stearpă, de ce se bucură aşa de mult bătrânul 5oac im, de ce &âmbesc păcătoşii în iad, pentru ce saltă Sfinţii în cer, de ce nmai oftea&ă %va, de ce tace săracul 'dam"

.eniţi să vedem de ce se bucură astă&i toată creştinătatea, de ce sună aşa frumos

clopotele, de ce se împodobesc astă&i Sfintele biserici cu atâtea flori şi cântări de laudă" .eniţi, sfinţilor, să lăudăm astă&i pe cea mai aleasă dintre Sfinţi".eniţi, îngerilor, să cinstim acum pe cea mai cinstită decât eruvimii şi mai fără deasemănare decât serafimii".eniţi, Sfinţilor 'postoli, să prea mărim pe aceea care mai înainte de voi pe Hristos 2!a propovăduit".eniţi, mironosiţelor femei, să pră&nuim pe aceea care mai înainte decât voi lângă crucelui 5isus a suspinat".eniţi, maicilor, ca pe (aica vieţii noastre într!un glas s!o lăudăm".eniţi, fecioarelor, ca pe +ecioara cu cântări de bucurie să o prea mărim".eniţi, pruncilor, ca pe 1runca (aria cu făclii s!o întâmpinăm".eniţi pustnicilor, veniţi călătorilor, veniţi bolnavilor, veniţi muritorilor, ca pe 'părătoarea şi mijlocitoarea noastră astă&i să o aflăm şi împreună să o lăudăm"

Aeni i, %ra i cre tini e pretutin eni, s #ntin em acum m re $sp e bucurie #n casa "u +avi , c ast *i s-a n scut n e ea mântuirii n$astre.

− 'stă&i s!a arătat în lume lăcaşul +iului lui Dumne&eu"− 'stă&i s!a apropiat împlinirea vremii,− astă&i s!a înălţat muntele cel netăiat,− astă&i s!a &idit cămara cea neumblată,− astă&i s!a arătat cortul cel ceresc, 'stă&i s!a născut



− 'stă&i s!a întins scara împăcării între om şi Dumne&eu,− astă&i s!a aprins rugul cel nemistuit de foc"− 'stă&i s!a arătat aurora mântuirii noastre pe pământ,− astă&i s!a sfinţit vasul alegerii lui Hristos"− 'stă&i s!a născut (aria− 'stă&i saltă de bucurie creştinătatea,−

astă&i străluceşte de lumină soarele,− astă&i se bucură luna,− astă&i se sfătuiesc stelele,− astă&i se adună în buc et florile,− astă&i se unesc în armonie culorile,− astă&i într!un glas răsună cântările, căci astă&i s!a născut, în 0a&aret, (aria− 'stă&i o făclie dumne&eiască s!a aprins,− astă&i un trandafir în 0a&aret a înflorit,− astă&i un crin în :alileea neamurilor a răsărit"− 'stă&i o comoară a lumii s!a descoperit"− 'stă&i s!a născut (aria− 'stă&i împreună cântă păsările,− astă&i dintr!o inimă se roagă creştinii,− astă&i într!un cuget se veselesc fecioarele,− astă&i la un loc se bucură şi cele cereşti şi cele pământeşti,− astă&i într!un glas cântă pruncii, căci astă&i s!a născut roaba Domnului, (aria

(entru naşterea &ecioarei astăzi să ne bucurăm. (e crinul cel neîntinat să3 admirăm pe com Nazaretului prin fapte bune să o câşti!ăm pe măr!ăritarul lumii prin pocăin$ă să ni3 cumpă pe iz#orul <arului prin smerenie să ni3l împrumutăm pe uşa cea încuiată prin c2eia ru!ăciuno descuiem pe floarea cea aleasă prin milostenie cu noi să o a#em. (e c2i#otul cel ceresinimile noastre prin dra!oste să3l purtăm pe Maica >ie$ii prin iubire de mamă mamă none3o câşti!ăm pe Biserica cea #ie pe mi?locitoarea noastră pe (runca &ecioară Marinetăcute sla#oslo#ii şi cântări de laudă de3a pururi să o lăudăm.

(entru că astăzi Mi?locitoarea nouă să ne3o moştenim pentru ca astfel inima de mântuire sămoştenim pentru că astfel prin ru!ăciunile ei /aiul şi pe @nsuşi <ristos în dar să3 primim. naşterea Maicii Domnului se împacă Nazaretul cu Sionul 6alilea cu 1udeea !recul cu e#rcerul cu pământul Dumnezeu cu omul săracul 1isus cu amărâtul 5dam. <rin ru! ciuni"e &aicii +$mnu"ui se unesc %inte"e biserici, se #mpac p$p$are"e, se #n e"e! $amenii, se "i %urtuni"e, se #mb"ân*esc m ri"e, se p$t$"esc ape"e ispite"$r, se "as t$at ura i r *bunarse r$a! pentru n$i cân ne na tem, ea ne a"in ispite"e #n via , ea ne #nc i e cu pace $c iiea ne cere "$c e $ i n "a cer, ea se r$a! pentru n$i "a u ecat .

1ubi$i credincioşi ne!răite şi necuprinse de limbă sunt darurile şi binefacerile de ca

împărtăşeşte întotdeauna Maica Domnului dacă aler!ăm la a?utorul ei cu credin$ă în toate noastre. De aceeat$ i cei ce v$i i s v mântui i cere i mi"a &aicii +$mnu"ui i nu v "eneviru!a i-v i nu $rmi i, cânta i +$mnu"ui i nu-L #n ura i, binecuvânta i i nu b"estema i, ps raci mi"ui i-i i nu v scumpi i, pe b$"navi cerceta i-i i nu v #n!re $ a i, pe c " t$r$ i ni i-i i nu v #mp$trivi i, "a %ânta biseric veni i i nu v trân vi i. La +$mnu" veni i i



n pace s %i i, in ra!$ste a i ca #n ar s "ua i. <rin ru! ciune mereu s v #ntâ"ni i, unii pea" ii v a uta i, v #mb rb ta i, v mân!âia i i #ntr-un !"as pe %ânta eci$ar &aria, careast *i s-a n scut, cu a"ese ru! ciuni i %rum$ase cânt ri s $ " u a i, cu bucuria na terii ei peste n$i in be" u! s vin .

Însă nimeni din cei păcătoşi şi nepocăiţi să nu îndră&nească cu bu&e întinate şi cu innecurate a lăuda pe 0ăscătoarea de Dumne&eu"

0imeni din cei ce &ac în desfrânări să nu cute&e fără lacrimi a săruta icoana celei mcurate +ecioare pe care o laudă cerul şi pământul" 0imeni din femeile cele ucigaşe de prunci, care nu vor să fie mame, să nu îndră&neasc

mai înainte de a părăsi păcatul, a cere ajutorul aceleia care prin naşterea ei a fost ceamai sfântă (amă din câte au trăit pe acest pământ"

0imeni din cele ce se ruşinea&ă de naşterea de fii să nu se apropie râ&ând să vadă rodSfinţilor 1ărinţi 5oac im şi 'na, care a fost din veci aleasă să fie (ama lui Hristos şi (amă nouă tuturor"

0imeni din pruncii şi copii cei neascultători de părinţi să nu caute în grabă ajutor de la +ecioara şi 1runca (aria, care a fost smerită roabă şi în toate ascultătoare" 0ici cei ceînjură de cele sfinte, nici cei plini de ură, nici cei mincinoşi, nici cei beţivi, nici cei ce niartă, nimeni din cei păcătoşi să nu aştepte ajutorul (aicii Domnului dacă mai întâi nu sevor ierta, nu se vor căi, nu se vor pocăi"

1ar cei ce #ă căi$i de păcate cei ce #ă !ândi$i la moarte cei ce #oi$i prin spo#edanie să început de #ia$ă nouă to$i aceştia #eni$i îndrăzni$i apropia$i3#ă #ă aşteaptă Mântuitoru>eni$i căi$i3#ă ierta$i3#ă spo#edi$i3#ă bucura$i3#ă #ă aşteaptă Maica Domnului a căracum o prăznuim. >eni$i de cele #ec2i lăsa$i3#ă în 2aină nouă #ă îmbrăca$i #ă aşteaptă din cer #ă aşteaptă Biserica #ă aşteaptă preo$ii să #ă #ână în a?utor numai să #eni$i.

ubi i cre inci$ i, tiut s ne %ie c %iecare $m se na te #n "ume pentru a #n ep"ini unu"mai mu"te r$"uri p mânte ti i umne*eie ti.

9nii se nasc pentru a purta şi ei c inurile naşterii de fii; alţii se nasc pentru a creşte cutrudă copii, iar alţii, pentru a se bucura de ostenelile urmaşilor lor"9nii se nasc pentru a fi numai copii, alţii pentru a fi tată şi mamă de copii, iar alţii pentrua fi copii fără părinţi sau părinţi fără copii"9nii se nasc numai pentru a asculta, alţii mai mult pentru a învăţa cele de folos, iar alţii

pentru a face cele bune"9nii se nasc pentru a se veseli, alţii mai mult pentru a suferi, iar alţii pentru a alinadurerile şi lacrimile cele omeneşti"

Deci to$i oamenii se nasc pentru a se bucura de pâine de libertate şi de soare.$ i se nasc pentrua munci, pentru a su%eri, pentru a muri. +ar ce" mai mare r$" pe care #" au e #n ep$amenii pe p mânt este ace"a e a-L cun$a te, e a cre e i e a-L s" vi pe +umne*eu. 5cesteste r$"u" $b"i!at$riu i c$mun tutur$r $ameni"$r, spre e$sebire e r$"uri"e ce"e p mâncare nu sunt nici $b"i!at$rii, nici c$mune tutur$r.

pre c$nvin!ere, s a ucem #n mi "$c iar i pi" a &aicii +$mnu"ui. eci$ara &aria nu s-an scut pentru sine. Ea s-a n scut pentru a" ii, pentru t$at "umea. Ea s-a n scut t$cma pentru a purta #n pântece"e, #n inima i #n bra e"e ei ce"e s%inte pe rist$s, pentru a s



prin smerenie r$aba +$mnu"ui i pentru a %i n$u $ameni"$r pi" vie i vre nic e urma +e aceea &aica +$mnu"ui, prin a"e!erea i prin s%in enia vie ii ei, este cea mai m purt t$are e +umne*eu (te$%$are), pe care $ cinstesc i #n!erii in cer i %in ii t$$amenii e pe p mânt.

(e ea o cinstesc slă#i$ii serafimi şi înfricoşătorii 2eru#imi. (e ea o laudă Sfin$ii din cer şi oade pe pământ. (e ea o cinsteşte întrea!a zidire. De ea întreabă mereu 5dam. (e ea o caută 4#

După ea suspină mamele. a mila ei alear!ă #ădu#ele. @n năde?dea ei se lasă păcătoşiiacoperământul ei stau suferinzii. a a?utorul ei alear!ă călătorii. (e ea o stri!ă muritorii. =i tomi?locirea şi ru!ăciunile ei aler!ăm şi noi păcătoşii.

Dar pentru a ne bucura întotdeauna de a?utorul şi mi?locirea ei noi cei ce ne bucurăm astnaşterea ei şi pentru ca bucuria noastră să fie deplină suntem datori să urmăm #ie$ii ei în!ereşti adică să ne facem şi noi purtători de Dumnezeu prin cunoaşterea şi prin păz poruncilor ui. "ăci mai întâi de toate pentru aceasta ne3a făcut Dumnezeu.

$t cre tinu" care ascu"t e rist$s, care iube te ca"ea >isericii, care petrece cu t$ i #nra!$ste, care %ace mi" cu ce" s rac i care nu ur te pe nimeni a%ar e p cat, ace"a este ua ev rat cre tin O un purt t$r e rist$s. 1ar cel care nu iubeşte Biserica care pe to$i urăşte nu iartă care nu se spo#edeşte nu se uneşte cu (reacuratele %aine acela este lipsit de dDu2ului Sfânt este lăsat pradă dia#olului şi se ridică prin păcat împotri#a lui <ristos.

+eci ac v$im s -L purt m pe isus rist$s #n inimi"e n$astre, s urm m pi" a &aicii +$mnu"ui, a c rei na tere ast *i $ pr *nuim. purt m #n inim %rica "ui +umne*eu. ?su%"et s purt m umne*eiasca ra!$ste. ?n minte s inem mereu !ân u" m$r ii. <e bucuvinte"e s%intei ru! ciuni. ?n $c i s avem "acrimi e c in , iar pe %a s purt m bucur#mp c rii i a unirii cu rist$s.

Să ne facem casa biserică prin milostenie şi ru!ăciune iar nu peşteră a iadului prin be$desfrânare. Bra$ele lea!ăn de copii iar nu unelte ale păcatului. Să3i facem pe copii fii ai Bisşi ai societă$ii iar nu pră#ălii ale pierzării.

5şa de #om trăi #om fi ade#ăra$i purtători de Dumnezeu iar Maica Domnului cea mai fierru!ătoare pentru noi prin ale cărei ru!ăciuni se #or re#ărsa peste noi şi bucuriile Nazaretulîndestularea #ie$ii şi fericirea /aiului #a fi cu noi. 5minJ.

( in < rinte"e ac int a" <utnei, E itura >i*antin , 2000)



Ierodiacon )isarion Iugulescu , Predică la praznicul Naşterii !aicii Domnului

=a terea ta e +umne*eu = sc t$are eci$ar , bucurie a vestit "a t$at "umea ( r$par)

+raţi creştini,ziua naşterii fiilor lui 5dam şi a 4#ei era socotită ca o zi de triste$e pentru cei cnăşteau şi nu de bucurie fiindcă erau nişte fii ai mâniei ai păcatului şi c2iar #ră?maşi Dumnezeu. 4rau socoti$i pieirii şi moştenitori ai blestemului Dumnezeiesc căci pânMântuitorul toată lumea mer!ea în iad şi buni şi răi.



"u naşterea &ecioarei Maria au început să se i#ească zorile de ziuă să treacă noaptea aceasîntuneric şi să se aştepte soarele dreptă$ii care #a lumina lumea şi o #a răscumpăra din blescel !reu în care căzuse.

1ată de ce naşterea Sfintei &ecioare Maria este un e#eniment mare de bucurie pentru neomenesc. (e această &ecioară o aşteptau prooroci patriar2i #ec2iului %estament şi tot neomenesc. ?mp ratu" $"$m$n, cu mu" i ani #nainte e na terea eci$arei &aria, $ veste te c

u u" *icân C:ine este aceast %ericit % ptur care se ive te #n ca"ea vie ii cu atâtea arur Ea este str "ucit$are ca *$ri"e unei %rum$ase *i"e, p" cut ca "una i a"eas ca s$are"e. puternic i #n%ric$ t$are, ca armate"e a e*ate #n "inie e b taie c r$ra nimeni nu "e p$ate#mp$triv C.

@ntr3ade#ăr Sfânta &ecioară este înfricoşătoare pentru iad căci s3a născut ca să zdrobeasşarpelui dia#ol şi să se distru!ă împără$ia păcatelor.Dar pe cât este de înfricoşătoare pedia#oli pe atât este de mân!âietoare pentru sărmanii oameni afunda$i până atunci în întunerscla#ie şi idolatrie. Ea se na te ca s evin maic a &ântuit$ru"ui, a iu"ui "ui +umne*eu. e

na te pentru a "ucra mântuirea neamu"ui $menesc, pentru a %i Je!ina i #mp r teasa cerui a p mântu"ui.19 c-t este de slăvită Naşterea +fintei /ecioare !aria

• Dumnezeu 3 %atăl îşi pune toată bună#oin$a.• Dumnezeu 3 &iul #ede mai înainte în ea pe Maica Sa iubită iar• Dumnezeu 3 Sfântul Du2 se odi2neşte în ea şi o umbreşte ca pe o &ecioară şi mamă s

fără de pri2ană.

@n!erii slă#esc cu cântării de bucurie şi se luminează prin #enirea ei în lume. ea!ănul Sf

&ecioare Maria a fost încon?urat de smerenia cea mai adâncă şi de sărăcia cea mai desă#ârştrebuia să distru!ă păcatul mândriei care se înrădăcinase adânc în inima omului. <rin eGemp"u ei a ar tat "umii c smerenia i s r cia v$r ump"e e aruri cere ti pe cei ce $ urmea* .

5sculta$i acum cum scrie Sf. Scriptură despre naşterea (reacuratei &ecioare Maria.

5n 1alestina era un om cu numele 5oac im, care avea o soţie ce o c ema 'na" 'mândoi erau deneam mare, împărătesc şi ar ieresc, plini de bunătate şi de milostenii" %rau smeriţii şi evlavioşnelipsind de la biserică, unde aduceau lui Dumne&eu Iertfe şi mulţumiri pentru binefacer primite" %rau însă foarte mâ niţi, căci ajunseseră la adânci bătrâneţi şi nu aveau nici un copil"

În vremea aceea cei care nu aveau copii erau socotiţi ca lepădaţi de Dumne&eu şi de aceea erdispreţuiţi, iar ceilalţi nu primeau nimic din mâna lor" 2a biserică ei trebuiau să stea mai înurmă şi când aduceau jertfe la altar ei erau ultimii"

Într!una din &ile fiind sărbătoare mare la evrei, s!au dus la biserică şi 5oac im cu soţia lui" Drâvnă pentru Dumne&eu, au îndră&nit să aducă jertfă înaintea celorlalţi" 1reotul s!a mân foarte tare şi i!a înfruntat cu cuvinte aspre" 5oac im şi 'na au ieşit afară ruşinaţi şi mergând spre casă b trânu" $ac im spuse femeii sale7C<e mine nu m mai tra!e inima s mer! #ncasa mea, pentru c suntem ur!isi i e +umne*eu i e $ameni. +u-te tu sin!ur i mi"$stenie "a s raci, % ru! ciuni, iar eu m uc #n munte "a pe ter ac$"$ v$i p$sti i v$i ru pe +umne*eu cu "acrimi, s se mi"$stiveasc spre n$i i s ne ruiasc i n$u un c$pi".I



Despărţindu!se unul de altul, 5na s!a dus acasă, a intrat în grădină şi îngenunc ind se ruga lui Dumne&eu &icând7 +$amne 5t$t iit$ru"e, ce"a ce numai cu cuvântu" u ai % cut ceru" p mântu" i t$ate câte se v ; :e"a ce ai *is % pturi"$r a"e s creasc i s se #nmu" easc:e"a ce ai binecuvântat pe arra s$ ia "ui 5vraam i "a b trâne e a n scut pe sac; -mi +$amne i mie r$a pântece"ui meu ca s scap e $cara $ameni"$r i % ! uiesc c ce v$na te, %ie %at , %ie b iat, #" v$i rui cu t$at inima s s"u easc @ie t$at via a #n biseri

cea s%ânt . 5oac im, bărbatul ei , se ruga în acelaşi timp sus în munte petrecând în lacrimi şi post"A *ân +umne*eu suspine"e ce"$r $i b trâni, a trimis pe ar an! e"u" avrii" ac$"$ #n munte ac im care i-a *is >ucur -te $ac ime i te vese"e te; eu sunt #n!eru" "ui +umne*eu, avriii am venit "a tine s - i spun c vei avea $ %eci$ar , care va na te #n %eci$ria sa pe ?mp"umii. Las sup rarea i mer!i vese" acas c a au*it umne*eu ru! ciuni"e ta"e 5cestea *icân #n!eru" s-a us i "a 5na spunân u-i i ei ace"ea i cuvinte.

După ce a au&it cuvântul îngerului, 5oac im s!a dus acasă unde a aflat!o şi pe 'na veselă, iadupă nouă luni aceasta a născut o fetiţă frumoasă, şi sfântă, prin împreunare firească, dar careera rodul postului, al lacrimilor, milosteniilor şi rugăciunilor"

=n acea vreme evreii aveau o:icei să cheme preo*ii a opta zi după naştere ca să pună numpruncului. Aşa au făcut şi Ioachim şi Ana şi au :otezat,o pe fiica lor !aria ce se t-lcuieşte=mpărăteasă. =n lim:aFul elinesc aceasta <nseamnă iz:ăvitoare , va iz:ăvi deci neamomenesc din ghearele diavolului şi din muncile iadului.

5cest praznic îl sărbătorim noi astăzi fra$i creştini această taină o preamărim. L u m pe $ac im i pe 5na, p rin ii &aicii +$mnu"ui. <e cât au %$st e sup ra i, pe atât e mu"t i-bucurat +umne*eu, ruin u-"e pe cea mai a"eas intre t$ate neamuri"e, pe cea care #mp cat ceru" cu p mântu" , pe +umne*eu cu $amenii.De aceea Sfânta Biserică cântă cu mare!las troparul naşterii sale zicând;C=a terea ta e +umne*eu = sc t$are eci$ar , bucurie avestit "a t$at "umea; c in tine a r s rit $are"e rept ii, rist$s +umne*eu" n$stru. Şi e*"e!ân b"estemu" a at binecuvântare i stricân m$artea ne-a ruit n$u via ve nic I

@ntr3ade#ăr născându3se în Nazaret2 Sfânta &ecioară s3a #estit sfârşitul trist al nop$ii păs3au i#it zorile unei zile luminoase. =tim cu to$ii că atunci când se re#arsă zorile dimine$firea se bucură. Sfânta &ecioară #estea sfârşitul relelor noastre #estea oamenilor sosirea zcare #a străluci soarele dreptă$ii care #a #eni să lumineze lumea.

&ecioara Maria este asemănată cu luna care este mai strălucitoare decât toate stelele şi caîmprumută strălucirea de la soare şi luminează în timpul nop$ii. 1isus 3 ade#ăratul soarearătase încă dar Maria îl #esteşte şi întunericul de care era pătrunsă omenirea începe a se r(rin minunata strălucire a #irtu$ilor sale ea este asemănată c2iar cu soarele însuşi mai alstrăluceşte ca un soare între noi şi Dumnezeu. at espre cine *icea $"$m$n #mp ratu"C:ineeste aceasta care se ive te ca *$ri"e, %rum$as i a"eas ca s$are"

Dar naşterea Sfintei &ecioare Maria a adus o mare deznăde?de demonilor din iad produîntristare lui lucifer şi în!erilor lui. (rin naşterea ei s3a împlinit cu#ântul lui Dumnezeu pe cspusese şarpelui înşelător în rai; +u m nie v$i pune #ntre tine i %emeie, #ntre s mân a ta #ntre s mân a ei. 5ceasta va * r$bi capu" t u @ntr3ade#ăr prin naşterea &ecioarei Ma



dia#olul a suferit !roază mare de aceea Sf. Biserică cu mare dreptate a orânduit să proslăamintirea acestei sărbători şi să ne bucurăm şi noi împreună cu proorocii în!erii şi to$i sfin$

1ată de ce iubi$i creştini suntem datori să urmăm pilda #ie$ii şi credin$ei &ecioarei Mariastăzi Sfânta &ecioară stă pe tron strălucit şi s3a înăl$at mai presus decât to$i în!erii. 5ceadatoreşte sfin$eniei #irtu$ile ei şi !ri?ii pe care a a#ut3o să rodească darurile primiteDumnezeu.

+ar n$i ce %acem cu aruri"e primite "a b$te*, atunci cân am evenit m$ tenit$ri#mp r iei ceruri"$r/ 5vem n$i !ri s %acem %apte e cre in , e n e e, e ra!$ste, sauam #n!r$pat ta"antu"/ =e interes m n$i cum s practic m via a cre tin , s%in enia, umi"incur ia, r b area, mi"$stenia i t$ate ce"e"a"te up care ne cun$a tem c suntem %ii Lui/

După cum obser#ăm în lume întuneric mare domneşte în inima mintea şi #ia$a oamenilorîn întuneric sufletesc şi trupesc se zămislesc şi se nasc oamenii pe pământ. Deşi se nasc părin$i creştini copii sunt zămisli$i în păcate de desfrânare şi cad cu totul din 2arul #irt

căci după ce unii au trăit necununa$i fără binecu#ântarea lui Dumnezeu în biserică nsocoteală de posturi de sărbători şi nu respecte le!ile dreptei credin$e şi nici c2iar lmedicinii ca să se poată naşte ce#a bun pe fa$a pământului.

Se străduiesc oamenii pentru copii lor să le facă condi$ii bune în copii în păcate. >ai #aceasta dar nu îndeplinesc ce este mai important. Din ştiin$ă sau neştiin$ă dispre$uiesccredin$ei şi în timpul be$iei şi al c2efurilor blestemate zămislesc de ei că #or a#ea de suf#or de#eni o mare po#ară pe capul părin$ilor mai târziu şi c2iar al societă$ii între!i. De acauzim pe mul$i tineri plân!ându3se că ar dori şi ei să fie mai buni să nu mai facă rele poată ru!a şi să iubească biserica dar nu pot. (e mul$i îi auzi zicând; 7(arcă e cine#a care nulasă şi mă împin!e să fac rău.7

Da într3ade#ăr există cine#a care nu3i lasă şi acest cine#a este dia#olul. Sămân$a de lazămislit odată cu ei în timpul poftelor păcătoase al trăirii fără să se $ină seama de le!ilDumnezeu. 5tunci a început dia#olul să ia în stăpânire încetul cu încetul sufletul şi truomenesc şi cu cât s3a trăit mai mult în păcate cu atât a prins şi el rădăcini mai adânci de mul$i nu mai au putere să se ridice din mocirla păcatelor.

1ată de ce tinerii trebuie să se ferească de orice prime?die sufletească fiindcă ma?oritatea azămisli$i şi crescu$i în !usturile lumii şi a plăcerilor ei păcătoase iar acum e !reu să le ceresă se ocupe cu lucruri serioase. Mul$i i3au în râs reli!ia şi #orbesc cu dispre$ de slu?itorii b&oarte pu$ini din cei distruşi complet sufleteşte şi trupeşte mai încearcă un loc de sal#are.

(rin urmare fra$i creştini #edem cum părin$ii sunt cei dintâi care calcă în picioare le!ilDumnezeu şi apoi ei mai #or ca să fie asculta$i şi respecta$i de copii lor. 5cest lucru nu m posibil de aceea mul$i ispăşesc cu lacrimi amare aceste călcări de le!e ale lui Dumnezeu şcu amărăciunea aceasta în suflet şi se duc în c2inurile iadului. ne %$rm m eci in c$pi" rieinima pentru virtu i cre tine, s ne #mp c m cu "ipsuri"e, s ne #n%rân m p$rniri"e $bit$c

i s ne $bi nuim cu via a u $vniceasc spre bine"e su%"etu"ui i a" trupu"ui n$stru.După ce s3a născut fericita &ecioară Maria până la etatea de trei ani a fost sub paza păricare au în#ă$at3o aceleaşi frumoase #irtu$i pe care şi ei le3au practicat. (arcă o #edem pe b5na cum o în#a$ă ru!ăciuni şi nu ne putem opri să nu ne !ândim că multe mame astăzi nu po



de !ri?ă copiilor lor. 5stfel în primii anişori nu3i aduc la biserică nu le arată sfânta credinnu3i feresc de locurile periculoase care le strică creşterea sănătoasă.

Mul$i părin$i nu se împărtăşesc când sunt tineri şi mare !reşeală fac pentru că şi pruncul carîn pântece trebuie să primească din taina aceasta sfântă ca să iasă un copil cu sfin$enie în emul$i părin$i tineri nu fac lucrul acesta iar după ce li s3au născut copilaşii nu3i aduc cu biserică ca să fie împărtăşi$i.

(ână la #ârsta de 9 ani copiii trebuie aduşi la biserică să fie împărtăşi$i din : în : zile. Să intereseze măcar bunicile dacă părin$ii nu sunt în stare şi n3au credin$ă pentru că prin trusân!ele Domnului se sfin$esc copiii.

>ai de părin$ii care nu3şi cresc copiii în frică de Dumnezeu căci #or a#ea multe de tras urma lor deoarece aceşti copii lăsa$i de capul lor #or rămâne surzi la sfaturile şi poru părinteşti. 5ceşti copii #or a#ea dez!ust pentru tot binele nu #or fi în stare să se ocupe de luserioase şi nu îşi #or face datoria nici în ser#ici nici în casa părin$ilor. >or fi nestatorni

căsătorie complet dezorienta$i în toate problemele #ie$ii şi nefolositori pentru întrea!a sociDe aceea auzim şi #edem cum tineretul nostru face atâtea crime #ioluri furturi bătăi be$ii felul de nenorociri supărând !roza# pe părin$ii lor.

5ceşti părin$i care n3au a#ut !ri?ă de ei acum îşi iau plata şi #or mai a#ea şi o altă ?udecsuferin$ă #eşnică pentru că nu şi3au făcut datoria fa$ă de copiii lor ca să le arate luîn#ă$ăturii Domnului <ristos. %. criptur ne spune cum patriar u" ac$b a avut un vis cu $scar "un! ce "e!a ceru" cu p mântu" pe care suiau i c$b$rau #n!erii "ui +umne*eu.

rum$s i mare vis pentru c scara in visu" "ui ac$b este <reas%ânta eci$ar a c reina tere $ pr *nuim ast *i. Ea este aceea care a "e!at ceru" cu p mântu" i prin cur enisu%"etu"ui i a trupu"ui ei a p$!$rât pe iu" "ui +umne*eu pe p mânt. <rin ea ne #nru in$i cu +umne*eu i mai mu"t c iar ne %acem %iii "ui +umne*eu. D at cu na terea eci$ &aria, #n!erii ceru"ui c$b$ar "a n$i ca s ne ri ice sus e pe p mântu" acesta care pri p catu" "ui 5 am a primit b"estem, "acrimi i su%erin e.

Să bă!ăm de seamă încă că dedesubt sub scara aceasta este o altă scară care duce ?os spre(e această scară suie şi coboară în!erii iadului demonii. @n!erii cerului #or să ne le!eDumnezeu în timp ce în!erii iadului #or să ne le!e cu dia#olii întunericului. Depinde de #noastră de cine #rem să ascultăm căci în #ia$a noastră se amestecă puterile cerului dar şi isiadului.

Să ne facem socoteala în momentul de fa$ă fiecare şi să #edem de cine ascultăm mai mu pri#im la #ia$a noastră şi să ne #edem faptele bune sau păcatele şi de aici #om putea să în$eai cui suntem în momentul de fa$ă şi cui slu?im+ lui Dumnezeu sau dia#olului.

Să serbăm deci cu bucurie fra$i creştini sfânta zi a naşterii Maicii Domnului.

-$ " u m cu cânt ri u $vnice ti, s c em #n !enunc i #naintea s%intei ei ic$ane i s binecuvânt m pe aceea pe care #n!erii $ "au #n cer. $ vener m cu t$at ev"avia i cu t$at ra!$stea, c ci prin mi "$ciri"e ei ne %acem %iubi i ai "ui +umne*eu, ne ump"em e aruri"e cere ti i ne cur im inimi"e m rturisin$ ca &aica "ui +umne*eu.



avem #n ea es vâr ita #ncre ere i s-$ c em m #n a ut$r #n $rice #mpre urare, #timpu" vie ii n$astre c ci +$mnu" n$stru isus rist$s, iu" "ui +umne*eu i iu" ei ceBnu" = scut, i-a at c eia c$m$ri"$r mi"$stivirii a"e, ca &aicii "ui +umne*eu ce prea iubite i ea este at$tputernic ca s ne a ute i s ne apere #n nev$i"e i #neca*uri"e n$astre.

Dar şi noi să fim recunoscători şi mai ales partea femeiască să3i urmeze #ie$ii ei curatetotul cu sfin$enie modestie şi mai ales smerenie. &iecare să înal$e mereu ru!ăciuni

Dumnezeu ca să3şi izbă#ească sufletul de ispita şi #eninul şarpelui dia#ol.(ugăciune

O (rea Sfântă &ecioară Maria @mpărăteasa cerului şi a pământului care te3ai născut dintăi părin$i 1oac2im şi 5na noi nu a#em cununi de aur ca să încununăm cinstită fruntea ta putem să3$i înăl$ăm atâtea biserici şi altare după meritul pe care3l ai. Sufletul nostru îns biserică iar inima altarul unde să ardă tămâia ru!ăciunilor noastre.

/oa!ă pe &iul tău neîncetat pentru tot neamul nostru creştinesc ca să ne ierte şi să ne a?ut putem face şi noi #oia Sa pentru ca şi noi să fim în partea celor ce se mântuiesc în #ecii #eci5min.

Părintele onstantin )oicescu , uv-nt la Naşterea !aicii Domnului



:r ias a"e!ân u-te ?n!enunc em ru!ân u-te,

?na" -ne, ne mântuie +in va"u" ce ne bântuie;

ii scut e #nt rire Şi *i e mântuire, <rivirea- i a $rat 5supr -ne c$b$ar ,D, &aic <reacurat

Şi pururea eci$ar , &arie (&i ai Eminescu, Ju! ciune)

1ubi$i fra$i de credin$ă în Domnul Nostru 1isus <ristos sărbătorim pe Maica Domnului azialte zile de praznic. @nceputul anului bisericesc este patronat de praznicul de azi iar sfârşcelălalt praznic mare 5dormirea Maicii Domnului. De fapt dacă stăm bine să ne !ândimsărbătorim în fiecare zi prin ru!ăciunile ce i le adresăm. =ici $ %iin , cereasc sau p mânteasc , nu s-a #nvre nicit e atâta cinste 5şa se explică faptul că în fiecare duminicăauzim la utrenie cântareaH:eea ce e ti mai cinstit ecât eruvimii i mai m rit , % r e

asem nare ecât era%imiiIF"are este temeiul acestei cinstiri "ine este aceasta care se naşte >om încerca în cele curmează să răspundem acestor întrebări. EGist un %apt care $min t$at via a &aicii +$mnu"ui c$n tiin a c"ar a s$"i arit ii cu t$ i $amenii i a s"u irii p"anu"ui "ui +umne*e pus #n evi en #n câteva m$mente cu semni%ica ie e$sebit

I. !omentul ?unei )estiri. Dumnezeu9 voind să se facă 1m pentru a ne m-ntui9 cereconsim*ăm-ntul li:er al omenirii al cărei sol a fost smerita /ecioară !aria. Nimeni nu #a şti

#reodată ce întorsătură ar fi luat planul pentru mântuirea lumii dacă în acel ceas unic S&ecioară n3ar fi dat sublimul ei consim$ământ;H at r$aba +$mnu"ui, %ie mie up cuvântu"u I ' c. ) *80. 4a este conştientă că prin consim$ământul ei liber de a fi mama l

Dumnezeu3Mântuitorul aduce slu?ire tuturor neamurilor pământurilor de aceea #a proinspirată de Du2ul Sfânt;H at e acum #nainte m v$r %erici t$ate neamuri"eI R



II. easul din noaptea răciunului9 noapte <n care !aica Domnului naşte pe Dumnezeuascuns <n făptură de Prunc omenesc. Maica Domnului alăptează şi creşte ca orice mamăade#ărată pe Omul3Dumnezeu 1isus <ristos sin!urul Mântuitor dăruit de Dumnezeu oame"ântarea ei acum se petrece înlăuntru; I ar &aria p stra t$ate cuvinte"e i se !ân ea "a e"e #ninima sa FJ ' c. , )-0. %rebuie să ne oprim câte#a clipe asupra slu?irii ei de mamă.

Se poate spune fără pic de exa!erare că niciodată o mamă n3a fost mai clar conştientă de fcă slu?eşte lumea întrea!ă şi planul lui Dumnezeu împlinindu3şi smeritele ei datorii. %mamele ar trebui să3şi crească pruncii cu delicate$ea şi conştiinciozitatea Maicii Domnulştie totodată că refuzul de a a#ea copii şi de a3i creşte ec2i#alează cu refuzul de a conlucDumnezeu fiind un !est c2iar de împotri#ire lui Dumnezeu.

< rinte"e >ene ict ius atra!e aten ia asupra sub"imit ii ic$anei &aicii +$mnu"ui cu <runcu", intitu"at H+u"cea s rutareI c ipu" eci$arei-&ame e pe ic$an aratineGprimabi"a ra!$ste intre +umne*eu i $ameni F

III. !omentul Adormirii !aicii Domnului reprezintă deplinătatea sluFirii ei fa*ă deoameni. pun %in ii < rin i $ tain e ne!r it r sp" tire are "$c #n *iua 5 $rmirii &aicii +$mnu"ui, #ntre rist$s i %ânta Lui &aic . %rupul ei a fost în#iat din mor$i şi mutat la cintru sla#ă ca şi trupul Mântuitorului înainte de sfârşitul lumii şi de a doua #enire a Domn(utem spune că este un al doilea (aşte; (aştele Maicii DomnuluiE

Să ne amintim încă o dată toată slu?irea Maicii Domnului în planul mântuirii. 4a a fost c2esă dea trup de om lui Dumnezeu şi născându3 ea 3a introdus pe Dumnezeu în famoamenilor. 4a 3a a?utat pe Dumnezeu să Se facă om şi să poată muri şi în#ia din marea dra!oste pentru ispăşirea şi transformarea noastră şi a între!ii lumi. Slu?irea şi darul acestafost uitate de Mântuitorul <ristos.=ndumnezeirea omului9 iată marea :inefacere pe care9 prinIisus >ristos9 omenirea o datorează !aicii Domnului.

1ubi$i credincioşi de toate acestea ne aducem aminte cu deosebire azi la naşterea ei şi o cdupă cu#iin$ă. =i cum să nu o cinstim pe cea prin care ne #ine mântuirea <e cea care e r$ u" ru! ciuni"$r s%in i"$r ei p rin i, $ac im i 5na, prin "ucrarea +$mnu"ui #nsu i, upcuvântu" inspirat I#n e"epciunea i-a *i it sie i casJ. "e fapte minunate poate ru!ăciuneaiubi$ii meiE "um atra!e ea lucrarea lui DumnezeuE



"um să nu o cinstim pe cea pe care în primul rând Domnul a cinstit3o prin salutul şi !l5r2an!2elului prin al 4lisabetei şi mai apoi prin izbucnirea femeii din popor care a#ea să spMântuitorului; Ierice e pântece"e care te-a purtat FI ' c. )) ,90 "um pot unii dintrecreştini să fie atât de măr!ini$i sau de rea credin$ă încât să nu o cinstească &ră$iile #oastre pleca$i urec2ile la îndemnurile lorE /ămâne$i în biserica strămoşească să afla$i mântuireEH:inevine "a >iserica ta i nu ia e!rab mântuire su%"etu"ui i trupu"ui, <rea :urat /I spune ocântare din slu?ba 5!2iazmei mici.

Sla#ă Domnului prezen$a fră$iilor #oastre aici arată că o cinsti$iE 5$i #enit unii de deparmai de aproape spre a #ă exprima recunoştin$a fa$ă de Maica noastră a tuturor aici în aceunde surorile noastre care au purtat crucea !rea a credin$ei dar întărite prin ru!ăciunile "uratei i3au zidit locaş de înc2inareE

Sla#ă Domnului poporul nostru românesc are la mare cinste pe Maica Domnului căci aufrec#ent rostirea; IDoamne Maica DomnuluiEJ. Ne amintim de asemenea de #ersurile înc2ei de poetul nostru cel de toate zilele &i ai Eminescu 'care precum şti$i considera BisericaOrtodoxă drept Maica spirituală a neamului românesc0 în minunata poezie Ju! ciune din caream e#ocat prima parte la începutul cu#ântului nostru. /edăm acum a doua parte;

=$i ce in mi"a %ântu"ui acem umbr p mântu"ui Ju! mu-ne-n ur ri"$r Lucea% ru"ui m ri"$r

5scu"t-a n$astre p"ân!eri, Je!in peste #n!eri,

?n ne!uri te arat Lumin u"ce, c"ar ,D, &aic <reacurat

Şi pururea eci$ar , &arie.



5de#ărate file de 5catistE

"av +$mnu"ui c avem $ ast%e" e mi "$cit$are c tre E" 5tât de caldă şi de apropiatăE: ci trebuie s $bserv m, iubi i cre inci$ i, c , ac pe +$mnu" #" iubim, ne i temem e E", c ci v %i u ec t$ru" n$stru nemitarnic, pe &aica +$mnu"ui $ar $ iubim. De ea nu ne temem căci la ?udecată o #om a#ea apărătoare. De aceea cântăm adesea I 5p r t$are +$amn F I

O fericim şi o cinstim dar să nu uităm cu#ântul Domnului spus când femeia din popor a fer pe Maica Sa; Ierici i sunt i cei ce ascu"t cuvântu" "ui +umne*eu i-" p *escJ ' c. )) ,80. Ospune şi Maica Domnului ca sin!urul cu#ânt de îndrumare ieşit din !ura ei; I %ace i t$t ce vva spune E"J '@n. , G0.Adică ce ne,a <nvă*at El să facem@ să iu:im9 să iertăm9 să milostivi.

Să nu uităm iubi$ii mei cu fiecare mână de a?utor pe care ne3o întinde Maica Domnurepetă neîncetat nemuritoarea ei c2emare; IOameni buni face$i tot ce #3a zis 4l să face$iEJ E cai cum ar *ice %i i apr$ape e +umne*eu, %i i apr$ape unii e a" ii #n aceast se cuprt$at Evan! e"ia. 5"t ca"e e mântuire, a"t ca"e e #n umne*eire nu eGist .

19 !aică Prea urată9 aFută,ne să <mplinim cuv-ntul /iului tău şi Dumnezeului nostru.Amin B

(J$stit "a &is"ea, #n *iua e 8 septembrie 1''7, cu câteva ceasuri #naintea m$r ii)Pr. onf. Cniv. Dr. onstantin Necula , Predică la Naşterea !aicii Domnului



fragment din 1ra&nicar

@n numele %atălui şi al &iului şi al Sfântului Du2E 5min.

Orice cu#ânt am spune ca să tâlcuim într3un fel sau altul Naşterea Maicii Domnului ar fi pu$in. Nici (ri#e!2erea de aseară care a durat suficient de mult nici slu?ba în sine nu fac aldecât să ne întărească !ândul că în taina lui Dumnezeu e !reu să mer!i. 4şti ca în pădurea ac

minunată de aur şi de ar!int din basmele româneşti în care pe măsură ce te afunzi descopee tot mai adâncă şi tot mai luminoasă şi tot mai plină de minuni.

+e aceea p$ate c ast *i n-ar %i r u s ne $prim asupra unui sin!ur "ucru in m$mentuacesta mare a" =a terii &aicii +$mnu"ui, cea prin a" c rei cuvânt e r spuns "a c emare 5r an! e"u"ui avrii" - K ie mie up cuvântu" t u, #n paceFI - a % cut ceruri"e s seesc i i s se apr$pie iar i e p mânt.

După căderea lui 5dam nu exista decât o sin!ură posibilitate. @nainte de căderea lui pu

omul să se urce la cer. Dar după aceea numai cerul putea să se coboare la om pentru că oa?unsese prea îndepărtat de Dumnezeu ca să mai creadă că poate urca până la 4l. =i aceea ca făcut scară şi c2i#ot po#ară şi turn lumină şi colim#itră binecu#ântată a #enirii lui <riaceea este astăzi prăznuită întru Naşterea sa.

@n fond astăzi este duminica bunicilor. Să nu #ă min$i$iE (entru că astăzi prăznuim întsau altul 2arul dăruit lui 1oac2im şi 5nei cura?ul lui 1oac2im şi răbdarea 5nei doi oameni t bine de #ârsta de cincizeci şaizeci de aniR

Dacă i3ai spune unui medic că o femeie e însărcinată la şaizeci de ani ar împuşca3oE LN3a Nu intră în canoanele ştiin$ifice. 6enetic nu3i corectE Se #a naşte un monstruERJ 4i iatăc2iar aşa. &emeia asta cu răbdare a aşteptat împlinirea "u#ântului lui Dumnezeu.





>ede$i poate că de aceea <ristos Domnul pune foarte mare accent de fiecare dată pe cumărturisirii. Numai că nu ne zice; LMăi fra$ilor @mpără$ia lui Dumnezeu nu3i a bălălămutalăilorERJ 1oac2im nu zice; LDoamne dacă3mi dai 3 bine+ dacă nu3mi dai 3 iară3i biLDoamne dă3miE Nu pentru că merit ci pentru ca să se slă#ească Numele %ău în m poporului lui 1srael.J =i se spune că a fost uimire mare în mi?locul poporului lui 1srael penfemeia aceea 5na cea bătrână a născut pruncă pe care mai mult decât atât socotind3o daru

Dumnezeu a înc2inat3o %emplului. Nu3i lucru pu$in acesta. Noi ne înc2inăm copiii câte unei meserii. Nici nu sc2elălăie bietul bine când iese şi de?a3i dmatematician in!iner astronaut 3 ştiu eu 3 popă dacă3i fiu de popăR >ă da$i seama %o$ pus pecetea că3i musai să fie popăR O meserie mai mare decât alta.4ra la !rădini$ă una mică odată şi am întrebat3o; LMăriucă ce ai să te faci tată când ai mare J L&izician atomist.J "e3i aia nici nu ştia copila aceea de la !rupa mică dar i se pistoîn cap ce trebuie să se facă.

(u$ini dintre noi mai suntem aten$i că la %aina Botezului după ce copilul este botezat dueste miruns la îmbisericire preotul ia pruncul în bra$e şi mer!e cu el în dreptul icoanMântuitorului şi Maicii Domnului. (entru că esen$ial pentru un om nu este să intre într3o caeste să intre într3o profesiune ba uneori nu este important nici că intră în neam. 1mportancă po$i să dăruieşti un copil Bisericii că po$i să3l dăruieşti lui <ristos "el "are $i l3a trim po$i să3l dăruieşti "erului de unde a #enit prin 2arul lui Dumnezeu. Să şti$i; până astăzi sunt poate sin!urele scări curate de unire între cer şi pământ câtă #reme a#em conştiin$a cădarul lui Dumnezeu şi că ne sunt da$i ca să ne aducem aminte de Dumnezeu în mi?locul n"ăci prezen$a oricărui copil în mi?locul unei comunită$i sc2imbă pământul îl încercuieşte plin de fluturaşi de norişori. "opilul rein#entează o lume a lui în care dacă nu încăpem sunnemernici înseamnă că n3a#em loc nici în @mpără$ia lui Dumnezeu.

1ată dar duminica aceasta de departe e duminica bunicilor. >rem3nu #rem să recunoaşnoroc că oamenii aceştia s3au zbătut o $âră să aibă copii c2iar bătrâni fiind de dra!ul de amai apoi pe fecioara lor lui Dumnezeu din "eruri pentru ca <ristos Domnul să Se întrupezmi?locul nostru.

Să nu #ă înc2ipui$i că ar fi apărut altfel decât cu luptă cu post şi cu ru!ăciune o fecioară deMaicii Domnului. Sunt mul$i care se îndoiesc asupra fecioriei ei mai cu seamă după naSunt mul$i care îi pun în cârcă lucruri unele mai urâte decât altele. Dar cine n3a !ustat din %şi Sân!ele lui <ristos n3are cum s3o în$elea!ă pe &ecioara Maria care @i dăruieşte &iul primul rând trup şi sân!e pentru că altfel n3ar fi a#ut de unde lua. "ând am ridicat potirul aşi am zis; L"u frică de Dumnezeu cu credin$ă şi cu dra!oste să #ă apropia$iEJ si!ur că am %rupul şi Sân!ele lui <ristos dar potirul nu semnifică altce#a decât pe Maica Domnului cea13a dăruit lui <ristos trupul şi sân!ele necesar trăirii în mi?locul nostru întrupării în mi?nostru. De aceea e mare Maica Domnului pentru că <ristos o face mare pentru că <ristoacordă dra!ostea ui şi toată bucuria ui.

>ede$i în 4#an!2elia de astăzi cea de3a doua 4#an!2elie la un moment dat <ristos intră încasă ca toate casele din lume. 4ste întâmpinat de oamenii casei ca în toate casele din lume pune <ristos la masă şi începe să #orbească despre @mpără$ia lui Dumnezeu. Maria altaMaica Domnului 3 să n3o confunda$i niciodatăE 3 şade la picioare şi ascultă cu#intele lui Marta se a!ită. O fi făcând acolo o omletă ştiu eu trebuie să fi !ăsit e#reica ce#a de pus



masă că sunt bune la bucătărie. S3a a!itat a transpirat a pre!ătit cuptorul au curs apele pe <ristos se arată a !lume$. 6lumeşte cu Marta. umea crede că o ceartă; LMarto Marto n!ri?eşti şi pentru multe te sileşti ci un lucru trebuie+ Maria partea cea bună şi3a ales3o cse #a lua de la eaJ. 1a uite cum o ceartă <ristos pe MartaE ar spune unii. N3o ceartăE Sta$i l6lumeşte. O fi în#ă$at de la bunicii ui 1oac2im şi 5na care erau cunoscu$i drept 2âtri în 1scum ne spune cartea despre ei. "e3i zice LMarto ce te a!i$i atâta @n fond trebuie o buca pâine şi un pa2ar cu apăR Dar dacă te3ai dus şi ai făcut masă ai pierdut ceea ce Maria a câşt

cu#intele #ie$ii #eşniceJ.4ste mare diferen$ă să31 slu?eşti lui <ristos tot a!itându3te transpirând făcând tot felul de lita$i3#ă la pomenile noastre. Măi munceşte biata #ădu#ă rămasă în #ia$ă de !ândeşti că3i msă se mute lân!ă mort sau in#ers #ădu#ul să se mute lân!ă ne#astă3sa. =i atât alear!ă în t păr$ile când de fapt până la urmă fie #orba3ntre noi pomana rămâne tot aceea pe care o famărâtul aruncându3i cine ştie odată în !lumă ). de lei sau G de lei sau ) . de lei pomana a#ând #aloarea ei fără3ndoială dar mult mai de pre$ fiind să fii atent la cu#intele#eşnice pe care moartea respecti#ă te în#a$ă să le #ezi în altă parte.

>ede$i ce taină este Maica Domnului 5proape că ne simplifică #ia$a. "e zice femeia aceL&ericit este pântecele care %e3a purtat şi sânii la care ai suptEJ Măi aproape că3i un pic ?#orbeşti despre pântece şi sâni în fa$a unui bărbat de talia lui <ristos. =i totuşiE "âtă curăicoana aceastaER

Noi ne tot ascundem să abordăm asemenea lucruri. =i a$i #ăzut în ultima #reme prin şcoalăcopiii sunt obli!a$i sărmanii să facă tot felul de educa$ii sexuale cum să n3aibă copii 3 nsă se păstreze şi să aibă copii nu cum să se $ină sănătoşi la minte şi la trup ca să poată da naunor copii sănătoşiR =i imediat ne înroşim. Dacă ar trebui să predea un preot în şcoală edusexuală s3ar bâlbâi tot că doar popa n3are #oie să #orbească despre aşa ce#aE Deşi el este care intră în casă după naşterea unei femei deşi el este cel care botează copilul cel cascufundă în colim#itra aceea 3 care seamănă cu un pântece până la urmă. 5cesta este ronaşterii. "olim#itra aceea cristelni$a în care3l botează pe copil e pântecele Bisericii din cscoate pe copil născut din nou din apă şi din Du2 la #ia$a cea #eşnică în <ristos. "a şi tocelelalte pe care le binecu#ântează. (entru că în Dumnezeu nu există mizerie pusă pe lucrufelul acesta. >ede$i ce taină este Din timpul #ie$ii o femeie reac$ionează şi o preamăreşMaica Domnului. <ristos spune; LDa aşa este dar mai ferici$i sunt aceia care ascultă cu#lui Dumnezeu şi3l împlinescJ adică noi.

Suntem identici în fericire cu Maica Domnului. N3a#em identitate în sfin$enie. N3a#em ideîn mărire. N3a#em identitate în ?ertfa pe care3o pune la bază. Niciodată n3o să putem ?ernăscut şi ce a ?ertfit Maica Domnului pentru că niciodată nu3 #om naşte pe <ristos. (entruaşa cum spunea cântarea o dată cu naşterea Maicii şi inima prin care #a străpun!e sabia "ruca născut. @n mi?locul bucuriei acesteia marcată de naşterea Maicii Domnului nu uita$i că pe care astăzi o prăznuim cu inimioara ei aceea mică3mică din cale3afară abia ticăindînsemnată înlăuntru şi "rucea lui <ristos ce3i #a frân!e inima în două şi o #a dărui şi pământşi cerului pentru mântuirea noastră.

4 aşa interesantă perioada aceasta din anE Dintr3un punct de #edere în c2ip desă#ârşitEacum câte#a zile am prăznuit c3a murit Maica Domnului şi iată3ne acum prăznuim că se "e taină $ine în ea Biserica de #reme ce mor$ii şi #ii se fac una ER "e taină $ine în ea Bise



de #reme ce cei încă nenăscu$i şi cei mor$i sunt una în <ristos E Moartea şi #ia$a se fac @mpără$ia lui Dumnezeu care este Biserica.

De aceea este duminica bunicilor pentru că nimeni mai mult decât bunicii n3a dăruit mai m#ia$ă şi nu se apropie mai tare de moarte în toate icoanele ce ne stau în sufletul nostru. 4 în bunicilor ce#a din taina cerului. M3am tot !ândit eu aşa de ce copiii 3 ai mei cel pu$inrespect din cale3afară fa$ă de bunici. =i3mi explicam în zilele trecute; nu pentru că sun

duioşi că sunt mai tandri pentru cum se poartă pentru că le permit oriceR "2iar dacă şi3ar un cuib de berze acolo în capul bunicii n3ar zice nimica sărmana ea sperând că #a precupera tot ceea ce a pierdut în copilul pe care l3a scăpat când#a unde#a printre de!ete. D bunici foarte afectuoşi aceia care au fost răni$i adânc în maternitatea lor şi3n paternitatea putin$a de a sta mult cu copiii. =i sunt bunici care stau mult cu nepo$ii în speran$a că recup#remea în care n3au stat destul cu copiii lor. ucrurile nu sunt aşa recuperabile în @mpărăDumnezeu pentru că timpul la Dumnezeu n3are #aloare. =i atunci #ă spun; bunicii sunt maiîntotdeauna decât părin$ii pentru că au în ei mai multă moarte decât #ia$ă. =i copilul care primul suferin$a se apropie mai tare de ei pentru că ştie că numai dinspre el se p

transfuziona #ia$ă unuia care nu mai nădă?duieşte aproape nimic.Să şti$i că oc2ii mei au #ăzut multe la #ia$a lor dar cel mai impresionant moment a fost când am intrat cu nepo$ica unei doamne 3 doamna era paralizată la pat a#ea şi un canenorocit ca toate cancerele de altfel 3 şi s3a apropiat nepo$ica de patul bunicii şi a începzică ru!ăciunile.

5tunci #e$i fi bunici buni când nepo$ii 3 #ă #e$i pierde #ederea #ă #e$i pierde putedeplasare 3 se #or apropia de pat şi #or zice ru!ăciunile în locul fră$iilor #oastre.Mai este un moti# pentru care o pomenesc mult pe bunica mea în afară de acela că o c2Maria Dumnezeu s3o ierteE "ine ştie câte din neam nu or fi fost Maria ER >reau să #ă mai un lucru; în atacul acesta pe care structura occidentală îl duce împotri#a Bisericii 3 de fiecarcând Biserica încearcă să scoată capul în societate 3 până şi existen$a mea ca preot tânBiserică se datorează bunicilor. (ărin$ii erau prea preocupa$i şi prea prinşi săraciconspectarea Scânteii a raportului la "on!resul al T1113lea la "on!resul culturii şi educasocialisteR 4rau prea prinşi în astea ca să ne mai arate cu de!etul şi Biserica. =i apoi se teme>ăzuseră pe cei care fuseseră contemporani cu ei făcând puşcărie fiind bătu$i şi umili$i pBiserică şi n3ar fi #rut ca şi copiii lor să fie aşa. Dar bunicii în ascuns în bibliotecă auîntotdeauna Scriptura iar adânc în inima lor au $inut ru!ăciunile pe care le3au în#ă$at la lor nu de la părin$i ci de la bunicii lor.

Dacă #re$i suntem ortodocşi prin aceea că bunicii şi3au făcut datoria. 5#em în picioaBiserică şi stăm în picioare ca Biserică prin aceea că bunicii şi3au făcut datoria. 4ste onoraa#em o Biserică plină de bunici şi de nepo$i de ta$i de mame care3 iubesc pe Dumne(entru că în primul rând <ristos astăzi prăznuieşte laolaltă cu noi pomenirea bunicilor SăiMaicii Sale care se naşte.

6ândi$i3#ă astăzi ce bucurie este în ceruriE Noi stăm aşa trişti şi abătu$i pe pământ că3

!rămadă peste noi. Dar pri#i$i dincolo de azur şi !ândi$i3#ă că astăzi în #izită la Maica Dommer!e %atăl "eresc "are a ales3o Du2ul Sfânt "are a umbrit3o &iul "e S3a născut dintr3însMer! 5postolii mer!e 1oan Botezătorul mer! to$i3to$i3to$i sfin$ii de la facerea creştini până la sfârşitul #eacurilorE



Noi suntem coada înc2inării dar stăm la coadă şi fiind în rând am prăznuit3o atât cât în!ăduit Dumnezeu s3o facem. Nu3i taină mai mare decât aceasta că o copilă a mişcat soara astupat luna şi luceafărul de pe cer a tremurat 3 cum zice cartea ce #orbeşte despre naştereşi până şi pasărea ce stătea în dreptul camerei în care năştea Sfânta 5na o clipă a tăcut pentrse auzea de sus cântând cerul.

Dumnezeu să ne binecu#ânteze laolaltă cu to$i ai casei. "elor care poartă numele Maria

orice formă ar fi el 3 şi în fond ce femeie nu poartă numele Maria câtă #reme e mamă saumamă ER 3 ani buni cu rod nu mul$i dar bine trecu$i prin @mpără$ia lui Dumnezeu ssufleteşte şi plini de 2arul lui DumnezeuE 5min.

Din Patericul !aicii Domnului pentru Praznicul Naşterii Preacuratei !aicii lui Dumnezeu

rumuse ea umne*eiasc a cânt ri"$r e "au a"e <reas%intei = sc t$are e +umne*eu

(%ra!ment)

&inunea cea mare i nespus care s-a s vâr it #n t$at crea ia, sus #n :er i $s pe p mânt,minunea care se nume te <reas%ânta = sc t$are e +umne*eu, numai acatistele ei scrise cu2arul şi cu insuflarea ei o pot tâlcui şi cânta după #rednicie pe cât este aceasta cu putin$ăcât poate face aceasta limba omenească.

De aceea Maica Domnului arătându3se multor Sfin$i Sfântului 1oan "ucuzel Sfântului 5n/omânul Sfântului 5lexandru e!umenul mănăstirii din S#ir '/usia0 Sfântului "osma de lMănăstirea Ao!rafu "u#iosului &ilaret înainte3#ăzătorul de la Mănăstirea "onstamonituspus;! +e$arece #mi p"ac %$arte mu"t %rum$ase"e sti uri a"e 5catistu"ui, #" v$i iubi, #" #" v$i ac$peri i #" v$i p *i #nt$t eauna e t$t r u" pe cre tinu" care m va " u a $ at pe *i aceste cânt ri. Şi e va tr i p$trivit "e!ii "ui +umne*eu, #n cea in urm *i a vie ii "ui vmi "$ci pentru e" #naintea iu"ui meu.



KKK

nei tinere e#la#ioase i s3a născut dorin$a de a3 #edea pe Domnul copil de trei ani. @diminea$ă a mers la biserică să participe la Dumnezeiasca itur!2ie. După ce au plecat ttânăra a rămas în biserică şi s3a ru!at Maicii Domnului până la amiază aşa cum obişnui ?ntimp ce se ru!a, a v *ut un c$pi" e trei ani umb"ân #n uru" %intei &ese. :$pi"u" str "ue "umin , iar %rumuse ea Lui era nespus .4#la#ioasa tânără a crezut că era copilul #reunui om bo!at pe care l3au uitat în biserică. Dul3a luat de mână a început să31 #orbească cu bunătate şi să3 sărute deoarece era foarte frum plin de <ar. Dar şi copilul o pri#ea cu o pri#ire blândă în!erească.! 'l cui eşti tu, copile8 l3a întrebat tânără.5cela însă nu a răspuns nimic. %ânăra a crezut că nu poate #orbi deoarece este încă mic. 4aa#ea mare dorin$ă să3l audă #orbind. De aceea i3a spus;! $opile, spune J4ucură!te, $ea plină de Har <5tunci pruncul a spus cu un !las dulce;

! J4ucură!te, $ea plină de Har <! Spune7 JDomnul este cu tine < l3a îndemnat iarăşi tânără.! JDomnul este cu tine< a repetat "opilul.%ânăra a continuat să3l îndemne să repete după ea toată cântărea în!erească.:ân a a uns "acuvinte"e H>inecuvântat este r$ u" pântece"ui t uI, :$pi"u" isus ce" smerit cu inima nrepetat. %ânăra a insistat încă de două ori ca (runcul să spună acele cu#inte. @nsă "op pri#ind3o cu bucurie i3a spus;- >ucur -te i tu, iubita &ea %iic , c ci ceea ce ai $rit ai v *ut.După ce a spus aceasta9 dumnezeiescul opil +,a făcut nevăzut.

5tunci tânăra e#la#ioasă şi #irtuoasă şi3a dat seama că acel "opil a fost @nsuşi Stăpânul <rDe atunci inima ei s3a rănit de dra!ostea ui şi mereu @i mul$umea că i3a ascultat ru!ăciun#eselit3o cu dumnezeiasca ui arătare.









(ărintele 1liodor s3a bucurat de ceea ce i3a descoperit Maica Domnului şi i3a mul$umit #alte râuri de lacrimi.

uviosul monah Efrem de la !ănăstirea 8rigoriu "+f-ntul !unte Athos$ ne3a po#estiturmătoarea întâmplare;

L nul din e#la#ioşii mona2i din mănăstire părintele 4frem pentru moti#e necunoscute nodar cunoscute numai lui nu ne3a descoperit numele mona2ului 3 "a $ prive! ere a %intei 5nastasia J$mana, #n vremea cân psa" ii cântauL eea ce eşti mai cinstităHM9a v *ut-$ pe t pâna = sc t$are e +umne*eu, eGact a a cum este repre*entat #n ic$ana ei, ca $#mp r teas p"in e m re ie, cu c$r$an e aur pe cap, #nc$n urat e "umin cereasc . Era

#ns$ it e $ tân r #mbr cat #n ne!ru, care sem na cu %ânta 5nastasia. &aica +$mnu"uiumb"a prin biseric i #i cerceta pe m$na i i "e ruia bani, atât cânt re i"$r, cât i ce"$r"acare ascu"tau s"u ba i se ru!au #n tain .

&$na ii primeau banii i se #nc inau #n semn e respect, up care #i s rutau mâna. <e t$timpu" #mp r irii bani"$r, %ânta 5nastasia t mâiaI.

(5r im. e$%i"act &arinaWis, H<atericu" &aicii +$mnu"uiI, E itura Evan! e"ism$s, 2008)





ne ru! m, a a ar, <reas%intei = sc t$are e +umne*eu, s aprin can e"a cre in ei %ierbin i #n su%"ete"e n$astre i s ne a ute s %im p st$ri i e cei ce ?" iubesc cu a evbine-p"ac iu"ui s u ce" Bnu"-= scut

%ântu" =ic$ im 5! i$ritu", J *b$iu" nev *ut

IDacă cele nouă cete ale în!erilor ar cădea din cer şi ar de#eni demoni dacă to$i oamende#eni răi dacă toate făpturile cerul luminătorii preo$ii animalele s3ar lepăda de Dumntoate aceste rele ale făpturilor, comparate cu plinătatea Sfinţeniei 0ăscătoare de Dumne&eu nar fi posibil să!l întriste&e pe Dumne&eu" +e$arece numai t pâna n$astr , = sc t$area e +umne*eu a %$st #n m sur s -" mu" umeasc pe +umne*eu #n t$ate. Numai aceasta stând întreDumnezeu şi oameni pe Dumne&eu 2!a făcut +iul omului, iar pe oameni i!a făcut fii ai lu Dumne&eu" r mi "$cirea ei, nimeni, nici #n!er, nici $m, nu p$ate s se apr$pie e +umne*eu, e$arece numai ea sin!ur este !rani a unic #ntre %irea cea creat i cenecreat . Numai ea este dumnezeu imediat după Dumnezeu şi este aşezată pe locul doi d

Sfânta %reime ca fiind Maică ade#ărată a lui Dumnezeu. 5ceasta sin!ură este nu numai cămtezaurului între!ii bo!ă$ii a Dumnezeirii ci şi cea care împarte tuturor în!erilor şi oamentoate darurile du2o#niceşti şi dumnezeieşti şi strălucirile cele mai presus de fire pe Dumnezeu le dăruieşte crea$iei. Şi nu este cineva care s $ c eme cu cre in i s nu %ieascu"tat cu mi"$stivire. ?nsu i iu" "ui +umne*eu i iu iubit a" eci$arei a at pe &aica a,mam n$u tutur$r i ap r t$are pentru a ne a uta "a mântuire. F Ea sin!ur L-a iubit % rasem nare mai mu"t ecât t$ate. =umai ea mai mu"t ecât t$ate s-a supus v$in ei Lui. "ăcinumai ea s3a făcut #as încăpător şi primitor de toate cele fireşti #oite şi suprafireşti dimpăr$ite de Dumnezeu între!ii zidiri. (e scurtea s-a % cut $ a $ua "ume, inc$mparabi" ma

bun ecât t$at "umea v *ut i #nc ipuit . 4ra dea?uns pentru a slă#i totdeauna pe &ăcătorudin frumuse$ea şi bo!ă$ia darurilor ei mai mult decât zidirea totului. = sc t$area e +umne*eu in ce"e *ise se aseam n , cum *ice %. ri!$rie a" esa"$nicu"ui,#n H:uvântu" "a >$te* i #n :uvântarea "a =a terea "ui rist$sI, cu "iva a p"antat pentru a p$mi i care mai #nc$"$ au r$ ; tot astfel"umea v *ut i %i*ic #n #ntre!ime, a %$st % c



#n acest sc$p 3 pentru +$amna = sc t$are e +umne*eu, iar Ea s-a n scut pentru +$mnu" n$stru isus rist$s"

5st%e" s-a #mp"init s%atu" ce" e emu"t i #ntâiu" sc$p a" "ui +umne*eu, c ci t$ate s-au#n rist$s, s-a unit *i irea cu i it$ru", nu #n m$ u" %iresc, nu prin #nv$ire, nici up ar, up ?nsu i p$sta*a +umne*eiasc , cea mai #na"t treapt a unirii, i nu va mai %i una m#na"t"<

%ântu" ime$n =$u" e$"$!

I a facerea de odinioară a strămoaşei 4#a Dumnezeu a luat coasta însufle$ită a lui 5dam zidit3o ca femeie. De aceea n3a mai suflat în ea ca în 5dam suflare de #ia$ă ci a făcut parcare a luat3o din 5dam trupul între! al femeii şi pâr!a Du2ului pe care au luat3o împreuntrupul însufle$it a făcut3o suflet #iu deplin făcând deodată amândouă păr$ile omului. 2a fel,luând trup însufleţit din Sfânta 0ăscătoare de Dumne&eu şi pururea +ecioară (aria, ca o mică pârgă din frământătura firii noastre, adică din suflet şi trup, +ăcătorul şi 6iditorul Dumne&eu unit!o cu dumne&eirea Sa necuprinsă şi neapropiată" &ai bine *is unin %iin ia" cu %iinn$astr #ntre! ip$stasu" umne*eirii Lui, a unit %iin a n$astr #n c ip neamestecat, cu aca ic %iin $meneasc i %iin a a, *i in %iin $meneasc ca temp"u s%ânt ie i. 5stfel @nsuşi&ăcătorul lui 5dam s3a făcut om desă#ârşit în c2ip nesc2imbat şi neprefăcut.

iu" "ui +umne*eu i +umne*eu, intrân #n pântece"e <reas%intei eci$are i "uân trup ea i % cân u- e $m, s-a n scut $m es vâr it i +umne*eu es vâr it, %iin ace"a i amân $u #n c ip neamestecat.O dată ce naşterea noastră în stricăciune s3a făcut prin femeia 4#atrebuia ca na terea n$astru $vniceasc i na terea n$astr in n$u s se %ac prin b rbat, a ic prin a" $i"ea 5 am i

+umne*eu. (ri#eşte potri#eala ra$ională a lucrurilor; sămân$a celui stricăcios a născut şi naşstricăcioşi şi muritori+ iar "u#ântul nemuritor şi nestricăcios al Nemuritorului şi NestricăcioDumnezeu a născut şi naşte pururea fii nestricăcioşi şi nemuritori+ după ce S3a născut 4l din &ecioară prin Du2ul Sfânt.

<$trivit acest$ra, &aica "ui +umne*eu este t pân i ?mp r teas i +$amn i &aicautur$r s%in i"$r, iar s%in ii t$ i sunt s"u it$rii ei, precum &aic este a "ui +umne*eu. <e ea"t parte sunt %iii ei, #ntrucât se #mp rt esc in preacuratu" trup a" iu"ui eiI.







G=n !aica Domnului avem <n cer o inimă de mamăB. Naşterea Născătoarei deDumnezeu9nădeFdea celor deznădăFdui*i. Nu lăsa9 măicu*ă9 să pierim pe cale

Părintele Dumitru +tăniloae despre !aica Domnului

Noi ortodocşii îi cinstim pe sfin$i ca să lăudăm pe <ristos a "ărui lucrare şi3a do#edit efic prin rodirea sa în ei+ îi cinstim cinstind criteriul după care trebuie să lucrăm şi noi.

:erem a ut$r s%in i"$r, &aicii +$mnu"ui, s$c$tin u-ne smeri i %a e ei, i c$nvin i c n#n ine nu putem avea $ atât e mare ascu"tare e "a +umne*eu, pentru c nu suntem atât

smeri i ca ei. =e ru! m " untric s %ie i ei cu n$i, cu ru! ciuni"e "$r, ar mai a"es ne ru! m &aicii +$mnu"ui. : ci nu e bine s m s$c$tesc eu #ntr-$ re"a ie sin!u"ar cu rist$s O astseam n a ceva pr$testantF



umea protestantă refuzând cinstirea sfin$ilor manifestă$ t$ta" ne#ncre ere #n capacitatea$mu"ui e a %ace prin ea r$ it$are i ar tat "ucrarea "ui rist$s i $b"i!a ia %iec ruia e c$n"ucra cu rist$s pentru a r$ i "ucrarea Lui #n ei " Se manifestă în aceasta un scepticism nunumai referitor la om ci şi la eficien$a lui <ristos. Mântuirea oamenilor nu se realizeazăîntâlnirea acti#ă între Dumnezeu şi om printr3un act de putere a lui Dumnezeu asupra omuobiect ca IbuşteanJ fie în #ia$a aceasta fie în cea #iitoare. %otala depreciere a omului ca făa lui Dumnezeu nu se poate să nu se răsfrân!ă şi asupra lui Dumnezeu.

Dar umanitatea fiecăruia se realizează în <ristos într3o solidaritate cu to$i semenii Săi.mărturisesc despre #aloarea fiecărui om în solidaritatea tuturor cu fiecare. %in ii aratumanitatea "$r ep"in actua"i*at #n rist$s prin iubirea ce $ arat %ra i"$r "$r, care eiubirea "ui rist$s #nsu it e ei. Ei "e arat aceast iubire prin ru! ciuni"e "$r. 1ar cei de pe pământ îşi manifestă #oin$a lor de a urca spre actualizarea ade#ăratei lor umanită$i prin ciacordată celor ce au a?uns la $inta umanizării lor în <ristos. &ai unit cu rist$s ecât t$ i s%in ii, i e aceea mai presus e t$ i s%in ii i #n!erii, se a%" &aica +$mnu"ui, ca cea care 3a purtat în pântece pe &iul lui Dumnezeu zămislit şi născut din ea ca om şi apoi 3a purtat în ca prunc şi a rămas unită cu 4l prin afec$iunea omenească supremă pe care o trăieşte o mamde fiul ei. Le! tura ei cu isus este mai intim ca "e! tura $ric rui s%ânt cu E" c ci trupu" Lus-a %$rmat nemi "$cit in trupu" ei, ea L-a purtat #n bra e, -a privit ne#ncetat %a a i $ca" ptat i L-a iubit cu iubirea $meneasc cu"minant pr$prie unei mame, %iin i enti%ic

#ntr-un anumit #n e"es cu iu" ei. +e aceea H#n r *nireaI ei c tre E" este mai mare ca atutur$r s%in i"$r i iubirea ei %a e n$i se resimte e iubirea maGim a "ui rist$s %a e n



1cono!rafia ortodoxă prezintă pe 1isus luându3i la 5dormirea ei sufletul în bra$ele ui in#e purtarea ui ca prunc în bra$ele ei. 1ubirea ui fa$ă de ea este tot atât de afectuoasă ca şi iubei fa$ă de 4l. <runcu" a uns #n p"in tatea puteri"$r p$art #n bra e"e a"e pe mama Lui r macu puteri mai #mpu inate. ?n pers$ana ei a sim it i simte isus "a maGimum iubirea $men %a e E" i #n a%ec iunea Lui %a e ea se inc"u e $ a%ec iune %a e $m #n !enera", mame"e umane i e iubirea "$r pentru %iii "$r.

?n &aica +$mnu"ui avem #n cer $ inim e mam , inim care s-a t$pit ce" mai mu"t peniu" ei i a b tut i bate ea #ns i "a inima Lui pentru cau*a Lui, care e mântuirea n$astrc ci mântuirea nu e $ c estiune e usti ie, ci e iubire #ntre +umne*eu i $ameni; iubire care

in partea $ameni"$r a evenit %ierbinte i cu"minant c$ncentrân u-se #ntr-$ inim e mami mani%estân u-se prin ea. +umne*eu ce" #ntrupat ine seama e aceast inim a &amei, ca evenit &aica n$astr , pentru c e &aica Lui.

Ea e aru" ce" mai e pre % cut "ui +umne*eu e c tre umanitate, ar un ar prin car +umne*eu ne r sp" te te cu nenum rate"e a"e aruri. H:e-@i v$m a uce @ie, rist$aseF/





HDcr$tit$are cre tini"$r, nein%runtat , mi "$cit$are c tre c t$ru" nec"intit , nu trece ve erea !"asuri"e ru! ciuni"$r ce"$r p c t$ i, ci a"ear! ca $ bun #n a ut$ru" n$stru, a" ce"$ce stri! m cu cre in a c tre tine, !r be te spre mi "$cire, a"ear! spre ru! ciune, cea care$cr$te ti pururea, = sc t$are e +umne*eu, pe r$bii t iI.

5 ut$ru" ei este atât e necesar, %iin c un m$tiv pentru care rist$s mi"uie te pe cei a"ear! "a E" este ace"a c $ cinstesc pe &aica Lui " "ăci cei ce nu o recunosc pe ea ca Născătoare a lui Dumnezeu întru feciorie şi din puterea Du2ului Sfânt nu3 recunosc pînsuşi ca Dumnezeu. K rie i mântuire -a % cut ce"$r pier u i, :e" ce -a n scut in tine, t pâna "umii, :are amântuit in p$r i"e ia u"ui pe cei ce cu cre in te s" vesc pe tineI =din slujba înmormântăriiA"

aptu" c ea este &aica "ui +umne*eu-&ântuit$ru" este i m$tivu" pentru care ei #i ac$rnu numai venerare ca s%in i"$r, ci supravenerare ( Sper u"ia).

5ceastă supra#enerare se arată în mul$imea incomparabil mai mare de ru!ăciuni adresate ecererea unor a?utoare direct de la ea în moti#area celor adresate Mântuitorului prin faptul cnăscut din ea. Ea are $ p$*i ie unic #n cu"tu" >isericii. Ea e easupra tutur$r creaturi"$mene ti #n umne*eite i a #n!eri"$r, unite #n rist$s. Dar nu e identică cu Dumne&eu şi cu Hristos Dumne&eu!*mul" %a e numai om" Dar e omul ridicat prin arul lui Hristos deasuptuturor sfinţilor şi mai venerată decât toţi, fără să i se aducă înc inare ca lui Dumne&eu sau clui Hristos, Dumne&eu cel întrupat, înc inare ca $elui de care depindem în mod total şi absolîn e)istenţa şi fericirea noastră veşnică"

$t ce are ea, are ca i n$i, prin +umne*eu, i mai specia" prin +umne*eu ce" #ntrupat, are mai mu"t ecât n$i t$ i i s-a ri icat prin cur ia i iubirea ei %a e +umne*eu mai presuecât t$at crea iunea; i #n s$"i aritatea pan-uman #n rist$s ea a uce mai mu"t iubireecât t$ate % pturi"e c$n tiente.

Exemplul tipic al adevăratei li:ertă*i este Preasf-nta /ecioară !aica lui Dumnezeu./ievoia 3a9 facă,se voia 3a <n mine 4 o mare plăcere pentru ea să facă aceasta pentru că lucrucorespunde #oin$ei celei ce spune aceasta. +ac $u %iin e se iubesc, una este %$arte %ericit %ac v$ia ce"ei"a"te pentru a $ ve ea %ericit ; ea este %$arte %ericit s-$ va %ericit .

@n &ecioara Maria iubirea dintre Dumnezeu şi umanitate prin femeieiubirea curat e $ricenev$ie, prime te ca r spuns in partea "ui +umne*eu cea mai mare m rturie sensibi" ve nic a iubirii a"e ?ntruparea iu"ui "ui +umne*eu. Nu este o crea$ie nouă. 4ste umanitatea



înnoită în <ristos Dumnezeu #enit în maximă apropiere de oameni &iul lui Dumnezeu făcu pentru a3l îndumnezei pe om.Bnirea v$in e"$r ivin i uman a #n! uit +u u"ui %ânt s"ucre*e aceasta.

%in enia &ariei tine mai #ntâi e %eci$ria ei. Ea este "iber e $rice $rin i e $rice isp$meneasc . ensibi"itatea ei este curat e $rice p$%t i e $rice e!$ism. Ea este s%ânt pruirea ep"in e sine #ns i "ui +umne*eu. Ea este s%ânt i prin pre*en a "ui rist$s #n ea

%in ii sunt #n umne*ei i prin pre*en a "ui rist$s #n ei.

5m men$ionat că na terea iu"ui "ui +umne*eu ca $m in eci$ar a ri icat umanitatea "aunirea maGim cu +umne*eu i a at m$r ii, primit e E", caracter mântuit$r 9întrucât nu asuportat3o pentru păcatul ui deci din necesitate şi deci a putut3o în#in!e. (rin naşterea &ecioară <ristos S3a arătat că e (ersoană dumnezeiască ce3şi asumă firea omenească şiaceastă calitate. Se ridică deasupra le!ii !enerale a naşterii oamenilor din unirea dintre bărbfemeie şi poate în#in!e le!ea mor$ii definiti#e. 1ar prin unitatea de natură cu oamenii să3i

scăpa şi pe ei de moartea definiti#ă. (rin aceasta a adus cea mai însemnată lumină în existomenirii supusă nonsensului prin suportarea unei le!i care în acest caz ar fi inexplicabiori!inea şi în sensul ei.

/a$iunea cere ca o astfel de le!e să aibă un autor conştient superior ei care deci poate scăpsub puterea ei când socoteşte că #rea să dea #ie$ii oamenilor un sens prin #enirea Sa ca omîntre ei pentru ca şi ei să scape de ea prin unirea #oită cu 4l.

De aceea o ne!are a naşterii lui <ristos din &ecioară însemnând necesitatea supunerii ui sule!e care @i este superioară nu3 poate arăta a#ând puterea să scape de ea şi în moartea deficu trupul impusă de ea în mod !eneral prin naşterea membrilor ei pentru o moarte defini +ar puterea iu"ui "ui +umne*eu s-a ar tat nu numai #n na terea Lui mai presus e %ire eci$ar i, ca urmare, #n biruirea m$r ii, primit cu v$ia, ci i #n %aptu" c nu "as trup

&aicii Lui, in care s-a %$rmat trupu" Lui, s se c$rup #n m$rmânt, ci #" #nvie i-" #n "un e este i E". Era %iresc ca trupu" ei, in care s-a %$rmat ap$i trupu" Lui #n stare s #nm$artea, s primeasc i e" puterea aceasta, ar nu in puterea ei, ci in puterea iu"ui "ui +umne*eu care a "ucrat #n ea, %$rmân u- i trupu" Lui. <rin aceasta ni s-a at asi!urarea cnu numai trupu" "ui rist$s, ca trup a" <ers$anei umne*eie ti, va #nvia, ci i trupur pers$ane"$r n$astre $mene ti, avân ca asi!urare spre aceasta #nvierea trupu"ui &aicii L

cu care s-a unit cât mai mu"t. &aica +$mnu"ui este, i #n aceast privin , puntea e "e! tur#ntre iu" "ui +umne*eu n scut i #nviat ca $m i #ntre $ameni.

1ar că!aica Domnului nu <nvie şi nu se <nal*ă prin sine <nsăşi se #ădeşte în faptul că ea nu searătă cu trupul ei în#iat şi nici în actul înăl$ării şi aceasta nu se putea arăta astfel nici în lu





&aica +$mnu"ui na te pe iu" "ui +umne*eu ca $m, #n c ip %eci$re"nic. +ar +u u" %"ucrân #n %e"u" acesta, sau c$ntribuin ca pers$an "a rea"i*area actu"ui prin care iu +umne*eu e %ace ip$stas a" %irii $mene ti, "ucrea* i asupra ce"ei ce se %ace prin &aic Lui, a a cum "ucrea* i :uvântu" ?nsu i, :are ? i %$rmea* %irea $meneasc in ea tca pers$an . +ar e%icien a +u u"ui asupra cuiva e #n pr$p$r ie cu puritatea sau isp$nibi"itatea ce"ui asupra c ruia +u u" "ucrea* . : ci puritatea #nseamn isp$nibi"itatenemic $ra pentru +umne*eu, #nseamn an!a area inte!ra" #n ia"$!u" cu +umne*eu, #r$"u" ce"ui ce r spun e i se ruie te. !aica Domnului se dăruieşte deplin uv-ntului9 nu numai prin cuv-nt9 ci prin punerea saintegrală la dispozi*ia Jui. Du2ul poate copleşi astfel în ea deplin le!ea naturală a naşterii.:ine

se pre v$"upt ii nu e pur, nu e isp$nibi" #n m$ inte!ra" pentru +umne*eu, pentr:uvântu", nu e într!o stare de luciditate spirituală şi de responsabilitate în faţa lui Dumne&eu" @nacesta puterea Du2ului nu poate copleşi le!ea naturală a naşterii. "u#ântul lui Dumnezeu n poate forma 4l @nsuşi în mod su#eran trupul Său+ ci în acest caz trupul se formează prinnaturii şi e imprimat de #oluptatea de la începutul formării lui. 1postasul "u#ântului nu3şi impropria deplin trupul ce se formează astfel şi acesta nu3şi !ăseşte împlinirea supremă personalizarea deplină în 1postasul "u#ântului ci rămâne în parte neliber nedeplin personanedeplin disponibil pentru spirit.

:ine nu %ace in partea sa t$tu" pentru puritate, nu p$ate %i s%in it e +u u" i c$p"e it e:ine nu se ruie te inte!ra" "ui +umne*eu, #ntr-$ ep"in e"iberare e patimi, nu-L p$at primi inte!ra" pe +umne*eu ca pers$an pentru a- i a%"a #n E" pers$na"i*area ep"in .

eontiu de Bizan$ obser#ă că şi mamele altor proroci au fost sfin$ite de Du2ul şi prin acea prorocii ce se aflau în pântecele lor '1eremia 1oan Botezătorul etc0. K+ar numai = sc t$area e +umne*eu este #n particu"ar cea care a avut pe +u u" ?nsu i, umbrin -$ i s " "uit #n ea, L-a n scut pe :e" c$nceput ca ip$stas a" trupu"ui "uat in ea. : ci nu a n scut pe cinevs%in it, ci pe %ântu" care, n scân u- e in ea, a i s%in it-$I =M0J.

(+in H< rin ii >isericii espre &aica +$mnu"uiH, 5nt$"$!ie a"c tuit e er$m$na >ene ict tancu, E itura $p ia, >ucure ti, 2010)







)8. "e3ar face omenirea întrea!ă fără a?utorul pe care Dumnezeu i3l trimite în fiecare clipneîncetat prin soarele Său prin apa Sa prin aerul prin pâinea SaR şi prin ocrotirea de releles3ar putea întâmpla în atâtea feluri Numai îndurarea !ri?ii lui Dumnezeu $ine şi între$inenoastră a fiecăruia şi a tuturorE

)-. Dacă numai o zi am fi lipsi$i de binefacerile lui Dumnezeu dar ce zicem noi Lo ziJ d

numai un minut ne3ar lipsi ce3ar mai fi pe pământ în minutul următor Dar în ziua următoar, . Dacă numai o zi sau numai o clipă c2iar am fi lipsi$i de 2arul (rezen$ei lui <ristos de 2ocrotirii Mâinilor Sale de 2arul apărării ui al milei ui şi al îndelun!ii ui răbdări plină d bunătate nu #ă cutremura$i oare de !roază !ândindu3#ă ce s3ar putea întâmpla cu fiecare dnoi şi cu to$i la un loc dacă numai o clipă ne3ar părăsi Dumnezeu

Doamne a?ută3ne să nu %e părăsim noi pentru ca nici %u să nu ne părăseşti niciodată. 5mi

raian +$r*, =ume"e >iruit$ru"ui - cap. 20 O %ra!men

3raian Dorz , )re*i voi părin*i7

>re$i #oi părin$i să fie copiii #oştri sfin$i scălda$i3i nu în apă ci3n lacrime fierbin$iE

<răni$i3i nu cu pâinea aceasta de pământci cu puterea dulce a Sfântului "u#ânt.



>re$i #oi să #ă asculte în totul şi mereu dar asculta$i #oi oare aşa de Dumnezeu

>re$i #oi ca ei să fie copii ai firii noi dar #ia$a #oastră cum e şi ce #ăd ei la #oi

@i #re$i cu3mbrăcămintea smeri$i şi cumpăta$işi cu umblări curate dar #oi cum #ă purta$i

"ând #oi umbla$i ca lumea şi #ă3mbrăca$i ca ea#oi #e$i purta osânda de creşterea lor reaE

"ăde$i mai bine3n lacrimi cu3amar să #ă ru!a$isă #i se ierte #ina şi #ia$a #3o sc2imba$iE

5bia atunci #or creşte şi3ai #oştri fii frumoscu sufletul şi trupul urmaşi ai lui <ristosEPr. Anton Dancă , Naşterea !aicii Domnului

O Marie pentru întrea!a lume naşterea ta a fost speran$a şi aurora mântuirii.

"2iar de la începutul sfintei itur!2ii de azi Biserica ne îndeamnă să celebrăm cu bucunaşterea fericitei &ecioare Maria fiindcă din ea a apărut soarele dreptă$ii <ristos Dumn

nostru '5ntifonul la intrare0.itur!ia mai sărbătoreşte afară de Naşterea (reacuratei &ecioare Maria Naşterea lui 1isus ldecembrie şi pe cea a Sfântului 1oan Botezătorul la ,: iunie.

=a terea preacuratei %ace parte in p"anu" ivin a" mântuirii $menirii #ntre!i i e aceea eun mister. :a s -i #n e"e!em va"$area i m re ia, va trebui $are s $ c$mpar m cu na terea "ui isus sau cu cea a s%ântu"ui $an >$te* t$ru"/

• =a terea "ui isus a %$st prea umne*eiasc pentru puteri"e min ii n$astre e a

#n e"e!e.Sfânta Scriptură o compară cu cea a unui soare care răsare din înăl$ime 'cf.) 9-0 adică umină din umină '"rezul0.• Naşterea lui 1oan Botezătorul este minunată;





Semnifica$ia istorică a acestei minuni o putem afirma în cu#inte. Naşterea &ecioarei Mari preludiul naşterii lui 1isus fiindcă o dată cu apari$ia ei în această lume începe să se rea planul lui Dumnezeu pentru o minune şi mai mare; întruparea &iului său di#in. @n &ecio Nazaret "el (reaînalt ne pre!ăteşte mama şi re!ina. Mama şi re!ina pre#esteşte apari$ia /e!elre!ilor ne spune că &iul lui Dumnezeu este !ata #ă #ină să răsară ca un soare din înăl$im promisiunile din #ec2ime referitoare la mântuirea lumii sunt !ata să de#ină realitate istoric pământ.

Mic2eia a prorocit3o ca pe aceea care trebuie să nască 'G ,0 desemnând timpul naşterii ei începutul unei noi ere când de la Betleemul din 4frata #a #eni acela care este desemnastăpânească peste 1srael 'id. )0. +e %apt, e "a >et"eem, $ at cu na terea "ui isus in eci$ara &aria, #ncepe era mântuirii vremea mesianic .

=a terea preacuratei este, prin urmare, aur$ra r scump r rii; apari ia ei pr$iectea* $"umin n$u asupra "umii #ntre!i "umina nevin$v iei, a cur iei, a aru"ui; re%"ect m rea"umin a ace"uia care este "umin in "umin i vine s "umine*e #n #ntuneric, vine s evi

Lumen !entium O Lumina neamuri"$r O cum #" nume te b trânu" ime$n pe pruncu"bra e"e sa"e (c%. Lc 2,32).

(ama luminii, ferită de păcat printr!un privilegiu unic şi plină de ar =2c >,?@A prin meritele l 5isus, nu numai că vesteşte iminenţa răscumpărării, ci ne sileşte dulce ca aurora ca să ndesc idem oc ii spre a ne acomoda cu lumina care ne va veni de sus, ca în lumina ei +iul lui Dumne&eu să ne poată vedea pe noi nepri ăniţi, ea fiindu!ne model unic" Aămislirea einepri2ănită este prima floare care îmbucură lumea şi atra!e bună#oin$a "elui (reaînalt pentduce la îndeplinire fă!ăduin$a din paradisul pământesc de a zdrobi capul =arpelui #iclean * )G0. 'cf. (. 6abriele din S.M. Maddalena 1ntimita di#ina /oma )-9G pa!. )GG-0.

Dacă preacurata a #oit să rămână în istoria mântuirii ca o simplă roabă a Domnului nice#an!2elist n3a îndrăznit să o scoată din umbra naşterii lui 1isus. Dacă totuşi au trebuit prezinte lumii au prezentat3o numai în calitate de mamă a Mântuitorului dar total acoper#ălul smereniei total ascunsă în <ristos în cu#ântul său şi cu el în Dumnezeu în care îşi !toată bucuria. >ălul smereniei preacuratei #a acoperi c2iar şi minunea naşterii lui 1isu peştera din Betleem. 5cest sentiment de roabă a Domnului este prin excelen$ă trăsămesianică pe care o prefi!urează pentru acela care a fost pre#estit de profe$i drept slu?itor1a2#e care din fire este Dumnezeu dar s3a despuiat pe sine însuşi şi a luat fire de scla# '&90.

5zi când preacurata se află în sla#a cerească şi apostolul 1oan ne3o descrie îmbrăcată în soaluna sub picioare purtând pe frunte o coroană de douăsprezece stele '5p ), )0 şi în$ele!em cfost aleasă de %atăl înainte de oricare altă făptură ca să colaboreze la întruparea "u#ântuluirămână peste #eacuri modelul desă#ârşit al Bisericii lui 1isus Maria poate spune în Du2ul care şi3a ales3o de mireasă din clipa #eşnică în care &iul şi3a ales3o de mamă; +$mnu" m-a avut e "a #nceputu" veacuri"$r, mai #nainte e $ricare a"t % ptur a sa '(ro# 8 ,,0 de aceea;

u%"etu" meu #" pream re te pe +$mnu", iar inima mea tresa"t e bucurie pentru +umne &ântuit$ru" meu, %iin c "ucruri mari a #n% ptuit pentru mine :e" <uternic, privinsmerenia s"u it$arei sa"e ' c ) :H3:9. :-a.:80.









1rima dată când (aria apare în %vang elia după Sfântul (atei este la sfârşitul genealogiei lui 5isus7 5acob a născut pe 5osif logodnicul (ariei, din care s!a născut 5isus numit Hristos =>,>N În %vang elia după Sfântul 2uca se face prima menţiune la 4una!.estire" În %vang elia după Sfântul (arcu, dar şi cea după Sfântul 5oan, ea apare ceva mai târ&iu, p parcursul desfăşurării misterului lui 5isus"

@n orice caz &aria intr #n Evan! e"ie numai #n ve erea "ui isus, numai #n ca"itate e mama &ântuit$ru"ui; i c iar ac pre*en a ei transpir pe mu"te pa!ini, mai a"es "a Luca, ea estatât e iscret i v$a"at e umi"in #ncât ispare #n cea a iu"ui. Ea s-a n scut i a tr it cua ev rat ascuns cu rist$s #n +umne*eu. /ămâne de datoria noastră şi spre fericirea noastrăsă3i descoperim această măre$ie de a fi ascunsă cu <ristos în Dumnezeu fiindcă dacă ar f posibil să o întrebăm în clipa când a fost aşezată în lea!ănul istoriei pentru prima dată; "inetu ne3ar fi răspuns; 4u sunt slu?itoarea roaba Domnului. Sunt o simplă creatură dependtotal de #oin$a lui Dumnezeu. 5cest sentiment al dependen$ei totale de #oin$a lui Dumne preacuratei &ecioare Maria cea mai mare demnitate aşa cum se exprimă papa (ius al T1

După demnitatea lui Dumnezeu cea a &ecioarei mame este cea mai mare care se poate con' ux #eritatis0. Dependen$a totală de #oin$a lui Dumnezeu îi dă preacuratei sentimentuslu?itoare de roabă care constituie trăsătura mesianică prin excelen$ă pe care o prefi!u pentru acela care a fost pre#estit de profe$i drept slu?itorul lui 1a2#e '1s G, )*0 şi care forma lui Dumnezeu s3a nimicit pe sine luând forma scla#ului '&il , H390.

5scunsă fiind cu <ristos în Dumnezeu Maria este conştientă de măre$iile sale şi atât de clasmerenia sa încât le poate cânta fără să se neliniştească;$ate neamuri"e m v$r numi %ericit , %iin c mi-a % cut "ucruri mari :e" 5t$tputernic ' c ) :83:-0. "u toată umilin$a a prorocit sla#a proprie fără să3şi re$ină pentru sine nici cea mai mică firimitură de merit+ !loria ei trebslu?ească numai spre a3l preamări pe acela care a ştiut să facă dintr3o creatură atât de mmamă pentru Dumnezeu o re!ină pentru cer şi pământ o mi?locitoare puternică pentru mântnoastră 'cf. 1ntimita di#ina pa!. )GGH0.

:are este at$ria n$astr #n *iua e a*i %a e aceast cap$ $per ivin /

-i mu" umim "ui +umne*eu pentru aceast % ptur atât e minunat ; s $ iubim, s -iimit m virtu i"e i mai a"es smerenia i s -i cerem a ut$ru" e a ne tr i i n$i via a p mânteasc ascun i cu rist$s #n +umne*eu, ca s ne na tem ap$i pentru ?mp r ia:eruri"$r. 5min.



Pr. Anton Dancă , Naşterea !aicii Domnului

"u credin$ă şi cu bucurie să sărbătorim Naşterea Sfintei &ecioare

Aiua de 8 septembrie în care prăznuim Naşterea (reasfintei Maici a lui Dumnezeu este cea ddintre cele douăsprezece sărbători ale anului litur!ic bizantin care începe la ) septembrie. oficierea sărbătorii citim; +in semin ia "ui ese i in neamu" "ui +avi , ast *i s-a n scut printre n$i &aria, c$pi"i ivin . +e aceea, t$t universu" se bucur i se re#nn$ie te i svese"e te, ceru" i p mântu" tresa"t e bucurie' itur!2ia bizantină0.





• sărbătorim naşterea /e!inei în!erilor ' itaniile0 şi a între!ului uni#ers+• sărbătorim pe aceea care s3a născut special pentru a ne da o lec$ie de credin$ă; %ericit

pentru c a cre*ut aşa cum o numeşte 4lisabeta #erişoara ei ' c ) :G0.• rb t$rim eci na terea ace"eia care ne esc i e ca"ea %ericirii pe acest p mânt prin

cre in . -a n scut pentru %ericire, ar %ericirea se na te in cre in ; s-a n scut pentru a cre e i cre*ân s %ie %ericit .

S3a născut aceea care a crezut.

(rin credin$ă părin$ii ei 1oac2im şi 5na au continuat să aducă ?ertfe lui Dumnezeu cu lacrru!ăciuni fierbin$i până la bătrâne$e ca Dumnezeu să le dea un urmaşR (rin credin$ă 5na fîn #ârstă înaintată o zămisleşte în sânul ei pe aceea despre care în!erul Domnului o asi!ură c purta numele !aria9 care <n lim:a egipteană <nseamnă :inecuv-ntată de DumnezeuO <e:raică ! riam <nseamnă doamnă9 stăp-nă9 steaua mării. <rin cre in , e a e "a na tere, $ac im i 5na $ $%er pe %iica "$r, &aria, "ui +umne*eu i es vâr esc acest act recun$ tin pre*entân -$ "a temp"u i #ncre in ân -$ pre$ i"$r #nc e "a vârsta e trei anspre a #nv a s -i s"u easc "ui +umne*eu, trans%$rmân cre in a #n caritate.(rin credin$ă Maria ale!e să rămână fecioară+ apoi ale!e lo!odna în!erească cu 1osif bărbcel drept+ ale!e să de#ină mamă a lui Dumnezeu rămânând fecioară+ prin credin$ă îl zămisl1isus în sufletul ei înainte de a3l zămisli trupeşte în sânul ei feciorelnic şi astfel Dumnde#ine în fiin$a Mariei 4manuel Dumnezeu cu noi şi ne dă dreptul să3i cântăm; =a terea ta,$, eci$ar , &aic a "ui +umne*eu, a a us bucurie "umii #ntre!i. +e %apt, in tine s-a n scus$are"e rept ii rist$s isus, +umne*eu" n$stru care, e*"e!ân u-ne e b"estem, ne-a at %ericirea i, biruin m$artea, ne-a at via a cea ve nic .

• 1rin credinţă îl însoţeşte pe 5isus de la peştera săracă din 4etleem şi până pe $alvar;• prin credinţă îl aşteaptă să învie din morţi şi după înălţare să!l trimită pe Du ul Sfânt"• 1rin credinţă ne!a devenit Jmamă< sub cruce, când 5isus i!a spus7 at %iu" t u =5n >F,?NA,

identificând în persoana lui 5oan evang elistul pe tot creştinul care îl urmea&ă pe 5is până pe $alvar, conform c emării personale7:ine vrea s %ie ucenicu" meu, s se "epe ee sine #nsu i ( e p cate"e sa"e), s - i ia crucea *i"nic i s m urme*e =(t >N,?GA"

• 1rin credinţă, deşi mică fi&iceşte, preacurata s!a născut mare şi prin credinţă va deven fericită şi prin ea s!a născut, s!a desc is, calea fericirii noastre"

"ând autorul Scrisorii către 4#rei #rea să scoată în e#iden$ă că cel ce #rea să fie mare în oc2Dumnezeu şi să3i moştenească fă!ăduin$ele arată că trebuie să fie credincios şi enumeră fimari ale istoriei mântuirii; pe 'bel, care a adus lui Dumne&eu o jertfă mai bună decât a lui $ain; pe %noc , care a fost luat de pe pământ, ca să nu vadă moartea; pe 0oe, care a pregătit arca salvatoare; pe 'bra am, care a ascultat de glasul Domnului; pe Sara, care a &ămislit labătrâneţe; pe 5saac, pe 5acob, pe 5osif din %gipt şi mai ales pe (oise, care n!a voit să fie fi fiicei faraonului, ci a ales să sufere cu poporul lui Dumne&eu etc" 'utorul îşi continunumărătoarea altor bărbaţi distinşi şi înc eie capitolul al >>!lea cu aceste cuvinte7 -oţi aceştia

care prin credinţa lor au devenit renumiţi, n!au primit ceea ce le fusese făgăduit, deoarec Dumne&eu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea"

"eea ce Dumnezeu a orânduit mai bun pentru noi ca să luăm Idesă#ârşireaJ adică ?ustificarfericirea totală în Dumnezeu este credin$a în 1isus <ristos &iul lui Dumnezeu. (rima care





@n numele %atălui şi al &iului şi al Sfântului Du2. 5min.

Suntem în ziua praznicului Naşterii Maicii Domnului şi nu ştim din Scriptură foarte multefapt despre Naşterea Maicii Domnului nu ştim c2iar nimic 3 dar din %radi$ie ştim mai lucruri care ni s3au păstrat. Dar poate mai important şi mai mare lucru între cele care ni păstrat şi pe care le ştim este că Maica Domnului a fost rodul răbdării rodul năde?dii ru!ăciunea şi năde?dea în Dumnezeu nu se lasă nerăsplătite. De fapt Maica Domnului este ru!ăciunii şi al răbdării şi al năde?dii. De fapt al tuturor #irtu$ilor până la urmă pentru că n

să ai ru!ăciune şi nu po$i să ai năde?de şi nu po$i să ai răbdare dacă nu ai dra!oste aproape#irtu$ile se includ aici. (ână la urmă am putea spune că Maica Domnului este rodul #irtu$unei #ie$i #irtuoase.

Dar ca să #orbim mai pe în$elesul nostru şi mai apropiat de #ia$a noastră poate de multe or pus întrebarea;e ce 5vraam a trebuit s sup$rte t$at acea stare e a teptare pân #n c"ipacân a ri icat cu itu" s a uc ert% i e-abia atunci "-a $prit +umne*eu/ +e ce, parc ,aceast Kne#n urareI a "ui +umne*eu/ +e ce $ac im i 5na, p rin ii &aicii +$mnu"ui, au ștrebuit s p$arte ru inea "ipsei e c$pii, s$c$tit e iu ei b"estem, e ce au trebuit s a tepte

atât e mu"t, r b area "$r s stea pe "$c atât e mu"t, ru! ciunea "$r s st ruiasc atât e mu"t ca s se p$at , "a s%âr it, târ*iu, s se nasc &aica "ui +umne*eu/ +e ce a aria i E"isabetaau trebuit s treac prin aceast a teptare e "un! urat / +e ce, e mu"te $ri, ru!ân u-ne,sim im c +umne*eu ne "as pân #n u"tima c"ip , cân este u"tima ans , cân apr$ape nu smai p$ate nimic sau une$ri, c iar nu se mai p$ate nimic, e-abia atunci +umne*eu %ace cminunat, mai presus e a tept ri"e i e putin e"e n$astre, ne #mp"ine te cererea/

=i la această întrebare de cele mai multe ori răspunsul nostru este ca al Sfântului Siluan acând încă nu i Se arătase Mântuitorul; Doamne eşti de neînduplecatE

Nu %e poate clinti nimeni din 2otărârea %aE Nu %e îndupleci spre mila noastră spre snostru îndurerat nu %e îndupleci de ru!ăciunea noastrăE



"ei mai mul$i dintre noi suntem apleca$i să zicem la fel a#em îndrăznirea s3o zicem uniicu !lasul al$ii în minte al$ii c2iar dacă n3o zic cred că Dumnezeu este !reu de înduplecatîn$ele! de ce Dumnezeu Se lasă aşa de !reu înduplecat.

"ei mai mul$i dintre noi !ăsim explica$ii şi zicem; I(oate nu mi3era de folos mieEJ 3 şi esi!uran$ă unul dintre răspunsurile bune poate că ceea ce ceri nu3$i este de folos $ie acest poate fi unul dintre răspunsurile cele mai importante şi mai !rele mai serioase.

I(oate Dumnezeu are alt plan cu mine altă rânduialăEJ 3 da se poate şi aceasta+

I(oate că dându3mi3se un dar aşa mare eu nu mă #oi folosi de el şi la măsura darului mi cere şi de la cei cărora li se dă mult mult se #a cere şi atunci Dumnezeu #rând sământuiască nu3mi dă multul acesta pe care 13l cer pentru că mă #oi coborî la iad cu tot cu acesta pe care îl cer eu.J 3 de mult ori asta este drept.

=i sunt mult multe alte răspunsuri pe care le putem da noi şi aşa este cele mai multe dintr

au o umbră de ade#ăr+ dar să şti$i că mai sunt câte#a răspunsuri care sunt mai adânci şesen$iale mai puternice la această aşa3părută întârziere a lui Dumnezeu. "ăci sunt multe sitnenumărate în care Dumnezeu nici nu apucăm să3 ru!ăm că #ine în a?utorul nostru nicapucăm să cerem că 4l n3a dat dinainte. =i #edem asta. Dar sunt şi multe alte situa$ii în cacerem cu stăruin$ă de obicei dorin$ele noastre personale cerin$ele noastre aşteptările noacare le cerem cu multă stăruin$ă mai ales cele mari.

(oate a$i obser#at că multe din dorin$ele mici până şi copilăriile care ne3au trecut prin mDumnezeu le împlineşte la un moment dat+ î$i împlineşte dorin$e şi cereri şi ru!ămin!ânduri pe care le3ai a#ut la un moment dat dorin$e mici pe care le3ai a#ut în inima ta şi ple3ai a#ut în minte şi pe care le3ai şi uitat şi Dumnezeu le împlineşte şi pe acelea şi nu în$ece Dumnezeu Se coboară la acestea micu$e şi le împlineşte.

Dar pare că lucrurile mari pe care le ceri sunt !reu de împlinit şi Dumnezeu pare acoloneînduplecat. @ncepând cu mântuirea noastră şi cu cură$irea min$ii pe care foarte mul$i do cerem cu cură$ia inimii cu dorin$a de a ne putea ru!a cu mintea po!orâtă în inimă plecânla acestea şi mer!ând până la dorin$e mari eu ştiuR de a se mântui părin$ii noştri apropnoştri fra$ii noştri de a se apropia de Dumnezeu de a se pocăi de a primi cine#a darul acesc2imbării min$ii şi sim$im că acolo Dumnezeu !reu Se lasă înduplecat 'Ppe lân!ăQ fapexistă libertatea omului că atunci când noi cerem pentru al$ii mântuirea sau apropierecredin$ă trebuie să $inem cont şi de faptul că acela are libertate şi Dumnezeu nu #a călcalibertatea lui că Dumnezeu #a înmul$i pricinile şi Ipietrele de poticnireJ spre mântuire0.

=ti$i că pot fi unele lucruri pietre de poticnire spre moarte spre cădere dar altele pot fi pie poticnire spre mântuire adică ce#a te poticneşte pe calea ta cea rea şi te îndeamnă s3o iei pecea bună. 4rai liniştit şi mer!eai pe calea răută$ilor şi a #orbirii urâte şi a tuturor lucrurilor recare le po$i face şi ce#a $i3a stat împotri#ă; o boală un necaz un om şi $i3a de#enit pi poticnire spre #ia$ă nu spre moarteE

De ce oare unele lucruri mari şi !rele când le cerem de la Dumnezeu sim$im că 4l ni le dmultă !reutate foarte !reu aproape că deznădă?duim aproape că stri!ăm ca Sfântul Siluan;eşti de neînduplecatE Nu %e clinteşti în 2otărârea %aE



Sau ni se pare că Dumnezeu a 2otărât altfel şi nu Se #a clinti. =i răspunsul mai mult decât pe care le3am dat până acum este de fapt altul. 5dică esen$ial fundamental răspunsul esteBnu" intre e"e este ace"a c , #n sine, c utarea unui "ucru, ru! ciunea pentru un "ucrst ruin a inimii $mu"ui pentru un "ucru #" prin e pe $m e +umne*eu. 5tunci cân n$i $rims ni se #mp"ineasc ceva, c ut m cu st ruin ceva i tim c mai mare putere ecât +umne*eu nu are nimeni i "a E" #ncepem s cerem a ut$ru" i pe E" #ncepem s -L c ut mcasa Lui #ncepem s-$ cercet m i taine"e i cuvinte"e Lui, atunci +umne*eu #ntâr*ie ruir

ceea ce n$i cerem sau ne-$ a a, #ncetu" cu #ncetu", parc i-ar a cineva s bei ap c pipet , i- i câte pu in i nu te saturi i *ici H+$amne, cân #mi mai ai ceea ce cer/I. 5tâta timp va pre"un!i +umne*eu starea aceasta pân cân su%"etu" $mu"ui va #ncepe #nt reasc #n re"a ia cu +umne*eu, pentru c , vrân -nevrân , $mu", tiin c numai +umne*eu #" p$ate a uta #n ceva, se "ea! e +umne*eu #ncepe s se r$a!e c$nsecvent, #ns mear! "a biseric uminica, #ncepe s p$steasc , #ncepe s - i a uc aminte e +umne*eu M...N +eci, ac n$i vrem s -L c em m, s -L p"ec m spre +umne*eu spre mi" , acestea suru! ciunea, mi"a %a e a" ii i p$stu". Şi atunci prin ce tim n$i c -L putem p"eca +umne*eu O ru! ciunea i #n biseric i acas , p$stu" inut cu rân uia" , mi"a, a ut$ru"

#n! uin a %a e a" ii, iertarea, ne inerea e minte a r u"ui i rnicia %a e a"tu" O nearat c acestea ?" #nt$rc pe +umne*eu cu %a a spre n$i. Şi atunci ne inem e aceste "ucst ruim #n e"e.

Dar Dumnezeu ştie slăbiciunea firii noastre şi ştie că pe cât de repede dobândim ce#a tot atrepede #om lepăda şi aceste lucruri bune pe care le facem şi mai ales #om lepăda apropiereade 4l. "ă acesta este cel mai mare lucru pe care Dumnezeu îl #rea de la noi. =i atunci prelun!de a da ce#a cui#a şi de multe ori noi ne !ândim căR poate unii dintre cei care nu credDumnezeu sau nu le pasă sau nu3i interesează de Dumnezeu au primit darul acesta sau auexamenul acela iar eu care m3am ostenit şi am $inut post : de zile şi m3am străduit şi uiteacesta mai mult decât oricând m3am apropiat de Dumnezeu mie nu mi3a datRE Wsta e unfoarte clar că sufletul nostru e încă foarte nedez#oltat nematurizat şi cum primeşte darul îşide treburile lui. Şi ti i bine c a a %acem cum primim ce am cerut, cum termin m cneca*uri"e i cu #ncerc ri"e, ne ve em e treburi"e n$astre, am terminat i cu ru! ciunea i c p$stu" i cu +umne*eu i ne tre*im c e a patra s pt mân e cân am uitat s ne ucem "abiseric i e $ s pt mân e cân nu ne-am mai ru!at i a a uit m e t$ate "ucruri"e acestea.

Xsta e unu" intre mari"e m$tive pentru care +umne*eu pare e ne#n up"ecat e %apvrân s s easc un a"t ar #n inima ta, mu"t mai mu"t ecât aru" ce" mic pe care-" ceri tu "e! tura cu E". u acum nu #n e"e!i cât e imp$rtant e aceast "e! tur i $ s$c$te ti printrea"te "e! turi, printre cei"a" i $ameni; ai atâtea cun$ tin e e$sebite, ei, printre e"e e +umne*eu. +ar nu-i a a, E" nu este printre e"e

Dacă ar putea omul cunoaşte ce înseamnă să se cunoască cu Dumnezeu aşa cum şi cu#ântsine este pro#enit din franceză şi înseamnă Lîmpreună3naştereJ. Ne naştem împreunDumnezeu cunoscându3 ne naştem din nou prin cunoaşterea uiE Deci a3 cunoaşteDumnezeu nu3i cu#ânt de şa!ă nu e ce#a aşa printre altele. 4 ce#a atât de mare încât omunaşte a doua oară se naşte cu ade#ărat. 5cesta e într3un fel sau în altul botezul cel ma

inimii noastre primirea botezului aşa cum se cu#ine naşterea împreună cu Dumnezeu din murim împreună cu 4l ca să ne naştem împreună cu 4l. =i aceste lucruri i le spune Mântuitlui Nicodim; +e nu te vei na te in n$u in cer, nu ai via a ve nic .



=i el tot spunea; +ar cum se p$ate a a ceva/ :um p$t s intru iar #n pântece"e maicii me"e cs m nasc in n$u/

4l în$ele!ea naşterea în în$elesul obişnuit iar Mântuitorul Se referea la naşterea du2o#nicesufletească cunoscându3 pe Dumnezeu;: aceasta este via a ve nic , s e cun$asc pe ine,a ev ratu" +umne*eu.

4i Dumnezeu #rea această cunoaştere împreună cu 4l şi această cunoaştere nu mer!e decât aceste căi ale ru!ăciunii consec#ente stăruitoare atente aşa cum un om nu poate în#matematică decât tot făcând matematică şi începe să prindă sau cine#a nu poate în#ă$a o străină decât tot repetând cu#intele acelea şi începând să le rostească în limba cea străină şabia aşa încetul cu încetul poate să pătrundă în tainele acelei limbi. 5şa e şi cunoaştereaDumnezeu mai adâncă mult mai adâncă eu doar compar pu$in. Cine de consec#en$ă $răbdare $ine de strădanie $ine de a lăr!i inima ta care este strâmtă şi în!ustă pentru Dumneea e lar!ă pentru toate lucrurile lumii acesteia dar e foarte în!ustă pentru Dumnezeu 4l nuloc de intrare acolo nu i3ai făcut loc. 4 ca şi cum noi @i facem în casa noastră loc lui Dum

într3un col$ şi31 punem acolo câte#a icoane dar dacă ar #eni Dumnezeu real Mântuitorul1isus <ristos dacă ar #eni în casa noastră nu 13am zice;IDoamne acolo e locul %ău stai în col$ul ăla în!2esuit acoloJ.

5 a %acem n$i, ?i %acem n$i un "$c #n su%"etu" n$stru, micu i #n!ust i *icem c +umtrebui s %ie mu" umit. Dr +umne*eu nu vine #n su%"etu" n$stru ca #ntr-un c$" i $r in c#n su%"etu" n$stru E" vine ep"in, #ntre!, vine rist$s. <ân nu " r!im su%"etu" n$stru s rist$s, E" nu intr . Şi aceasta se #nva , s - i $bi nuie ti su%"etu".=u pe +umne*eu e !reu s L sc imbi, s -L p"eci spre tine, c +umne*eu vrea s vin , ci su%"etu" t u e !reu pe a!$!ic scre ti, s -" maturi*e*i, ca s p$at s se esc i spre +umne*eu E ca un anima" speriat su%"etu" $menesc, care atât a %$st "$vit i b tut O ac a i v *ut c eii aceia "$vi i i b tut$ i i c r$ra $ricât "e-ai *ice tu cu u-cu u i ai #ncerca s pui mâna pe e" i s %aci pe b"âne" $ricum tie c s-ar putea s -" "$ve ti i tu i %u!e i p$ate te i mu c . : e" atât e mu"t %$st "$vit 5 a este su%"etu" $menesc traumati*at e t$t, e*am !it e t$ate, nemu" umt$ate, a %$st e atâtea $ri, s-a ars cu ce"e a"e veacu"ui acestuia, cu $amenii, cu em$n"ucr ri"e "$r, #ncât e $ tain mare s - i #nve i su%"etu" cu +umne*eu. E ca i cum i-ai a c$pi" mic cu "in!uri a, prima at #i ai un vâr% e "in!uri ca s -" #nve i s m nânce a"tceva ecât "apte i #ncetu" cu #ncetu", nu-i ai intr-$ at , nu-i ai s m nânce câte $ %ar%urie unui c$pi" mic. 5 a i su%"etu", e ca i cum ar %i un $m traumati*at, pe care tr" #mb"ân*e ti, s -" $bi nuie ti. au un anima" care a %$st b tut, "$vit i trebuie s -" #nveb"ân e ea. 5 a i su%"etu" $menesc, !reu se #nva cu +umne*eu, !reu ?" prime te +umne*eu, se sperie e E".

Oricine de aici dacă i s3ar spune; I@$i laşi cu totul inima sufletul în mâna lui Dumnezeştiu dacă ar putea să se lase cu totul în mâna lui Dumnezeu;

IMi3e cam frică mi3e frică să mă las cu totul în mâna lui Dumnezeu. %ot în mâna mea l3amai bine şi 13aş zice; Doamne aici nu aici da aici nu aici daRJ

5sta e t$t in %rica aceea, pentru c n$i cre em c +umne*eu va %ace t$t a a cu n$i, cum p it cu a" ii, a a va %ace i +umne*eu cu n$i, cum au % cut a" ii cu n$i, pe care i-am priminima n$astr i i-au b tut $c e n$i i e su%"etu" n$stru i au intrat cu pici$are"e mur ar#n inima n$astr . Şi aceast %ric $ avem i n$i. Ei, aceasta e una intre mari"e taine pe c





în a?utorul lor. Se petrec în inima omului care stăruie îndelun! multe sc2imbări şi la ma?ordintre noi de calitate.

Sunt şi oameni care primesc orice şi suferin$a şi aşteptarea spre rău şi o transformă în ceartsupărare şi în mâ2nire şi în întoarcere de la Dumnezeu dar aceştia sunt pu$ini. "elor mai mcare stăruiesc în ru!ăciune şi au năde?de la Dumnezeu care stăruiesc mult în ru!ăciune pece#a li se curătesc sufletele li se desc2id inimile spre celălalt spre Dumnezeu spre sine îns

de#in oameni cu totul şi cu totul altfel sar în a?utorul celor care au necaz. Numai cine a trecut prin sărăcie lucie şi a #ăzut cât de !reu este şi că nu3$i sare nimeni în a?ce !reu e atunci poate sări şi el cu uşurin$ă la altul când #a fi #remea sau #a sim$i ne#oia sşi el în a?utor cu !răbire la altul când e în necaz. =i când se cer pentru oameni necă?i$i p bolna#i bani de obicei nu dau bo!a$ii şi cei a#u$i ci dau cei care au trecut şi ei prin necazucând alte necazuri se întâmplă tot aşa cei care au trecut prin necazul acela sar cel mai repedaceea de multe ori Dumnezeu şi pentru aceasta întârzie ca în inima omului să se nască astf!ânduri bune.

5lt moti# pentru care Dumnezeu întârzie este că de obicei omul cere lucruri aşa de mari înumai unui suflet nobil unui suflet care cum#a do#edeşte că merită aceste daruri i se dacătre Dumnezeu. =i atunci e ca şi cum ai cere în căsătorie o prin$esă şi tu eşti un nimencerşetor un om care abia are unde sta. (ăi dacă acest om cine ştie ce face pentru prin$esa acine ştie prin e necazuri trece poate că #a do#edi că o merită dar dacă tu numai te duci şi înmâna şi zici IMi3o dai J de ce să $i3o dea (rin ce do#edeşti tu că eşti #rednic de acel dar să #ă !ândi$i la darul lui DumnezeuE (rin ce do#edim noi că suntem #rednici de acel dar încerca$i fiind noi am căzut la prima bătaie de #ânt Dacă trecând numai câte#a zile în caram ru!at noi de?a ne3am deznădă?duit şi am ridicat 2ulă împotri#a lui Dumnezeu De ce neDumnezeu de ce am fi #rednici de aşa ce#a când noi nu ştim să pre$uim acel dar şi nu numnu ştim să3l pre$uim dar nu a#em stăruin$a îndelun!ă pentru acel dar Dacă nu do#edimerităm aşa ce#a

Deci până la urmă prin această strădanie prin această osteneală se şi do#edesc suflecucernice sufletele lui Dumnezeu. Oamenii lui Dumnezeu aşa se #ădesc. @n #reme de binede toate şi n3a#em nici o ne#oie şi nu se poate do#edi nimic de exemplu acum aici în bisenu se poate do#edi cine e mai cura?os. Dacă ar fi un necaz în momentul acesta şi ar trebui sămai mul$i să a?ute unde#a atunci s3ar do#edi care e mai cura?os. 5şa nu se ştie cine e. 5#reme de încercare la #reme de ispită de răbdare de strădanie acolo se #ede sufletul cacolo se #ădesc caratele de aur ale sufletului nu când omul n3are nici o ne#oie şi ninecesitate nu po$i să ştii care3i mai bun şi care3i mai rău. =i acesta e unul dintre moti#ele care Dumnezeu întârzie pentru că aşa se #ădesc sufletele curate ade#ărate #ii şi de#in pil pentru al$ii.

#i acum ne aducem aminte şi cine nu se cutremură de acea pildă, când &ice că doi părinţi mănăstire, doi mona i, au coborât să vândă coşuri într!un oraş din %gipt, probabil 'le)andria, şi au &is7 0e întâlnim la ora asta în piaţă să plecăm la mănăstire"< #i unul a venit şi unul n

mai venit, pentru că şi!a găsit pe cineva şi s!a gândit să se căsătorească" #i acela n!a plecat dacolo, n!a plecat o &i, n!a plecat două, n!a plecat trei, n!a plecat patru, au venit cei dimănăstire şi i!au &is7 2asă!l, s!o fi dus undeva, ai înapoi <, dar el a &is7 0u, ne!am daîntâlnire, eu îl aştept pe fratele meu <" #i a stat acolo şapte ani" .ă daţi seama8 Dar a rămasvestită în toată lumea şi o ştim şi noi acum acea osteneală a unui om căruia îi dădeau de



mâncare acolo oamenii" În preajma pieţei stătea tot timpul şi nu ştim cum se întreţinea, dar avenit şi fraţii din mănăstire să!l ia, a venit şi fratele respectiv să!i spună că s!a căsătorit şi că numai are rost să!l aştepte, dar el i!a spus7 0u 0u ştiu cine eşti, fratele de mănăstire cu care am plecat a &is că vine <" #i a venit după şapte ani cel căsătorit şi i!a spus7 Hai, frate, să mergeînapoi<"

Dar acea răbdare a rămas #estită şi acumE "um alte răbdări alte strădanii alte puteri ale om

care se #ădesc în ispită în încercări nu ne de#in nouă pildă =i pentru al$iiE (ildă de tări2otărâre de ru!ăciune. 5şa cum auzim că cine#a a răbdat că n3a zis nimic în necazul ăla n3zic nici eu+ cine#a n3a bat?ocorit pe al$ii când i3a fost !reu nu a 2ulit nici eu n3o să 2ulessă bat?ocoresc. Nu ne de#ine pildă tare toată încercarea altora şi răbdarea lor De#ineE

5lt moti# pentru care Dumnezeu ar putea să ne lase aşa într3o încercare sau într3o ispită timp fără să ne asculte ru!ăciunea 3 dar de fapt 4l aude 3 este acela că şti$i că smerenia ome foarte !reu de dobândit. 4 cea mai mare #irtute pentru că pentru ea stă sau cade şi dra!osDra!ostea care nu e smerită nu mai e dra!oste şi de aceea smerenia e temelia cea tare a tutu

#irtu$ilor. @n răbdarea aceasta a omului în osteneală lun!ă lun!ă în care sim$i că Dum parcă nu te aude nu te #ede nu mai ştii ce să crezi coboară în sufletul omului încetul cu însmerenia cea ade#ărată smerenia aceea neprefăcută nu cea de !enul; I5 eu sunt cel mne#rednic dintre to$iEJ dar ştiu că Dumnezeu mă aude şi mă #ede şi mă iubeşte şi mâine îîmplini tot ce @l ro! şi se rezol#ă. Nu mai ştii nimic eşti smerit până la pământ şi zici; IDonu merit nici să trăiesc pe pământR ite de ani şi ani cer un lucru şi %u nu mă ba!i în seam"u si!uran$ă nu sunt bun de nimicRJ

Deci se coboară în inima omului o smerenie mult mai adâncă şi mai puternică decât smeaceasta a #orbelor pe care o folosim noi de obicei şi pe care o înfă$işăm şi o arătăm. Or acsmerenie e o calitateR asta dă caratele de aur ale credin$ei. a această smerenie Se pleDumnezeu. 5şa cum mândria este înainte3mer!ătoarea căderii 3 adică unde #ezi mândrie scă #a fi cădere în scurt timp aşa ziceau (ărin$ii 3 aşa smerenia este înainte3mer!ătoarea 2arua tot darulE 5ceastă smerenie este o dobândă este un folos absolut al sufletului. &aptul că omsmereşte e un folos absolut.

Cin minte şi acum eram mul$i prieteni la început când m3am întors spre credin$ă eram prieteni mul$i cunoscu$i şi printre noi era un băiat la Drept care a căzut de nu ştiu câte oriştiu câte examene şi după aceea la licen$ă de încă nu ştiu câte ori. %atăl lui era şi profedirector de liceu şi era ruşinat şi îl certa tot timpul; L4u director de liceu şi tu nu eşti în stareiei licen$a De atâ$ia ani tot dai de atâ$ia ani tot daiREJ

=i atâta îl certau to$i cunoscu$ii to$i erau dezamă!i$i de el până şi prietenii; LNu se poat păi tu c2iar eşti cel mai slab dintre to$i oamenii pe care3i cunosc Nici acum în anul acestreuşitR J

=i $in minte într3o seară am zis; LDacă intră acum moartea pe uşă în!erul mor$ii şi înt"ine3i pre!ătit să moară cine ar zice că e pre!ătit J

=i el s3a ridicat primul şi a zis; L4u sunt pre!ătit să morEJ

Dacă3i ziceai; L(rostuleEJ zicea; L5şa esteRJ. Dacă3i ziceai; L%âmpituleEJ zicea; L5şa =i mai mult decât atâtRJ.



Nu mai a#ea nici o mândrie era de o smerenie absolută. Omul acela era pre!ătit să moarorice clipă. Nu a#ea ce să piardă. 4l se sim$ea nimeni înaintea lui Dumnezeu dar cred că ecel mai iubit dintre noi înaintea lui Dumnezeu. =i a dobândit poate şi cele mai mari daruri aceea.

Dumnezeu să ne a?ute să ne întăreascăJ.

Arhimandritul hiril Pavlov , După prăznuirea Naşterii Preasfintei Născătoare deDumnezeu@ e putere are rugăciunea !aicii Domnului7



1ubi$i fra$i şi surori în aceste zile Sfânta Biserică iar odată cu ea şi noi prăznuim luminosde bucurie de după prăznuirea Naşterii (reasfintei Născătoare de Dumnezeu. +ac , upcuvântu" &ântuit$ru"ui rist$s %emeia, up ce a n scut c$pi"u", nu- i mai a uce aminte eurere, pentru bucuria c s-a n scut $m #n "ume ( $an 19,21) i ac , prin urmare, na terea

%iec rui $m trebuie s %ie #ns$ it e bucuria mai mare sau mai mic a p rin i"$r "ui, câmare a trebuit s %ie bucuria p rin i"$r <reas%intei eci$are &aria, cân aceasta <runa"eas e +umne*eu "e-a %$st ruit #n urma ru! ciuni"$r "$r #n e"un!i i a suspine"$r

"acrimi O ruit "a acea vreme, #n care ei in pricina b trâne i"$r "$r #naintate nu mn uiau e"$c s aib un c$pi" i pentru ner$ irea "$r primeau ce"e mai !re"e umi"iri i p$ne!riri in partea $ameni"$r/

Aiua preacinstitei Naşteri a &ecioarei Născătoare de Dumnezeu trebuie să fie zi de sărbăuni#ersală de bucurie !enerală aşa cum cântă şi Sfânta Biserică astăzi; Naşterea taDumnezeu Născătoare &ecioară bucurie a #estit la toată lumea.

Naşterea este aducătoare de bucurie pentru acei oameni cărora şi pentru care se naşte un p

Dacă el se naşte numai pentru o familie bucuria este numai pentru acea familie dar dacă se pentru un popor şi un stat între! atunci bucuria cuprinde un popor între! un stat între!. ar <reas%ânta eci$ar s-a n scut nu numai pentru p rin ii i ru e"e sa"e i nu numai pentru unanumit p$p$r, ci pentru t$ i $amenii, pentru t$at "umea L1ată #ei zămisli i3a bine#estitîn!erul maicii ei 5na şi #ei naşte pe (reabinecu#ântata întru care se #a binecu#ânta t!enunc2iul pământesc căci de naşterea ei se #a bucura toată lumea şi prin ea se #a da mântlumii între!iJ.

<rin ce i-a bucurat atât e mu"t pe p mântenii cei in veac mâ ni i i #ntrista i, &ie"u eaucea b"ân a "ui +umne*eu O ne#ntinata eci$ar &aria/

: in tine - răspunde la această întrebare cântarea bisericească O a r s rit $are"e +rept ii, rist$s +umne*eu" n$stru. Şi, e*"e!ân b"estemu", a at binecuvântare i stricân m$arteane-a ruit n$u via a ve nic M r$paru" =a terii <reas%intei = sc t$are e +umne*eu.N.

1ată pricina bucuriei pentru toată lumea în Naşterea (reasfintei Născătoare de DumnezeuE 1ade#ăratei bucurii pentru toate fiin$ele ra$ionale este nul Domnul Dumnezeu de acee primii oameni au fost ferici$i atât timp cât s3au aflat în le!ătură apropiată cu Domnul &iin5totmul$umită şi 5totfericită. Dar îndată ce această le!ătură s3a rupt prin căderea în păc protopărin$ilor noştri pământul cel creat pentru desfătarea omului a de#enit temni$ă întu pentru el #alea plân!erii şi a tân!uirii unde după cum ne încredin$ează Sfântul 5postol (atoată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum '/omani 8 ,,0.

"a să pună sfârşit acestor suspine şi dureri şi să3i întoarcă pământului bucuria cea pierdtrebuia să se apropie iarăşi de om 1z#orul bucuriei să strălucească iarăşi pe pământ SoDreptă$ii. De aceea pentru i*b virea in neca*uri i nen$r$ciri a $mu"ui c *ut, prin %atu" cmai inainte e veci a" <reas%intei reimi s-a $t rât c iu" "ui +umne*eu, :e" Bnu"-= scuts e arate #n trup $menesc; ap$i, #n timp, a %$st vestit i nu $ at repetat %aptu" c iu

+umne*eu va "ua trup $menesc prin na terea in eci$ar . at e ce, up cinci mii e ani e "a c erea pr$t$p rin i"$r n$ tri, rep i"$r $ac im i 5na "i se na te #n c ip minunat unica %iic , &aria, care, %iin n scut prin "ucrarea e$sebit a aru"ui umne*eiesc, crescut #ncin pruncie #n %ânta biseric i e icat #ntru t$tu" +$mnu"ui, evine atât e curat i s%ânt#ncât este pre! tit s -L primeasc #n pântece"e ei pe +umne*eu, :e" <reacurat i 5t$ts%â



Ea se #nvre nice te cea intâi intre t$ i $amenii s au e "a Aestit$ru" :eresc cuvântu" >ucur -te , c ci in ea trebuie s r sar *v$ru" bucuriei - $are"e +rept ii, rist$s +umne*eu" n$stru.

5şadar ziua Naşterii (reasfintei &ecioare Maria trebuie să fie îmbucurătoare pentru toată lufiindcă pentru toată lumea s3a şi născut această &ecioară ca să de#ină Maica @mpăratului şi al (ământului Maica Dătătorului bucuriei celei fără de sfârşit pentru tot neamul omenesc.

@nsă (reasfânta &ecioară Maria de#ine totodată şi Maica tuturor celor pe care &iul eiruşinează să3i numească fra$ii Săi 'cf. 4#rei , ))0. Născându3 pe Domnul 1isus <ristosnicul Mi?locitor dintre Dumnezeu şi oameni ea însăşi de#ine cea dintâi mi?locitoare pentînaintea 5cestui Mi?locitor.: iar ac prin :rucea "ui rist$s ne sunt câ ti!ate i ruitet$ate puteri"e umne*eie ti i mi "$ace"e spre a a un!e "a *v$ru" a ev ratei bucurii i a ne u pe veci cu E", t$tu i, n$i, p c t$ ii, suntem atât e s"abi i neputinci$ i #ncât e unii sin!uri n putem #nt$t eauna s ne %$"$sim e aceste puteri i mi "$ace, ruite n$u i avân u &i "$cit$r #naintea "ui +umne*eu, avem nev$ie t$t$ at i e a" i #n rum t$ri i mi "$cit

pentru mântuirea n$astr . 5semenea #n rum t$ri i mi "$cit$ri pentru n$i sunt #n!erii i t$ %in ii cei p" cu i "ui +umne*eu, #ns cea mai puternic #n rum t$are a n$astr #n "ucramântuirii, cea intâi ap r t$are a n$astr #naintea +$mnu"ui este <reas%ânta eci$ar &aria

&iind mai cinstită decât <eru#imii şi mai slă#ită fără de asemănare decât Serafimii şi aîndrăznire de Maică înaintea &iului ei şi Dumnezeu ea este desi!ur mai puternică decâSfin$ii cei plăcu$i lui Dumnezeu şi în!erii şi poate mi?loci mai mult decât ei înaintea (reaînalt pentru neamul omenesc. "ăci to$i Sfin$ii din cer fa$ă de noi cei ce pribe!im pe pămsunt ca nişte stele neapuse neacoperite de nori iar (reasfânta &ecioară Maria este ca luna pcare ne luminează în noaptea păcatului pentru ca noi asemenea israeli$ilor să nu rătăcim drcătre Cara &ă!ăduin$ei în pustiul pieirii #eşnice. (recum luna luând de la soare mai multă ludecât stelele luminează pământul cu mai multă lumină decât ele aşa şi Maica Domnu primind de la Soarele Dreptă$ii dumnezeiasca lumină mult mai mult decât to$i Sfin$ii re#asine mult mai multe râuri de lumină binecu#ântată asupra Bisericii prin puternica ei ocrtrimi$ându3i mân!âiere şi a?utor în toate necazurile şi nenorocirile şi iz!onind de la ea întunnecredin$ei ce împresoară popoarele care se întsrăinează de lumina ade#ărului.

+u m nie v$i pune #ntre tine i #ntre %emeie, #ntre s mân a ta i s mân a ei; aceasta # * r$bi capu" ( acerea 3,16).

Să ne umplem aşadar de bucurie du2o#nicească pentru preaslă#ita Naştere a Maicii Domnde bucuria care să fie #rednică de ea şi totodată bineplăcută ei pricinuitoarei bucuriei noa1ar o asemenea bucurie poate fi numai bucuria întru Domnul cu care îi plăcea să se însufle$însăşi (reasfânta &ecioară. De aceea să ne bucurăm desfătându3ne cu psalmi şi câdu2o#niceşti cu cu!etarea la le!ea Domnului zidindu3ne prin discu$ii mântuitoare de suf prin să#ârşirea faptelor de milostenie. 5min.

: ci mu"t p$ate ru! ciunea &aicii spre #mb"ân*irea t pânu"ui

@n numele %atălui şi al &iului şi al Sfântului Du2E

Nu a#em alt a?utor nu a#em altă năde?de decât numai pe tine StăpânăE %u ne a?ută nîntru tine nădă?duim şi întru tine ne lăudăm căci robii tăi suntem să nu ne ruşinăm 3 cu a



cu#inte de ru!ăciune alear!ă totdeauna Biserica la cea care prin 2arul lui Dumnezeu a de#ocrotitoarea între!ii lumi şi a fiecărui suflet creştin în parte. =i ce bucurie aduc în inima noaceste cu#inte binecu#ântateE Mai ales atunci când sufletul nostru este în!reunat de po păcatelor sau a necazurilor sau este slăbit de întristare sau deznăde?de inima creştină !ăseaceste cu#inte îmbărbătare mân!âiere şi împăcare. "âtă bucurie aduc ele atunci sufletunostruE

@n clipele triste !rele pentru suflet când sufletul cade sub !reutatea #reunei ispite păcătoaare ne#oie mai ales de milă şi de năde?dea luminoasă într3un a?utor şi to$i sim$im aceastadacă Domnul prin firea Sa este îndelun!3răbdător şi mult3milosti# şi nu până în sfârşit se #'cf. (salmii ) , 83-0 există totuşi din partea noastră atâtea fapte nesăbuite prin care nîn!rădim intrarea 2arului dumnezeiesc şi atra!em asupra noastră dreapta mânie a lui DumneDe exemplu când nu iertăm din toată inima !reşelile aproapelui precum se #ede din pdespre datornicul nerecunoscător căci Mântuitorul spune drept;$t a a i at " &eu ce" cerescv va %ace v$u , ac nu ve i ierta O %iecare %rate"ui s u O in inimi"e v$astre (&atei 18, sau când inima noastră se înal$ă de mândrie căci după cu#ântul 5postolului; +umne*eu ce"$r

mân ri "e st #mp$triv , iar ce"$r smeri i "e ar (1 <etru 6, 6); atunci 2arul lui Dumnezeu pleacă de la noi şi #ine peste noi mânia lui Dumnezeu.

Şi t$cmai atunci, #n c"ipa p r sirii, cân ne apas mânia +$mnu"ui, su%"etu" are ce" mai nev$ie e mi"a :reat$ru"ui s u. +ar cum putem ap"eca spre mi" mânia +$mnu"ui, cân ni#n r *nire nu mai avem #naintea Lui, cân i %in ii, parc , ne $sân esc i nu mi "$ces pentru n$i, iar at$ria p cate"$r este % r mar!ini i $ via #ntrea! nu ne a un!e ca s $ p" tim/ :e s %acem atunci i "a cine s a"er! m i e "a cine s a tept m mântuirea/ De laaceea care a de#enit Maica noastră după 2ar. 4a este năde?dea celor deznădă?dui$i mân păcătoşilor Maica creştinilor (reacurata &ecioară Maria nepri2ănita noastră Stăpână. +e aceea,c iar ac vreun p c t$s a un!e #ntr-$ asemenea stare ne%ericit , care are e $ parte mânia"ui +umne*eu, iar e cea"a"t nu are nici un a ut$r #n sensu" mi "$cirii %in i"$r, nici atuneste p r sit e ac$per mântu" i $cr$tirea <reas%intei eci$are. "2iar dacă şti$i aceasta totuşi nu este de prisos să #ă mai amintesc o dată spre a #ă întărimult încrederea în mi?locirea Maicii Domnului.

5m spus că Domnul Se mânie pentru fărădele!ile noastre dar ca să fie mai clar ce înseamexpresia LSe mânieJ ca să în$ele!em cât de cumplită este mânia lui Dumnezeu stârni păcatul omenesc #om aminti acele exemple din Sfânta Scriptură în care Dumnezeu S3a arăDumnezeul al răzbunării.

(ai întâi a greşit 2uceafărul cel purtător de lumină şi Domnul, mâniindu!Se, l!a doborât din cer, ca pe un fulger, a desc is adâncul focului nestins şi al întunericului celui dinafară şi l!a înc is acolo pe veci împreună cu ceilalţi îngeri că&uţi"

'poi a greşit 'dam şi Domnul, mâniindu!Se, l!a i&gonit din /ai şi l!a osândit să lucre&e pământul, plin de spini şi pălămidă şi cu sudoarea feţii să!şi ude pâinea în toată viaţa sa"

'poi au greşit oamenii din vremea lui 0oe şi Domnul, mâniindu!Se, a trimis peste ei potode apă, ploaie timp de patru&eci de &ile şi i!a înecat"

'u greşit locuitorii Sodomei şi ai :omorei şi ai altor cetăţi şi Domnul, mâniindu!Se, a plouat peste ei foc din ceruri şi i!a pârjolit"





@nsă Moise nu era înaintea lui Dumnezeu decât un simplu rob aşa cum nici 5#raam 1s1aco# nu au fost decât nişte robi. +ar <reas%ânta eci$ar &aria cine este #naintea "ui +umne*eu/ Este &aica cea iubit , a"eas intre t$ate % pturi"e.

Sfântul 1oan Damasc2in spune că există o deosebire fără mar!ini între robii lui DumnezMaica lui Dumnezeu şi dacă mi?locirea robului Moise a întors iu$imea mâniei lui Dumnenu a lăsat3o să3i piardă pe e#reii cei înc2inători la idoli mi?locirea (reasfintei &ecioare M

atât mai mult #a întoarce această mânie dumnezeiască şi nu o #a lăsa să cadă peste creştin păcătoşi. Dumnezeu fiind ru!at de to$i Sfin$ii uneori îi ascultă dar alteori nici nu ia amiru!ăciunea lor+ 4l este Domnul iar ei sunt robi+ ei cer milă iar a o da sau nu stă în #oia uiliberă.

5duce$i3#ă aminte; apostolul (a#el s3a ru!at lui Dumnezeu de trei ori şi nu a fost auzit dar se roa!ă (reasfânta &ecioară Domnul totdeauna o aude căci 4l este &iul ei iar ea este Mui iar dacă &iul împlineşte cererile Maicii aceasta nu este milă ci datorie firească. "Batşeba mama re!elui Solomon a intrat în palatul re!al re!ele precum spune dumnezeia

Scriptură s3a ridicat de pe tronul său s3a înc2inat ei a adus un alt tron şi ea s3a aşezat la dlui. 1ar când ea a spus că are să3i ceară o milă el i3a răspuns;:ere, mama mea (3 Je!i 2, 20)/e!ele Solomon ştia că deşi era re!e trebuia totuşi să o cinstească pe mama sa ca re!ină.

(reasfânta &ecioară după mutarea ei de la pământ la cer a intrat în cămara dumnezeiassla#ei cu mare cinste fiind pusă mai presus de toate cinurile @n!erilor şi ale 5r2an!2elilorto$i Sfin$ii. 4a a fost aşezată la dreapta tronului lui Dumnezeu precum #estise dinainte DSfânt; t tut-a #mp r teasa e-a reapta a, #mbr cat #n ain aurit i prea #n%rumuse at(<sa"mii 44, 11).=i Domnul împlineşte cererile ei zicând; K:ere, &aica &ea, cere ceea cev$ie ti i Eu v$i #mp"ini $rin a ta i s tie "umea :ine este iu" t u i cine este &aica &ea is te s" veasc ast%e" t$ate neamuri"e. :ere t m uire pentru ce" b$"nav, cere a ut$r pentru s rman i nec it, cere ca vreun "$c sau vreun $ra , #n care cu ev"avie este cinstit nume"e s %ie p *ite e %$amete, e m$"im , e r *b$i; cere i Eu v$i #mp"ini ru! mintea ta. ie s"ava &ea s se ! seasc #n pr$s" virea &aicii &e"eI.

@naintaşii noştri a#eau credin$ă tare şi adâncă în mi?locirea cerească a Maicii Domnului şialer!au la ea în ne#oile necazurile şi mâ2nirile lor cu ru!ăciune fierbinte şi osârdnică. 1ar MDomnului nu lasă credin$a lor deşartă ci le dădea a?utor !rabnic atât dreptslă#itorului popoîn !eneral cât şi fiecărui credincios după credin$a lui.

e p$veste te c $ mam , $ %emeie binecre inci$as , tem t$are e +umne*eu, "-a c$n us p %iu" ei, care era $%i er "a marin i trebuia s p"ece #ntr-$ curs "un! i prime i$as , #nae p"ecarea %iu"ui ei #n cursa cea "un! , ea a mers "a biseric i a cerut s se s"u easc m$"eben pentru s n tatea i bun starea "ui #naintea unei vec i ic$ane % c t$are e minuni &aicii +$mnu"ui. +up s%âr itu" m$"ebenu"ui mama $%i eru"ui s-a a e*at #n !en#naintea ic$anei i cu "acrimi a !r it H?mp r teas :ereasc , ie i-" #ncre in e* pe %iu" meu#n tine #mi pun t$at n e ea mea, tu s mi-" a uci #nap$i i e pe %un u" m rii I

Şi, #ntr-a ev r, #n timpu" c " t$riei nava a %$st surprins e $ %urtun cump"it i supust$tu" istru!erii, c ci turnu" e c$man a %$st #n! i it e va"uri. <rintre cei"a" i a %$st arune va"uri peste b$r i %iu" acestei mame tem t$are e +umne*eu. 5 teptân u- i m$artea, e"a amintit intr-$ at pe"erina u" % cut cu mama "ui "a ic$ana % c t$are e minuni i cre in a c emat-$ #n a ut$r pe <reas%ânta eci$ar , stri!ân cu n e e "a ea



K?mp r teas :ereasc , mama mea s-a ru!at #naintea ta pentru mine i*b ve te-m pentruru! ciunea eiI.

Şi #n at un va" "-a "$vit atât e tare, #ncât a r mas % r cun$ tin i % r sim ire, iar cân ia venit #n %ire, s-a v *ut pe ma"u" m rii i i-a mu" umit mi "$cit$arei pentru i*b virea sa.

Mare a fost minunea Născătoarei de Dumnezeu care pentru credin$a şi ru!ăciunea mame

izbă#it în clipa pieirii pe fiul eiE5ceastă po#estire este o confirmare în plus a puterii ce o are ru!ăciunea mamei a faptuluru!ăciunea mamei poate izbă#i c2iar şi de pe fundul mării. De aceea iubi$i fra$i şi surorimic la mare să o cinsti$i pe (reacurata &ecioară Maria să a#e$i e#la#ie înaintea num@mpărătesei "ereşti şi în toate ne#oile #oastre trupeşti şi sufleteşti să o c2ema$i pocrotitoarea #ie$ii noastre.

Nici unul dintre animalele aflate în arca lui Noe nu a pierit+ tot la fel nu #a pieri nici unul

creştinii ce #or aler!a sub ocrotirea Sfintei &ecioare care este "2i#otul sfin$irii. "2iar şi de amenin$a toată mânia lui Dumnezeu dacă ea #a mi?loci pentru tine o #a apleca spre m blânde$e căci mult poate ru!ăciunea Maicii spre îmblânzirea Stăpânului.

+e aceea !" suie te %ânta n$astr >iseric =imeni intre cei ce a"ear! "a ine nu ieseru inat, = sc t$are e +umne*eu eci$ar ; ci cerân ar bun, prime te ruirea c trecererea cea e %$"$s.

Să o cinstim aşadar dra!ii mei după Domnul cel mai mult pe (reasfânta NăscătoareDumnezeu.

=ume"e +$mnu"ui n$stru isus rist$s i nume"e <reacuratei Lui &aici s %ie scrise inimi"e n$astre i nici$ at s nu p"ece e pe bu*e"e n$astre. =ume"e &ântuit$ru"ui i num <reabinecuvântatei n$astre t pâne s %ie #nceputu" i s%âr itu" ru! ciuni"$r n$astreiminea i e sear . :u aceste nume s intr m #n biseric i s ie im in ea, s #ncepem i ss%âr im $rice "ucru ca s ne #nvre nicim #n ceasu" su%" rii ce"ei in urm s -L avem e $ pe +$mnu" isus rist$s, iar e cea"a"t O pe <reacurata eci$ar &aria i s %im t$t$ at pr$s" vi i #n ?mp r ia :eruri"$r. 5min.



(#n 5r iman rit : iri" (<av"$v), Lau a &aicii +$mnu"ui, E itura E!umeni a, 2012)

Părintele >risostom iuciu "!ăn. Putna$ , Predică la praznicul Naşterii !aicii Domnului"&6#4$



I(reacu#ioşi părin$i şi fra$i

1ubi$i credincioşi într3ade#ăr bucurie mare s3a #estit o dată cu naşterea Maicii Dom bucurie pe care noi nu o putem dez#ălui n3o putem desluşi n3o putem în$ele!e şi explic putem cuprinde nici cu mintea nici cu cu#ântul nostru căci cum ar putea cine#a să laud

aceea pentru care după cum spune Sfântul 6ri!orie (alama Dumnezeu a făcut şi zidirea #ăzşi cea ne#ăzută cea pentru care Dumnezeu a pre!ătit toate acestea cea care este încununîntre!ii crea$ii a lui Dumnezeu cea care este mai slă#ită decât 2eru#imii şi mai mărită făasemănare decât serafimii cea în care s3a sălăşluit @nsuşi &iul lui Dumnezeu

5$i auzit în condac că se spune despre Maica Domnului că este 2rănitoare #ie$ii noastre. noastră care nu este alta decât #ia$a #eşnică decât <ristos "are este #ia$a noastră. <ristos a2rănit de Maica Domnului <ristos =i3a luat trup prin ea <ristos prin ea a reuşit să împline#oia %atălui. Nu a fost #reodată un dar mai mare un dar mai frumos mai deplin desă#ârşicum a fost acesta pe care întrea!a omenire l3a adus lui Dumnezeu. 5tunci când lumea părea ccoboară din ce în ce în adâncul răută$ii iată că omenirea a adus lui Dumnezeu cel mai frudar; pe Maica Domnului. 5cest ar a %$st p$sibi" at$rit unui cuvânt pe care &aica +$mnu"ui "-a r$stit, cuvânt caratunci #nc$ace i #n vecii veci"$r va r mâne piatra e teme"ie a mântuirii n$astre ie mieup cuvântu" t u 5cest %ie a % cut ca &aica +$mnu"ui s r mân #n vecie ce" mai %ruar pe care "-a putut %ace $menirea "ui +umne*eu ?nsu i. ar +umne*eu a #nt$rs aces$ameni"$r. A a uce i aminte pe :ruce cân isus "e-a spus &aicii a"e i iubitu"ui uucenic, $an iu"e, iat mama ta emeie, iat %iu" t u 5tunci rist$s ne-a #ncre in at pen$i &aicii +$mnu"ui, ne-a #ncre in at-$ pe ea n$u ca a ev rat mam . Şi pe n$i ne-a#n emnat, ne-a at #n r *nire s ne #n rept m c tre ea ca i c tre $ mam .

5cest fie al Maicii Domnului a făcut să se poată întrupa &iul lui Dumnezeu în ea &iuDumnezeu "are S3a po!orât pe pământ ca să împlinească #oia lui Dumnezeu &iul lui Dumn



"are a rostit şi 4l; &ie Mie după cu#ântul %ău %atăE 5cest fie 13a dat deci posibilitatea să Seîntrupeze.

5$i auzit la 5postol citindu3se un fra!ment din 4pistola către &ilipeni; ave i #n v$i sim ireacare era #n rist$s isus, care n-a s$c$tit a %i r pire sau tirbire a %i E" #nt$cmai cu +umnci -a % cut asemenea $ameni"$r, c ip e r$b "uân i "a #n% i are % cân u- e asemenea "$ -a smerit pe ine, ascu"t t$r % cân u- e pân "a m$arte, i #nc m$arte pe cruce. +rep

aceea +umne*eu -a ruit Lui un nume mai presus ecât $rice nume, ca #n nume"e "ui ist$t !enunc iu" s se p"ece, a" ce"$r in cer i a" ce"$r e pe p mânt. 5cest fra!ment nu se citeştedecât la sărbătorile Maicii Domnului pentru că ea sin!ură a reuşit să împlinească la modesă#ârşit acest cu#ânt. =i în felul acesta ea s3a unit mult mai deplin cu <ristos mult mai ddecât se poate uni oricare alt om. Desi!ur şi prin faptul că a dat trup lui <ristos dar şi pascultarea aceasta.

a fel cum şi <ristos a spus; 1ar 4u nu sunt sin!ur ci şi 4u şi "el "are M3a trimis pentru că 4 pururea fac cele bine plăcute ui.

5cest cu#ânt se potri#eşte perfect Maicii Domnului. =i ne3a încredin$at3o <ristos pe ea pcare este mai presus decât toată zidirea şi #ăzută şi ne#ăzută ca să ne fie nouă mamă. @ncdin acest moment cu#ântul mamă a încetat să fie un cu#ânt obişnuit. @ncepând din acest mcu#ântul mamă a căpătat #alente dumnezeieşti căci într3o familie mama este aceea care3i pe copii cum să asculte frumos de tată. Mama este cea care 2răneşte mama este cea care 2ră#ia$a inimilor copiilor săi mama este cea care nu se supără nu se scârbeşte niciodată de copiilor ei oricât de neastâmpăra$i sau c2iar de răi ar fi ei. Mama care nu se dă înapoi ?ertfească nu o dată ci iarăşi şi iarăşi până ce fiul ei #a putea a?un!e acolo unde dorin$a ei îl

5m s v spun un %ra!ment in via a p rinte"ui avrii", care p$vestea cum a #nv at e" s r$a!e &aicii +$mnu"ui e "a mama sa. 5cest p rinte avrii", cân era c$pi", era eGtrem neastâmp rat, nu- i ! sea "$cu" nici c ip. Şi mama sa mereu se nec ea. Şi #i spunea K:$pi %ii cuminte, c uite, se sup r &aica +$mnu"uiFI

E" t cea, $ ascu"ta, ar cum r mânea sin!ur, iar i n *bâtii. &ama "ui nu-" certa. :ân ve eac nu mai are ce s %ac , se punea #n !enunc i #n %a a ic$anei &aicii +$mnu"ui i #ncepe p"ân! i *icea K&aica +$mnu"ui, nu tiu ce s -i mai %ac c$pi"u"ui acestuia 5tât eneastâmp rat tu ceva cu e", ia-" tu #n !ri a ta, eu nu tiu ce s -i %ac I

Şi c$pi"u" $ au*ea i se ucea ac$"$ i $ ve ea p"ân!ân #n %a a ic$anei i atunci #ncepeas p"ân! , se a e*a #n !enunc i "ân! ea i se ru!a i ei i &aicii +$mnu"ui s -" ierte, c n-$s mai %ie neastâmp rat #n viit$r. +ar iar i evenea neastâmp rat i iar i se repeta aceastist$rie.

La un m$ment at, r mânân sin!ur acas , urcân u-se #n p$ , s-a t iat %$arte r u "a un pici$r #ncât cur!ea sân!e"e uv$i i e", nu atât e urere cât e spaim , cân s-a !ân it ce-$ sse supere mama "ui cân $ s va c iar i a %$st neastâmp rat, e atâta spaim a #ncremeni

su%"etu" #n e" i a a $rmit pe "$c. Şi atunci a v *ut-$ pe &aica +$mnu"ui cum a venit b"e" i i-a atins pici$ru" i s-a vin ecat. :ân s-a tre*it e" i a v *ut c este vin ecat, nu atâminunea vin ec rii, cât %aptu" c &aica +$mnu"ui nu "-a certat, "-a % cut s nu mai !re eanici$ at &aicii +$mnu"ui i mamei sa"e.







eci$ar i &am

&ecioara Maria stă în centrul #ie$ii de e#la#ie a Bisericii atât a celei personale cât şi comuStă de asemenea şi în însuşi centrul credin$elor do!matice ale Bisericii ca parte inseparabcredin$ei creştine că Dumnezeu S3a făcut om. 5ceste două LcentreJ ale Bisericii 3 #ia$aru!ăciune şi credin$ele ei do!matice 3 sunt absolut inseparabile în creştinismul ortodox. Dinmoti# icoana &ecioarei împodobeşte orice biserică şi pe orice casă şi ea este pomenită laslu?bele şi la fiecare din ele.

Biserica Ortodoxă a dat &ecioarei Maria două titluri principale care corespund locului ei în două LcentreJ ale #ie$ii Bisericii; L%2eoto osJ 'LNăscătoare de DumnezeuJ sau LMaicDumnezeuJ0 şi L(ana!2iaJ 'L(reasfântăJ0. %ermenul L%2eoto osJ o aşază în centrul doortodoxe pentru că mărturiseşte credin$a că ea a dat naştere unui Dumnezeu făcut om nuom în care a locuit ulterior Dumnezeu.

%ermenul L(reasfântăJ se referă la pozi$ia Mariei între credincioşi ca una Lmai sfântă decsfin$iiJ ceea ce o aşază în centrul Bisericii şi a #ie$ii ei de ru!ăciune. De fiecare dată câ pomenim în cererile noastre litur!ice folosim amândouă aceste titluri; o numim L(reasf

P(ana!iaQ R Născătoare de Dumnezeu P%2eoto osQ şi (ururea &ecioară P5eipart2enosQ M5stfel în icoanele ei ca %2eoto os e întotdeauna pictată $inându3l în bra$e pe &iul ei. "a (an pictată întotdeauna cu bra$ele întinse în ru!ăciune ca un membru al Bisericii &iul ei fiiasemenea cu ea dar nu $inut de ea. Nu este niciodată pictată fără &iul său.

"u#ântul !rec L%2eoto osJ se traduce literal prin LNăscătoare de DumnezeuJ. 4l a fost creasecolul 11 de teolo!ul alexandrin Ori!en. a Sinodul 111 4cumenic din :*) termenul a oculocul central ca o confirmare a credin$ei creştine că 1isus <ristos e Dumnezeu ade#ărat ade#ărat. Maria n3a dat naştere unui simplu om în care a locuit &iul lui Dumnezeu ci î

&iului lui Dumnezeu făcut om. %itlul s3a răspândit repede de#enind central în imnoloru!ăciunea populară.

%raducerea LNăscătoare de DumnezeuJ nu trebuie să ne facă să credem că &ecioara Mariaun simplu instrument al lui Dumnezeu că 13a dat naştere şi nimic altce#a. Dimpotri#ă ea



cu ade#ărat mama Sa. "u alte cu#inte a fost cea care 3a #ăzut prima pe pruncul <ristos"are 3a iubit şi 2rănit de copil ceea ce înseamnă că a făcut toate lucrurile care lea!ă un copimama sa dez#oltându3i prin aceasta sufletul şi formându3i personalitatea.

@n acelaşi timp ea este L(reasfântăJ ceea ce înseamnă &ecioară 3 cine#a cu totul nestricala trup suflet şi minte. @n Ortodoxie statutul înalt al &ecioarei Maria nu o aşază deBisericii 3 aşa cum e numai <ristos în calitate de "ap al ei 3 ci mai de!rabă în centrul s

Biserica Ortodoxă insistă asupra faptului că rămânând fără păcat personal Maria a împărtădeplin natura noastră căzută 3 toate mizeriile comune ale condi$iei umane 3 şi a murit cu adînainte de a fi mutată la cer de &iul ei. De aceea marea ei sărbătoare e 5dormirii în care Bis prăznuieşte acea persoană din mi?locul nostru care s3a făcut atât de disponibilă şi dăruDumnezeu încât să de#ină Mama Sa şi totodată a rămas în toate pri#in$ele asemenea nosolidaritate cu cei ce se roa!ă &iului ei şi se luptă pentru sfin$ire.

5stfel că %2eoto os şi (ana!ia ca Mamă şi &ecioară Maria combină în persoana ei într3un unic toată delicate$ea profunzimea sim$irii !ri?a infinită şi sensibilitatea spirituală a mater

cu tot cura?ul nepătimirea autocontrolul şi 2otărârea fără compromisuri a mona2ismului. 4în acelaşi timp culmea smereniei şi de#otamentului fa$ă de &iul ei şi cel mai mare lupdu2o#nicesc şi isi2ast strân!ând toate !ândurile în inima sa. 4a e astfel modelul tutucreştinilor orice cale ar ale!e.

5şa cum a fost în timpul #ie$ii sale &ecioara Maria rămâne şi acum aproape de &iul ei la interesată an!a?ată şi inseparabilă de 4l şi de slu?irea ui. %rupul lui <ristos e şi trupul lua&ecioară cu consim$ământul ei liber.

"u#intele ei L&ie mie după cu#ântul tăuEJ ' c ) *80 nu s3au înc2eiat la întruparea "u#ântulusunt indispensabile la fiecare din manifestările ui în trup. "onsim$ământul &ecioarfundamental pentru formarea %rupului lui <ristos. Din acest moti# când o pomeneşt proscomidia itur!2iei numai pe &ecioară preotul spune ru!ăciunea; L(entru mi?locirile că primeşte Doamne ?ertfa aceasta la ?ertfelnicul %ău cel cerescJ.

&ecioara Maria e or!anic le!ată de fiecare celebrare eu2aristică. 5sta înseamnă că în calitatMaică a lui <ristos ea e şi Maica Bisericii care e %rupul Său şi prin urmare şi Maica noastuturor de când prin Botez Lne3am îmbrăcat în <ristosJ am fost adopta$i ca fii şi memb%rupului Său. (utem spune c2iar că dacă <ristos e "apul Bisericii Maica Sa e inima ei stânmi?locul credincioşilor compătimind cu to$i 2rănindu3i pe to$i îndrumându3l pe fiecare sSău pe "are nu 3a părăsit niciodată 3 nici lân!ă "rucea Sa la care a luat parte pe deplin ', *G0 3 şi în acelaşi fel ea nu ne părăseşte niciodată.

>enerarea ortodoxă a Născătoarei de Dumnezeu e un ec2ilibru delicat o minunîntrepătrundere între do!mă şi #ia$ă între teolo!ie şi ru!ăciune între statutul ei de %2eotolocul ei între credincioşi ca (ana!ia. 4a nu e niciodată separată de &iul său şi niciodată sepade credincioşii din Biserică. @n aceasta se deosebeşte atât de în#ă$ăturile care o separă de exemplu 1maculata "oncep$ie 3 că n3ar fi a#ut păcat ori!inar 3 şi 5sump$ia 3 că n3ar fi mu

şi de cele care o confundă cu noi de abordarea protestantă care nu o cinsteşte pentru că respşi Biserica. Dar pentru ortodocşi ea e sla#a Bisericii reprezentantul ei cel mai de seamă întrmântui$i Lcea mai sfântă dintre to$i sfin$iiJ Maica lui Dumnezeu şi Maica noastră a tuturo

(?n er$m. :a"inic, <r$v$c ri a"e !ân irii i vie ii $rt$ $Ge ast *i, E itura +eisis, 2012)



IP+ ?artolomeu Anania , Predică la Praznicul Naşterii !aicii lui Dumnezeu "&666$@ură*ia şi nevinovă*ia !aicii Domnului vs. agresiunea necură*iei şi neruşinării din lumea

de azi , GAnticamera lui antihristB 5 care face victime şi din copii

2ttp;ZZ[[[.cu#antul3ortodox.roZ, )GZ -Z -Zips3bartolomeu3predica3profetica3nasterea3maicii3domnusimbolul3puritatii3a!resiunile3necuratiei3bine3finantate3or!anizate3#ictime3copiii3macelaria3a#ortului3

neamului3ar2im3andrei3niculaZ

'transcriere par$ială de la min. )-0;

IPRQ Maica Domnului rămâne o taină. Noi #orbim despre ea cu destul cura? şi uneori cu dobrăznicie dar ea este ca un crin pe care de fapt nu trebuie să îl atin!i+ trebuie doar să te bde mireasma pe care o răspândeşte împre?ur. O floare albă frumoasă nepri2ănită. De aSfânta &ecioară Maria este numită (reacurata şi (reane#ino#ata pentru că ea fecioară a înainte de a3 fi născut pe 1isus şi fecioară a rămas şi după aceea. "eea ce !ăsim în 4#an!2enumindu3se fra$ii Domnului aceştia erau de fapt #erii ui sau după unele probabilită$i co

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2015/09/09/ips-bartolomeu-predica-profetica-nasterea-maicii-domnului-simbolul-puritatii-agresiunile-necuratiei-bine-finantate-organizate-victime-copiii-macelaria-avortului-pustiirea-neamului-arhim-andrei-nicula/










(entru acesta fiecare credincios să fie un apărător al propriei sale credin$e un păstrăto propriei sale credin$e şi unul care nădă?duieşte în @mpără$ia lui Dumnezeu. (entru aceastaşi o #om a#ea pururea ru!ătoare dar şi model de urmat în puritatea ei pe Sfânta &ecioară M Născătoarea de Dumnezeu. 5minJ.

Neofit ăvor-tul , er <nsufle itț

&ra i i părin i pu in înc2izând oc2ii cei sensibili să ni3i ridicăm pe cei ai min ii i să #edț ș ț ț ț șc2ip în ele!ător pe Maica lui Dumnezeu. "ăci a #enit ca un cer însufle it purtând în bra eț ț țsoarele dreptă ii ca să3i lumineze i să3i încălzească pe credincio ii care alear!ă la scăpareaț ș ș Șdacă soarele cel sensibil a tiut să lumineze i să încălzească să usuce i să ardă cu cât mai ș ș șa tiut să facă acestea soarele dreptă ii cel mai înainte de soare.ș ț



:uvi$su" =e$%it v$râtu", i"ustra ie e ara"amb$s Epamin$n a

5 #enit ca o tărie purtând în bra e steaua cea din 1acob pentru ca i noi precum ma!ii lepădț ștoate plăcerile cele trupe ti să3i urmăm ui în cură ie i să 1 ne înc2inăm cu credin ă. 5 #enit ș ț ș țscară a#ându3 pe Domnul întărit în ea ca să întărească i să izbă#ească din stricăciune fșomenească. 5 #enit ca un nor dătător de ploaie mântuitoare purtând în sânul ei dumnezei

ploaie ca să ude i să adape pământurile cele cu#ântătoare. 5 #enit ca o brazdă dumnezeiș

inând ca un snop spicul cel dătător de #ia ă ca să 2rănească inimile care flămânzesc de 4l.ț ț





inând ca o maică pe @mpăratul sla#ei ca să c2eme la @mpără ia lui Dumnezeu pe iț țacesteia.

!aria ?urlă , +,o iu:im pe !aica Domnului





să cuprindă toate acestea dar inima e liberă să se desc2idă pentru a primi odată cu dra!ostede mamă şi sim$irea în$ele!erii tainei Sale.

KKKKK

S3o iubim pe Maica Domnului şi nici o durere nu #a copleşi această dra!osteES3o cinstim pe Maica Domnului şi fiecare clipă a #ie$ii noastre #a fi împodobită cu năde?de

Să3i mul$umim Maicii Domnului pentru demnitatea de a ne numi fii ai 4i şi cu ade#ărat în#rednicim a fiE

Să ne înc2inăm Maicii Domnului înaintea "ăreia se pleacă tot cerul şi pământul între!E

S3o bucurăm pe Maica Domnului împlinind poruncile &iului 4i iubit şi dorind mai mulcereştiE

Să3i urmăm Maicii Domnului modelul feminin desă#ârşit atât pentru mame cât şi pemona2iiE

KKKKK

Maica Domnului e blânde$ea însăşi. "u puterea ne#ino#ă$iei şi a cura?ului 4a este apărătoamenilor dispera$i neîncetată ru!ătoare pentru to$i păcătoşii !reşi$ii #ino#a$ii mar!ina4a e Mama desconsidera$ilor a celor ocărâ$i a celor de tot sin!uri a celor pe care nu are cini iubească să3i miluiască să le zâmbească să se roa!e pentru ei.

5şa cum scria mona2ul Nicolae Stein2ardt nu subtilită$ile teolo!ice interesezează şi frămânoamenii de rând care cred în Maica Domnului şi nădă?duiesc în a?utorul 4i suprafiresc.L... afară de %ine altă scăpare nu ştimJ

(entru marea masă a oamenilor Maica Domnului e maica mereu !ata să ierte să se roa!eîndrăznească a cuprinde pe Domnul cu temeritatea 4i de Mamă şi să3 înduplece pentru sărmmuritori. "ăci şi textul ne spune că mult poate ru!ăciunea Macii pentru îmblânzirea Stăpânul

=i ce putem mai mult decât slobozind lacrimile să cerem cu credin$ă fierbinte; Milostinouă smeri$ilor că afară de %ine altă scăpare nu ştim noi cei ce suntem plini de tot fe păcate. Miluieşte3ne năde?dea creştinilorE

&acă Maica Domnului să a?un!em cu to$ii acolo sus la picioarele 4iE



3eodor Danalache , ?iserica +f-nta Ana din Ierusalim , locul Naşterii !aicii Domnului

Biserica Sfânta 5na din 1erusalim se afla zidită pe locul unde s3a aflat casa drep$ilor (ă1oac2im şi 5na adică pe locul unde s3a născut Maica Domnului. 5ceastă biserică se află f

aproape de (oarta Sfântului =tefan numită şi 7(oarta eilor7 în partea nordică a muntelui sfimediat lân!ă bazinele de la scăldătoarea >itezda.

a numai câ$i#a zeci de metri de (oarta Sfântului =tefan pe partea dreaptă se înal$ă 7"lăd(ărin$ilor 5lbi7. @n curtea mănăstirii în mi?locul unei !rădini încântătoare se poate Biserica Sfânta 5na iar pu$in mai departe imensul şantier de săpături ar2eolo!ice al bazinulla scăldătoarea >itezda.



Biserica înc2inată Sfintei 5na zidită de crucia$i este una dintre pu$inele clădiri creştine riîn secolul al T113lea care au supra#ie$uit până astăzi. Biserica a fost zidită pe o parte din r basilicii bizantine din secolul al >3lea.

ocul unde s3a născut Maica Domnului E

Sfânta Scriptură nu ne relatează acest e#eniment. @nsă scrierile apocrife oferă foarte amănunte despre ori!inea şi copilăria &ecioarei Maria. "ea mai importantă sursă în acest sereprezintă (rotoe#an!2elia lui 1aco# o lucrare iudeo3creştină din sec. al 113lea. &ra!mreferitor la &ecioara Maria a fost scris în ?urul anului ): . Deşi nu este considerată o scrcanonică informa$iile oferite pot fi considerate #eridice cu rezer#ele de ri!oare.



%atăl &ecioarei Maria se numea 1oac2im şi era din semin$ia lui 1uda. So$ia lui 1oac2im s5na şi era fiica preotului Matt2an. 5stfel tatăl &ecioarei Maria era un urmaş al re!elui Da#idmama o descendentă din familia preo$ească a lui 5aron împlinindu3se prin aceasta prooroMesia #a a#ea o dublă descenden$ă; împărătească şi preo$ească.

(entru că nu a#eau copii 1oac2im şi 5na au început să fie ironiza$i şi bat?ocori$i de oaipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. %radi$ia spune că cincizecilea an al căsătoriei lor marele (reot de la %emplu a refuzat în public ?ertfa lor numi blestema$i.



/u!ăciunea lor nu #a fi însă trecută cu #ederea astfel încât 5r2an!2elul 6a#riil le3a #estfiecăruia în prte pe când se aflau retraşi în post şi ru!ăciune naşterea unei fiice Ma(ro#enind din ebraicul 75ia7 Maria se tâlcuieşte 7Doamna7 dar numele e#reiesc Mar\amMir\am ar putea fi şi de stră#ec2e ori!ine e!ipteană tră!ându3se din #erbul 7mri7 7a iubisufixul afecti# ebraic 3am deci 7cea dra!ă7 7cea iubită7.

Biserica Sfântă 5na din 1erusalim 3 locul Naşterii Maicii Domnului

Biserica Sfântă 5na a fost construită foarte aproape de scăldătoarea >itezda pe locul undeaflat casa Sfin$ilor (ărin$i 1oac2im şi 5na părin$ii Maicii Domnului. /ezer#oarele de ap>itezda asi!urau apa necesară la %emplu.









ori pe an '8 septembrie şi 8 decembrie0. Otomanii au lăsat însă în para!ină clădirea abia în)898 biserica fiind înapoiată creştinilor.

@n urma războiului din "rimeea biserica a fost cedată de către sultanul 5bdul Mefrancezilor iar aceştia au încredin$at3o (ărin$ilor 5lbi comunitate întemeiată de cardia#i!erie. (ărin$ii 5lbi au amena?at în incinta acesteia un seminar !reco3catolic. "lădirile au f

de mai multe ori reparate cele mai însemnate lucrări fiind însă cele ce au urmat anului )când israeli$ii au bombardat locul.

Deasupra uşii de intrare biserica crucia$ilor păstrează o placă de piatră datând din anul ))-,care stau scrise pe cinci rânduri cele despre Saladin care a cucerit oraşul 1erusatransformând locul în şcoală. Biserica mai are o uşă de acces pe lân!ă cea principală anumuna dintre laterale.





?iserica +f-nta Ana 5 Ierusalim









c " t$area >etes a, "$cu" puri%ic rii anima"e"$r e ert% . e v ruine"e unei m n stiri cruciate

it ar e$"$!ic e "a c " t$area >etes a, (<r$batica)a nord de esplanada templului la circa G de metri de (oarta Sfântului =tefan pe dreaptaînal$ă clădirea (ărin$ilor 5lbi. @n curtea mănăstirii în mi?locul unei !rădini încântătoare s#edea biserica Sfânta 5na iar pu$in mai departe imensul şantier de săpături ar2eolo!ic bazinului Betezda remarcabil prin aspectul său 2aotic prin ruinele sale suprapuse compl!reu de sesizat. Bazinul mai purta numele de Scăldătoarea Oilor sau (iscina (robatica 'de



cu#ântul !rec probati e care înseamnă oaie0 deoarece se află în imediata apropiere a (or$ii Ounde se $inea un important târ! de oi pentru ?ertfele de la templu.

(e #remea lui 1isus piscina a#ea formă trapezoidală şi măsura circa ), de metri pe H de meadâncimea era de , de metri. 4ra încon?urată de ?ur împre?ur de patru porticuri şi un al cinera construit pe zidul care împăr$ea rezer#orul în două bazine ceea ce ?ustifică afirme#an!2elistului 1oan care men$ionează cinci porticuri. /ezer#orul colecta apele de ploaie

zona de nord mai înaltă a cetă$ii ser#ind pentru trebuin$ele templului+ ?ertfele numeroaseablu$iuni frec#ente.

5ici 1isus a să#ârşit minunea #indecării paraliticului pe care o po#esteşte sfântul 1oan. L Era $s rb t$are a iu ei"$r; i isus s-a suit "a erusa"im. ?n erusa"im, "ân! <$arta Di"$r este sc " t$are numit #n evreie te >etes a care are cinci pri v$are. ?n pri v$are"e acestea * ceau $ mu" ime e b$"navi, $rbi, c i$pi, para"i*a i, care a teptau mi carea apei. : ci u#n!er a" +$mnu"ui se c$b$ra in cân #n cân #n sc " t$are i tu"bura apa. Şi ce" intâi carse c$b$ra #n ea, up tu"burarea apei, se % cea s n t$s, $rice b$a" ar %i avut. 5c$"$ se a%

$m b$"nav e 38 e ani. isus, cân "-a v *ut * cân i %iin c tia c este b$"nav e mu"tvreme i-a *is UArei s te %aci s n t$s/V U+$amne, i-a r spuns b$"navu", n-am pe nimem ba!e #n sc " t$are cân se tu"bur apa i pân s m uc eu se c$b$ar a"tu" #nainteameaV. U c$a" -te, i-a *is isus, ri ic - i patu" i umb" V. ?n at $mu" ace"a s-a % cut s n t$i-a "uat patu" i umb"a7 '1n G )380.

Săpăturile au dat la i#eală la răsărit de piscină un complex de !rote care trebuie să fi fost ce pentru băile lor tămăduitoare cu mult înainte de epoca lui <ristos după cum dă mărturie ccare se aducea în acest loc zeului Serapis."ând împăratul 5drian a construit noul oraş 5elia "apitolina pentru a şter!e amintirea minului <ristos şi pentru a reîn#ia tradi$ia pă!ână a amena?at aici băi pă!âne şi foarte probabînăl$at un templu în cinstea lui 4sculap zeul medicinei după cum rezultă din picturile romfra!mentele de mozaic şi ex3#otourile !ăsite de ar2eolo!i.

O men$iune interesantă a bazinului Betezda o face în anul *** pelerinul din Bordeauxrelatează că era format din două rezer#oare alăturate încon?urate de ?ur împre?ur de porticu prid#oare unde îşi !ăseau ziua adăpost o mul$ime de bolna#i şi nenoroci$i; orbi şc2 paraliza$i.

@n secolul al >3lea bizantinii au construit o biserică a#ând lun!imea de :Gm cu trei naoscapodoperă din punct de #edere ar2itectural. 5bsida şi o parte din corpul bisericii au construite pe locul templului şi al băilor tămăduitoare ale pă!ânilor+ restul bisericii era susp pe fosta piscină. Naosul central se spri?inea pe di!ul central care separa piscina în două. Nsudic se spri?inea pe şapte mari contrafor$i care a#eau capetele pe fundul bazinului+ pesus$ine naosul de nord s3a construit o boltă deasupra rezer#orului nordic. %ot în partea de nafla mart\rium în care erau #enerate moaştele sfin$ilor+ o biserică suspendată în cea mai parte deasupra ca#ită$ii imense. (ardoseala era în parte din lespezi de marmură în partemozaicuri. Bazilica a fost construită cu si!uran$ă înainte de anul :,9 deoarece s3au !ăsit re

de pardoseală a#ând pe ele cruci+ or se ştie că în anul :,9 împăratul %eodosie al 113lea a insă se mai facă cruci pe pardoseală pentru ca acest semn sfânt să nu fie călcat în picio >iserica e cun$scut #n escrieri"e pe"erini"$r cu nume"e e biserica <ara"iticu"ui e$ac$mem$ra minunea #n% ptuit #n ace" "$c e rist$s. +ar era #nc inat #n ace"a i timp &aicii +$mnu"ui.



O tradi$ie despre care #orbeşte de?a în secolul al 113lea 4#an!2elia apocrifă a lui 1acob saici în apropierea templului casa părin$ilor Mariei 1oac2im şi 5na şi deci locul în carnăscut Maica Domnului. 5st%e" #ncât pe"erinii vi*itau #n sec$"u" a" A-"ea "a ba*inu" biserica <ara"iticu"ui i a %intei &aria un e ea s-a n scut. De fapt nu ştim exact unde s3anăscut Maica Domnului. O altă tradi$ie ne spune că 1oac2im şi 5na erau ori!inari de la Seun sat situat la H m depărtare de Nazaret.

a in#azia perşilor în anul H): biserica a fost distrusă. a sosirea lor crucia$ii au construit d biserici acolo unde bizantinii construiseră una sin!ură; una mai mică pe locul fostei bis bizantine ser#ind drept capelă unei mănăstiri de bărba$i şi a doua actuala biserică Sfântauna din cele mai frumoase biserici romane care au rămas în Cara Sfântă. 5ici era o a doua mmănăstire de femei unde s3au retras 5lda so$ia lui Baudouin 1 şi 1udita fiica lui Baudouinlea.

a căderea /e!atului atin Saladin a transformat biserica în şcoală de "oran. @n timpul ocupa$

musulmane (ărin$ii &ranciscani au recurs la toate mi?loacele pentru a intra din când în câcriptă pentru a se ru!a împreună cu pelerinii. /euşeau uneori strecurându3se pe o fereastrăsecolul al T>3lea au ob$inut un firman care le permitea să celebreze itur!2ia în criptă de dori pe an; la 8 septembrie sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului şi la 8 decembrie sărbăto Nepri2ănitei Aămisliri. @n secolul trecut în urma războiului din "rimeea a fost cedată desultanul 5bdul Me!id francezilor iar aceştia au încredin$at3o (ărin$ilor 5lbi con!re!întemeiată de cardinalul a#i!erie în !ri?a cărora se află şi astăzi.

(ână la războiul de H zile (ărin$ii 5lbi a#eau aici un Seminar !reco3catolic sau melc2it.

Biserica Sfânta 5na a fost în mai multe rânduri restaurată în special în urma războiului din )când a fost !ra# a#ariată de bombardamentele israelienilor.

Biserica are trei naosuri. (e capitelurile a două altare care flanc2ează altarul principal sculptate simbolurile lui Matei şi uca cei doi e#an!2elişti care po#estesc e#enimentcopilăriei lui 1isus. Din naosul din dreapta o scară conduce la cripta unde crucia$ii au loclocuin$a so$ilor 1oac2im şi 5na.

"ripta e formată din mai multe !rote antice+ !rota centrală este înc2inată Mariei "opiSăpăturile ar2eolo!ice care au început la bazinul Betezda cu mai bine de ) de ani în urmă şau continuat în mai multe rânduri până în zilele noastre au dat la lumină multe elemente biserica bizantină şi din cea a crucia$ilor+ se poate #edea în special absida acesteia din urmă















hgh

























+lavă Qie9 !aica erului9 +lavă Qie



>ucur -te, umne*eiasc prunc &aria, care ast *i te-ai n scut spre bucuria i mântuirea at$at "umea



Documents

Predici la Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)