Politicile Comerciale Ale Marii Britanie

5/28/2018 Politicile Comerciale Ale Marii Britanie

1/44

Politicile comercialesunt o componenta a politicii economice a unui stat cevizeaza sfera relatiilor economice externe. Este un atribut al suveranitatiioricarui stat independent. Reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate destat in scopul promovarii si/sau al restrangerii schimburilor comerciale

externe, protejarea economiei nationale de concurenta straina. Obiectivul petermen lung este stimularea economiei nationale la adapost de concurentastraina. Din obiectivul pe termen lung deriva obiectivul pe termen scurt:restrangerea si/sau stimularea comertului cu anumite produse, modificarea inorientarea geografica a schimbului comercial.oliticile comerciale indeplinesc urmatoarele functii:! de promovare a relatiilor externe, prin impulsionarea exportului! de protejare a economiei nationale de concurenta straina! de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala si de plati insporirea rezervelor unor tari.

"n perioada postbelica,prin intermediul acordurilor comerciale, s!a realizat#$cordul general pentru tarife si comert!%$&&', #organizatia mondiala acomertului!O()'.

Informatii generale*iind una din puterile dominante +n domeniul industrial i maritim +n secolul-!lea, Regatul nit al (arii 0ritanii a jucat un rol de lider +n dezvoltareademocra1iei parlamentare, precum i +n dezvoltarea literaturii i tiin1ei.Esteuna din cele cinci state membre permanente la )onsiliul de 2ecuritate O3,membru fondator 3$&O i a )omunit41ii de 3a1iuni 5the )ommon6ealth7.

(area 0ritanie urm4rete o generalizare a politicii externe pe plan mondial,la moment fiind +nrolat4 +n coordonarea integrit41ii continentului european.EconomiaRegatului nit este una dintre cele mai puternice din E. 0azat4 din ce +nce mai mult pe servicii, aceasta p4streaz4 o capacitate industrial4considerabil4, cu prec4dere +n sectorul tehnologiilor de v8rf. 9ondra esteunul dintre centrele interna1ionale ale serviciilor financiare.

Suprafaa!total: ;;.m!teren: ;-.?= >m

!ap4: @.@= >m.Orae importante9ondra5capitala7,0irmingham, 9iverpool, 9eeds, (anchester, 3e6castle,2heffield, )ardiff, Edinburgh, %lasgo6.

-


2/44

PopulaiaA=,BBA,@< locuitori 5estima1i +n iulie ==B7.)oncentra1ia cea mai mare a

popula1iei este +n jurul 9ondrei, precum i +n zonele de 2ud, 2ud!Est, Cestor>shire, (anchester, Cest (edlands.

Forma de guvernmnt(onarhie constitu1ional4 ereditar4. Regina Elisabeta a ""!a este suveranulRegatului nit, al &eritoriilor dependente i a +nc4 -; state din)ommon6ealth.Organizaii de promovare a relaiilor economice externe)ea mai important4 structur4 de promovare a comer1ului exterior i ainvesti1iilor este Departamentul )omer1ului, ntreprinderi i ReformeRegulatorii F structura pentru promovarea exporturilor britanice i a

investi1iilor britanice +n exterior i pentru atragerea investi1iilor str4ine +n(area 0ritanie.Taxe vamale)a 1ar4 membr4 a niunii Europene, (area 0ritanie aplic4 regimul vamal

al niunii, taxele vamale i alte impozite indirecte se percep de c4tre fostulG( )ustoms and Excise 5acum G(R)7. n rela1ia cu Rom8nia se aplic4 prevederile $cordului de asociere aRom8niei la niunea European4.3u se percep taxe vamale la frontierele interne i si este introdus un sistem

uniform de taxe la import. n prezent, exist4 agen1i vamali numai lafrontierele externe ale niunii Europene. $cetia nu numai c4 asigur4fluxurile comerciale, ci i contribuie la protec1ia mediului i a patrimoniuluinostru cultural, totodat4 protej8nd locurile de munc4 prin combatereacontrafacerii i pirateriei.&axele pe profit, pe venit si pe capital, precum si taxele de timbru suntcolectate de catre G( Revenue and )ustoms. &H$, taxele vamale si alteimpozite indirecte se percep de catre G( Revenue and )ustoms. 9a aceastease adauga taxele colectate de catre autoritatile locale 5 ex. taxele pe cladiri7.(area 0ritanie aplica taxe corporative moderate in E, cu cea mai mica taxa

perceputa individual si pentru contributie de asistenta sociala. Este unadintre cele mai generoase state care contribuie prin alocatii si lipsa taxelorfata de domeniul cercetarilor sit axe locale pe profit si surprins.

Accize2copul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse ladispozitia statului. )el putin la fel de importanta este insa si motivatia deordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii


3/44

fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care,spre exemplu, dauneaza sanatatii.latitorii accizelor sunt agentii economicicare importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau vanzatoriiacestuia. )a si in cazul &H$, suportatorul este insa, cel care cumpara

produsul respectiv, adica consumatorul final.$cciza se calculeaza de regulain doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentrufiecare produs accizat in parte. $stfel, cota de impunere poate fi:! fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica 5deexemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica etc7I! fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare.$ccizele in (area 0ritanie se aplic4 la: combustibili, autovehicule, b4uturialcoolice, jocuri de noroc spirt, tutunul, uleiurile minerale,etc.Interdictii la import i !ontrolul local "#I!$ Evaluarea valorii marfurilor in vamaconsta in stabilirea valorii la care

se face impunerea vamala, valoare reala platita sau de platit, transformareain valuta nationala facandu!se la cursul de schimb din data efectuariioperatiilor. $cest curs este agreat de *(".Evaluarea caracteristicilor m4rfii exportate:

3atura m4rfurilorI %reutatea m4rfurilorI Haloarea m4rfurilor / >g marf4I Holumul m4rfurilor.

Interdictia la import este o reglementare care interzice importulI motivele

sunt economice, ale caror protectie sporita se refera la unele ramuri cum arfi: echilibrul, motivele politice primare,etc. 9a importul anumitor produse,din anumite tari, sunt impuse cote de import, la nivelul E. "mporturile dinanumite tari sunt supuse sanctiunilor si embargoului, conform deciziilorO3, in timp ce unele produse sunt prohibite sau restrictionate la import invederea protejarii vietii si/sau sanatatii populatiei, a animalelor sau plantelor."ntre produsele supuse controlului la import se numara: armament, droguri,explozivi, specii de plante si animale pe cale de disparitie si produse dinacestea, materiale pornografice, unele produse alimentare, agricole si

horticole. 2e interzice importul 5sau tranzitul7 pe teritoriul (arii 0ritanii aurmatoarelor arme: arme automate 5mitraliere si pusti7, carabine semi!automate, majoritatea armelor albe, rachete de lansare antitan>, aruncatoarede mine si alte arme militare, arme electrice cu effect paralizant,vaporizatoare de gaz )2 si gaz caustic si cutite cu deschidere automata.Obiecte admise conditionat la import: armele pentru tir sportive 5carabine cuzavor si carabine actionate prin levier, pusti, arme cu incarcare manuala7 si

@


4/44

majoritatea munitiilor trebuie sa aiba licenta.ersoanele straine trebuie sadetina un permis de vizitator britanic, eliberat de catre serviciul de potitie.ermisul este eliberat ca urmare a unei cereri facute de catre origanizatoriitirului sportive si va fi transmis expeditorului inainte ca arma sa fie

expediata. &oate solicitarile privind dreptul de licenta la import pentruarmele de foc, munitiile si comportamentelor acestora, trebuie adresate D&"5"mport 9icensing 0ranch EnJuirK oint7 5serviciul de informatii al sectiuniide licente de import al (inisterului comertului si industriei. Limitarile voluntare la exportsunt intelegeri oficiale sau neoficiale careintervin intre state prin care tara exportatoare la cererea tarii importatoare seobliga sa reduca volumul exportului unui anumit produs pana la un anumitnivel si pana la un anumit timp. 9imitele cantitative pentru introducerea anumitor produse sunt: 1ig4ri: ==

buc41i, - litru b4uturi alcoolice, parfum ?= ml sau ?= ml ap4 de toalet4.

Controlul local al importuluieste echivalentul de import al 9E)!ului ieste accesibil4 importatorilor care import4 regulat m4rfuri +n serie +nautovehicule sau conteinere +nc4rcate la capacitate. n regimul 9") dup4 ces!a ob1inut aprobarea pentru o astfel de procedur4, controalele vamale se facla sediul importatorului prin examinarea eviden1elor de c4tre ofi1erii vamalii examinarea ocazional4. Este o condi1ie a 9")!ului ca declara1iile vamales4 se fac4 electronic prin utilizarea #eriod EntrK'. entru a +ndeplini condi1iile:

a7 importatorii trebuie s4 poat4 furniza eviden1e precum c4 import4 +n mod

regulat m4rfuriI b7 m4rfurile trebuie s4 fie +n aa fel +nc8t s4 permit4 controlul efectiv alv4mii la sediul importatoruluiI c7 importatorul trebuie s4 aib4 la vam4 un cont de taxe am8nateI d7 importatorul trebuie s4 posede sau s4 fi acceptat introducerea declara1ieivamale la termen prin computer. &oate tipurile de m4rfuri +ndeplinesc condi1iile pentru )ontrolul 9ocal al"mportului. )onteinerele aflate +n ateptarea v4muirii la sediul unuicomerciant care a ob1inut aprobarea pentru 9") trebuie 1inute +ntr!o zon4

prestabilit4 i este necesar sa se creeze facilit41ile necesare pentru ofi1erii

vamali vizitatori. &impul de ateptare se rezum4 la timpul necesar pentrudeplasarea ofi1erului vamal plus un maxim de o or4.$tunci c8nd m4rfurile care sosesc +ntr!un port urmeaz4 s4 fie v4muite lasediul comerciantului +n regim 9") ele se pot deplasa cu un carnet &"R sauun document complet de tranzit comunitar.

;


5/44

Controlul exporturilor strategice

2e aplic4 bunurilor, componentelor, pieselor de schimb i tehnologiilormilitare, bunurilor cu dubl4 utilizare, bunurilor de natur4 nuclear4 sau care

pot fi utilizate ca arme de distrugere +n mas4.$lte exporturi sunt supuse controlului doar +n anumite condi1ii specifice sau+n cazul +ndeplinirii anumitor angajamente interna1ionale.Exporturile supuse acestui control se efectueaz4 pe baz4 de licen1e emise deDepartamentul )omer1ului i "ndustriei F Organiza1ia pentru )ontrolulExporturilor.

Uniunea vamalaniunea vamalL constL +n reunirea mai multor teritorii vamale distincte +ntr!un spatiu vamal comun, suprim8ndu!se astfel frontierele vamale interne

dintre statele membre, toate operatiunile vamale fiind mutate la frontiereleacestora cu tLri terte. 2pre deosebire de zona de liber!schimb, statelemembre ale uniunii vamale nu pot preleva nici o taxL vamalL proprie dinimporturile efectuate din alte tLri, fiind aplicate doar taxe vamale comune.$stfel, un telefon mobil produs +n (area 0ritanie poate fi trimis +n ngariaf4r4 taxe vamale i f4r4 control vamal. entru un televizor fabricat +n )oreeade 2ud taxa vamal4 este perceput4 doar la prima intrare pe teritoriul E,dup4 care nu mai sunt necesare alte taxe sau controale. entru produseleindustriale, uniunea vamalL a tLrilor )omunitLtii Europene a intrat +n

vigoare la -.=B.-A


6/44

!a evita distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamaleI!a evita orientarea schimburilor +n func1ie de nivelul mai sc4zut al taxelorvamale +n anumite 14riI!a r4spunde nevoii de a men1ine controlul la frontiera extern4.

Zona liberrin zon4 economic4 liber4 se desemneaz4 un #port liber', #un depozitliber', #un aeroport liber', aflate pe teritoriul unei 14ri sau +n zona defrontier4 a dou4 sau mai multe state, +n care nu se percep taxe vamale.$ctivitati desfasurate in zona libera: !depozitarea marfurilor in vederea reexportului sau introducerii lorulterioare pe teritoriul vamal al tarii !prelucrare pentru export5zone economice speciale7 !comercializarea marfurilor F Mone libere comerciale. "n (area 0ritanie gasim zone libere in:

!Mona liber4 9iverpool !Mona liber4 rest6ic> !$eroportul Ronalds6aK 50allasala, "nsula (an7 !Mona liber4 2outhampton !Mona liber4 &ilburK !ortul liber 2heerness !Mona liber4 Gumberside.Zona de liber-schimbMona de liber!schimb a fost creat4 +n -A= 5printr!un $cord european de

liber!schimb7, la ini1iativa (arii 0ritanii, care +ncerca astfel s4 previn4 risculunei domina1ii economice din partea )EE.N4rile fondatoare au fost (area0ritanie, 3orvegia, 2uedia, Danemarca,$ustria, ortugalia, "slanda, Elve1ia.$ceasta permite o sere de avantaje inraport cu unuiunea vamala:tarile pot importa produse din afara gruparii cucosturi mai miciItarile din grupare cu un grad mai ridicat de liberalizarecomerciala nu sunt obligate sa adopte un tariff vamal comun,care poate aveaun caracter protectionist si poate afecta gradul de liberalizare a politicilorcomerciale.Antrepozite vamale

2unt depozite in care pot fi depuse si pastrate marfurile importate o perioadade timp,fara a se plati taxe vamale de import,dar cu plata taxelor deantrepozitare.$ntrepozitele pot fi:

a) Antrepozitele reale! constructii special amenajate in vederea depozitariisi pastrarii corespunzatoare a marfurilor pentru o perioada limitata de timp

A


7/44

5in general maxim ani7 si sunt administrate de birouri vamale careurmaresc intrarea,depozitarea si iesirea in teritoriul lor. b) Antrepozitele nominale! au acelasi regim ca cele reale dar nu asiguratotalitatea conditiilor pentru pastrarea marfii respective. "n aceste antrepozite

se pastreaza marfurile care nu sunt perisabile sau care nu necesita conditiispeciale,iar pentru acestea taxele vamale sunt mai mici. c) Antrepozitul public ! poate fi utilizat de catre orice persoana pentrudepozitarea de marfuri si se adreseaza comisionarilor invama,transportatorilor,etc. $ntrepozitul public este de trei feluri: tip $,0 si*. d) Antrepozitul privat! este destinat antrepozitarii de marfuri de catre unanumit operator sau destinatar de antrepozit. Destinatarul de antrepozit

poate depozita marfa necesara activitatii sale apartinand furnizorilor sauclientilor sai.2unt trei tipuri de antrepozit privat si anume tip D,E si ).

TVA3ivelul general al &H$ este de -B,?. "ntreprinzatorii particulari si firmele

platesc &H$ doar dca realizeaza un volum de afaceri de peste A-.=== lire/an.9a o serie de bunuri si servicii nu se aplica &H$, fie prin aplicarea taxei zerofie prin scutire de plata &H$."n categoria cu &H$ zero intra: toate bunurile exportateI majoritatea

produselor alimentareI serviciile comunale de apa!canalI transportul intern siinternational de pasageriI cartiI ziare, revisteI constructiile de locuinte noiIimbracamintea si inacaltamintea pentru copiiI medicamentele cumparate pe

baza de reteta de la medicI diferite produse pentru persoanele cu handicapIbunuri si servicii furnizate de/pentru activitati de caritate."ntre bunurile si serviciile exceptate de plata &H$: cladiri si pamantIserviciile financiareI serviciile postaleIpariurile sportive si loteriileIvanatoarea 5cu unele exceptii7I activitatiile de invatamant si perfectionarecontinuaIserviciile de sanatate.&H$!ul pe m4rfurile importate, altele dec8t acelea aflate +n liber4 circula1iei care sosesc dintr!un alt stat membru al E trebuie s4 se achite fie lamomentul importului sau ulterior +n baza oric4ror aranjamente de plat4am8nat4 a taxelor. Dac4 se cere plata imediat4 atunci importatorul trebuie s4

fie preg4tit ca odat4 cu declara1ia de import s4 achite integral i taxa +nnumerar sau printr!o trat4 5cambie7 bancar4. Dac4 se utilizeaz4 o am8nare la

plat4, atunci trebuie respectate condi1iile v4mii cu privire la facturileam8nate. n (area 0ritanie vama va cere o garan1ie bancar4 sau o asigurarede o valoare dubl4 a unei pl41i lunare i un accept de debitare/+ncasaredirect4 din contul importatorului. Hama va +ncasa din contul bancar alimportatorului toate sumele am8nate la plat4, pentru o anumit4 lun4 pe data

B


8/44

de -? a lunii urm4toare. n baza acelorai aranjamente se pot am8na la plat4i taxele vamale i alte taxe anume. Debitorul va primi s4pt4m8nal o situa1iefinanciar4 precum i o analiz4 lunar4 a debit4rilor directe din contulimportatorului. n scopul de a revendica &H$!ul achitat importatorul trebuie

s4 de1in4 o situa1ie de plat4 a &H$!ului sau exemplarul de &H$ a declara1ieivamale de import. 2itua1ia pl41ilor am8nate nu este bun4 pentru acest scop. n aranjament similar de am8nare la plat4 exist4 i pentru impoziteleindirecte 5accize7, dei datele de efectuare a pl41ilor sunt diferite. &H$ , taxele vamale si alte impozite indirecte se percep de catre fostul G()ustoms and Excise 5acum G(R)7.&ransporturile nu mai sunt cunoscute ca exporturi i importuri. entruscopuri statistice ele sunt cunoscute ca #expedieri i sosiri de m4rfuri'. nscopurile &H$!lui ele sunt cunoscute ca #furniz4ri' 5supplies7 i#cump4r4ri' 5acJuisitions7 Responsabilitatea de plat4 a &H$!ului se creeaz4

la achizi1ia de m4rfuri de c4tre cump4r4tor iar plata decurge de la datafacturii sau din cea de!a cincisprezecea zi a lunii urm4toare pl41ii .2chimb4rile de procente survenite +n -A arat4 c4 &H$!ul pe importul dem4rfuri din 14rile din afara niunii Europene trebuie calculat pentru acuprinde toate costurile i serviciile p8n4 la primul loc de destina1ie. n acestsens, portul/aeroportul nu poate fi considerat primul loc de destina1ie. )utoate acestea &H$!ul nu se pl4tete pe serviciile de transport dac4 acesteasunt considerate ca parte dintr!un transport interna1ional de m4rfuri. 2erecomand4 s4 se contacteze vama local4 pentru a afla detalii cu privire la

estimarea c8t mai corect4 a &H$!ului."n categoria cu &H$ zero intra: toate bunurile exportate,majoritateaproduselor alimentare.Taxe antidumping si compensatorii &axele antidumping se percep asupra produselor de import +n scopul de aanihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori. *iind om4sur4 de retorsiune, se aplic4 numai la acele produse la care strategia deintrare pe pia1a interna1ional4 este dumpingul 5inclusiv cel valutar7.

$rticolul A %$&& 5O() F Organizatia (ondialL a )omertului7 continenormele generale referitoare la aplicarea taxelor antidumping si

compensatorii. $rticolul respectiv condamnL exporturile fLcute la preturi subvaloarea normalL, atunci c8nd acestea provoacL sau amenintL sL provoacedaune +n industrii localizate pe teritoriul unei Lrti )ontractante, sau c8nd+nt8rzie dezvoltarea unui sector industrial din acea tarL. &axele antidumpingsunt aplicate mLrfurilor importate la un pret mai scLzut dec8t cel cu care suntv8ndute +n tara de origine 5procedeul se numeste dumping7. )a urmare aunei asemenea practici rezult4 un avantaj important care permite firmei


9/44

respective s4 p4trund4, sau s4!i consolideze pozi1ia, pe o anumit4 pia14, +ndauna concuren1ei. entru realizarea acestui obiectiv,firmele care practic4dumpingul renun14 +n mod deliberat la o parte a profiturilor 5uneori pre1ul deofert4 fiind egal sau chiar mai mic +n raport cu costul produc1iei7, se folosesc

de pie1ele ce ofer4 for1a de munc4 cea mai ieftin4 5dumping social7I exist4situa1ii +n care practicile de dumping sunt sprijinite printr!o politic4 oficial4de depreciere a monedei na1ionale 5dumping valutar7, practicat4 +n scopulasigur4rii unei competitivit41i sporite 5relative i limitate ca durat4 !dumping sporadic sau persistent7 a produselor indigene.DacL exportatorul beneficiazL de subventii de la stat care +i permit sL v8ndLla un pret mai scLzut dec8t cel de productie, atunci taxele pe care le poateaplica tara de destinatie se numesc taxe compensatorii. Ratiunea aplicLriitaxelor antidumping si compensatorii constL +n aceea cL dumpinguldistorsioneazL concurenta pe piatL, d8nd un avantaj nejustificat anumitor

+ntreprinderi sau sectoare de productie. 9egislatia comunitarL sanctioneazLacest lucru +n aceiasi termeni ca si normele O().Documente si formalitati necesare la import si export "mportatorul trebuie s4 +ntocmeasc4 o declara1ie c4tre vam4 cu privire laorice m4rfuri importate +n 1ar4, altele dec8t cele pentru care exist4 o anumit4excep1ie. Declara1ia trebuie s4 fie prezentat4 +ntr!o anumit4 form4 i trebuies4 con1in4 anumite detalii cerute de vam4. (etoda normal4 de a face declara1ia vamal4 i de accize este aceea de acompleta i semna un formular de +nregistrare vamal4 a importului folosind

Documentul nic $dministrativ 52$D7. rincipalul exemplar de import al2$D!ului este exemplarul num4r A, care +n mod normal trebuie +nso1it de ofactur4, astfel ca detaliile importului s4 se poat4 verifica. Documentul de+nregistrare a importului precum i orice documente justificative seconstituie +ntr!o declara1ie formal4 c4tre vam4 care cuprinde m4rfurile sosite+n 1ar4 i data la care acestea au sosit. nregistrarea +ndeplinete dou4scopuri: primul este acela de a descrie m4rfurile +n orice fel, adic4 m4rime,valoare, data sosirii etc.I +n baza descrierii se evalueaz4 eventualele taxevamale de achitat. De asemenea formularul d4 dreptul v4mii s4 verifice dac4se aplic4 vreo scutire vamal4. n al doilea r8nd +nregistrarea este un

document care se folosete +n scopuri statistice, a c4ror principal4 func1ieeste aceea de a str8nge date pentru statisticile lunare ale schimburilorcomerciale din (area 0ritanie.

ersoana care semneaz4 formularul trebuie s4 fie autorizat4 +n scris decompania care +ntocmete +nregistrarea importului, de importator sau agentuls4u. n unele 14ri agen1ii sau declaran1ii vamali trebuie s4 fie autoriza1i devam4 i chiar s4 aib4 o anumit4 preg4tire profesional4.


10/44

*ormularele trebuie s4 fie utilizate numai pentru articolele de cod alem4rfurilor comerciale. 2e pot folosi i foi anexe de continuare pentrucodurile suplimentare de m4rfuri comerciale. Exemplarul A ! nregistrarea principal4 a importului

Exemplarul B ! Exemplarul statistic pentru vam4Exemplarul < ! Returnat de c4tre vam4 pentru a fi folosit de importator cao copie de &H$. n general nu sunt necesare controale la v4muirea m4rfurilor aflate +nliber4 circula1ie i care sunt transportate +ntre 2tatele membre ale niuniiEuropene. Odat4 cu declara1ia vamal4 de import se prezint4 v4mii i anumitedocumente justificative iar natura documentelor ce sus1in opera1iuneadepinde de tipul de )) aplicat i de 1ara de expedi1ie a m4rfurilor. &rebuieanexat un bon de plat4 la declara1ia vamal4 de import acolo unde vama

impune taxe. O declara1ie de import de regul4 trebuie +nso1it4 de facturilecomerciale care cuprind m4rfurile dar +n mod normal +n locul facturiioriginale se pot accepta i documente expediate prin fax. 2e mai pot cere: odeclara1ie de estimare, un certificat de origine, licen1a de import, i altedocumente. 3u se cere nici o declara1ie de export 5utiliz8nd 2$D!ul7 la m4rfurile custatut comunitar trimise dintr!un stat membru +n altul. &otui, comercian1ii britanici trebuie s4 furnizeze informa1ii pentru+ntocmirea statisticilor comerciale britanice prin trimiterea la vam4 +n fiecare

trimestru a unei liste 5cunoscut4 ca 9ista v8nz4rilor din )omunitateaEuropean47 cuprinz8nd totalul v8nz4rilor c4tre fiecare client. )lien1ii suntidentifica1i dup4 num4r lor de &H$ cu prefixul de dou4 litere reprezent8ndna1ionalitatea. 9ista trebuie s4 ajung4 la vam4 +n maxim ase s4pt4m8ni de lasf8ritul trimestrului.$colo unde expedierile dep4esc -A= === lire sterline pe an, agen1iieconomici trebuie s4 completeze lunar o Declara1ie 2tatistic4 2uplimentar4522D7. $ceasta ofer4 detalii cu privire la deplas4rile de m4rfuri i la )odulm4rfurilor p8n4 la nivelul de opt cifre. Declara1ia trebuie s4 ii parvin4 v4mii+n -= zile lucr4toare de la sf8ritul lunii.

n mod similar, acolo unde m4rfuri cu statut comunitar 5cunoscute ca#transporturi nou sosite'7 sau m4rfuri la sosire intr4 +n (area 0ritanie dintr!un alt stat membru, nu este necesar4 nici o declara1ie de import. Dac4 uncomerciant achizi1ioneaz4 din alt stat membru marf4 +n valoare de peste-A=.=== de lire sterline pe an, atunci comerciantul trebuie s4 completezelunar o Declara1ie 2tatistic4 2uplimentar4 522D7.

-=


11/44

O declara1ie ulterioar4 se prezint4 v4mii atunci c8nd detaliile dindocumentul original trebuie schimbate. De exemplu, dac4, dup4 admisiatemporar4 a m4rfurilor i scutirea de la plata taxei vamale sau a &H$!ului,se solicit4 importul definitiv al acestora +n (area 0ritanie. n acest caz,

trebuie prezentat4 o post!declara1ie de import i orice impozite i taxevamale trebuie achitate. O post! declara1ie va fi la fel ca i o declara1ievamal4 normal4 de import dar se va marca clar #ost' +n rou +n parteasuperioar4 a formularului.Conosament si foi de expeditie/livrare

n )onosament este eliberat de c4tre o linie de naviga1ie i este:a7 o chitan14 formal4 5legal47 din partea unui armator, de confirmare a+nc4rc4rii sau de confirmare a +nc4rc4rii m4rfurilor de la expeditor. "ncludecuvintele #+n bun4 ordine i stare'

b7 o notificare a contractului de transport 5ce cuprinde #)lauza

suprem4/predominant4'7c7 un document cu titlu care d4 dreptul de proprietate asupra m4rfurilor cesunt transferate prin andosare i livrare.n )onosament este un document care are for14 de lege. Regulile de laGaga!HisbK se ocup4 de contractele de transport pe mare 5maritime7. 3ueste +n general un document folosit +n transportul rutier. &otui, esteimportant pentru exportatori, pentru c4 foarte des, acesta este unul dindocumentele de prim4 m4rime care +l asigur4 pe exportator de platam4rfurilor exportate. rocedura normal4 este s4 se scoat4 A exemplare, @

exemplare originale i @ exemplare ne!negociabile. )ele @ originale i dou4copii merg direct la client, cel4lalt este p4strat pentru eviden1eleexpeditorului. $cestea sunt de regul4 puse separat pentru a reduce riscul ca,acestea s4 mearg4 unde nu trebuie. O companie de naviga1ie nu va eliberam4rfurile la destina1ie f4r4 un conosament original semnat. n conosamentse elibereaz4 pentru o +nc4rc4tur4 complet4. Dac4 +nc4rc4tura trebuie s4 fie+mp4r1it4 la destina1ie mai multor clien1i, atunci conosamentul nu esteadecvat iar procedura care trebuie s4 fie adoptat4 este urm4toarea:)ononsamentul original merge la agentul care va ridica expedierea de marf4+n 1ara de destina1ie. $gentul din (area 0ritanie va preg4ti foi de

expedi1ie/livrare pentru fiecare beneficiar al unei p4r1i din +nc4rc4tur4. Elevor fi trimise prin banca exportatorului cu facturile comerciale si altedocumente, agentului de la destina1ie. )8nd clientul semneaz4 cambia i se d4o foaie de expedi1ie/livrare pe care acesta o va prezenta agentului deconteiner care apoi va elibera partea din +nc4rc4tur4 apar1in8nd respectivuluiclient. n conosament are for1a legii +n spatele s4u, o foaie deexpedi1ie/livrare nu are, iar multe b4nci nu accept4 ca dovad4 a expedierii de

--


12/44

marf4 dec8t dac4 agentul de expedi1ie care o emite are o bun4 reputa1ie.$stfel foile de expedi1ii sunt acceptabile numai pentru c8teva agen1ii deexpedi1ie i chiar atunci trebuie f4cut un acreditiv care s4 le cuprind4. ntermeni foarte generali, o foaie de expedi1ie/livrare este un document de

informa1ie i nu are for14 +n fa1a legii deoarece, agentul expeditor poateintroduce clauze care limiteaz4 responsabilitatea sa +ntruc8t toate obliga1iilecontractului sunt +ndeplinite numai de c4tre ter1i. Factura comerciala$cesta este documentul obligatoriu preg4tit de exportator care formeaz4

baza unui +ntreg contract de v8nzare. *iecare companie va avea propria s4form4 de facturi de export,de regul4 pe antet,dar detaliile ar4tate vor r4m8ne+n mare aceleai. n general factura comercial4 va cuprinde urm4toarele informa1ii:a7 3umele i adresa v8nz4torului #exportator' i cump4r4torului

#importator'b7 Referin1a cump4r4torului 5num4rul de comand4 i referin1a exportatorului,de exemplu, num4rul de serviciu/afacerii7c7 3um4rul i tipurile de ambalaje/coleted7 %reutatea i dimensiunile +nc4rc4turiie7 9ocul i data emiterii #tax point'f7 Detalii privind costul efectiv al transportului i al asigur4rii, dac4 se cereg7 &otalul sumei de plat4h7 3um4rul licen1ei de export sau/i import 5dac4 este cazul7

i7 )on1inutul coletelor individualej7 (etoda de expedi1ie>7 )ondi1iile de livrare.*actura comercial4 este documentul de baz4 ce ofer4 detalii cu privire latoate cheltuielile ce urmeaz4 a fi achitate de c4tre cump4r4tor. Este undocument care se cere prezentat la b4nci +n cazul pl41ii prin $creditiv. Esteimportant ca informa1iile din factur4 s4 respecte cerin1ele specifice ale 14rilorrespective.

Factura consulara

*acturile consulare sunt uneori cerute atunci c8nd m4rfurile sunt exportate

+n 14ri str4ine. $ceasta i pentru c4 poate fi vorba de o dificultate privindlimba str4in4 ! 1ara interesat4 care solicit4 exemplare originale ale facturilor+n limba sa proprie. )a o alternativ4, motivul poate s4 fie i +n leg4tur4 cunevoia 14rii de a controla schimburile comerciale pentru a se asigura c4numai produsele esen1iale sunt importate. rin solicitarea ca facturile s4 fievizate de c4tre oficiile consulare din 14rile exportatoare,o 1ar4 se asigur4 c4

proprii s4i cet41eni nu +ncalc4 reglement4rile prin cump4rarea de bunuri

-


13/44

pentru care nu se aloc4 valut4. $vizul confirm4 totodat4 exportatorului c4acea comanda va fi achitat4 de c4tre autorit41ile financiare +ns4rcinate cutransferurile valutare, atunci c8nd plata trebuie s4 fie convertit4 +n liresterline de pe pia1a valutar4 extern4. *acturile sunt documente special

tip4rite care trebuie s4 fie completate +n deplin4 conformitate cu cerin1elerespective i vizate de c4tre consulul 14rii unde sunt expediate m4rfurile.*acturile se elibereaz4 la )onsulat i se achit4 o tax4 pe avizare care deseorieste bazat4 pe un procent din valoarea m4rfurilor +nscris4 +n facturacomercial4. )onsulul 1arii importatoare re1ine un exemplar, returneaz4 unexemplar expeditorului i un exemplar este trimis la autorit41ile vamale din1ara sa. *actura consular4 poate fi utilizat4 +n anumite condi1ii ca un)ertificat de origine. *ormularele se g4sesc la )onsulat sau poate i la)amerele de )omer1.Certificatul de origine

n certificat de origine este un document solicitat +n anumite condi1ii undeexist4 aranjamente cu privire la tariful vamal preferen1ial +ntre 14ri pentru aindica m4rfurile care se calific4 pentru aranjamentele preferen1iale sau

pentru a controla importurile supuse unor restric1ii speciale. n baza uneiconven1ii interna1ionale din -@ s!a convenit ca, +n scopul simplific4riiformalit41ile vamale, fiecare na1iune s4 nominalizeze anumite organismeoficiale care s4 aib4 dreptul exclusiv de a emite )ertificate de Origine. "n(area 0ritanie organismele nominalizate sunt )amerele de )omer1 afiliatela $socia1ia )amerelor de )omer1 0ritanice. n schimbul unei sume

nominale ele vor viza originea m4rfurilor declarat4 a fi britanic4, cu condi1iac4 exist4 dovad4 c4 aceste m4rfuri sunt fabricate +n (area 0ritanie i opersoan4 autorizat4 din cadrul firmei solicitante va face i va semna odeclara1ie adecvat4. Declara1ia sun4 astfel: #Declar c4 m4rfurile dinspecifica1ie sunt de origine sau fabrica1ie britanic4'. Hiza )amerei de comer1sun4 astfel: #2ubsemnatul, autorizat de c4tre )amera de )omer1 din Pconfirm declara1ia f4cut4 mai jos de c4tre Exportatorul men1ionat mai sus cu

privire la m4rfurile ce urmeaz4 s4 fie expediate la Destinatarul men1ionatmai sus'. n general, )ertificatul de Origine va fi un document separat, daracolo unde reglement4rile unei 14ri impun ca facturile comerciale s4 fie

vizate, )amera de )omer1 va certifica facturile originale. $dev4rata func1iea )ertificatului de Origine este de a identifica originea m4rfurilor pentruscopul de impunere a taxelor vamale i a altor taxe.

(ai are i un alt scop prin acela c4 este deseori utilizat ca o modalitate deculegere de date statistice. Rareori se va cere un )ertificat de Origine pentrum4rfurile care se deplaseaz4 +n cadrul niunii Europene. Dac4 se cere unul,va fi probabil pentru m4rfuri a c4ror origine ini1ial4 este din afara

-@


14/44

)omunit41ii sau a c4ror origine este dubioas4. $stfel, dac4 o 1ar4 din afaraE a introdus pe pia1a comunitar4 m4rfuri la pre1uri de dumping i

pericliteaz4 industria comunitar4, atunci i se poate cere unui fabricant deproduse similare din E s4 dovedeasc4 faptul c4 m4rfurile sale sunt

+ntradev4r de fabrica1ie E. 3umai dovedind originea )omunit41ii Europenefabricantul va putea s4 reclame/solicite preferin1e comunitare. nele 14ri cerca m4rfurile, pe care ele le import4,s4 fie inspectate de un agent de!al lor,+nainte de expediere. $cest lucru este cunoscut ca #inspec1ie +nainteaexpedierii/+nc4rc4rii'!5#pre!shipment inspection'7 i poate implicaverificarea cantit41ii, a calit41ii precum i a pre1ului.Prelevari variabile la importReprezinta plata unei taxe variabile stabilit4 ca diferen14 +ntre pre1ul externi pre1ul prag si vizeaza importurile de produse agricole care fac obiectul

politicii comunitare din tarile terteIse practica in cazul )EE si vizeaza

importul din tarile terte. 2e numesc #prelevari variabile' deoarece pretul deecluza oscileaza permanent iar pretul prag ramane neschimbat timp de - an. Dac4 pre1ul mondial este inferior celui european se aplic4 prelev4ri laimport i restituiri la export 5egale cu diferen1a +ntre pre1ul de pia14 +nniune i pre1ul extern7. "n situa1ia invers4 pre1ul mondial superior pre1uluieuropean ,prelevarea se aplic4 exporturilor i restituirile importurilor.$cestea se calculeaza ca diferente intre pretul la import si pretul comunitarla care se comercializeaza produsul.Preturile minime si maxime la import

)onstituie masuri restrictive folosite in tarile dezvoltate. returile minime laimport se folosesc la acele produse la care costul produselor indigene estemai ridicat decat cel practicat de concurenta. e piata internationala preturilela anumite produse scad iar cele produse devin mai competente la export, deaceea se protejeaza industria nationala prin limitarea exportului. returilemaxime la import se folosesc de catre tarile care urmaresc o ridicareartificiala a produselor preturilor. &arile importatoare stabilesc preturilemaxim la produsele respective astfel incat pretul produselor importate sa nudepaseasca pretul produselor indigene.Alte taxe

"mpozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal 5ajustari fiscale la frontiera7.2istemul fiscal al marfurilor de import reprezinta regimul potrivit caruia

produsele de export sunt scutite de impozitarea indirecta iar produsele deimport sunt supuse la aceleasi impozite ca si cele indigene. &arilenegocieaza conventii, discriminarea produselor importate se poate face prinevaluarea diferentiata a bazei de impozitare dar si prin ordinea perceperiitaxelor.

-;


15/44

&H$ F perceput asupra fiecarui stadiu de circulatie a marfurilor,numai asupra valorii adaugate.

&axa in cascada F impozit de consum perceput asupra fiecarui stadiu

de circulatie a marfurilor la intreaga valoare a acestora. Dispozi1ia de transport i v4muire ! document +ntocmit de

compartimente specializate ale exportatorului ce servete latransportul m4rfurilor p8n4 la frontiera vamal4 a 14rii exportatorului iefectuarea formalit41ilor vamale de export.

$ccizele F percepute asupra produselor care reprezinta monopolulstatului, scopul este delimitarea consumului la aceste produse.

Documentele de transport 5feroviar, rutier i aerian7 ! se vor +ntocmi+n num4rul corespunz4tor de exemplare, pe ele c4r4uul va completa

cantitatea preluat4 i elementele de identificare ale mijlocului detransport )ererea de tonaj ! completat4 tot de firma exportatoare i remis4

exportatorului +n timp util 5condi1ia de livrare )"* i )*R7 )ererea de asigurare 5condi1ia de livrare )"*7 &axe ascunse sau oculte F unor bunuri destinate consumului

productive. &axe portuare F asupra prelucrarilor efectuate la marfurile in porturi. &axe statistice F in vama, comisionul vamal 5=,?7.

&axe sanitare, consulare, etc.Achizitii guvernamentale sau piata publica 2unt reprezantate de cumpararile de bunuri si servicii efectuate de catrestat. )onstituie bariere netarifare, daca in anumite state, firmele nationale au

prioritate deplina fata de firmele straine privitor la aprovizionarea organelorde stat. H$22 9a6Kers este una dintre cele mai dinamice firme de pe piataavocaturii din 0ucuresti, care ofera servicii profesioniste si competitive indomeniile achizitii publice. )orporate "nternational, lider pe piata

informatiilor business din (area 0ritanie si Europa, a ales firma deavocatura H$22 9a6Kers ca reprezentant al Romaniei pe linia asistenteijuridice in domeniul achizitiilor publice, alaturi de cele mai renumite firmede avocatura din lume din acest domeniu."n anul ==,sapte tari din niunea Europeana detineau ;? din pondereacontractelor de achizitii publice din totalul existent la nivel comunitar 5adeclarat Raluca (artian, director in $utoritatea 3ationala pentru

-?


16/44

Reglementarea si (onitorizarea $chizitiilor ublice7 printer care si (area0ritanie. n functie de valoarea contractelor, primele trei locuri sunt ocupatede (area 0ritanie, 2uedia si Danemarca, in timp ce dupa impactul emisiilorde )O, Olanda a atribuit cele mai multe contracte 5;B7, urmata de (area

0ritanie, 2uedia, *inlanda, Danemarca, $ustria si %ermania. #rin acesteachizitii, media europeana privind reducerea emisiilor de carbon a ajuns la=', a completat reprezentanta $3R($. )onform aceleasi cercetari, din

punct de vedere al impactului financiar, prin reducerea cheltuielilor publice,in perioada ==A!==B, primul loc a fost ocupat de (area 0ritanie, iar

pozitiile urmatoare de 2uedia si *inlanda. )ele mai accesate produseecologice, grupate pe domenii de activitate, au fost cele din serviciile deelectricitate 5B=7, urmate de produsele de curatenie 5B=7 si echipamentele "&.omertul de stat

Reprezinta totalitatea operatiilor de vanzare!cumparare efectuate de catrestat prin unitatile sale economice, unitati catre care statul ofera facilitatifiscale, fata de unitatile particulare. $stfel se rentabilizeaza activitateafirmelor de stat si,ca urmare,ele pot participa la schimburile comercialeinternationale in conditii mai avantajoase in raport cu firmele

particulareIastfel,devine o bariera netarifara care afecteaza firmele private.!arierele netarifare care decurg din standardele aplicarii la produseimportate si produse indigene )onstituie obstacole tehnice, impuse prin reglementari pe plan international

si pe plan national, referindu!se la caracteristici tehnice de calitate, caretrebuie indeplinite de produsele importate si indigene. 2copul lor esteprotejartea sanatatii si securitatii populatiei. ot aparea obstacole atunci candse aplica modele diferite de practica de la o tara la alta. $ici intra normele anitare i fito%anitare& norme de ecuritate inormele privind am'alarea& marcarea i etic(etarea produelor.3ormele sanitare si fito!sanitare se stabilesc la produsele destinate

consumului alimentar si pentru protejarea agriculturii. 2e refera larespectarea unor conditii de compozitie si calitate.)ategorii de obstacole sanitare si fito!sanitare:

! obstacole chimice! obstacole biologice! obstacole legate de prezenta insectelor si a rozatoarelor! obstacole legate de etichetarea marfurilor. "n (area 0ritanie,normele se aplica la:!produsele destinate consumului oamenilor si animalelor!diversi coloranti

-A


17/44

!produsele farmaceutice destinate oamenilor si animalelor!produsele utlizate in agricultura 5furaje,diverse materiale7."orme de securitate 2e refera la bunurile destinate consumului productiv si pentru care se cer

indeplinirea unor conditii de calitate,a unor prescriptii tehnice,de igiena sisecuritate a muncii. rodusele importate si cele indigene trebuie saraspunda la aceste conditii. $gen1ii vamali asigur4 i respectarea normeleeuropene i interna1ionale +n materie de protec1ie a mediului, s4n4tate isiguran1a consumatorilor. $cetia pot refuza s4 permit4 intrarea produseloralimentare contaminate sau a aparatelor electrice care nu sunt conforme custandardele .E.. De asemenea, se asigur4 c4 speciile aflate +n pericol sunt protejate !supravegheaz4 comer1ul cu filde i animale, p4s4ri i plante protejate. negal4 m4sur4, se protejeaz4 patrimoniul cultural, c4ut8nd opere de art4

furate. 2e verific4 legitimitatea exporturilor de tehnologii sensibile care arputea fi utilizate pentru fabricarea de arme nucleare sau chimice. n (area 0ritanie, $utoritatea pentru 24n4tate i 2ecuritate +n (unc45Gealth and 2afetK Executive ! G2E7 i autorit41ile locale sunt responsabilecu aplicarea legisla1iei din domeniul s4n4t41ii i securit41ii la locul de munc4.

)adrul normativ britanic asigur4 protec1ie tuturor lucr4torilor, indiferent decet41enie, statut, sau dac4 lucreaz4 sau nu +n condi1ii legale. $cestereglement4ri se aplic4 angajatorilor, lucr4torilor pe cont propriu 5self!emploKed7, agen1iilor de mediere a for1ei de munc4 i angaja1ilor, indiferent

dac4 acetia lucreaz4 +n baza unor contracte individuale de munc4 cu timppar1ial sau +n baza unor contracte de munc4 pe durat4 determinat4 F spreexemplu ca angaja1i ai unei agen1ii de munc4 temporar4.$tunci c8nd este vorba de contrafacerea m4rfurilor 5de ex. telefoane mobilei produse medicamentoase7 i de piraterie 5)D!uri i soft6are7, angaja1iivamali sunt +n prima linie i ac1ioneaz4 +n interesul s4n4t41ii i siguran1ei

publice, precum i al locurilor de munc4 al celor care produc legal acestebunuri. $ceast4 activitate necesit4 o aten1ie deosebit4 pentru a putea facediferen1a +ntre blugii sau ceasurile autentice care poart4 semn4tura unorrenumite case de mod4 i cele contraf4cute. n ==A, agen1ii vamali au

re1inut ?= de milioane de articole contraf4cute. (ai mult dec8t at8t, activitatea de colectare a datelor statistice pe care odesf4oar4 este de o importan14 vital4, contribuind la luarea deciziilor cu

privire la necesitatea introducerii unor contingente pentru m4rfurile care arputea intra +n concuren14 neloial4 cu produsele E. )uleg date referitoare lafluxul comercial, ajut8nd astfel factorii de decizie politic4 s4 identificetendin1ele economice. $gen1ii vamali se asigur4 c4 to1i cei care c4l4toresc cu

-B


18/44

sume mari de bani lichizi sau echivalentul acestora 5obliga1ii la purt4tor saucecuri7 nu spal4 bani sau nu fac evaziune fiscal4, contribuie la lupta+mpotriva traficului de persoane, droguri, arme i pornografie i sprijin4activitatea serviciilor de poli1ie i de imigrare +n combaterea crimei

organizate i a terorismului.$gen1ii vamali sunt responsabili i cu detectarea fraudei +n declara1iile ipl41ile de &H$ sau a evaziunii asociate pl41ii accizelor pentru articoleprecum 1ig4rile. *4r4 ajutorul lor, m4rfurile ar disp4rea +n economiasubteran4 evit8nd sistemul fiscal i ar fi uor pentru oamenii de afaceri lipsi1ide scrupule s4 declare exporturi fictive.rin colectarea taxelor vamale i a taxelor la importurile de produse agricole,agen1ii vamali nu asigur4 doar respectarea regulilor comerciale, ci aduc i ocontribu1ie important4 la finan1area E . $ceste venituri reprezint4 -? din

bugetul E. 9upt8nd +mpotriva fraudei +n materie de &H$, ei contribuie, de

asemenea, la men1inerea unei alte surse de venit, reprezent8nd +nc4 -A dinbuget.n acelai timp, agen1ii vamali trebuie s4 respecte dreptul individual alcet41enilor de a cump4ra m4rfuri +ntr!o alt4 1ar4 a niunii Europene. )u to1iiavem dreptul s4 ducem bere i vin acas4, pentru prieteni sau familie. $t8tatimp c8t scopul nu este de a le vinde spre a ob1ine profit, nu se pl4tesc taxesuplimentare la grani14..E. lucreaz4 constant la actualizarea i automatizarea procedurilor care vorfacilita comer1ul la grani1ele sale interne i externe. n urm4torii ani,

+ntreprinderile se vor putea lipsi de formularele vamale +n format tip4rit. nc81iva ani, re1elele vamale ale tuturor statelor membre vor fi completintegrate electronic, iar comercian1ii vor putea beneficia de un Qghieu' unic

pentru efectuarea opera1iunilor vamale cu toate statele membre."orme privind ambalarea#etichetarea si marcarea2unt reglementari ce se refera la anumite cerinte pe care trebuie sa leindeplineasca produsele de import si cele diferite de la tara la tara si caredetermina cheltuieli suplimentare,intarzieri in derularea controlului saulimitarea importurilor. 3ormele privind ambalarea,etichetarea si marcarea sunt de fapt instrumente

prin care se protejeaza piata interna si cu ajutorul carora se poate realizadiscriminarea comerciala.Politica comerciala promotionala si de stimulare a exportului demarfuri)uprinde totalitatea reglementarilor adoptate de stat in scopul de aimpulsiona exporturile.

-


19/44

Exista doua categorii:-. Masuri promotionale ! obiectul acestei masuri este influentarea

potentialilor clienti externi pentru cumpararea produselor pentru export.

*orme de manifestare a masurilor:a7 negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, cooperareeconomica internationala si alte conventii. $cestea constituie bazaeconomica a schimburilor internationale.

b7 participarea la targuri si expozitii internationale organizate pe teritoriulnational cu participare straina.c7 reprezentarea comerciala in tarile partenere, organizarea de agentii sireprezentante in strainatate.d7 prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi,acordarea de consultanta.

e7 diferite forme de publicitate externa pentru cunoasterea produselordestinate exportului.. Masuri de stimulare ! scopul este sporirea competitivitatii marfurilordestinate exportului si sporirea gradului de cointeresare a producatorilor. otfi la nivel macroeconomic sau la nivel microeconomic. (asurile de stimulare se impart in patru categorii:

a7 bugetara b7 fiscala c7 financiar bancara

d7 valutara.(asuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara: ! $ubventii directe de export: constituie suma de bani pe care statul leacorda agentilor economici pentru a le face rentabile activitatile de export,atunci cand preturile la care se realizeaza marfurile pe piata mondiala sesitueaza sub costurile de productie. 2e acorda pentru ramurile de interesnational, ramuri de varf, pentru produse la care pierderea unor piete deexport ar duce la dezechilibrarea economico!sociala a tarii respective.2ubventionarea exportului influenteaza balanta comerciala si structura

productiei nationale, ducand la sporirea incasarilor valutare. "n $nglia,- de companii au primit mai mult de un million de eurosubventii in anul ==


20/44

"n $nglia, cel mai mare beneficiar este )asa Regala, scrie 9umeasatului.ro,citand *rance resse.! Primele directe de exportse acord4 acelor exportatori care realizeaz4 unvolum mare de desfacere pe pia1a extern4 sau export4 produse ale unor

industrii importante pentru economia na1ional4. Ele nu urm4rescrentabilizarea unit41ilor exportatoare, ci creterea volumului v8nz4rilor i,eventual, influen1area structurii pe m4rfuri i a orient4rii geografice, +nfunc1ie de interesele urm4rite la un moment dat.$ceste prime influenteaza structura exporturilor si orientarea geografica aacestuia.- $ubven%iile indirecte la export vizeaz4 stimularea +ntreprinderilor mici imijlocii pe linia creterii exporturilor, prin preluarea de c4tre stat, totalsau

par1ial, a cheltuielilor ocazionate de diferite ac1iuni, manifest4ri, etc. precum:facilit41i oferite +n domeniul informa1ional, al asisten1ei tehnice de

specialitate, pentru participarea la t8rguri i expozi1ii interna1ionale, pentrurealizarea de c4tre institute de specialitate de studii i cercet4ri de pia14 cu

pre1 redus sau gratuite etc.&acilitati fiscale acordate exportatorilor2e urm4reste creterea competitivit41ii exporturilor prin reducerea saueliminarea acelor componente de cost datorate diferitelor taxe i impozite i,

prin aceasta, creterea c8tigului net al exportatorilor.Facilit!i fiscale acordate pentru mrfurile exportate ! apar sub formascutirii, reducerii sau restituirii impozitelor pe circula1ia m4rfurilor. 2e

acord4 selectiv, +n func1ie de importan1a exportului pentru economiana1ional4 respectiv4, de regul4 fiind direct propor1ionale cu gradul deprelucrare al produselor. n aceast4 categorie se include i importul cuscutire condi1ionat4 de plata taxelor vamale sau #regimul de dra6bac>": serefer4 la importul acelor produse 5materii prime sau componente7 careurmeaz4 s4 fie +ncorporate sau prelucrate +n vederea ob1inerii de produsedestinate exportului.*acilit41ile fiscale acordate direct exportatorilor pot s4 apar4 sub formascutirii sau reducerii impozitelor pe venitul provenit din export.reditele de exportconstituie o masura de stimulare de natur4 financiar!

bancar4,au un rol important,cu valoare ridicata.2e realizaeaza in patru moduri:

-7 Creditul cumprtor,reprezinta creditul acordat de c4tre o banc4 din 1araexportatorului importatorului str4in sau b4ncii acestuia. De regul4, valoareaacestui credit acoper4 B?!= din valoarea tranzac1iei, restul fiind pl4tit deimportator 5din capitalul propriu sau dintr!un alt credit7 sub form4 de avans.

=


21/44

$ceste credite se acord4 de c4tre institu1ii specializate +n finan1areaexporturilor din 1ara exportatorului, pentru aceasta +ncheindu!se o conven1iede credit +ntre importator 5banca sa7 i banca exportatoare. $sigurareacreditelor cump4r4tor este obligatorie i se realizeaz4 de c4tre banca

exportatorului, la o institu1ie de asigurare din 1ara sa. )ostul asigur4rii estesuportat, de regul4, de importator. 7 Liniile de credit sunt o form4 a creditului cump4r4tor, se deschid dec4tre o institu1ie financiar4 din 1ara exportatorului +n favoarea unei institu1iifinanciare din 1ara importatorului, +n baza unor acorduri inter!guvernamentale +ncheiate +ntre cele dou4 14ri 5exportatoare i importatoare7,

prin care guvernul 14rii se oblig4 s4 garanteze creditul acordat importatorilor.)aracteristici:

! obiectul creditului +l reprezint4 maini, utilaje, echipamente, +n generalbunuri de valori foarte mariI

! se acord4 pe termen mediu i lung 5? F< ani7I ! pentru a beneficia de o linie de credit, fiecare contract de cump4raretrebuie s4 se situeze peste o anumit4 valoare considerat4 ca minim4. @7 Creditul furnizor este creditul comercial acordat de v8nz4tor5furnizor7/exportator cump4r4torului str4in.2e folosete +n cazul unorexporturi de valoare mai mic4 i pe perioade reduse de timp.

)ea mai mare parte a furnizorilor care ofer4 facilit41i de plat4cump4r4torilor nu dispun de resurse suficiente pentru a atepta sf8ritul

perioadei de creditare, de aceea, +n practic4, furnizorii finan1eaz4 creditele

acordate +mprumut8ndu!se 5lu8nd credit7 de la o institu1ie de credit, +ngeneral o banc4 comercial4/specializat4 +n finan1area exporturilor. 04ncilerespective condi1ioneaz4 acordarea acestor credite c4tre exportatori deasigurarea acestora la o institu1ie de asigurare. )ostul asigur4rii, sub forma

primei de asigurare pl4tit4 de exportator, va fi suportat de importator 5direct,prin eviden1ierea ei separat +n contract sau indirect, prin includerea ei +npre17. ;7 Creditele de asistenta se acorda de anumite agentii guvernamentale dintarile dezvoltate. 2e acorda pe termen lung si foarte lung,in anumite conditiiunor tari in curs de dezvoltare ce prezinta un interes economic,politic si/sau

militar pentru pietele creditoare.'arantarea creditelor de export se face de c4tre o institu1ie bancar4 din1ara importatorului care se oblig4 fa14 de banca creditoare din 1araexportatorului s4 achite contravaloarea m4rfurilor livrate pe credit, +n cazul+n care debitorul devine insolvabil. n orice contract comercial interna1ional,obliga1ia principal4 a p4r1ilor e reprezentat4 de obliga1ia contractan1ilor de a!i +ndeplini obliga1iile asumate. %aran1ia, cerut4 suplimentar, d4 natere unei

-


22/44

a doua rela1ii obliga1ionale, secundar4, dar egal4 ca valoare i form4, atuncic8nd obliga1ia asumat4 ini1ial nu a fost +ndeplinit4.artenerul de contract, solicitat s4 ofere o garan1ie suplimentar4 privind+ndeplinirea obliga1iilor asumate prin contract, are dou4 posibilit41i:

! s4 garanteze cu bunurile materiale i financiare proprii, pe care, sub formaipotecii, gajului, depozitului bancar, s4 le pun4 la dispozi1ia parteneriloracesteia garan1ie real4. ! s4 apeleze la o ter14 persoan4, numit4 garant, care s4!i asume obliga1ia c4va achita datoria, +n cazul +n care cel pentru care se garanteaz4 nu!i+ndeplinete obliga1ia asumat4. n acest caz, obiectul garan1iei +l reprezint4scrisoarea de garan1ie bancar4, care face parte din grupa garan1iilor

personale. ot fi garan1i: firmele i companiile industriale, societ41ile de asigur4ri5frecvent7, statul 5reprezentat prin eful statului, guvern, 0anca )entral4,

ministrul de finan1e7 i institu1iile financiare.Primele valutare sunt sume suplimentare acordate exportatorilor +nmomentul preschimb4rii valutei, prin oferirea unui curs de schimb maiavantajos dec8t cursul de schimb oficial, respectiv cursul de schimb cu

prim4. 2e acord4 diferen1iat, pe grupe de m4rfuri, zone geografice.Acorduri speciale de comert(area 0ritanie este parte a acordurilor semnate in cadrul O(), precum si aaranjamentelor comerciale preferentiale ale niunii Europene."ntre acesteadin urma mentionam:

$cordul de asociere de la niunea Europeana a statelor candidate,)roatia, (acedonia si &urciaI $cordurile de asociere si cooperare ale E cu tarile mediteraneene si

"ordania, care prevad 2tabilirea unei zone de liber schimb intre E siaceste tari pana in anul =-=I

$cordurile E care prevad o dimensiune economica a asistentei catrefostele colonii, intre care a7 $cordul de parteneriat E/$), semnatla )otonou, 0enin, care acorda acestor state acces liber pe piata E

pentru produsele lor, industriale si agricole, in anumite conditii de

aparare comercialaI b7 2istemul generalizat de referinte acordatetarilor in curs de dezvoltare pentru produsele industriale si uneleproduse agricoleI

$cordurile de comert liber semnate sau in curs de perfectare cu uneletari din $merica de 2udI

$corduri de cooperare si parteneriat 5nepreferentiale7 cu statele)2",)hina, $2E$3, actul $ndin, 2tatele din $merica )entrala.


23/44

(asuri promotionale$u ca obiectiv influentarea potentialilor clienti externi pentru a cumpara

anumite produse care sunt,sau vor fi,disponibile intr!un viitor apropiat.$cestea sunt luate la nivel macroeconomic si sunt foarte variate #egocierea si inc$eierea de tratate de comert si navigatie %de acorduri

comerciale si de plati%de acorduri de cooperare economica internationalasau un alt tip de conventii internationale,cu conditia ca toate acestea saincluda si contitii si clauze care sa favorizeze schimburile comerciale5)lauza natiunii celei mai favorizate,)lauza regimului national7. &oateaceste acorduri asigura si creeaza baza juridica necesara pentru derulareaschimburilor comercialeIele asigura continuitate si stabilitate in derulareaschimburilor comerciale.

&articiparea la targuri si expozitii internationale si organizarea unor astfelde masuri si programe pe teritoriul propriu,cu participare internationala.$stfel se asigura o mai buna cunoastere intre agentii economici in diferitetari,se asigura o informare asupra posibilitatilor de export ale acestora,secunoaste nivelul la care se prezinta concurenta din punct de vedere alcompetitivitatii produselor. "n anul ==< au avut loc urmatoarele targuri siexpozitii internationale: ! *R3"&RE 2GOC 5mobila7 = F @.=- la 0irmingham ! (OD$ S F 3ec 5confectii7 -B F -.= la 0irmingham

! 9O3DO3 "3&ER3$&"O3$9 C"3E T 2"R"& *$"R 5vinuri7 = F.=? la 9ondra ! O&2OR)"3% T "& 2ERH")E 5"&7 = F =;.=A la 9ondra ! $"R 2GOC 5echipaj aeronautic7 -; F =.=B *arnborough."n perioada B!-= iulie == a avut loc la 2toneleigh ar>, Car6ic>shire FExpozi1ia "nterna1ional4 pentru $gricultur4 ,,&GE RO$9 2GOC ==#.n cadrul expozi1iei au fost prezentate cele mai noi tendin1e din agricultur4,mediu rural, producerea alimentelor i a b4uturilor, maini i echipamenteagricole etc.

&restarea unor servicii de informare externaprin care se fac cunoscuteprodusele destinate exportului ublicitatea se face cat mai correct pentru aputea convinge potentialii clienti sa opteze pentru bunurile respective. 'eprezentarea comerciala in tarile partenere,mai exact,organizarea deagentii si reprezentante comerciale in strainatate. "n acest mod se asigura omai buna cunoastere a pietei tarilor partenere si se asigura informareaagentilor economici nationali pentru efectuarea unor operatii de import si de

@


24/44

export. $stfel are loc o mai buna derulare a schimburilor comercialeinternationale. &ublicitatea externa se ocup4 cu promovarea bunurilor, serviciilor,companiilor i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pl4tite. 2copul

direct ale acestor mesaje este stimularea dorin1elor clien1ilor poten1iali, iformarea asocia1iilor pozitive +n leg4tur4 cu produsul sau companiapromovat4, scop care este atins prin folosin1a metodelor de manipularepsihologic4 mai mult sau mai pu1in subtile. H8nz4torii v4d reclama ca oparte constituent4 a strategiei generice de promovare a acestora. $ltecomponente ale promov4rii sunt reclamele, rela1iile publice, v8nz4rile i

promovarea de v8nz4ri. ublicitatea de convingere devine tot mai important4 pe masur4 ceconcuren1a se intensific4. n aceast4 situa1ie, obiectivul firmei este acela de acrea o cerere selectiv4. ublicitatea de convingere s!a transformat par1ial +n

publicitate comparativ4, prin care o firm4 +i compar4 direct sau indirectprodusul cu unul sau mai multe produse ale altor firme. nul dintre cei maifrecven1i utilizatori ai publicit41ii comparative se g4sesc +n industriaautomobilelor.

n (area 0ritanie, produc4torul coreean GKundai a +ncercat s4 sporeascagradul de cunoatere al mainilor sale printr!o serie de eforturi sub sloganul :Q)hiar i un ceainic are o garanie mai mare dec8t un Rover#. tilizarea publicit41ii comparative este uneori riscant4, mai ales atunci c8ndcompara1iile nu sunt corecte i se transform4 +n denigr4ri la adresa m4rcii

rivale. (etoda respectiv4 este admis4 +n 2$ i (area 0ritanie, dar +n unele14ri europene ea este interzis4.Eforturile de a elabora o directiv4 european4 care s4 armonizeze regulileexistente la nivelul .E. +n privin1a publicit41ii comparative au euat p8n4 +n

prezent. Dar p8n4 c8nd va fi adoptat4 o astfel de directiv4, firmele regionalecare apeleaz4 la publicitate trebuie s4 respecte +n continuare legisla1ia icodurile na1ionale. $cest stil de comunicare va exista probabil +ntotdeauna,sub o form4 sau alta, deoarece publicitatea are, +n esen14, un caractercomparativI +n definitiv scopul celui care!i face publicitate este de aconvinge consumatorul s4 raspund4 la oferta sa i nu la oferta altuia.

;


25/44

A")*)

?


26/44

+ista obiectelor interzise ,i admise condi%ionat la import sau tranzit.

3rpozi1ie

)od 2.G. %rupa de obiecte interzise Obiecte admise condi1ionat

$)/0U")A 01 A"0(A+) V00 20 P34DU$) A+) 3)'"U+U0 A"0(A+ apitolul 51 Animale vii =-.=-!=A *4r4 albine, lipitori, viermi de

m4tase, parazi1i i pr4d4tori deinsecte d4unatoare

=-.=A.== Orice expediere de albine vii nupoate con1ine dec+t m4tcile ilucr4toarele aferenteI importulcoloniilor este interzis. *iecare

expedi1ie trebuie s4 fie +nsotit4 deo licen14 de import eliberata(inisterul $griculturii britanicei de un )ertificat 2anitar stabilitde autorit41ile sanitare ale 14rii deorigine ce atest4 ca:

a7 coloniile din care provinalbinele au fost inspectate inu sunt infestate

b7 un examen microscopic de@= de albine din fiecarecolonie nu a permisdepistarea acarinienilor,nosemoze, amibe sau varroa.

$7 $nimale moarte, toateinsectele indicate mai sus ca iplantele din categoriilecuprinse +n anexele -, i @ale legii privind protec1iaspeciilor pe cale de dispari1ie !

din -BA, amendat4 prindecretul din -


27/44

sau restric1ii.07 $nimalele i plantele ce

apartin speciilor pe cale dedispari1ie enumerate +n anex4@ a legii din -BA nu sunt +n

mod normal autorizate laimport +n (area 0ritanie, cuscopuri comerciale.

)apitolul : )arne i organe comestibile=.=-!-= )arnea i produsele din carne, la

fel ca i alte produse ale regnuluianimal 5inclusiv mezeluri i lapte

praf7 sunt admise cu condi1ia s4fie +nso1ite de o autoriza1ie a(inisterului $griculturii.

)apitolul @: eti i crustacee, molute i alte nevertebrate acvatice 3u exist4 informa1ii.

)apitolul ;: 9apte i produse lactate, ou4 de p4s4ri: miere naturala,produse comestibile de origine animala, nedenumite si neincluse +nalt4 parte

3u exist4 informa1ii.)apitolul ?: $lte produse de origine animal4, nedenumite i neincluse+n alt4 parte

=?.=-!-- )ategoria $. roduse patogene=?.--. =?.--. 2ubstan1e biologice perisabile,

infec1ioase i neinfec1ioase nusunt admise dec+t dac4 suntambalate i etichetate +nconformitate cu )onven1ia .Regulamentul de execu1ie,articolele -= i --. $cestesubstan1e trebuie s4 fie +ndrumateca trimiteri recomandate prinpota de scrisori aerian4.

Organisme infec1ioase i patogeneale plantelor ce provin din toate14rile.

$)/0U")A 001 P34DU$) A+) 3)'"U+U0 V)')TA+ )apitolul A: lante vii i produse de floricultur4

B


28/44

=A.=-!=; lantele i produsele vegetaleurmatoare 5+n afar4 de cazul c+nd sunt+nso1ite de o licen14 de importeliberat4 de departamentul competental (inisterului $griculturii7: plante

anuale i bianuale cultivate +n afararegiunii Europei (editeraneene i:

$7 plante erbacee din familiacariofilaceelor 5cu excep1iagaroafelor7, compozaceelor 5cuexcep1ia crizantemelor de florar7,cruciferaceelor, leguminoaselorsi rozaceelor cultivate +n afarazonei Europei/(editeraneiI

07 plantele din familia solanaceelor5fara cartofi7 cultivate +n afarazonei Europei/(editeranei.

)7 plantele de arbori i arbuti cuexcep1ia arborilor forestieriurm4tori: abies, castanea, larix,picea, pinus, populuspseudotsuga, (uercus% tsuga iulmusoriginare din $merica de2ud sau din regiunile temperateale globului situate +n afara

regiunii Europei (editeraneenesau $mericii de 3ord

D7 plantele din urmatoarele familiide arbori forestieri: abies%castanea% larix, picea% pinus%populus 5cu frunze7,pseudotsuga, Juercus, tsuga iulmus cultivate +n alt4 partedec+t +n Europa.

E7 plantele de beta

*7 plantele din familia graminee

%7 crizantemele de florar cultivate+n (alta, +n insulele )anare, +nSenia, +n 2$, +n $ustralia, +nExtremul Orient, +n $frica de


29/44

2ud, +n 3oua Meelanda sau peteritoriul ex!)2"

G7 plantele din specia prunilorsensibili la viruiiprunilorcKdonia malus i pKrusproveniti din alte 14ri dec+t celeale )EE, $lgeria, )anada,Egipt, *inlanda, "srael, 9iban,9ibia, (aroc, 3orvegia, 2iria,2uedia, &unisia sau 2$ 5f4r4Ga6ai7.

"7 plantele purt4toare de paduchide 2an Uose, cultivate +nregiunile 2tatelor membre saune!membre ale )EE, sauexpediate din aceste regiuni sautranzit+nd prin ele. $ceastainterdic1ie nu se aplic4 decat +nperioada -A.=; ! @=.=. n restulanului, aceste plante pot fiimportate cu condi1iile c4 ele s4


30/44

fie dezinfectate prin fumegare

U7 florile taiate de gladioleprovenind din 14rile unde se

manifest4 rugina gladiolei !$ceasta interdictie se aplica inperioada [email protected]=.

S7 fr+gii 5tufe de fragi7 proveninddin 14rile altele dec+t Europa,$frica, $ustralia, )anada,"srael, 9iban, 3oua Meelanda,2iria, &urcia i 2$ 5f4r4Ga6ai7.

)apitolul B: 9egume, plante, r4d4cini i tuberculi alimentari

=B.=-!= &o1i tuberculii i materialul deplante de cartofi 5inclusivsemin1ele veritabile7, +n afar4 decele admise condi1ionat.

=B.=-.-=

&uberculii de cartofi pentrusemin1ele cultivate +n statelemembre ale )EE 5f4r4Danemarca i %recia7, +n $ustriasau +n 2uedia sau expedia1i dinaceste 14ri. &otodata admiterea +nregiunile protejate, care cuprind

teritoriul 2co1iei i anumite p4r1iale 3ordului (4rii 0ritanii,ram+ne interzis4 +n virtuteadecretului din -B; asupraprevenirii propag4rii bolilor5cartofii de sam+n147

=B.=-.=

&uberculii de cartofi pentrusemin1e. &uberculii de cartofidestina1i consumului, cultiva1i +n14rile men1ionate +n aliniatul demai sus, ca i +n $lgeria, )ipru,

Egipt, %recia, "srael, 9iban, 9ibia,(alta, (aroc, ortugalia, 2paniai +n &unisia i expedia1i dinaceste 14ri.

)apitolul


31/44

)apitolul -=: )ereale3u exist4 informa1ii.)apitolul --: roduse ale industriei mor4rituluiI mal1I amidon ifecul4I inulin4I gluten de gr+u

3u exist4 informa1ii.

)apitolul -: 2emin1e i fructe oleaginoase, semin1e i fructe diverse,plante industriale sau medicinale, paie i furaje

-.=-!-; 2emin1e de lucern4 cultivate +n0razilia, )hile, (exic, sau +n ex!)2", sau +n orice alt4 1ar4 desprecare se tie c4 a fost b+ntuit4 deofilirea bacterian4 a lucernei.5$ceasta interdic1ie nu se aplic4semin1elor produse +ntr!un statmembru al )EE sau +n %ermania,$ustralia, $ustria, )anada, )ehia,

2lovacia, *inlanda, "srael, 3ouaMeeland4, olonia, Romania,$frica de 2ud, 2pania, 2uedia sau2$ i nu se aplic4 nicicomer1ului cu )EE.7

rodusele urmatoare nu suntadmise dec+t dac4 s+nt +nso1ite deun certificat fitosanitar eliberat deserviciul +ns4rcinat cu protejareavegetalelor din 14rile unde ele s+ntcultivate i dac4 este cazul de uncertificat de reexpediere.)ertificatul trebuie +nserat +ntr!unplic purt+nd indica1ia V*or the

attention of G G )ustomsV careva fi fixat bine pe exteriorulcoletului.-7 "mporturi provenind din 14rilemembre ale )EE.$7 Expedierea oric4rui fel deplant4 r4d4cinoas4, cu excep1iaplantelor de acvariu i a materiilorde propagare vegetativ4 nonradicular4 5inclusiv bulbi denarcise i de lalele, rizomi de

gladiole i semin1e de laptuci, delucern4, de maz4re, de tomate ide rubus, dar excluz+nd orice al1ibulbi, rizomi i semin1e7 desfecl4, brassica, cicoare, andive,morcovi i laptuci nu pot fidebarcate +n (area 0ritanie f4r4 afi +nso1ite de un certificatfitosanitar de reexpediere .

@-


32/44

07 Expedierea oric4rui tip debulbi 5altele dec+t cei de lalele inarcise7, de rizomi 5f4r4 gladiole7,fructe crude de cKdonia, malus,prunus, de citrice 54ar4 lamai i

citrice7 i de flori taiate i altemateriale decorative de castanea,crizanteme, dianthus, gladiolus,prunus, Jueraes, rosa, salix,sKringa i vitis trebuie +nso1ite: fiede un certificat fitosanitar alserviciului oficial de protec1ie alvegetalelor din statele membre deprovenien14, fie de certificatfitosanitar recent, eliberatserviciul de protectie al

vegetalelor din 1ara de unde aufost expediat precum i dac4 estecazul, de un certificat fitosanitarde reexpediere.

7 "mporturi din 14rile situate +nafara )EE:

$7 &o1i arborii i toate plantele.

07 2emin1e de laptuci, de rosii,maz4re din soiul rubus i

lucerna 5+n afara celor ceprovin din 1arile afectate de ointerdic1ie7 ca si ierburile dinfamilia cruciferaceelor igramineelor i din soiultrifolium provenind din$rgentina, $ustralia i 3ouaMeelanda.

)7 9egumele crude de beta,brassica, chicorium, daucus,

lactuca i frunzele lor, ca iorice alte legume crude cuexcep1ia sparanghelului,vinetelor, fasole i maz4re,altfel dec+t ambalate +n vaseIcapscium, chilli, ardei gras,piper i ardei iuteI anghinare,ciuperci conservate i alte

@


33/44

ciuperci comestibileI la fel ilegumele crude din familiacucurbitaceelor provenind din$merica, $ustralia, )hina,

din Europa 5cu excep1ia2tatelor membre ale )EE7,din Gong!Song, Uaponia,)hina, )oreea de 3ord si de2ud, din (acao, din 3ouaMeelanda, $frica de 2ud,&ai6an i ex!)2"

D7 )artofii de saman14 din$ustria i Elve1ia. )artofiinedestina1i plantarii provenind

din $lgeria, $ustria, )ipru,Egipt, %recia, "srael, 9iban,9ibia, (alta, (aroc,ortugalia, 2pania, Elvetia i&unisia.

E7 *ructe crude de citrice, maipu1in lam+i i citrice, gutui5c*donia7, fragi, mere, caise,ciree, prune i piersici, pere,coacaze roii, coacaze albe,

mure, fructe de mur, zmeur4i rubus, afine i struguri dintoate 14rile.

*7 *lori taiate i elemente deplante decorative, castanea,crizanteme de florar, dianthus,prunus, Juercus, rosa, salix,sKringa i vitis din toate 14rile.

*7 *lori taiate de gladiole dintoate 14rile unde s!a manifestat

rugina gladiolei +n perioada -.--!@-.=?G7 *lori taiate de roteaprovenind din $frica de 2ud

)apitolul -@: %ume, rasini i alte seve i extracte vegetale 3u exist4 informa1ii.

)apitolul -;: (aterii pentru +mpletit i alte produse de originevegetal4, nedenumite i necuprinse +n alt4 parte

@@


34/44

3u exista informatii.$)/0U")A 0001 '36$0(0 20 U+)0U30 D) 430'0") A"0(A+6 $AU

V)')TA+67 P34DU$) A+) D0$40)300 +437'36$0(0 A+0()"TA3)P3)+U3AT)7)A3A D) 430'0") A"0(A+A $AU V)')TA+6

)apitolul -?: %r4simi i uleiuri de origine animal4 sau vegetal4,

produse ale disocierii lor, gr4simi alimentare prelucrate, cear4 deorigine animal4 sau vegetal4 3u exist4 informa1ii.

$)/0U")A 0V1 P34DU$) A+) 0"DU$T30)0 A+0()"TA3)7 !6UTU30#A+44+0) 20 4/)T7 TUTU" 20 8"+4U0T430 D) TUTU" P3)+U3A/0 )apitolul -A: reparate din carne, din pete, din crustacee, din

molute sau alte nevertebrate acvatice 3u exist4 informa1ii.

)apitolul -B: Mah4r i produse z4h4roase 3u exist4 informa1ii.

)apitolul -


35/44

)apitolul A: (inereuri, zgura i cenus4 3u exist4 informa1ii.

)apitolul B: )ombustibili minerali, uleiuri minerale i produserezultate din distilarea acestora, materii bituminoase, cear4 mineral4


$)/0U")A V01 P34DU$) A+) 0"DU$T30)0 90(0) 20 A+)0"DU$T300+43 4")*)

)apitolul


36/44

destinatarul a ob1inut o licen14 deimport eliberat4 de agen1iaoficial4 responsabil4.

@=.=!@=.=; )apitolul @-: "ngr44minte minerale

3u exist4 informa1ii.)apitolul @: Extracte tanante sau colorante, tanini i derivatii lor,pigmen1i i alte materii colorante, culori i vopsele, c+t i masticuri,cerneluri

3u exist4 informa1ii.)apitolul @@: leiuri esen1iale i rasinoase, produse de parfumerie sauproduse cosmetice3u exist4 informa1ii.)apitolul @;: 24punuri, detergen1i, preparate lubrifiante, cear4artificial4, cear4 preparat4, produse de intre1inere i cur41enie,lum+nari i articole similare, paste de modelat, cear4 dentar4 ipreparate dentare pe baz4 de ipsos

3u exist4 informa1ii.)apitolul @?: 2ubstan1e albuminoide, produse pe baz4 de amidon saude fecule modificate, cleiuri, enzime

3u exist4 informa1ii.)apitolul @A: ulbere i explozibili, substan1e inflamabile,pirotehnice, chibrituri, aliaje pirofolice

3u exist4 informa1ii.)apitolul @B:roduse fotografice sau cinematografice


)apitolul @


37/44

;.=-!=A

;.=A.-= *ildesul brut sau prelucrat, trebuies4 fie inso1it de o licen14 deimport eliberata de (inisterul)omer1ului i "ndustriei

)apitolul ;@: 0l4nuri i articole din blan4, bl4nuri artificiale

;@.=-!=; iei de foca, mai pu1in celeprovenind dintr!o surs4 admis4

;@.=-!=

;@.=-.B=!;@.=.- iei de foca, mai pu1in celeprovenind dintr!o surs4 autorizat4

$)/0U")A 0*1 +)("# 63!U") D) +)(" 20 A3T04+) D0" +)("7P+UT6 20 A3T04+) D0" P+UT67 A3T04+) D0" &0!3) V)')TA+) $AU

42U30 0(P+)T0T) )apitolul ;;: 9emn, c4rbune de lemn i articole din lemn 3u exist4 informa1ii.

)apitolul ;?: lut4 i articole din plut4 3u exist4 informa1ii.

)apitolul ;A: $rticole din fibre vegetale sau couri impletite 3u exist4 informa1ii.$)/0U")A *1 PA$T6 D) +)(" $AU D0" A+T) (AT)30A+) &0!34A$)

)+U+4Z0)7 D)2)U30 D) 903T0) $AU D) A3T4"7 903T0) 20A3T4" 20 A3T04+) D0" A)$T)A

)apitolul ;B: ast4 de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice,deeuri i rebuturi din hirtie sau carton

3u exist4 informa1ii.)apitolul ;


38/44

desenate de groaza se aplicaclieelor de imprimat,fotografiilor i tuturor altormateriale preg4tite +n acest scop.

;.=-. )4r1i imprimate care sunt

protejate +n Regatul nit prinlegea copK!rightului.

;.=B. *alsuri, timbre potale, oricare arfi valoarea lor de francare.)4r1ile, pliantele, etichetele sauplicurile ar trebui s4 fie deculoare alba, dar i alte culori 5cuexcep1ia roului7. $cestea seaccept4 cu condi1ia s4 nu aib4culori vii, orbitoare, nici preasumbre i cu condi1ia ca culorile

utilizate s4 nu con1in4 substan1efosforescente.

;.=


39/44

;.--. &rimiteri provenind dinstrain4tate care cer platam4rfurilor eventual rezervate, darcare nu au facut obiectul uneicomenzi din partea destinatarului.

&rimiteri provenind dinstrain4tate promitand premii sauavantaje contra unei participari laprezentari promo1ionale. &oatetrimiterile potale const+nd +n sau mai multe obiecte, adresatediferitelor persoane aflate laadrese diferite. (arfurile av+ndindica1ii false sau o fals4 originedac4 nu sunt destinate uzuluidestinatarului. Obiectele av+nd o

marc4 de fabrica contrafacut4 saufals4 indicare a m4rciiI articolefabricate +n strain4tate purt+nd unnume sau o marc4 unui fabricantsau a unui negociant din (area0ritanie sau "rlanda de 3ord, maipu1in dac4 numele sau marcafabricii nu este inso1it4 de oindicare a originii.

;.=B. "mportul biletelor de banc4contrafacute f4r4 acordul

&rezoreriei publice, este interzisprin legea din -g. dac4ele s+nt trimise prin pota descrisori, sau -= >g. dac4 s+nt

@


40/44

trimise prin serviciul de coleteplasate +n pachete i ambalaje+nchise bine din ra1iuni detransport. 9+n4 1esalat4 i firelefabricate +n totalitate sau +n parte

din p4r de capr4, cuprinz+ndm4rfuri ce con1in un amestec dinaceste materiale.

)apitolul ?: 0umbac3u exist4 informa1ii.)apitolul ?@: $lte fibre textile vegetaleIfire de bumbac i 1es4turi dinacestea3u exist4 informa1ii.)apitolul ?;: *ilamente sintetice sau naturale

3u exist4 informa1ii.)apitolul ??: *ibre sintetice sau artificiale discontinue

3u exist4 informa1ii.)apitolul ?A: Hat4, pisl4 i articole ne1esute, fire speciale, sfori, funii,fringhii i articole din acestea

3u exist4 informa1ii.)apitolul ?B: )ovoare i alte acoperitoare de podea din materialetextile3u exist4 informa1ii.)apitolul ?


41/44

acestora 3u exist4 informa1ii.

)apitolul A?: 4l4rii i par1i ale acestora 3u exist4 informa1ii.

)apitolul AA: mbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cavae i

p4r1i ale acestora 3u exist4 informa1ii.

)apitolul AB: ene i puf preparate i articole din acestea, floriartificiale, articole din p4r uman

3u exist4 informa1ii.$)/0U")A *0001 A3T04+) D0" P0AT36# 0P$4$# 0()"T# A(0A"T#

AZ!)$T# (0A $AU A+T) (AT)30A+) $0(0+A3)7 P34DU$))3A(0)7 $T0+6 20 A3T04+) D0" $T0+6

)apitolul A


42/44

)apitolul BA: $luminiu i articole din aluminiu 3u exist4 informa1ii.

)apitolul BB: Rezervat3u exist4 informa1ii.)apitolul B


43/44


44/44

$)/0U")A **7 (63&U30 20 P34DU$) D0V)3$) )apitolul ;: (obilier, mobilier medico!chirurgical, lenjerii de patI

aparate de iluminat nedefinite p+n4 acum, reclame publicitareluminoase i articole similare, construc1ii prefabricate


)apitolul ?: Uuc4rii, jocuri, articole pentru divertisment sau sport,p4r1i i accesorii ale acestora

3u exist4 informa1ii.)apitolul A: Diferite articole

A.=-!-< (4rfuri fabricate +n inchisorile din str4in4tate cu excep1ia celor cares+nt importate +ntr!un scop nelucrativ sau care apar1in unei categoriinefabricate +n Regatul nit, sau care s+nt +n tranzit.

$)/0U")A **01 4!0)T) D) A3T6# D) 4+)/0) $AU A"T090T6/0 )apitolul B: )apitol unic


;;

Documents

Politicile Comerciale Ale Marii Britanie