Sinteza

Activităţilor UE 11 – 24 ianuarie

2016

CAMERA DEPUTAȚILOR

DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

POLITICI ŞI ORIENTĂRI

EUROPENE

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

2

CAMERA DEPUTAȚILOR DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086 E-mail: politiciue@cdep.ro Pagina internet Direcţia pentru Uniunea Europeană

CUPRINS

AUTORI:

dr. Cristina STROESCU, coordonator

Mihaela ZĂVOIANU, consilier parlamentar

Carmen Denisa ION, consilier parlamentar

Andreea Clarisa MIHAI, expert parlamentar

Filip Clem, consilier parlamentar

Surse de informare și foto:

Parlamentul European

Comisia Europeană

Preşedinţia olandeză a Consiliului UE

Site-ul oficial al Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de justiţie a UE

Comitetul Regiunilor

© DIRECȚIA PENTRU UE, 2016

Publicaţia electronică, înfiinţată în anul 2007,

poate fi accesată aici

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

3

PARLAMENTUL EUROPEAN 4

PRIORITĂŢILE PREŞEDINŢIEI OLANDEZE 4

SESIUNE PARLAMENTARĂ 8

COMISIA EUROPEANĂ 11

CRIZA REFUGIAŢILOR 11

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE, COMPETENŢE ŞI MOBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ 12

JUSTIŢIE, CONSUMATORI ŞI EGALITATE DE GEN 12

PREŞEDINŢIA OLANDEZĂ A CONSILIULUI UE 14

REUNIUNEA CONSILIULUI ECOFIN 14

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE 15

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI EXTERNE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 15

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

4

PRIORITĂŢILE PREŞEDINŢIEI OLANDEZE

Cele trei principii de bază ale preşedinţiei

olandeze vor fi:

1. o Uniune care se concentrează pe

problemele principale (ce se poate face la

nivel naţional, se va face acolo);

2. o Uniune care să genereze creştere

economică şi locuri de muncă;

3. o Uniune mai apropiată de cetăţeni.

PARLAMENTUL EUROPEAN

La data de 1 ianuarie 2016, Olanda - Regatul Ţărilor de Jos - a preluat oficial preşedinţia

semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până la 30 iunie 2016,

după care o va ceda Slovaciei.

Guvernul de coaliţie condus de liberalul Mark Rutte a preluat de la Luxemburg

conducerea Consiliului UE într-un moment deosebit de complicat. Printre provocările cu

care se va confrunta Preşedinţia olandeză în cele 6 luni de mandat se numără migraţia,

securitatea internaţională, inovaţia şi creşterea economică.

Ultima dată când Olanda a deţinut preşedinţia prin rotaţie a UE a fost în urmă cu 12 ani,

în semestrul al II-lea al anului 2004, când s-a decis oferirea statutului de stat candidat

pentru Turcia, care acum se află din nou în centrul politicii europene, pentru rolul

important pe care îl poate juca în ceea ce priveşte intrarea refugiaţilor în Europa. Olanda

a mai trecut prin mandate cu „turbulenţe” când a prezidat UE în al II-lea semestru al

anului 1991 şi în primul semestru al anului 1997 (când a condus negocierile cruciale

pentru Tratatul de la Maastricht şi a celui de la Amsterdam).

Olanda - una dintre ţările fondatoare ale Uniunii şi a prezidat construcţia europeană de

11 ori.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

5

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi

Colegiul comisarilor au efectuat o vizită oficială la

Amsterdam şi la Haga pentru a avea discuţii legate de

priorităţile de pe agenda strategică a acestei preşedinţii.

De asemenea, în data de 11 iaunuarie 2016, a avut loc la

Bucureşti o conferinţă de presă comună susţinută de

ambasadorul Olandei şi de ministrul român de externe, în

care au fost prezentate priorităţile preşedinţiei Consiliului

UE.

Priorităţile preşedinţiei olandeze au fost prezentate în

această săptămână la comisiile permanente ale

Parlamentului European. Între acestea se află:

Migraţia şi securitatea internaţională - Olanda se pronunţă, printre altele,

pentru întărirea frontierelor externe, pentru solidaritate în ceea ce priveşte relocarea

solicitanţilor de azil şi pentru rezolvarea problemelor, mergând la cauzele acestora.

Preşedinţia se va concentra pe problemele din spaţiul Schengen1 şi nu va merge înainte

în ceea ce priveşte extinderea. Un obiectiv important va fi menţinerea acestui spaţiu şi

a libertăţii de circulaţie într-un context complicat în care 6 state membre au reintrodus

controale la frontieră. În materie de migraţie, accentul se va pune pe întărirea

securităţii la graniţele externe ale UE. De asemenea, este avută în vedere dezvoltarea

unui sistem comun european de azil, o mai puternică concentrare pe combaterea

traficului uman şi dezvoltarea măsurilor legate de migraţia legală.

Întărirea segmentului inovare, creşterea economică sustenabilă şi

creare de noi locuri de muncă – Preşedinţia consideră că este nevoie de o Uniune

puternică, sănătoasă, inteligentă, prosperă şi competitivă la nivel global, în scopul

îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor ei. Acest obiectiv ar urma să fie realizat prin adâncirea

pieţei unice, integrarea în domeniul serviciilor şi dezvoltarea agendei digitale. Accentul

se va pune pe investiţii în domenii precum cercetarea, infrastructură şi transport.

Libera mişcare a lucrătorilor şi a serviciilor este un pilon-cheie al pieţei interne. Se are

în vedere revizuirea Directivei privind detaşarea lucrătorilor, care ar trebui să respecte

principiile pieţei comune a muncii, protejând în acelaşi timp drepturile lucrătorilor, şi să

se rezolve problema societăţilor fantomă, folosite pentru a evita plata impozitelor şi a

contribuţiilor sociale. Preşedinţia actuală va încuraja statele membre să facă schimb de

bune practici şi să îşi dezvolte o abordare cuprinzătoare a reducerii excluziunii sociale,

1 Reamintim că Olanda, una dintre principalii opozanţi ai aderării României şi Bulgariei la Schengen, va

organiza reuniunea Consiliului JAI, care va decide, eventual, în privinţa aderării ţării noastre. Ministrul român al afacerilor externe, dl Lazăr Comănescu, a subliniat în cadrul conferinţei de presă din 11 ianuarie

2016, despre necesitatea menţinerii Schengen. „Există disfuncţionalităţi, unele serioase, în privinţa Schengen. La început, pe fondul migraţiei, s-a recurs la diverse măsuri bilaterale. Este o necesitate să menţinem Schengen - există o corelaţie între libertatea de mişcare şi aplicarea Schengen, acesta din urmă fundamentează libertatea de mişcare”.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

6

în cazul în care programele pentru locuinţe, protecţia socială şi educaţia ar trebui să fie

corelate.

Politica climatică şi energetică - îndreptată spre viitor, constituie un alt

obiectiv al preşedinţiei olandeze a Consiliului UE. Olanda propune realizarea tranziţiei

către o economie circulară care să reutilizeze cât mai mult posibil resursele naturale. În

acest sens, este nevoie de angajamentul şi sprijinul tuturor statelor membre pentru a

se realiza obiectivul.

În ceea ce priveşte învăţământul – Preşedinţia se va axa pe: Strategia UE 2020;

priorităţile naţionale în sfera educaţiei şi formării profesionale; cadrul strategic pentru

cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale (ET 2020).

Activităţile în domeniul educaţiei şi formării profesionale vizează calitatea şi eficienţa şi

se structurează pe: competenţe - cooperarea pentru o Nouă agendă a competenţelor în

Europa; învăţământ superior - revizuirea agendei pentru modernizarea învăţământului

superior; promovarea cetăţeniei şi a valorilor fundamentale prin educaţie - asumate

de statele membre prin Declaraţia de la Paris. De asemenea, statele membre sunt

încurajate să investească mai mult în cercetare şi inovare, prin crearea unui cadru de

reglementare inteligent.

Preşedinţia olandeză susţine creşterea competitivităţii industriei europene

prin încheierea unor tratate comerciale precum TTIP. În paralel, vor fi luate măsuri

pentru a se realiza o piaţă unică mai corectă prin adoptarea de standarde comune

pentru forţa de muncă.

Un sector financiar „solid şi robust” – este un element crucial în stabilitatea

europeană.

Mediu – pentru schimbările climatice sunt avute în vedere, pe de o parte,

dimensiunea internaţională – obţinerea acordului istoric stabilit la COP 21 Paris, şi

dimensiunea internă - se vor continua dezbaterile asupra propunerii legislative de

revizuire a Directivei ETS post-2020 şi se va organiza o dezbatere de orientare la

Consiliul pentru mediu din luna iunie 2016. În ceea ce priveşte protecţia mediului

sunt avute în vedere o serie de documente privind economia circulară, revizuirea

legislaţiei în domeniul deşeurilor, reducerile naţionale de emisii, reducerea emisiilor

poluante provenite de la vehiculele rutiere (EURO5/6), a substanţe chimice,

biodiversitatea, silvicultura, dar şi soluţii inteligente şi ecologice pentru transport.

Sănătate - Preşedinţia actuală va propune crearea unei reţele „One Health”, care

va permite cooperarea intensă între medicina umană şi cea veterinară, precum şi o

platformă pentru statele membre care să actualizeze datele şi să se sprijine reciproc. O

altă prioritate va fi accesul la medicamente, la dispozitive medicale, şi la o legislaţie de

control.

Afacerile externe - Aderarea Turciei, reformele din Ucraina şi stabilitatea în Siria

sunt priorităţile principale. Este nevoie de o re-energizare a procesului de extindere,

susţinut de respectarea drepturile omului şi preocupările legate de libertatea presei.

În timp ce Turcia a rămas un partener-cheie pentru UE, trebuie să se acţioneze onest

şi în ceea ce priveşte posibila aderare a Bosniei şi Herţegovinei. De asemenea,

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

7

ratificarea Acordul de Asociere a Uniunii Europene cu Ucraina este importantă şi ar

putea contribui la stabilizarea frontierelor estice ale UE.

Pescuit: producţia de alimente, Marea Baltică şi pescuitul la mare

adâncime - Necesitatea de a îmbunătăţi producţia de alimente, în scopul de a face

faţă provocării creşterii populaţiei, dar şi din punct de vedere al pescuitului durabil,

sunt importante pentru noua preşedinţie care doreşte finalizarea negocierilor privind

planul multianual pentru Marea Baltică.

Afaceri constituţionale: acord interinstituţional, transparenţă şi reforma

legislaţiei electorale - Acordul dintre Parlament, Consiliu şi Comisie privind o mai

bună legiferare, transparenţă şi reforma legislaţiei electorale au fost printre principalele

priorităţi ale preşedinţiei. Se vor avea în vedere sugestiile PE pentru reforma legii

electorale a UE, şi se vor relansa negocierile privind dreptul PE de anchetă.

Agricultură şi dezvoltare rurală: reforma PAC, alimente ecologice şi

sprijin pentru agricultori - Lansarea dezbaterii privind PAC se va face cu scopul de a

răspunde mai bine la schimbările climatice globale, la problemele de securitate

alimentară, creşterea eficienţei măsurilor de ecologizare existente, simplificarea

normelor actuale şi concentrarea pe IMM-uri.

Industrie, cercetare şi energie - etichetarea energetică, investiţiile în

cercetare şi energie, competitivitatea industrială şi telecomunicaţii, pachetul privind

securitatea aprovizionării cu gaze sunt priorităţile pentru care se va acorda o atenţie

specială.

Afaceri juridice: dreptul de autor, drepturile acţionarilor şi transparenţa

fiscală - Preşedinţia olandeză s-a angajat pentru dezvoltarea unei economii

competitive, ceea ce va conduce la un nou acord între Parlament şi Consiliu privind

Directiva drepturilor acţionarilor. În ceea ce priveşte modernizarea normelor privind

drepturile de autor, se va începe în curând o nouă propunere care vizează o mai bună

portabilitate transfrontalieră a conţinutului on-line.

Dezvoltarea regională: dezvoltarea urbană şi politica de coeziune -

Punerea în aplicare a politicii de coeziune şi o evaluare a realizărilor de până acum a

fondurilor structurale. Preşedinţia va examina care este calea de urmat pentru politica

de coeziune şi să se va concenta asupra simplificării ei. Preşedinţia se va axa pe

dezvoltarea de parteneriate între toate părţile interesate, pentru susţinerea Pactului de

la Amsterdam care vizează crearea Agendei urbane a UE, o agendă pentru reducerea

sărăciei şi creşterea eficenţei energetice în oraşele europene.

Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne: Polonia – Preşedinţia olandeză

trebuie să ţină cont de situaţia din Polonia, iar Consiliul UE trebuie să ia măsuri ferme

pentru a garanta că statul de drept este respectat în cadrul UE.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

8

SESIUNE PARLAMENTARĂ

Clauza de apărare reciprocă a UE

Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri

externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri

similare, astfel încât să se evite orice

nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice

în mod explicit instituţiile UE2.

În urma atacurilor teroriste de la Paris,

din noiembrie 2015, Franţa a cerut

celorlalte ţări din UE susţinere, prin

activarea pentru prima dată a unei

clauze de „ajutor şi asistenţă” cu

respectarea tratatelor. Acest lucru a

ridicat multe întrebări despre

procedura de urmat şi rolul Uniunii.

Deputaţii au discutat şi votat o

rezoluţie pe 21 ianuarie a.c., privind

Clauza de apărare reciprocă. Decizia

Franţei de a invoca această clauză ar

trebui să servească drept stimulent

pentru consolidarea securităţii şi

apărării europene.3

Franţa a invocat Tratatul privind UE

articolul 42 alineatul (7)4: „În cazul în

2 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.

Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această

săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă. 3 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/20160114IPR09904/Next-step-in-mutual-defence-%E2%80%93-European-Defence-Union-say-MEPs 4 Articolul 42 (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană - Clauza respectivă a fost introdusă în

2009, în conformitate cu articolul 42, alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Ea prevede că

ţările UE sunt obligate să sprijine un stat membru care a devenit „victimă a unei agresiuni armate pe teritoriul său” şi că acest sprijin ar trebui să fie în concordanţă cu angajamentele potenţiale ale NATO. Totuşi, nu a fost stabilită o procedură formală şi articolul nu impune în mod expres ca asistenţa să fie de natură militară. Astfel, este asigurată şi o cooperare şi din partea ţărilor precum Austria, Finlanda, Irlanda şi Suedia, care au o politică de neutralitate. După înaintarea cererii de asistenţă, la 17 noiembrie 2015, Franţa a avut discuţii bilaterale cu statele membre, pentru a vedea ce tip de ajutor este disponibil. Unele ţări şi-au exprimat dorinţa de a se alătura operaţiunilor împotriva teroriştilor din Siria şi Irak, iar altele

sunt gata să-şi intensifice prezenţa în alte misiuni internaţionale, permiţând astfel transferul trupelor franceze în altă parte.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

9

care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte

state membre sunt obligate să îi acorde ajutor si asistenţă prin toate mijloacele de care

dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta

nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi apărare a anumitor

state membre. Angajamentele şi cooperarea în acest domeniu sunt conforme cu

angajamentele asumate în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care

rămâne pentru statele membre ale acestei organizaţii fundamentul apărării lor

colective şi cadrul de punere în aplicare a acesteia.”

Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri

externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri

similare, astfel încât să se evite orice nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice în mod

explicit instituţiile UE5.

Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri

externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri

similare, astfel încât să se evite orice nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice în mod

explicit instituţiile UE6.

5 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.

Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă. 6 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.

Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

10

Deputaţii salută sprijinul unanim acordat

Franţei de către toate statele membre ale UE,

le încurajează să contribuie şi să continue

toate demersurile atât timp cât este necesar

acest ajutor. Prin urmare, prin rezoluţia

adoptată pe 21 ianuarie a.c. se propune să se

utilizeze întregul potenţial al instituţiilor UE

pentru facilităţi în acest sens.

Activarea clauzei de apărare reciprocă

constituie „o oportunitate unică de a pune

bazele unei Uniuni Europene a Apărării

puternice şi sustenabile şi consideră că UE va

fi pregătită şi în măsură să facă faţă

copleşitoarelor ameninţări şi provocări interne

şi externe de securitate numai dacă va

dispune de o capabilitate autonomă de

securitate şi apărare", se precizează în

rezoluţie.

Deputaţii europeni cer statelor membre ale

UE să caute modalităţi de a construi o

cooperare mai eficientă pentru gestionarea

frontierelor, măsuri adecvate de control al

circulaţiei armelor, a explozibililor şi a

persoanelor suspectate de terorism.

Este regretat faptul că lipsa de linii directoare

privind modul în care clauza de apărare

reciprocă ar trebui să funcţioneze a

determinat statele membre să ia măsuri ad-

hoc.

Astfel, deputaţii europeni invită toate ţările

din Europa să ofere în continuare tot sprijinul

necesar în lupta împotriva terorismului şi să

adopte o abordare riguroasă pe plan intern şi

extern. De asemenea, îndeamnă statele

membre să instituie schimburi de informaţii şi

o cooperare operaţională între agenţiile de gestionare a frontierelor, poliţie şi alte agenţii de

punere în aplicare a legii, precum şi un veritabil schimb între serviciile de informaţii, prin

interconectarea bazelor de date naţionale şi prin exploatarea integrală a cadrelor existente,

cum este aplicaţia de reţea pentru schimbul securizat de informaţii (SIENA) a Europol,

precum şi prin utilizarea la maximum a altor platforme şi servicii ale Europol.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

11

CRIZA REFUGIAŢILOR

Comisia Europeană a abordat criza refugiaţilor: măsuri luate în 2015 şi

priorităţi pentru 2016

Reuniunea săptămânală a colegiului comisarilor, din 13 ianuarie a.c., a tratat tema

crizei refugiaţilor. Au fost trecute în revistă măsurile luate în 20157 şi iniţiativele ce

urmează să fie prezentate în primăvara anului 2016. Dintre ele menţionăm

următoarele:

sistemul european comun de azil şi spaţiul Schengen, în anul 2015, au fost

supuse unui test major: creşterea fără precedent a numărului de persoane care au

solicitat protecţie internaţională în Europa;

în faţa acestei crize, CE a luat măsuri imediate şi continuă să colaboreze cu

statele membre şi cu ţările partenere terţe pentru a gestiona fluxul de persoane,

pentru a proteja frontierele Europei şi pentru a aborda cauzele care au generat aceste

presiuni migratorii;

anul 2016 va fi dedicat punerii în aplicare a măsurilor convenite, obţinerii unor

rezultate clare şi tangibile, dar şi modelării politicilor viitoare, inclusiv prin adoptarea,

cât mai curând posibil, a propunerilor anunţate de Comisie; Uniunea Europeană trebuie

să îşi intensifice eforturile în privinţa transferului, relocării, punctelor de acces

(hotspots), returnării, zonei Schengen şi în ceea ce priveşte instituirea Pazei Europene

de Frontieră şi de Coastă.

Colegiul a mai discutat şi pe marginea altor iniţiative necesare în contextul crizei

actuale. Evenimentele de anul trecut au arătat că, în forma sa actuală, sistemul

Dublin nu este viabil; Comisia va demara un proces de reformare a sistemului Dublin,

propunerile urmând să fie prezentate până în luna martie a.c. Pentru a descuraja

recurgerea la rute neregulamentare, Comisia Europeană pregăteşte şi un pachet

de măsuri privind migraţia legală, inclusiv o revizuire a Directivei privind Cartea

Albastră a UE.

7 La preluarea mandatului său, Comisia Juncker a identificat ca politică prioritară în domeniul migraţiei. Ca

răspuns la criză, Comisia a prezentat, la data de 13 mai 2015, Agenda europeană privind migraţia. De asemenea, au mai fost introduse o serie de măsuri printre care se numără adoptarea a două mecanisme

de urgenţă pentru transferarea, din statele membre cele mai afectate în alte state membre ale UE, a 160.000 de persoane, care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională, şi aprobarea Planului de acţiune al Comisiei privind returnarea. La 23 septembrie 2015 (în cadrul reuniunii informale a şefilor de stat şi de guvern), CE a prezentat un set de acţiuni prioritare de punere în aplicare a Agendei europene privind migraţia, ce urmează a fi întreprinse în următoarele 6 luni. Acestea trebuie puse în aplicare în mod rapid şi eficace la toate nivelurile, fiind necesară asigurarea unei finanţări naţionale suplimentare. CE a majorat bugetele pentru 2015 şi 2016, în ceea ce priveşte resursele dedicate refugiaţilor cu 1,7 miliarde

euro (cheltuieli totale pentru a face faţă crizei refugiaţilor 9,2 miliarde euro).

COMISIA EUROPEANĂ

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

12

Până la sfârşitul anului 2016, Comisia Europeană va prezenta un nou pachet

privind introducerea ilegală de migranţi. Recomandarea Comisiei privind un sistem de

admisie umanitară pe bază de voluntariat cu Turcia trebuie completată cu măsuri pe

teren, precum şi cu un cadru mai structurat în materie de relocare.

Dimensiunea externă trebuie să se concentreze pe cooperarea cu ţările terţe în ceea ce

priveşte abordarea cauzelor profunde şi, în mod special, blocarea fluxurilor

neregulamentare către Europa şi returnarea celor care nu sunt îndreptăţiţi să

beneficieze de protecţie internaţională.

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE, COMPETENŢE ŞI

MOBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ

Raportul din 2015 privind evoluţia ocupării forţei de muncă şi a situaţiei

sociale în Europa

Raportul ESDE din 2015 conţine cele mai recente tendinţe sociale şi în legătură cu

ocuparea forţei de muncă, analizând dificultăţile care vor apărea, precum şi posibilele

răspunsuri în materie de politici.

Raportul evidenţiază evoluţii pozitive suplimentare în ceea ce priveşte ocuparea forţei

de muncă şi situaţia socială în UE. Cu toate acestea, în ciuda îmbunătăţirilor din ultima

vreme, există încă diferenţe uriaşe între statele membre cu privire la creşterea

economică, la ocuparea forţei de muncă şi la alţi indicatori-cheie sociali care se referă

la piaţa muncii. Multe dintre aceste diferenţe sunt legate de o utilizare deficitară a

capitalului uman pe mai multe planuri.

Raportul ESDE din 2015 analizează modalităţi de abordare a acestor diferenţe, punând

accentul cu precădere asupra creării de locuri de muncă, a eficienţei pe piaţa muncii, a

modernizării protecţiei sociale şi a investiţiei în oameni.

JUSTIŢIE, CONSUMATORI ŞI EGALITATE DE GEN

Comisia propune consolidarea schimbului de informaţii privind cazierele

judiciare ale cetăţenilor din afara UE

Comisia Europeană a propus8 facilitarea, în UE, a schimbului de informaţii privind

cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara UE, prin îmbunătăţirea Sistemului european

de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)9. Aceasta este una dintre acţiunile

esenţiale înscrise în Agenda europeană privind securitatea, care urmăreşte

8 COM(2016) 7 final 9 Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), instituit în 2012 în temeiul Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului şi al Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului, este menit să permită un schimb de informaţii eficient între statele membre cu privire la condamnările penale din UE. ECRIS este un element esenţial al spaţiului comun de justiţie şi drepturi fundamentale, care constituie o prioritate a Comisiei, precum şi al Agendei europene privind securitatea, în care se solicită în mod expres includerea în ECRIS a informaţiilor privind resortisanţii ţărilor terţe pentru a îmbunătăţi combaterea

infracţionalităţii şi a terorismului la nivel transfrontalier.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

13

îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile naţionale în cadrul combaterii terorismului

şi a altor forme de infracţionalitate transfrontalieră gravă. Această iniţiativă va asigura

valorificarea la maximum a potenţialului ECRIS, care este deja utilizat la scară largă

pentru schimbul de informaţii.

ECRIS, creat în 2012, permite autorităţilor judiciare naţionale să primească informaţii

despre condamnările penale anterioare pronunţate în alte state membre, fie în scopul

unor proceduri judiciare, fie în alte scopuri, cum ar fi anchetele penale. Sistemul

permite un schimb de informaţii rapid şi eficient între autorităţile naţionale, contribuind

la o mai bună prevenire şi combatere a infracţionalităţii şi a terorismului la nivel

transfrontalier. În prezent, prin intermediul ECRIS, statele membre îşi transmit anual

circa 288.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare de pe

teritoriul UE.

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

14

REUNIUNEA CONSILIULUI ECOFIN

Consiliul ECOFIN s-a reunit în data de 15 ianuarie 2016. Actuala Preşedinţie a Olandei

şi-a prezentat programul de lucru pe următoarele 6 luni în domeniul afacerilor

economice şi financiare. Crearea de condiţii optime pentru creştere economică şi

prosperitate durabile în Uniune şi o zonă euro rezistentă la şocuri se numără printre

principalele priorităţi ale preşedinţiei.

Consiliul ECOFIN se va concentra în cadrul următoarelor şedinţe pe dezvoltarea la

maximum a Uniunii economice şi monetare, cu accent special pe reforme şi consolidare

fiscală, precum şi pe aprofundarea pieţei unice.

Preşedinţia olandeză intenţionează să continue lucrările legate de uniunea bancară,

uniunea pieţelor de capital, reforma structurală bancară, propunerile pentru

combaterea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale, dar şi mai multe alte dosare

legislative.

Semestrul european - Consiliul ECOFIN a aprobat proiectul privind politica economică a

zonei euro. De asemenea, s-au adoptat concluzii în legătură cu Analiza anuală a

creşterii pentru 2016, care marchează începutul Semestrului european 201610, precum

şi în legătură cu Raportul privind mecanismul de alertă (RMA)11, care reprezintă baza

procedurii privind dezechilibrele macroeconomice pentru 2016.

Comisia Europeană a informat Consiliul ECOFIN cu privire la situaţia actuală în ceea ce

priveşte transpunerea actelor juridice ale uniunii bancare în dreptul intern al statelor

membre. Miniştrii de finanţe au exprimat propriile puncte de vedere pe marginea

acestui subiect, urmând ca preşedinţia olandeză să sintetizeze şi să analizeze aceste

opinii la următoarea reuniune.

Combaterea fraudelor în materie de TVA - Consiliul ECOFIN a discutat despre posibila

utilizare mai largă a mecanismului de taxare inversă pentru TVA în contextul

combaterii fraudei în materie de TVA în UE şi a convenit asupra paşilor următori în

această privinţă.

10 Concluziile privind Semestrul european 2016 - analiza anuală a creşterii: orientări macroeconomice şi

fiscale adresate statelor membre. http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15564-2015-INIT/ro/pdf 11 Concluziile asupra Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2016.

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15565-2015-INIT/ro/pdf

PREŞEDINŢIA OLANDEZĂ

A CONSILIULUI UE

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

15

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE

În cadrul reuniunii Consiliului, din 18 ianuarie a.c., s-au început pregătirile pentru

lucrările Consiliului European care va avea loc în 18-19 februarie 2016. Au fost

schimburi de opinii ca urmare a prezentării programului de lucru propus de preşedinţia

olandeză pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie a.c.

Bert Koenders, ministrul afacerilor externe al Ţărilor de Jos, şi preşedinte al Consiliului

UE, a prezentat deciziile importante luate în ultimele săptămâni în legătură cu fluxul de

refugiaţi şi a propus o analiză profundă a acestora pentru a se constata dacă au fost

cele mai bune, iar dacă nu au răspuns problemelor ivite în practică să fie revizuite.

Au fost supuse atenţiei, pentru adoptare, următoarele documente fără caracter

legislativ: Proiect de decizie a Consiliului de confirmare a poziţiei adoptate în numele

Uniunii Europene în cadrul celei de a 10-a Conferinţe ministeriale a Organizaţiei

Mondiale a Comerţului în ceea ce priveşte concurenţa la export şi aspectele legate de

dezvoltare; Regulamentul delegat (UE) nr. …/… al Comisiei din 25.11.2015 de

modificare a anexei III la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European

şi al Consiliului de aplicare a unui sistem generalizat de preferinţe tarifare;

Regulamentul delegat (UE) nr…/… al Comisiei din 24.11.2015 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea

ce priveşte specificaţiile produselor energetice; Proiect de decizie a Comisiei privind

cerinţele de siguranţă care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru lumânări

şi suporturi, recipiente şi accesorii pentru lumânări în conformitate cu Directiva

2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa generală a

produselor.

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI EXTERNE

ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

Miniştrii de externe s-au reunit în şedinţă, în data de 18 ianuarie 2016, şi au dezbătut

următoarele teme: situaţia din Siria, evoluţiile recente din regiune, situaţia din Irak şi

situaţia din Ucraina.

În legătură cu situaţia actuală şi evoluţiile din Siria, miniştrii şi-au exprimat sprijinul

deplin pentru rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 3354 pentru o foaie de

parcurs a procesului de pace şi pentru stabilirea unui calendar de discuţii. Miniştrii au

avut prilejul să discute şi despre consolidarea relaţiilor bilaterale cu Nasser Judeh,

ministrul de externe din Iordania.

Consiliul a adoptat concluzii referitoare la situaţia din Libia exprimându-şi sprijinul

deplin pentru acordul politic semnat în 17 decembrie 2015 şi salută formarea

Consiliului Prezidenţial, condus de Fayyez al-Sarraj. UE reaminteşte aprobarea de către

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

16

Consiliul de Securitate a Comunicatului de la Roma din 13 decembrie 2015, prin

intermediul Rezoluţiei nr. 2259, adoptată în unanimitate la 23 decembrie 2015. UE şi

statele sale membre vor sprijini guvernul de uniune naţională ca unic guvern legitim al

Libiei şi îndeamnă toate instituţiile din această ţară, inclusiv cele financiare şi

economice, să accepte autoritatea guvernului de uniune naţională. UE reaminteşte că

Rezoluţia nr. 2259 solicită tuturor statelor membre ale ONU să înceteze să sprijine şi să

întreţină contacte oficiale cu instituţii paralele care pretind că sunt autorităţi legitime,

dar se află în afara acordului, astfel cum precizează acesta. Între altele, se

menţionează în că UE condamnă cu fermitate recentele atacuri teroriste de la Zliten şi

cele împotriva instalaţiilor petroliere din Libia, precum şi toate încercările de

perturbare a stabilizării în această ţară. Aceste atacuri, precum şi extinderea prezenţei

Daesh şi a altor grupuri extremiste, subliniază necesitatea urgentă a punerii în aplicare

a Acordului politic libian şi mai ales a formării guvernului de unitate naţională ca

singura modalitate prin care Libia poate lua calea păcii, a stabilităţii şi a prosperităţii şi

poate combate efectiv ameninţările şi problemele cu care se confruntă, inclusiv

terorismul şi traficul de fiinţe umane, păstrându-şi totodată unitatea. UE este gata să

sprijine Libia în lupta împotriva extremismului violent. Totodată, UE şi statele sale

membre îşi reafirmă angajamentul deplin de a susţine Libia şi de a sprijini deplina

punere în aplicare a acordului, acţionând în parteneriat strâns cu guvernul de uniune

naţională după formarea acestuia. UE are un pachet de sprijin imediat şi semnificativ,

al cărui sumă se ridică la 100 milioane euro în mai multe domenii diferite. Priorităţile

privind punerea în aplicare şi ritmul fiecărei acţiuni vor fi stabilite în strânsă cooperare

cu autorităţile libiene, astfel cum au fost discutate de Înaltul Reprezentant şi Consiliul

Prezidenţial în cadrul întâlnirii lor din 8 ianuarie 2016. UE va continua să furnizeze

ajutor în mod principial prin intermediul organizaţiilor umanitare, precum şi asistenţă

pe termen scurt în folosul direct al populaţiei libiene, care are nevoie de ea;

îmbunătăţirea condiţiilor de securitate la faţa locului ar facilita furnizarea acestora. De

asemenea, UE este gata să examineze modul în care ar putea sprijini autorităţilor

libiene, la cererea acestora, în reforma sectorului de securitate, mai ales prin formare

şi consultanţă. În acelaşi timp, se face apel la toate părţile din Libia să asigure accesul

umanitar neîngrădit şi securitatea lucrătorilor din domeniul ajutoarelor umanitare,

pentru a facilita asistenţa şi protecţia civililor care au nevoie de ele. UE solicită noi

eforturi de abordare a situaţiei umanitare în curs de agravare. În această privinţă, UE

salută planul de răspuns umanitar al ONU.

Concluziile privind Procesul de pace din Orientul Mijlociu condamnă ferm atacurile

teroriste şi actele de violenţă, inclusiv moartea copiilor, şi cere liderilor politici să

acţioneze vizibil, cu calm pentru abordarea cauzelor profunde ale tensiunilor. Este

necesar ca toate părţile să se abţină de la acţiuni care ar agrava situaţia. „(…) UE este

convinsă că numai restabilirea unui orizont politic şi reluarea dialogului pot pune capăt

violenţei. Doar măsurile de securitate în sine nu pot opri spirala violenţei. Trebuie să se

abordeze cauzele profunde ale conflictului. UE îşi reafirmă sprijinul faţă de solicitările

Cvartetului de adoptare a unor măsuri de transformare semnificative, în conformitate

Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016

17

cu tranziţia prevăzută în acordurile anterioare, cu scopul de a restabili încrederea

reciprocă. UE îndeamnă ambele părţi să pună în aplicare aceste măsuri cu prima

ocazie. (…) UE cere tuturor părţilor să ia măsuri rapide pentru a produce o schimbare

radicală a situaţiei politice, economice şi în materie de securitate în Fâşia Gaza, inclusiv

încetarea încercuirii şi o deschidere totală a punctelor de trecere, abordând, în acelaşi

timp, preocupările legitime ale Israelului legate de securitate. Recentul atac cu rachetă

al unor grupări militante este inacceptabil şi subliniază din nou pericolul escaladării

violenţelor. Toate părţile interesate trebuie să îşi asume angajamentul faţă de lipsa

violenţei şi pace. UE îndeamnă părţile palestiniene să facă din reconstrucţia Gaza o

prioritate naţională generală, în special în ceea ce priveşte sănătatea, energia şi

accesul la apă. Autoritatea Palestiniană trebuie să îşi reia pe deplin funcţiile

guvernamentale în Gaza, deoarece aceasta face parte integrantă dintr-un viitor stat

palestinian. UE salută măsurile adoptate de Israel pentru a relaxa unele dintre

restricţiile impuse asupra Gaza. Cu toate acestea, eliminarea restricţiei privind libera

circulaţie a persoanelor, a serviciilor şi a mărfurilor - în special a celor desemnate drept

«produse cu dublă utilizare» - este necesară pentru a face posibile eforturile de

reconstrucţie şi furnizarea de servicii de bază. UE cere tuturor părţilor, actorilor statali

şi nestatali să garanteze organizaţiilor umanitare naţionale, locale şi internaţionale,

inclusiv organismelor UE şi statelor membre, accesul umanitar neîngrădit în Gaza,

astfel cum este prevăzut de dreptul internaţional umanitar. UE este în continuare gata

să colaboreze cu părţile şi cu părţile interesate relevante pentru rezolvarea situaţiei şi

cere comunităţii internaţionale să îşi onoreze rapid angajamentele.” – din concluzii.

În ceea ce priveşte situaţia din Iran, atât Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri

externe politică de securitate, cât şi miniştrii, au susţinut punerea în aplicare a

acordului nuclear cu Iranul.

Au fost prezentate spre aprobare priorităţile UE pentru cooperarea cu Consiliulu

Europei în perioada 2016-2017, care prevăd, între altele, o anumită flexibilitate ca

element de bază al acestei cooperări aprofundate atât pe plan politic, cât şi juridic şi

tehnic, în scopul de a oferi răspunsuri la crizele emergente. De aceea, cooperarea se

va concentra pe următoarele elemente: organizarea unor dialoguri periodice la nivel

înalt şi la nivel de lucru, ori de câte ori este necesar; consolidarea coerenţei dintre

legislaţia UE şi standardele juridice ale Consiliului Europei; cooperarea prin intermediul

programelor comune şi cooperarea planificată între ţările partenere ale UE. UE va

continua de asemenea să promoveze o cooperare strategică, focalizată şi structurată în

forurile Consiliului Europei.