Planul Strategic OteluRosu

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economică al Oraşului Oţelu Roşu

1

PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU

CONSILIUL LOCAL OŢELU ROŞU

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

2008 – 2013

PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICĂ

ORAŞUL OŢELU ROŞU

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

Septembrie 2008 Primar:

IANCU SIMION SIMI


2

Judeţul Caraş Severin

http://www.rapitori.ro/harti/carassev.jpg�


3

Stema Oraşului Oţelu Roşu Stema judeţului Caraş Severin

Primăria Oţelul Roşu

Consiliul Local Oţelu Roşu


4

Capitolul I - Introducere

1. Consecinţe socio-economice generale ale procesului de

restructurare si închidere a activităţii miniere

Procesul de aderare şi integrare a României în Uniunea Europeană a

presupus o serie de constrângeri socio-economice şi instituţionale,

concretizate în acţiuni de restructurare, privatizare, închidere sau lichidare,

eficientizare şi retehnologizare a majorităţi unităţilor economice de producţie

din ramurile economiei româneşti.

Acest proces a cunoscut cele mai dramatice şi nepopulare masuri cât şi

cele mai grave consecinţe negative în zona industriei extractive, a industriei

metalurgice şi siderurgice, activităţi în care a fost puternic ancorată şi

economia zonei Oţelu Roşu.

La nivelul judetului Caraş Severin, exploatările miniere şi activităţile

specifice siderurgiei şi metalurgiei, desfăşurate şi în zona Oţelu Roşu, au

determinat şi o accentuată dependenţă a economiei locale şi a ocupării forţei

de muncă locale de aceste activităţi.

Sub aspect ocupaţional 74% din forţa de muncă activă ocupată a Oraşului

Oţelu Roşu, a desfăşurat activităţi directe sau conexe în industria metalurgică

şi în cea extractivă.

Deşi început încă din anul 1991, prin închiderea unor exploatări miniere

şi a unor secţii din combinatele metalurgice, procesul masiv de restructurare,

de conservare, de închidere a zeci de companii miniere, sute de exploatări şi

unităţi economice conexe din industria prelucrătoare, a condus la masive


5

disponibilizări ale forţei de muncă şi astfel la o explozie a şomajului în aceste

zone monoindustriale, fenomen care a cunoscut o amploare alarmantă

începând cu anul 1997, ca urmare a presiunii organismelor financiare

internaţionale şi a angajamentelor internaţionale ale României.

Toate analizele economice au scos în evidenţă faptul că majoritatea

acestor unităţi miniere şi unităţi economice prelucrătoare, erau mari

consumatoare de resurse financiare şi materiale şi ca un buget naţional grefat

de asemenea costuri, nu poate să susţină un proces de eficientizare a

economiei.

Unul din marile neajunsuri ale acestui proces în faza iniţială, a fost faptul

că nu a inclus şi o componentă bazata pe o strategie bine definita, de stopare

a declinului economic si social al acestor zone miniere – mono-industriale, de

identificare si de susţinere a unor alternative economice viabile, deşi era

previzibil socul şi consecinţele negative ale respectivului proces.

Efectele imediate şi generale ale acestui proces, valabile şi pentru zona

Oţelu Roşu au fost:

Explozia şomajului ;

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi implicit scăderea nivelului

de trai;

Declinul economic şi social;

Apariţia simptomelor sărăciei;

Decuplarea respectivelor comunităţi de la viaţa economică şi socială a

judeţului şi regiunii din care fac parte;

Dezurbanizarea;

Scăderea veniturilor la bugetele locale;


6

Migrarea unei părţi a populaţiei, exclusiv cea activă şi cea de vârstă

tânără şi medie, către alte regiuni ale ţării mai dezvoltate sau în spaţiul

comunitar;

Deteriorarea infrastructurii locale şi dispariţia unor servicii publice;

Scăderea calităţii vieţii oamenilor.

Zona Oţelu Roşu a resimţit din plin acest şoc al restructurării activităţii

miniere şi metalurgice,deoarece 74% din populaţia activă de pe piaţa muncii,

era ocupată la începutul acestui proces de restructurare, în activităţi miniere şi

metalurgice.

Acest procent a scăzut treptat la 42% în anul 2006, când unele exploatări

miniere au fost închise definitiv, iar Combinatul Metalurgic şi-a restrâns

activitatea.

Procesul de restructurare declanşat în anul 1997, a condus treptat şi in

zona Oţelu Roşu la o depreciere drastică a vieţii economice şi sociale.

Cu o oarecare atenuare determinată de o evoluţie naturală a lucrurilor,

respectivele efecte persistă şi în prezent.

2. Abordarea reconstrucţiei socio-economice a zonelor miniere-monoindustriale din perspectiva politicilor guvernamentale de dezvoltare regională şi locală.

Aşa cum am precizat, privind etapa iniţială a acestui proces de

restructurare, absenţa unor politici şi strategii de stopare a declinului

economic şi de regenerare a acestor zone, sub aspect economic şi social

condamnau la subdezvoltare aceste zone miniere, transformându-le întru-n

balast economic pentru bugetul ţării.

Se impunea o intervenţie de urgenţă cu măsuri eficiente şi punctuale.


7

Prin urmare crearea unor pârghii instituţionale guvernamentale, precum

este Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM),

înfiinţată în anul 1997, prin O.U.G. 64 şi organizată prin H.G. 69/1998 şi

declararea acestor zone miniere ca zone defavorizate, au însemnat primii paşi

în vederea unei abordări instituţionalizate a problematicii zonelor miniere şi

primele intervenţii guvernamentale în vederea identificării unor soluţii şi

implementării unor măsuri socio-economice de diminuare a impactului social

negativ şi apoi de reconstrucţie a acestor zone.

Iniţierea, elaborarea şi implementarea Proiectului Pilot al ANDZM

„Diminuarea Impactului Social”, cu finanţare de la Banca Mondială în baza

unui Acord de Împrumut al Guvernului României, demarat în anul 2000, a

reprezentat al treilea pas important privind asistarea acestor zone miniere,

însemnând şi pentru zona Oţelu Roşu, prima posibilitate de accesare a unor

fonduri, destinate doar zonelor miniere – monoindustriale, pentru Dezvoltarea

Locală şi primele acţiuni de sprijin pentru comunitate, pentru administraţie,

pentru mediul de afaceri.

Obiectivele urmărite de proiect au fost:

Susţinerea unor activităţi pentru crearea de locuri de muncă în

zonele miniere;

Susţinerea antreprenorilor locali;

Acordarea sprijinului necesar pentru reintrarea pe piaţa muncii, a

disponibilizaţilor sau a membrilor familiilor acestora;

Susţinerea şi finanţarea unor proiecte de dezvoltare comunitară;

Creşterea capitalului social şi a gradului de coeziune socială;

Crearea unor structuri care să susţină dezvoltarea locală şi să

conducă la creşterea capacităţilor comunităţilor şi a factorilor

implicaţi în acest proces;


8

Sprijin pentru administraţiile locale din aceste zone, în acţiuni

privind elaborarea strategiilor de dezvoltare, scrierea de proiecte,

identificarea unor surse de finanţare, etc.

Rezultatele implementării măsurilor socio-economice din Proiectul Pilot,

derulat de ANDZM, nu au avut nici un impact asupra oraşului Oţelu Roşu,

deoarece acesta nu a făcut parte din zona de operare a ANDZM, deşi

îndeplinea condiţiile necesare.

După o reanalizare a criteriilor de stabilire a zonei de operare a ANDZM,

la nivelul judeţului Caraş Severin, în anul 2005, oraşul Oţelu Roşu, a fost

introdus în această zonă de operare, situaţia social economică din această

comunitate determinând selectarea ei pentru majoritatea componentelor

Proiectului RSE.

Timpul îndelungat de demarare a procesului de implementare a

Proiectului RSE, după lansarea lui, formalităţile şi procedurile la care au fost

supuse comunităţile şi beneficiarii în general, pentru accesare Programelor, au

favorizat menţinerea unui declin economic şi social sau în cel mai bun caz, a

unei stagnări, în perioada 2005-2008.

Zona Oţelu Roşu, fiind o zona miniera şi metalurgică semnificativa în

judeţul Caraş Severin, este in momentul de faţă, beneficiara aplicării unor

componente din cadrul celui de al doilea Proiect derulat de ANDZM, şi

anume „Regenerarea Socio Economică a Zonelor Miniere”.

Componenta de Creştere a Capacităţilor Comunităţilor (CCC), a

prilejuit şi a reprezentat un sprijin substanţial pentru Oţelu Roşu, în procesul

elaborării prezentului Plan Strategic de Dezvoltare Locală.

De asemenea, componenta Infrastructură Municipală din Proiectul mai

sus menţionat, a venit în întâmpinarea soluţionării unei nevoi privind

dezvoltarea infrastructurii din cadrul comunităţii Oţelu Roşu.

O corelare a celui de al doilea Proiect al ANDZM, cu potenţialul local,

cu viziunea de dezvoltare a Administraţiei Locale, cu o strategie de dezvoltare


9

locală, conform viziunii comunităţii, cu Planul Naţional de Dezvoltare şi cu

Strategia de Dezvoltare Regională, va putea conduce la rezultate incomparabil

mai bune, în procesul de dezvoltare a oraşului Oţelu Roşu, in următorul

interval de timp.

Elaborarea Planului Strategic, în baza cunoaşterii PND, a conceptelor

de Dezvoltare Locală şi Dezvoltare Regională, utilizarea planificării, aplicarea

principiilor de decizie participativă, de elaborare participativă, identificarea

nevoilor locale şi stabilirea priorităţilor, prin consultare comunitară, precum

şi identificarea surselor de finanţare existente sau potenţiale, poate da un

orizont real şi concret procesului de dezvoltare locală.

3. Corelarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a

Oraşului Oţelu Roşu cu Cadrul Strategic Naţional, Regional şi

Judeţean.

Fiind o ţară membră a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, România

şi-a racordat din ce în ce mai strâns politica naţională de dezvoltare la

politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniul, în

vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice, de tip european şi

reducerea cât mai rapidă a disparităţilor semnificative faţă de ţările Uniunii

Europene.

Priorităţile de dezvoltare la nivel naţional, regional şi judeţean, sunt

identificate în urma analizei cadrului strategic corespunzător fiecărui nivel.

Această analiză îşi propune de asemenea să identifice influenţa pe care

strategiile respective o au asupra zonei Oţelu Roşu, precum şi importanţa

acestui oraş, reflectată în procesul de elaborare a Planurilor de dezvoltare.

Cadrul strategic identifică priorităţile stabilite, pentru perioada 2007-

2013.


10

3.1.Cadrul Strategic la nivel naţional

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii

europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy), menit să ofere

o concepţie coerentă şi stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii

Europene, transpusă în priorităţi de dezvoltare, programe, proiecte, în

concordanţă cu principiul programării fondurilor structurale.

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental

prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de

dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept

specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă

documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală,

elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-

economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii

Europene.

PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice

pentru dezvoltare. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de

alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra

dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale

etc.) sau externe (fondurile structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru

dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe etc.), în scopul diminuării

decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi disparităţilor interne.

Totodată, având în vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta

accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, aceste

priorităţi trebuie să fie compatibile cu domeniile de intervenţie ale acestor

instrumente, conform reglementărilor comunitare.

În ceea ce priveşte Strategia PND, Obiectivul Global al PND 2007-2013

este „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică

între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”.

Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:


11

- creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

- perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi

pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au

fost formulate şase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-

2013:

- creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate

pe cunoaştere;

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

- protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

- dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative;

- dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul

agricol;

- diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite

în PND 2004-2006 şi a fost agreat de Comisia Europeană. Mai mult decât atât,

în cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea

instrumentelor structurale” (închise la data de 23 septembrie 2004),

autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit Programele Operaţionale

prin intermediul cărora se gestionează Fondurile Structurale şi de Coeziune pe

baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia

agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, care vor fi finanţate din

instrumente comunitare distincte).

Stabilirea unui număr limitat de priorităţi este de natură să asigure

concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu

impact maxim asupra reducerii decalajelor faţa de Uniunea Europeană şi a

disparităţilor interne.


12

In contextul integrării României în UE, PND are rolul major de a

alinia politica naţională de dezvoltare la priorităţile comunitare de dezvoltare,

prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică

durabilă, la nivel european.

PND 2007 -2013 reprezintă documentul de Planificare Strategică şi

programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg

parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economică a României, în

conformitate cu politica de coeziune a UE.

In accepţiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de

prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal,

asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenţie a

fondurilor structurale şi de coeziune.

PND 2007 -2013 nu substituie o Strategie Naţională de Dezvoltare

Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia.

PND 2007 -2013 s-a realizat conform prevederilor H.G.nr. 1115/2004.

PND 2007-2013, este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în

vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente faţa de Uniunea

Europeană.

Din punct de vedere al interesului privind dezvoltarea locală a zonei

OTELU ROSU, cele mai importante obiective din cadrul PND sunt :

dezvoltarea economiei şi creşterea productivităţii în sectorul industrial;

diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării şi în cadrul

unei regiuni;

Primul dintre acestea presupune următoarele subpriorităţi:

creşterea competitivităţii economiei prin adaptarea ofertei la cerinţele

pieţei;


13

creşterea standardelor de viaţă în zonele monoindustriale prin

diversificarea activităţilor economice, stimularea activităţilor non-

agricole, promovarea turismului, dezvoltarea de micro-întreprinderi;

dezvoltarea economică durabilă ;

Cea de a doua prioritate naţională, importantă pentru dezvoltarea zonei

OTELU ROSU , include următoarele subpriorităţi:

îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale;

consolidarea mediului de afaceri local şi regional;

dezvoltarea turismului local şi regional;

cooperarea teritorială europeană.

Implementarea prevederilor PND 2007-2013, conform strategiei

stabilite şi în condiţii de eficienţă, transparenţă şi corectitudine financiară,

presupune eforturi însemnate din partea instituţiilor publice şi a beneficiarilor.

Rolul PND este de orientare şi coordonare a marilor programe de

investiţii pentru dezvoltare, investiţii ce vor fi efectuate şi gestionate conform

regulilor specifice diverselor surse de finanţare şi nu direct prin intermediul

PND.

3.2. Cadrul Strategic la nivel regional

Ca ansamblu de politici şi strategii ale autorităţilor publice centrale

şi locale, elaborate în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice ale unor

arii geografice constituite în Regiuni de Dezvoltare şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului României, al Uniunii Europene, al altor autorităţi

naţionale şi internaţionale, strategia de dezvoltare regionala trebuie să

pornească de la nevoile de dezvoltare locală, pe care apoi să le sincronizeze

cu cele de dezvoltare naţională.


14

Strategia de dezvoltare locală sau zonală a oraşului Oţelu Roşu,

trebuie să fie în strânsă legătură cu Planul de Dezvoltare Regional al regiunii

din care face parte zona respectivă şi priorităţile identificate de Planul

Naţional de Dezvoltare.

În această perioadă post integrare, obiectivul general al strategiei de

dezvoltare regională rămâne: Creşterea gradului de atractivitate şi

competitivitate al regiunilor prin îmbunătăţirea infrastructurii economice,

infrastructurii de transport şi întărirea coeziunii sociale.

Fără înlăturarea disparităţilor intraregionale, un asemenea obiectiv însa

nu poate fi îndeplinit.

Zonele miniere, implicit zona Oţelu Roşu, din judeţul Caraş- Severin şi

din Regiunea de Vest, reprezintă un exemplu de disparitate economică şi

socială, în raport cu celelalte zone.

Regiunea Vest este situată la graniţa României cu Ungaria şi Serbia,

fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş.

Una dintre caracteristicile Regiunii Vest, este prezenţa unui relief variat

şi armonios distribuit în zone de deal şi de munte , care conferă regiunii un

potenţial turistic remarcabil.

Regiunea Vest este văzută ca un spaţiu multicultural, multiconfesional,

având o suprafaţă de 32 034 kmp şi o populaţie de 1 946 647 de locuitori.

Profilul actualei dezvoltări generale a Regiunii Vest, confirmă faptul că

aceasta se află în ascensiune, dar din păcate mediul de afaceri propice

economiei şi un spirit antreprenorial mai accentuat, se manifestă în judeţele

Timiş şi Arad.

Judeţele Hunedoara şi Caraş Severin se confruntă cu probleme socio-

economice majore, determinate de faptul că economia respectivelor judeţe a

fost puternic ancorată în segmentele industriei extractive şi metalurgice,

sectoare care în ultimii 10 ani au fost supuse unei restructurări şi reconversii

de mare anvergură.


15

Acest sepcific a condus la disparităţi intraregionale şi la nivelul

Regiunii de Dezvoltare Vest.

Înlăturarea cauzelor acestor disparităţi presupune la nivel de

regiune următoarele priorităţi :

dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport;

dezvoltarea mediului de afaceri ;

dezvoltarea rurală ;

dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.

La nivelul Regiunii Vest, regiune de dezvoltare din care face parte şi

judeţul Caraş- Severin, implicit comunitatea minieră Oţelu Roşu, Strategia de

Dezvoltare Regionala a identificat prin dezbatere şi consultare publică 5

obiective specifice :

Asigurarea suportului de infrastructură pentru dezvoltarea

durabilă ;

Dezvoltarea unor produse de marcă regională şi promovarea unor

afaceri specifice regiunii ;

Integrarea socio-economică a grupurilor şi comunităţilor

dezavantajate ;

Dezvoltarea de reţele parteneriale şi acţiune strategică

coordonată ;

Promovarea economiei bazată pe cunoaştere şi formare continuă .

Poziţia geografică a judeţului Caraş Severin, ca judeţ de frontieră, poate

constitui un atuu major pentru viitorul şi dezvoltarea sa, iar prezenţa Dunării,

care formează parţial frontiera cu Serbia, poate face din judeţul Caraş Severin

o zonă de trecere, o zonă de contacte economice, o zonă de schimburi

economice.

3.3. Cadrul Strategic la nivel judeţean


16

Programul orientativ de dezvoltare economica şi socială a judeţului

Caraş- Severin a fost elaborat pe principiile şi coordonatele programului de

guvernare, a Planului Naţional de Dezvoltare, precum şi a obiectivelor de

Dezvoltare Regională. Conţinutul programului are un caracter complex, fapt

ce permite o urmărire riguroasă a modului de aplicare la nivelul întregului

judeţ.

Programul este restructurat pe următoarele componente:

1. Programele proprii de măsuri acţiuni şi investiţii, rezultate conform

obiectivelor şi priorităţilor specifice fiecărei instituţii a statului;

2. Priorităţile şi Programul de Dezvoltare economică şi socială stabilit de

CJC;

3. Priorităţile comunităţilor stabilite prin bugetele locale şi strategiile

locale de dezvoltare;

Programul de Dezvoltare al judeţului Caraş- Severin are un conţinut

amplu, fixat pe priorităţile şi obiectivele programului de guvernare cu

responsabilităţi pe fiecare subcomponentă economică şi socială, pe fiecare

structură instituţională cu reprezentare în teritoriu şi pe priorităţile

autorităţilor administraţiei publice locale.

Programul precizează şi sursele de finanţare necesare pentru

realizarea obiectivelor propuse.

Aceste direcţii de dezvoltare economică şi socială a judeţului Caraş-

Severin, în care trebuie să se regăsească şi obiectivele oraşului Oţelu Roşu,

corelate cu măsurile cuprinse în Programul de Guvernare şi PND sunt:

1. Combaterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului pe termen

lung;


17

2. Asigurarea asistenţei tehnice de specialitate în procesul dezvoltării

activităţilor de mica industrie;

3. Implementarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului;

4. Pregătirea antreprenorilor pentru eficientizarea activităţilor

economice;

5. Accesul egal şi sporit la educaţie;

6. Reconstrucţia învăţământului ;

7. Dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente;

8. Continuarea programelor de reabilitare a şcolilor din judeţul Caraş-

Severin;

9. Susţinerea socială a elevilor pentru frecventarea şcolii;

10. Sprijinirea de activităţi educative extraşcolare care valorifică

tradiţiile culturale, locale, ca alternative reale de petrecere a timpului

liber al elevilor;

11. Sporirea eficienţei acţiunilor de orientare profesională, realizată în

şcoli;

12. Creşterea calităţii educaţiei;

13. Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale;

14. Modernizarea serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă;

15. Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării

profesionale;

16. Reducerea sărăciei şi marginalizării sociale;

17. Organizarea de tabere multiculturale;

18. Îmbunătăţirea asistenţei medicale în mediul rural;

19. Înfiinţarea de unităţi medico-sociale;

20. Reînfiinţarea centrelor de permanenţă;

21. Finalizarea reformei proprietăţii funciare;

22. Promovarea unui program naţional de investiţii în ferme vegetale

noi, adresat cu prioritate tinerilor;


18

23. Sprijinirea valorificării produselor agricole;

24. Împădurirea terenurilor degradate;

25. Reconstrucţii şi consolidări de drumuri publice;

26. Promovarea instrumentelor economice pentru implementarea

politicilor de mediu;

27. Extinderea reţelei de arii protejate si rezervaţii naturale;

28. Întărirea parteneriatului cu ONG – urile în procesul de elaborare şi

aplicare a politicilor publice;

29. Prevenirea şi combaterea criminalităţii;

4. Dezvoltarea Locală. Dezvoltare Comunitară - Abordare Conceptuală

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului OTELU ROSU porneşte de

la aceste obiective specifice, propunându-şi însă adâncirea specificităţii prin

sub-obiective care îndeplinite vor reduce disparitatea social economică la

nivel judeţean şi regional dintre aceasta zona minieră şi celelalte zone mai

dezvoltate.

Dezvoltarea locală a oraşului Oţelu Roşu presupune implementarea

unor politici locale şi zonale multianuale, elaborate participativ, prin investiţii

în sectoare prioritare, care să conducă la îmbunătăţirea potenţialului economic

şi social al oraşului.

Acest obiectiv local poate fi atins printr-un set de măsuri integrate

care presupun investiţii în :

Reabilitarea infrastructurii de transport, a căilor de comunicaţie

locală, de acces spre zonele agricole, zonele silvice şi spre cele

cu potenţial turistic ;

Realizarea de utilităţi publice;


19

Reabilitarea şi dezvoltarea utilităţilor publice existente;

Reabilitarea ecologică a zonelor publice cu valoare turistică şi

istorico-culturală;

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

Implementarea de proiecte care să răspundă nevoilor de locuri

de muncă ;

Implementarea de proiecte privind serviciile sociale şi de

sănătate ;

Creşterea gradului de confort si de siguranţă a populaţiei ;

Integrarea comunităţii în procesul de dezvoltare zonal şi

regional.

Toate au drept scop creşterea gradului de atractivitate al oraşului pentru

investitori si racordarea comunităţii la procesul de dezvoltare local si zonal.

Când discutăm despre dezvoltare la nivelul unei entităţi administrative,

elementul central îl constituie comunitatea, în consecinţă nivelul local.

Multiplicarea dezvoltării înseamnă :

Nivel regional (suma de comunităţi şi interacţiunea acestora);

Nivel naţional (suma de regiuni în interacţiunea acestora);

Nivel european (suma de naţiuni şi interacţiunea acestora).

Dezvoltarea Comunitară – este un proces continuu care se derulează la

nivelul unei comunităţi şi care presupune:

creşterea capacităţilor comunităţilor;

implementarea Planului Strategic, elaborat participativ.

4.1 Conceptul de comunitate

Comunitatea – este o formă complexă de organizare umană, aflată la

graniţa dintre formal şi informal, concretizată prin relaţii sociale


20

interpersonale, stabilite între persoane care ocupă un spaţiu precizat şi între

care s-a creat o concordanţă de:

valori, atitudini;

limbaj;

tradiţii;

interese comune;

mod de a se comporta;

acţiune;

identitate comună.

La nivel individual într-o comunitate, interesele, scopurile, nu tind în

mod obligatoriu în aceiaşi direcţie.

La nivel de grup - oamenii tind să lucreze pentru scopuri cu direcţie

similară/asemănătoare, chiar dacă nu sunt conduşi de acelaşi scop pe termen

lung.

La nivel de echipă – oamenii sunt conduşi de scopuri pe termen mediu,

care tind spre aceiaşi direcţie.

La nivel de organizaţie – avem de a face cu un nivel superior de relaţii

între diferite echipe care aduc o viziune comună organizaţiei pe termen lung.

Având în vedere aceste particularităţi putem defini Dezvoltarea Comunitară

ca un proces menit să creeze condiţiile de progres economic şi social pentru

întreaga comunitate, cu participarea activă a acesteia şi cu totala încredere

posibilă în iniţiativa comunităţilor.

4.2 Conceptul de organizaţie comunitară

Termenul de organizaţie apare în toate abordările privind activitatea

publică.

Este un termen generic, care include diverse tipuri de instituţii dar şi

structuri administrative.


21

Comunităţile de oameni, de la nivelul unei unităţi teritorial

adminstrative, pot dobândi caracteristicile unei organizaţii atunci cand işi

propun să se instruiască şi să aloce resurse pentru atingerea unor obiective.

Utilizarea unei definiţii standard a organizaţiei, se loveşte de

numeroase dificultăţi, cea mai serioasă fiind multitudinea de forme în care

oamenii se asociază pentru îndeplinirea unor scopuri.

În lucrarea “Psihologia organizaţiilor şi conducerii”, (1993) , autoarea

Mihaela Vlăsceanu, utilizează o perspectivă psihosociologică, considerând că:

”O organizaţie reprezintă o coordonare planificată a activităţilor unor

oameni în scopul îndeplinirii unor ţeluri comune, explicite, prin intermediul

diviziunii muncii, a funcţiilor, precum şi al ierarhiei autorităţilor”1

Procesul dezvoltării comunitare, a introdus în ultima perioada în

literatura de specialitate un termen tot mai des folosit şi anume, cel de:

Organizaţie comunitară.

Aceasta este o organizaţie non profit, un grup informal, constituit de

membrii unei comunităţi care se asociaza pentru a iniţia activităţi ce raspund

la nevoile identificate de membrii comunităţii.

Organizaţiile comunitare prezintă urmatoarele caracteristici:

sunt formate din membrii unei comunităţi şi prezintă interesele

comunităţii respective;

pot fi atat organizaţii non-profit, cat şi grupuri informale, fară

personalitate juridică;

sunt localizate în comunităţile pe care le deservesc în mediul urban sau

rural;

au o abordare participativă şi consultativă în planificarea şi derularea

activităţii lor;

sunt implicate în livrarea unor servicii pentru comunităţile lor.


22

Spre deosebire de alte organizaţii, cele comunitare servesc interesele

membrilor comunităţii, actionând într-o zonă geografică bine stabilită.2

4.3. Dezvoltarea organizaţiei comunitare

Orice organizaţie trebuie să îndeplinească anumite condiţii, să

corespundă unor criterii, să parcurgă câteva etape, atunci cand porneşte pe

drumul dificil al dezvoltării.

O primă condiţie o constituie definirea viziunii organizaţiei

comunitare.

Viziunea este o imagine pozitivă, mai elaborată decat o idee, mai

concretă, o descriere pozitivă a unei realităţi mai bune, proiectată într-un viitor

bine definit.

Viziunea unei organizaţii comunitare, trebuie să fie:

- dezirabilă pentru a putea constitui elementul motivaţional al

organizaţiei:

- trebuie să conţină detaliu;

- să fie credibilă;

- să aibă un obiect anume;

- să aibă un cadru de timp bine definit.

Viziunile unei organizaţii de cele mai multe ori nu aparţin maselor,

tuturor membrilor organizaţiei, ci unor lideri informali sau formali, a unor

reprezentanţi.

Aceştia printr-un proces dinamic–interactiv o împărtăşesc organizaţiei.

Pentru a transforma viziunea în acţiune concretă este nevoie de

formularea misiunii organizaţiei comunitare, de alocarea unor resurse şi de

planificarea activităţilor în cadrul acestei misiuni, care vizează de fapt

dezvoltarea respectivei comunităţi.


23

4.4 Principiile Dezvoltării Comunitare

Succesul unei dezvoltări comunitare se bazează pe câteva principii

importante, rezultante ale unui anumit nivel de cultură organizaţională:

Acţiunea colectivă

Oamenii lucrează împreună pentru a combate situaţiile de discriminare,

dezavantajare, prin identificarea problemelor şi nevoilor comune şi prin

găsirea de soluţii pentru acestea.

Democraţia

Se manifestă prin gradul maxim de participare din partea tuturor

părţilor interesate.

Includerea comunităţilor în procesele de decizie.

Deschiderea şi transparenţa acţiunilor care privesc comunitatea.

Asigurarea legalităţii.

Luarea deciziilor prin crearea şi obţinerea consensului.

Împuternicirea

Principiu care aplicat conduce la învătarea reciprocă, schimbul de

experienţă, dezvoltarea abilităţilor cunoştinţelor şi capacităţilor individului,

analiza posibilităţii ca toţi să-şi exprime opinia în cadrul sistemelor de luare a

deciziilor şi sistemelor politice. Prin promovarea principiilor de acţiune

colectivă, democraţie şi împuternicire, se va garanta propietatea comunităţii

asupra activităţilor de îmbunătăţire a stării fizice şi morale a unei localităţi.

Dezvoltarea Comunitară este singura soluţie care poate conduce la

reabilitarea socio-economică a unei comunităţi, a unui grup dezavantajat,

producând bunăstare prin mobilizarea unor resurse comunitare colective.

Programele de dezvoltare comunitară au ca obiective nu numai realizarea de


24

bunăstare dar şi crearea capacităţilor de acţiune comunitară, care au ca

finalitate creşterea capitalului social.

4.5. Participarea la Dezvoltarea Comunităţii

Abordarea participativă reprezintă un mod de acţiune prin care se

acordă prioritate rolului activ al beneficiarilor. Este un proces prin care

beneficiarii direcţi îşi asumă responsabilitatea pentru desfaşurarea activităţilor

şi participă activ la toate fazele acesteia:

participarea ca muncă;

participarea ca şi contribuţie la cheltuieli;

participarea ca obligaţie contractuală;

participarea ca luare a deciziilor în comunitate.

Nivelele de participare

a) Informarea

Este cel în care gradul de participare a cetăţeanului , atât la acţiune cat

şi la decizie este minim. Ei sunt informaţi de către iniţiator asupra deciziilor

luate şi a acţiunilor care au fost şi sunt întreprinse.

b) Consultarea

Este nivelul în care iniţiatorul consultă cetăţenii (culege informaţii,

opinii, propuneri, soluţii), asupra problemelor şi acţiunilor ce urmeaza a fi

implementate.

c) Decizie

Descrie situaţia în care decizia asupra unei intervenţii locale, aparţine

cetăţenilor, iniţiatorul (organizaţie sau instituţie), implementând decizia

adoptată de cetaţeni.

d) Decizie şi Acţiune


25

Nivel în care cetăţenii nu numai că decid ce trebuie facut, dar şi

acţionează în vederea implementării deciziei, iniţiatorul având doar rol de

facilitator.

Un proces de dezvoltare comunitară poate fi perturbat, încetinit, de

elemente/aspecte neobservate, neanalizate la timp.

4.6. Rezistenţa la schimbare

În necunoştinţă de cauză şi nemotivaţi, oamenii sunt tentaţi întotdeauna

să se opună schimbării.

Schimbarea este mult mai usor acceptată atunci cand vine din interior,

decât atunci cand este controlată din afară.

Cauzele rezistenţei la schimbare sunt:

lipsa de informaţii;

ignorarea tradiţiilor şi realităţilor existente;

oamenii nu pot controla sensul schimbarii;

percepţia schimbării este generată de interese personale şi nu de cerinţe

obiective generale;

natura problemei.

Orice proiect de dezvoltare comunitară presupune realizarea unor

schimbări la nivel local.

Orice schimbare crează o stare de incertitudine la nivelul membrilor

comunităţii şi implicit o reacţie de rezistenţă care face ca oamenii să nu

participe.

Privind lipsa de informaţii, ştim că oamenii acceptă mult mai uşor un

fapt pe care îl cunosc. Informarea cea mai bună apare atunci când comunitatea

este cea care generează informaţia.

Cel mai bine cunoşti ceea ce faci tu însuţi. Prin urmare, soluţia pentru a

înlătura acest obstacol este generarea informaţiilor de către comunitatea însăsi.


26

Dacă procesul este gestionat în totalitate de către comunitate, atunci această

problemă este anulată.

Oamenii acceptă mai greu o schimbare pe care nu o pot controla.

Schimbarea într-o comunitate este cu mult mai greu acceptată dacă vine

din afară, decât dacă este generată din interior.

Soluţia: comunitatea este cea care trebuie să ia decizii şi să stabilească cursul

schimbării.

Ignorarea tradiţiilor şi a realităţilor existente. Oamenii acceptă greu

sau resping acţiunile care contravin tradiţiilor şi obiceiurilor existente.

Soluţia: cei care cunosc cel mai bine realitatea existentă sunt membrii

comunităţii. Numai ei pot gândi un plan de acţiune care să se plieze pe

elementele esenţiale, definitorii ale comunităţii, astfel încât să asigure o

dezvoltare organizată a comunităţii.

Percepţia schimbării ca fiind generată de interese personale şi nu de

cerinţe obiective generale.

Soluţia: implicarea întregii comunităţi evită posibilitatea de control din partea

unor indivizi singulari.

Natura problemei – oamenii nu sunt interesaţi de probleme pe care ei

nu le resimt ca stringente.

Soluţia: cei care pot spune care este problema, necesitatea cea mai stringentă

sunt membrii comunităţii.

4.7. Analiza problemelor

Problema prioritară este problema în jurul căreia urmează să fie

concentrate atenţia şi eforturile muncii în comunitate. Multe iniţiative

comunitare eşuează datorită faptului că problema pe care caută să o rezolve:

nu este bine definită sau înţeleasă;


27

nu este percepută ca fiind o problema acceptată de un numar suficient

de mare de persoane;

poate avea la origine cauze complexe, de care nu s-a ţinut seama.

Pentru identificarea corectă a unei probleme, este bine să utilizăm

urmatoarele criterii:

o rezolvarea ei să conducă la o îmbunătăţire reală a vieţii

oamenilor;

o să fie uşor de înţeles;

o să dea oamenilor sentimentul puterii lor ;

o urmările ei să fie majore şi să afecteze o parte importantă a

comunităţii;

o să duca la crearea de organizaţii durabile;

o să ducă la apariţia de noi lideri;

o planul de acţiune să aibă un obiectiv;

o să existe resurse necesare pentru rezolvarea ei ;

o planul de acţiune să aibă sorţi de izbândă.

4.8. Motivarea comunităţii

O comunitate poate fi motivată să participe la o acţiune în urmatoarele

condiţii:

să vadă rezultatul;

să se simtă capabilă;

să se simtă responsabilă;

să aibă posibilitatea de a elabora soluţii.

O comunitate este demotivată să participe la o acţiune atunci cand:

apar interferenţele politice ;

apar proiectele impuse ;

apar resursele inadecvate ;


28

rezultatele nu sunt vizibile într-un termen scurt.

4.9. Etapele procesului de dezvoltare comunitară

Principalele etape pe care în mod obligatoriu trebuie să le parcurgă un

proces de dezvoltare comunitară sunt:

Organizarea de discuţii în comunităţile de persoane dezavantajate ;

Selecţia iniţiativelor şi problemelor prioritare;

Impărţirea rolurilor, responsabilităţilor pentru fiecare activitate

identificată;

Estimarea contribuţiilor în cadrul proiectului. Evaluarea;

Planificarea strategică.

5. Necesitatea elaborării şi implementării unui Plan Strategic de

Dezvoltare Locală

Implementarea unor măsuri de dezvoltare socio-economică

presupune existenţa unui Plan Strategic de Dezvoltare Locală elaborat

participativ, care să reflecte cât mai fidel nevoile, opţiunile şi deciziile

cetăţenilor precum şi disponibilitatea acestora de implicare în problemele

comunităţii.

Planul trebuie să reprezinte radiografia generală a comunei,

detalierea direcţiilor strategice de dezvoltare şi rezultatul implicării tuturor

factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi de la nivelul comunei.

Planul lărgeşte perspectiva cunoaşterii zonei – comunităţii, prin

precizările şi clarificările aduse astfel încât toate oportunităţile de dezvoltare şi

de finanţare a Proiectelor propuse, să poată utiliza un asemenea plan strategic

ca document de referinţă în planificarea, metodologia folosită, implementarea,

monitorizarea şi evaluarea măsurilor aplicate.


29

Planul Strategic de Dezvoltare Locală trebuie să reprezinte cel mai

important ghid în procesul de creştere a capacităţii autorităţilor locale de a-şi

planifica şi elabora proiectele, a identifica şi gestiona sursele de finanţare în

conformitate cu exigenţele Uniunii Europene.

Planul Strategic de Dezvoltare Locală reprezintă de fapt planificarea

cursului acţiunilor viitoare, pentru ca la nevoile comunităţii să se obţină

rezultatele dorite.

Componenta de planificare din cadrul Planului Strategic, reprezintă

funcţia de bază a oricărui tip de management.

Scopul planificării este stabilirea obiectivelor, a ţintelor către care va fi

orientată activitatea comunităţii, a Administraţiei Locale, în viitor, precum şi

a modalităţilor de acţiune, a resurselor necesare şi alocarea lor,

implementarea, adică modul de a le realiza.

Absenţa unei asemenea planificări face loc hazardului, comunitatea va

avea întotdeauna o reacţie defensivă, eventualele reuşite fiind doar efect al

unor împrejurări favorabile.

Problemele punctuale neîncadrate într-un Plan solid de Dezvoltare, nu

îşi găsesc soluţii decât, eventual pe termen scurt.

Planul Strategic de Dezvoltare Locală, reprezintă opţiunea strategică a

comunităţii şi a Administraţiei Locale, de a pune în practică o anumită

viziune.


30

Un asemenea Plan va reprezenta şi principalul instrument managerial,

de adaptare al comunităţii locale la schimbare.

La Baza realizării unui asemenea Plan Strategic, stau patru principii

fundamentale:

Este un instrument de consultare şi dezbatere comunitară;

Este un instrument de programare strategică şi elaborare participativă;

Este in instrument de prioritizare a nevoilor şi a investiţiilor publice;

Este un instrument de promovare a acestor priorităţi.

Aceste principii vor guverna pe viitor dezvoltarea comunităţii în

ansamblul său, dar şi oportunităţile individuale ale membrilor, care supuse

dezbaterii publice işi pot demonstra viabilitatea.

Toate acestea demonstrează fara echivoc că în absenţa unui asemenea

Plan Strategic, procesul dezvoltării locale va ramane unul întâmplător şi

haotic.

CAPITOLUL II

ZONA OŢELU ROŞU

PREZENTARE - CARACTERISTICI GENERALE

1. Istoricul zonei Oţelu Roşu

Condiţiile naturale prielnice, au favorizat existenţa unei vieţi socio-

economice pe aceste locuri, din cele mai vechi timpuri.


31

Descoperiri arheologice au scos la iveală obiecte de uz casnic din

paleoliticul superior, monede şi vase din perioada daco-romană.

Dacă luăm în considerare faptul că pe Valea Bistrei trecea „drumul

roman”, care făcea legătura între Lederata şi Ulpia Traiana Sarmisegetuza,

aceste descoperiri şi aceste elemente privind aşezările omeneşti de aici sunt

fireşti.

Istoriografia română evidenţiază faptul că în secolele VI-XI, printre

cele 32 localităţi bănăţene unde se extrăgea aur, sunt amintite şi localităţile de

pe Valea Bistrei, printre care Ohaba –Bistra, nucleul de bază în constituirea

oraşului Oţelu Roşu.

Documentele medievale sunt şi mai bogate în menţiuni privind locurile

respective.

Vatra pe care s-a constituit oraşul Oţelu Roşu, Ohaba –Bistra, în prezent

cartier al oraşului, este atestată documentar încă din secolul al XIV – lea –

1458, atestare prilejuită de întocmirea unor documente de donaţie de către

regii maghiari, a unor propietăţi către familii de nobili din zonă.

Cartierul Mal este cunoscut în scrieri din 1561, ca proprietate a familiei

nobiliare Bizeria, iar un alt cartier al oraşului, Cireşa, apare menţionat în

cronici din 1580.

În 1658, această parte a banatului, a fost cedată turcilor de către

Principele Transilvaniei, Acatiu Barcsay, până la Pacea de la Karlowitz –

1699, încheiată în urma unui război austro-turc, când Banatul trece sub

stăpânire austriacă, devenind provincie imperială.

Între anii 1716-1718, are loc din nou un război austro-turc, încheiat cu

pacea de la Pasarowitz – 1718, când întreg Banatul este cucerit de Imperiul

austriac, care organizează zona în scopul exploatării zăcămintelor miniere.


32

În 1751 administraţia militară este înlocuită cu cea civilă. Începând cu

anul 1762 se formează regimentele grănicereşti, constituite din ţărani liberi, la

Ohaba Bistra , ia fiinţă la 1768 Compania a 12 –a, a Regimentului de

grăniceri Valcho-iliric. Sediul comandamentului se păstrează şi astăzi, acesta

găzduind Ocolul Silvic din Oţelu Roşu.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea , în viaţa economică a Banatului se

produc schimbări profunde. Administraţia Imperială austriacă intensifică

explorările şi activităţile de exploatare minieră din zona M-ţilor Poiana Ruscă.

Zona este vizitată de Împăratul Iosif al II –lea, în anul 1773.

În anul 1795, este instalată la Ohaba Bistra, la poalele dealului lui

Ferdinand, un ciocan cu forjă acţionat hidraulic, începând astfel prelucrarea

fierului în zonă. În aceeaşi perioadă este construită o forjă şi la Rusca

Montană, de către familia Madersbach.

Pentru ambele activităţi au fost aduşi colonişti majoritari germani, de la

Bocşa şi Reşiţa, care s-au stabilit în apropierea instalaţiei metalurgice,

constituind nucleul viitoarei localităţi Ferdinandzberg, menţionat în anul 1807.

Denumirea derivă de la dealul cu acelaşi nume. În timpul Revoluţiei de la

1848, guvernatorul revoluţionar maghiar Fulop Lipot, schimbă denumirea

localităţii în Bemhegy (Dealul lui Bem), denumire care nu rămâne decât până

în anul 1849.

Colonia se măreşte în anul 1850, prin atribuirea unor terenuri de către

“Asociaţia Braşoveană de Mine şi Metalurgie”, angajaţilor de la uzină pentru

construire de case.

Din anul 1867, când se instituie dualismul austro-ungar, noua aşezare

va primi numele de Nandorhegy, de fapt traducerea în limba maghiară a

numelul de Ferdinandsberg.


33

La sfârşitul secolului al XIX-lea, pe lângă germani, la Ferdinandsberg

(Oţelu Roşu), trăiau slovaci, unguri, italieni, români.

În perioada 1906 -1911, are loc întocmirea hărţilor cadastrale şi a cărţii

funciare, conform acestora localitatea având în acea perioadă o suprafaţă de

3128 ha.

După marea Unire de la 1918, se revine la denumirea de

Ferdinandsberg, iar din anul 1924, aşezarea se va numi Ferdinand.

Între anii 1936-1938, este construită şi prima biserică ortodoxă din

zonă. În timpul celui de al doilea război mondial, datorită greutăţilor

economice, administraţia celor doua localităţi, Ohaba Bistra şi Ferdinand, se

contopeşte - 1943 şi se formează o localitatea Ferdinand Bistra.

După 1945, cele două localităţi revin la forma administrativă iniţială.

Instaurarea regimului comunist în România, determină din nou

schimbarea denumirii localităţii, autorităţile comuniste din localitate, de la

vremea respectivă, hotărând la 8 iunie 1948, schimbarea denumirii în Oţelu

Roşu, denumire pe care o primeşte şi uzina. În anul 1960 Oţelu Roşu este

declarat oraş cu subordonare raională, având o populaţie de 8500 locuitori, în

componenţa sa fiind trecute şi localităţile învecinate Malu şi Cireşa.

În perioada regimului comunist, sub aspect industrial şi economic,

oraşul Oţelu Roşu cunoaşte o permanentă dezvoltare, uzina fiind extinsă şi

modernizată iar numărul de muncitori mărit. O caracteristică negativă însă, o

constituie aspectul monoindustrial al localităţii, aproape întreaga viaţă

economică şi socială gravitând în jurul combinatului şi activităţii miniere.

Consecinţele negative ale acestei situaţii s-au manifestat pregnant după 1989.

După 1989, aşa cum am mai menţionat, restructurarea industrială, în

special a zonei energofage, a activităţilor mari consumatoare de resurse, a


34

afectat şi zona Oţelu Roşu. Fenomenul a cunoscut o stabilizare şi o redresare

după anul 2004.

2. Cadrul fizico-geografic

2.1. Aşezare - Vecinătăţi

Localitatea Oţelu Rosu este situata in sud-vestul României, in nord-

estul judeţului Caraş-Severin, pe culoarul Bistra care face legătura dintre

Banat si Transilvania.

Otelul Rosu se invecineaza cu teritoriu localitatiilor: Glimboca la vest,

Rusca Montana in Nord Est, Muntii Poiana Ruscai la Nord, Zavoi la Est si

Muntii Godeanu si Ţarcu la Sud.

Teritoriul Orasului Otelu Rosu se intinde pe o suprafata de 6785

hectare.

Oraşul Oţelu Roşu se încadrează în următoarele coordonate: 45° 31'

latitudine nordică şi 22° 22' longitudine estică, la o altitudine medie de 268 m.

Oraşul Oţelul Roşu este traversat de DN 68 şi calea ferată care face

legatura între Caransebeş şi Haţeg.

Oraşul se află la o distanţă de aprox. 20 km de oraşul Caransebeş, 60 de

km de reşedinţa de judeţ Reşiţa şi 50 km de oraşul Haţeg.

Oraşul Oţelu Roşu se află încadrat natural la confluenţa dintre Valea

Bistrei şi Bistra Mărului. Este străjuit la Nord de culmile Munţilor Poiana

Ruscăi, iar la sud de cele ale munţilor Godean şi Ţarcu. Se afla pe vestitul

culoar Bistra care face legătura dintre Banat si Transilvania, culoar care prin

clima, vegetaţia, reţeaua Hidrografică, bogăţii ale solului şi subsolului, oferă

condiţii naturale prielnice pentru o viaţă economică şi socială.

Teritoriul administrativ al oraşului Oţelu Roşu este alcătuit din două

localităţi şi anume: Oţelu Roşu şi Malu.

2.2. Relieful


35

Relieful localităţii Oţelul Roşu respectă caracteristica preponderentă a

judeţului Caraş Severin şi anume de premontan şi montan.

Culoarul Bistrei este un şant tectonic aproape rectiliniu, cu direcţia vest-

est. Ruptura ce a avut loc în scoarţa pământului, probabil însoţită de

scufundarea masivului Poiana Rusca, a fost acoperită până în vremuri recente,

de apele Marii Panonice, luând aspectul unui golf, pe fundul căruia s-au aşezat

sedimente.

După ce marea s-a retras, pe acest şanţ s-a fixat apa Bistrei, care -

împreuna cu afluenţii ei - a acţionat intens, contribuind la crearea actualei

fizionomii a formelor de relief din bazinul său.

Valea Bistrei este străjuită de M-ţii Poiana Rusca, care mărginesc şi

vatra oraşului la nord, dealurile Rugu , Tarniţa, Tuta, Masivul Godeanu şi M-

ţii Ţarcu, la sud.

M-ţii constituiţi din şisturi cristaline prezintă un relief domol, cu vârfuri

masive şi cu înălţimi medii, ce rareori trec de 1100 m.

Văile sunt adânci şi înguste. De-a lungul Bistrei s-a format o luncă care

se lărgeşte pe măsură ce Valea Bistrei înaintează către confluenţa cu Timişul.

2.3. Climă. Regim termic.

Clima constituie elementul de legătură dintre ceilalţi factori geografici,

din a căror contopire ia naştere peisajul, mediul natural.

Caracterul ei este determinat de latitudine, depărtarea de mare sau de

ocean şi de formele de relief. Clima influenţează factorii de care depinde viaţa

omului, aşezările omeneşti.

Deşi este înconjurat de înălţimi, culoarul Bistrei prezintă o climă cu

caracter de tranziţie între zona alpină şi cea de câmpie, ceea ce rezultă şi din


36

analiza celor trei elemente componente: temperatura aerului, vânturile şi

precipitaţiile.

Temperatura medie anuală la Oţelu Roşu este cuprinsă între 10° -

10,5°C, aproape asemănătoare cu cea a Caransebeşului. Cea mai coborâtă

temperatură este în luna ianuarie, în jur de -1° - 1,5°C, iar cea mai ridicată este

în luna iulie, de 20° C, de unde reiese o amplitudine termică de 21°C.

Anotimpurile ce se succed unul pe celălalt nu par a ţine de datele fixe

ale lor. Vara este de obicei mai lungă decât iarna, iar toamna mai lungă decât

primăvara.

Uneori se înregistrează variaţii bruşte de temperatură, în special în

timpul primăverii.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii ce cad pe teritoriul oraşului, este

de aproximativ 900 mm, cifră ce indică specificul climatului alpin. Luna cea

mai bogată în ploi este iunie, iar cea mai săracă – ianuarie.

Datorită aşezării geografice în culuarul Bistrei, înconjurat fiind de

masive muntoase înalte, oraşul Oţelu Roşu nu resimte vânturi frecvente şi

puternice.

Cele mai cunoscute şi frecvente vânturi,sunt vântul mare şi vântul de la

munte, ce bat pe direcţia sud-vest şi nord-est şi au o intensitate mică.

Crivăţul bate rar, mai ales iarna, aducând viscole şi provocând scăderi

bruşte de temperatură.

2.4. Hidrografie. Regim pluviometric.

Cel mai mare Râu care străbate teritoriul oraşului Oţelu Roşu este

Bistra.

Râul Bistra mai primeşte ca afluenţi pe teritoriul Oţelului Roşu, pe

partea dreapta, pâraiele Rugu şi Valea Ohabii.

În cuprinsul Oţelului Roşu, adâncimea nivelelor la care se găseşte apa

potabilă şi abundenţa ei, sunt variate.


37

Astfel pe terasa Gai, fântânile au adâncimi de 10-15 m. În zona de

luncă, la nord de terasă, adâncimile coboară la 5-8 m. În general gustul apei

este plăcut şi apa bună de băut.

2.5. Solul şi resursele naturale.

Solul acestor forme de relief este format din conglomerate de nisipuri,

argila, humus si calcare.

Ca tip de sol predomina soluri de lunca, brun montan de pădure tipic

podzolit si brun montan acid cu diferite grade de podzolire.

Solurile de pe raza oraşului s-au format datorită climatului umed şi

răcoros. Apa a dizolvat şi a spălat calciul care s-a depus la diferite adâncimi.

2.6. Fauna si flora.

Pe teritoriul oraşului, repartiţia geografică a vegetaţiei, este legată de

etajarea reliefului.

În lunca Bistrei, din cauza umidităţii, vegetaţia este bogată şi este

alcătuită din specii care cresc repede (ropozul, pipirigul, ferigele, salcia,

aninul negru, etc).

Vegetaţia de stepă şi silvostepă, cuprinde zona terasei Gai şi

favorizează creşterea următoarelor plate erbacee: măcrişul, iarba câmpului,

fâneaţa, sadina, viţelarul. Alte plate des întâlnite în păşunile şi fâneţele

naturale, sunt: vulturica, coada şoricelului, spanacul sălbatic. Ca arboret,

întâlnim: păducelul, măceşul, cornul, alunul,etc.

Vegetaţia dealurilor submontane, are două trepte bine individualizate:

până la altitudinea de 500 m - este zona pădurilor amestecate, alcătuite din

fag, anin, alun. Peste această altitudine apar pădurile de fag individualizate.

Zona coniferelor lipseşte de pe teritoriul oraşului.


38

Din punct de vedere faunistic, regiunea in care se găseşte aşezat oraşul

Oţelu Roşu cuprinde provincia carpatină a şi c, Carpaţii Meridionali şi

Occidentali. Fauna este extrem de bogata in animale, păsări şi peşte.

Fauna este specifica biotipului pădurilor de munte. Pădurile munţilor

înconjurători adăpostesc numeroase animale sălbatice: ursul brun este cel mai

mare şi mai puternic, capra neagra, este vânatul munţilor înalţi, căprioara are o

răspândire mai largă, mistreţul este de asemenea foarte des întâlnit.

Tot aici se mai gasesc si cerbi, vulpi, dihori, nevastuici si veverite.

Dintre pasari se intalnesc ierunca si sitarul, ultima fiind o pasare

calatoare. Se vaneaza primavara si toamna. Sunt renumite vanatorile de

toamna de pe Valea Bistrei (regiunea comunei Glimboca si Roşu).

De asemenea, în aceste păduri, traiesc numeroase pasari rapitoare ca:

soimul, uliul, eretele si bufnita. Este foarte populata zona de alunis cu

gainusele de alun. Numeroase sunt pasarile cantatoare: privighetoarea,

randunica, grangurul, sticletele, botgrosul, turturica şi huhurezul.

Caracteristica principala a acestei părţi, este data de bogăţia elementului

termofil:

- fag;

- plop tremurător;

- mesteacăn;

- cireşul păsăresc;

- tei.

Cele mai importante specii de peste, ce fac si obiectul principal al

activităţii de pescuit, sunt: cleanul si mreana, in amonte de oraş. Cele mai

cunoscute specii sunt păstrăvul, lipanul şi păstrăvul american.

Flora localităţii Oţelul Roşu, este central-europeană, cu elemente alpine,

în părţile mai înalte şi infiltraţii mediteraneene, în locurile adăpostite. Este

foarte variată, insuficient de bine cunoscută şi fructificată.


39

Resursele naturale de suprafaţă specifice sunt: lemnul, piatra, marmura ,

nisipurile, precum şi resursele care ţin de potenţialul agricol. Resurse de

adâncime le reprezintă minereul de fier şi cărbunele.

Resursele care ţin de potenţialul agricol, potenţialul silvic, potenţialul

piscicol, sunt regenerabile. Din păcate exploatarea lor haotică, de multe ori

nesupravegheată şi neautorizată, conduce la diminuarea acestor resurse si la

afectarea mediului natural.

4. Reţeaua internă de comunicaţie şi transport.

Ca structură reţeaua de comunicaţie şi transport a oraşului Oţelu Roşu,

este compusă din:

Drumuri Naţionale – DN 68 – 7 km – modernizaţi;

Drumuri orăşeneşti – 29 km. Din care 23 km. – modernizaţi şi 6

km. – nemodernizaţi;

Drumuri săteşti – 3 km – modernizaţi;

Drumuri forestiere – 19 km.

Principala cale de acces în Oţelu Roşu este DN 68 , care face legătura

între Caransebeş şi Haţeg.

Oraşul Oţelu Roşu, este străbătut şi de o reţea de cale ferată, care la fel

face legătura între Caransebeş şi Haţeg.

Distanţa până la reşedinţa de judeţ pe cale rutieră, este de 60 km, iar

distanţa pe cale ferată tot de 60 km.

Cel mai apropiat oraş este municipiul Caransebeş, situat la 20 km.

Aferent reţelei de cale ferată, în oraşul Oţelu Roşu se află o staţie de

călători şi de marfă, cu bază de preluare şi spaţii de depozitare.

Combinatul Metalurgic din acest oraş, are propria linie de acces şi

garare de cale ferată şi propria staţie de marfă.


40

4.Profilul socio-economic, cultural şi spiritual al oraşului

Oţelu Roşu.

4.1.Caracteristici generale

Oţelu Roşu are multe atuuri pentru a se dezvolta în continuare, câteva

din aceste avantaje fiind relevate mai jos:

- poziţia geografică, în apropierea graniţelor cu Ungaria şi Serbia;

- condiţiile geografice (climă, hidrogeologice) favorabile;

- infrastructură rutieră, feroviară, aeriană (la Caransebeş);

- populaţie cu un grad ridicat de toleranţă, nivel redus de conflicte sociale între

cetăţeni;

- infrastructură tehnică de alimentare cu apă, canal, de apărare contra

inundaţiilor, alimentare cu energie electrică şi gaze naturale, relativ

dezvoltată;

- reţea de telecomunicaţii extinsă, modernizată;

- reţea de fibre optice;

- acoperire integrala cu telefonie mobilă;

- forţa de muncă relativ numeroasă, înalt calificată, la costuri scăzute, de toate

gradele de pregătire;

- reţea de învăţământ dezvoltată şi diversificată;

- privatizare extinsă, număr mare de IMM-uri;

- potenţial turistic şi agro-turistic ridicat;

- grad de poluare relativ redus.

4.2. Situaţia socio-demografică

Oraşul Oţelu Roşu are o populaţie de 13 192 de locuitori , cărora le

sunt aferente 3803 de gospodarii .

Structura pe sexe:

- Bărbaţi - 6 424

- Femei - 6 768


41

Structura pe naţionalităţi:

- Romani – 11 351;

- Maghiari – 663;

- Germani – 860;

- Romi – 122;

- Alte naţionalităţi – 196.

Numărul total al gospodăriilor - 3803

Din care:

- pană la 2 membri – 1478;

- 3 membri - 1254;

- 4 şi peste 4 membri – 1071.

- Private – 3747

- De stat - 56

Situaţia ocupării populaţiei

Total populaţie ocupată 3278.

Din care:

- Salariaţi – 2284.

Total populaţie neocupată - 7483

Din care:

- Şomeri - 173;

- persoane în asistenţă sociala la data de 31.07.2008 – 135;

- Pensionari – 2874;

- alte categorii – 4301.

Sub aspect social, situaţia în oraşul Oţelu Roşu, este următoarea:

- persoane cu dizabilităţi – 70 ;

- copii instituţionalizaţi - 25;

- familii beneficiare de ajutor social - 135 dosare;


42

- abandonuri şcolare – 13;

- locuinţe sociale -0.

La nivelul Primăriei Oţelu Roşu funcţionează un Serviciu de Asistenţă

Socială, care are în evidenţă 135 familii fără venituri.

Acest serviciu reprezintă principala structură de pe raza oraşului care se

ocupă de problemele sociale ale comunităţii.

Având în vedere problemele sociale, cu care se confruntă oraşul, putem

considera că respectivul serviciu a fost cel care a funcţionat aproape de nevoi

şi a căutat să identifice soluţii pentru fiecare caz social în parte.

Acest serviciu a avut ca preocupare constantă, aplicarea legislaţiei în

domeniul asistenţei sociale, prevenirea separării copilului de mamă,

prevenirea delicvenţei juvenile, prevenirea abandonului şcolar, prevenirea

abandonului familial.

De asemenea, a căutat să identifice şi să fructifice programele cu

finanţare nerambursabilă care se adresau acestui domeniu.

Concluzii:

Oraşul Oţelu Roşu se confruntă cu unele fenomene sociale şi neajunsuri

sau deficienţe cum sunt :

un proces de îmbătrânire a populaţiei;

o creştere a populaţiei neocupate din cadrul populaţiei active;

o accentuare a şomajului cronic;

serviciul social din cadrul primăriei nu este acreditat;

orasul nu beneficiază de funcţionarea unui ONG în domeniu;

orasul nu beneficiază de existenţa unui centru de consiliere

privind:

- abandonul familial;

- delicvenţa juvenilă;


43

- consumul de droguri, etc.

4.3. Analiza pieţei muncii

Unul dintre obiectivele dezvoltării comunitare durabile îl reprezintă

“dezvoltarea socială”.

Într-o succintă caracterzare/definire, dezvoltarea socială este, de fapt,

un proces de schimbare socială planificată, destinată să promoveze bunăstarea

locuitorilor comunităţii.

Această schimbare, în mod obligatoriu, trebuie să fie pozitivă şi este

determinată de transformări economice şi sociale complexe.

Resursa de bază a dezvoltării sociale o reprezintă capitalul social,

nivelul de dezvoltare a acestuia, ca atribut al relaţiilor dintre actorii sociali

(individuali şi colectivi) şi sistemul de norme care guvernează aceste relaţii,

având ca nucleu dur reciprocitatea şi încrederea.

Toate nevoile identificate la nivelul oraşului Oţelul Roşu , transpuse în

proiecte, vizează implicit şi creşterea acestui capital social, dezvoltarea

socială, care generează, la rândul ei, dezvoltare locală.

Dezvoltarea socială, creşterea capitalului social, sunt la rândul lor

influenţate, determinate de capitalul uman şi, în cadrul acestuia, de forţa de

muncă aptă pentru un proces productiv de bunuri şi servicii.

Forţa de muncă reprezintă componenta cea mai importantă a unei pieţe

a muncii, ea reprezintă nucleul analizei pieţei muncii la nivelul unei

comunităţi, a unei zone, a unei regiuni, ţări, etc.

Forţa de muncă nu este altceva decât bunul tranzacţionat pe piaţa

muncii sau a forţei de muncă.

Piaţa muncii este cadrul economico-social în care se regleză cererea şi

oferta de forţă de muncă.


44

Orice analiză referitoare la piaţa muncii are ca element central forţa de

muncă, şi tranzacţionarea acesteia, ca urmare a unui proces de ofertă şi cerere

de forţă de muncă.

Oferta de forţă de muncă se referă la resursele de muncă existente în

economie, reprezentând categoria indivizilor care îşi manifestă interesul de a

participa la procesul productiv.

În cadrul resurselor de muncă se disting mai multe segmente:

a) Populaţia activă – persoane apte de muncă, situate într-un anumit

cadru de vârstă, care pot furniza forţa de muncă necesară procesului

productiv. În cazul oraşului Oţelu Roşu avem o populaţie activă de

7887 de persoane;

b) Populaţia ocupată – cei care participă la procesul productiv sau

activităţi colaterale lui – 3278 persoane ;

c) Populaţia şomeră – aflată în diverse forme de plată - 173 de

persoane – care deşi este aptă de muncă, ramâne în afara pieţei

muncii. Ramânerea în afara pieţei muncii şi astfel apariţia şomajului,

poate să fie determinată de un excedent al forţei de muncă,

comparativ cu oferta, cum este şi cazul comunitatii Otelu Rosu ,să

fie determinată de o situaţie de dezechilibru economic, unde se

încadrează Otelu Rosu, în sensul că economia locală a suferit un

declin . Acest şomaj determinat de dezechilibre economice poate

conduce la un şomaj cronic, cu efecte negative asupra pieţei muncii

şi cu pierdere de resurse umane, datorită neutilizării lor.

Persoanele în afara vârstei de muncă şi cele cu diverse incapacităţi de

muncă, formează:

a) Populaţia inactivă – care se structurează astfel:

- preşcolară şi şcolară – 2429 persoane

- pensionari – 2874 persoane

- persoane cu handicap sau persoane cu dizabilităţi – 70 persoane.


45

Fenomenele muncii sau ale pieţei muncii, cele legate de forţa de muncă

sunt inevitabil influenţate de mai multi factori.

Cei mai importanţi, care au o determinare directă sunt:

Factorii demografici – definitorii pentru nivelul ofertei forţei de muncă.

Aceştia sunt:

- populaţia totală – la nivelul comunitatii Oţelu Roşu avem o

populaţie de 13192 locuitori, situaţie care exprimă o scădere a

nivelului demografic în ultimii 10 ani;

- rata natalităţii – are un efect imediat asupra populaţiei inactive şi

unul decalat cu 15-20 de ani asupra populaţiei ocupate. În cazul

oraşului Oţelu Roşu, rata natalităţii a cunoscut o permanentă

tendinţă de scădere în ultimii 10 ani, fapt care va afecta oferta

forţei de muncă peste 15-20 ani. De asemenea, această rată se

situează sub rata mortalităţii. În timp ce media anuală a nou

născuţilor vii se situează la 11 născuţi la 1000 de locuitori, media

anulă a decedaţilor la 1000 de locuitori se situează la 24 de

decedaţi. Prin urmare sporul natural este de -13;

- rata mortalităţii – afectează, de asemenea, atât populaţia activă

cât şi cea inactivă. La nivelul orasului Otelul Rosu avem de a

face cu o tendinţă de creştere a ratei mortalităţii în ultimii 10 ani,

determinată atât de nivelul vârstei dar în special de gradul de

morbiditate ridicat;

- creşterea duratei de viaţă – este un factor demografic care a

determinat şi durata de viaţă activă. La Oţelu Roşu , nu putem

identifica o tendinţă clară privind creşterea duratei de viaţă,

având în vedere numărul mare de bolnavi cronici la 1000 de

locuitori, care determină şi mortalitatea crescută;

- migraţia forţei de muncă reprezintă un alt factor demografic

important care influenţează negativ dezvoltarea economiei locale,


46

investitorii fiind descurajaţi de respectiva migraţie, chiar dacă

este temporară, şi de fluctuaţia forţei de muncă la nivelul pieţei

locale;

- instabilitatea maritală – factor şi fenomen demografic tot mai

frecvent în ultima perioadă de timp, care a determinat presiuni

asupra ofertei forţei de muncă prin îndepartarea de la modelul

tradiţional al familiei, cu tatăl unic întreţinător. Tot mai multe

femei au devenit întreţinător de familie, fenomen determinat atât

de creşterea numărului divorţurilor, cât şi de creşterea numărului

de familii monoparentale.

Factori educaţionali – sunt responsabili pentru caracteristicile calitative

ale ofertei forţei de muncă. Sistemul de învăţământ este modalitatea de

adaptare a ofertei la caracteristicile cererii. Prin felul cum este organizat

se urmăreşte asigurarea unor calificări profesionale cât mai apropiate de

caracteristicile cererii. În ultimii 10 ani, la nivelul oraşlui Oţelu Roşu s-

a putut constata un decalaj din punctul acesta de vedere, forţa de muncă

nebeneficiind de o calificare adecvată, în felul acesta determinând o

creştere a muncitorilor necalificaţi în raport cu nevoile procesului

productiv sau al serviciilor publice.

Factori economici – oferta forţei de muncă are o determinare

economică, nivelul ei depinzând de nivelul preţului la care această

marfă se tranzacţioneză pe piaţă. Cu cât preţul este mai mare, cu atât

oferta forţei de muncă este mai mare. Nivelul cheltuielilor necesare

acoperirii unui cost de subzistenţă dictează un venit şi un salariu minim.

Acest aspect se manifestă în condiţiile în care oferta de locuri de muncă

este mult mai mică decât cererea.

4.3. Specific. Indicatori. Situaţia la nivelul oraşului Oţelu Roşu


47

Aşa cum s-a precizat mai sus, piaţa muncii sau a forţei de muncă, este

cadrul economico-social în care se reglează cererea şi oferta de forţă de

muncă.

Cum oferta este direct proporţională iar cererea invers proporţională cu

preţul forţei de muncă, există, prin urmare, un nivel al salariului la intersecţia

celor două traiectorii, la care cererea şi oferta sunt egale.

Când cererea şi oferta tind spre un nivel de echilibru, vorbim despre o

piaţă a muncii echilibrată.

Când această corespondenţă nu se realizează, vorbim despre o piaţă a

muncii dezechilibrată.

Din perspectiva cererii, piaţa muncii este una derivată, fiind determinată

de caratacteristicile procesului productiv.

Din perspectiva ofertei, piaţa muncii este una principală, avănd propria

sa determinare.

Prin urmare, una din caracteristicile sale este multidimensionalitatea,

aici interferând factori economici, sociali, culturali, demografici, educaţionali,

etc.

O altă caracteristică este aceea de a fi cea mai imperfectă piaţă, ea fiind

restricţionată de o varietate de condiţionări extraeconomice:

- naturale (structură etnică, vârstă, sex);

- sociale (condiţionări dobândite).

Un al treilea atribut este acela de a fi o piaţă organizată şi reglementată,

dat fiind bunul, cu totul special, tranzacţionat – forţa de muncă.

Având în vedere acest aspect, instituţia care intervine privind această

reglementare şi organizare, este statul.

Un al patrulea atribut este acela de a fi o piaţă negociată, având în

vedere că tranzacţionarea forţei de muncă se face totuşi în baza unui proces de

negociere.

Nu în ultimul rând, piaţa muncii este o piaţă segmentată:


48

- profesional ocupaţională;

- educaţională;

- mediu;

- vârstă;

- forma de propietate a agenţilor economici;

- ramuri de activitate, etc.

Indicatori ai pieţei muncii

Indicatorii care se folosesc în analiza pieţei muncii sunt indicatori care

caracterizează forţa de muncă, sub diferitele sale aspecte.

Prin urmare putem vorbi de trei grupe de indicatori:

indicatori de nivel – reflectă aspectele cantitative legate de forţa de

muncă, aceştia fiind:

- indicatori ai resurselor (populaţie totală, populaţie activă, populaţie

aptă de muncă, etc);

- indicatori ai ocupării şi şomajului (populaţie ocupată, populaţie

şomeră, populaţie neocupată, etc);

- indicatori ai salarizării, ai condiţiilor de muncă şi cei care

caracterizează relaţiile.

indicatori de structură – sunt indicatorii care relevă:

- grupele de vârstă;

- sexul;

- calificări profesionale;

- nivel de educaţie;

- mărimea agenţilor economici;

- forma lor de proprietate;

- durata şomajului.


49

indicatori derivaţi – sunt indicatorii care combină diferitele criterii şi

caracteristici ale pieţei forţei de muncă.

Din punct de vedere al specificului pieţei forţei de muncă, în orasul

Otelu Rosu, constatăm următoarele:

- piaţa muncii este una dezechilibrată, având în vedere declinul

economic în care se află orasul şi astfel nivelul scăzut al cererii de

forţă de muncă, determinat de acest declin;

- un număr scăzut de agenţi economici;

- un grad redus al ratei ocupării, populaţia ocupată din total populaţie

activă fiind redusă;

- un număr redus de locuri de muncă ofertate;

- o lipsă de investiţii în sectorul privat;

- o migraţie a forţei de muncă active şi calificate spre alte zone ale

judeţului sau în afara ţării;

- un şomaj ridicat, atât cel determinat de restrângerea activităţii

economice cât şi cel determinat de absenţa de pe piaţa muncii a unor

categorii ale populaţiei (femei şi tineri absolvenţi);

- spirit antreprenorial scăzut;

- lipsa de oportunităţi privind integrarea pe piaţa muncii, în special

privind grupurile dezavantajate: femei, tineri absolvenţi, rromi.

Sub aspectul acestor tendinţe avem de a face, în orasul Otelu Rosu, cu o

situaţie a pieţei muncii care determină negativ dezvoltarea economică şi care

nu beneficiază de o intervenţie atât de natură economică cât şi educaţională în

vederea îmbunătăţirii acestei situaţii.

4.4.Suprafaţa - Structura terenurilor

Teritoriul administrativ al comunei este de 6 785 ha

Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii


50

Arabil - 478 ha;

Fâneţe – Păşune - 2 478 ha;

Livezi - 65 ha;

Păduri - 3 087 ha;

Suprafeţe alocate altor folosinţe - 577 ha ;

Terenuri neproductive 100 ha.

4.5. Situaţia gospodăriilor

Numărul total al gospodăriilor este de 3803, din care:

Până la 2 membrii – 1478;

3 membrii – 1254;

4 şi peste 4 membrii – 1071.

La nivelul oraşului Oţelu Roşu, ponderea zonei rezidenţiale, cuprinzând

şi

grădinile din spatele caselor, este cea care ocupă cel mai mult din intravilanul

oraşului.

Loturile construibile din zona rezidenţială sunt orientate cu latura scurtă

spre stradă. Lăţimile de front se situează între 15- 25 m.

Fronturile stradale sunt continue, cu acces pe lot din lateralul caselor, fie

pe o parte descoperite, fie prin poartă acoperită.

Cele mai multe locuinţe sunt de tip ocol îngrădit, cu anexe ce închid

curtea interioară.

Înălţimea caselor construite este în general parter, exceptând cartierele de

blocuri unde înălţimea este cu patru şi cinci etaje.

După anul 1990, regimul urbanistic de construcţie a fost stabilit la parter

plus etaj.

Ca tip de locuinţe predomină cele individuale în proporţie de 68%.

Evolutiv, după 1990 s-a remarcat o creştere a numărului de clădiri pentru

locuit la nivelul oraşului Oţelul Roşu.


51

Fond locativ

în apartamente În case Fond

locativ

:

Număr

unităţ

i –

din

care

Total 1

camer

a

2

came

re

3

came

re

Total 2

came

re

3

came

re

Privat 3747 1418 276 762 380 2329 927 1402

De stat 56 56 16 22 18 - - -

TOTAL 3803 1526 292 784 398 2329 927 1402

4.6. Reţele de utilitate publică

La nivelul oraşului Oţelu Roşu există următoarele reţele de utilitate

publică:

Reţea de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune.

- în lungime de 26,6 km, la care sunt racordate 3802 gospodării;

Reţea de alimentare cu apă potabilă în lungime de 45,7 km

- la care sunt racordate 3510 gospodării. Nu sunt racordate 293

de gospodării care sunt alimentate din puţuri individuale.

Programul de alimentare este permanent. Reţeaua are

posibilităţi de extindere;

Reţea de canalizare menajeră, în lungime de 22,5 km.

- la care sunt racordate 2213 gospodării. Nu sunt racordate

1850 de gospodării, care au canalizare şi tratare individuală.

Alte 1580 de gospodării nu au de loc canalizare. În oraşul

Oţelul Roşu, există o staţi de epurare situată la 300 m de Râul


52

Bistra, spre vest de DN 68. Staţia are un debit maxim de 6227

mc /zi;

Reţea de telefonie fixă

- care are un număr de 1700 posturi telefonice instalate.. La

nivelul oraşului Oţelul Roşu, există şi telefonie mobilă, prin

Vodafon şi Orange.

Reţea de alimentare cu gaze naturale

- La care sunt racordate 3640 de gospodării. Nivelul de

acoperire este de 90%.

În Oţelu Roşu, nu există reţea de termoficare şi nici un sistem de

transport în comun.

De asemenea nu există canalizare a apelor pluviale, acestea fiind

dirijate pe rigole şi captate în Pârâurile de pe raza localităţii.

4.7. Mediul de afaceri

Mediul de afaceri din Oţelul Roşu se află într-o uşoară creştere după o

perioadă de declin, determinată de restructurarea din industria extractivă şi

metalurgică.

Actualmente afacerile sunt puţine ca număr. De asemenea caracterul lor

durabil este relativ. Predomină următoarele activităţi:

- industria metalurgică;

- industria de prelucrare a lemnului;

- industria de prelucrare a marmurei;


53

- construcţiile;

- serviciile;

- comerţul;

- ateliere de mică industrie;

- activităţi agricole şi zootehnice.

Ponderea cea mai mare o are activitatea metalurgică, urmată de

activitatea de prelucrare a lemnului şi comerţ.

Potenţialul local investiţional este redus, iar în prezent numărul de

iniţiative private şi de proiecte depuse pentru diverse finanţări, din fonduri

europene sau alte surse, este aproape inexistent.

Programele de creditare nu sunt accesate atât datorită sistemului de

garantare, dar mai ales al birocraţiei şi condiţiilor de creditare (documentaţii

stufoase, termene de restituire scurte, dobânzi mari, etc).

Lipseşte de asemenea consultanţa profesionalizată şi specializată care ar

putea facilita accesul la surse de finanţare şi la credite atractive.

Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt

Industrie 2 0 0

Agricultura 1 0 0

Comerţ 160 0 0

Construcţii 4 0 0

Transport 2 0 0

Turism - 0 0

Alte activităţi 1 0 0


54

TOTAL 197

CIFRA DE AFACERI ANUALĂ [RON] Agenţi economici

<0.1 mil. Lei 0.1 – 1 Peste 1 mil.

Persoane fizice

autorizate

41 - -

Asociaţii familiare 28 - -

SRL 197 18 3

Cooperative

meşteşugăreşti

- - -

SA - - 1

SN - -

Alţi agenţi economici - - -

TOTAL 266 18 4

Prin agenţi economici din zonă se înţeleg agenţii economici având

sediul declarat in localitatea respectivă precum si agenţi economici care au

filiale de lucru si care plătesc taxe si impozite la bugetul local

Informaţii despre mediul financiar bancar conform bilanţului anului

2007

Instituţii financiar

bancare

Cu capital

privat

Cu capital de stat Cu capital

mixt

Bănci 4 - -

Instituţii de Micro-

creditare

- - -

Cooperative de credit 2 - -


55

CAR 1 - -

Fonduri de garantare - - -

Societăţi de asigurare 4 - -

Alte instituţii financiare - - -

TOTAL 11 - -

câştiguri medii lunare (la 31.decembrie a anului precedent)

Număr de

angajaţi

Total agenţi

economici

Total număr

angajaţi

Câştiguri medii

anual

[lei/angajat]

1-9 159 944 500

10-49 35 480 500

50-249 2 140 520

250-499 0 - -

> 500 1 720 640

TOTAL 197 2284 -

4.8. Mediu educaţional şi de sănătate

Infrastructura sistemului educaţional a oraşului Oţelu Roşu este

asigurată de 18 unităţi şcolare în care sunt instruiţi 2429 de şcolari şi

preşcolari.

Cele mai multe unităţi şcolare necesită reabilitare şi modernizare,

dotare cu mobilier nou, logistică şi material didactic.

Structura unităţilor de învăţământ este conform tabelului de mai jos:


56

Unităţi de

Învăţământ:

Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2007

Preşcolar 9 - 367

Primar-gimnazial 5 - 503

Secundar inferior 3 - 574

Secundar superior 1 - 985

Post liceal - - -

Superior - - -

TOTAL 18 - 2429

În oraşul Oţelu Roşu asistenţa medicală este asigurată de trei unităţi de

profil, unde funcţionează 10 cadre medicale cu pregătire superioară şi 16

cadre medicale cu calificare de asistent medical.

Structura unităţilor de profil este conform tabelului de mai jos:

Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri

Spitale 1 200

Policlinici 1 -

Dispensare 1 -

TOTAL 3 200

Concluzii:

Este necesară organizarea unui centru teritorial de sănătate în locaţia

actualului spital, cu activitate permanentă care să asigure condiţii privind

asistenţa medicală pentru toate domeniile.

Este necesară dotarea acestui centru cu un bloc operator modern pentru

intervenţii de dificultate medie, care se află în regim de urgenţă.


57

Este necesară permanentizarea unor servicii de asistenţă sanitară la

nivelul unor cartiere şi a satului Malu.

5. Fişa de prezentare – Oraşul Oţelu Roşu

Localitatea OTELU ROSU

Judeţul Caraş Severin

Teritoriul Administrativ 6785 HA

Localităţi aparţinătoare 1. Otelu Rosu

2. Malu

Adresa Consiliului Local Otelu Rosu , str. Rozelor, nr.2

Judeţul Caraş – Severin

Cod postal: 325700

Telefon 0255/530803

Fax . 0255/206086

e-mail: [email protected]

Primar IANCU SIMION SIMI

Distanţa până la reşedinţa de judeţ 60 KM

Situaţia funciară –ha-6785 ha

Teren arabil 478 ha

Păşuni 2478 ha

Livezi

Vii

Păduri 3087ha


58

Neproductiv 100ha

Alte folosinte 577ha

TOTAL 6785 HA

Situaţia Demografică şi Ocupaţională - Naţionalităţi

Femei 6768 Romani 11351

Bărbaţi 6424 Maghiari 663

Total 13192 Germani 860

Forţă de muncă activă 7887 Romi 122

Populaţie ocupată 3278 Alte nationalitati 196

Salariaţi 2284

şomeri 173

Pensionari 2874

Persoane cu dizabilităţi 70

Copii instituţionalizaţi 25

Familii beneficiare de

ajutor social

135

UTILITĂŢI SPECIFICUL LOCAL

Reţea energie electrică – Da

Reţea energie termică – Nu

Retea apa potabila – DA

Reţea canalizare menajeră – DA

Relief – dealuri joase , munţi, luncă

Ape curgătoare –Bistra ,Rugu ,Valea Ohabii

Lacuri – nu sunt

Resurse naturale – , faună şi floră

diversificată, padure , zacaminte , teren

agricol


59

Reţea gaz metan – DA

Căi de acces – Da

Telefonie fixă – Da

Telefonie mobilă – Da

Reţea internet – Da

Management al deşeurilor menajere –

exista partial

Altitudine –700- 1100 m

Surse de poluare – gunoiul menajer din

gospodăriile localnicilor, depozitat la

întâmplare , deseurile de la combinatul

metalurgic , deseurile lmnoase etc.

Rezervaţii naturale - nu sunt

Grad seismic – Magnitudine seismică

potenţială gradul 7, scara MRS conform

raionării seismice a teritoriului României în

Nomenclatorul P 200-92, zona seismică “ E “

Monumente istorice şi de arhitectură –

biserica ortodoxa , biserica catolica

monumentul eroilor .

Zone de agrement /turism / capacitatea de

cazare – Poiana Marului , Muntele Mic

Facilităţi fiscale locale – nu sunt

Clădiri disponibile pentru diverse activităţi-

există

Investitori existenti in zona – 2


60

Economia locală

Agenţi economici Capital privat Capital de stat Capital mixt

Industrie 2 - -

Agricultură 1 - -

Comerţ 160 - -

Construcţii 4 - -

Transport 29 - -

Turism - - -

Alte activitati 1 - -

Agenţi economici 197

Persoane autorizate 41

Asociaţii familiale 28

Total 266

Instituţii financiar

bancare

11

Sistemul Educational

Invăţământ Număr

unităţi

Număr

locuri

Număr elevi

Prescolar 9 400 367

Primar gimnazial 5 550 503

Profesional 3 600 574

Liceal 1 1100 985

Superior - - -

Sistemul de Sanatate

Sănătate Număr unităţi Număr medici Număr personal

sanitar mediu


61

Spitale 1 6 9

Dispensare 1 1 1

Policlinici 1 4 6

Cabinete

medicale

- - -

Fond locativ

în apartamente În case Fond

locativ

:

Număr

unităţ

i –

din

care

Total 1

camer

a

2

came

re

3

came

re

Total 2

came

re

3

came

re

Privat 3747 1418 276 762 380 2329 927 1402

De stat 56 56 16 22 18 - - -

TOTAL 3803 1526 292 784 398 2329 927 1402

Reţele publice Lungime Km

Apă 45,7

Canalizare 22,5

Termoficare Nu este cazul

Gaze 45

Electricitate 29

Drumuri Lungime Nemodernizate Modernizate

Europene - - -

Naţionale 7km - 7km

Judeţene - - -


62

Oraşeneşti/comunale 29 6 23

Forestiere 19 19

5.1.Programe /Proiecte derulate in comunitate

Măsura ISPA 2005 – Finanţare UE – 1200 000 euro -2007:

Reabilitare reţele apă;

Gestionarea deşeurilor – Finanţare UE – 1 000 000 euro -2007:

Stare colectare zonală;

Modernizare Infrastructură locală -– Finanţare ANDZM – 600

000 USD - 2008

Extindere reţea canalizare ;

Extindere reţea apă potabilă – Finanţare Guvernul României- OG

7 – 430 000 euro – 2007.

Notă:

În prezent nu există alte studii de fezabilitate pregătite pentru depunere

în cadrul unor programe de finanţare.

De asemenea Consiliul Local al Primăriei Oţelu Roşu nu are un act

normativ privind acordarea de facilităţi investitorilor.

Sursele de informaţii:

Primăria Oţelu Roşu;

Consiliul Judeţean Caraş Severin;

Direcţia de Statistică Caraş Severin;

Muzeul Banatului Montan;

Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere;

Arhive.

6. Dezvoltarea oraşului Oţelu Roşu în viziunea

Administraţiei Locale


63

Conducerea Primăriei Oţelu Roşu, Consiliul Local, au propus mai

multe măsuri de regenerare socio–economică a oraşului, necesare pentru

perioada următoare de timp.

Aşa cum rezultă şi din prezentul Plan Strategic, aceste măsuri au fost

supuse unor dezbateri publice într-un ciclu de seminarii ce s-au desfăşurat la

nivelul celor două localităţi.

Dezbatere a fost necesară în vederea identificării şi a altor nevoi, dar şi în

vederea prioritizării acţiunilor în cadrul procesului de dezvoltare pentru

intervalul de timp 2008 -2013.

Principalele măsuri de intervenţie propuse de Administraţia Locală pe

domeniile de interes identificate, sunt:

Măsura A – Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii locale de transport şi

comunicaţie

Scopul – Creşterea atractivităţii comunei în vederea realizării unor investiţii

în economia locală.

Activităţi :

Modernizarea drumurilor orăşeneşti şi săteşti;

Reabilitare şi modernizare străzi, la nivelul întregului oraş;

Construirea şi reabilitarea unor poduri şi punţi pietonale;

Realizarea unui sistem de transport în comun intern .

Măsura B – Reţele de utilitate publică

Scopul – Creşterea calităţii vieţii şi al gradului de confort al populaţiei,

dezvoltarea unor servicii publice.

Activităţi:

Extinderea şi modernizarea reţelei de apă potabilă la nivelul

întregului oraş;


64

Modernizarea staţiei de tratare, filtrare şi pompare a apei ;

Extinderea reţelei de canalizare menajeră în localitatea Malu şi

cartierul Tineretului;

Modernizarea staţiei de epurare;

Instalarea de microcentrale termice pe pelletz, în principalele

cartiere ale oraşului.

Măsura C – Infrastructura pentru educaţie, servicii sociale, sănătate şi

cultură

Scopul – Creşterea gradului de instrucţie, de educaţie civică, asistenţă

socială şi de sănătate, de informare şi de formare a unei culturi comunitare,

de valorificare a tradiţiilor locale.

Activităţi :

Amenajarea incintelor gradiniţelor din oraşul Oţelu Roşu, cu

spaţii de joacă, precum şi dotarea acestora;

Construirea şi dotarea unui Centru Social Comunitar în

localitatea Oţelu Roşu;

Modernizarea şi dotarea Casei de Cultură a oraşului;

Tranformarea spitalului orăşenesc într-un centru de sănătate

teritorial. Modernizarea şi dotarea acestuia.

Amenajarea şi dotarea unor puncte sanitare în cartierele oraşului

şi în localitatea Malu;

Acreditarea Serviciului Social al Primăriei;

Sprijinirea înfiinţării unui ONG pe oraşului, cu obiect de

activitate în domeniul asistenţei sociale şi servicii de sănătate

care să faciliteze accesarea unor fonduri nerambursabile destinate

acestor domenii;

Înfiinţarea unor ansambluri folclorice;

Extinderea şi dotarea muzeului din localitate;


65

Actualizarea monografiei oraşului Oţelu Roşu;

Măsura D – Infrastructura pentru agrement, petrecerea timpului liber.

Tursim şi Sport

Scopul – Creearea unor condiţii pentru locuitorii oraşului Oţelu Roşu privind

agrementul, petrecerea timpului liber, odihnă, creşterea gradului de sănatate

şi a confortului psihic.

Activităţi :

Amenajarea unor spaţii publice de joacă şi recreere pentru copii

din orasul Otelu Rosu ;

Infiinţarea de noi spaţii verzi cu zone de promenadă în toate

cartierele oraşului;

Construirea unui complex sportiv multifuncţional;

Amenajarea unor terenuri de sport multifuncţionale în cartierele

oraşului;

Sprijinirea construirii unor pensiuni turistice;

Amenajarea unui ştrand cu bază de agrement de-a lungul Râului

Bistra;

Amenajarea unei zone pentru serbări câmpeneşti.

Măsura E – Infrastructura de afaceri

Scopul – Dezvoltarea mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial,

atragerea unor investiţii, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului.

Activităţi :

Facilităţi pentru investitori;

Redarea în circuitul economic a terenurilor degradate şi

inundabile;


66

Modernizarea şi extinderea pieţei locale pentru desfacerea

mărfurilor;

Înfiinţarea unui Centru de Consultanţă Locală pentru potenţialii

oameni de afaceri de pe raza oraşului şi pentru sprijinirea

firmelor mici şi a fermierilor locali;

Sprijinirea înfiinţării unor micro-întreprinderi;

Sprijinirea înfiinţării unor ferme agricole;

Sprijinirea construirii unor capacităţi de procesare a produselor

agricole;

Stabilirea unei noi zone industriale.

Măsura F – Protecţia Mediului Înconjurător

Scopul – Creşterea calităţii mediului natural, dezvoltarea unei culturi a

managementului ecologic.

Activităţi :

Introducerea sistemului integrat de management al deşeurilor

menajere ;

Refacerea mediului afectat;

Construirea unei staţii de sortare a deşeurilor ;

Identificarea programelor de protecţie a mediului în vederea

întocmirii unor proiecte care să conducă la stoparea oricarei

degradări a mediului natural şi la îmbunatăţirea calităţii lui ;

Înfiinţarea de spaţii verzi în localităţile oraşului;

Împădurirea terenurilor degradate;

Înfiinţarea unor zone de vegetaţie forestieră/perdele forestiere;

Înfiinţarea unui ONG specializat pe educaţie ecologică şi

activităţi de protecţia mediului.

Măsura H – Creşterea Capacităţii Comunităţii şi a Administraţiei Locale.

Intărirea Coeziunii Sociale


67

Scopul - Creşterea abilităţilor şi dezvoltarea cunoştinţelor membrilor

comunităţii şi ai administraţiei locale în vederea susţinerii procesului de

dezvoltare locală.

Activităţi:

Creşterea capacităţii autorităţilor locale privind accesarea şi

administrarea fondurilor destinate dezvoltarii locale ;

Necesitatea participării la cursuri de instruire şi perfecţionare a

persoanelor din administraţia locală, din sistemul instituţional

local ;

Organizarea de seminarii şi dezbateri la nivelul comunităţii în

vederea creşterii capacităţii comunitare, de a creea strategii

proprii de dezvoltare, a identifica surse de finanţare, a elabora şi

implementa proiecte, în scopul dezvoltării locale.

Susţinerea dezvoltării societăţii civile în general, care prin

activităţile desfăşurate poate contribui la intărirea coeziunii

sociale pe termen lung ;

Elaborarea unei strategii locale în vederea instruirii şi pregatirii

unor persoane care să se ocupe în comunitate de educaţia privind

violenţa în familie, violenţa publică, violenţa în şcoli, consumul

de droguri, prostituţia, alcolismul, etc. Scopul acestei acţiuni este

creşterea siguranţei comunităţii şi prevenirii devianţei sociale;

Promovarea includerii sociale, îmbunatăţirea şi diversificarea

serviciilor în domeniu ;

Sprijinirea grupurilor dezavantajate în vederea îmbunătăţirii

condiţiilor de viaţă şi a integrarii lor sociale;

Promovarea standardelor şi cerinţelor Uniunii Europene privind

managementul administrativ şi funcţionarea administraţiei în

sprijinul cetăţeanului.


68

Capitolul III

Metodologia si etapele procesului de elaborare a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică al

Oraşului Oţelu Roşu

1. Descrierea Procesului de Elaborare a Planului Strategic 1.1.Necesitatea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-

Economică Implementarea unor măsuri de dezvoltare socio-economică, presupune

existenţa unui Plan Strategic de Dezvoltare, elaborat în mod participativ, care

să reflecte cât mai fidel nevoile, opţiunile şi deciziile cetăţenilor.

Trebuie să reflecte de asemenea şi disponibilitatea acestora de a se

implica în problemele comunităţii şi de a contribui la elaborarea unor direcţii

strategice de dezvoltare, identificând totodată sursele de finanţare sau

modalitatea de finanţare a respectivelor măsuri.

Planul Strategic reprezintă radiografia generală a unei comunitati ,

detalierea domeniilor de interes, modul de implicare şi rezultatul implicării

tuturor factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi la nivelul comunitatii.

Un asemenea Plan Strategic presupune lărgirea perspectivei de

cunoaştere a comunităţii prin precizările şi clarificările aduse, astfel încât toate

oportunităţile de dezvoltare precum şi de finanţare a proiectelor propuse, să

poate utiliza Planul Strategic ca document de referinţă în planificarea

acţiunilor, metodologia folosită, implementarea, monitorizarea şi evaluarea

măsurilor aplicate şi a rezultatelor acestora.

Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică, reprezintă cel mai

important ghid în procesul de creştere a capacităţii autorităţilor locale de a

planifica şi elabora proiectele, de a identifica şi gestiona sursele de finanţare

în conformitate cu voinţa comunităţii, cu normele şi exigenţele Uniunii

Europene.


69

Întregul orizont de dezvoltare locală al localităţii Oţelu Roşu trebuie să

se raporteze la acest Plan Strategic, care urmează a fi permanent actualizat în

funcţie de oportunităţi şi de resurse.

De asemenea Planul Strategic va ţine cont de suportul legislativ şi de

politicile de dezvoltare locală, regională şi naţională.

1.2. Metodologia de lucru

Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică al oraşului Oţelu

Roşu, a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor

tuturor grupurilor social-demografice din comunitate.

Participarea populaţiei la elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare

Social-economică, va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă, a oamenilor

din comunitate, la implicarea categoriilor vulnerabile în procesul de luare a

deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru

întreg procesul de dezvoltare.

Totodată implicarea actorilor din comunitate va spori gradul de

dezvoltare al parteneriatelor, dintre administraţia publică locală, organizaţiile

comunitare şi sectorul privat, în direcţia soluţionării problemelor comunităţii.

În elaborarea Planului Strategic al oraşului Oţelu Roşu s-a pornit de la

nevoile locale, repartizate pe domenii de interes, de la resursele locale şi cele

potenţiale, de la priorităţile stabilite, care au fost integrate şi în strategia de

dezvoltare a judeţului Caraş-Severin.

Administraţia Publică Locală a oraşului Oţelu Roşu, a înţeles

necesitatea elaborării unui asemenea Plan în mod participativ, în vederea unei

dezvoltări durabile a localităţii.

De asemenea, atât programele derulate de Agenţia Naţională pentru

Dezvoltarea Zonelor Miniere cât şi programele cu finanţare de la Uniunea

Europeană, ce urmeaza să se deruleze prin « Fondurile Structurale »,


70

componenta regională, reclamă o asemenea exigenţă şi anume, existenţa unei

Strategii de Dezvoltare Locală, a unei Planificări elaborate participativ.

Accesarea unor fonduri de finanţare nerambursabile, nu poate fi făcută

în absenţa unui asemenea Plan Strategic în care trebuie să se regăsească toate

etapele pregătirii unui proiect depus pentru finanţare.

Procesul de elaborare a Planului s-a declanşat la începutul anului 2008,

prin înaintarea manifestării de interes către Agenţia Naţională pentru

Dezvoltarea Zonelor Miniere, semnarea Protocolului şi constituirea în vara

anului 2008 a unui grup de initiativă, acţiune facilitată de ANDZM -

Reprezentanţa Locală Anina Caraş Severin, prin coordonator , sociolog

Orăvicean Nicolae.

Un rol important în demararea elaborării acestui plan a avut informarea

de catre reprezentanţii ANDZM Reprezentanţa Locală Anina, cu privire la

existenţa componentelor: «Creşterea Capacităţilor Comunităţilor - CCC » şi

« Schema de Granturi Mici –SGM », din cadrul Proiectului Regenerarea Socio

Economică a Zonelor Miniere - RSE, derulat de această Agenţie, zona Oţelu

Roşu fiind selectată pentru aceaste componente.

Potrivit exigenţelor şi condiţiilor componentei SGM, accesarea unei

finanţări este determinată de existenţa Planului Strategic de Dezvoltare Social-

Economică.

Aceleaşi condiţii de finanţare sunt impuse şi de accesarea Fondurilor

Structurale Europene.

Manualul de operare al Componentei CCC, a constituit un real suport

privind metodologia elaborării unui asemenea Plan Strategic.

Reprezentanţii ANDZM RL Anina şi consultantul contractat de

Primăria Oţelu Roşu, au explicat importanţa existenţei planului strategic şi

paşii de urmat pentru o elaborare participativă.

Prin Dispoziţia Primarului nr. 460 din 21 iulie 2008, a fost constituit

oficial Comitetul Organizaţional de pe lângă Primaria Oţelu Roşu, avand drept


71

scop organizarea acţiunilor de consultare comunitară şi dezbaterea publică, în

vederea identificării necesităţilor şi a domeniilor de interes ale cetăţenilor din

localitatea Oţelu Roşu, precum şi cuprinderea acestora în prezenta Strategie

de Dezvoltare Locală.

Componenţa Comitetului Oragnizaţional:

Preşedinte – Dragoş Enache

Secretar – Bistrean Dan

Membru – Pădurean Adrian

Membru – Duma Ion

Membru –Săvescu C-tin

Membru – Mutaşcu Ion

Membru – Colta Marius

Membrii Comitetului Organizaţional au fost instruiţi de catre consultant

şi reprezentantul ANDZM –RL Anina, în utilizarea unor metode de abordare

şi consultare a comunităţii şi anume :

Metoda de Focus - grup ;

Dezbaterea publică ;

Interviul;

Şedinţa de analiză ;

Chestionarul.

Comitetul Organizaţional Oţelu Roşu, a optat în activitatea sa, pentru

utilizarea tuturor metodelor menţionate mai sus.

Comitetul Organizaţional a identificat nevoile cetăţenilor, priorităţile

acestora, opţiunile acestora pentru alegerea reprezentanţilor în Comitetul

Local de Dezvoltare Socio-Economică, în urma organizării unor întâlniri

publice de focus grup.

Procesul de abordare a comunităţii a durat 30 de zile, operând în teren

două echipe, după care a urmat şedinţa de analiză, de evaluare a impactului în


72

rândul cetăţenilor şi de constituire a Comitetului Local de Dezvoltare Socio-

Economică - CDSE, potrivit propunerilor făcute de cetăţeni.

Pentru efectuarea consultării au fost constituite cinci focus-grupuri în

cartierele principale ale orasului si in localitatea Malu şi organizate cinci

adunări publice.

Analiza nevoilor comunităţii şi identificarea priorităţilor s-a făcut în

mod participativ. În funcţie de interesul manifestat de către cetăţenii oraşului,

procentul de participare a fost între 10-12% din total populaţie adultă cu

drept de vot, în funcţie de specificul fiecărui cartier , aşa cum rezultă şi din

procesele verbale.

Stabilirea priorităţilor în fiecare comunitate s-a făcut efectiv prin vot

deschis în cadrul întâlnirii de focus grup, după ce au fost abordate problemele

pe toate domeniile de interes, ce stau la baza unei dezvoltări strategice ale

oraşului .

Majoritatea cetăţenilor au fost de acord cu faptul că nevoile de

dezvoltare economică, de dezvoltare socială şi culturală, de dezvoltare privind

- agrementul, sportul şi petrecerea timpului liber, nu pot fi soluţionate în

absenţa condiţiilor ce stau la baza confortului existenţial şi al calităţii vieţii şi

anume: căi de acces modernizate şi reţele de utilitate publică.

Prin urmare principalul criteriu luat în calcul pentru stabilirea

priorităţilor a fost cel privind gradul de atractivitate al orasului şi condiţiiile

necesare acestei atractivităţi.

De asemenea, consultantul şi reprezentantul ANDZM RL Anina, a

efectuat o cercetare la nivelul oraşului Oţelu Roşu, prin aplicarea a 150 de


73

chestionare în cele 5 zone, prin care s-a urmărit percepţia cetăţenilor faţă de

autorităţile locale, modul cum văd acestea, implicarea în rezovarea

problemelor comunităţii, precum şi identificarea unor probleme care necesită

rezolvare imediată.

1.3. Priorităţile de dezvoltare socio-economică identificate în urma

procesului de consultare comunitară

Nr.

crt.

Domeniul de interes Probleme identificate care necesită rezolvare

1. Infrastructura de

comunicaţie şi transport

Modernizarea drumurilor orăşeneşti şi

săteşti;

Modernizarea străzilor;

Reabilitare unor poduri şi podeţe peste

Râul Bistra şi afluenţii acestuia;

Regularizarea afluenţilor Râului Bistra;

Montarea de podeţe tubulare pentru accesul

pe drumurile agricole şi forestiere;

Refacere trotuare şi rigole în toate


Rezolvarea probemei transportului local;

Construcţia unei şosele de centură, pentru

zona industrială, pe ruta Ohaba- Gai-

Malu- Staţia 110, cu ieşire în comuna

Zăvoi;

2. Infrastructura reţelelor de

utilitate publică

Extinderea reţelei de alimentare cu apă

potabilă în localitatea Malu şi cartierele

Tineretului, Constructorilor, Rozelor,

Cireşa, Republicii şi Gai;

Extinderea reţelei de canalizare menajeră


74

– 12 km, în localitatea Malu şi cartierele

Tineretului, Constructorilor, Rozelor,

Cireşa, Republicii şi Gai;

Reabilitarea şi modernizarea staţiei de

epurare şi tratare;

Extinderea reţelelor de utilitate publică

spre zonele cu potenţial industrial, turistic

şi agricol;

Extinderea reţelei de iluminat public şi a

reţelei de gaz metan;

3. Construcţii, modernizări,

amenajări şi dotări

edilitare

Modernizarea şi dotarea Casei de Cultură a

oraşului;

Amenajarea unei Pieţe de gros, în


Reabilitarea incintelor grădiniţlor din Oţelu

Roşu şi dotarea acestora;

Construcţia unor noi locaţii pentru

grădiniţe şi creşe;

Modernizarea şi dotarea unui centru

medical teritorial în localitatea Oţelu

Roşu;

Construirea unui complex sportiv în


Amenajarea unor terenuri de sport

multifuncţionale în cartierele oraşului;

Construirea unei zone de agrement de-a

lungul Râului Bistra;

Amenjare unei zone pentru serbări

câmpeneşti.


75

4. Infrastructura de mediu Realizarea unui sistem integrat de

management al deşeurilor;

Ecologizarea zonelor poluate cu gunoi

menajer;

Înfiinţarea de spaţii verzi şi parcuri în toate


Împădurirea terenurilor degradate;

Înfiinţarea unor zone de vegetaţie

forestieră;

Modernizarea şi dotarea parcurilor

existente;

Construirea unei staţii de sortare a

deşeurilor,

Reabilitarea păşunii localităţii Malu.

5. Mediul de afaceri Atragerea de investitori;

Înfiinţarea unor Asociaţii de producători;

Modernizarea pieţei agro-alimentare din

Oţelu Roşu;

Construirea unor pensiuni turistice şi

agroturistice;

Înfiinţarea unor ferme agricole;

Înfiinţarea unui Centru de colectare,

sortare, prelucrare şi ambalare a plantelor

medicinale;

Înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti

pentru activităţi tradiţionale;

Înfiinţarea unui Centru de informare şi

consiliere privind investiţiile private şi

pentru fermierii locali;


76

Construirea unor unităţi economice de

procesare a produselor agricole;

Stabilirea unei noi zone industriale;

Înfiinţarea unui parc de afaceri;

Amenajarea unui centru zonal de achiziţie

a legumelor;

Înfiinţarea unui centru zonal de achiziţie a

laptelui;

Înfiinţarea şi dezvoltarea unor unităţi de

prelucrare a lemnului;

Construirea unei fabrici de palletz;

Susţinerea înfiinţării unor capacităţi de

producţie a Energiei Verzi (micro-

hidrocentrale, parcuri euliene, etc);

6. Servicii sociale şi de

sănătate

Acreditarea ca Serviciu Social a

Compartimentului de Asistenţă Socială din

cadrul Primăriei;

Înfiinţarea unui Centru de Servicii Sociale

Comunitare;

Amenajarea unor puncte sanitare în

cartierele oraşului şi în localitatea Malu;

Înfiinţarea unui Centru de asistenţă şi

îngrijire pentru bătrâni, la domiciliu;

Înfiinţarea unui ONG cu obiect de

activitate Servicii Sociale şi de Sănătate;

Transformarea spitalului oăşenesc într-un

centru teritorial de sănătate publică.


77

1.4. Concluzii rezultate în urma consultării comunităţii în vederea

elaborarii Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică al oraşului Oţelu Roşu

Comitetul Organizaţional, împreună cu consultantul şi reprezentantul

ANDZM RL Anina, a procedat la analiza şi interpretarea chestionarelor

aplicate.

Rezultatele aplicării Chestionarelor relevă următoarea situaţie:

a) 79 % dintre cetăţenii abordaţi declară că au apelat la

autorităţile locale pentru diverse probleme în special personale

(ajutoare sociale, elaborare documente, asistenţă socială,

adeverinţe, etc).

b) 12% dintre cetăţeni s-au adresat Primăriei pentru probleme

de interes comunitar , înfiinţând chiar grupuri comunitare

pentru accesare fonduri şi implementare proiecte;

c) gradul de satisfacţie privind soluţionarea problemelor a fost de

53% ;

Conform opiniei cetăţenilor privind interesul autorităţilor faţă de

problemele comunei şi implicarea lor în soluţionare, situaţia stă astfel :

a) 53% - consideră interesul autorităţilor suficient de mare ;

b) 17% - consideră interesul autorităţilor satisfăcător ;

c) 14% - consideră că interesul autorităţilor nu este satisfacator ;

d) 9% -consideră că interesul autorităţilor pentru dezvoltarea orasului

nu a existat după 1990;

e) 7%- nu şi-au exprimat nici un fel de opinie.

Opinia cetăţenilor a ţinut cont de mijloacele financiare şi materiale

existente, de pârghiile pe care administraţia locală le are la îndemană, în

vederea soluţionării problemelor comunităţii.


78

Referitor la soluţii, 82% dintre cetăţenii chestionati consideră că

problemele locale nu pot fi soluţionate în afara unui sprijin judeţean şi

guvernamental şi în absenţa unor programe de finanţare focalizate pe zonele

monoindustriale .

Privind situaţia infrastructurii, utilităţilor şi serviciile publice, opinia

cetăţenilor arată astfel :

a) 85% consideră absolut necesară pentru dezvoltarea comunei,

modernizarea drumurilor şi a străzilor, precum şi modernizarea si extinderea

reţelelor de apă potabilă şi de canalizare, acestea fiind primele trei priorităţi ;

b) 60% dintre cetăţeni consideră o prioritate şi o necesitate, atragerea

unor investiţii în oras şi astfel crearea de locuri de muncă;

c) 37% dintre cetăţeni consideră ca fiind necesar un sprijin mai mare

pentru antreprenorii locali sau potenţialii antreprenori, privind punerea în

practică a unor idei de afaceri.

Privind activitatea economică, opinia cetăţenilor chestionaţi este

aproape unanimă :

a) 85 % consideră că nu există sprijin suficient din partea

autoritatilor guvernamentale precum şi o legislaţie adecvată

privind înfiinţarea de activităţi economice în zonele aflate in

declin si susţinerea iniţiativei locale şi a spiritului

antreprenorial în aceste zone miniere/monoindustriale.

Consideră deasemenea programele ANDZM de finanţare,

binevenite şi cu un impact important dar insuficiente pentru

soluţionarea partiala a problemelor orasului;

b) 57% dintre cetăţeni se declară mulţumiţi de autorităţile locale

privind efortul de a accesa fondurile nerambursabile pentru

soluţionarea problemelor de infrastructură.


79

Necesităţile exprimate de cetăţeni coincid pe multe domenii de interes

cu măsurile de dezvoltare propuse de administraţia locală.

1.5 Înfiinţarea Comitetului Local de Dezvoltare Socio-Economică Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE), a fost constituit pe

baza propunerilor exprimate de către cetăţenii din cadrul oraşului Oţelu Roşu,

cu ocazia Adunărilor de Focus-grup şi a Adunărilor publice, facilitate de

Comitetul Organizaţional şi moderate de către reprezentantul ANDZM –RL

Anina.

Membrii propuşi au fost consultaţi de către Comitetul Organizaţional în

legătură cu voinţa de a face parte, în mod voluntar, din Comitetul de

Dezvoltare Socio-Economică – CDSE – Oţelu Roşu.

În urma consultării a rezultat componenţa finală aprobată în Consiliul

Local , prin HCL nr.98 din 04.09.2008 .

Cu această ocazie a fost aprobat şi Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare al CDSE.

CDSE Oţelu Roşu, are următoarea componenţă:

1. Enache Dragoş - preşedinte

2. Bistrean Dan – secretar

3. Pădurean Adrian - membru

4. Solomon Raul - membru

5. Rus Petru - membru

6. Margineanu Ion - membru

7. Dragomir Lucian - membru

8. Diacu Mihai - membru

9. Săvescu C-tin - membru

10. Colta Marius - membru

11. Oprişor C-tin - membru


80

12. Boată Gheorghe - membru

13. Mutaşcu D-tru - membru

14. Mutaşcu Ionuţ - membru

15. Dracea Victor - membru

16. Bujor Mihail - membru

17. Reitmayer Alina - membru

18. Petrilă Simona- membru

19. Ştriban Dan - membru

20. Necşa Adrian - membru

21. Tacotă Eugen - membru

22. Anghelon Ion - membru

23. Răducan Mihai - membru

24. Roi Mihai - membru

25. Lazăr C-tin - membru

26. Vig Irina - membru

27. Totoi Ioan – membru

Grupurile de lucru din cadrul CDSE, împreună cu reprezentantul

consultantului , au întocmit un Plan de Activităţi în vederea elaborării

acestuia.

În prima etapă s-a făcut o instruire a membrilor CDSE de către

reprezentantul ANDZM –RL Anina – Nicolae Orăvicean şi consultant, în baza

metodei ORID.

În a doua etapă s-a trecut la parcurgerea propriu-zisă a paşilor

planificării strategice, prin metoda fundamentală de seminar care a presupus

desfăşurarea unui ciclu de 5 seminarii interactive.


81

Capitolul IV

1. Planificarea Dezvoltării Strategice a oraşului Oţelu Roşu

1.1. Planificarea prin metoda fundamentală de seminar

Procesul a început cu seminarul pregătitor în care au fost expuse

următoarele probleme:

necesitatea elaborării Planului Strategic;

importanţa existenţei unui Plan Strategic elaborat în mod participativ;

analizele SWOT privind potenţialul oraşului Oţelu Roşu şi potenţialul

pe domeniile de interes;

identificarea factorilor de decizie, a factorilor implicaţi şi a factorilor

interesaţi.

Procesul Planificării Strategice pe termen scurt şi mediu al oraşului

Oţelu Roşu surprins în prezentul Plan Strategic, a presupus parcurgerea

următoarelor 4 seminarii:

Seminarul Viziunilor – etapa în care au fost identificate realizările

realiste în viziunea comunităţii la un moment dat şi anume finalul

perioadei pentru care s-a elaborat planul, respectiv anul 2013;

Seminarul Contradicţiilor – etapa în procesul dezbaterii comunitare, cu

ocazia căreia au fost identificate obstacolele care stau în calea realizării

obiectivelor propuse de comunitate;

Seminarul Direcţiilor Strategice – etapa în care au fost identificate

soluţiile pentru depăşirea obstacolelor identificate cu ocazia

seminarului anterior, cât şi activităţile care vor fi întreprinse;


82

Seminarul implementării – cel al planurilor de acţiune, prin care s-au

concretizat paşii care vor fi întreprinşi pentru realizarea fiecărei

activităţi.

Tot aici sunt stabilite şi termenele de implementare şi

responsabilităţile.

S-a elaborat planul de activităţi pe termen lung 2008-2013, care are în

vedere toate oportunităţile de dezvoltare şi sursele de finanţare identificate.

Din acesta a fost extras planul de acţiuni pentru anul 2008- 2009, bazat

pe resurse doar din interiorul comunităţii sau fonduri atrase până în

momentul respectiv.

Rezultatele fiecărui seminar au fost diseminate în comunităţi, trecându-

se apoi la pasul următor, după ce membrii comunităţii au fost de acord cu cele

stabilite.


83

1.2. Analiza SWOT- Oraşul Oţelu Roşu Puncte Tari

Potenţial pentru dezvoltarea

activităţilor industriale;

Potenţial pentru dezvoltarea

activităţilor agricole;

Potenţial piscicol;

Potenţial faunistic;

Forţă de muncă mediu calificată;

Tradiţie privind activitatea

culturală;

Căi de legătură cu zonele de

interes economic ale judeţului

Caraş Severin;

Administraţie Locală receptivă la

necesitatea şi oportunităţile de

dezvoltare;

Existenţa reţelelor de telefonie

fixă, mobila, TV – Cablu,

internet;

Disponibilitatea cetăţenilor de a

se implica în procesele

dezvoltării durabile;

Existenţa unui Plan Strategic de

Dezvoltare Socio-Economică

Multianual ;

Situarea oraşului Oţelu Roşu în

zona de operare a ANDZM, care

Puncte Slabe

Stare precară a infrastructurii

interne de transport şi

comunicaţii;

Lipsa utilităţilor publice în

unele cartiere ale oraşului;

Edificii şi clădiri publice

deteriorate şi nedotate;

Un spirit antreprenorial local

scăzut;

Un buget local insuficient

pentru susţinerea minimă a

necesităţilor de dezvoltare şi

cofinanţare de proiecte;

Număr mare de pensionari

raportat la populaţia ocupată;

Absenţa unui centru de

consiliere/consultanţă în

domeniul investiţiilor private;

Plan de urbanism general

neactualizat şi astfel

imposibilitatea fixării unor

zone aferente activităţilor

industriale de prelucrare;

Lipsa unor zone de agrement;

Absenţa unui complex

sportiv;


84

crează posibilitatea accesării unor

programe de finanţare focalizate;

Existenţa căii ferate;

Existenţa DN 68;

Existenţa unui potenţial turistic;

Existenţa de zăcăminte de fier,

cărbune, marmură, nisipuri,

piatră.

Lipsa unui serviciu social

acreditat;

Absenţa unor ONG-uri;

O insuficienţă a spaţiilor

verzi şi a locurilor de

recreere;

Unităţi economice

insuficiente pentru susţinerea

dezvoltării locale.

Oportunităţi

Valorificarea potenţialului

economic;

Existenţa unor programe şi a unor

fonduri nerambursabile,

implementate de Agenţia

Naţională pentru Dezvoltarea

Zonelor Miniere;

Existenţa unor programe de

finanţare din fonduri europene;

Existenţa unor fonduri

guvernamentale care susţin

finanţări pe programe de mediu,

culturale, sportive;

Existenţa unor studii de

fezabilitate şi a unor proiecte

tehnice privind infrastructura

locală şi dezvoltarea edilitară;

Asistarea specializată a

procesului de dezvoltare durabilă

Ameninţări

Întreruperea unor finanţări;

Suspendarea unor programe

cu finanţare nerambursabilă

destinate zonelor miniere şi

zonelor rurale;

Lipsa fondurilor de la bugetul

local;

Crize economice majore;

Crize politice majore;

Războaie;

Migraţia populaţiei tinere

către oraşe şi ţări din UE;

Scăderea natalităţii şi astfel o

îmbătrânire a populaţiei;

Calamităţi naturale;

O viitoare administraţie

locală dezinteresată sau ostilă

dezvoltării;

Absenţa unor strategii


85

a localităţii Oţelu Roşu, de către

ANDZM şi unele firme de

consultanţă;

guvernamentale de

dezvoltare, consecvente şi

coerente;

Desfiinţarea ANDZM şi

anularea programelor sale;

Concluzii:

Privind potenţialul oraşului Oţelu Roşu, constatăm următoarele:

- Infrastructura de comnunicaţie şi transport este în general

bună dar incomplet modernizată privind drumurile orăşeneşti ;

- Căile de acces rutier pe DN 68 şi pe calea ferată Caransebeş-

Haţeg, constituie atuuri privind dezvoltarea economică şi

legăturile cu cele mai importante zone economice din judeţ şi

din regiune ;

- Reţelele de utilitate publică necesită modernizare şi extindere,

atât spre unele cartiere ale oraşului, cât şi spre zonele cu

potenţial industrial, agricol şi turistic ;

- Clădirile publice care adăpostesc activităţile administrative,

educative, culturale, sociale şi de sănătate, necesită o

medernizare şi dotare corespunzătoare ;

- Este necesară acreditarea Serviciului Social de pe lângă

Primăria Oţelu Roşu şi înfiinţarea unor noi servicii sociale, cu

asistenţă la domiciliu, în special privind bătrânii fără venituri ;

- Infrastructura privind agrementul, turismul, petrecerea

timpului liber, este precară, de aceea se impune de urgenţă,

elaborarea unei strategii în acest sens şi concretizarea ei prin

proiecte;

- Se impune de asemenea înfiinţarea unui centru de consiliere/

consultanţă, privind înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor şi

accesarea de fonduri pe diverse domenii de interes;


86

- De asemenea, se impune un centru de informare documentare,

constatându-se în procesul de consultare comunicare slaba

informare a cetăţenilor din Oţelu Roşu.


87

1.4. Seminarul viziunilor

Obiectivul seminarului: identificarea realizărilor oraşului Oţelu Roşu până în anul 2013

Intrebare: Ce obiective credeţi că vor putea fi realizate în localitatea Oţelu Roşu în următorii 5 ani?

Infrastructura de transport,

utilităţi publice şi edilitară

Economie, -Mediu de afaceri- Situaţie

ocupaţională

Servicii sociale şi de

sănătate

Turism – Sport şi Agrement

Educaţie – Cultură – Tradiţii- Activitate

Confesională

Protecţia Mediului

Dezvoltarea instituţională- Mediatizare - Promovare

Drumuri orăşeneşti şi săteşti reabilitate şi modernizate; Străzi modernizate; Rigole şi trotuare modernizate; Drumuri de acces spre

Centru orăşenesc de consiliere- consultanţă în domeniul investiţiilor private – înfiinţat şi dotat; 20 micro-întreprinderi în domenii de mică industrie,

Centru teritorial de sănătate publică – înfiinţat, modernizat şi dotat; Trei cabinete medicale în cartierele oraşului – înfiinţate şi dotate;

Şase pensiuni turistice şi agro-turistice – construite şi funcţionale; Cinci parcuri noi cu zone de promenadă – amenajate şi dotate; Faleză de-a lungul Râului Bistra –

Patru locaţii noi de grădiniţe şi creşe – construite; Cinci locaţii de grădiniţe şi şcoli primare – modernizate, dotate cu mobilier, logistică, material didactic, grup sanitar şi

Un sistem de management integrat al deşeurilor menajere – realizat; 30 de hectare teren degradat – împădurite; Râurile şi pârâurile de pe raza şi din vecinătatea

Centru de informare publică şi documentare pe lângă Primăria Oţelu Roşu- înfiinţat, dotat şi deservit de personal calificat; Info-chişc – realizat; Birou de


88

zonele agricole, industriale, forestiere şi turistice- modernizate; Poduri, podeţe şi punţi pietonale, peste Râul Bistra şi afluenţii acestuia – reabilitate; Reţea de apă potabilă- extinsă în toate cartierele oraşului; Reţea de canalizare menajeră – extinsă în toate

servicii, transport, construcţii, procesare resurse locale – înfiinţate şi funcţionale; 10 ferme agricole – înfiinţate şi funcţionale; Zonă industrială – stabilită şi dotată cu utilităţi; Parc de afaceri – stabilit şi dotat cu utilităţi; Piaţă pentru produse agro-

10 cadre medicale cu pregătire superioară şi medie – atrase; ONG specializat pe servicii de asistenţă medicală – înfiinţat şi funcţional; Centru comunitar pentru servicii sociale – înfiinţat, dotat şi funcţional; Servicii de asistenţă socială la

construită şi dotată; Parcuri de joacă pentru copii, în toate cartierele oraşului – amenajate şi dotate; Spaţii de joacă în incinta grădiniţelor şi a şcolilor primare – amenajate şi dotate; Ştrand şi bază de agrement de-a lungul Râului Bistra – construit, dotat şi funcţional; Complex sportiv multifuncţional

centrale termice; Incintele şcolilor primare şi a grădiniţelor din Oţelul Roşu – amenajate şi dotate; Casă de cultură – modernizată şi dotată; Trei ansambluri artistice – înfiinţate, dotate cu instrumente şi costume populare; Cor mixt orăşenesc – înfiinţat; Fanfară – înfiinţată şi

oraşului – regularizate şi ecologizate; Un sistem de tratare şi purificare a apelor uzate – realizat; Sală frigorifică pentru cadavre animaliere – construită şi dotată; Serviciul de ecarisaj – înfiinţat şi dotat; Un serviciu comunitar pentru

accesare programe cu finanţare europeană şi guvernamentală pe lângă Primăria Oţelu Roşu – înfiinţat,dotat şi deservit de personal calificat; Bază de date informatizată la nivelul primăriei Oţelu Roşu – realizată, Pagină de internet – completată şi actualizată privind prezentarea


89

cartierele oraşului; Staţie de epurare – modernizată; Afluenţii Râului Bistra – regularizaţi; Reţea de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – extinsă; Reţea de alimentare cu gaz metan – reabilitată şi extinsă; Casă de cultură – modernizată

alimentare şi de gros – amenajată şi modernizată; Centru zonal de colectare şi procesare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale – înfiinţat, dotat şi funcţional; Centru zonal de achiziţie a laptelui – înfiinţat şi dotat; Centru zonal de achiziţie a legumelor – înfiinţat şi dotat;

domiciliu – înfiinţate, funcţionale; Serviciul de asistenţă socială al Primăriei Oţelu Roşu – acreditat; ONG specializat pe servicii sociale, pe bază de voluntariat – înfiinţat, funcţional.

– construit şi funcţional; Terenuri de sport multifuncţionale în cartierele oraşului – amenajate şi dotate; Trasee de cicloturism şi motocros - amenajate ; Pârtie de schi destinată oraşului – amenajată şi dotată.

dotată cu instrumentele necesare; Patru ateliere meşteşugăreşti –pentru meşteşuguri tradiţionale – înfiinţate; Centru al tradiţiilor şi creaţiei artistice– înfiinţat şi dotat; O fundaţie creştină cu activitate interconfesională – înfiinţată; Muzeul orăşenesc- modernizat şi dotat;

protecţia mediului în oraşul Oţelu Roşu – înfiinţat; Patru noi parcuri şi zone verzi, la nivelul oraşului Oţelu Roşu – amenajate şi dotate; Zona Gai – ecologizată, ONG specializat pe educaţie ecologică şi activităţi de protecţie a mediului – înfiinţat;

oraşului oţelu Roşu – realizată; Emisiune TV lunară, pentru informare şi dezbatere publică, transmisă pe reţeaua de cablu – realizată; Sala de şedinţă şi întâlniri publice din Primăria Oţelu roşu – modernizată şi dotată cu mjloace audio- video - performante;


90

şi dotată; Spital orăşenesc – modernizat şi dotat; Cinci locaţii de grădiniţe şi şcoli – modernizate şi dotate; Patru localii de grădiniţe şi creşe – construite; Centru orăşenesc de servicii comunitare – construit; Complex sportiv

Fabrică de palletz – construită şi funcţională; Centru pentru resurse umane – înfiinţat şi funcţional; Patru capacităţi de producţie a energiei verzi – construite şi funcţionale; Şese pensiuni turistice- construite şi funcţionale; 2500 noi locuri de muncă –

Monografia oraşului Oţelu Roşu – actualizată şi tipărită în 500 de exemplare; Locaţiile bisericilor de pe raza oraşului – modernizate şi dotate;


91

multifuncţional – construit, Reţea de canalizare a apelor pluviale – realizată;

create.

1.5. Seminarul Contradicţiilor

Obiectivul seminarului: Identificarea obstacolelor care stau în calea realizării viziunilor comunităţii Oţelu Roşu.

Întrebarea seminarului: Care sunt obstacolele /piedicile, care pot să determine nerealizarea viziunilor comunităţii D-

voastră până în anul 2013?

Resurse insuficiente pentru realizarea proiectelor, priorităţilor identificate de comunităţi.

Oportunităţi limitate de dezvoltare a mediului de afaceri şi a ocupării forţei de muncă

Mental colectiv deficitar

Situaţia nefavorabilă a mediului natural

Aspecte ale resursei umane

Mediatizarea şi promovarea insuficientă

Resurse financiare Spirit antreprenorial Neimplicarea Vegetaţie saracă Migrarea Lipsa unui Centru


92

insuficiente pentru realizare obiectivelor.

scăzut. populaţiei pe o scară largă, privind soluţionarea problemelor comunitare.

populaţiei tinere spre zonele urbane puternic dezvoltate

de informare şi documentare privind problemele comunitare.

Surse neidentificate de finanţare pentru întocmirea Studiilor de Fezabilitate şi a Proiectelor Tehnice.

Spirit antreprenorial insuficient susţinut.

Mentalitate conservatoare a oamenilor.

Modificarea ecosistemului.

Depopularea. Mediatizarea slaba a oportunităţilor de dezvoltare a orasului.

Incapacitate de cofinanţare a proiectelor

Absenţa unor măsuri de reconversie profesională coerente şi consecvente.

Grad redus de asumare a responsabilităţii.

Defrişări. Natalitate în scădere.

Fonduri insuficiente pentru activităţi de promovare a potenţialului turistic al orasului.

Lipsa unor investitori datorită insuficientei promovări a oportunităţilor şi

Deficit de legislaţie în domeniul şi instabilitate legislativă.

Dezinteres faţă de problemele publice.

Neamenajarea cursurilor de apă.

Personal necalificat pentru scriere de proiecte şi consultanţă în domeniul

Lipsa personal calificat în domeniul facilitării procesului de


93

potenţialului zonei Oţelu Roşu

dezvoltării. dezvoltare .

Lipsa unei baze de date cu toate programele de finanţare, Fonduri de investiţii, Fonduri de creditare,etc.

Surse de finanaţare limitate.

Absenţa unei coeziuni sociale şi economice.

Haldine de gunoi improvizate

Populaţie îmbătrânită.

Lipsă broşuri şi pliante de prezentare a orasului Otelu Rosu

Venituri scăzute ale populaţiei.

Lipsa unor facilităţi privind zonele miniere.

Absenţa unei culturi comunitare .

Poluare. Fluctuaţia cadrelor didactice şi a cadrelor medicale.

Lipsa Site si pagina web a comunei.

Buget local insuficient.

Absenţa unor programe de finanţare în domeniul micro-întreprinderilor.

O slabă comunicare dinspre cetăţeni spre Administraţia Locală.

Lipsa unei monografii a oraşului

Deficienţe privind regimul propietăţilor.

Insuficienţa unor măsuri de sprijin pentru mediul economic, în zonele rurale si monoindustriale

Stări conflictuale .

Management defectuos la nivelul agenţilor economici

Reticienţă la schimbare.


94

existenţi. O birocraţie

excesivă privind documentaţiile de finanţare.

Neconservarea valorilor locale.

Lipsa locurilor de muncă.

Experienţa scăzută în accesarea de fonduri nerambursabile

Nerezolvarea situaţiei juridice a terenurilor

Infrastructură deficitară

Fenomene naturale –economice şi politice

Disfuncţionalităţi şi deficienţe de ordin instituţional şi legislativ

Societate civilă inexistentă sau slab dezvoltatăt

Lipsa de personal specializat în domeniu.

Neconcordanţe privind propietatea terenurilor.

Drumuri orăşeneşti, străzi nemodernizate.

Inundaţii. Absenţa unor instituţii care să sprijine dezvoltarea locală.

Lipsa ONG-urilor la nivelul oraşului Oţelu Roşu.

Lipsa unei baze de date.

Cadru legislativ confuz şi contradictoriu.

Absenţa unei reţele de alimentare cu apă potabilă la nivelul unor cartiere.

Alunecări de teren.

Absenţa unei legislaţii care să favorizeze măsurile focalizate pe comunităţile miniere, privind dezvoltarea.

Un sprijin insuficient din partea administraţiei locale pentru înfiinţarea de ONG-uri.

Lipsa unor surse de informare

Lipsă documente de arhivă.

Absenţa unei reţele de canalizare

Cutremure. Încetarea activităţii

Lipsa unei culturi locale privind


95

documentare. menajeră, la nivelul unor cartiere ale oraşului.

ANDZM, singura instituţie care implementează programe socio-economice în zonele miniere.

dezvoltarea societăţii civile.

Lipsa unui ghid legislativ

Atitudine contradictorie a instanţelor de judecată.

Zone cu potenţial economic fără reţea de iluminat public şi reţele de utilităţi publice.

Crize economice la nivel naţional şi mondial.

O administraţie locală incompetentă, conservatoare şi refractară.

O slabă informare a cetăţenilor din oraşul Oţelu Roşu privind rolul şi importanţa funcţionării unor ONG-uri.

O slabă comunicare a Administraţiei Locale cu Agenţiile de dezvoltare sau alte instituţii de resort.

Reticienţa unor instituţii implicate în procesul de retrocedare şi transfer de proprietate.

Lipsă agent termic în sistem colectiv.

Instabilitate politică la nivel naţional.

Absenţa unei legislaţii privind acordarea de facilităţi fiscale investitorilor care vor să-şi desfăşoare activitatea în zonele economice aflate în declin.

Lipsa unei strategii de atragere pe raza oraşului a unor ONG-uri specializate pe diverse domenii şi existente deja la nivel judeţean.

Inexistenţa logisticii necesare pentru elaborare

Suprafeţe reduse de teren aflate în proprietatea

Un număr redus de clădiri cu destinaţie publică.

Discriminări de ordin politic şi economic în

Lipsa unei strategii privind dezvoltarea

Absenţa unor surse financiare locale permanente,


96

documentaţii, analize şi evaluări.

publică pe raza oraşului.

distribuirea unor fonduri pentru nevoile oraşului.

zonelor miniere. pentru susţinerea activităţii unor ONG-uri.

Neimplicarea Administraţiei Locale în susţinerea procesului de dezvoltare.

O dotare precară a clădirilor publice existente.

Războaie. Administraţie judeţeană şi centrală incompetentă, coruptă, dezinteresată de dezvoltarea locală.

Lipsă de spaţii verzi şi zone de promenadă şi odihnă amenajate.

O dependenţă exagerată de factorul politic, a instituţiilor administraţiei publice locale.


97

1.6. Seminarul Direcţiilor Strategice 1. Direcţia strategică: Constituirea şi susţinerea mecanismului de atragere de fonduri OBIECTIVE

ACTIVITATI

Înfiinţarea şi dotarea unui birou pentru accesare fonduri interne şi externe, de către Administraţia Locală Oţelu Roşu

Amenajare şi dotare birou; Angajare personal calificat; Identificare şi fructificare Programe training.

Realizarea unei baze de date privind programele de finanţare existente până în anul 2013

Culegere informaţii privind programele de finanţare;

Solicitare de informaţii şi documentaţii, manuale de operare de la autorităţile de implementare programe cu fonduri nerambursabile;

Achiziţionarea unui soft.

Realizarea unor documentaţii necesare finanţărilor

Realizarea planului urbanistic general; Realizarea unor analize socio-economice; Realizarea unor studii de fezabilitate; Întocmirea unor Proiecte tehnice; Completare Cereri - finanţare; Contractarea finanţărilor.


98

Accesare fonduri pentru finanţare Proiecte

Racordare la o reţea internet; Identificare Programe de finanţare pe domenii

de activitate; Instruirea personalului privind scrierea de

proiecte.

Sprijinirea de către Administraţia Locală în vederea înfiinţării unor ONG - uri

Stabilirea unor facilităţi acordate ONG-urilor de

către administraţia locală; Înfiinţarea propriu-zisa a ONG-urilor; Identificare probleme comunitare; Încheierea de parteneriate ONG-APL;

2. Direcţia strategică: Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Infrastructurii de transport,utilităţi publice şi

edilitară

OBIECTIVE

ACTIVITATI

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor orăşeneşti şi a străzilor

Identificarea tronsoanelor pentru reabilitare; Consultarea populaţiei; Elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului tehnic;


99

Identificarea sursei de finanţare şi a Programelor destinate unor asemenea activităţi;

Depunerea cererii de finanţare; Licitarea şi contractarea lucrărilor; Realizarea lucrărilor/ implementarea proiectului.

Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă, la nivelul tuturor cartierelor din oraşul Oţelu Roşu

Identificarea traseelor pentru extinderea reţelei de apă potabilă; Identificarea surselor de captare a apei; Modernizarea staţiei de filtrare şi tratare a apei potabile; Întocmirea SF –ului şi a Proiectului tehnic; Consultarea comunitară; Obţinerea avizelor şi a acordurilor necesare; Identificarea sursei de finanţare; Întocmirea şi depunerea documentaţiei de finanţare; Contractarea finanţării; Contractarea lucrărilor; Execuţia lucrărilor; Recepţia lucrărilor; Execuţia racordurilor gospodăriilor la reţea;


100

Extinderea şi modernizarea reţelei de canalizare menajeră la nivelul întregului oraş Oţelu Roşu

Stabilirea traseelor în vederea realizării reţelei de canalizare; Consultare comunitară; Întocmire SF, Proiect Tehnic; Identificarea sursei de finanţare; Întocmire documentaţie pentru finanţare; Depunerea cererii de finanţare; Contractarea finanţării; Organizarea licitaţiilor şi contractarea lucrărilor; Execuţia şi recepţia lucrărilor de canalizare; Execuţia lucrărilor de construcţie şi amplasarea staţiilor de epurare

şi tratare; Racordarea gospodăriilor la reţea;

Reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor

Consultarea comunitară; Elaborarea SF-urilor necesare; Identificarea surselor de finanţare; Depunerea documentaţiilor pentru finanţare; Contractarea finanţării; Oraganizarea licitaţiilor şi contractarea lucrărilor; Execuţia şi recepţia lucrărilor;


101

Reabilitarea, modernizarea şi construirea unor clădiri, amenajarea unor zone publice: 1. Reabilitarea Casei de Cutură în Localitatea Oţelu Roşu; 2. Construirea unei baze sportive în localitatea Oţelu Roşu; 3. Construirea unui Centru pentru servicii comunitare în localitatea Oţelu Roşu; 4. Înfiinţarea si dotarea unui Centru Medical Teritorial în localitatea Oţelu Roşu; 6. Reabilitare şi modernizarea clădirilor şcolilor primare şi grădiniţelor din Oţelu Roşu;

Consultarea comunitară; Elaborarea SF-urilor necesare; Identificarea surselor de finanţare; Depunerea documentaţiilor pentru finanţare; Contractarea finanţărilor; Organizarea licitaţiilor şi contractarea lucrărilor; Execuţia şi recepţia lucrărilor;


102

Seminarul Direcţiilor Strategice

3. Direcţia strategică: Dezvoltarea economiei şi a mediului de afaceri

OBIECTIVE

ACTIVITATI

Crearea unui mediu favorabil afacerilor. Dezvoltarea sectorului IMM, care să valorifice resursele locale şi potenţialul local de dezvoltare.

Acordarea de facilităţi pentru investitori din

partea APL; Consilierea celor interesaţi; Mediatizarea programelor cu finanţare

nerambursabilă adresate mediului de afaceri; Promovarea potenţialului economic şi turistic al

oraşului Oţelu Roşu Facilitarea creării de locuri de muncă; Înfiinţarea unui parc de afaceri; Identificarea şi sprijinirea potenţialilor

antreprenori; Amenajarea unei Pieţe agroalimentare; Crearea de parteneriate între APL Oţelu Roşu şi

investitori privaţi;


103

Dezvoltarea activităţilor agricole şi a activităţilor de procesare

Identificarea zonelor cu potenţial agricol –

asigurare utilităţi; Crearea unei zone pentru activităţi industriale; Identificarea şi mediatizarea programelor de

dezvoltare rurală; Sprijinirea înfiinţării de micro ferme agricole; Sprijinirea înfiinţării unui centru de colectare

prelucrare si ambalare a fructelor de pădre şi a plantelor medicinale;

Sprijinirea înfiinţării unui centru de sacrificare şi abatorizare - animale;

Sprijinirea înfiinţării unor micro-întreprinderi cu profil – construcţii, materiale de construcţii, activităţi de carieră şi balastieră, industrie uşoară, prelucrarea lemnului;

Crearea şi modernizarea unor căi de acces către zonele cu potenţial economic;

Dezvoltarea serviciilor de interes public local

Sprijinirea creării unui serviciu de transport în

comun; Sprijinirea creării unei întreprinderi de

gospodărire locală şi întreţinerea spaţiilor verzi; Crearea unui Centru Comunal de Consultanţă în

Afaceri şi Dezvoltare Comunitară;


104

Atragerea şi încurajarea unor investitori de a desfăşura activităţi în Oţelu Roşu

Promovarea la nivel regional si naţional a

potenţialului economic, social, turistic, natural al Oraşului Oţelu Roşu;

Identificarea persoanelor/agenţilor economici interesaţi să investească în zonă;

Negocierea unor facilităţi; Încheierea unor parteneriate, publice–private în

condiţii reciproc avantajoase;

Încurajarea si atragerea întreprinzătorilor în agroturism şi turism

Stabilirea zonelor din comună, pentru activităţi

de agrement şi turism şi cuprinderea lor in PUG; Crearea unei infrastructuri de susţinere a

activităţi de agrement şi turism: - căi de acces; - utilităţi publice; - amenajări. Instruirea întreprinzătorilor şi a personalului; Construirea de pensiuni turistice;

Identificarea potenţialului local pentru diverse


105

Încurajarea unor meşteşugari locali şi a profesiilor liberale meşteşuguri; Identificarea unor localnici iniţiaţi în arta

meşteşugurilor; Acordarea de facilităţi pentru aceste activităţi; Organizarea de târguri şi expoziţii cu vânzare;

Amenajarea unei zone cu destinaţia ,PIATA pentru produse agricole, meşteşugăreşti, produse de mica industrie – diverse materiale

Identificarea perimetrului; Clarificarea situaţiei juridice a terenului; Întocmirea proiectului tehnic; Identificarea sursei de finanţare; Realizarea lucrărilor de amenajare; Crearea unui serviciu de administrare.

Încurajarea proprietarilor locali de terenuri agricole de a-şi înfiinţa ferme de producţie agricolă, zootehnică, legumicolă, pomicolă

Identificarea potenţialilor întreprinzători; Clarificarea situaţiei juridice a terenurilor; Identificarea surselor de finanţare

nerambursabile; Întocmirea şi depunerea documentaţiilor pentru

finanţare;

Înfiinţarea de unităţi economice de micro-producţie privind procesarea produselor agricole

Identificarea potenţialilor investitori; Soluţionarea juridică privind statutul terenurilor; Obţinerea autorizaţiilor de construcţie; Identificarea surselor de finanţare; Accesarea surselor de finanţare.


106

4. Direcţia strategică :Dezvoltarea Serviciilor Sociale si de Sănătate şi a Infrastructurii aferente OBIECTIVE

ACTIVITAŢI

Identificarea problemelor şi a nevoilor sociale

Depistarea cazurilor sociale de orice natură; Stabilirea pârghiilor şi metodelor de soluţionare

a acestora; Realizarea unei baze de date a oraşului cu toată

problematica socială; Identificarea unor Programe Sociale şi accesarea

fondurilor puse la dispoziţie de acestea.

Crearea unui Serviciu Social - Autorizat

Pregătirea unor persoane în domeniul asistenţei

sociale; Realizarea demersurilor şi a documentaţiilor

necesare privind înfiinţarea unui Serviciu Social autorizat cu finanţare mixtă;

Sprijinirea înfiinţării unui ONG pe acest domeniu.


107

Realizarea infrastructurii necesare unui Sistem de Servicii Sociale

Amenajarea sau construirea unei locaţii pentru

activităţile sociale- comunitare; Înfiinţarea şi amenajarea unui Centru de Zi

pentru copii; Construirea şi amenajarea unui Centru

Comunitar de Asistenţă pentru Bătrâni; Înfiinţarea unui Centru Orăşenesc de Consiliere

Familială; Sprijinirea înfiinţării unui ONG care să

desfăşoare activităţi privind problemele vârstei la elevi şi tineri, delicvenţă juvenilă, abandon şcolar şi familial , combaterea consumului de droguri;

Desfăşurarea unor campanii de sprijin al copiilor defavorizaţi şi bătrânilor singuri fără venituri;

Dezvoltarea, modernizarea şi extinderea unor Servicii de Sănătate

Transformarea spitalului orăşenesc in Centru

Teritorial de sănătate publică; Repartizarea de către Direcţia Judeţeană de

Sănătate Publică, a şase cadre medicale cu pregătire superioară şi a patru cadre medicale cu


108

pregătire medie; Amenajarea şi dotarea a patru puncte sanitare;

5. Direcţia strategică : Dezvoltarea şi modernizarea sistemului educativ , a activităţilor Cultural-tradiţionale şi spirituale la nivelul oraşului Oţelu Roşu

OBIECTIVE

ACTIVITĂŢI

Îmbunătăţirea condiţiilor necesare activităţii de educaţie şi cultură la nivelul oraşului Oţelu Roşu

Modernizarea şi dotarea a patru şcoli primare şi

grădiniţe, pe raza oraşului; Atragerea de cadre didactice calificate ; Reabilitarea şi Dotarea Casei de Cultură în

localitatea Oţelu Roşu; Amenajarea incintelor şcolilor primare şi a

grădiniţelor, cu spaţii de joacă şi cu aparatele necesare;

Introducerea internetului în reţeaua de instituţii de educaţie şi cultură;

Dezvoltarea Muzeului din Oţelu Roşu; Înfiinţarea unui Centru de Educaţie Comunitară; Înfiinţarea unor Ansambluri folclorice;


109

Înfiinţarea şi dotarea unei fanfare şi a unui cor mixt la nivelul oraşului;

Organizarea şi desfăşurare unor activităţi artistice;

- serbări; - festivaluri; - ruga; - baluri cu tematică; - teatru amatori. Identificarea unor surse de finanţare pentru

aceste activităţi; Înfiinţarea şi dotarea unor Ateliere pentru

Meşteşuguri Tradiţionale;.

Consolidarea educaţiei religioase. Reabilitarea consolidarea şi şi dotarea lăcaşurilor de cult

Promovarea unui sistem de educaţie multi-confesional;

Respectarea principiilor de libertate a credinţei; Dotarea lăcaşurilor de cult cu centrale termice; Promovarea bisericilor ca monumente istorice; Reabilitarea lăcaşurilor de cult de pe raza

oraşului.


110

6. Direcţia strategică : Dezvoltarea turismului a activităţii sportive şi a agrementului

OBIECTIVE

ACTIVITĂŢI

Crearea unei infrastructurii de susţinere a turismului

Crearea unor capacităţi de cazare (pensiuni, sat

de vacanţă, tabere, etc); Construirea unor pensiuni agro-turistice; Amenajarea unor ferme agricole în scopuri

turistice. Dezvoltarea agrementului în oraşul Oţelu Roşu Înfiinţarea unor parcuri şi zone de promenadă;

Amenajarea unui ştrand şi a unei zone de agrement şi petrecerea timpului liber, de-a lungul Râului Bistra;

Crearea infrastructurii pentru sport şi dezvoltarea activităţii sportive

Construirea unei baze sportive în oraşul Oţelul Roşu;

Amenajarea a patru terenuri de sport multifuncţionale cu anexele necesare, în oraşul Oţelu Roşu;

Amenajarea unor trasee de cicloturism si motocros


111

7. Direcţia strategică : Protecţia mediului

OBIECTIVE

ACTIVITĂŢI

Crearea unui sistem de gestionare a problemelor de mediu Ecologizarea zonelor degradate;

Refacerea şi împădurirea terenurilor degradate; Regularizarea şi amenajarea Râurilor şi pârâurile

de pe raza oraşului, pe zonele de intravilan; Crearea unui sistem de colectare, sortare, reciclare

şi depozitare a tuturor deşeurilor menajere; Sprijinirea înfiinţării unui ONG specializat pe

probleme de mediu; Înfiinţarea unui serviciu comunitar pentru protecţia

mediului;

Înfiinţarea unor zone de vegetaţie forestieră Identificarea zonelor care au fost cu vegetaţie forestieră;

Clarificarea situaţiei juridice a acestor zone; Asigurarea căilor de acces; Plantarea speciilor de arbori;


112

8 . Direcţia strategică : Implicarea Cetăţenilor în activităţi de interes comunitar . Dezvoltarea Spiritului Civic.

OBIECTIVE

ACTIVITĂŢI

Informarea cetăţenilor ca modalitate de eliminare a birocraţiei şi corupţiei în gestionarea banului public

Organizarea de întâlniri periodice cu cetăţenii; Amplasarea de panouri publicitare; Realizarea unei emisiuni TV locale cu tema:

„Cetăţeanul şi Comunitatea”;

Promovarea voluntariatului. Responsabilizarea comunităţii

Identificarea potenţialului comunei pentru

voluntariat; Asigurarea instruirii voluntarilor ca facilitatori

pentru diverse probleme comunitare sau proiecte comunitare;

Constituirea de grupuri comunitare pentru implementarea unor proiecte;

Crearea unui sistem de contribuţie comunitară în derularea unor proiecte,în vederea responsabilizării comunităţii.

Implicarea comunităţii , a societăţii civile în procesul de monitorizare a folosirii banului public

Stimularea implicării cetăţenilor în realizarea

unor proiecte;


113

Mobilizarea cetăţenilor în procesul gestionării problemelor comunitare şi participării la deciziile Administraţiei Locale ;

Identificarea unor persoane corespunzătoare sub aspect profesional şi moral pentru urmărirea utilizării banului public;

Implementarea statutului de facilitator comunitar

Identificarea persoanelor potrivite acestei

activităţi; Asigurarea instruirii acestor persoane privind

calitatea de facilitator, prin programe de training; Crearea condiţiilor necesare desfăşurării acestei

activităţi: - dotare logistică; - dotare mijloc de transport; - dotare mijloace de telecomunicaţie.

9. Direcţia strategică: Dezvoltarea instituţională. Mediatizarea şi promovarea orasului Otelu Rosu OBIECTIVE

ACTIVITĂŢI

Modernizarea şi adaptarea APL la nevoile comunităţii

Înfiinţarea şi dotarea unui centru de informare


114

publică; Realizarea unei emisiuni TV de dezbatere publică,

difuzată pe reţeaua de cablu; Dotarea serviciului pentru situaţii de urgenţă; Înfiinţarea unui birou de accesare programe cu

finanţare nerambursabilă; Crearea unei baze de date informatizată, cu datele şi

indicatorii socio-economici ai comunei; Atragerea de personal public calificat, instruirea şi

perfecţionarea funcţionarilor publici existenţi;

Mediatizarea şi promovarea oraşului Oţelu Roşu Elaborarea şi tipărirea unei monografii a oraşului; Realizarea unor pliante cu zona Oţelu Roşu; Realizarea unei pagini de internet; Tipărirea unor broşuri; Încheierea unor parteneriate cu localităţi din UE


115

CAPITOLUL V- Planificarea Strategică

1.Concept. Principiile Planificării

Pentru ca o comunitate să obţină rezultate prin care să se dezvolte în ansamblul ei

dar şi pe domenii de activitate, fiecare factor angajat în acest proces, trebuie să ştie ce are

de făcut, iar acest lucru se obţine printr-o planificare strategică.

Scopul Planificării este stabilirea obiectivelor, a ţintelor către care va fi

orientată activitatea în viitor, precum şi a acţiunilor şi modalităţilor de înfăptuit, a

resurselor necesare şi alocarea lor, a termenelor şi fixarea responsabililor cu

implementarea şi realizarea acestor acţiuni.

Prin Planificare ne propunem aşadar să stabilim cel mai adecvat curs al acţiunilor

viitoare, pentru comunitatea în cauză, precum şi abordarea acestor acţiuni în funcţie de

priorităţile identificate de membrii comunităţii.

Planificarea reprezintă cel mai important instrument managerial de adaptare al

comunităţii locale la schimbare, având în vedere faptul că o comunitate precum şi

organismul de management al acesteia trebuie să răspundă permanent la presiuni curente,

exercitate atât de mediul intern, cât şi de mediul extern.

Planificarea este o activitate prin excelenţă managerială, iar modul de abordare al

Planificării, complexitatea şi conţinutul Planurilor trebuie să plece de la realitatea

comunităţii industriale , de la principalii actori ai Procesului de Dezvoltare Urbana şi de la

resurse.


116

Deşi scopul Planificării este de a previziona traiectoria de dezvoltare a unei

comunităţi pe termen scurt, mediu şi lung, necesitatea ei este relevată de faptul că, oamenii

dintr-o comunitate trebuie să ştie precis şi să înţeleagă ce au de făcut, iar ceea ce fac

trebuie să fie în acord cu cerinţele mediului extern şi cu posibilităţile proprii.

Principiile Planificării

La baza realizării Planului Local de Dezvoltare, a unei Planificări Strategice, stau

următoarele Principii:

Instrument de Programare Strategică - în sensul că pentru fiecare domeniu de

activitate sunt stabilite obiective de dezvoltare, activităţi de desfăşurat, etape de

parcurs pentru fiecare activitate, resurse alocate;

Instrument de Prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare – în sensul

stabilirii Direcţiilor prioritare de alocare a fondurilor publice pentru investiţii, cu

impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale la nivel local, atât din

surse interne (buget local), cât şi Fonduri UE;

Instrument al Promovării priorităţilor - în sensul că printr-un asemenea Plan se

crează un instrument de promovare a unor obiective prioritare pentru comunitate.

Aceste Principii vor guverna în viitor procesul de dezvoltare al comunităţii în

ansamblul său dar şi oportunităţile individuale ale membrilor comunităţii, ce vor fi supuse

de asemenea dezbaterii publice, astfel încât acestea să-şi demonstreze viabilitatea atât la

nivel individual cât şi comunitar.


117

2. Planul de Acţiuni Multianual – 2008- 2013

2.1. Direcţia strategică: Constituirea şi susţinerea mecanismului de atragere de fonduri Responsabili: Enache Dragoş, Bistrean Dan, Pădurean Adrian, Rus Petru

Costuri lei Obiective specifice Denumirea activitatilor

Etapele realizarii activitatilor

Termene de implementare Surse

locale Surse atrase

Total Responsabili

Amenajare, dotare birou

-identificare locaţie; -execuţie lucrări de amenajare; -dotarea biroului cu logistică; -conectare la internet.

Noiembrie –decembrie

2008

1. Înfiinţarea unui Birou pentru accesare de fonduri interne şi externe

Angajare specialist Programe - Proiecte

-anunţ concurs ; -organizare concurs ; -evaluare candidaţi ; -angajare.

Decembrie 2008

1500 5000 6500 Enache Dragoş Bistrean Dan Pădurean Adrian Rus Petru


118

Asigurarea permanentă a instruirii profesionale

-identificare programe training ; - participare la cursuri de specializare de scurtă durată ;

permanent

2. Demersuri accesare fonduri

Identificarea surselor de finanţare

-informarea persoanelor şi instituţiilor interesate ; -inventarierea surselor de finanţare pe domenii de activitate ; -realizarea unei baze de date cu sursele de finanţare ; -realizarea unei baze de date cu priorităţile comunei.

Octombrie 2008

- - - Enache Dragoş Bistrean Dan Pădurean Adrian Rus Petru


119

Identificarea programelor

-sincronizarea nevoilor locale cu programele de finanţare; -transpunerea în proiecte.

Identificarea şi selectarea unui consultant Realizarea unor documentaţii necesare finanţării

-solicitarea de oferte ; -analiza şi selectarea ofertelor ; -contractarea studiilor tehnice şi a elaborării cererii de finanţare -realizarea unor Studii de Fezabilitate ; -realizarea unor analize socio-economice ; -scrierea şi depunerea unor cereri de finanţare.

Octombrie Noiembrie

2008

Noiembrie 2008

Noiembrie 2008-

Decembrie 2011

120000 120000

Enache Dragoş Bistrean Dan Pădurean Adrian Rus Petru


120

Înfiinţarea propriu zisă a unor ONG-uri

-acordarea unor facilităţi ONG-urilor ; -identificare locaţii ; -identificare personal ;

3. Susţinerea înfiinţării unor ONG-uri

Încheierea unor parteneriate APL-ONG

-elaborare proiecte în parteneriat

2008 -2009 - - - Enache Dragoş Bistrean Dan Pădurean Adrian Rus Petru

2.2. Direcţia strategică: Reabilitarea, modernizarea şi Dezvoltarea Infrastructurii de Transport Comunicaţie – Utilităţi Publice - Edilitare Responsabili: Enache Dragoş, Săvescu C-tin, Mutaşcu D-tru, Necşa Adrian

Costuri estimate - lei Obiective specifice Denumirea activitatilor


Termen de realizare Surse

locale Alte surse Total

costuri

Responsabili


121

1.

Construirea şi dezvoltarea Sistemului de utilităţi publice

Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în toate cartierele orasului

-identificarea şi măsurarea traseelor; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului tehnic; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi

2008 – 2011

- Fonduri Europene

4,5 milioane lei

Enache Dragoş Săvescu C-tin Mutaşcu D-tru Necşa Adrian


122

recepţia lucrărilor


123

Extinderea sistemului centralizat de canalizare menajeră la nivelul tuturor cartierelor oraşului

-identificarea si măsurarea tronsoanelor; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului tehnic; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi

2008-2011

Fonduri Europene Fondul de Mediu ANDZM

4,5 milioane lei



124

recepţia lucrărilor

Extinderea reţelei electrice în zonele cu potenţial agricol, turistic , forestier, industrial, pe o distanţă de aproximativ 12 km

-identificarea şi măsurarea tronsoanelor; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului tehnic; -licitarea şi contractarea

2010-2013

-

Fonduri Guvernamentale Electrica Banat fond investiţii

6,5 milioane lei



125

Extinderea retelei de gaz metan

lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor -identificarea şi măsurarea tronsoanelor; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului

2010-2011

Fonduri guvernamentale

2,5 milioane lei

Enache Dragoş Săvescu C-tin Mutaşcu D-tru Necşa Adrian Enache Dragoş Săvescu C-tin Mutaşcu D-tru Necşa Adrian


126

tehnic; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor


127

2.

Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie şi transport

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor orăşeneşti şi străzilor – 10,2 km

-identificarea si măsurarea tronsoanelor; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului tehnic; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi

2010 matie-2012

Decembrie

-

600 000 lei Consiliul Judeţean Caraş Severin 6,5 milioane lei Fonduri Guvernamentale

4,2 milioane lei



128

recepţia lucrărilor;


129

Reabilitarera şi modernizarea podurilor, podeţelor, punţilor pietonale peste Râul Bistra şi afluenţii acestuia

-identificare poduri , podeţe, punţi pietonale ce urmează a fi reabilitate; -consultarea comunitară; -elaborarea studiului de fezabilitate; -obţinerea avizelor necesare şi a certificatului de urbanism; -identificarea programelor de finanţare; - scrierea şi depunerea cererii de finanţare; -contractarea finanţării; -întocmirea proiectului tehnic; -licitarea şi contractarea

2010-2013 300000 lei

2,8 milioane Fonduri Europene FEDR 700 000 lei Consiliul Judeţean Caraş Severin

3,8 milioane lei



130

lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor

3 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare

Reabilitarea Casei de Cultura din Oţelu Roşu

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

2011-2013 - 500 000 lei Ministerul Culturii şi Cultelor 500 000 lei Consiliul Judeţean CS

1000000 lei



131

Construcţia a trei locaţii pentru grădiniţe şi creşe

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

2012 martie -2013

septembrie

600000 buget local

1,8 milioane lei Ministerul Învăţământului

2,4 milioane lei


Reabilitarea clădirilor, a 4 şcoli primare şi grădiniţelor din

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în

2011-2013 100000-

800 000 lei Guvern – Ministerul Educaţiei şi

1,2 milioane lei

Enache Dragoş Săvescu C-tin


132

Oţelu Roşu CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

Cercetării 400 000 lei Fonduri Europene FEADR

Mutaşcu D-tru Necşa Adrian

Amenajarea şi dotarea unui Centru teritorial de sănătate în actualul spital oăşenesc

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea

2012-2013 200000 lei

2 milioane lei Guvernul României

2,2 milioane lei



133

surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor

Construirea unui complex sportiv multifuncţional în localitatea Oţelul Roşu

-consultarea comunitară; - elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare;

2010-2012 100000-

900 000 milione lei Guvernul României

1 milioanelei



134

- contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor

Amenajarea a 4 terenuri de sport – multifuncţionale, în cartierele oraşului Oţelul Roşu

consultarea comunitară; - elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi

2010-2012 300000 1,3 milioane lei Guvernul României

1,6 milioane lei



135

contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor

Construirea unui Centru Comunitar pentru servicii sociale

-consultarea comunitară; - elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor

2011-2013 200000 lei

1 milion lei Fondul Social European

1,2 milioane lei

Irimia Caius Seracin Ionel Savici Ion Cimponeriu Ion


136

2.3.Directia strategica: Dezvoltarea Economiei Locale si a Mediului de Afaceri Local. Situaţia ocupaţională Responsabili: Bistrean Dan, Rus Petru, Mărginean Ioan, Răducan Mihai, Bujor Mihail




locale Alte surse

Total costuri

Responsabili

Înfiinţarea unor IMM-uri

-implicarea APL; -acordarea de facilităţi; -atribuirea unor spaţii şi terenuri; -mediatizarea acţiunii.

Instruirea antreprenorilor

-organizarea unor cursuri cu sprijinul APL; -distribuirea de materiale informative; -obţinerea de calificări.

1. Crearea unui mediu de afaceri local durabil. Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM-uri de către Administraţia Locală

Mediatizarea programelor de finanţare pe

-întâlniri cu antreprenorii sau persoanele fizice

2009-2013 10 000 30 000 lei ANIM

40 000 lei

Bistrean Dan Rus Petru Mărginean Ioan Răducan Mihai Bujor Mihail


137

domenii de activitate din Fonduri UE şi guvernamenta-le

interesate; -distribuire pliante –programe; -dezbaterea – Ghid de Finanţare.

Menţinerea statutului de comunitate minieră a zonei Oţelu Roşu în vederea obţinerii unui sprijin guvernamental focalizat

-demersuri la nivel guvernamental pentru promovarea unui pachet de măsuri focalizate în zona Oţelu Roşu, având în vedere disparitatea socio-economică dintre această zonă şi celelalte zone ale judeţului

2 Încurajarea şi sprijinirea iniţiativei private în domeniul activităţilor de mică industrie

Înfiinţarea a 20 de micro-întreprinderi pe domenii care să fructifice resursele locale

-crearea unui Centru de Consultanţă în domeniu; -asigurarea şi reabilitarea căilor de acces în zona industrială; - sprijin pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor;

2009-2011 750000 6,75 milioane Fonduri UE

7,5 milioane lei



138

-mediatizarea oportunităţilor; -mediatizarea Programelor de Dezvoltare;

Înfiinţarea şi dotarea unui Centru zonal de colectare a laptelui

-identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -construcţie, amenajare şi dotare; -administrare.

2009-2010

20 000 lei

50 000 lei Fonduri UE

70 000 lei


Înfiinţarea, amenajarea şi dotarea unui centru Zonal pentru Colectarea, prelucrarea şi ambalarea plantelor medicinale si a fructelor de

-identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -construcţie, amenajare şi dotare; -achiziţie de utilaje şi echipamente; -sprijin pentru

2010-2011

150000 lei

600000 lei Fonduri UE

750 000 lei



139

padure Construcţia unei fabrici de pelletz pentru valorificarea deşeurilor lemnoase

avize şi autorizaţii;-administrare. -identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -construcţie, amenajare şi dotare; -achiziţie de utilaje şi echipamente; -sprijin pentru avize şi autorizaţii;-administrare.

2011

-

1,6 milioane lei Fonduri UE

1,6 milioane lei


3 Dezvoltarea activităţii agro-industriale

Înfiinţarea a 3 micro-întreprideri cu profil Agro-industrial;

-identificarea şi amenajarea unei zone pentru activităţi economice agro- industriale; -asigurarea utilităţilor publice; -reabilitarea/ construirea căilor de acces; -acordarea de facilităţi;

2010-2013 1,5 milioane lei –Fonduri private 500000 Lei Fonduri APL

3,5 milioane lei Fonduri UE FEADR

5,5 milioane lei



140

-crearea unui serviciu administrativ în acest sens;

4 Dezvoltarea meşteşugurilor locale şi a serviciilor

Înfiinţarea unui atelier meşteşugăresc

-identificarea potenţialilor meşteşugari; -amenajarea şi dotarea atelierului; -înscrierea în Asociaţia Naţională a Meşteşugarilor; -promovarea produselor.

2009-2012 50 000 lei

150 000 Fonduri UE

200 000 lei


Înfiinţarea a 3 micro-întreprinderi de prestări servicii

-identificarea locaţiilor; -acordarea de facilităţi; -sprijin pentru obţinerea avize şi autorizaţii; -sprijin pentru obţinerea finanţărilor necesare;

2009-2011 150 000 lei

400 000 lei Fonduri UE

550000 lei



141

5 Încurajarea şi atragerea întreprinză- torilor locali şi externi în activităţi de agroturism şi agrement

Construirea a 6 pensiuni turistice

-acordare de facilităţi; -asigurarea reţelei de utilităţi publice; -asigurarea căilor de acces; -promovare/ mediatizare.

2011-2013

800 000 lei Fonduri locale private

4milion lei Fonduri UE

4,8 milioane lei


Identificarea ofertei de locuri de muncă pe domenii de activitate

-crearea unei baze de date; -iniţierea unor cursuri de reconversie profesională în funcţie de nevoile locale;

6 Îmbunătăţirea situaţiei ocupaţionale pe piaţa muncii

Medierea muncii- Crearea a 2500 locuri de muncă stabile pe raza orasului Otelu Rosu prin dezvoltarea unor activităţi

-înregistrare solicitări; -colectare CV-uri; -organizare interviuri; -plasare.

2009-2013 2009-2011

- -

50 000 lei Fonduri Guvern 20 000 lei ANDZM 20 000 lei AJOFM

50 000 lei 40 000 lei



142

economice 7 Crearea şi

dezvoltarea unui sistem organizat de desfacere a produselor locale şi vânzări diverse

Amenajarea unei Pieţe de gros şi agro-alimentare

- identificarea perimetrului; -întocmirea proiectului tehnic; -identificarea surselor de finanţare; -realizarea lucrărilor.

2010-2011 250000 lei

- 250000 lei


2.4.Direcţia strategică: Dezvoltarea Serviciilor Sociale şi de Sănătate şi a Infrastructurii aferente Responsabili: Reitmayer Alina, Petrilă Simona, Oprişor C-tin, Colta Marius

Costuri estimate - lei Obiective specifice

Denumirea activitatilor


Termene de implementare

Surse locale

Alte surse

Total costuri

Responsabili Reitmayer Alina Petrilă Simona

Oprişor C-tin

Colta Marius

1 Identificarea, centralizarea şi prioritizarea

Crearea unei baze de date a comunei cu

-desfaşurarea de anchete sociale; -depistarea şi

2009-2010 5000 lei

5000 lei AJOFM

10 000 lei

Reitmayer Alina


143

problemelor şi nevoilor sociale şi de sănătate din orasul Otelu Rosu

toate problemele sociale

inventarierea cazurilor de orice natură socială; -identificarea programelor sociale; -accesarea unor finanţări in domeniu.

Înfiinţarea unei serviciu Social –autorizat şi a unui ONG.

-pregătirea unor persoane în domeniul asistenţei sociale; -întocmirea şi depunerea documentaţiei necesare autorizării Serviciului Social; -amenajarea şi dotarea unei locaţii pentru activităţi sociale comunitare.

2009-2010 2 Realizarea infrastructurii necesare serviciilor sociale. Crearea unui sistem administrativ pentru problematica socială.

Înfiinţarea şi amenajarea unui Centru de servicii comunitare

-identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect tehnic; -identificare surse de finanţare; -contractarea finanţării; -contractarea lucrărilor;

2010

100000 lei


2,5 milioane lei

Petrilă Simona

Oprişor C-tin

Colta Marius Reitmayer Alina Petrilă Simona

Oprişor C-tin


Oprişor C-tin

Colta Marius


144

-execuţia şi recepţia lucrărilor.

Construirea şi amenajarea unui Centru Comunitar de Asistenţă pentru bătrâni

-identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -identificare surse de finanţare; -contractarea finanţării; -contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

2010-2012

2010-2011 Dezvoltarea activităţii de consiliere /asistare în domeniul social

-crearea unui Centru de consiliere familială; -spijinirea înfiinţării unui ONG cu specific consiliere segment juvenil- problematică juvenilă; -organizarea şi desfăşurarea unor campanii de sprijin pentru categoriile de catăţeni, defavorizate social.

2009-2010

Reitmayer Alina Petrilă Simona

Oprişor C-tin


Oprişor C-tin

Colta Marius


145

Reabilitarea /construirea unui Centru Teritorial de Sănătate Publică

-identificare locaţie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -identificare surse de finanţare; -contractarea finanţării; -contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

Amenajarea şi dotarea unor puncte sanitare in cartierele orasului

-reabilitarea locaţiilor; -dotarea locaţiilor; -asigurarea de personal medical.

icat.

3 Dezvoltarea, modernizarea şi extinderea serviciilor de sănătate.

Repartizarea si stabilizarea pe raza comunei a sase cadre medicale calificate mediu si superior

-solicitarea repartizării la Direcţia Judeţeană de Sanatate Publică; -asigurarea unor locuinţe de serviciu; -acordarea de facilităţi şi sporuri.

2010-2012 2010-2011 2010-2011

- 300000 lei Buget local 300000 lei Fond. Locale

1,2 milioane lei Fonduri UE 500000 lei Guvern 600000 lei Guvern

1,7 milioane lei 1,2 milioane lei

Reitmayer Alina Petrilă Simona

Oprişor C-tin


Oprişor C-tin

Colta Marius


146

private

2.5.Direcţia strategică: Dezvoltarea şi Modernizarea Sistemului Educativ, a Activităţilor Cultural-Tradiţionale şi Spirituale la nivelul orasului Otelu Rosu Responsabili: Vig Irina, Pădurean Adrian, Boată Gheorghe, Dracea Victor, Necşa Adrian





Surse locale

Alte surse

Total costuri

Responsabili

1 Îmbunătăţi-rea

Modernizarea si dotarea

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în

2010-2013 - 600 000 lei

1,2 milioane

Vig Irina


147

şcolilor primare şi grădiniţelor din cartierele orasului

CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor;

Guvern 600 000 lei Fonduri UE

lei Pădurean Adrian Boată Ghe. Dracea Victor Necşa Adrian

condiţiilor necesare activităţii de educaţie şi cultură la nivelul orasului Otelu Rosu

Modernizarea şi dotarea Casei de Cultura din Otelu Rosu

-consultarea comunitară; -stabilirea priorităţilor în CDSE; -elaborarea SF-urilor necesare; -identificarea surselor de finanţare; -scrierea şi depunerea cererilor de finanţare; - contractarea finaţărilor; -elaborarea proiectelor tehnice; -licitarea şi contractarea lucrărilor;

2011-2013 - 300 000 lei Guvern, Min. Culturii 800 000 lei Fonduri UE

1,1 milioane lei

Vig Irina Pădurean Adrian Boată Ghe. Dracea Victor Necşa Adrian


148

-execuţia şi recepţia lucrărilor.

or. 2011-2013 200000 lei

1,3 milioane lei Fonduri UE -FEADR

1,5 milioane lei

Amenajarea incintelor şcolilor primare şi a grădiniţelor cu spaţii şi aparate de joacă şi zone verzi

-identificarea nevoilor; -măsurarea amplasamentelor şi dimensionarea spaţiilor de joacă şi a spaţiilor verzi; -elaborarea studiilor de fezabilitate; -identificarea surselor de finanţare; - solicitarea finanţării; -contractarea finanţării; -licitarea şi contractarea lucrărilor; Execuţia şi recepţia lucrărilor;

2009-2011 50 000 lei

50 000 lei ANDZM 100 000 Guvern MEF 100 000 Fondul de mediu

300 000 lei


Atragerea şi stabilirea cadrelor didactice

- asigurarea unor locuinţe de serviciu; -acordarea de facilităţi şi sporuri.

2010-2011 50 000 lei-

- 50 000 lei- Vig Irina Pădurean Adrian


149

calificate şi a specialiştilor în domeniul activităţii culturale pe raza comunei.

Boată Ghe. Dracea Victor Necşa Adrian

2 Înfiinţarea unui Centru de Educaţie şi Cultură Comunitară Înfiinţarea unor formaţii culturale, ansambluri artistice şi iniţierea unor festivaluri

-identificare locatie/teren; -elaborare Proiect Tehnic; -identificare surse de finanţare; -contractarea finanţării; -contractarea lucrărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor; -dotarea corespunzatoare; -asigurarea personalului necesar calificat. - cearea unui ansamblu folcloric; -crearea unei trupe de teatru pupular;

Crearea unor structuri comunitare care să susţină şi să promoveze actul de educaţie şi cultură

Amenajarea -identificarea locaţiilor;

2011-2013 2009-2013 2010-2012

100000 lei 50 000 lei 50 000

100 000 lei ANDZM 300 000 Fonduri UE 250 000 lei Fonduri UE 150 000

500000 lei 300 000 lei 200 000

Vig Irina Pădurean Adrian Boată Ghe. Dracea Victor Necşa Adrian Vig Irina Pădurean Adrian Boată Ghe. Dracea Victor


150

unui Muzeu al tradiţiilor şi obiceiurilor locale

-amenajarea şi dotarea unui atelier de meşteşuguri tradiţionale; -identificarea surselor de finanţare; -colectare obiecte cu specific etnografic şi folcloric; -mediatizarea acţiunii.

lei lei Min. Culturii

lei

Necşa Adrian

3 Consolida-

rea educaţiei religioase. Restaurarea şi dotarea lăcaşurilor de cult

Desfăşurarea unor activităţi în sprijinul unei educaţii de toleranţă şi înţelegere confesională

-susţinerea unor seminarii de istorie al religiilor şi credinţelor religioase; -schimb de experienţă între diferite culte; -acţiuni umanitare şi confesionale comunale; -înfiinţarea unui cerc confesional creştin.

Restaurarea şi dotarea lăcaşurilor de cult

-restaurarea lăcaşurilor de cult de pe raza comunei, în special cele declarate monumente istorice şi promovarea lor ca obiective turistice; -dotarea lăcaşelor de cult funcţionale cu centrale termice şi sisteme audio.

2010-2013 300000 lei

500 000 lei Min. Culturii

1 000 000 lei



151

2.6.Direcţia strategică: Dezvoltarea agro-turismului a activităţii sportive şi a agrementului Responsabili: Dragomir Lucian, Săvescu C-tin, Ştriban Dan, Anghelon Ion





Surse locale

Alte surse

Total costuri

Responsabili

1 Crearea şi dezvoltarea unei infrastruc-turi adecvate acestor activităţi

Amenajarea unor zone şi a unor trasee turistice

-reactualizare PUG; -identificarea şi delimitarea unor zone pentru acest tip de activităţi; -cuprinderea acestor zone în PUG; -identificarea programelor de finanţare pentru acest tip de activităţi şi a condiţiilor de accesare a acestor programe; -identificarea pontenţialilor investitori locali şi externi; -modernizarea căilor de acces spre aceste zone; -extinderea reţelelor de

2010-2013 500000lei


1,5 milioane

Dragomir Lucian Săvescu C-tin Ştriban Dan Anghelon Ion


152

utilităţi publice;

Crearea unor capacităţi de cazare: Pensiuni agroturistice,, sat de vacanţă

-realizarea a 6 pensiuni agro-turistice; -înfiinţarea şi amenajarea unui sat de vacanţă

2011-2013 400000 lei


1,6 milioane lei


2 Dezvoltarea agrementului în Otelu Rosu

Crearea unei infrastructuri pentru agrement prin amenajarea unor zone şi spaţii

-înfiinţarea şi amenajarea unor parcuri pentru promenadă şi odihnă; -construirea unui ştrand cu activitate sezonieră; - identificare surse de finanţare; -întocmirea documen-taţiilor necesare; -contractarea finanţări-lor; -execuţia lucrărilor necesare.

2009-2013 - 1 milion lei Fonduri Europene FEDR 200 000 lei ANDZM 1,32 milioane lei Guvern – fondul de mediu

2,5 milioane lei


3 Crearea infrastruc-

Construirea unui complex

-identificarea suprafeţelor de teren

2010-2013 200000 lei

1,8 milioane

2 milioane lei

Dragomir Lucian


153

turii pentru sport. Dezvoltarea activităţii sportive

sportiv în localitatea Otelu Rosu şi amenajarea a 4 terenuri de sport multi-funcţionale

intravilan necesare; -elaborare SF; -obţinerea de avize şi acorduri; -identificarea suselor de finanţate; -scrierea şi depunerea documentaţiilor necesare finanţărilor; -contractarea finanţărilor; -execuţia şi recepţia lucrărilor.

lei Guvern

Săvescu C-tin Ştriban Dan Anghelon Ion

Înfiinţarea unor structuri locale pentru dezvoltarea activităţilor sportive

-constituirea unor echipe şi legitimarea unor jucători;

2010-2011 50 000 lei

250 000 lei Consiliul Judeţean Caraş Severin

250 000 lei


2.7. Direcţia Strategică: Protecţia Mediului Înconjurător Responsabili: Rus Petru, Mărginean Ioan, Mutaşcu Ionuţ, Tacotă Eugen


154






costuri

Responsabili

1 Ecologizarea perimetrelor afectate

-identificarea perimetrelor ce urmează a fi ecologizate; -elaborare proiect tehnic; -contractare finanţare; execuţia şi recepţia lucrărilor; - stabilirea destinaţiei terenurilor şi clădirilor.

2010-2012 - 1,5 milioane lei Guvern MEF

1,5 milioane lei

Rus Petru

Mărginean Ioan Mutaşcu Ionuţ Tacotă Eugen

Îmbunătăţirea calităţii mediului

Realizarea unui management integrat al deşeurilor

-elaborare proiect; -identificare şi contractare finanţare; -achiziţionare de coşuri stradale, pubele şi tomberoane; -achiziţionare autoutilitară; -înfiinţarea unui serviciu de

2009-2011 - 1,5 milioane lei Fonduri Europene FEDR 1 milion lei Fondul de mediu

2,5 milioane lei

Rus Petru



155

salubrizare şi protecţie a mediului; -amenajarea unei rampe şi gropi de gunoi ecologice; -amenajarea şi dotarea unei staţii de sortare şi reciclare a deşeurilor menajere.

Amenajarea zonelor naturale degradate

-regularizarea pârâurilor, ogaşelor şi râurilor, în zonele de intravilan, din localităţile comunei Berlişte; -împădurirea zonelor defrişate şi a terenurilor degradate; -înfiinţarea de zone verzi şi perdele forestiere în localităţile comunei; -plantarea de

2009-2013 - 300 000 lei ANDZM 1,7 milioane lei Guvern 2,5 milioane lei Fonduri Europene FEDR

4,5 milioane lei

Rus Petru



156

arbori ornamentali în comună; -identificarea surselor de finanţare; -întocmirea documentaţiilor pentru finanţare; -contractarea finanţării; -realizarea şi recepţia lucrărilor.

Educaţie pentru protecţia mediului

-înfiinţarea unui ONG specializat pe probleme de mediu; -înfiinţarea unui serviciu comunitar pentru protecţia mediului; -instruiri şi dezbateri cu cetăţenii privind problemele de mediu în comună; -acţiuni de ecologizare a unor zone din comună, făcute cu elevii şi

2008-2013 10000 lei

40 000 lei Fonduri UE prin ONG

50 000 lei

Rus Petru



157

tinerii. 2.8. Direcţia strategică: Implicarea cetăţenilor în Activităţile de Interes Comunitar. Dezvoltarea Spiritului Civic. Responsabili: Bistrean Dan, Vig Irina,Petrilă Simona, Solomon Raul





costuri

Responsabili

1 Responsa-bilizarea comunităţii Otelu Rosu în informarea şi implicarea cetăenilor. Modalităţi de eliminare a birocraţiei şi corupţiei

Informarea şi comunicarea permanentă cu cetăţenii

-realizarea unui calendar privind întâlniri perioadice cu cetăţenii; -stabilirea unei metodologii de consultare comunitară;-identificarea unor grupuri de interes; -identificarea grupurilor vulnerabile;

2008-2013 20000 lei

20000 Consiliul Judeţean Caraş Severin

40 000 lei

Bistrean Dan Vig Irina Petrilă Simona Solomon Raul


158

Actiuni de dezvoltare a spiritului comunitar şi asociativ

-elaborarea unei strategii; -organizarea de întâlniri periodice cu cetăţenii; -editarea unei Reviste trimestriale -realizarea unei emisiuni TV cu tema “cetăţeanul şi comunitatea”; -desfăşurarea de acţiuni educative şi de instruire a grupurilor comunitare constituite;-implementarea culturii contribuţiei materiale şi financiare în implementarea de proiecte;

2008-2013 20000 lei buget APL


60000 lei

Bistrean Dan Vig Irina Petrilă Simona Solomon Raul

Crearea unui mecanism de facilitare comunitară

-identificare surse de finanţare/programe; -amenajarea şi dotarea unui Centru de Facilitare Comunitară; -identificare persoane potrivite pentru activitatea de

2008-2013 20000 lei Buget APL


70000 lei

Bistrean Dan Vig Irina Petrilă Simona


159

facilitare; -asigurarea instruirii persoanelor respective prin programe training;

Solomon Raul

2.9. Direcţia strategică: Dezvoltarea Instituţională. Mediatizarea şi promovarea oraşului Oţelu Roşu Responsabili: Enache Dragoş, Pădurean Adrian, Diacu Mihai, Săvescu C-tin, Totoi Ioan


Denumirea activităţăţilor

Etapele realizării activităţilor


locale Alte surse

Total costuri

Responsabili

1 Modernizarea şi adaptarea APL la nevoile comunitare

Înfiinţarea şi dotarea unui Centru de Informare Publică

- amenajarea şi dotarea locaţiei; -angajarea şi instruirea de personal; -crearea unei baze de date informatizată, cu datele socio-economice privind orasul Otelu Rosu -înfiinţarea unui Birou de accesare programe cu

2008-2013 100000 - 100000 lei

Enache Dragoş Pădurean Adrian Diacu Mihai

Săvescu C-tin

Totoi Ioan


160

finanţare nerambursabilă.

Dezvoltarea structurilor instituţionale

-atragerea unei instituţii bancare pe raza comunei; -înfiinţarea unui centru pentru turism şi mediu.

2008-2013 - - - Enache Dragoş Pădurean Adrian Diacu Mihai

Săvescu C-tin

Totoi Ioan

2 Mediatizarea şi promovarea orasului Otelu Rosu

Crearea unui sistem de promovare şi publicitate

-realizarea unei reţele locale de internet; realizarea unui site al orasului; -Elaborarea şi tipărirea unei monografi; -tipărirea unor pliante cu zonele şi obiectivele turistice din Otelu Rosu si vecinatati; -tipărirea unor

2008-2013 50 000 lei

250 000 lei Consiliul Judeţean şi Fonduri UE

300000 lei


Săvescu C-tin

Totoi Ioan


161

broşuri; -amplasarea unor panouri publicitare.

Mediatizarea potenţialului economic

-realizarea unui spot publicitar TV, -încheierea unor parteneriate cu localităţi similare ca potenţial din ţări UE; -organizarea de expoziţii cu produse meşteşugăreşti din zonă; -organizarea unor festivităţi artistice periodice (Ex:ruga , întâlnire cu fii satului, lansări de carte, etc).

2008-2013 50000 lei


350000 lei


Săvescu C-tin

Totoi Ioan


162

CAPITOLUL VI

1. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE

Factorul de decizie

Care sunt aşteptările factorului de decizie

Ce facem pentru a îndeplini aşteptările factorului de decizie

Ce se va întâmpla dacă aşteptările acestuia nu sunt îndeplinite

În ce mod ne influenţează factorul de decizie

Care sunt aşteptările noastre faţă de factorul de decizie analizat

Importanţa factorului de decizie pentru succesul implementării Planului Strategic

puţin – 1

Important – 2 f. import – 3

A.P.L. -Realizarea planului de dezvoltare strategică; -Promovarea imaginii instituţiei pe care o reprezintă; -Dezvoltarea durabilă a localităţii.

-Respectarea strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii; -Implicare activă.

Solicitarea corectării strategiei elaborate; -Intervenţie/ participare la corectarea strategiei; -suspendarea sprijinului financiar până la soluţionarea

-În mod esenţial. Fără contribuţia financiară/materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele.

-Transparenţă; -Susţinere materială/financiară; -Cooperare.

3


163

problemei. Agenţi economici

-Promovarea corectă a imaginii firmei; -Sprijin pentru accesare de fonduri, finanţări; -O mai bună colaborare cu autorităţile.

-Informări despre proiecte, programe de finanţare; -Cooperare în realizarea proiectelor; -Realizare Parteneriate Publice-Private; -Publicitate.

-Nu va participa din punct de vedere financiar; -Nu se va implica; -Va pune în pericol realizarea unuia/mai multor proiecte.

-Contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea acţiunilor; -Neimplicarea acestui factor de decizie poate conduce la nerealizarea mai multor proiecte din comunitate;

-Cooperare; -Să-şi folosească resursele în sprijinul realizării obiectivelor; -Să fie transparent şi echitabil.

3

ONG-uri -Promovarea obiectivelor acestora; -Sprijin pentru activităţile desfaşurate;

-Armonizare interese ONG/ comunitate.

-Neîmplicare în accesarea unor finanţări specifice; -Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice.

-Indirect. -O bună colaborare; -Suport tehnic şi uman în realizarea obiectivelor specifice;

2

Biserică -O bună convieţuire a oamenilor.

-Solicitarea sprijinului ori de câte ori este necesar;

-Nu ne va ajuta în dezvoltarea spiritului

-La nivelul mentalităţii grupului ţintă.

-O bună implicare în viaţa comunităţii.

2


164

-Implicare activă.

civic al cetăţeanului.

Instituţii de Învăţământ

-Să promoveze şi să educe tinerii în spiritul competiţiei şi al implicării în viaţa societăţii civile.

-Comunicare şi informare permanentă.

-Generaţia tânără neimplicată.

-În mod esenţial; -Implicarea acestui factor conduce la reuşită.

-Implicare activă în dezvoltarea imaginii comunei; -Conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile.

3

Mass –media

-Să se realizeze o campanie transparentă, amplă şi realistă, pe termen lung cu rezultate cuantificabile.

-Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşurăm, facem publice planurile strategice; -Dovedim transpareţă.

-Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă; -Neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorită lipsei comunicării.

-În mod esenţial deoarece el este cel care influenţează în modul cel mai sigur şi amplu, grupul ţintă.

-O colaborare fructuoasă.

3

CJCS Caraş Severin

-Susţinerea dezvoltării durabile a zonei; -Nepolitizarea proiectelor.

-Implicare, informare, consultare permanentă; -Solicitarea sprijinului

-Întârzieri în realizarea unor proiecte;-depăşirea termenelor propuse în

-Direct. -Acordare de avize, aprobări, autorizaţii; -Participare financiară; -Demersuri pe lângă institutiile centrale în

3


165

pentru proiecte locale; -Cerere permanenta în mediatizarea nevoilor zonei.

realizarea obiectivelor.

susţinerea unor proiecte.

Instituţia Prefectului Caraş Severin

-Dezvoltarea durabilă a zonei.

-Consultare şi informare permanentă.

-Susţinere insuficientă.

-Indirect. -Susţinerea şi promovarea zonei la nivel guvernamental.

2

AJOFM

-Ocuparea forţei de muncă; -Reconversie profesională; -Medierea Muncii.

-Informare / consultare, accesare fonduri; -Programe de calificare şi recalificare.

-Îngreunarea procesului de ocupare a forţei de muncă disponibile

-Indirect. -Transparenţă; -Furnizare de informaţii.

2

Direcţia de muncă şi solidaritate socială şi a familiei

-Extinderea serviciilor sociale; -Servicii sociale de calitate.

-Promovare proiecte de interes social.

-Neimplicare. -Direct. -Sprijin / colaborare. 2

Direcţia Judeţeană de Cultură

-Organizarea manifestărilor şi evenimentelor culturale.

-Respectarea planului strategic elaborat. -Implicare

-Neimplicare. -Indirect. -Sprijin / colaborare. 2


166

activă. Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului

-Îndeplinirea stadardelor de mediu.

-Colaborare / implicare

-Va pune în pericol realizarea unor proiecte

-Indirect -Colaborare / implicare în rezolvarea problemelor

2

ANDZM -Realizarea planului de dezvoltare strategică; -Dezvoltarea durabilă a localităţii. -Implementarea unor proiecte.

-Se va respecta Planificarea multianuală şi priorităţile stabilite în Strategie; -Se vor identifica surse de finanţare; -Se vor implementa proiectele din planificarea multianuală.

-Se va proceda la corectarea şi completarea Strategiei elaborate; -Vor fi informaţi cetăţenii de ineficienţa APL; -Se va suspenda sprijinul finaniciar pentru unele proiecte, până la clarificarea situaţiei.

-Este o influenţare parţială dar importantă; -Fără asistarea ANDZM, comunitatea nu poate beneficia de un sprijin specializat privind procesul de dezvoltare durabilă; -Fără contribuţia financiară a ANDZM, nu se pot îndeplini unele obiective din Planul multianual.

-Asistare în procesul dezvotării durabile; -Susţinere financiară în implementarea unor proiecte; -Transparenţă; -Cooperare şi parteneriat în implementarea unor obiective.

3


167

1.1. Necesităţi locale pentru care sunt necesare surse atrase

Direcţia Strategică Obiectiv de realizat Necesar surse atrase(RON)

Potentiale surse de finantare

Extinderea reţelelor de apă Extinderea reţelelor de canalizare Reabilitare şi modernizare străzi şi drumuri orasenesti Reabilitare unor poduri şi podete Reabilitarea şi dotarea unor şcoli şi grădiniţe Crearea unei infrastructuri pentru activităţi agricole

Dezvoltarea şi modernizarea Infrastructurii de Comunicaţie şi Transport,Utilităţi publice, Educaţie , Cultură, Turism şi Agrement

Crearea unei infrastructuri pentru sănătate şi sport

29,15 milioane lei Fonduri UE Fonduri ANDZM Fonduri Guvern Consiliul Judeţean CS

Construirea unui Centru de Zi

Construirea unui Centru de Dezvoltare Comunitară Construirea unui Centru de Servicii Sociale Construirea unui Centru de Asistenţă pentru bătrani

Construirea, modernizarea si dotarea clădirilor publice cu destinaţie socială, de sănătate şi administrativă

Modernizarea casei de cultură

6,15 milioane lei Fonduri UE Fonduri ANDZM Fonduri Guvern Consiliul Judeţean CS


168

Acţiuni pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial Instruirea întreprinzătorilor şi personalului acestora Înfiinţarea şi dezvoltarea unor afaceri prin accesarea de finanţări nerambursabile

17,1 milioane lei Fonduri APL Fonduri Guvern Fonduri UE ONG-uri

Dezvoltarea Economiei Locale si a Mediului de Afaceri

Facilităţi Reabilitarea mediului natural degradat

Ecologizarea comunitatii

Realizarea unui management integrat al deşeurilor

7,2 milioane lei Fonduri Guvern Fonduri UE Fonduri Romsilva

Promovarea voluntariatului Fonduri Guvern Fonduri UE ANDZM ONG-uri

Responsabilizarea comunităţii

Dezvoltarea spiritului civic

Modalităţi de informare si consultare comunitara

650 000 lei

1.2. Necesităţi – Propuneri ale comunităţii pentru care nu s-au putut identifica surse de finanţare posibile sau potenţiale


169

Nr.crt. Necesitate/propunere identificată Paşi de întreprins de APL/comunitate

1 Sală frigorifică pentru cadavre animale Demersuri către Consiliul Judeţean Caraş Severin şi Direcţia Sanitar Veterinară

2 Modernizare şi extindere reţea de iluminat public

Demersuri către Guvernul României si SC Electrica Banat SA

3 Dotarea bisericilor cu instalaţii de sonorizare şi termoficare

Stabilire necesar dotări; Campanie de donaţii; Demersuri către Guvernul României , Ministerul Culturii şi Cultelor.

4 Construirea de locuinţe sociale Demersuri MMSF Demersuri MDLPAT

5 Achiziţionare ambulanţă Demersuri către Guvernul României

6 Amenajarea unui Muzeu Demersuri către Guvernul României

7 Amenajarea cimitirelor Demersuri către Ministerul Culturii şi Cultelor

8 Întocmire PUG conform legislaţiei în vigoare Demersuri către Ministerul de Interne şi Reforme Administrative


170

CAPITOLUL VII

1. GHID LEGISLATIV

1.1. Legislaţie generală privind gestionarea asistenţei comunitare nerambursabile

- H.G. nr. 497 din 01/04/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru

coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale

- H.G. nr. 1179 din 29/07/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru


- H.G. nr. 2001 din 16/11/2004 pentru modificarea art. 18 din Hotărârea

Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru


- H.G. nr. 128 din 29/01/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.

497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,

implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale

- H.G. nr. 577 din 13/06/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.

497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,

implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale

- Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România

H.G. nr. 1115 din 15/07/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului

National de Dezvoltare

- H.G. nr. 1200 din 29/07/2004 pentru constituirea, organizarea si funcţionarea

Comitetului naţional de coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea

instrumentelor structurale


171

- H.G. nr. 386 din 25/04/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Economiei şi Finanţelor

- H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor

efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale

1.2. Legislaţie în domeniul achiziţiilor publice

- O.U.G. nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică,

a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii

- Legea nr. 337 din 17/07/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii

- Legea nr. 128 din 05/05/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii

- H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la tribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a


servicii

- H.G. nr. 1337 din 27/09/2006 privind completarea Hotărârii Guvernului nr.

925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la

atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a



172


servicii

- H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a



servicii

- Ordinul ANRMAP nr. 155 din 02/10/2006 privind aprobarea Ghidului pentru

atribuirea contractelor de achiziţie publică

- Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispoziţiilor

referitoare la contractul de publicitate media

- H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin

mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii

- H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii

Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

- H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

- O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru

Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice


Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru

Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice


173

- O.U.G. nr. 30 din 12/04/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor

procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică

Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale

aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică

- H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor

procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică

- Ordinul M.F.P nr. 175 din 05/02/2007 pentru aprobarea Manualului operaţional

pentru activitatea de observare si verificare a atribuirii contractelor de achiziţie

publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de

concesiune de servicii - modelul si conţinutul formularelor si documentelor

utilizate

1.3 Legislaţie în domeniul ajutorului de stat

- O.U.G. nr. 117 din 21/12/2006 privind procedurile naţionale în domeniul

ajutorului de stat


Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de

stat

- H.G. nr. 1164 din 26/09/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru

dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor

1.4 Legislaţie în domeniul finanţelor publice

- Legea nr. 500 din 11/07/2002 privind finanţele publice

- Legea nr. 314 din 08/07/2003 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 500/2002

privind finanţele publice


174

- H.G. nr. 1865 din 21/12/2006 pentru modificarea limitelor valorice privind

competenţele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor

de investiţii noi

- Legea nr. 96 din 21/04/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor –

modifică art. 61 din Legea 500/2002

- Legea nr. 273 din 29/06/2006 privind finanţele publice locale

- H.G. nr. 1213 din 06/09/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private

1.5 Legislaţie privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei

comunitare nerambursabile alocate României

- O.G. nr. 29 din 31/01/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale,

a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul

naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea

instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

- Legea nr. 249 din 12/07/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a

cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de

dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor

structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

- Ordin MEF nr. 911 din 10/08/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de

alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la

bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor

implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru

obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

249/2007


175

1.6 Legislaţie privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare

- O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor

comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate

necorespunzător

- Legea nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a

fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător

- O.G. nr. 94 din 26/08/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare

- O.G. nr. 53 din 25/08/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în

domeniul bugetar şi al contabilităţii publice

- O.G. nr. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare,

precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător

- Legea nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

12/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003

privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de

cofinanţare aferente utilizate necorespunzător

- H.G. nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea

fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate

necorespunzător

- H.G. nr. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor

metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul

şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare

aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1.510/2003


176

- H.G. nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor

metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul

şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare

aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1.510/2003

1.2. Abrevieri. Glosar TERMENI

APL - Administraţia Publică Locală CL - Consiliul Local CO - Comitetul Organizaţional OUG - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României HG - Hotărâre de Guvern HCL - Hotărâre a Consiliului Local CDSE - Comitetul de Dezvoltare Strategică Socio-

Economică DC - Drum Comunal DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional PND - Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 CSNR - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 PNDR - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală FEADR - Fondul European pentru Agricultură Dezvoltare

Rurală FEP - Fondul European pentru Pescuit FSE - Fondul Social European ANDZM - Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor

Miniere FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională SAPARD - Special Accesssion Programme for Agriculture and

Rural Development: este unul din trei instrumente ale Uniunii Europene, pentru a sprijini pregătirile de aderare ale ţărilor din Europa Centrală şi în din Europa de Est. Acest program se concentrează în mod special pe domeniul agriculturii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83�


177

ISPA - Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

PHARE - Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique: este un program lansat de Comunitatea Europeană în 1990, având ca destinaţie Polonia şi Ungaria. Ulterior el s-a extins şi la celelalte state din Europa Centrală şi de Est candidate la aderarea la UE, devenind principalul instrument de asistenţă financiară şi tehnică oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor ţări şi crearea infrastructurii necesare aderării la Uniunea Europeană.

APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APDRP - Agenţia pentru Plăţi Dezvoltare Rurală şi Pescuit ANDZM -Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor -

miniere CRPDRP - Centrul Regional pentru Plăţi Dezvoltare Rurală şi

Pescuit OJPDRP - Oficiul Judeţean pentru Plăţi Dezvoltare Rurală şi

Pescuit IMM - Intreprinderi Mici şi Mijlocii ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală SF - Studiu de fezabilitate PT - Proiect Tehnic PUG - Plan Urbanistic General PUZ - Plan Urbanistic Zonal PUD - Plan Urbanistic de Detaliu CU - Certificat de Urbanism AC - Autorizaţie de Construcţie PSI - Prevenirea şi Stingerea Incendiilor SWOT - Puncte tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi

Ameninţări Măsura - mijlocul prin care se implementează o prioritate,

asigurând cadrul co-finanţării proiectelor. Unei măsuri i se alocă o contribuţie din partea Comunităţii Europene şi a României precum şi un set de obiective specifice (prezentate în Fişa tehnică a măsurii).

Submăsura - reprezintă componenta unei măsuri care are la rândul ei obiective specifice; precizează clar detaliile

http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1517&ref=123�




178

specifice fiecărui tip de investiţie în parte. Spaţiul rural - reprezintă spaţiul administrativ din România definit

conform legislaţiei naţionale în vigoare. Criterii de eligibilitate

- condiţii obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potenţialul beneficiar la întocmirea proiectului pentru a putea fi selectat în vederea acordării fondurilor nerambursabile SAPARD sau FEADR. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii şi cele specifice ale submăsurilor sunt menţionate în Fişa tehnică disponibilă ca Anexă la Ghidul Solicitantului.

Cheltuieli eligibile

- cheltuieli care pot fi co-finanţate prin Programul SAPARD, prin FEADR sau FEP. Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: · să fie necesare pentru desfăşurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid; · să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei proiectului şi să respecte prevederile din Contractul de finanţare, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de afaceri, avize, autorizaţii, acorduri, taxe legale aferente acestora) a căror cheltuială poate fi făcută înainte de semnarea contractului de finanţare dar după emiterea Deciziei Comisiei Europene prin care se va acorda managementul fondurilor SAPARD pentru România. · să figureze în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să fie susţinute de originalele actelor de plată justificative.

Beneficiar - persoană juridică/persoană fizică autorizată care a realizat un proiect de investiţii şi care a încheiat un contract de finanţare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR.

Potenţial beneficiar

- persoană juridică/persoană fizică autorizată care este eligibilă (care îndeplineşte toate condiţiile


















179

impuse prin FEADR) pentru accesarea fondurilor europene, dar care nu a încheiat încă un contract de finanţare cu APDRP.

Contribuţia publică

- fonduri nerambursabile alocate beneficiarilor Programului după contractarea proiectului şi după realizarea primelor investiţii; este asigurată prin contribuţia Uniunii Europene (75%) şi a Guvernului României (25%) şi acoperă 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Contribuţia privată

- o sumă de bani care reprezintă implicarea financiară obligatorie a persoanei care solicită fonduri nerambursabile şi pe care trebuie să o utilizeze în vederea realizării propriului proiect de investiţii. Contribuţia privată reprezintă un anumit procent din valoarea eligibilă a proiectului de investiţii, variabil în funcţie de categoria de beneficiari eligibili şi de tipul investiţiei propuse spre finanţare.

Valoarea eligibilă a proiectului

- reprezintă suma cheltuielilor pentru bunuri, servicii şi/sau lucrări care se încadrează în Lista cheltuielilor eligibile precizată în Ghidul Solicitantului şi care pot fi decontate prin FEADR; procentul de cofinanţare publică şi privată se calculează prin raportare la valoarea eligibilă a proiectului.

Valoarea neeligibilă a proiectului

- reprezintă suma cheltuielilor pentru bunuri, servicii şi/sau lucrări care sunt încadrate în Lista cheltuielilor neeligibile precizată în Ghidul Solicitantului şi, ca atare, nu pot fi decontate prin FEADR; cheltuielile neeligibile nu vor fi luate în calcul pentru stabilirea procentului de cofinanţare publică; cheltuielile neeligibile vor fi suportate financiar integral de către beneficiarul proiectului.

Valoarea totală a proiectului

- suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile pentru bunuri, servicii şi/sau lucrări.

Parteneri: ANDZM - RL Anina

Beneficiar: Consiliul Local Oţelu Roşu










Documents

Planul Strategic OteluRosu