Planul National Strategic Pentru Pescuit 2007 2013

5/11/2018 Planul National Strategic Pentru Pescuit 2007 2013 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/planul-national-strategic-pentru-pescuit-2007-2013 1/39

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Planul Naţional Strategic

pentru Pescuit

2007-2013



PLANUL NAŢIONAL STRATEGIC ROMÂNIA

Agenţ ia Naţ ională pentru Pescuit şi Acvacultur ă 2

Acronime

AM Autoritate de Management

ANPA Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultur ă

APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

BIM Biroul Internaţional de Muncă

CE Comunitatea Europeană

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FEP Fondul European pentru Pescuit

FSE Fondul Social European

GAL Grup de Acţiune Locală GL Grup Local

INS Institutul Naţional de Statistică

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

NSM Noi State Membre

NUTS Nomenclatorul Unităţii Teritoriale Statistice

ONG Organizaţie non-guvernamentală

ONU Organizaţia Naţiunilor Unite

PAC Politica Agricolă Comună

PCP Politica Comună pentru Pescuit

PIB Produs Intern Brut

PND Planul Naţional pentru Dezvoltare

PNDR Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală

PNS Planul Naţional Strategic pentru Pescuit

PO Program Operaţional

POP Program Operaţional pentru Pescuit

TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicării

UE Uniunea Europeană VAB Valoarea Adăugată Brută

ZEE Zona Economică Exclusivă





C U P R I N S

INTRODUCERE ....................................................................................................................5

A. EVALUAREA SITUAŢIEI ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU, ŞI APOTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE ..................................................................................6

A.1. Contextul macroeconomic actual ...............................................................................6

A.2. Prezentarea generală a sectorului de pescuit şi acvacultur ă din punct de vederegeografic, economic şi social.............................................................................................6

A.2.1. Aspecte generale.............................................................................................................................. 6 A.2.2. Pescuitul marin................................................................................................................................. 8 A.2.3. Pescuitul comercial în apele interioare ........................................................................................... 10 A.2.4. Acvacultura..................................................................................................................................... 10 A.2.5. Procesarea ..................................................................................................................................... 11

A.2.6. Comer ţ ul cu peşte şi produse din peşte.......................................................................................... 12 A.2.7. Pescuitul recreativ .......................................................................................................................... 12

A.2.8. Porturile, locurile de debarcare şi ad ă posturile ............................................................................... 13 A.2.9. Zonele pesc ăreşti ........................................................................................................................... 13

A.2.10. Ariile şi speciile protejate ................................................................................................................ 13

A.2.11. Cercetarea...................................................................................................................................... 14

A.2.12. Educaţ ia şi preg ătirea profesional ă................................................................................................. 14

A.3. Situaţia actuală a administraţiei................................................................................14

A.4. Cadrul legislativ ........................................................................................................16

B. ANALIZA SWOT ŞI PROVOCĂRI.................................................................................17

B.1. Analiza SWOT ..........................................................................................................17

B.2. Probleme cheie ale sectorului piscicol .....................................................................18

B.3. Provocări...................................................................................................................19

C. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-2013 .................................................................20

C.1. Viziunea strategică ...................................................................................................20

C.1.1. Definirea viziunii strategice............................................................................................................... 20 C.1.2. Priorit ăţ i cheie ale PNS 2007 - 2013................................................................................................. 21

C.2. Obiective pe axe.......................................................................................................25

C.2.1. Strategia propusă pentru Axa 1........................................................................................................ 25 C.2.2. Strategia propusă pentru Axa 2........................................................................................................ 26 C.2.3. Strategia propusă pentru Axa 3........................................................................................................ 28 C.2.4. Strategia propusă pentru Axa 4........................................................................................................ 30 C.2.5. Strategia propusă pentru Axa 5........................................................................................................ 31

D. DISTRIBUIREA RESURSELOR FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREASTRATEGIEI .......................................................................................................................32

E. INDICATORI PRELIMINARI PENTRU EVALUAREA PROGRESULUI ......................33

E.1. Dezvoltarea durabilă a potenţialului resurselor piscicole.........................................33

E.2. Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii sectorului ..................................................33

E.3. Structura sectorului şi mediul economic...................................................................33

E.4. Dezvoltarea zonelor de pescuit................................................................................33

E.5. Capitalul uman şi politicile comunitare .....................................................................33





F. MIJLOACE DE IMPLEMENTARE ŞI COORDONARE CU FEADR, FEDR şi FSE......34

F.1. Programe anterioare.................................................................................................34

F.2. Implementarea FEP..................................................................................................34

F.3. Elaborarea şi managementul Planului Naţional Strategic şi Programului Operaţionalpentru Pescuit ..................................................................................................................37

F.4. Coordonarea cu celelalte strategii ............................................................................38





INTRODUCERE

Planul Naţional Strategic (PNS) pentru Pescuit şi Acvacultur ă din România a fost elaborat conformprevederilor art. 15 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1198/2006 din 27 iulie 2006 privind

Fondul European pentru Pescuit şi Legii nr. 192/ 2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şiacvacultura.

Elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc s-a realizat printr-un proces larg deconsultare a partenerilor reprezentativi din cadrul sectorului, a ONG-urilor, a organiza ţiilor profesionale şi a reprezentanţilor altor autorităţi publice centrale şi locale.

Astfel, au avut loc trei întâlniri ale Consiliului Consultativ de pe lângă Agenţia Naţională pentruPescuit şi Acvacultur ă şi o Conferinţă Naţională « Pescuitul şi Acvacultura ». Documentul a fostpregătit în cadrul întâlnirilor celor 5 grupuri tematice de lucru înfiinţate pe domenii de activitate.

Planul Naţional Strategic, pentru perioada 2007-2013, este în conformitate cu Politica Comună dePescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile,obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în

România.Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fiatinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit. Fondul European pentruPescuit sprijină implementarea Politicii Comune de Pescuit.

Planul Naţional Strategic cuprinde indicatorii de bază şi opţionali, propuşi de Comisie, pentrumonitorizarea implementării Programului Operaţional pentru Pescuit.





A. EVALUAREA SITUAŢIEI ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU, ŞI APOTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE

A.1. Contextul macroeconomic actual

Tranziţia de la o economie centralizată la economia de piaţă a implicat schimbări radicale alecadrului instituţional şi legal după anul 1990 în România.

În intervalul 2000 – 2005, creşterea anuală a PIB a depăşit în medie 5 %, fiind acompaniată de unnivel înalt al stabilităţii macroeconomice. Cu toate acestea rata anuala a inflaţiei în anul 2005 a fostde 8,6 %, fiind mai ridicată decât rata medie a inflaţiei în Uniunea Europeană.

Între 2003 şi 2005, numărul persoanelor ocupate a scăzut uşor, în vreme ce rata BIM2 a şomajuluia crescut de la 7% la 7,2%. Cu toate acestea, se poate spune că rata şomajului este scăzută încomparaţie cu alte economii din regiune (NSM -10 şi UE -15).

În concluzie, cu tot progresul realizat în ultimii ani, România se află încă în urma competitorilor

europeni din punct de vedere al dezvoltării economice, fapt ilustrat şi de nivelul PIB exprimat înstandardul puterii de cumpărare care reprezintă doar o treime din media UE-25 în anul 2005,aproximativ 40% din media celor mai slab dezvoltate ţări din UE (Grecia, Portugalia) şi doar 50%din media PIB/locuitor a noilor state membre.

Aceste valori scăzute arată că modificările structurale şi de recuperare a decalajelor faţă de UE nuşi-au atins nici pe departe potenţialul. Totodată, slaba sincronizare a ciclului economic dintreRomânia şi UE-15 arată că procesul de convergenţă reală trebuie susţinut puternic prin reformestructurale.

A.2. Prezentarea generală a sectorului de pescuit şi acvacultur ă din punct devedere geografic, economic şi social

A.2.1. Aspecte generale

Aspecte geografice

România este o ţar ă cu dimensiuni medii (a 12 -a în Europa), având un teritoriu de 238.391 km2,din care 87% (207.372 km2) apar ţine spaţiului rural şi 13% spaţiului urban (31.018 km2). Populaţiaţării era de 21.623.849 locuitori, la 1 iulie 2005, reprezentând cca 5% din cea a UE-25.

România are toate formele majore de relief din care 3% reprezintă ape interioare. Capacitatea deproducţie a pescăriei româneşti cuprinde: 400 000 ha lacuri naturale (inclusiv Delta Dunării) şi

lacuri de acumulare; 84 500 ha crescătorii piscicole; 15 000 ha pepiniere; 66 000 km de râuri, dincare 18 200 km în zona montană; 1 075 km fluviul Dunărea şi 25 000 km2 zona economică exclusivă. Totuşi, cea mai mare parte a activităţilor pescăreşti se desf ăşoar ă în apele teritoriale (până la 12 mile marine) şi în apele interioare.

Aspecte economice

Cu toate că la nivelul anului 2005, contribuţia sectorului piscicol la formarea PIB a fost de0,0054%, importanţa acestui sector în agricultur ă şi în economia naţională este dată mai ales derolul social pe care îl are, prin potenţialul de resurse alimentare, zonele umede şi biodiversitateaspeciilor din apele ţării.





Sectorul piscicol din România include activităţile de acvacultur ă, pescuit marin şi pescuit în apeleinterioare, precum şi activităţile de procesare şi marketing. Cea mai importantă activitate esteacvacultura în ape dulci, fiind urmată de pescuitul în ape interioare. Activitatea de pescuit în apeinterioare este mai dezvoltată decât pescuitul costier de la Marea Neagr ă .

Ponderea pescuitului şi pisciculturii în total VAB şi PIB (%)

Tabelul nr.1

INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pescuit şi piscicultur ă/VAB

0,0058 0,0061 0,0043 0,0049 0,0047 0,0080 0,0063 0,0062

Agricultur ă, vânătoare şisilvicultur ă/VAB

16,21 15,15 12,51 14,97 12,75 13,02 13,89 9,58

Pescuit şi piscicultur ă/PIB

0,0051 0,0054 0,0038 0,0043 0,0042 0,0071 0,0056 0,0054

Agricultur ă,vânătoare şisilvicultur ă/PIB

14,38 13,34 11,07 13,37 11,42 11,56 12,40 8,46

*recalculate în preţ uri curente 2004Sursa: Calculaţ ii pe baza datelor din anuarul Statistic al României

În perioada analizată, valoarea adaugată brută (VAB), la nivel naţional, a variat între 33.154,76milioane lei RON (2.592,6 milioane ECU; calculat la cursul BNR 31 dec. 1998 ,1 ECU=12,788 LEI)preţuri curente în 1998 şi 254.388,8 milioane lei RON (69.181,6 milioane EUR; calculat la cursulBNR 31 dec.2005 , 1 EUR=3,6771 LEI) preţuri curente în 2005, iar produsul intern brut (PIB) între37.379,82 milioane lei RON (2.923,0 milioane ECU) preţuri curente anului 1998 şi 288.047,80milioane lei(78.335,6 milioane EUR) preţuri curente anului 2005 (anexa nr.1 - conform datelor oferite de INS 1998/2005 - nivel naţional).

Comparativ cu valoarea medie a indicatorilor privind economia naţională, sectorul primar (agricultura, silvicultura şi piscicultura) înregistrează un declin relativ, atât în ceea ce priveştecontribuţia sa la formarea valorii adăugate brute (VAB), în scădere de la 16,21% (1998) la 9,58%(2005), cât şi a produsului intern brut (PIB), în scădere cu 5,92 procente pentru perioada analizată,de la 14,38 % la 8,46%. Cauza principală a acestui declin este dată de rata de dezvoltare scăzută a sectorului primar, în comparaţie cu celelalte sectoare economice din România.

Contribuţia sectorului piscicol la formarea valorii adăugate brute (VAB), este foarte scăzută,cu ponderi cuprinse între 0,0058 % la nivelul anului 1998 şi 0,0062 % la nivelul anului 2005 . Înceea ce priveşte ponderea sectorului piscicol la produsul intern brut (PIB) s-au înregistrat valoricuprinse între 0,0051% în 1998 şi 0,0054% în anul 2005 (tabelul nr.1 şi anexa nr.1 - conformdatelor oferite de INS 1998/2005 - nivel naţional).

Structura VAB din piscicultur ă, pe regiuni de dezvoltare, prezintă în perioada 1998-2003 oplajă largă de variaţie a ponderilor, de la 50,79% (regiunea Sud -Est), la 17,80% (regiunea Nord -Est), la 3,66% (regiunea Centru) în anul 1998 şi de la 32,19% (regiunea Sud –Est), la 17,48%(regiunea Nord -Est) şi până la 15,13% (regiunea Centru) în anul 2003 (INS-1998/2003 NUTS IIanexa nr.1). În anul 2003, contribu

ţia cea mai însemnat

ăla formarea VAB a sectorului piscicol s-a

înregistrat în regiunea Sud-Est (4,51 milioane lei preţuri curente/2003 ), urmată de regiunea Nord-Est (2,45 milioane lei RON preţuri curente/ 2003 ) şi regiunea Centru (respectiv 2,12 milioane leiRON preţuri curente/2003)(anexa nr.1- conform datelor oferite de INS 1998/2005 - nivel naţional).

În perioada 1995-2005, producţia piscicolă a României a suferit o scădere accentuată, de la18.675 tone în 1998 la 13.352 tone în 2005 (anexa nr.3). În 2005, produc ţia piscicolă obţinută aprezentat următoarea structur ă: acvacultura 7.284 tone (54,55%), pescuitul în ape interioare 4.042tone (30,27%), pescuitul în Marea Neagr ă 2026 tone (15,17%).

Cauzele scăderii producţiei piscicole atât în apele dulci cât şi în cele marine au fostreprezentate de condiţiile caracteristice stării de tranziţie de la economia centralizată la economiade piaţă (investiţii scăzute în acest sector) şi instabilităţii cadrului instituţional şi legal.





Producţia internă nu poate acoperi cererea de peşte, care este în creştere, fapt ce a dus lacreşterea continuă a importurilor, astfel încât la sfâr şitul anului 2005 s-au importat 80.161 tone, întimp ce exporturile au fost de 816 tone (anexa nr.9 şi anexa nr.10).

Disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone în anul 2005, în creşterecu 18,89% faţă de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al consumului din produc ţia internă ascăzut de la an la an, de la 24,31% în anul 2003, la 16,86% în anul 2004 şi până la 14,40% în anul2005. În ceea ce priveşte consumul de peşte şi produse din peşte, se remarcă o tendinţă decreştere progresivă a acestuia de la aprox. 2 Kg/loc/anul 1990, până la aprox. 4,5 kg/loc/ anul

2005 (anexa nr. 9).

Aspecte sociale

Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comer ţul cu peşte şi produse din peştesunt activităţi prezente în toate judeţele ţării. În unele zone izolate, cum sunt Delta şi LuncaDunării, zona Clisura Dunării, pescuitul reprezintă una din principalele activităţi, care ofer ă locuride muncă şi surse de venituri pentru populaţia locală.

În 2004 creşterea medie salarială a fost de 130 euro/angajat ( media salariului net lunar în sector fiind de 110 euro/angajat), existând discrepanţe între veniturile femeilor şi veniturile bărbaţilor carelucrează în sectorul pescăresc.

La nivelul anului 2005, numărul total al angajaţilor din sector era de 6811 , din care 633(9,29%) persoane implicate în activitatea de pescuit marin, 2531 (37,16%) persoane în activitateade pescuit în ape interioare, 2781 (40,83%) persoane în activitatea de acvacultur ă, 866 (12,71%)persoane în activitatea de procesare ( anexa nr. 2 ). Din totalul de 6811 salariaţi ai sectorului, 86 %sunt salariaţi permanenţi, 12,32% sunt salariaţi part-time şi 1,63% salariaţi ocazionali.

În ceea ce priveşte nivelul de instruire al persoanelor implicate în activităţi din sectorul piscicol,situaţia se prezintă astfel: salariaţii cu studii universitare deţin o pondere de 8,46% din total,salariaţii cu studii medii deţin o pondere de 44,53% din total, iar ponderea cea mai mare o deţinsalariaţii cu studii primare, respectiv muncitori 47,01 % (anexa nr.2).

A.2.2. Pescuitul marin

Încă din anul 1986 România a declarat unilateral zona economică exclusivă (ZEE) în MareaNeagr ă , care are o suprafaţă de circa 25.000 km2. Până în prezent, ZEE a României la MareaNeagr ă, aşa cum este stipulat în Convenţia ONU privind dreptul mării, nu este încă delimitată.

Deoarece până în prezent nu s-au stabilit liniile de demarcaţie a zonelor economice exclusive alestatelor riverane la Marea Neagr ă, navele de pescuit româneşti pescuiesc, de regulă, până la odistanţă de 30 – 35 de mile marine faţă de ţărm.

Înainte de 1993, când Compania Română de Pescuit Oceanic şi-a încetat activitatea, flotaromânească era compusă din 47 de nave de pescuit oceanic dotate cu facilităţi de procesare labord, 12 nave frigorifice de transport peşte şi 2 tancuri petroliere. În prezent, întreaga flotă depescuit oceanic şi-a încetat activitatea.

Producţia din Marea Neagr ă, în perioada 1998-2005, a avut o evoluţie descendentă, culminând

cu anul 2003, când aceasta a reprezentat doar 36,38% fa ţă de cea a anului 1998. Cea mai mareparte din această captur ă a fost realizată de navele cu lungimi mai mari de 12m. Datorită lipseipunctelor de descărcare şi a punctelor de primă vânzare, colectarea şi transmiterea datelor privindcapturile şi descărcările realizate prin micul pescuit costier sunt deficitare.

În România, pescuitul static şi mobil se desf ăşoar ă de-a lungul litoralului românesc şi în zonelemarine până la izobata de 60 m, datorită caracteristicilor şi autonomiei limitate a navelor depescuit. Pescuitul cu nave trauler are caracter sezonier, depinzând de prezen ţa peştelui în acestezone.

Conform datelor M.A.P.D.R., din anexa nr.4, rezultă că speciile predominant capturate în MareaNeagr ă au fost cele de mici dimensiuni: şprotul (73,39%), hamsia (7,60%), guvidul (4,67%) şibacaliarul (4,55%), pescuindu-se din martie până în octombrie.





În prezent, la Marea Neagr ă sunt înregistrate 27 nave de pescuit (din care 6 sunt în construcţie),cu lungimi de peste 12 m (unele având nevoie de modernizare pentru a fi opera ţionale), la care seadaugă aproximativ 427 de bărci (din care 12 în construcţie) care practică pescuitul costier lascar ă mică (tabelul nr.2 şi anexa 5).

NAVE ŞI AMBARCAŢIUNI LA MAREA NEAGRĂ

Tabelul nr.2

Tip Număr Tonaj total Puterea totală (kW)

Nave cu lungimea >= 12 m 27 2241,260 10103,01Ambarcaţiuni cu lungimea < 12 m 427 568,615 3150,36TOTAL 454 2809,875 13253,37

*Provenienţ a datelor: Registrul Navelor şi Ambarcaţ iunilor de pescuit

Navele de pescuit la Marea Neagr ă folosesc pentru acostare porturile Mangalia, Constanţa şiSulina, dar în nici unul din aceste porturi nu există facilităţi pentru descărcare, depozitare, vânzare, întreţinere nave şi aprovizionare cu combustibil, apă şi gheaţă. Infrastructura reprezentată de

porturi pescăreşti cu dane specializate şi spaţii de depozitare precum şi locaţiile pentruorganizarea primei vânzări a peştelui, lipsesc în totalitate. Pescadoarele româneşti de la MareaNeagr ă au echipamente şi instalaţii învechite care nu mai ofer ă siguranţă în exploatare şi nici numai corespund actualelor nevoi de consum, fiabilitate, mentenanţă, manevrabilitate, productivitateşi respectarea normelor de protecţie a mediului înconjur ător, fiind necesar ă înlocuirea saurefacerea lor completă.

Uneltele folosite la pescuitul în Marea Neagr ă sunt cu mult depăşite din punct de vedere almaterialelor folosite, al construcţiei acestora, al armării şi al selectivitatii plaselor, faţă de celeutilizate în Comunitate.

După anul 1990 nu s-au mai f ăcut investiţii pentru activitatea de pescuit la Marea Neagr ă (modernizarea navelor, facilităţi de debarcare etc). Navele de pescuit la Marea Neagr ă au nevoiede sprijin pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei, menţinerea calităţii produselor, creşterea

eficienţei energiei şi îmbunătăţirea selectivităţii uneltelor de pescuit.O zonă importantă de pescuit o constituie zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar care este interzisă activităţii navelor-trawler. În afara acesteia, în restul litoralului românesc, zonapână la izobata de 20 m este de asemenea interzisă pentru activitatea navelor de pescuit carefolosesc unelte tractate, fiind permisă numai activitatea de pescuit cu unelte staţionare şi filtrante înconjuratoare (năvod).

Marea Neagr ă este o mare semi-închisă, cu mutaţii specifice naturale, care se confruntă cuprobleme de ordin ecologic, economic şi social, ca poluarea apelor, perturbarea ecosistemelor marine şi eroziunea costier ă.

La sfâr şitul anului 2005, în activitatea de pescuit marin au activat un număr de 633 (9,29%) depersoane, din care 97% bărbaţi şi 3% femei.

În ceea ce priveşte ocuparea pe grupe de vârstă în activitatea de pescuit marin, la sfâr şitul anului2005, grupa de vârstă între 40-60 ani a înregistrat un număr de 237 persoane (37,44%), grupa devârstă între 20-40 ani a înregistrat un număr de 373 persoane (58,93%) şi grupa tinerilor sub 20ani, respectiv 23 persoane (3,63%). (anexa nr.2).

Vârsta medie a navelor de pescuit este de 15 – 20 de ani, acestea fiind construite din metal.

Începând cu anul 2006, o serie de investitori interesaţi de activitatea de pescuit marin au începutsă-şi construiască nave noi.





A.2.3. Pescuitul comercial în apele interioare

Pescuitul comercial în apele interioare se desf ăşoar ă în bazinele acvatice naturale ce constituiedomeniul public naţional: Dunăre, Delta Dunării, complexul lacustru Razim-Sinoie, lacuri deacumulare, etc. Pescuitul în apele interioare se desf ăşoar ă în baza unei licenţe şi a unui permis depescuit.

Conform datelor oferite de Registrul Navelor şi Ambarcaţiunilor care este organizat în cadrul

Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă, în Delta Dunării şi Dunăre sunt un număr de2.256 de ambarcaţiuni, prezentate în tabelul de mai jos (vezi tabelul nr.3).

AMBARCAŢIUNI DIN DELTA DUNĂRII ŞI DUNĂRE

Tabelul nr.3

Zona Număr Tonaj

însumat TBPutere motor însumată kW

Dunăre 1.333 1.715,76 2.144,46Delta Dunării 923 670,25 2.882,94TOTAL 2.256 2.386,01 5.027,40

* Provenienţ a datelor: Registrul Navelor şi Ambarcaţ iunilor de Pescuit

Pescuitul se practică cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se ambarca ţiuni de pescuitmici, construite din lemn. În apele interioare pescuitul de captur ă nu este mecanizat.

La sfâr şitul anului 2005, din anexa nr.6 rezultă că, principalele specii capturate în apeleinterioare au fost următoarele: caras (47,44%), plătică (14.37%), scrumbie de Dunăre (11,55%),crap (5,05%), babuşcă (4,40%), somn (2,50%), şalău (2,82%), ştiucă (2,60%).

În anul 2005, producţia din pescuit în apele interioare a fost de 4042 tone şi a reprezentat doar 44,67% faţă de cea obţinută în anul 1995. Totuşi, la nivelul anului 2005 s-a înregistrat o creşterede 24,18% a producţiei din pescuit în ape interioare faţă de cea a anului anterior (anexa nr.3).

La sfâr şitul anului 2005, ponderea persoanelor implicate în activitatea de pescuit comercial în apeinterioare, din totalul sectorului, a fost de 37,16% (2531 persoane), din care 97,98% bărbaţi şi2,02% femei.

În ceea ce priveşte ocuparea pe grupe de vârstă, situaţia la sfâr şitul anului 2005, se prezintă astfel:grupa de vârstă între 40-60 ani a înregistrat un număr de 523 persoane (20,66%), grupa de vârstă între 20-40 ani a înregistrat un număr de 1937 persoane (76,53%) şi grupa tinerilor sub 20 ani a înregistrat un număr de 71 persoane (2,81%), (anexa nr.2).

Deşi pescuitul în apele interioare este o activitate importantă, facilităţile de debarcare sunt vechi şiinsuficiente atât în Delta Dunării, cât mai ales pe Dunăre şi lacurile de acumulare. În ultimii ani, au început să fie modernizate şi să se construiască spaţii de condiţionare a peştelui şi de depozitarepână la vânzare. Pescarii nu au mijloace de transport al peştelui pe apă şi pe uscat, aceste serviciifiind asigurate în principal de către beneficiari.

A.2.4. Acvacultura

Suprafaţa amenajată pentru acvacultur ă este de cca. 100.000 ha din care: 84.500 ha suntreprezentate de crescătorii piscicole, 15.500 ha de pepiniere piscicole şi 25 ha ferme pentrucreşterea păstr ăvului. O parte din suprafeţele pentru acvacultur ă nu mai pot fi utilizate în acestscop.

Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est-asiatice (sânger, cosaş,novac), caras, şalău, ştiucă, somn (acestea reprezentând 85% din producţie, iar 15% reprezintă producţia de salmonide (păstr ăv curcubeu, păstr ăv fântânel),( anexa nr. 8).





Unităţile care desf ăşoar ă activităţi de acvacultur ă sunt înscrise în Registrul unităţilor de producţiedin acvacultur ă din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă, care eliberează licenţade acvacultur ă. Până la data de 31.03.2006 au fost înscrise în acest registru sau au depus dosare în vederea obţinerii licenţei de acvacultur ă 381 de unităţi, din care 166 deţin şi pepiniere.

În anexa nr.11 este prezentată harta unităţilor de acvacultur ă din România.

La sfâr şitul anului 2005, producţia obţinută din acvacultur ă a fost de 7.248 tone şi a reprezentato pondere de 54,56% din totalul producţiei piscicole. Producţia obţinută la nivelul anului 2005

reprezintă 36,73% din cea a anului 1995. În ultimii ani, se constată o tendinţă de scădere aproducţiei din acvacultur ă de la 9041,69 tone în anul 2003, la 8056 tone în anul 2004 şi până la7.284 tone în anul 2005, (anexele nr.3 şi 8).

Datorită privatizării şi a statutului juridic al terenurilor, nivelul investiţiilor a fost redus. Suprafeţelebazinelor sunt mari, fapt care duce la costuri de întreţinere, exploatare şi modernizare ridicate.

În momentul de faţă nu există acvacultur ă marină în România. O singur ă societate privată esteimplicată în creşterea midiilor.

Pentru implementarea Directivei 79/923/CEE "Shellfish waters" , Institutul de Cercetări MarineConstanţa, a identificat 4 zone marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor (anexanr.7). Cele mai bune zone pentru practicarea mariculturii sunt situate între Agigea Sud şi Mangalia.Aici, s-au identificat atât terenuri pe ţărm, pentru utilităţi, cât şi ape curate, la distanţă convenabilă de ţărm, care permit dezvoltarea mariculturii.

La sfâr şitul anului 2005, ponderea salariaţilor din activitatea de acvacultur ă din total salariaţi dinsectorul piscicol, a fost de 40,83% (2.781persoane), din care 89,72% bărbaţi şi 10,28% femei.

În ceea ce priveşte ocuparea pe grupe de vârstă în activitatea de acvacultura, la sfâr şitul anului2005, grupa de vârstă între 40-60 ani a înregistrat un număr de 601 persoane (21,61%), grupa devârstă între 20-40 ani a înregistrat un număr de 2161 persoane (77,71%), iar grupa tinerilor sub 20ani, respectiv 19 persoane (0,68%), (anexa nr.2).

Există situaţii în care companiile care desf ăşoar ă activităţi de acvacultur ă au închiriat teren agricolpe care produc furaje pentru peşte.

A.2.5. Procesarea

În prezent există 56 de agenţi economici care î şi desf ăşoar ă activitatea în industria de procesarea produselor piscicole şi 33 supermarket-uri care asigur ă procesarea primar ă a peştelui.

Evoluţia producţiei de conserve şi semiconserve în perioada 1996-2005 (tone)

Tabelulnr.5

*Sursa:Anuarul Statistic al României, 2006

Cifrele din tabelul de mai sus indică o reducere accentuată a producţiei procesate până în anul2000 şi o creştere puternică în perioada 2004 - 2005. Începând cu 2004, producţia de conserveşi semiconserve a crescut până la 8.965 tone în 2005, reprezentând dublul producţiei din 1996 şide circa 7 ori mai mare decât producţia anului 1999. Această creştere a producţiei a fostdeterminată de crearea de noi unităţi şi modernizarea unor unităţi vechi, prin Programul SAPARD.

Principalele specii care fac obiectul procesării sunt specii marine din import, în principal macrou şihering. Majoritatea importurilor constau din peşte congelat (macrou, hering, şprot, cod de Alaska,

Specificaţii 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Conserve 2149 1368 648 690 1114 1230 1316 1702 925 908

Semiconserve 2269 1785 890 623 370 3295 1801 3051 8040 7860

TOTAL 4418 3153 1538 1313 1484 4525 3117 4753 8965 8768





merluciu, sardine şi hamsii). Speciile locale care se procesează sunt ciprinidele (90% dincantitatea de peşte local procesat), păstr ăvul, şalăul, ştiuca, somnul şi bibanul.

Peştele folosit ca materie primă în industria de procesare este congelat sau proaspăt, condiţionatcu gheaţă sau sărat. Mai mult de 90% din totalul importurilor îl reprezintă peştele congelat,semiconserve sau conserve din peşte, fileuri sau carne de peşte, peşte viu, (anexa nr.10).

La sfâr şitul anului 2005, ponderea salariaţilor din activitatea de procesare din total salariaţi dinsectorul piscicol, a fost de 12,71 % (866 persoane), din care 42,15% bărbaţi şi 57,85% femei.

Prin intermediul Programului SAPARD, s-au înfiinţat unităţi noi de procesare, capacitatea lor deproducţie fiind redusă în comparaţie cu cererea pieţei; totodată gama de produse realizată deacestea r ămâne limitată.

A.2.6. Comer ţ ul cu peşte şi produse din peşte

În prezent există 80 asociaţii profesionale în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesăriipeştelui, recunoscute de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultur ă.

Comer ţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa internă este realizat prin fermele piscicole,unităţile de procesare, importatori angrosişti si detailişti.

Până în 1990, consumul de peşte a fost de aprox. 8 kg/loc/an. Acesta s-a redus până la 2 kg în

perioada 1990 - 2000, iar după anul 2000 a început să crească, ajungând în 2005 la 4,5kg//loc/an. Creşterea consumului se datorează, în principal, creşterii importurilor (anexa nr.9 sianexa nr.10). Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare aofertei, şi o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii de peşte şi forme de prezentare(filetat, decapitat, eviscerat) cât şi o creştere a cererii de peşte şi a produselor din peşte.

Peştele de pe piaţa internă provine din pescuit marin, pescuit în ape dulci (capturi sau acvacultur ă)şi importuri. Peştele destinat consumului pătrunde în România sub următoarele forme : viu, întreg(proaspăt, refrigerat sau congelat), peşte procesat primar(eviscerat, decapitat, filetat, tăiat), semi-preparat, marinat şi pastă de peşte, salată de icre, sărat şi afumat, conserve de peşte (în ulei, însos tomat şi alte tipuri).

La nivelul anului 2005, disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone, încreştere cu 48,19% faţă de cel al anului 2001 şi cu 18,89% faţă de cel al anului 2004, şi a fost

asigurat în principal din importuri. Gradul de acoperire a consumului din producţia internă a scăzutde la an la an, atingând nivelul de 14,40% în anul 2005 (anexa nr. 9).

În ceea ce priveşte comer ţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa externă, exporturile au înregistrat un regres semnificativ după anul 1989, care continuă şi în prezent, una din cauzeleprincipale fiind gama redusă de produse pescăreşti oferite. Cifrele din anexa nr.9 si anexa nr.10,indică o balanţă comercială deficitar ă de la an la an, care se datorează importurilor net superioarefaţă de exporturi. Astfel, în perioada 2001-2005, volumul mediu al exporturilor a fost de 693,37tone/an în comparaţie cu cel al importurilor de 60.336,40 tone/an. Conform datelor oferite deM.A.P.D.R. importurile au crescut cu 22,19 % de la 65.604 tone în 2004, la 80.160,60 tone în anul2005, în timp ce exporturile au crescut cu 4,60%, de la 779,80 tone în anul 2004, la 815,70 tone înanul 2005,(anexele nr.9 si 10).

Promovarea produselor din peşte se realizează de către companiile de procesare private prin

campanii în mass–media şi participarea la târguri.Nu există puncte de primă vânzare iar canalele de distribuţie nu sunt dezvoltate. Produselepescăreşti sunt furnizate, în principal, prin producători şi importatori şi mai puţin prin intermediarispecializaţi. Produsele pescăreşti ajung la consumatorul final prin supermarketuri şi magazinespecializate.

A.2.7. Pescuitul recreativ

Având în vedere varietatea reliefului, în România există condiţii favorabile pentru practicareapescuitului recreativ atât în ape curgătoare( în râurile din zona montană), cât şi în ape stagnante ( în lacurile naturale sau artificiale din zona colinar ă şi de şes).





Asociaţiile de pescari sportivi au circa 200.000 membri care practică pescuitul recreativ/sportiv, iar numărul lor este în creştere. Practicarea acestui tip de pescuit se face în baza unui permis depescuit recreativ-sportiv, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi obligativitatea apartenenţei la oasociaţie.

Succesul acestei activităţi reiese şi din dezvoltarea unei adevărate industrii a pescuitului sportivcare cuprinde reţele de magazine de unelte de pescuit, fabrici de unelte de pescuit, fabrici deambarcaţiuni, fabrici de momeli de pescuit şi mass-media specifice.

A.2.8. Porturile, locurile de debarcareşi ad ă posturile

În România nu există porturi pescăreşti pentru navele de pescuit marin, de aceea acestea folosescpentru acostare porturile comerciale existente: Constanţa, Mangalia şi Sulina, acestea nefiinddotate cu facilităţi şi echipamente specifice privind descărcarea şi depozitarea capturilor, întreţinerea şi repararea navelor, aprovizionare cu combustibil, apă şi gheaţă.

Astfel, infrastructura specifică: cheiuri, depozite şi puncte de primă vânzare, lipseşte în România.Recent au fost aprobate investiţiile necesare construirii unui port pescăresc la Midia.

Având în vedere specificul pescuitului în apele interioare ( distan ţa dintre localităţi şi zonele depescuit ) este necesar ă amenajarea de spaţii de depozitare a capturilor pâna la punerea pe piaţă şiadăposturi adecvate pentru pescari .

A.2.9. Zonele pesc ăreşti

În România, datorită suprafeţelor mari de ape, pescuitul are o îndelungată tradiţie. Fluviul Dunărea,cu lunca inundabilă şi Delta Dunării, au f ăcut ca până la mijlocul secolului trecut, pescuitul să fiecea mai importantă activitate pentru locuitorii acestor zone.

Deoarece, începând cu anii 1950, a inceput o amplă acţiune de îndiguire a suprafeţelor acoperitecu ape în vederea folosirii acestora pentru activităţi agricole, acest fapt a condus la declinulpescuitului în ape interioare (scăderea capturilor şi a numărului de locuri de muncă).

A.2.10. Ariileşi speciile protejate

Responsabilitatea pentru protecţia mediului apar ţine Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şia Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Comisia pentru Monumentele Naturii a Academiei Româneeste autoritatea ştiinţifică care r ăspunde de conservarea naturii şi a ariilor protejate.

În România, suprafaţa totală a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 km2, acoperind aproximativ7,83% din suprafaţa ţării (Rezervaţiea Biosferei ” Delta Dunării “ – 576.216 ha, 13 ParcuriNaţionale – 318.116 ha şi 13 Parcuri Naturale – 772.128 ha, 981 Rezervaţii Naturale – 179.193 haşi 28 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică – 21.052 ha).

Delta Dunării este situată la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagr ă, fiind ţinutul umed celmai extins din Europa care se prezintă în stare naturală, având un triplu statut internaţional de arieprotejată: a fost desemnată ca f ăcând parte din Patrimoniul Natural Mondial, Zonă Umedă deimportanţă internaţională din 1990 (conform Convenţiei asupra Zonelor Umede, Ramsar, Iran,

1971) şi a fost înscrisă pe lista reţelei rezervaţiilor biosferei în cadrul Programului “Omul şiBiosfera“.

În Delta Dunării sunt delimitate trei categorii de zone funcţionale : zone strict protejate (5060 km2),zone tampon (2233 km2) şi zone economice, inclusiv localităţile (3061 km2). Conceptul derezervaţie a biosferei nu exclude activităţile economice realizate prin metode prietenoase faţă demediu, compatibile cu măsurile de conservare şi protecţie a acestor zone.

Pescuitul este principala ocupaţie, fiind urmată de creşterea oilor şi a vitelor şi de agriculturatradiţională.





Rezervaţia Marină Vama Veche - 2 Mai are o suprafaţă de 5.000 ha de-a lungul a 7 km decoastă, între localitatea 2 Mai şi graniţa cu Bulgaria. A fost propusă ca sit în reţeaua de ariiprotejate Natura 2000.

În această categorie intr ă Parcul Natural Por ţile de Fier, cu o suprafaţă de 117.855 ha din care9.250 ha luciu de apă (amenajare hidrotehnică) şi Parcul Natural Balta Mică a Br ăilei care din17.523 ha cuprinde 5.756 ha luciu de apă. În plus Balta Mică a Br ăilei este şi sit Ramsar.

România a ratificat Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor

naturale din Europa, la care a aderat în anul 1993.

A.2.11. Cercetarea

Cea mai importantă activitate de cercetare la Marea Neagr ă o realizează Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” din Constanţa; activitatea de cercetare în zonaDeltei Dunării şi a fluviului Dunărea este realizată de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” din Tulcea. Cercetarea în acvacultur ă este asigurată de Institutul deCercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultur ă – Galaţi şi de Centrul deCercetări pentru Piscicultur ă Nucet, Dâmboviţa.

Aceste institute au nevoie de modernizarea echipamentelor, de încurajarea transferului tehnologicşi de stimularea găsirii de soluţii inovatoare care să r ăspundă cererii sectorului privat şi a pieţei.

A.2.12. Educaţ ia şi preg ătirea profesional ă

Principala instituţie de învăţământ superior în domeniul piscicol este Facultatea de Ştiinţa şiIngineria Alimentelor din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi, dar sunt si alte universităţi dinRomânia care au secţii cu profil piscicol. Această universitate realizează de asemenea activităţi decercetare.

Universităţile de profil prin departamentele lor asigur ă pregătire profesională pescarilor şi altor persoane implicate în domeniu. Un program de pregătire profesională a pescarilor a fost iniţiat deMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.

A.3. Situaţia actuală a administraţiei

Responsabilitatea generală privind implementarea Politicii Comune a Pescuitului în Româniarevine Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă (ANPA), instituţie publică de interesnaţional care r ăspunde de pescuit şi acvacultur ă, subordonată Ministerului Agriculturii şi DezvoltăriiRurale, fiind finanţată integral de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte managementul resurselor piscicole din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,ANPA deleagă o parte a îndatoririlor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pentruapele de munte Regiei Naţionale a Pădurilor, iar pentru bazinele piscicole apar ţinând domeniuluipublic al statului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.

ANPA elaborează strategia şi cadrul legal privind dezvoltarea sectorului pescăresc în România,fiind responsabilă de implementarea tehnică a măsurilor şi de controlul reglementărilor in domeniulpescuitului şi acvaculturii.

Pentru realizarea obiectivelor, ANPA are ca principale atribuţii:

- elaborează strategia de dezvoltare a sectorului pescăresc, a acvaculturii şi marketingului, înconcordanţă cu politica de guvernare;

- asigur ă funcţia de Autoritate de Management a politicilor structurale din domeniulpescuitului şi acvaculturii;

- elaborează cadrul legal specific;

- realizează inspecţii şi control.





Organigrama Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă este prezentată în anexa nr.12.

Pentru realizarea sarcinilor sale, ANPA este structurată în două direcţii: Direcţia de Strategii,Reglementare şi Politici Structurale şi Direcţia de Inspecţie şi Control, cu nouă filiale teritoriale.

Direcţia de Strategii, Reglementare şi Politici Structurale are următoarele atribuţii:

elaborează proiecte de acte normative;

elaborează programe de dezvoltare şi proiectele documentelor de programare pentruaccesarea sprijinului acordat prin Fondul European pentru Pescuit; colectează datele referitoare la activităţile de pescuit, acvacultur ă şi procesarea peştelui; asigur ă baza de date şi elaborează rapoartele statistice pentru instituţiile interne şi

internaţionale; ţine Fişierul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit; ţine Registrul unităţilor de producţie din acvacultur ă; ţine Registrul unităţilor de procesare; întreţine sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit în scopul întăririi

sistemului de control desf ăşurat de inspectorii teritoriali din cadrul Direcţiei de Inspecţie şiControl.

Direcţia de control şi inspecţie are următoarele atribuţii principale:

elaborează programul-cadru privind pregătirea, derularea şi finalizarea acţiunilor de controlşi inspecţie; coordonează activitatea de inspecţie şi control a filialelor teritoriale; elaborează Planul anual de colaborare instituţională cu alte instituţii cu atribuţii de control; eliberează licenţele de pescuit pentru navele şi ambarcaţiunile de pescuit; eliberează licenţele de acvacultur ă; eliberează autorizaţiile de pescuit; eliberează licenţele de fabricaţie pentru unităţile de procesare.

Activitatea celor 9 filiale teritoriale în ceea ce priveşte inspecţia şi controlul au ca obiective, în principal :

identificarea agenţilor economici care desf ăşoar ă activităţi în sectorul pescăresc; verificarea şi avizarea documentaţiilor pentru înscrierea unităţilor în registrul unităţilor de

producţie din acvacultur ă şi emiterea licenţelor; inventarierea unităţilor de procesare şi consilierea în vederea obţinerii licenţei de fabricaţie; colectarea datelor statistice; verificarea legalităţii eliber ării autorizaţiilor şi permiselor de pescuit; consilierea pescarilor profesionişti pentru înfiinţarea organizaţiilor de producători/pescari; monitorizarea pescuitului comercial, legalitatea întocmirii documentelor în punctele de

descărcare/centrele de primă vânzare, privind circulaţia şi valorificarea peştelui.

În anexa nr.14 este prezentată situaţia privind rezultatele înregistrate în urma acţiunilor de controlşi inspecţie efectuate în anul 2005.

Autoritatea Naţională Sanitar-veterinar ă şi pentru Siguranţa Alimentelor asigur ă creareacadrului juridic şi elaborarea reglementărilor specifice activităţilor din domeniul veterinar şi alsiguranţei alimentelor. Această autoritate supraveghează şi controlează aplicarea şi respectarea

normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor elaborează cadrul legal specific privind protecţiamediului, a managementului apelor ca şi procedurile de autorizare pentru toate activităţile deexploatare, inclusiv cele pescăreşti.

Licenţierea

Toate ambarcaţiunile de pescuit trebuie înregistrate în Fişierul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit ca pre-condiţie pentru obţinerea licenţei de pescuit elaborată de ANPA. Celor caredesf ăşoar ă activităţi de pescuit le sunt necesare autorizaţii de pescuit eliberate de ANPA şipermise de pescuit eliberate de CNAFP.





A.4. Cadrul legislativ

În România, legea de bază pentru sectorul pescăresc este Legea nr. 192/ 2001 privind resurseleacvatice vii, pescuitul şi acvacultura care reglementează conservarea, administrarea şi exploatarearesurselor acvatice vii, activitatea de acvacultur ă, precum şi procesarea şi comercializareaproduselor obţinute din pescuit şi acvacultur ă, şi este în concordanţă cu acquis-ul comunitar dindomeniul pescuitului.

Legislaţia secundar ă este alcătuită din ordine ministeriale şi regulamente pentru domeniile tehnicecum sunt:

- organizarea şi funcţionarea Fişierului Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit;- organizarea şi funcţionarea Registrului unităţilor de producţie din acvacultur ă;- înfiinţarea Centrului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit;- procedurile de licenţiere şi autorizare;- perioadele de prohibiţie.

Cadrul legislativ general în care se desf ăşoar ă activitatea din sectorul pescăresc în România estealiniat la legislaţia europeană şi cuprinde reglementările enumerate în anexa nr.13.





B. ANALIZA SWOT ŞI PROVOCĂRI

B.1. Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe

1. Nişe de piaţă pentru speciile locale;2. Potenţial semnificativ de dezvoltare a pieţeiinterne;3. Resurse piscicole exploatabile;4. Suprafeţe favorabile dezvoltării acvaculturii;5. For ţa de muncă disponibilă;6. Importantă reţea hidrografică;

7. Instituţii de cercetare în domeniu ;8. Biodiversitatea;9. Privatizarea fermelor piscicole.

1. Echipamente insuficiente şi tehnologii învechite;2. Slaba organizare a producătorilor;3. Condiţii de muncă neadecvate şi slabaproductivitate a muncii;4. Competitivitate redusă a sectorului;5. Valoarea adaugată sczută a produselor pescăreşti;

6. Capacitate administrativă insuficient dezvoltată pentru implementarea eficientă a PCP;7. Acces limitat la credite bancare şi procedurigreoaie în accesarea fondurilor;8. Infrastructura specifică slab dezvoltată;9, Diversitate redusă a produselor pescăreşti;10.Instruire insuficientă;11.Implementarea deficitar ă a rezultatelor cercetării.

Oportunităţi Riscuri

1. Perspectivă bună a pieţei pentru produselepescăreşti2. Important sprijin public financiar 3. Introducerea în cultur ă de specii noi4. Potenţial pentru agroturism, ecoturism şi alteactivităţi conexe5. Nişe de piaţă 6. Îmbunătăţirea imaginii sectorului7. Creşterea nivelului de trai

1. Administraţie publică insuficient dezvoltată;2. Cerere slabă a produselor de pe piaţa internă;3.Competiţia pe piaţa Uniunii Europene pentruprodusele din acvacultur ă;4. Slaba absorbţie a fondurilor;5. Poluarea mediului;6. Lipsă de interes pentru procesarea produselor autohtone;7. Lipsă de interes pentru sector a noilor investitori;8. Migrarea populaţiei spre zone mai dezvoltatedin punct de vedere economic.

Analiza SWOT confirmă contextul actual şi potenţialele riscuri ale sectorului pescăresc , precum şipunctele tari şi oportunităţile pe care România trebuie să le exploateze. Un obiectiv permanenttrebuie să fie obţinerea maximului de avantaje din punctele tari şi oportunităţilor identificate înanaliză .

În anexele 15-18 sunt prezentate analize SWOT pe domenii de activitate.





B.2. Probleme cheie ale sectorului piscicol

Asa cum reiese din analiza SWOT, problemele cheie cu care se confruntă sectorul piscicol sunt:

Scăderea capturilor piscicole, atât din apele dulci cât şi din cele marine, a fost determinată înprincipal de: condiţiile caracteristice stării de tranziţie la economia de piaţă (investiţii scăzute înacest sector), poluarea mediului acvatic, distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare şiinfrastructur ă tehnică inadecvată.

Lipsa investiţiilor, degradarea amenajărilor piscicole, creşterea costurilor de producţie, privatizarea

lenta şi statutul juridic incert al terenurilor sunt factorii principali care au condus la scădereaproducţiei din acvacultur ă, astfel încât, aceasta reprezintă în prezent numai 36,73% faţă de ceaa anului 1995.

Productivitatea scăzută şi slaba calitate a produselor pescăreşti au fost determinate în principalde: accesul redus la finanţare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, utilizareaunor tehnologii şi echipamente învechite, energo-intensive, personalul insuficient instruit, lipsa sauineficienţa cunoştinţelor manageriale şi de marketing (majoritatea firmelor autohtone î şi bazează încă strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea productivităţii).

Decalajul important între importuri şi exporturi - cauza principală fiind diversitatea redusă aspeciilor valoroase folosite în acvacultur ă, precum şi gama restrânsă de produse procesate.

Slaba organizare a pieţei. Datorită lipsei facilităţilor pentru prima vânzare, a neînfiinţarii

organizaţiilor de producători, piaţa produselor pescăreşti funcţionează defectuos, până în prezentlanţul producţie – procesare – comercializare nefiind bine organizat.

Capacitatea administrativă nu este suficient de dezvoltată pentru implementarea PoliticiiPiscicole Comune în ceea ce priveşte gestionarea resurselor şi instituirea unui sistem de controleficient. Principalele probleme sunt slaba pregătire a personalului şi dotarea insuficientă ainstituţiilor.

Lipsa infrastructurii specifice şi a protecţiei mediului a determinat mari probleme după zeci deani de investiţii insuficiente. În ceea ce priveşte infrastructura reprezentată de porturi pescăreşti şilocuri de debarcare cu dane specializate şi spaţii de depozitare, precum şi locaţiile pentruorganizarea primei vânzări a peştelui lipsesc în totalitate.

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a unei lungi perioade de sub-finanţare, şi nu înultimul rând, ca urmare a ineficienţei proceselor de transfer tehnologic.

Având în vedere starea actual ă a sectorului piscicol, se impune modernizarea şi susţ inereafinanciar ă a restructur ării activit ăţ ilor din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării peştelui în vederea asigur ării durabilit ăţ ii politicii piscicole în România.

De asemenea, pentru menţ inerea unui pescuit durabil cât şi pentru creştereacompetitivit ăţ ii sectorului, se au în vedere şi următoarele aspecte : diversificarea produselor piscicole în concordanţă cu cerinţ ele consumatorilor şi cu standardele de calitate şi siguranţă alimentar ă, transparenţ a pieţ ei, informarea consumatorului, creşterea numărului locurilor de munc ă, calitatea instruirii şi dobândirea unor noi abilit ăţ i de c ătre for ţ a demunc ă din domeniul pesc ăresc. Calitatea instruirilor şi dobândirea de noi cunoştinţ e trebuierealizate pentru a creşte competitivitatea angajaţ ilor sectorului.

Aceste demersuri sunt necesare, ţ inând seama de importanţ a economic ă şi social ă pe care

o are sectorul piscicol, pentru satisfacerea nevoilor interne, dar şi pentru susţ inerea produc ţ iei autohtone, dat fiind impactul generat de apari ţ ia pieţ ei unice.





B.3. Provocări

Schimbările economice ale sectorului de pescuit

- Dezvoltarea pescuitului şi acvaculturii poate oferi posibilităţi pentru desf ăşurarea unor activităţiconexe.

- Dezvoltarea sub-sectorului de procesare creează posibilitatea creşterii valorii adăugate, noi locuri

de muncă şi echilibrarea balanţei import-export.Evoluţ ia societ ăţ ii civile

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană populaţia României are speranţa unei creşteri a niveluluide trai. Ca urmare, vor creşte cerinţele referitoare la calitatea, siguranţa şi diversitatea produselor,se vor îmbunătăţi condiţiile de muncă în sector, se va ridica conştiinţa / responsabilitatea pescarilor şi relaţia om/ resursă va căpăta noi valenţe.

Schimbările de mediu

Prin realizarea barajelor mari pe râuri şi îndiguirea Dunării s-a ajuns la o schimbare a regimuluiscurgerii apelor, s-au pierdut habitate valoroase pentru creşterea şi reproducerea puietului, s-aredus diversitatea biologică. Fenomenul de eutrofizare a dus la apariţia din ce în ce mai des afenomenului de înflorire a apelor.

Ca urmare a alter ării ecosistemelor acvatice şi a exploatării necontrolate s-a ajuns la diminuareastocurilor de diverse specii dulcicole şi marine. Totuşi, în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă uşoar ă de îmbunătăţire a stării principalelor componente biotice ale ecosistemelor acvatice.

În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajele din România au fost influenţate de evoluţiaactivităţilor economice, precum şi de creşterea economică din ultimii ani, care au condus la oexploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste condiţii, multe specii de flor ă şi faună sunt înpericol, iar modificarea peisajului reprezintă un indicator important pentru deteriorarea mediului.

Prin implementarea reţelei NATURA 2000 se urmăreşte conservarea şi utilizarea eficientă şiechilibrată a resurselor regenerabile (apa, flora şi fauna).

Planul Naţional de Dezvoltare prevede stimularea unei participări mai active a publicului înprocesul de luare a deciziei în domeniul protecţiei mediului, la diferite niveluri.

Cadrul strategic al PND se axează pe următoarele direcţii:

• dezvoltarea durabilă a valorilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii mediului;• integrarea politicii de protecţie a mediului în politicile regionale şi sectoriale;• protecţia şi conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii;• reducerea diferenţelor dintre regiuni şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii publice;• promovarea educaţiei în ceea ce priveşte protecţia mediului şi fluxul de informaţii.

Obiectivele sunt:

• consolidarea protecţiei mediului;• reducerea impactului negativ asupra mediului.

Diversitatea teritorial ă şi social ă

România este interesată în conservarea tradiţiilor comunităţilor de pescari şi dezvoltarea socială şieconomică a acestora, în vederea stabilizării populaţiei în zonele rurale şi costiere. De asemenea,există interes pentru dezvoltarea comunităţilor pescăreşti locale şi implicarea acestora înexploatarea durabilă a resurselor acvatice vii.

În domeniul pescuitului şi acvaculturii se va acţiona pentru conservarea, managementul şiexploatarea durabilă a resurselor acvatice vii, dezvoltarea acvaculturii, a procesării şi a comer ţuluicu peşte şi produse din peşte.





C. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-2013

C.1. Viziunea strategică

Un sector piscicol competitiv, modern, dinamic şi care să asigure un pescuit durabil

Obiectivul general al strategiei pentru pescuit şi acvacultur ă este promovarea unui sector piscicolcompetitiv, dinamic, modern şi asigurarea unui pescuit durabil, ţinand seama în modechilibrat de aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstareaeconomică.

C.1.1. Definirea viziunii strategice

România se află în faţa celei mai importante oportunităţi de dezvoltare, prin integrarea în UniuneaEuropeană, în contextul unei economii tot mai globalizate.

Integrarea în fluxurile economice mondiale reprezintă un proces dinamic, atât pentru România câtşi pentru economia globală, aflată la rândul său într-un proces de continuă schimbare.

La nivel global se manifestă o schimbare a gusturilor consumatorilor şi o creştere progresivă acererii pentru inovaţie, calitate, produse diversificate şi servicii individualizate. Acestea suntaccentuate de schimbările tehnologice rapide care influenţează atât producătorii cât şiconsumatorii. Pe fondul unei mobilităţi în dezvoltarea populaţiei, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor,se nasc în permanenţă noi pieţe şi noi competitori.

România trebuie să fie pregătită să valorifice avantajele potenţiale ale sectorului piscicol prinasocierea cu aceste schimbări.

Dezvoltarea durabilă reprezintă o preocupare generală şi presupune satisfacerea necesitaţilor prezentului f ăr ă însă a pune în pericol capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriilenecesităţi de dezvoltare.

Conform liniei directoare strategice pentru dezvoltarea pescuitului si obiectivele stabilite în cadrul

Consiliului European de la Goteborg şi Lisabona, România doreşte să adapteze sectorul depescuit la contextul european de competitivitate, în paralel cu asigurarea condiţiilor de echilibrare aextracţiei cu potenţialul exploatabil şi folosirea metodelor de producţie care protejează mediul,capabile să furnizeze produse de calitate.

În acest context , priorităţile strategiei trebuie stabilite ţinând seama de trei piloni de dezvoltare:

1. Asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului pescăresc în România;

2. Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti;

3. Întărirea capacităţii administraţiei sectorului pescăresc în România.

În ceea ce priveşte primul pilon al strategiei, acesta trebuie să ajute în primul rând la creştereacompetitivităţii întreprinderilor româneşti faţă de cele din Uniune sau alte ţări, iar în al doilea rândsă ajute personalul din sector să se adapteze la noua situaţie. Trebuie avut în vedere că PoliticaPiscicolă Comună se refer ă şi la conservarea, managementul şi exploatarea resurselor acvaticevii, la acvacultur ă, procesarea şi marketingul produselor din pescuit şi acvacultur ă.

În ceea ce priveşte al doilea pilon, tranziţia la economia de piaţă trebuie completată cu dezvoltareaunei pieţe interne care să permită companiilor româneşti participarea la competiţia internă încondiţiile noii pieţe deschise. Pentru realizarea acestui obiectiv, România trebuie să asigurerespectarea standardelor ridicate privind calitatea produselor pescăreşti şi astfel să contribuie ladezvoltarea întregului sector pescăresc.

Dezvoltarea pieţei interne trebuie însoţită de dezvoltarea infrastructurii de bază care să contribuiela organizarea lanţurilor comerciale de la producători până la consumatori.





Referitor la al treilea pilon, un obiectiv important în vederea gestionării Programului Operaţionalpentru Pescuit, va fi necesitatea întăririi capacitaţii administraţiei pescăriei româneşti. Dezvoltareareţelei şi echipamentelor IT cu subunităţile regionale ale administraţiei şi implementarea PCP va fiprioritar ă. Pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de Comunitate, administraţia pescuitului din Româniatrebuie să se consolideze pentru a r ăspunde cerinţelor comunitare în timp util.

În vederea asigur ării securităţii alimentare, respectiv satisfacerea nevoilor de consum alepopulaţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ, este necesar ă adoptarea unei politicialimentare, corelată cu politicile agricole şi de pescuit. În concordanţă cu acquis-ul comunitar

trebuie încurajată realizarea de noi investiţii sprijinite prin această strategie (procesare, marketing).Planul Naţional Strategic se va baza pe următoarele principii:

- gestionarea politicii comune de pescuit în România va fi condusă de principiul bunei guvernanţe;

- măsurile ce vor fi implementate trebuie să fie compatibile cu alte politici comunitare;

- încurajarea constituirii parteneriatelor care să reunească cei mai importanţi reprezentanţi aisectorului;

- creşterea consumului de peşte va contribui la siguranţa şi securitatea hranei populaţiei;

- dezvoltarea durabilă a sectorului pescăresc luând în considerare politica comună de mediu;

- imbunătăţirea standardului de viaţă pentru muncitorii din sector.

C.1.2. Priorit ăţ i cheie ale PNS 2007 - 2013

Exploatarea durabilă a potenţialului resurselor piscicole

Una din premisele promovării unor practici durabile de pescuit rezidă din restructurarea flotei şimodernizarea navelor de pescuit existente, urmărindu-se dotarea cu echipamente pentru siguranţanavigaţiei, înlocuirea motoarelor energofage, asigurarea condiţiilor pentru creşterea calităţiiproduselor piscicole, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi dotarea cu unelte de pescuit selective.

Acţiunile care vor fi promovate pentru modernizarea şi menţinerea unui nivel minim al flotei depescuit sunt:

- Modernizarea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit are în vedere asigurarea securităţiinavigaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, păstr ării capturilor la bordul navelor şi îmbunătăţireaexploatării resurselor din Marea Neagr ă, în special a speciilor pelagice mici. Trebuie men ţionatfaptul că, România este una din ţările europene, care dispune de stocuri marine sub-exploatate,mai ales speciile pelagice mici (şprot, hamsie). De asemenea, modernizarea ambarcaţiunilor depescuit la scar ă mică va determina menţinerea populaţiei de pescari în zonele de coastă.

- Ajustarea efortului de pescuit prin retragerea definitivă sau temporar ă a navelor de pescuit sauschimbarea destinaţiei acestora, în scopul reducerii presiunii asupra stocurilor.

- Dezvoltarea pescuitului în apele interioare prin crearea infrastructurii specifice pentrudescărcare şi comercializare şi prin implicarea pescarilor în elaborarea şi implementarea planurilor de management sau, după caz, a planurilor de refacere a stocurilor.

- Instituirea măsurilor de protecţie a speciilor aflate în pericol (sturionii, lostriţa) se va realiza prinintermediul reglementărilor naţionale şi europene.

Creşterea competitivităţii sectorului

Sprijinul financiar acordat va permite investiţii pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol,prin : restructurarea şi modernizarea întreprinderilor, transferul de know-how, achiziţionarea deechipamente pentru tratarea deşeurilor şi încurajarea amplasării acestora în afara localităţilor învederea protecţiei mediului, sprijinirea întreprinderilor pentru modernizarea capacităţilor deproducţie în vederea creşterii productivităţii şi diversificării produselor, instruire, programe pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale şi a pregătirii continue.





Pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol trebuie atinse următoarele obiective:

- Modernizarea unităţilor de acvacultur ă în scopul creşterii producţiei, a menţinerii locurilor demuncă şi a reducerii presiunii pescuitului în bazinele piscicole naturale.

- Modernizarea şi extinderea unităţilor de procesare existente, realizarea altora noi,diversificarea produselor (în raport cu cerinţele pieţii) şi sprijinirea activităţilor de marketing înscopul creşterii eficienţei procesării peştelui, cât şi a creşterii consumului de produse pescăreştiobţinute din producţia internă.

- Înfiinţarea de unităţi de acvacultur ă intensivă şi super-intensivă în scopul creşteriiproductivităţii muncii şi valorificării superioare a suprafeţelor, avându-se în vedere reducereaimpactului negativ asupra mediului.

- Întărirea acvaculturii tradiţionale, diversificarea produselor din acvacultur ă în concordanţă cu cererea şi încurajarea producătorilor de a introduce metode compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului.

- Dezvoltarea acvaculturii marine ţinând cont de condiţiile de mediu oferite de Marea Neagr ă,cât şi de speciile care pot fi promovate în cultur ă.

- Creşterea competitivităţii pescuitului de captur ă prin sprijinirea investiţiilor la bordul navelor şiambarcaţiunilor în scopul dezvoltării siguranţei navigaţiei, a condiţiilor de lucru, igienei şi calităţiiproduselor, îmbunătăţirii metodelor şi tehnicilor de pescuit şi creării facilităţilor de descărcare şi

comercializare a peştelui.- Realizarea proiectelor pilot pentru testarea de tehnologii noi şi transferul de know-how vor contribui la diversificarea şi creşterea valorii adăugate pentru produsele pescăreşti.

- Pentru stabilizarea pieţei se va acorda importanţă susţinerii microintreprinderilor şi a întreprinderilor mici.

- Sprijinirea acţiunilor de promovare a imaginii sectorului pescăresc în vederea creşteriiinteresului pentru investiţii.

Structura sectorului şi mediul economic

Dezvoltarea unităţilor de procesare a peştelui nu necesită numai o dezvoltare a capacităţilor de

producţie, ci se impun şi o serie de măsuri colective care să contribuie la organizarea deansamblu a sectorului şi la creşterea competitivităţii.

Îmbunătăţirea facilităţilor specifice destinate pescarilor, în porturile comerciale, va fi o prioritate înimplementarea Politicii Comune a Pescuitului în România. Sprijinul va urmări, în special,echipamentele şi instalaţiile menite să îmbunătăşească condiţiile de descărcare, condiţionare şidepozitare a produselor pescăreşti; de acostare şi întreţinere a navelor de pescuit; modernizareaadăposturilor şi debarcaderelor, în vederea îmbunătăţirii siguranţei pe durata descărcării sau încărcării produselor.

Promovarea produselor pescăreşti este o prioritate pentru dezvoltarea pieţei interne. ANPA vafolosi studiile de piaţă, participarea la târguri şi expoziţii, campaniile de promovare şi editarea debroşuri adresate specialiştilor şi publicului, în vederea îmbunătăţirii imaginii sectorului.

Elementele cheie ale acestui domeniu de intervenţie sunt:

- Amenajarea de porturi pescăreşti în vederea realizării facilitaţilor de acostare şi descărcare,reparaţii la navele de pescuit, la danele de acostare şi aprovizionare cu combustibili, apă şielectricitate.

- Amenajarea de centre de primă-vânzare. În acest moment nu există o piaţă a peştelui şivânzarea lui se realizează necontrolat şi la preţuri care nu sunt reglate de cerere şi ofertă. Pentru aavea o evidenţă a cantităţilor şi pentru liberalizarea preţului este necesar ă amenajarea acestor centre de primă vânzare în care produsele să fie vândute prin licitaţie conform normelor decomercializare.

- Întărirea organizării pieţei prin: crearea a 3 – 5 organizaţii de producători, grupând asociaţiilocale de pescari, sau acvacultori. Aceste organizaţii sunt necesare pe de o parte pentru sprijinirea





politicii de dezvoltare sectorială (pescuit marin, pescuit pe ape interioare, Deltă, acvacultur ă) şi pede altă parte, pentru organizarea unei pieţe a peştelui care în acest moment este dispersată.

- Realizarea de studii de marketing şi participarea la târguri şi expoziţii în vederea promovăriiproduselor de pescuit şi acvacultur ă, creşterii consumului de peşte şi identificării de noi pieţe.

- Protejarea zonelor de reproducere naturală şi hr ănire a puietului. Zonele de reproducerenaturală şi de hr ănire a peştilor contribuie la refacerea par ţială a stocurilor de peşti din bazineleacvatice naturale şi în acest sens sunt necesare studii de identificare şi de protejare a acestor

zone.- Perfecţionarea sistemului de comercializare, inclusiv folosirea comer ţului electronic prinrealizarea unei infrastructuri adecvate.

- Monitorizarea pieţei prin înfiinţarea unui “Observator al pieţei” în vederea preveniriidezechilibrelor balanţei de aprovizionare şi stabilizării preţurilor.

Dezvoltarea zonelor pescăreşti

Exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii prin practicarea pescuitului raţional reprezintă onecesitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile de pescari, conservarea şi refacereastocurilor de peşte marin şi de apă dulce, perfecţionarea şi profesionalizarea for ţei de muncă şicrearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative. Trebuie menţionat faptul că, în Rezervaţia

Biosferei “Delta Dunării”, populaţia (57.000 locuitori) este organizată în jurul acestei activităţi (1.200pescari), iar în lungul litoralului Mării Negre pescuitul este singura sursă de venit pe tot timpulanului pentru comunităţile de pescari. Pescuitul reprezintă în numeroase regiuni un elementeconomic, social şi cultural fundamental.

Aspectele prezentate conduc la necesitatea instituirii unui program de management integrat şidurabil al zonelor pescăreşti, crearea oportunităţilor pentru realizarea veniturilor alternative alelocuitorilor din zonele pescăreşti, crearea infrastructurii specifice, pregătirea personalului calificat,asigurarea dotării cu echipamente de exploatare şi prelucrare specifice, precum şi încurajareaconstituirii parteneriatelor.

Pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, resursele financiare alocate prin POP vor fifolosite în scopul diversificării activităţilor şi a promovării parteneriatelor public-privat la nivelulcomunităţilor locale.

Acestea vor conduce la creşterea nivelului de trai şi a atractivităţii zonelor pescăreşti prinsprijinirea autorităţilor locale, agenţilor economici şi ONG-urilor care vor implementa strategiilede dezvoltare locală, în scopul menţinerii şi dezvoltării locurilor de muncă şi promovareadiversificării economice şi sociale în zonele care depind de pescuit.

Grupurile selectate vor fi responsabile de gestionarea ajutorului public , de selectarea proiectelor şide efectuarea plăţilor către beneficiari. Mai mult, grupurile pescăreşti vor folosi, pe cât posibil,aceleaşi structuri administrative şi organism de plată cu Grupurile de Acţiune Locală (GAL) pentruAxa LEADER din FEADER.

În majoritatea zonelor pescăreşti FEP- ul va fi principalul instrument de sprijin financiar, celelalteinstrumente comunitare fiind complementare acestuia.

Capitalul uman şi dimensiunea teritorială a Politicii Comune de Pescuit

Dezvoltarea capitalului uman alături de celelalte priorităţi va asigura atât modernizarea cât şicreşterea competitivităţii sectorului şi va contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în AgendaLisabona.

Acţiunile care vor fi promovate în acest domeniu sunt :

- Sprijinirea persoanelor implicate în activităţi specifice sectorului pentru îmbunătăţireacondiţiilor de muncă, a condiţiilor de igienă şi de protecţia muncii prin investiţiile efectuate însector;





- Creşterea nivelului de pregătire profesională prin promovarea unor programe de pregătirecontinuă;

- Facilitarea creării de locuri de muncă pentru tineri şi femei ;

- Stabilizarea populaţiei prin diversificarea activităţilor care vor contribui la creşterea niveluluide trai şi dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti, în special prin promovarea activităţilor deecoturism ;

- Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a parteneriatelor la nivel local în vederea stabilirii unei

bune guvernanţe.Guvernul român intenţionează să acorde o atenţie specială Deltei Dunării, zonă umedă unică înEuropa, unde unele specii de flor ă şi faună sunt pe cale de dispariţie. În consecinţă, PlanulNaţional Strategic, cu suportul financiar acordat prin Fondul European pentru Pescuit, va contribuila conservarea acestui patrimoniu prin luarea măsurilor necesare de protecţie şi mobilizareaproducătorilor şi cercetătorilor pentru atingerea obiectivelor Convenţiei de la Göteborg.

Îmbunătăţirea gestionării sectorului de pescuit şi acvacultur ă

Elementul cheie al acestei priorităţi este îmbunătăţirea gestionării sectorului printr-o mai bună organizare la nivel naţional (prin definirea mai clar ă a responsabilităţilor instituţiilor implicate).

Managementul va fi susţinut de un sistem informatic modern, activităţii de control îmbunătăţite,implicarea organizaţiilor profesionale şi o legătur ă mai strânsă cu cercetarea.

Acţiunile de viitor ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă vor fi:

- Implementarea unui sistem naţional de colectare în scopul îmbunătăţirii activităţilor de controlpiscicol prin creşterea capacităţilor operaţionale a filialelor teritoriale. Aceasta se va realiza prinachiziţionarea de echipamente moderne şi implementarea unor proceduri adecvate de control.

- Întărirea controlului la pescuit prin creşterea capacităţii operaţionale a filialelor teritoriale şifurnizarea de echipamente adecvate şi proceduri.

- Stabilirea acordurilor bilaterale cu institutele de cercetare aplicativă în scopul obţinerii uneibaze ştiinţifice pentru planificarea şi implementarea politicii publice în domeniul pescuitului şiacvaculturii.

- Intensificarea participării la activităţile organismelor internaţionale la care România esteparte.

În completarea acestor măsuri consacrate îmbunătăţirii managementului în sine, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultur ă va simplifica legăturile cu producătorii prin reducerea numărului deproceduri administrative cu care se confruntă aceştia.

În acord cu celelalte administraţii interesate (mediu, sănătate, managementul apei, etc.), AgenţiaNaţională pentru Pescuit şi Acvacultur ă va gestiona sistemul de autorizaţii şi licenţe. Creştereapermanentă a aptitudinilor profesionale a personalului din administraţia sectorului piscicol va fiobiectivul cheie al ANPA.

Contribuţ ia FEP la dezvoltarea politicii naţ ionale pentru pescuit

FEP este instrumentul care va ajuta la realizarea celor mai importante priorităţi ale PNS-ului.Acestea se vor regăsi în POP, România intenţionând să implementeze toate cele cinci axeprioritare ale FEP-ului.

Priorităţile PNS al sectorului pescăresc din România sunt în conformitate cu priorităţile FEP. Înacord cu aceasta, obiectivele prioritare ale PNS trebuie să urmărească :

- Creşterea siguranţei produselor piscicole şi a sănătăţii alimentare axa 1, axa 2, axa 3.

- Îmbunătăţirea nivelului de trai al personalului implicat în sectorul pescăresc poate fi asiguratprin axa 2 (creşterea numărului de ferme de peşte şi unităţi de procesare), axa 4





(diversificarea activităţilor economice ale pescarilor) şi de catre axa 3 (perfecţionareaprofesională a pescarilor).

- Protecţia mediului se va realiza în special prin axa 3 (protecţia florei şi faunei, reabilitareaapelor interioare şi implementarea reţelei NATURA 2000), de către axa 2 (prin îmbunătăţirea facilităţilor din acvacultur ă compatibile cu reglementările NATURA 2000) şiaxa 4 (pentru susţinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescăreşti).

- Buna guvernanţă se va realiza prin axa 3, 4 şi 5, prin consolidarea structurilor instituţionale,

îmbunătăţitea sistemului de colectarea a datelor, întărirea controlului, îmbunătăţireacadrului legislativ, organizarea mai bună a producătorilor, formarea specialiştilor şi creareade parteneriate public-private.

C.2. Obiective pe axe

C.2.1. Strategia propusă pentru Axa 1

Pescuitul la Marea Neagr ă

O necesitate o constituie modernizarea porturilor cu facilităţi necesare pentru depozitare,procesare şi marketingul produselor pescăreşti.

Conform cercetărilor efectuate de Institutul pentru Cercetări Marine, resursa piscicolă exploatabilă la Marea Neagr ă se situează la aproximativ 20.000 tone/an, fiind necesar a se moderniza şireînnoi flota de pescuit. Modernizarea flotei de pescuit urmăreşte în primul rând dotarea navelor depescuit cu motoare noi, cu un consum de combustibil redus şi cu un impact negativ diminuatasupra mediului, precum şi casarea navelor care nu mai sunt funcţionale.

De asemenea, se are în vedere dotarea navelor cu aparatur ă modernă în vederea asigur ăriisiguranţei navigaţiei şi condiţiilor de muncă la bord, precum şi investiţii pentru creşterea calităţiipeştelui.

Această acţiune trebuie completată cu înfiinţarea unui port pescăresc modern dotat cu toate

facilităţile pentru operaţiuni navale, ca şi pentru depozitare, procesare şi marketingul produselor.

În ceea ce priveşte tehnicile de pescuit se are în vedere dotarea cu unelte de pescuit selectivecare să aibă un impact minim asupra mediului.

Pescuitul costier

În România pescuitul costier are o îndelungată tradiţie.

Politica României de dezvoltare a zonelor costiere cuprinde şi activitatea de pescuit la scar ă mică.

Prin sprijinirea pescarilor se realizează o stabilizare a for ţei de muncă în zonă precum şidezvoltarea unor activităţi conexe (turismul).

Având în vedere că acest tip de pescuit se face de regulă cu unelte staţionare, f ăr ă a existaoperaţii mecanizate, este necesar acordarea unui sprijin pentru modernizarea ambarcaţiunilor învederea îmbunătăţirii siguranţei navigaţiei, precum şi a condiţiilor de păstrare a produselor pescăreşti la bord.

Perfecţionarea profesională

Prin acest obiectiv se urmăreşte instruirea pescarilor pentru dobândirea cunoştinţelor minimenecesare despre resursele marine vii şi locul lor în ecosistem.

Prin asigurarea instruirilor se urmăreşte crearea premiselor pentru implementarea unuimanagement al resurselor cu participarea producătorilor încă din faza adoptării deciziilor.





De asemenea prin instruirea pescarilor prin cursuri de formare şi educare se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei peştelui în concordanţă cu standardele de calitate şi siguranţă alimentar ă comunitare.

Axa 1- Adaptarea flotei comunitare de pescuit


Sprijinirea dezvolt ării durabile a acvaculturii din România

Dezvoltarea potenţialului productiv

În prezent, în România se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru acvacultur ă semi-intensivă. Aceste capacităţi de producţie reprezintă un mare avantaj în vederea dezvoltăriiacvaculturii din România, dar ele trebuie reprofilate şi modernizate în scopul creşterii productivităţii

pe unitatea de suprafaţă. O atenţie deosebită va fi îndreptată către cultura de păstr ăv din zonelemontane în scopul creşterii veniturilor populaţiei locale.

În scopul atingerii potenţialului real al acestui sector în România, Agenţia Naţională pentru Pescuitşi Acvacultur ă, împreună cu alte servicii publice şi administrative competente, va examina toateaspectele propuse pentru acvacultur ă (teren şi apă) şi va decide asupra tipului de acvacultur ă şi asistemului de creştere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan elocvent pentrudezvoltarea durabilă în următorii 20 de ani.

Acest plan va lua în considerare şi alţi factori, cum ar fi: solicitările colective de măsuri sanitare, îmbunătăţirea calităţii puietului, posibilitatea unor prelucr ări locale a furajelor (în prezent importatepentru creşterea intensivă), îmbunătăţirea consumului energetic etc.

Obiectiv Sub-obiective Acţiuni pentru atingerea obiectivelor

Îmbunătăţ irea exploatăriiresurselor din Marea Neagr ă, înspecial mic pelagic

Modernizarea şi menţ inerea unuinivel minim al flotei de pescuit pentruexploatarea durabilă a resurselor piscicole

Îmbunătăţ irea aptitudinilor profesionale ale pescarilor

Menţ inerea populaţ iei depescari în zonele de coastă

Modernizarea flotei de pescuitromâneşti

Modernizarea pescuitului de coastă la scar ă mică

Sprijinirea pescarilor pentruadaptare, îmbunătăţ irea şifacilitarea managementului şi îmbunătăţ irea performanţ ei globaleprin viitoare sporiri ale potenţ ialuluiuman

Casarea navelor vechi





România are o bună piaţă de desfacere pentru crap. Pentru creşterea consumului de peşte pelocuitor producţia de crap este prioritar ă, iar diversificarea producţiei, prin introducerea de noispecii de peşti în cultur ă, este necesar ă în realizarea acestui deziderat. Diversificarea înacvacultur ă priveşte specii valoroase ca: sturioni, pisica de mare, calcan ori raci.

În prezent, acvacultura este o activitate cu caracter preponderent extensiv. Datorită amplasăriibazinelor piscicole, capacitatea de producţie a multor ferme se bazează în mare parte peproductivitatea naturală a acestora. Fermele de acvacultur ă nu au fost subvenţionate de către stat.S-a acordat susţinere financiar ă numai pentru conservarea şi protecţia patrimoniului genetic. Toate

amenajările existente în care se practică acvacultura necesită lucr ări considerabile de refacere şimodernizare. Reabilitarea unor zone este de asemenea necesar ă pentru creşterea productivităţiifermelor.

Resurse umane

Resursele umane (în special tehnicieni şi ingineri) şi experienţa cercetătorilor reprezintă un mareavantaj care trebuie folosit. Totuşi, va fi necesar să se pregătească o generaţie de muncitoricalificaţi în acvacultur ă, la un nivel de bază, care în prezent este slab reprezentată. Pentru aceastaeste necesar să se promoveze şcolile profesionale, liceale şi post liceale cu profil de pescuit şiacvacultur ă.

Alte necesit ăţ i

Doi factori importanţi trebuie luaţi în considerare pentru acvacultur ă: accesul la teren şi rezervele

de apă. În ceea ce priveşte terenul, România va completa programul de privatizare prinprivatizarea completă a fermelor care nu sunt amplasate lângă principalele cursuri de apă, prinextinderea perioadei de concesionare (dacă este posibil la 99 de ani) şi prin stabilirea unui nivelrezonabil al taxelor pentru ceilalţi fermieri.

În ceea ce priveşte rezerva de apă, acvacultura de tip extensiv din România ajută la îmbunătăţireacircuitului apei , contribuind astfel la epurarea apei, fiind necesar să se revizuiască costul actual alapei pentru ferme, prin stabilirea unui preţ mai bun pentru metrul cub de apă.

Modernizarea pescuitului în ape interioare

Pescuitul în apele interioare este o tradiţie specifică pentru România şi dezvoltarea lui reprezintă oprioritate având în vedere faptul că dispunem de mari suprafeţe de apă, resurse diversificate şipescari cu experienţă.

Prin modernizarea pescuitului în apele interioare se are în vedere menţinerea producţiei realizateşi a numărului de pescari implicaţi în această activitate, dar se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor demuncă prin amenajarea locurilor de debarcare şi modernizarea bărcilor, îmbunătăţirea calităţiiproduselor obţinute din pescuit prin dotarea bărcilor şi/sau a locurilor de debarcare cu maşini degheaţă, amenajarea de condiţii specifice pentru realizarea primei vânzări şi alte utilităţi specificenecesare, care în prezent nu există sau sunt slab dezvoltate.

Pentru dezvoltarea pescuitului în apele interioare trebuie asigurată o exploatare durabilă aresurselor, păstrarea liniilor genetice sălbatice existente în ecosistemele naturale, dar şi refacereastocurilor prin acţiuni de repopulare, mai ales pentru speciile cu mare valoare economică şi carefac obiectul exploatării intense prin pescuit.

Creşterea eficienţ ei procesării peştelui şi a activit ăţ ii de marketing, în conformitate custandardele Uniunii Europene

Piaţa de peşte este în continuă dezvoltare şi cererea consumatorilor pentru peştele procesat estetot mai mare.

Se are în vedere creşterea importului de peşte care va fi procesat în România în scopul creşteriivalorii adăugate prin această activitate. Activităţile de procesare vor fi dezvoltate în două direcţii:folosind resursele locale şi de import.

Pe piaţa peştelui există o nişă importantă pentru produsele semi-preparate cum sunt produselemarinate şi afumate.

Există o cerere din ce în ce mai mare pe piaţă a produselor gata de gătit (peşte decapitat,eviscerat, filetat etc)





Pentru susţinerea procesării peştelui, axa 3 va fi folosită pentru a realiza :

studiu de piaţă privind consumul de peşte pentru următorii 10 ani şi o monitorizare continuă a consumului de peşte pentru identificarea cererii;

campanie de promovare a consumului de peşte, în special prin explicarea avantajelor pentru sănătate în raport cu hr ănirea (nutriţia).

Este necesar ă o piaţă electronică a peştelui (pentru schimbul de produse pescăreşti), în vedereaacoperirii nişelor de piaţă şi realizarea unei mai bune transparenţe în stabilirea preţului.

Axa 2- Acvacultur ă, pescuit în ape interioare, procesare şi marketingul

produselor provenite din pescuit şi acvacultur ă


Infrastructura

În prezent, în România, infrastructura portuar ă, formată din dane specializate pentru acostareanavelor de pescuit, spaţii frigorifice pentru depozitare, nu mai există. În vederea asigur ării uneicompetitivităţi pe termen lung în industria pescuitului este necesar ă construirea unui port cu toată infrastructura specifică (fabrică de gheaţă, apă, combustibil etc.) pentru acostarea navelor depescuit.

Obiectiv Sub-obiective Ac iuni pentru atingerea obiectivelor

Susţ inerea dezvoltării durabile aacvaculturii româneşti

Implementarea măsurilor sanitar-veterinare şi de siguranţă alimentar ă înfermele pisicole

Construirea de noi unităţ i de procesare,modernizarea celor existente şidezvoltarea marketingului pentruprodusele din peşte prin investiţ ii încreşterea eficienţ ei, tehnologi noi şioportunităţ i pentru pieţ e

Întărirea acvaculturii tradiţ ionale

Să r ăspundă cererii privind protecţ iamediului şi conservării peisajului, şi îmbunătăţ irii diversităţ ii genetice.

Modernizarea pescuitului în apeinterioare

Consolidarea eficienţ ei înindustria de procesare şimarketing şi creşterea valoriiadăugate a produselor piscicole

Modernizarea ambarcaţ iunilor de

pescuit în scopul dezvoltării siguranţ ei, acondiţ iilor de lucru, igienei şi calităţ iiproduselor

Îmbunătăţ irea facilităţ ilor pe malurilerâurilor (vezi axa 3)

Diversificarea produselor dinacvacultur ă în concordanţă cu cererea

Dezvoltarea competivităţ ii unităţ ilor de acvacultur ă, a pescuitului în apeleinterioare si diversificarea ofertei de

produse

pescareşti in conditii desecuritate

alimentara şi calitate





Cererea de produse pescăreşti de provenienţă internă, a scăzut începând cu anul 1989, şi a creatun stimulent pentru importul de peşte. Consumul de peşte la nivelul anului 2005 este de numai 4,5kg/an/loc şi se urmăreşte o creştere importantă până în anul 2013. Realizarea unui “observator” lafel ca şi campaniile de promovare a consumului de peşte vor contribui la creşterea consumului depeşte în viitor.

În scopul organizării pieţei sunt necesare construirea de infrastructuri specifice pentru primavânzare (săli de licitaţie) şi realizarea unor campanii publicitare pentru promovarea peştelui şi aproduselor din peşte.

Asociaţ ii de produc ători

În prezent există 80 asociaţii de producători. Organizarea slabă o producătorilor şi procesatorilor acondus la funcţionarea defectuoasă a pieţei produselor pescăreşti. Aceste asociaţii de producătorivor fi reorganizate până în 2013, în patru mari asociaţii, pentru cele mai reprezentative zonepescăreşti.

Grupurile de producători trebuie să fie instruite în vederea îmbunătăţirii managementului şi aaptitudinilor profesionale.

În vederea adaptării programelor de cercetare la cerinţele reale ale producătorilor este necesar ă crearea unor parteneriate între institutele de cercetare, administraţie şi organizaţiile de producători.

Axa 3- Măsuri de interes colectiv

Sprijinirea producătorilor pentru adaptarea, îmbunătăţ irea şi facilitareamanagementului şi îmbunătăţ ireaperformanţ elor generale, sporireapotenţ ialului uman

Modernizarea şi construirea de porturipescăre ti i puncte de debarcare

Promovarea zonelor cu pondere mare deferme de acvacultur ă

Promovarea implicării tuturor actorilor, îns ecial arteneriate cercetare - roduc ie

Obiectiv Sub-obiective Acţiuni pentru atingerea obiectivelor

Întărirea infrastructurii înscopul de a asigura oindustrie pescărească profitabilă şi competitivă petermen lung Sprijinirea marketingului produselor prin

înfiinţ area unui sistem electronic, campaniide promovare şi înfiinţ area bursei de peşte

Îmbunătăţ irea managementului resurselor

Dezvoltarea infrastructurii specificepentru creşterea competitivităţ ii prinreorganizarea sectorului pescăresc

Sprijinirea înfiinţării organizaţ iilor deproducători

Realizarea unei structuriinstituţ ionale adecvate pentru întărirea cooper ării întrediferiţ i parteneri

Susţ inerea acţ iunilor deinteres colectiv pentru

dezvoltarea durabilă apescuitului

Sprijinirea promovării produselor

Promovarea proiectelor pilot






Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti , promovarea guvernanţei la nivel local şi îmbunătăţireavalorificării potenţialului endogen al teritoriului sunt prioritare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii înzonele pescăreşti.

Actorii locali din sectoarele socio-economice vor fi mobilizaţi pentru a se constitui în parteneriate

public-private reprezentative în scopul elabor ării şi implementării strategiilor locale de dezvoltaremultisectorial integrate.

Din această perspectivă dezvoltarea durabila şi îmbunătăţirea calităţii vieţii in zonelepescăreşti reprezintă obiectivul general al acestei axe.

Atingerea obiectivului general , presupune realizarea a 2 sub-obiective:

- Crearea capacit ăţ ii de elaborare şi implementare a strategiilor locale de dezvoltare

Acest sub-obiectiv se realizează prin animarea şi instruirea actorilor locali pentru a se constitui înparteneriate public-private reprezentative ( Grupuri Locale).

Natura mixtă a acestor parteneriate (consilii locale , ONG-uri, structuri publice şi private implicate în dezvoltarea locală, comunitatea locală ,fundaţii, asociaţii, societatea civilă din zona ) , asigur ă

dinamizarea teritoriului prin întărirea reprezentativităţii , a pragmatismului şi spiritului întreprinzător pentru punerea în valoare a potenţialului endogen al zonei.

Grupurile Locale vor elabora strategii de dezvoltare locală plecând de la analiza situaţiei existentea nevoilor şi potenţialului zonei , strategiile fiind concepute în jurul unor priorităţi bine identificatepentru a se realiza o dezvoltare integrată a zonelor pescăreşti şi totodată, pentru a se evitadispersarea sprijinului acordat prin Fondul European pentru Pescuit.

- Implementarea strategiilor locale de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare locală vor contribui la menţinerea prosperităţii economice şi sociale azonei şi crearea de plus valoare pentru produsele locale, prin dezvoltarea locurilor de muncă însector ( în special pentru femei şi tineri ) şi prin sprijinirea diversificării activităţilor economicepentru comunităţile de pescari, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii populaţiei din acele

zone pescăreşti.Deoarece strategiile locale vin să r ăspundă nevoilor identificate ale zonelor, Grupurile Locale suntresponsabile de implementarea lor , după aprobarea acestora de către Autoritatea deManagement, cât şi de sprijinirea cooper ării inter-regionale a Grupurilor Locale pentru diseminareacelor mai bune practici.

Analizând criteriile geografice şi socio – economice ale zonelor cu importanţă în sectorulpescăresc din România, precum şi alocarea financiar ă prevăzută pentru axa 4 , Autoritatea deManagement are în vedere selectarea a cel puţin 3 zone pescăreşti potenţial beneficiare de sprijincomunitar .

Zonele sunt situate: în Delta Dunării , zonă cu tradiţie în pescuit, cu o mare diversitate biologică şipeisagistică unde se pot dezvolta activităţi economice alternative în scopul creşterii veniturilor populaţiei de pescari f ăr ă a spori presiunea asupra resurselor piscicole existente; de-a lungulfluviului Dunărea, unde populaţia are ca ocupaţie principală pescuitul sau acvacultura, existândoportunităţi de angajare a actorilor locali şi administraţiei publice locale în elaborarea şiimplementarea strategiei de dezvoltare a zonei; altă zona fiind zona de coasta a Mării Negre.Aceste zone, precum şi alte zone pescăreşti, sunt prezentate in anexa 19.

Pe parcursul implementării Programului Operaţional pentru Pescuit, şi alte zone pescăreşti vor putea beneficia de sprijinul acordat prin axa 4.

Pentru zonele pescăreşti eligibile, asistenţa tehnică va sprijini activităţi de pregătire ( animareaactorilor locali, instruiri în vederea elabor ării şi implementării strategiilor, pregătirea aplicaţiilor pentru sprijin ).





Un prim apel pentru depunerea candidaturii Grupurilor Locale va fi lansat după aprobareaProgramului Operaţional pentru Pescuit, iar pentru alte Grupuri Locale solicitante al doilea apel vafi lansat până în 2011 .

Divizarea în sub-obiective şi acţiuni specifice ale axei 4 se găseşte în tabelul de mai jos :

Axa 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit


Asistenţa tehnică este principalul instrument pentru noile state membre, pentru a gestiona mai binefondurile comunitare şi Politica Comună pentru Pescuit.

În scopul implementării cât mai eficiente a FEP în România, au fost identificate următoarele nevoiprincipale:

- măsuri care au drept scop monitorizarea, managementul şi întărirea capacităţii administrative şitehnice a administraţiei Române care este împuternicită cu administrarea FEP;

- măsuri ca: evaluări, expertize, studii, statistici etc. legate de implementarea FEP;- măsuri cu privire la informare, diseminare, crearea reţelei, promovare, cooperare şi schimb deexperienţă;

- instalarea, operarea şi interconectarea sistemelor IT pentru management, monitorizare, inspecţieşi evaluare legate de implementarea FEP;

- alte măsuri legate de implementarea politicii comune de pescuit.

Un ciclu de pregătire profesională va fi organizat pentru personalul ce compune managementul,implicat în implementarea şi dezvoltarea POP, începând cu personalul de la nivel central şi încheind cu filialele regionale.

Dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţiivieţii în zonele pescăreşti

Crearea capacităţii de

elaborare şiimplementare astrategiilor locale dedezvoltare

Animarea , instruirea actorilor locali pentru constituireaGrupurilor Locale

Sprijinirea cooper ării inter-regionale între GL

Obiectiv Sub-obiective Acţiuni pentru atingereaobiectivelor

Constituirea şi selectarea GL -costuri de funcţionare

Diversificarea activităţilor economice luând în considerareoportunităţile locale

Implementareastrategiilor locale dedezvoltare Încurajarea de activităţi

prietenoase faţă de mediul înconjur ător





D. DISTRIBUIREA RESURSELOR FINANCIARE PENTRUIMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Distribuţia FEP (estimare)

( milioane Euro)

TOTAL GENERAL FEP BUGET NAŢIONAL

Cofinanţare FEP Alte cheltuieli publice

349,6 230,7 76,9 42

Intervenţia naţională în sectorul pescăresc în anul 2006

Intervenţiile naţionale în ultimii ani în domeniul pescuitului şi acvaculturii au constat în:

a) subvenţii pentru producătorii din acvacultur ă de 20,000 euro pe an şi 6,000 euro pentruconservarea genofondului;

b) Planul naţional de management a sturionilor (pentru implementarea Strategiei regionale deconservare şi administrare durabilă a populaţiilor de sturioni din N-V Mării Negre şi Dunăreainferioar ă în conformitate cu CITES), care a început în anul 2004. Acesta include acţiuni cu diversepriorităţi care au fost finanţate cu peste 1.000.000 euro;

c) aproximativ 3,5 milioane euro anual (costuri operaţionale pentru funcţionarea administraţiei).





E. INDICATORI PRELIMINARI PENTRU EVALUAREA PROGRESULUI

E.1. Dezvoltarea durabilă a potenţialului resurselor piscicole

• Evoluţia ajustării capacităţii de pescuit pentru principalele tipuri de pescuit, pe operioadă anterioar ă de 5 ani.

Intenţionăm să modernizăm 50% din vasele de pescuit operaţionale, pentru a asiguranavigarea în siguranţă, condiţii de muncă şi menţinerea calităţii produselor pescăreşti la bord.

Intenţionăm să modernizăm flota de pescuit la un nivel minim pentru o exploatare durabilă apotenţialului Mării Negre.

E.2. Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii sectorului

• Evoluţia predictibilă a raportului de acoperire a consumului de peşte

Raportul producţiei locale în consumul de peşte va creşte cu 10%.

• Evoluţia predictibilă a producţiei din acvacultur ă.

Valoarea producţiei în acvacultur ă va creşte cu 50%.

• Evoluţia predictibilă a valorii adăugate pentru for ţa de muncă din pescuit, acvacultur ă şiprocesare.

Modernizarea unităţilor productive, implementarea noilor tehnologii şi îmbunătăţirea imaginiipescuitului vor sta la baza creşterii valorii cu 20%.

E.3. Structura sectorului şi mediul economic

• Evoluţia predictibilă a structurii profesionale şi raportul participării în organizaţiiprofesionale.

În procesul de înfiinţare a structurii de piaţă şi după o instruire a grupurilor ţintă, 60% dinaceştia vor participa la organizarea activităţilor profesionale.

E.4. Dezvoltarea zonelor de pescuit

• Numărul de locuri de muncă create sau menţinute.

Intenţionăm să creştem numărul locurilor de muncă, în special pentru femei şi tineri, prin

diversificarea activităţilor în domeniu pescuitului.

E.5.Capitalul uman şi politicile comunitare

• Evoluţia predictibilă a nivelului de instruire a pescarilor .

Pescarii şi personalul din acvacultur ă şi industria de procesare vor fi instruiţi să folosească noileechipamente şi tehnologii, condiţiile de muncă vor fi imbunătăţite, şi vom înfiinţa parteneriate întregrupuri de interese pentru o mai bună guvernare în domeniul pescuitului. Vom instrui cel puţin40% din personalul implicat în sectorul piscicol.





F. MIJLOACE DE IMPLEMENTARE ŞI COORDONARE CU FEADR, FEDRşi FSE

F.1. Programe anterioare

Programul SAPARD a inclus sectorul pescăresc în priorităţile sale. Totuşi, până la sfâr şitul anului2005, fondurile propuse pentru acest sector au fost în majoritate neutilizate.

Analiza situaţiei arată faptul că au fost 4 cauze principale care au condus la aceasta :

- procedurile administrative au fost prea birocratice, cu prea mulţi actori implicaţi, fapt care acondus la un proces decizional prea lung ;

- lipsa informaţiilor şi a publicităţii către potenţialii investitori ;

- programul SAPARD a luat în considerare numai o parte a sectorului, respectiv acvacultura

(măsura 3.4) şi procesarea (măsura 1.1);- investitorii, în special cei din domeniul acvaculturii, nu au putut furniza procentul cerut de 50% dinfonduri private.

Implementarea Planului Naţional Strategic în România, în special prin intermediul FEP, trebuie să ia în considerare aceste slăbiciuni şi să fie corectate de către administraţie.

F.2. Implementarea FEP

În ceea ce priveşte Fondul European de Pescuit, România va implementa toate cele 5 axeprioritare cuprinse în Regulamentul CE numărul 1198/2006 privind Fondul European pentruPescuit.

În implementarea şi evaluarea Programului Operaţional pentru Pescuit sunt implicate următoareleinstituţii :

Autoritate de Management

Autoritatea de management este responsabilă pentru gestionarea şi implementarea FonduluiEuropean pentru Pescuit (FEP), Programului Operaţional (PO) în concordanţă cu principiilegestionării financiare (art. 59 din Regulamentul (CE) nr.1198/2006 al FEP) iar în structura sa suntdesemnate clar atribuţiile şi obligaţiile personalului din acea structur ă.

1. Compartimentul Programare şi Monitorizare

- elaborează proiectul Programului Operaţional pentru Pescuit, în parteneriat cureprezentanţii instituţiilor, agenţilor economici din sector şi ai societăţii civile;

- adaptează Programul Operaţional, în urma evaluării intermediare, a rapoartelor anuale sauanalizelor privind implementarea;

- elaborează manualele de proceduri şi altor documente privind implementarea ProgramuluiOperaţional;

- cooperează cu Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, cualte instituţii, cu Comisia Europeană şi cu alte State Membre, precum şi cu alte autorităţinaţionale cu atribuţii privind managementul, monitorizarea şi evaluarea ProgramuluiOperaţional;

- organizează şi asigur ă secretariatul Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional;





- creează şi actualizează sistemul electronic de înregistrare şi depozitare a înregistr ărilor contabile şi altor date privind managementul financiar, monitorizarea, verificările, auditul şievaluările;

- se asigur ă că documentele privind cheltuielile şi auditările privind Programul Operaţional, înoriginal sau în formă certificată, sunt disponibile Comisiei Europene şi Cur ţii de Conturi;

- înfiinţează şi asigur ă secretariatului Comisiei de Selecţie;- acordă asistenţă privind conformitatea implementării Programului Operaţional cu legislaţia

europeană şi naţională;-

elaborează criteriile de evaluare şi selectare a proiectelor finanţate;- elaborează procedura de apel pentru depunerea proiectelor;- asigur ă fluxul informaţional între autorităţi( Autoritate de Management, Autoritate de

Certificare, Autoritate de Audit); transmiterea informaţiilor privind procedurile şi verificărileefectuate către Autoritatea de Certificare şi Autoritatea de Audit;

- efectuează schimbul de date între SM şi Comisia Europeană

2. Compartimentul de evaluare şi raportare

- asigur ă efectuarea evaluării ex-ante şi interimar ă de către evaluatori independenţi- elaborează procedura de selectare a evaluatorului;- selectează evaluatorul;- introduce şi implementează rezultatele raportului de evaluare în POP;

- elaborează şi transmite Comisiei raportul anual şi final de implementare;

3. Compartimentul de implementare a axelor prioritare

- realizează evaluarea şi selectarea proiectelor;- informează solicitanţii despre decizia referitoare la proiect;- înaintează proiectele selectate Comitetului de Monitorizare pentru consultare şi aprobare;- colectează datele financiare, statistice şi de monitorizare;- sistemul informatic de monitorizare: înfiinţarea unui sistem de înregistrare şi stocare în

formă electronică a datelor privind proiectele, colectarea acestora fiind necesar ă pentrugestionarea, monitorizarea, verificarea, auditarea şi evaluarea POP ;

4. Compartimentul de asistenţă tehnică şi instruire

- elaborează măsuri de asistenţă tehnică;- elaborează şi coordonează instruirea personalului ;- implementează axa prioritar ă 5 – Asistenţa tehnică;- lansează apelul privind depunerea proiectelor, organizează licitaţiile;- organizează licitaţiile privind evaluarea POP;- organizează seminarii şi grupuri de lucru ;- sprijină construcţia instituţională.

5. Compartimentul de Comunicare, Informare şi Publicitate

- stabileşte procedura internă cu privire la comunicare, informare şi publicitate;- stabileşte planul de comunicare;

- informează beneficiarii, publicul larg cu privire la criteriile de selectare a proiectelor, desprecondiţiile de eligibilitate, descrie procedurile pentru examinarea proiectelor;

- furnizează informaţii şi ghiduri pentru potenţialii beneficiari;- organizează apelul pentru depunerea de proiecte;- asigur ă informarea permanentă privind conţinutul POP şi modificările acestuia;- asigur ă contactului cu alte organisme care pot furniza informaţii (asociaţii, ONG, alte

agenţii);- furnizează informaţiilor prin mass-media;- completează permanentă a listei beneficiarilor, denumirea proiectelor şi a sumelor de

cofinanţare publica;- asigur ă respectarea de către beneficiari a condiţiilor de informare şi publicitate.





6. Compartimentul de gestionare financiar ă şi control

- elaborează sistemul de control intern, gestionează, organizează şi coordonează activităţilefinanciare şi de contabilitate a resurselor financiare pentru a fi în concordanţă cuprevederile naţionale şi comunitare;

- asigur ă proceduri interne specifice pentru reglementarea neregulilor, fraudelor şi corupţiei;- elaborează proceduri pentru pregătirea raportului anual de control;- realizează verificarea administrativă şi controlul pe teren al proiectelor;-

realizează verificarea selecţiei proiectelor finanţate de FEP;- pregăteşte rapoartele privind rezultatele verificărilor;- gestionează, organizează şi controlează întocmirea documentelor contabile în conformitate

cu cerinţele legale;- înfiinţează proceduri interne pentru auditare în acord cu Autoritatea de Audit;- realizează şi actualizează sistemul de management şi control;- identifică un organism independent pentru auditarea sistemului de management şi control.

Autoritate de Certificare

Autoritatea de Certificare este un organism independent de Autoritatea de Managementresponsabilă cu elaborarea şi transmiterea către Comisia Europeană a declaraţiilor de cheltuieli şicererilor de plată certificate (art.60 din Regulamentul (CE) nr.1198/2006 privind FEP).

Sarcinile Autorităţii de Certificare sunt de a urmări:

- elaborarea procedurilor interne sau ghidurilor pentru personalul Autorităţii de Certificare;- elaborarea procedurilor pentru raportarea neregulilor, recuperarea şi retragerea cheltuielilor de

cofinanţare;- elaborarea cererilor de finanţare;- elaborarea procedurilor de verificare şi certificare a cererilor de finanţare, ce trebuie să

respecte legislaţia naţională şi comunitar ă, înainte de a fi înaintate Comisiei;- transmiterea către Comisie în format electronic a cererilor certificate de finanţare;- păstrarea contactului permanent cu Autoritatea de Management pentru a se asigura că

informaţiile trimise de aceasta privind procedurile şi verificările în legătur ă cu cheltuielile incluse în cererile de finanţare sunt primite în mod corespunzător;

- luarea în considerare a rezultatelor şi a tuturor auditurilor f ăcute de către Autoritatea de Auditsau Comisia Europeană;

- înfiinţarea unui sistem computerizat de înregistrare şi stocare a tuturor cererilor de finanţaretrimise Comisiei;

Autoritate de Audit

Autoritatea de Audit este Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României. Aceastaare următoarele responsabilităţi :

- asigur ă desf ăşurarea de audituri pentru a verifica buna funcţionare a sistemului de gestiune şicontrol al programului operaţional;

- asigur ă desf ăşurarea auditurilor operaţiunilor în baza unui eşantion corespunzător pentru averifica cheltuielile declarate;

- prezintă Comisiei, în termen de nouă luni de la aprobarea Programului Operaţional, o strategiede audit ;

- asigur ă primirea de către Autoritatea de Management şi Autoritatea de Certificare a tuturor informaţiilor necesare privind auditurile şi controalele desf ăşurate;

- prezintă Comisiei raportul anual de control stabilind rezultatele auditurilor desf ăşurate peparcursul anului, în conformitate cu strategia de audit a PO ;

- emite un aviz în baza controalelor şi auditurilor desf ăşurate, cu privire la buna funcţionare asistemului de gestiune şi control ;

- prezintă ( după caz) declaraţia de închidere par ţială evaluând legalitatea şi regularitateacheltuielilor în cauză ;





- prezintă Comisiei, cel târziu la data de 31 martie 2017, declaraţia de închidere, însoţită de unraport final de control, cu privire la evaluarea valabilităţii cererii de plată a soldului, a legalităţiişi regularităţii tranzacţiilor subsidiare vizate de declaraţia finală de cheltuieli.

Organism de Plat ă este Agenţ ia de Pl ăţ i pentru Dezvoltare Rural ă şi Pescuit cu următoareleresponsabilităţi:

• primeşte fondurile ;

• păstrează evidenţele contabile corecte şi detaliate referitoare la plăţile efectuate;

• transfer ă instrumentele FEP şi sumele de co-finanţare (după caz) către beneficiari ;

• întocmeşte şi înaintează Comisiei estimările de cheltuieli;

• întocmeşte şi înaintează Comisiei prognoze actualizate de plăţi bazate pe estimările AM;

• returnează CE cheltuielile ne-eligibile sau instrumentele care nu au fost utilizate, incluzânddobânda la întârzierea plăţilor;

• ţine registrul de datorii.

Sistemul de monitorizare şi control

Pentru monitorizarea şi implementarea Programului Operaţional se va folosi un sistem IT comuncu cel folosit pentru implementarea FEADR dar adaptat nevoilor sectorului pescăresc.

F.3. Elaborarea şi managementul Planului Naţional Strategic şi ProgramuluiOperaţional pentru Pescuit

Comitetul Strategic este un organism din cadrul MAPDR, ce include: alte ministere, reprezentanţiai organizaţiilor de pescari, ONG-uri, instituţii pentru protecţia mediului şi dezvoltare rurală,cercetători / exper ţi, în vederea luării deciziilor importante pentru sectorul pescăresc.

Acest comitet va fi înfiinţat sub egida Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi este prezidatde către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultur ă. Comitetul va proveni dinactualul Comitet Consultativ prezidat de ministrul agriculturii.

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultur ă va asigura şi secretariatul ComitetuluiStrategic. Comitetul se va reuni de câte ori este nevoie pentru a analiza obiectivele strategice,măsurile prioritare, arhitectura programării precum şi interferenţa cu alte instrumente de finanţare.De asemenea va participa la bilanţul pe termen mediu al Planului Naţional Strategic (2010-2011), în scopul de a furniza recomandări asupra posibilelor reorientări.

Pentru coordonarea implementării FEP în România, se va crea Comitetul de Monitorizare, prinordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Rolul Comitetului de Monitorizare este reflectat de responsabilităţile specifice pe care le are şide atribuţiile sale, dintre care cele mai importante sunt:

- acceptă Programul Operaţional şi orice modificare adusă acestuia de către Autoritatea deManagement;

- solicită ajustări ale Programului Operaţional;

- aprobă criteriile pentru selecţia operaţiunilor care pot fi finanţate;

- analizează şi aprobă rapoartele anuale şi finale, înainte de trimiterea acestora Comisiei;

- primeşte de la Comisie informaţii cu privire la analizarea raportului anual de control şi orice altecomentarii relevante;





- evaluează în mod periodic progresele înregistrate în atingerea obiectivelor specifice ale PO;

- examinează rezultatele implementării şi, în mod special, rezultatele evaluării de la mijloculperioadei de implementare, înainte de a le prezenta Comisiei Europene;

- aprobă propunerile de amendare a conţinutului deciziilor privind contribuţiile fondurilor;

- recomandă Autorităţii de Management măsurile necesare pentru îmbunătăţirea managementului .

Pentru selecţia dosarelor se va înfiinţa o Comisie de selecţie, prezidata de preşedintele Agenţiei.

F.4. Coordonarea cu celelalte strategii

Strategia pentru Pescuit a României a fost elaborată în conformitate cu Regulamentul Consiliului(EC) nr. 1198 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi a contribuit laimplementarea Politicii Comune de Pescuit.

Strategia pentru Pescuit a României a fost, de asemenea, dezvoltată în conformitate cu CadrulNaţional Strategic de Referinţă 2007-2013.

Asigurarea coordonării şi complementarităţii dintre diferitele instrumente financiare ale UE şievitarea suprapunerii sunt esenţiale pentru a asigura coerenţa şi eficacitatea managementului

instrumentelor financiare. Obiectivele Planului Naţional Strategic pentru Pescuit sunt înconcordanţă cu alte intervenţii comunitare până în 2013, fiind incluse în politica de dezvoltarerurală, politica de mediu şi politica de coeziune.

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Respectând liniile directoare pentru dezvoltare rurală şi politica de coeziune a Comunităţii, amasigurat complementaritate şi coordonare între activităţile ce vor fi finanţate prin fondurilestructurale (FEDR, FSE), Fondul de Coeziune, FEADR şi FEP. Au fost stabilite principalele liniidirectoare, care definesc demarcarea dintre investiţiile privind dezvoltarea rurală, pescuitul şiacvacultura, şi investiţii în capitalul uman, finanţate de fondurile structurale ale UE.

Acţiunile privind infrastructura portuar ă vor fi finanţate doar de FEDR. Finanţarea prin FEP va avea în vedere echipamentele din porturile deja existente publice şi private care vin în sprijinulpescarilor şi producătorilor din acvacultur ă.

Fondul Social European (FSE)

Investiţiile în capitalul uman finanţate prin FEP au în vedere producătorii din sectorul piscicol şireprezentanţii comunităţii locale care sunt sprijiniţi în elaborarea şi implementarea strategiei dedezvoltare rurală.

Programul Operaţional privind Fondul European de Pescuit poate sprijini procesul de pregătireprofesională continuă pentru muncitorii din sectorul pescăresc (pescuit, acvacultur ă, procesare).FSE poate de asemenea finanţa instruirea pescarilor pentru alte ocupaţii. Reconversiaprofesională a personalului din acvacultur ă poate fi finanţată doar prin FSE.

FSE poate asigura instruire suplimentar ă pentru personalul din sectorul pescăresc (pescuit,acvacultur ă, procesare) celor care caută un nou loc de muncă ori au obţinut o nouă calificare oripentru obţinerea unei diplome de calificare. Instruirea FSE nu acoper ă, în principal, instruirea

profesională în pescuit/acvacultur ă/procesare.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Posibilele investiţiile cuprinse în Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Rurală şi PlanulNaţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultur ă sunt coordonate cu investiţiile în capital uman,care vor fi finanţate prin fondurile structurale ale UE. Scopul principal este de a asigura coerenţa şicomplementaritatea celor două planuri naţionale strategice.

Stabilirea liniilor de demarcare între Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi FondulEuropean pentru Pescuit este esenţială pentru evitarea suprapunerii dintre activităţile finanţateprin FEP şi FEADR, în special cu privire la axa 4 din FEP.





Pentru stabilirea clar ă a demarcaţiilor dintre FEP şi FEADR se vor continua întâlnirile bilaterale cuautorităţile care gestionează fondurile structurale şi cu Ministerul Finanţelor Publice, ca şicoordonator, dar şi cu partenerii regionali, pentru a avea acţiunile simple şi operaţionale finanţateprin FEP sau FEADR.

În perioada de programare 2007-2013, intervenţiile specifice din Planul Naţional Strategic pentruPescuit vor avea ca scop dezvoltarea producţiei din acvacultur ă şi a pieţei produselor pescăreşti,precum şi dezvoltarea condiţiilor de producţie din fermele de acvacultur ă pentru a ajunge lastandardele UE în ceea ce priveşte igiena şi siguranţa muncii. Un efort suplimentar va fi f ăcut în

ceea ce priveşte modernizarea bazei tehnologice din sectorul procesării peştelui, introducerea denoi tehnologii precum şi introducerea de noi metode de producţie care vor reduce impactul negativasupra mediului.

Totuşi, trebuie f ăcută o demarcaţie clar ă între Delta Dunării şi alte zone pescăreşti. Prin PO pentruPescuit se va susţine implementarea strategiei locale pentru aceste zone.

În Programul Operaţional pentru pescuit vor fi menţionate dacă se suprapun sau nu zonelepescăreşti cu zonele LEADER (grupurile de acţiune locală).

În ceea ce priveşte măsurile de acva-mediu, Fondul European pentru Pescuit poate sprijini întreprinderile care au activităţi comerciale de acvacultura. Susţinerea investiţiilor pentru producţiadin acvacultura ar trebui acoperite doar de Fondul European pentru Pescuit.

FEP poate sprijini toate activităţile comerciale din acvacultur ă şi toate acţiunile ce au legătur ă cu

producţia din acvacultur ă, dacă includ metode ce ajuta la protejarea, dezvoltarea mediului şiconservarea naturii. Activităţile din acvacultura de tip non-comercial nu sunt eligibile prin FEP dar se pot finanţa prin FEADR.

Documents

Planul National Strategic Pentru Pescuit 2007 2013