PLANUL DE GESTIUNE A DEù EURILOR DIN REZERVA IA … · Planul de Management a Gestiunii De úeurilor din teritoriul RBDD/Aprilie 2006 PLANUL DE GESTIUNE A DEùEURILOR DIN REZERVA

Planul de Management a Gestiunii De eurilor din teritoriul RBDD/Aprilie 2006

PLANUL DE GESTIUNE ADE EURILOR DIN REZERVA IA

BIOSFEREIDELTA DUN RII

TULCEAMAI 2006

www.ddbra.ro/e-mail: arbdd@ddbra/ Fax:0240 518 975/Tel:0240 518 945

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPOD RIRII APELOR

PPllaannuull ddee GGeessttiiuunnee aa DDee eeuurriilloorr ddiinn tteerriittoorriiuull RRBBDDDD//MMaaii 22000066//wwwwww..ddddbbrraa..rroo//ee--mmaaiill::aarrbbdddd@@ddddbbrraa..rroo- 2 -

C U P R I N S

I. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 5

I.1 DESCRIEREA PLANULUI DE GESTIONARE A D EURILOR DIN RBDD ......................... 6II. ASPECTE LEGALE................................................................................................................. 7

II.1 CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTION RII DE EURILOR .................................... 7Tabel 1: Acte normative........................................................................................... 7III. ANALIZA SITUA IEI EXISTENTE........................................................................................... 7

III. 1 CARACTERIZAREA GENERAL A TERITORIULUI ....................................... 7REZERVA IEI BIOSFEREI DELTA DUN RII......................................................... 7III.1.1 GEOGRAFIA I GEOLOGIA......................................................................... 7Tabel 2 : Date geografice i geologice generale...................................................... 8Tabel 3: Suprafa a teritoriului RBDD în jude ul Tulcea .......................................... 10Tabel 4: Suprafa a teritoriului RBDD ocupat pe jude e ........................................ 10Figura 1 : Suprafa a ocupat pe jude e ................................................................. 10III.1.2 Solurile......................................................................................................... 10Tabel 5: Principalele categorii de soluri din Delta Dun rii...................................... 11III.1.3 Distribu ia a ez rilor umane ........................................................................ 11Tabel 6: Distribu ia asez rilor umane în teritoriul RBDD........................................ 11III.1.4 Utilizarea teritoriului ..................................................................................... 11Tabel 7: Utilizarea teritoriului RBDD...................................................................... 12Figura 2 : Utilizarea teritoriului RBDD.................................................................... 12III.1.5 Descrierea ariilor protejate, influen a locuitorilor.......................................... 13Tabel 8 : Zone cu protec ie integral ..................................................................... 13DENUMIREA ZONEI CU PROTEC IE INTEGRAL ............................................ 13LOCALIZAREA...................................................................................................... 13Tabel 9: Procentul de locuitori din zonele liomitrofe RBDD ................................... 16III.1.6 Hidrogeologia .............................................................................................. 17Figura 3: Harta inundabilit ii Deltei Dunarii (dupa I. Nichersu, 1999) ................... 18III.1.7 Vegeta ia ..................................................................................................... 20Tabel 10: Suprafe ele acoperite cu vegeta ie acvatic fixat ................................. 20Tabel 11: Resurse importante din RBDD .............................................................. 21FORMEAZ FITOCENOZA PREDOMINANT ÎN DELTA DUN RII, ACOPERIND CCA 160 000HA, DIN CARE APROXIMATIV 100 000 HA REPREZINT COMUNITATEA STUFICOLMONODOMINANT . CONDI IILE FIZICO-GEOGRAFICE (RELIEF, CLIM , AP , SOL) I CELEHIDROBIOLOGICE CONSTITUIE UN HABITAT EXTREM DE FAVORABIL ÎN DEZVOLTAREAASOCIA IILOR STUFICOLE, FAPT CE CONFER DELTEI DUN RII REGIUNEA CEA MAIREPREZENTATIV I MAI EXTINS DIN EUROPA.................................................................... 22

III.1.8 Valoarea ecologic a Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii............................ 22III.2 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE CLIMATIC ............................ 23III.2.1 Clima Deltei Dun rii ..................................................................................... 23Tabel 12: Date generale de clim pentru RBDD.................................................... 23


Tabel 13: Regimul termic, precipita ii i regimul eolian din RBDD......................... 24III.3 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE DEMOGRAFIC .................... 25III.3.1 Num rul de locuitori i densitatea................................................................ 25Tabel 14: Popula ia din RBDD în anul 2002(Recens mânt).................................. 25Tabel 15: Media evolu iei popula iei (2002) în RBDD............................................ 26Tabel 16: Evolu ia popula iei în RBDD .................................................................. 26III.3.2 Distribu ia a ez rilor urbane i rurale .......................................................... 27Tabel 17: A ez rile umane în RBDD..................................................................... 28Tabel 18: Cota din popula ia urban i rural în RBDD......................................... 28Tabel 19 :Popula ia detaliat pe comune i sate în 2002 ...................................... 28III.4 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL INFRASTRUCTURII........ 29III.4.1 Infrastructura transportului pe teritoriul RBDD............................................. 29Tabel 20: Infrastructura privind transporturile, alimentarea cu ap poatbil i

evacuarea apelor menajere................................................................... 30Tabel 21 : Sistemul de înc lzire............................................................................. 30Tabel 22: Caracteristicile tehnice ale navelor care se deplaseaz în RBDD ......... 31III.5 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC......................... 33III.5.1 Sursele de venituri ale locuitorilor i for a de munc .................................... 33Tabel 23: Populatia activ , angajat i neangajat în munc (Recens mânt 2002)

.............................................................................................................. 331. C.A. ROSETTI.......................................................................................................................... 33

ROMANIA.................................................................................................................................... 33

Tabel 24: Repartizarea for ei de munc pe domenii de activitate.......................... 34III.6 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC ............................ 35III.6.1 Tipuri de unit i de cazare i evolu ia num rului de turi ti ........................... 35Tabel 25: Tipuri de unit i de cazare ..................................................................... 35Tabel 26: Evolu ia num rului de turi ti în RBDD.................................................... 36III.7 ANALIZA SITUA IEI DE EURILOR ÎN RBDD............................................... 37III.7.1 Situa ia existent a de eurilor...................................................................... 37Tabel 27: Evolu ia cantit ilor de de euri generate în RBDD................................. 38Tabel 28: Evolu ia cantit ilor de de euri urbane/rurale i a celor din comer ,....... 38industrie, institu ii ................................................................................................... 38Tabel 29: Evolu ia de eurilor din construc ii i demol ri ........................................ 39Tabel 30: Evolu ia cantit ilor de de euri generate în anul 2005 în RBDD............ 39Tabel 31: Evolu ia de eurilor necolectate în RBDD............................................... 40Tabel 32: Structura cantitativ a de eurilor colectate în RBDD............................. 40III.7.2 Modul de prevenire a de eurilor .................................................................. 40Tabel 33: Date generale privind prevenirea de eurilor .......................................... 41III.7.3 Colectarea i transportul de eurilor ............................................................. 41Figura 6: Ambalaje de plastic, PET-uri colectate la Sulina i Sf. Gheorghe .......... 41Tabel 35: Servicii de colectare a de eurilor în RBDD............................................ 43Tabel 36: Echipamente folosite de catre operatorii de salubritate pentru colectarea

neselectiv i selectiv a de eurilor în RBDD ....................................... 43Tabel 37: Echipamente de transport...................................................................... 43Tabel 38: Evaluarea cantit ilor de de euri sortate în RBDD, prin mijloace proprii 43III.7.4 Posibilit i poten iale pentru compost i reciclare ........................................ 44III.7.5 Depozitarea de eurilor................................................................................. 44III.8 VERIFICAREA CREDIBILIT II DATELOR................................................................. 46Tabel 52: Cuantificarea intelor na ionale/RBDD (reducerea de eurilor organice) 47


Tabel 89: Tabel centralizator rezultat din analiza celor trei scenarii ...................... 49IV. SURI DE IMPLEMENTARE.............................................................................................. 51

Tabel 90: Principalele obiective............................................................................ 51V. MONITORIZAREA IMPLEMENT RII .................................................................................... 52

Tabel 91: Principalii indicatori pentru monitorizare ............................................... 53VII. CONCLUZII I RECOMAND RI............................................................................................ 54

VIII. OBIECTIVE........................................................................................................................... 56

PLANUL DE GESTIUNE A DE EURILOR DIN REZERVA IA BIOSFEREI DELTA DUN RII . 5771


I. INTRODUCERE

Planul de Gestionare a De eurilor are la baz Strategia Na ional i PlanulNa ional de Gestionare a De eurilor elaborate în baza prevederilor legislatieieuropene i na ionale în domeniu – Council Directive 75/442/EEC on waste,Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, CouncilDirective 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legisla ia romaneasc prinOrdonan a de Urgen a Guvernului 78/2000 privind regimul de eurilor, modificati aprobat prin Legea 426/2001.

Elaborarea Planului de Gestionare a De eurilor din Rezerva ia BiosfereiDelta Dun rii are ca scop creearea unui cadru necesar pentru dezvoltarea iimplementarea unui sistem integrat de gestionare a de eurilor eficient din punct devedere ecologic i economic.

În ceea ce prive te gestionarea de eurilor, aceasta este considerat ocomponent specific a serviciilor publice, c reia i se d aceea i importan ca ialiment rii cu ap i energie sau asigur rii c ilor de transport. Ca i în acestedomenii, planificarea gestion rii de eurilor este un proces continuu, care se reia ise adapteaz condi iilor noi ap rute în timp, a realiz rilor, urm rindu-se ievaluându-se periodic.Planul de gestionare a de eurilor con ine detalii referitoare la ac iunile ce trebuieîntreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor de gestionare a de eurilor, la modul dedesf urare al acestor ac iuni, inclusiv termene i responsabilit i.

Planul de Gestionare a De eurilor din RBDD se adreseaz atât consiliilorlocale, administra iilor jude ene implicate în planificarea urbanistic la nivel de judecât i agen ilor economici generatori de de euri, poten iali investitori, prestatori deservicii i beneficiari de servicii de gestionare a de eurilor, cet enilor.

Planul de gestionare a de eurilor prezint cadrul de planificare pentruurm toarele obiective:

- Conformarea cu Strategia Na ional de Gestionare a De eurilorelaborat de Ministerul Mediului i Gospod ririi Apelor, în conformitate curesponsabilit ile ce ne revin ca urmare a transpunerii legisla iei europene îndomeniul gestion rii de eurilor, conform prevederilor Ordonan ei de Urgen aGuvernului 78/2000 privind regimul de eurilor, modificat i aprobat prin Legea426/2001;

- Descrierea situa iei existente a de eurilor i a capacita ii necesarede a gestiona de eurile;

- Implementarea m surilor adecvate pentru prevenirea, recuperareai eliminarea de eurilor;

- Prezentarea cerin elor financiare i de investi ii în vedereaimplement rii obiectivelor de gestionare a de eurilor.Categoriile de de euri incluse Planul de Gestionare a De eurilor din RBDD sunt:

- de euri menajere generate în gospod riile popula iei;- de euri de tip menajer generate în unit i economico-sociale;- de euri din comer ;- de euri stradale;- de euri din parcuri i gr dini;- de euri din construc ii i demol ri.


I.1 Descrierea Planului de Gestionare a De eurilor din RBDD

Planul de Gestionare a De eurilor de pe teritoriul Rezerva iei Biosferei DeltaDun rii cuprinde urm toarele capitole:

1. Introducere2. Aspecte legale3. Analiza situa iei existente4. Scenarii5. M suri implementare6. Monitorizarea implement rii7. Concluzii i recomand ri8. Obiective propuse

Planul de Gestionare a De eurilor cuprinde obiective, inte i m suri petermen scurt i mediu. Totu i, se reg sesc i ac iuni cu termene mai îndep rtate,ca de exemplu anul 2017, inându-se cont de implementarea pe o durat de timpmai îndelungat, anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea.

Scopul realiz rii Planului de Gestionare a De eurilor din teritoriul RBDD vaconduce la g sirea de sugestii convenabile i a tuturor factorilor relevan i.

Planul furnizeaz instrumentele pentru dezvoltarea studiului zoneirezerva iei prin con tientizarea factorilor implica i în respecatrea obliga iilor ce lerevin prin legisla ia în vigoare privind gestionarea de eurilor.

Principiile generale stabilite prin Strategia Na ional pentru DezvoltareDurabil a Strategiei i a Planului Na ional de Gestionare a De eurilor i care sereg sesc în Planul de Gestionare a De eurilor din RBDD sunt:

• conservarea i îmbun irea condi iilor de s tate a oamenilor;• dezvoltarea durabil ;• evitarea polu rii prin m suri preventive;• conservarea diversit ii biologice i reconstruc ia ecologic a sistemelor

deteriorate;• conservarea mo tenirii valorilor culturale i istorice;• principiul “poluatorul pl te te”;• stimularea activit ii de redresare a mediului.

Pentru teritoriul RBDD, Planul de Gestiune a De eurilor include o anumitperioad de timp pentru realizarea intelor propuse, g sirea loca iilor potrivitepentru colecatrea selectiv i modalitatea alegerii unui sistem adecvat de transporta de eurilor la cel mai apropiat depozit/ramp ecologic , dezvoltarea de tehnologii,proceduri i sisteme portivite de gestionare a de eurilor.


II. ASPECTE LEGALE

II.1 Cadrul legislativ în domeniul gestion rii de eurilor

Tabel 1: Acte normative

III. ANALIZA SITUA IEI EXISTENTE

Scopul analizei situa iei curente pentru planul de gestionare a de eurilor vaidentifica punctele de referin pentru dezvoltarea sistemului de gestionare ade eurilor.

Punctele cheie în descrierea situa iei existente vor avea la baz urm toarelesubcapitole:

1. Caracterizarea general a teritoriului Rezerva iei Biosferei DeltaDun rii incluzând: geografia i geologia, solurile, distribu ia a ez rilorumane, utilizarea teritoriului, influen a locuitorilor în zonele strictprotejate, hidrogeologia, valoarea ecologic ;

2. Caracterizarea general a teritoriului RBDD din punct de vedereclimatic: temperatur , precipita ii i regimul eolian;

3. Caracterizarea general a teritoriului RBDD din punct de vederedemografic: num rul de locuitori i densitatea, media evolu ieipopula iei, distribu ia a ez rilor urbane i rurale;

4. Caracterizarea teritoriului RBDD din punct de vedere al infrastructurii:transporturile fluviale i terestre, sistemul de înc lzire, caracteristiciletehnice ale navelor;

5. Caracterizarea general a teritoriului RBDD din punct de vedereeconomic: for a de muc , popula ia actv , angajat i neangajat înmunc , sursele de venituri ale locuitorilor;

6. Caracterizarea teritoriului RBDD din punct de vedere trusitic: evolu ianum rului de trui ti, tipuri de unit i de cazare;

7. Analiza situa iei de eurilor în RBDD: generarea de eurilor, prevenireade eurilor, colctatre i transport, pie e poten iale pentru compost ireciclare, depozitarea de eurilor.

III. 1 CARACTERIZAREA GENERAL A TERITORIULUIREZERVA IEI BIOSFEREI DELTA DUN RII

III.1.1 GEOGRAFIA I GEOLOGIA

Teritoriul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii, delimitat conform legii, are osuprafa total de circa 580.000 de hectare cuprinzând Delta Dun rii propriu-zis ,Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dun rea maritim pân la Cotul Pisicii inclusivzona inundabil Somova-Parche , lacul S turi-Murighiol i zona marin cuprinsîntre litoral i izobata de 20 m Pozi ia geografic a rezerva iei este definit deurm toarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) i 29°42’45” (Sulina)


longitudine estic ; 45°27’ (bra ul Chilia, km 43) i 44°20’40” (Capul Midia) latitudinenordic .

Din suprafa a total a rezerva iei, mai mult de jum tate (312.440 ha) oreprezint ecosistemele naturale acvatice i terestre incluse în lista zonelor cuvaloare de patrimoniu universal (Conven ia Patrimoniului Natural UniversalUNESCO) precum i cele destinate reconstruc iei ecologice, zone care constituiedomeniul public de interes na ional. Restul suprafe elor includ zone îndiguitepentru piscicultur , agricultur i silvicultur (circa 80.000 de hectare), zoneprev zute în Legea 18/1991, cuprinzând suprafe e de teren proprietate privat saupublic de interes local din intravilanul localit ilor sau teritoriile comunelor (circa29.000 hectare) precum i o zon tampon marin de circa 103.000 hectare.

Tabel 2 : Date geografice i geologice generaleDate necesare Detaliile necesare Importan a

Descrierea pozi iei RBDDîn Romania

Jude ul Tulcea se situeaz înextremitatea sud-estic aRomâniei. Rezerva ia BiosfereiDelta Dun rii este situat în parteade est a Europei i se întinde laintersec ia paralelei de 45°latitudine N cu paralela de 29°longitudine E.

28°10’50” (Cotul Pisicii) i29°42’45” (Sulina) longitudineestic ; 45°27’ (bra ul Chilia, km43) i 44°20’40” (Capul Midia)latitudine nordic .

Total suprafa JudeTulcea

8 498 kmp 3.6% din total suprafa aRomâniei

- total suprafa RBDD 4 154.72 kmp 48.90% din total jude - total suprafa dinRBDD în jude ulConstanta

246.18 kmp 2.89% din total suprafa aRBDD

- total suprafa dinRBDD în jude ul Galati

8.36 kmp 0.098% din total suprafa aRBDD

Distributia a ez rilorumane - total RBDDjude Tulcea - totalRBDD jude Constan a

26 localit i din care: 1 ora + 7comune i 17 sate (dintre care: osuburbie, trei sate apar inândcomunelor limitrofe rezerva iei i 12sate apar inând de comunele dinrezerva ie) în teritoriul RBDD; 14localit i inclusiv municipiul Tulcealimitrofe jude ului Tulcea i 4localit i limitrofe teritoriului RBDDîn jude ul Constan a

Principalele surse de de euriprovin de la popula ia local ide la agen ii economici cedesfasoar activit igeneratoare de de euri (turism,pescuit/piscicultur , etc.)

Utilizarea terenului

Teritoriul RBDD este o regiuneplan (câmpie aluvial în formare)cu o înclinare mic de la vest la est(0,006%) din care r sar maipronun at câmpul Chiliei, un martorde eroziune din Câmpia Bugeacului(sudul Basarabiei), grindulcontinental Stipoc i grindurilemarine Letea i Caraorman

Terenurile cuprinse în limiteleteritoriale ale RBDD - Fondfunciar - au folosin e diverse: - agricol , total: 61.453 ha; dincare în amenaj ri îndiguite:39.974 ha; - ape, stuf, total: 344.553 ha,din care în amenaj ri piscicole:36.567 ha; - ape marine: 140.492 ha;- forestier , total: 22.796 ha;

din care în amenaj ri silviceîndiguite: 3.143 ha; - cur i, construc ii, drumuri:3.143 ha; - neproductiv: 7.563 ha.


Regiunea i peisajespecifice

Grindurile marine (circa 8% dinsuprafa a deltei); grindurile fluviatile(circa 6%); câmpurile continentale(circa 6%); terenuri ml tinoase;lacurile; bra ele, gârlele i canaleleprincipale; Dun rea i bra ele eiChilia, Sulina i Sf. Gheorghe

În raport cu nivelul „0” al M riiNegre, din teritoriul DelteiDun rii, 20,5% se g se te subacest reper, iar 79,5%deasupra acestuia. Cea maimare extindere o ausuprafe ele situate între 0 i 1m. Cele mai mari „în imi” se

sesc pe grindurile marine(Letea, 12,4 m, Caraorman, 7m), iar adâncimile cele maimari se întâlnesc pe bra eleDun rii (-39 m pe bra ul Chilia,-34 m pe bra ul Tulcea, -26 mpe bra ul Sf.Gheorghe, 18 m pebra ul Sf. Gheorghe). Îndepresiunile lacustreadâncimea nu dep te 3 m,cu excep ia lacului Belciug,care are 7 m

Geologie hidrologic

Principalele categoriimorfohidrografice:-grinduri marine (cca 8%);-grinduri fluviatile (cca 6%);-câmpuri continentale (cca 6%);-terenuri ml tinoase (cca 67,2%);-lacuri (cca 8%);

Forma iune deltaic recent ,cei mai mul i îi estimeazvârsta la cca 10.000 ani.Spa iul Deltei cuprinde:- unit i deltaice între bra eleChilia i Sulina, Sulina i Sf.Gheorghe i Sf. Gheorghe iLacul Razim

Hidrologia

Regimul hidrologic determinat devaria ia nivelului apei la intare îndelt :-debit mediu: 6350 mc/s-distribu ia apei pe cele trei bra e:Sulina 19%Chilia 58%Sf. Gheorghe 23%

Rol important în men inereaecosistemelor.Formarea tr turilorgeomorfologice.Influen asupra circula iei apeiîn interiorul deltei.

Vegeta ia

Predomin vegeta ia stuficol , circa78 % din suprafa a total .Principalele specii: stuf, papur ,rogoz, etc.Suprafa a ocupat de s turi estede circa 6 % din suprafa a totat aDeltei Dun rii.Alte forme de vegeta ii:- vegeta ia paji tilor mezofile- vegeta ie lemnoas : salcie, plop,

tin , arin, etc.

Important : economic ,ecologic , peisagistic .

Resurse

Principalele resurse: piscicole,cinegetice, vegetale (stuf, p uni,plante medicinale, melifere)

Importan : economic ,ecologic , peisagistic ,turistic .


Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii este amplasat pe teritoriileadministrative a 3 jude e: Tulcea (48,9%), Constan a (2,89%) i Gala i (0,098%).

Jude ul Tulcea este situat în partea de est a rii, la gurile fluviului Dun reai se învecineaz la nord-est cu jude ul Gala i, la vest cu jude ul Br ila, la sud cu

jude ul Constan a, la est cu Marea Neagr , iar la nord cu Dun rea care constituiefrontiera de stat a României cu Ucraina. Jude ul Tulcea are o suprafa de8497,75 kmp, ocupând 3,5% din suprafa a rii, fiind astfel al patrulea jude din arca m rime (tabel 3).

Tabel 3: Suprafa a teritoriului RBDD în jude ul TulceaJude Tulcea Teritoriul RBDD

kmp % kmp %Total suprafa8498 3.6 4409,26 51,88

Cel mai mare procent din suprafa a teritoriului RBDD se afl în jude ulTulcea, fiind urmat de Constan a i Gala i(tabel 4 i figura 1).

Tabel 4: Suprafa a teritoriului RBDD ocupat pe jude eTeritoriul RBDD Tulcea Constan a Gala i

kmp % % % %Total suprafa

4154,72 51,88 48,9 2.89 0.098

Figura 1 : Suprafa a ocupat pe jude eÎn suprafa a teritoriului Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii nu sunt incluse zona

tampon marin , ce ocup o suprafa de 1030 kmp i zona economic marin ceocup o suprafa de 374,92 kmp.

III.1.2 Solurile

Din punct de vedere genetic Delta Dun rii este cel mai tân r teritoriu al rii.De aceea aici solurile sunt tinere, multe în formare, procesul de pedogenez fiindîntr-o faz cu totul incipient . Dup originea lor, terenurile deltei se împart în:- forme de relief pozitive - grindurile (de tip continental, fluvial i fluvio-marin);- forme de teren negativ – depresiuni deltaice de diferite adâncimi (mla tiniinundabile, mla tini inundate permanent i funduri de lacuri, jap e i gârle) degenez fluvio-lacustr /lagunar sau fluvio-marin .

Solurile Deltei Dun rii s-au format i evoluat pân la un punct, în condi iileunui regim de inundabilitate ciclic , solurile fiind definite de hidromorfie, dominândîn general solurile gleice. Varia ia în timp i spa iu a regimului hidrologic, a dus laformarea urm toarelor tipuri de soluri:

Suprafata teritoriului RBDD (4409.26 kmp) - 51.88 dinJudet Tulcea

Tulcea Constanta Galati


La nivelul informa iei actuale alc tuirea înveli ului de sol din Delta Dun rii estecea din tabelul nr.5.

Tabel 5: Principalele categorii de soluri din Delta Dun rii% (din S O L U R I3430 km2) SRCS (1980) FAO/UNESO U.S.Soil Taxonomy8,4 Soluri aluviale Fluvisoluri calcarice (faz

inundic (pp)Ustifluventuri tipice iUstifluventuri acvatice

16,2 Psamosoluri Arenosoluri calcarice Ustipsamenturi tipice26,1 Gleisoluri i Gleisoluri

histriceFluvisoluri gleice-inundice-calcarice i Fluvisoluri molice-gleice-inundice

Hidracventuri tipice iHidracventuri histrice

9,1 Limnisoluri (sedimentelacustre)

_ _

0,2 Soluri b lanesalinizate

Cernozeomuricalcice-salinizate

Calciusoluri tipice faz salin

1,8 Solonceacuri Solonceacuri iArenosoluri salice-gleice

Solortiduri tipice iPsamacventuri (salice)

36,2 Soluri turboase Histosoluri sulfo-tionice iHistosoluri terice

Sulfihemisturi tipice,Sulfihemisturi hidrice iMedihemisturi terice

Sursa: INCDD Tulcea - Master Plan

III.1.3 Distribu ia a ez rilor umane

În perimetrul RBDD locuiesc circa 14 966 de persoane, cuprinse în 26 delocalit i dintre care i o suburbie. Acestea sunt incluse, administrativ, în 7 comuneaflate integral pe teritoriul rezerva iei (Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, CARosetti, Cri an, Maliuc i Sf. Gheorghe), 3 localit i situate pe teritoriul RBDD darapar in de comune limitrofe RBDD (Be tepe cu B ltenii de Jos, Nuf ru cu Ilganii deJos i Murighiol cu Uzlina), o suburbie (Tudor Vladimirescu), ora ul Sulina i 4 sateaflate pe teritoriul jude ului Constan a (tabel 6). În tabel 6 sunt eviden iate ora ele, comunele i satele limitrofe teritoriuluiRBDD atât din jude ul Tulcea cât i din jude ul Constan a.

Tabel 6: Distribu ia asez rilor umane în teritoriul RBDDNr. Ora ei comune Nr. Ora e Nr.

Comune Nr. Sate

Teritoriul RBDD 8 1 7 18Zone limitrofe jud. Tulcea 14 3 11 20Zone limitrofe jud. Constanta - 1 - 4Sursa: Direc ia de Statistic Tulcea - Recens mânt 2002

III.1.4 Utilizarea teritoriului

Carcterizarea general a modului de utilizare a teritoriului din RBDD vapermite g sirea de metode moderne i conforme cu legisla ia în vigoare pentrudepozitarea, colectarea i transportul de eurilor generate.

Utilizarea administrativ a teritoriului RBDD din cele trei jude e este redatîn tabel 7 i figura 2.


Tabel 7: Utilizarea teritoriului RBDDTeritoriul RBDD Tulcea Constanta Galatikmp % kmp kmp kmp

Total suprafa administrativ 4409,26 51,88 4154.72 246.19 8.36Suprafa a agricol (arabil,

uni, fâne e, livezi, vii) 639.53 11.02 606.73 32.8 -

duri i alte suprafe eacoperite de vegeta ie 194.7 3.35 194.7 - -

Ape i lacuri(stuf) 3458 59.62 3255 203 -Alte suprafe e(neproductive) 57.12 0.98 47.3 9.82 -Drumuri 4.68 0.08 4.5 0.18 -Construc ii, diguri 21.84 0.38 21.3 0.54 -

Figura 2 : Utilizarea teritoriului RBDD

Terenurile agricole din RBDD însumeaz o suprafa care reprezint 11,6 %din teritoriul RBDD, fiind preponderent concentrate în propor ie de cca. 68 % îndelta fluvial , mai evoluat sub aspect morfologic i pedologic. Din cele 61220 hateren agricol, peste 54 % se afl în incintele agricole îndiguite i desecate, iarrestul pe Câmpul Chiliei, grindurile marine, grindurile de mal ale bra elor principalei grindurile fluvio-marine. În structura de folosin a terenului agricol cea mai mare

pondere revine terenului arabil (67,61 %), urmat de paji tile naturale (32,04 %).Viile i livezile ocup suprafe e neînsemnate (0,34 %), acestea fiind situate, deregul , în vatra satelor pe loturile private ale locuitorilor.

Terenurile agricole aflate pe grindurile marine, grindurile de mal i esul deltaicîn regim liber de inundare sunt ocupate cu p uni i mici suprafe e arabileexploatate tradi ional de popula ia local , majoritatea cresc tori de animale i miciproduc tori de cereale, legume i furaje.

Deasemenea un loc important în Delta Dun rii, îl ocup paji tile naturale, însuprafa de 22490 ha, majoritatea suprafe elor fiind izlazuri comunale ce ocup21 60 ha.

Date fiind condi iile naturale, practica cre terii animalelor i-a p strat din celemai vechi timpuri i pân azi un pronun at caracter extensiv. Delta Dun rii aconstituit mult timp locul de iernare a turmelor de oi din spa iul carpatic i de podi ,urmele transhuman ei g sindu-se în toponimia acestui spa iu. Exist în delt un

0% 10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total s

upraf

ata ad

ministr

ativ

Supraf

ata ag

ricola

(arab

il, pa

suni,

fâne

te, ...

Paduri

si al

te su

prafet

e aco

perite

de ve

ge...

Ape si

lacu

ri(stuf

)

Alte su

prafet

e(nep

roduc

tive)Drum

uri

Constr

uctii,

digu

ri

Utilizarea teritor iului RBDD

Tulcea km p Constanta km p Galati km p


specific local al cre terii animalelor cu caracter de unicitate, favorizat de condi iilenaturale, dar i de tradi ia i mentalitatea cresc torilor.

Aceast particularitate const în cre terea animalelor în stare de libertate întot cursul anului, sub cerul liber, în timpul iernilor aspre, la ad postul unor precareperdele de stuf. Acest sistem de cre tere în semis lb ticie, este înc frecvent lataurine i cabaline i, din ce în ce mai rar, la porcine.

III.1.5 Descrierea ariilor protejate, influen a locuitorilor

În categoria zonelor cu regim de protec ie integral au fost delimitate 18zone naturale din care 15 sunt în jude ul Tulcea, a c ror suprafa total este decirca 50 600 hectare i 3 zone de protec ie intergal pe teritoirul jude uluicOnstan a a c ror supraf este de 4 775 ha. Aceste zone sunt reprezentativepentru ecosistemele biomului deltaic prin structur i stare a evolu iei fiindconstituie în principal obiect de studiu pentru dezvoltarea i cunoa terea st riievolu iei fenomenelor deltaice i elaborarea solu iilor de conservare - protec ie ireconstruc ie ecologic .

Zonele cu regim de protec ie integral cuprind, în principal, forma iuni fizicei biologice sau grupuri de asemenea forma iuni, habitate ale speciilor de animalei vegetale amenin ate sau situri naturale cu valori excep ionale din punct de

vedere tiin ific, al conserv rii sau al frumuse ii lor. Aici se pot desf ura cercet ritiin ifice privind biologia, men inerea i conservarea calit ii mediului, precum i

monitorizarea principalilor parametri ce definesc starea de evolu ie a acestora(tabel8).

Zonele tampon au o suprafa total de circa 223.000 ha i cuprindecosisteme naturale, terestre i acvatice, stabilite în jurul zonelor cu regim deprotec ie integral pentru a asigura, prin regimul diferen iat de utilizare, reducereaimpactului antropic în special asupra zonelor cu regim de protec ie integral .

Zonele economice au o suprafa de circa 306.100 hectare i cuprind atâtecosisteme naturale în care se desf oar activit i economice tradi ionale cât iecosisteme modificate antropic destinate unor activit i economice intensive. Înaceast categorie sunt incluse i suprafe ele degradate de impactul antropic,destinate reconstruc iei ecologice circa 11425 hectare.

Tabel 8 : Zone cu protec ie integral

Nr.Crt.

DENUMIREA ZONEI CUPROTEC IEINTEGRAL

LOCALIZAREA SUPRAFATA

(HA)

1RO CA-BUHAIOVA

Aria este situat în nordul complexului lacustruMati a-Merhei i este constituit dintr-un complexde lacuri, gârle, jap e, delimitat la nord de bra ulCernovca, la est de canalul Sulimanca, la sud delimita nordic a lacurilor Merhei i Merheiul Mic,canalul Ro ca, limita nordic a lacurilor Dracului iBabina, iar la vest de canalul R cinoasele.

9 625

2DUREA LETEA Aria cu regim de protec ie integral Letea este

ezat pe grindul cu acela i nume, unul dintrecele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitat la

2 825


nord de limita sudic a lacului Nebunu, la est dedrumul comunal Periprava–C.A.Rosetti, pân lacca. 1,5 km nord de localitatea C.A.Rosetti, lasud, de la drumul comunal Periprava–C.A.Rosettipe o linie dreapt nord-est – sud-vest, pe distan ade cca. 2 km i apoi spre vest pe o distan decca. 2 km pân la limita sudic a hasmaculuiIvancea, la vest, de limita vestic a forma iunilorforestiere ale grindului Letea.

3LACUL R DUCU

Aria cu regim de protec ie integral Lacul R ducueste situat în partea central a deltei maritime iîn sudul forma iunilor de grinduri Letea, fiinddelimitat , la sud, de Dun rea Veche, de lacanalul Magearu pân la grindul Hudac, la vest,de grindul Hudac pân la întâlnirea cu grindul

ducu i, în continuare pân la Gârla FNume, la nord de gârla temporar dintre grindul

ducului i grindul P rului, la nord-est de grindulrului pân la canalul Magearu, iar la est, de

canalul Magearu, de la grindul P rului pân laDun rea Veche.

2 500

4 LACUL NEBUNUîn complexul lacustru ontea-Furtuna, cuprinzândlacul Nebunu i zona adiacent , delimitat degârla ontea la sud i de limitele lacului Nebunula vest, nord i est.

115

5 TAFU-LUNGULE

Aria este situat în complexul lacustru Ro u-Puiucuprinzând bazine acvatice naturale, lacurilePorcu, Porcule , Lacul Iacob, Lacul Lungule . Estedelimitat la nord de Canalul V tafu-|mpu ita, laest i sud-est de prelungirea grindului Puiu iar lavest, de Jap a V tafu, de la canalul V tafu-|mpu ita la lacul Lumina.

1 625

6DUREA

CARAORMAN

Zona forestier Caraorman ocup partea centrala grindului cu acela i nume, grind de originemarin , fiind delimitat : la est, de grindul Hru ca ;la sud, de o limit situat la cca.1 km distan delacul Erenciuc ; la vest, de limita estic a dunelormobile de nisip, limita situat la o distan de cca.750m de linia de înalt tensiune ; la nord, decanalul Litcov.

2 250

7 TURI MURIGHIOLAria S turi este situat între localit ile Murighioli Plopu, fiind delimitat la est de localitatea

Murighiol, la sud de oseaua Plopu-Murighiol i lavest i nord, de dealurile Murighiolului.

87

8 ARINI UL ERENCIUCAria Erenciuc cuprinde arini ul situat de o parte ide alta a canalului de acces în lacul Erenciuc fiinddelimitat : la sud de bra ul Sfântu Gheorghe ; lanord, de lacul Erenciuc.

50

9 INSULA POPINA Insula Popina este situat în nordul lacului Razim,în apropierea amenaj rilor piscicole Iazurile, 98


Sarinasuf i a localit ii Iazurile.

10 SACALIN-Z TOANE

Aria Sacalin-Z toane cuprinzând tot complexul delacuri, gârle i grinduri, situate în partea de sud ainsulei Dranov, în suprafa de cca.19.340 ha izona de melea de cca. 2.070 ha. Zona estedelimitat : la nord-est, de bra ul Sfântu Gheorghe,de la Km 5 pân la insulele Sacalin, ocolind prinest i sud insulele Sacalin, pân la extremitatealor sud-vestic ; la sud-vest, de o linieconven ional între extremitatea sud-vestic ainsulei Sacalin pân la zona Mocirla i încontinuare de rmul marin, pân la cherhanauaPeri or; la vest, de canalul Peri or de lacherhanaua Peri or pân la confluen a cu canalul

râ a; limita nord-vestic este reprezentat decanalul T râ a, pân la conflen a cu canalulCrasnicol, de canalul Crasnicol pân la confluen acu canalul Palade, de canalul Palade pân laconfluen a cu canalul Buhaz, de canalul Buhazpân la confluen a cu canalul Buhaz-Z ton i decanalul Buhaz-Z ton pân la confluen a cu bra ulSfântu Gheorghe, ocolind pe la est platformacherhanalei.

21 410

11PERITEA CA-LEAHOVA

Aria Peritea ca-Leahova este situat în zonasudic a 29008 fiind delimitat , la nord-est decanalul Perite ca, între Marea Neagr i laculRazim, la nord de la cul Razim, de la canalulPeritea ca pân la insula Bisericu a inclusiv, lavest de lacul Golovi a, de la insula Bisericu a pânla Gura Porti ei, la sud i sud-est de gârla Porti eii rmul M rii Negre, între campingul Gura

Porti ei i cherhanaua Peritea ca

4 125

12 CAPUL DOLO MAN

Este reprezentat de extremitatea estic apromontoriului Dolo man din apropierea localit iiJurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelorcet ii greco-romane Argamum (sec. V a.Cr.) izona de abrupt a falezei acestui promontoriu pânla priza sta iei de pompare pentru iriga ii

lcioara.

125

13 LACUL ROTUNDU

Lacul Rotundu este situat în Complexul lacustruSomova-Parche , în partea vestic a complexului.Zona este delimitat : la est de lacul Telincea ; lasud de platoul nord-dobrogean, la vest, de laculSaun ; la nord, de limita nordic a laculuiRotundu.

228

14 LACUL POTCOAVA

Cuprinde zona dintre lacurile Babin ii Mari,Babin ii Mici i Potcoava, inclusiv lacul Potcoava,fiind situat între lacurile Gorgova i ObretinulMic, limita nordic fiind paralel cu bra ul Sulina.La est, limita este reprezentat de zona de

voaie i mla tini situate pe limita estic a laculuiPotcoava ; la sud, de limita lacului Potcoava ; lavest de limita Babin ii Mari i Babin ii Mici.

652

15 LACUL BELCIUG situat în insula Dranov, în ultima meandr a 110


bra ului Sfântu Gheorghe (Km 20 – Km 25) icuprinde lacul propriu-zis, în limitele malurilor, lanivelele maxime ale Dun rii.

16 GRINDUL LUPILOR

situat în partea de sud a rezerva iei fiind delimitatla nord-vest de lacul Zmeica; la est, sud i sud-vest de lacul Sinoie; la vest de Canalul 2; la nordde lacul Golovi a i este încadrat decoordonatele geografice 44041' N i 44037' N;28050' E i 28059' E

2075

17 ISTRIA-SINOIE

Zon amplasat în partea sud-vestic arezerva iei, în extremitatea nord-estic a grinduluiSaele i cuprinde promontoriul constituit dinisturile verzi pe care este situat ansamblul

arheologic Histria i o por iune din Grindul Saele,situat între oseaua Cetatea Histria-SatulNunta i i partea estic a grindului Saele având olungime spre sud de cca. 6 km i o l imecuprins între 1.300 m spre nord i 300 m spresud. Coordonatele geografice ale zonei sunt:44033' i 44029' N; 28044' E i 28046' E

400

18 GRINDUL CHITUC

Zon situat în extremitatea sudic a rezerva iei.Cuprinde partea nordic , cea mai recent parte(în formare) a grindului cu acela i nume, cel maimare grind care fragmenteaz i delimiteazComplexul lacustru Razim-Sinoie. Limita sud-vestic este dat de o linie conven ional întreborna hidrografic 10 i malul lacului Sinoie, lacca. 1,5 km sub punctul Chituc-Sinoie. Limitanord-vestic este lacul Sinoie, iar limita sud-esticeste drumul de acces la cherhanaua Periboina,paralel cu rmul M rii Negre, între bornelehidrografice 10 i 13. Zona Chituc este încadratde coordonatele geografice: 44034' N i 44030' N;28047' E i 28054' E

2300

În concordan cu noul statut de protejare a Deltei Dun rii, to i actoriiimplica i în administrarea i protejarea Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii sunt în

utarea unui mod în elept de a armoniza interesele economice cu cele pentruconservarea i protec ia mediului. Raportând num rul popula iei (recens mânt2002) de 14966 locuitori ce tr iesc pe teritoriul RBDD, cu popula ia ce tr ie te înorasele, comunele i satele limitrofe jude elor Tulcea (154784 locuitori) iConstan a (4379 locuitori), respectiv limitrofe teritoriului RBDD, din totalul de266800 locuitori ai jude ului Tulcea, procentual situa ia comparativ este redat întabel 9.

Tabel 9: Procentul de locuitori din zonele liomitrofe RBDD

Total locuitori jude Tulcea(Recens mânt 2002)

Tulcea(ore,

comune,sate

limitrofe)

În RBDD (comparativcu Tulcea ora e,

comune, satelimitrofe)

Jud.Constan a(comp

arativ cupopula ia din

RBDD)266 800 58% 9.6% 29.25%


III.1.6 Hidrogeologia

Hidrogeologia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii face referire lainundabilitatea spa iului deltaic, ca proces hidrologic complex, fiind foarteimportant în dinamica evolutiv a tuturor componentelor sistemului natural. Strânsdependent de regimul apelor Dun rii, gradul de inundabilitate sus ine atâtprocesele de aluvionare, cât i alimentarea cu ap a depresiunilor lacustreinterioare; în special cel de al doilea aspect, prin asigurarea unei ritmicitati agradului de primenire a apei vehiculate într-un sistem optim de circula ie, ceasigur evolu ia normal a ecosistemelor terestre i acvatice.

Principalele premise care conditioneaz realizarea inundarii deltei suntparticularitatile hipsometrice ale acesteia i amplitudinea i periodicitatea realizariinivelurilor maxime ale Dun rii, la acestea se mai pot adauga în prezent,restrângerea suprafe elor supuse inundabilit ii, rezultat al amenaj rilor realizate.

Procesul de inunda ie corespunde fazelor de cre tere a nivelului Dun rii, icare afecteaz propor ional un anumit procent din suprafa a deltei.

Pânza freatic în Delta Dun rii se caracterizeaz prin existen a unui stratacvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase i 1,67 mpe relieful de dune joase, fiind influen at de raporturile cauzale dintre nivelulhidrostatic i fluctua iile nivelelor apelor Dunãrii.


Figura 3: Harta inundabilit ii Deltei Dunarii (dupa I. Nichersu, 1999)

Sursa:INCDD Tulcea


În cazul Deltei Dun rii, nu tot teritoriul acesteia poate fi tratat unitar din punctde vedere hidrogeologic. Diferen ele sunt legate de relief i se diferen iaz astfeldou categorii de teren:

- zonele joase, predominante ca suprafa , sunt depresiunile deltaice careîn cea mai mare parte din suprafa i cea mai mare parte a anului suntacoperite de ap ;

- zonele înalte, restrânse ca întindere, sunt grindurile principale careconstituie zonele emerse ale Deltei Dun rii.

Într-un teren jos i inundabil sau inundat, în care uscatul propriu-zis ocupsuprafe e restrânse i disparate, nu poate fi vorba de ape freatice.

Apele freatice sunt influen ate prin infiltra ii de apele meteorice i în specialde aversele din anotimpul cald.

Spa iile întinse acoperite cu ape superficiale nu fac posibile trasarea peîntreaga delt a liniilor de egal adâncime – hidroizobate, sau de egal cotabsolut – hidroizohipse, ale stratului acvifer freatic.

Grindurile marine i continentale ale deltei, prin formele lor de relief mai înalti desf urarea pe un teritoriu mai bine circumscris, sunt zone în care criteriile

hidrogeologice pot fi aplicate ca i în incintele îndiguite. Evolu ia hidrogeologic ihidrochimic a zonelor îndiguite a suferit profunde modific ri. Viiturile i rev rs rileDun rii au o influen , asupra nivelului i chimismului apei freatice din incinteleîndiguite, restrâns la zona din apropierea digului incintelor. În incintele îndiguite,cu exploatare agricol , nivelul apei freatice a coborât la peste 3 m adâncime. Înzonele centrale ale incintelor silvice nivelul apei freatice se g se te la peste 5 madâncime.

Apele freatice sunt influen ate prin infiltra ii nu numai de apele Dun rii, cuviiturile i rev rs rile ei, ci i de apele meteorice i în special de aversele dinanotimpul cald, datorit mai ales faptului c apele freatice se g sesc la micadâncime în sol. De asemenea, climatul arid – cu secetele de var i toamn –influen eaz nivelul apelor freatice sub aspectul capilarit ii i al evapotranspira iei.Dat fiind faptul c stratul acvifer freatic se g se te la adâncimi mici, cel mult deordinul metrilor (0,10-3,50m) i c gradientul de curgere este foarte redus,modific ri mai importante ale nivelului hidrostatic le d circula ia pe vertical , maimult decât dinamic piezometric a lor (circula ia pe orizontal ).

Circula ia vertical a acestor ape, în jos prin infiltra ie i în sus princapilaritate, explic în mare m sur con inutul lor mare de s ruri.

În depresiunile deltaice, unde apa circul mult încetinit, se întâlnesc în modcurent ape dulci, mineraliza ia având sub 0,5 g/l s ruri, i chiar valori mai reduse înextremitatea vestic . Pe grindurile marine Letea, Caraorman, S turile din parteaestic a deltei i chiar pe grindul Stipoc, se g se te apa cea mai mineralizat dindelt – peste 1g/l i chiar 2g/l.

Pe nisipurile mobile din grindurile Letea i Caraorman se întâlnesc apeflotabile, respectiv ape dulci provenite din ploi, ce se infiltreaz u or prin nisip iajung s pluteasc pe apele salinizate de mare concentra ie, care pe acestegrinduri formeaz stratul acvifer freatic.

Grindurile fluviale, prezint strate acvifere cu dezvoltare local , în leg turcu apele superficiale i influen a permanent a acestora. Nivelul hidrostatic variazaici între 0,0-2,5 m, în func ie de în imea grindului.


În concluzie, în terenurile în regim liber, neacoperite în general cu ap , seformeaz un strat freatic al c rui nivel hidrostatic variaz func ie de mai mul ifactori :

dep rtarea fa de Dun re;nivelurile apelor Dun rii;cota terenului pe grind;textura depozitului litologic respectiv.

În regim îndiguit, cu b ile desecate, apa freatic din incinte se g se teexclusiv sub influen a apelor externe. Nivelul apei freatice se coboar în interiorulincintei i formeaz o curb de depresie, care în anii cu ape mici coboar pân laadâncimi de 4-6m chiar în zonele cele mai joase din incint . În perioadele de apemari, nivelurile freatice se ridic îndeosebi în zona din spatele digurilor, urcândpân aproape de suprafa provocând înml tinirea terenului. În lipsa canalelor dedesecare acest proces devine general, îmbinându-se i cu cel de s turare.

Din punct de vedere chimic, apele subterane ale deltei – freatice i deadâncime – sunt de dou categorii : alcaline-bicarbonatate slab mineralizate înpartea vestic i cloro-sodice (s rate) puternic mineralizate în partea estic .

În majoritatea localit ilor din RBDD alimentarea cu ap se face din surse desuprafa direct sau sisteme centralizate. Fântâni se întâlnesc în localit ile aflatepe grindurile Caraorman i Letea.

Cunoa terea hidrogeologiei teritoriului RBDD impune alegerea celui maiadecvat sistem de implementare a Planului de Gestionare a De eurilor inând contde legisla ia în vigoare. Pânza freatic foarte ridicat i riscul impr tierii de eurilorpe suprafe e foarte extinse atunci când apele cresc, în special prim vara, conducla colectarea selectiv a de eurilor direct la surs i creerea de puncte decolectare a acestora pe platforme betonate, cât mai aproape de Dun re în spa iiînchise i prev zute cu containere specifice fiec rui de eu colectat separat.

III.1.7 Vegeta ia

Suprafa a acoperit cu vegeta ie palustr este apreciat la cca. 143 500 ha,reprezentând 43% din suprafa a deltei (tabel 10).

Tabel 10: Suprafe ele acoperite cu vegeta ie acvatic fixatSuprafa a ( ha )

Subunitatea Total Vegeta ie acvaticfixat

%

Zona Chilia-SulinaSireasa 27.100 4.810 18Furtuna- ontea 9.415 6.222 66Maliuc 800 239 30Pardina 27.192 - -

taru 3.666 529 14Stipoc 3.275 109 3Obretin 3.390 31 1Ceamurlia 3.980 369 9Babina 2.100 - -Cernovca 2.257 381 17Ro ca-Buhaiova 10.800 7.041 65Mati a - Merhei 20.475 16.825 82


Chilia 4.275 1.831 43Letea 8.900 3.528 40Letea 15.400 10.987 71Popina 9.350 1.764 19Total 152.375 54.665 35

Zona Sulina-Sfântu GheorgheRusca - B lteni 12.151 - -Gorgova - Isac 23.200 18.757 81Caraorman 5.675 3.102 55Caraorman - S 7.750 7.433 96Ro u - Puiu 33.100 27.819 84Ivancea - Cerbul 8.250 7.060 86

turile 7.625 3.061 40Total 97.751 67.232 69

Insula DranovUscat Nord Dobrogean 8.227 - -Dranov 46.725 15.332 33Buhaz - Peri or 27.410 6.279 23Sacalin 400 - -Total 82.762 21.611 26TOTAL DELTA DUNARII 332.888 143.508 43

Sursa: INCDD - Master Plan

În satele din Delta Dun rii, locuitorii se bazeaz pe resursele naturale depe te, terenuri agricole, de p unat, stuf.Astfel principalele resurse importante din RBDD i importan a lor, sunt redate întalel 11.

Tabel 11: Resurse importante din RBDDResurse principale Importan a lor

Pesc re ti

- dulcicole- marine- marine migratoare- acvacultur(pisciultur )

Reprezentate prin cele 160.000 ha ape interioare din spa iul geografic alRezerva iei Biosferei Delta Dun rii, din care cca. 110.000 ha apepermanente iar diferen a variaz în func ie de regimul hidrologic iinfluen eaz nivelul resursei; migrarea sezonier spre sectoarele dereproducere aflate în amonte de delt i resursele pesc re ti marine caresunt în apele litorale ale M rii Negre de cca 140000 ha cuprinse înperimetrul rezerva iei, nivelul acestor resurse depinzând de intensitateamigra iilor spre rm a speciilor de interes pentru economie

Cinegetice

Fauna de interes vân toresc i care reprezint patrimoniul cinegetic,constituie una dintre bog iile importante ale teritoriului RBDD.Structura actual a faunei cinegetice este rezultatul unei evolu iiîndelungate, datorit i schimb rilor de mediu i a influen ei omului, care auavut ca urmare dispari ia unor specii, conservarea altora prin adaptarea lanoile condi ii de via , precum i apari ia a noi specii, prin imigrare saucolonizare.

Plante melifere

Delta Dun rii este folosit de cresc torii de albine an de an, datoritcompozi iei floristice complexe, ob inându-se o miere „poliflor ”. Datoritperioadei mai mare de timp, în care plantele înfloresc, nu necesitmanipul ri i deplas ri la intervale scurte, unde apicultorii au cele mai maripierderi.

Plante medicinaleÎn Delta Dun rii, un adev rat laborator fitoterapeutic se g sesc peste 195specii de plante medicinale din flora spontan .

Ciuperci comestibile Aceast resurs este influen at de urm torii factori: existen a materieiorganice în diferite stadii de descompunere; umiditatea din sol pentru


germinarea sporilor i formarea micelului; temperatura din solcorespunz toare germin rii sporilor i form rii micelului (aprilie – mai iaugust – octombrie).

Stuf

formeaz fitocenoza predominant în Delta Dun rii, acoperind cca 160 000ha, din care aproximativ 100 000 ha reprezint comunitatea stuficolmonodominant . Condi iile fizico-geografice (relief, clim , ap , sol) i celehidrobiologice constituie un habitat extrem de favorabil în dezvoltareaasocia iilor stuficole, fapt ce confer Deltei Dun rii regiunea cea maireprezentativ i mai extins din Europa.

duri

Ocup suprafa a de 22 520 ha (3,9 % din teritoriul rezerva iei, din careduri naturale 8 000 ha; p duri plantate în regim liber de inunda ie 5 400

ha; p duri plantate în amenaj ri silvice 5400 ha (Carasuhat – 540 ha,Murighiol – 367 ha, Pardina – 425 ha, Sfântu Gheorghe – 1 285,7 ha;Rusca – 979 ha).

III.1.8 Valoarea ecologic a Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii

Delta Dun rii ad poste te o varietate mare de specii de plante i animale,unele strict adaptate condi iilor Deltei Dun rii, cât i asocia ii i comunit i deosebitde interesante i valoroase.

Prin varietatea habitatelor caracteristice zonelor umede, Delta Dun riiprezint o importan deosebit pentru unele specii de p ri. În acela i timp, dincele peste 300 de specii de p ri care se întâlnesc pe teritoriul rezerva iei pestejum tate sunt specii protejate sau strict protejate de Conven ii Interna ionale.

rile reprezint doar o mic parte din varietatea de specii întâlnite peteritoriul rezerva iei, în prezent inventariindu-se peste 5500 de specii de plante ianimale.

Prin diversitatea impresionant a habitatelor i a formelor de via pe care lezduie te, Delta Dun rii constituie un adev rat muzeu de biodiversitate, o banc

de gene natural de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural universal.Multe specii vegetale sau animale constituie importante resurse naturale,

exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechitimpuri.

ez rile omene ti înfiin ate s-au bazat, în principal pe valorificarearesurselor naturale, dezvoltându-se astfel activit i economice tradi ionale i rela iisociale caracteristice.

Ulterior, s-au manifestat tendin e de supraexploatare a unor resursenaturale. Aceast tendin , care se manifest i în prezent printr-o presiunecrescând asupra acestor resurse i în special asupra pe telui i p unilor,precum i tendin a de a dezvolta unele activit i economice nepotrivite mediuluideltaic, au avut drept consecin dereglarea echilibrului natural existent prindispari ia unor zone de reproducere natural a pe telui sau a altor specii, princolmatarea unor canale sau prin apari ia fenomenului de eutrofizare a apelorlacurilor i b ilor.


III.2 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE CLIMATIC

III.2.1 Clima Deltei Dun rii

Clima Deltei Dun rii, se încadreaz în climatul temperat-continental cuinfluen e pontice, individualizându-se ca un topoclimat complex. Acest topoclimatcomplex este configurat pe pozi ia geografic (45O latitudine nordic ), de altitudineredus (0-12 m), de suprafe e întinse cu ap i vegeta ie palustr , de grinduri icordoane marine constituite din nisipuri cu grad variabil de acoperire, cu vegeta ielemnoas i ierboas , de larg deschidere spre bazinul M rii Negre.

Circula ia general a aerului este cea zonal , de vest în cea mai mare partea anului, care determin advec ia aerului marin umed. R cirile masive din timpuliernii se datoresc invaziilor de aer continental care apar in periferiei sudice aanticiclonului est-european sau advec iei arctice în cadrul circula iei de und lung .Ciclonii mediteraneeni care intr în Marea Neagr - au o evolu ie particular , decele mai multe ori retrograde - determin precipita ii abundente i vânt tare dindirec ia est-nord-est.

Astfel, regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o u oarcre tere de la vest spre est.

Tabel 12: Date generale de clim pentru RBDDDate necesare Detalii necesare Men iuni

Temperatura

Temperatura medie anual cre te de la 11°Cla Tulcea, 11,2°C la Gorgova i 11,6°C laSulina. Temperatura maxima inregistrat înanul 2005 la Tulcea a fost de 35°C, iartemperatura minim de -15.4°C înregistrat laGorgova.

Datorit perioadeleor lungi înregistrate cutemperaturi de peste 25°C (între 14 - 30zile) în perioada de var , conferteritoriului un climat temperat continental(un topoclimat complex).

Precipita ii

Precipita iile atmosferice influen ate de uscatulnord-dobrogean i de bazinul M rii Negreînregistreaz o sc dere de la vest spre est.Media precipitatiilor în anul 2005 pe teritoriulRBDD a fost de 452, 5 mm cu maximum de651,9 mmla Tulcea si minimum de 231 mm laSulina

Aspectul de climat secetos este conferitde suprafa a uscatului limitrof deltei, subinfluen a convec iei termice, a curen ilorde aer ascenden i din timpul zilei careformeaz nori cu producereaprecipita iilor, în interiorul deltei, cusuprafe e acvatice i, în special, câtre

rmul m rii, datorit proceselor deevapora ie i evapotranspira ie care,implic consum de energie caloric , seformeaz curen i descenden i ziua, faptce determin destr marea norilor i deci,lipsa precipita iilor.

Regimul eolian

Regimul eolian (vântul), se caracterizeaz înDelta Dun rii printro frecven mare, in timp cecalmul reprezenta sub 20% din timpul anului ibate din toate direc iile cu frecven e relativapropiate.Viteza vantului dominant este cel denord-vest (15,4% la Tulcea; la 19,7% laGorgova; 17,5% la Sfântu Gheorghe), urmat decel din nord (12,3% la Tulcea, 18,6% laGorgova, 13,1% la Sfântu Gheorghe).

Viteza medie anual este mai mare înapropiere de mare (Sulina 8,4m/s pedirec ia nord, Sfântu Gheorghe 5,5m/s penord-est iar la Gorgova 3,6m/s pe nord-est).Brizele reprezint o caracteristic azonei litorale limitofe deltei i Complexuluilacustru Razim-Sinoie, ca urmare acontrastului termic dintre uscat i ap . Indecursul a 24 ore, briza dinspre mare seresimte între orele 10 i 20 (briza de zi),iar spre mare între orele 23 i 7 (briza denoapte).


Temperatura medie anual cre te de la 11°C la Tulcea, 11,2°C la Gorgova i11,6°C la Sulina. Temperaturile medii anuale înregistrate pe teritoriul RBDDvariaz între 9°C grade la Mahmudia i 12,12°C la sta ia Gura Porti ei. Iernile suntreci, în sprite adeseori de criva iar verile calde i secetoase.

Temperatura maxim absolut a fost de 39,7°C la Tulcea în 20 august 1945i de 37,5°C la Sulina în 2 august 1946. Temperatura maxim înregistrat la Statia

Meteorologic Tulcea în iulie 2005 a fost de +35°C. Deasemenea au fostînregistrate perioade lungi cu temperaturi de peste 25°C(între 14 – 30zile pe lun )în lunile iunie, iulie, august septembrie.

Temperatura minim absolut a fost de -27,2°C la Tulcea în 18 ianuarie1963 i de -25,6°C la Sulina în 29 februarie 1929. Temperatura minim absolutanual înregistrat la Sta ia Meteorologic Gorgova în 2005 a fost de – 15,4°C,acestea fiind negative pe tot teritoriul rezerva iei.

i în cazul valorilor extreme, ca i în cel al valorilor medii, se remarc rolul M riiNegre în modelarea regimului termic.

Precipita iile atmosferice influen ate de uscatul nord-dobrogean i de bazinulrii Negre înregistreaz o sc dere de la vest spre est. În timp ce pe suprafa a

uscatului limitrof deltei, sub influen a convec iei termice, a curen ilor de aerascenden i din timpul zilei se formeaz nori cu producerea precipita iilor, îninteriorul deltei, cu suprafe e acvatice i, în special, câtre rmul m rii, datoritproceselor de evapora ie i evapotranspira ie care, implic consum de energiecaloric , se formeaz curen i descenden i ziua, fapt ce determin destr mareanorilor i deci, lipsa precipita iilor. Pe suprafa a grindurilor Letea, Caraorman i

turile cu nisipuri f vegeta ie, procesele de convec ie pot duce la producereaprecipita iilor.

În acest context, suma precipita iilor medii multianuale este de 450 mm laTulcea, 400 mm pe grindurile Letea i Caraorman i de 343 mm la Sulina. Mediaprecipita iilor anuale înregistrate în ultimii ani pe teritoriul rezerva iei însumeazcantit i cuprinse între 452 mm la (cele mai mici din ar ) i 231 mm.

Cantitatea total de precipita ii înregistrate la Sta ia Meteorologic Tulcea înanul 2005 a fost de 651,9 mm. Caracterizarea general a teritoriului RBDD din punct de vedere climatic înfunc ie de valorile minime, maxime, medii, a precipita iilor i a regimului eolianînregistrate la sta iile meteorologice existente în teritoriu, sunt redate în tabel 13.

Tabel 13: Regimul termic, precipita ii i regimul eolian din RBDDTulcea Sulina Sf. Gheorghe Mahmudia Jurilovca Gura

PortiteiGorgova

Temp., min -17 -11.5 -13.5 -15.2 -14.5 -11.7 -15.4Temp., max 14.4 18.8 29.1 14.1 29 17.1 14Precipitatii,media/an 651.9 231.1 427.6 500.5 427.9 570 358.4Temp., media 11.4 10.5 10.4 10.9 12.1 9.9Prec., max/24 h 304.1 137.4 195 215.5 167.3 236.7 142.1Principala directie avântului

NV - S - SE NE - N -S

NE - NV NV - SV N - NV N - NV NV - S

Media vitezei vântului 6.5 m/s 9.6 m/s 7 m/s 10.7 m/s 6.3 m/s 7.1 m/s 5.7 m/s

Precipita iile sub form solid (z pad ) se produc, în medie, în a douadecad a lunii decembrie i se pot manifesta pân la mijlocul lunii martie, f a seîn elege c în acest interval exist un strat de z pad , acesta realizându-se


accidental doar pe grindurile bine consolidate. Num rul zilelor cu c deri de z padscade de la 15 în vest, la 11 în est.Umezeala aerului ca urmare a suprafe elor cu ap i ml tinoase, a bazinuluimarin din apropiere, este ridicat (peste 80%), Delta Dun rii împreun cu litoralulmarin, fiind cu valorile cele mai ridicate din România.

Regimul eolian (vântul), se caracterizeaz în Delta Dun rii prin douaspecte i anume: o frecven mare, calmul reprezentând sub 20% din timpulanului i bate din toate direc iile cu frecven e relativ apropiate.Totu i, dintre principalele direc ii, vântul dominant este cel de nord-vest (15,4% laTulcea; la 19,7% la Gorgova; 17,5% la Sfântu Gheorghe), urmat de cel din nord(12,3% la Tulcea, 18,6% la Gorgova, 13,1% la Sfântu Gheorghe).

Viteza medie anual este în func ie de rugozitatea suprafe ei active i depozi ia fa de mare. Astfel, viteza medie mai mare este în apropiere de mare(Sulina 8,4m/s pe direc ia nord, Sfântu Gheorghe 5,5m/s pe nord-est iar laGorgova 3,6m/s pe nord-est).Calmul atmosferic se reduce foarte mult de la vest spre est (Tulcea 23%, Gorgova10,5% i numai 1,8% la Sulina).

Brizele reprezint o caracteristic a zonei litorale limitofe deltei iComplexului lacustru Razim-Sinoie, ca urmare a contrastului termic dintre uscat iap . în decursul a 24 ore, briza dinspre mare se resimte între orele 10 i 20 (brizade zi), iar spre mare între orele 23 i 7 (briza de noapte).

III.3 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE DEMOGRAFIC

Cunoa terea din punct de vedere demografic a teritoriului RBDD, ne vaajuta în realizarea scenariilor istorice, pesimiste i optimiste.

III.3.1 Num rul de locuitori i densitatea

Caracterul de mozaic etnografic al Dobrogei în toate epocile istoriei sale, nu sedezminte nici pe teritoriul RBDD de ast zi, astfel încât al turi de români (careocup un procent de 77,4%), ce formeaz majoritatea popula iei, mai convie uiesc:ru i(11,2%), lipoveni(9%), ucrainieni, turci, t tari, bulgari, germani, greci, armeni,macedoneni i aromâni, maghiari i ceangâi, igani, evrei, italieni etc.

Tabel 14: Popula ia din RBDD în anul 2002(Recens mânt)Localit ile din RBDD Nr. de locuitori Densitatea populatiei

loc/kmpTotal RBDD 14966 4.65Sulina 4601 14.0C.A. Rosetti 1179 1.7Ceatalchioi 752 1.8Chilia Veche 3606 9.5Crisan 1414 5.1Maliuc 1060 1.9Pardina 712 7.4Sf. Gheorghe 971 3.0Suburbia Tudor Vladimirescu 383 2.3Ilganii de Jos (Nuf ru) 164 1,8


ltenii de Jos (Be tepe) 118 1,7Uzlina (Murighiol) 6 0,6

Factorii care influen eaz sc derea popula iei din teritoriul RBDDsunt:natalitatea, mortalitatea i migra ia.

O imagine a mediei evolu iei popula iei în teritoriul RBDD evaluat larecens mântul din anul 2002 este redat în tabelul 15.

Tabel 15: Media evolu iei popula iei (2002) în RBDDLocalit i %

Total RBDDSulina -0.7

C.A. Rosetti -2.1Ceatalchioi -0.3

Chilia Veche -1.0Cri an -0.7Maliuc 0.2

Pardina 0.0Sf. Gheorghe -1.6

Rezultatul evolu iei popula iei în teritoriul RBDD este negativ, acestadatorându-se sc derii ratei natalit ii, a mortalit ii, a sporului migrator.

Tabel 16: Evolu ia popula iei în RBDDAnul Nr. Locuitori in RBDD Densitatea popula iei

[loc/kmp]2002 14966 4.72003 14667 4.62004 14373 4.62005 14086 4.6

Figura 4 : Evolu ia popula iei în RBDD

Evolutia populatiei în RBDD între 2002 - 2005

1000

011

000

1200

013

000

1400

015

000

2002

2003

2004

2005

nr. p

opul

atie

Nr. Locuitori in RBDD


III.3.2 Distribu ia a ez rilor urbane i rurale

ez rile umane în func ie de pozi ia lor, de locul ocupat, difer mult astfelîncât între localizarea a ez rilor în spa iul deltaic i caracteristicile lormorfostructurale exist o strâns corela ie. Grindurile fluviale imprim o formliniar a ez rilor i o lungime apreciabil a vetrei (cca. 5 km la Cri an, deexemplu). Cl dirile ocup fâ ia îngust ce desparte fluviul de suprafe eleml tinoase din delta propriu-zis , singura mai ferit de inunda ii. Digurile devin oprezen obligatorie în aceste condi ii, a a cum unele situa ii neprev zute alemersului naviga iei pot periclita uneori securitatea habitatului (a a cum a fost cazulcu e uarea navei “Rostock”, când au fost distruse câteva case din localitateaPartizani).

Grindurile fluvio-maritime sau continentale, în pofida altitudinilor mai mari,nu ofer decât o siguran relativ (multe sate au fost înecate de inunda iilecatastrofale din 1970).Dup dispunerea gospod riilor în vatr a ez rile au o structur mai apropiat detipul r sfirat, datorit întinderii mari a gr dinilor (din cauza solului s cios,randamentul sc zut al recoltelor este suplinit prin caracterul excesiv al culturilor -Letea, C.A.Rosetti, Caraorman).

Excep ia o reprezint ora ul Sulina, cu o extindere teritorial cu mult pestepoten ialul de locuire oferit de mediul natural (malul stâng permanent expusinunda iilor chiar i în zilele noastre). Cauzele sunt legate de infrastructura idot rile instalate înc din timpul administra iei Comisiei Europene (cheiuri, serviciiurbane, alimentare cu ap , unit i industriale) care au contribuit la deta area unuiprofil urban timpuriu pentru aceast a ezare.

Abordând criteriul morfostructural s-au distins în zona cercetat dou tipuri:a. Satul r sfirat, cu câteva din variantele sale, au cea mai mare extensiune,

ca urmare atât a influen ei cadrului natural, cât i a tipurilor de economie existente.Aceste localit i, cu structur r sfirat , se întâlnesc atât în Delta Dun rii cât i înzona limitrof (Pardina, Nuf ru, Malcoci, Ceatalchioi, Visterna etc.)

Satele r sfirate se caracterizeaz printr-o densitate mai redus a locuin elor,consecin a înglob rii par iale în cadrul gospod riilor a unor terenuri agricole.Evolu ia teritorial a vetrei acestor tipuri de sate a avut loc mai pu in prin construc iinoi în vatra propriu-zis i mai mult în urma extinderii intravilanului prin noigospod rii.Condi iile geografice locale determin mai multe variante ale satului r sfirat: a1 - sat r sfirat de-a lungul unei ape curg toare (Iazurile); a2 - sat r sfirat de-a lungul drumului (Visterna, Parche , S lcioara).

În general, satul r sfirat are un profil economic mic, bazat pe culturaplantelor, cre terea animalelor i me te uguri.

b. A ez ri rurale de tip adunat. Caracteristica acestui tip de sat este vatrabine conturat cu delimitare net a intravilanului (suprafa a construit ) de extravilan(teritoriul mo iei), gradul de îndesire a gospod riilor în vatr fiind direct propor ionalcu factorii naturali i istorici, cu vechimea i puterea economic a a ez rii.Satul de tip adunat se afl amplasat: b1 - de-a lungul drumurilor principale (Baia); b2 - pe grindurile continentale (Chilia Veche); b3 - pe grindurile maritime neinundabile (Letea, C.A.Rosetti); b4 - în câmpia litoral Razim (Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos).


Satele vechi p streaz înc forme i texturi neregulate mai ales înperimetrul central, zonele relativ nou construite având o textur ordonat cu aspectgeometric. Astfel s-a constata c în delt i în zona limitrof , exist atât satuladunat de tip arhaic (îngr dit) - Niculi el; cât i satul adunat de colonizare(geometric) - Jurilovca, Sarichioi.Factorii naturali, istorici i socio-economici au influen at nu numai structura

ez rilor ci i textura i forma acestora. În acest sens se disting: a) sate cu textur neregulat , cu tram stradal neordonat - mai ales înpartea lor veche central (Letea, C.A.Rosetti, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche); b) sate cu textur regulat , forma lor fiind geometric . Acestea sunt sate decolonizare cu vechime redus (Jurilovca, Sarichioi);

c) sate cu textur liniar , pe grindurile fluviale din Delta Dun rii (Vulturu,Partizani, Gorgova, Cri an).

În jude ul Tulcea exist un num r de 5 ora e, din care unul municipiu i 43comune cu 130 de sate arondate. În perimetrul RBDD sunt 26 de localit iorganizate în 7 comune i un ora .Distribu ia a ez rilor umane în func ie de num rul de locuitori este redat în tabel17.

Tabel 17: A ez rile umane în RBDDTipul a ez rii Nr. de a ez ri

[Comune/orase] Nr. locuitori

Localit i din mediul rural< 500 locuitori 23 5143

500 - 1500 locuitori 2 16831500 - 5000 locuitori - 3539

Localit i urbane< 20 000 locuitori 1 4601

20 000 - 100 000 locuitori - -100 000 - 300 000 locuitori - -

> 300 000 locuitori - -Total RBDD 26 14966

Sursa : Direc ia de Statistic Tulcea- Rencens mânt 2002

Popula ia rural reprezint o cot de 69,25 % din total popula ie RBDD, iarpopula ia din mediul urban reprezint 30,75%, tabel 18.

Tabel 18: Cota din popula ia urban i rural în RBDDRBDD

Popula ia din mediul urban 30.75 %Popula ia din mediul rural 69,25 %

Tabel 19 :Popula ia detaliat pe comune i sate în 2002MUNICIPIU/ ORASE/COMUNE/SATE POPULA IA

(recens mânt 2002)MUNICIPIUL TULCEA 91875TULCEA 91492TUDOR VLADIMIRESCU 383ORAS SULINA 4601SULINA 4601


COMUNE 133980C.A. ROSETTI 1179C.A. ROSETTI 295CARDON 27LETEA 404PERIPRAVA 312SFISTOFCA 141CEATALCHIOI 752CEATALCHIOI 375PATLAGEANCA 204PLAURU 96SALCENI 77CHILIA VECHE 3606CHILIA VECHE 3539CASLITA 13TATANIR 54CRISAN 1414CRISAN 487CARAORMAN 434MILA 23 493BALTENII DE JOS (comuna Be tepe) 118MALIUC 1060MALIUC 298GORGOVA 147ILGANII DE SUS 62PARTIZANI 483VULTURU 70UZLINA (comuna Murighiol) 6ILGANII DE JOS (comuna Nuf ru) 164PARDINA 712PARDINA 712SFANTU GHEORGHE 971SFANTU GHEORGHE 971Total RBDD 14966Sursa: Direc ia de Statistic Tulcea

III.4 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL INFRASTRUCTURII

III.4.1 Infrastructura transportului pe teritoriul RBDD

Principala component a infrastructurii regionale este naviga ia, incluzândatât traficul fluvial cât i tranzitul maritim. Naviga ia este privit ca o activitate cuimpact major asupra ecosistemelor din Delta Dun rii i nu poate fi neglijat dinplanul de gestiune a de eurilor.

Deasemenea mai pot fi descrise la modul general infrastructura privindaprovizionarea cu ap potabil , a trat rii i evacu rii apelor uzate menajere, asistemului de înc lzire i aliment rii cu energie electric (tabel 20).


Tabel 20: Infrastructura privind transporturile, alimentarea cu ap poatbil ievacuarea apelor menajere

Categoriainfrastructurii Situa ia existent a infrastructurii Men iuni

Transporturifluviale

Pe ap :Tulcea - Chilia = 120 kmTulcea - Sulina = 63.7 kmTulcea - Sf. Gheorghe = 69.7 km

Identificarea de posibilit i convenabilepentru transportul de eurilor

Transporturiterestre

DC1 Tulcea - Tudor Vladimirescu -Ceatalchioi - Pardina - Chilia Veche = 66 kmDC2 Ilganii de Jos - Partizani - Gorgova -

Sulina - C.A.Rosetti = 83 kmDC3 C.A.Rosetti - Periprava = 15 kmDC4 Letea - C.A. Rosetti - Sfi tofca = 7 kmDC5 C.A.Rosetti - Cardon = 8 km

Drumurile comunale sunt neasfaltate dinpiatr sau p mânt, respectiv nisip(pegrindul Letea). Accesul la drumurile dinRBDD se realizeaz prin traversareaDun rii cu bacul la Nuf rul - Ilganii de Josi Tulcea - Tudor Vladimirescu

Alimentarea cuap potabil

Comuna Cri an = 4700 mlComuna Maliuc = 1250 mlComuna Sf. Gheorghe=4020 mlComuna Pardina = 2840 mlComuna Chilia Veche=18000 mlSulina = 5500 ml

In Delta Dunãrii alimentarea cu appotabil se face direct din sursele desuprafa sau prin sisteme centralizate.Fântâni se întâlnesc în localit ile aflatepe grindurile Carorman i Letea.

Canalizarea itratarea apeimenajere

Sulina - sistemul de canalizare deserve te70% din suprafa a ora uluiChilia Veche - sistemul de canalizare existentdeserve te 39 % din suprafa a localit iiSf. Gheorghe - sistemul de canalizareexistent deserve te 10 % din suprafa alocalit iiMaliuc - - sistemul de canalizare existentdeserve te 91 % din suprafa a localit ii

Sta iile de epurare existente au fostconcepute pentru a realiza numaipreepurarea mecanic a apelormenajere. Maliuc i Sulina au sta ii depreepurare mecanic a apelor uzate iarSf. Gheorghe i Chilia Veche au câte osta ie de pompare ape menajere numaipentru blocuri i nu au sisteme depreepurare.Epurarea apelor uzate menajere esterealizat numai printr-o treapt mecanic .

Sursa: INCDD Tulcea- Master Plan

În teritoriul RBDD se g sesc 5143 de gospod rii pentru care singurul sistemde înc lzire sunt sobele cu lemne, tabel 21.

Tabel 21 : Sistemul de înc lzireSistemul de incalzire Nr. gospod rii Nr. Locuitori Men iuni

Sobe cu lemne 5143 14 966 Nu implic producereade eurilor

Pe teritoriul RBDD tranportul se efectueaz atât pe c i navigabile cât iterestru. Re eaua de c i navigabile totalizeaz 270 km iar transportul terestru pedrumurile comunale totalizeaz 179 km.

Jude ul Tulcea dispune în prezent de 5 porturi din care :- fluvial-maritime :2 ( Tulcea i Sulina)-f luviale: 4 (Isaccea, Mahmudia, Chilia Veche, Sf. Gheorghe)

Naviga ia se desf oar atât cu nave de tonaj maritim (gabaritul maximadmis pentru navele maritime fiind de 200 m lungime, 28 m l ime i pescajul de


7,32 m) pe canalul Sulina (Dunarea Maritim pân la portul Br ila), cât i cu altetipuri de nave care pot circula atât pe cele trei bra e (Chilia, Sulina i SfântuGheorghe), cât i pe canalele interioare i complexele lacustre.

Tabel 22: Caracteristicile tehnice ale navelor care se deplaseaz în RBDD

Nrcrt

Tipul navei sau ambarca iunii – putere instalat -

CaracteristiciprincipaleL x B( m )

Nr.membechipaj

Capacit. transportproduse( to )

Capacit.detransportpersoane

Vitezaecono-mic(km/h)

I Ambarca iuni agrement>250CP 2 - 3 - 10 cca. 25

II Nave comerciale1 alup remorcher / remorchere >200CP

SR 65 CP 9,06 x 2,7 2 5 6 13-14SR 150 CPSR 180 CP 9,95 x 3,90 2-3 17 25 18

alupe servitute 180 CP 16,9 x 3,80 2 8 12 18 - 22alupe inspec ie 150 P 12,64 x 3,24 2 6 10 18 - 22alupe servitute tip jet 170 P 10,9 x 2,79 2 2 6 35

Remorcher 150 CPRemorcher 180 CP 15,6 x 3,80 3 6 12 18

2 Remorchere >200CPRemorcher 200 CP 21,5 x 4,20 3 - - 18Remorcher 400 CP 32,2 x 5,80 5 - - 20Remorcher 555 CP 33,4 x 6,3 5 - - 20

3 Bac Motor (BM): 150 CP, 180CP, 215 CP 17,71 x 3,65 3 - - 17

4 Imping toare >2400CPÎmping toare 560 CP 20,8 x 7,7 3 - - 16Împing toare 1200 CP 34,57 x 10,09 5 - - 22Împing toare 2400 CP 34,5 x 11,01 5 - - 25

5 Hidrobuze i nave de pasagerituristice 27,5 x 5,00 4 6 - 16 30, 60, 80 18 - 24

6 Nave transport pasageriPasager clasic 840 CP 45,21 x 7,09 x 6 80 300 24Pasager clasic 1.640 CP 61,4 x 11,3 x 6 140 600 25Pasager pe aripi portante 1.000CP 21,32 x 4,80 5 8 51 50

7 Nave de pescuit costier 385 CP 25,75 x 7,22 5 18 - 168 Nave tehnice

Greifer plutitor 24,28 x 9,6 1 - - -Doc plutitor 41,5 x 16,16 4 - - -Macara plutitoare 40,5 x 20 3 - - -

9 Nave tancuriNepropulsate 20 x 4 1 30 -200 - -Propulsate 54,26 x 9,9 5 30 - 200 - 15

10 Nave nepropulsate pentru m rfuri solide în vracGabar 100 to 28 x 7 1 100 - -Ceam 100 to 26,7x7,2 1 100 - -Ceam 500 to 49,9x7,51 1 500 - -Barj 1000 to 38,25 x 11 - 1000 - -Barj 1500 to 70,2 x 11 - 1500 - -Barj 3000 to 88,96 x 11 - 3000 - -

11 Nave nepropulsate destinate caz rii pasageriPonton-Dormitor 28,2 x 5 1 18 - 40 20 - 42 -

12 Nave maritime cca. 6000 CP 130 x 18 x 9 21 4000 0 26


NOT : L – lungimea; B – l imea.Sursa: INCDD - Master Plan

Având în vedere statutul de Rezerva ie a Biosferei cu arii strict protejate,zone tampon i economice, ARBDD a stabilit urm toarele trasee pentru naviga ie:

- traseele deschise naviga iei, în tot timpul anului, supuse normelor denaviga ie interne i interna ionale;

- traseele deschise naviga iei în interiorul unit ilor morfohidrografice dintrebra e, ambarca iunilor cu motor, navelor cu pescaj redus i ambarca iunilor fmotoare propulsoare, i cu autoriza iile de practicare a activit ilor de transporturipe ape, emise de Consiliul jude ean Tulcea;

- trasee navigabile situate în lacurile i gârlele naturale, zonele dereproducere a faunei acvatice, în zonele economice i tampon sunt deschisenumai naviga iei ambarca iunilor f propulsie mecanic , în scopul valorific riiresurselor naturale regenerabile sau a deplas rilor de agrement în condi ii destrict necesitate, pe perioade limitate, deplas rii ale unor ambarca iuniautopropulsate;

- în interiorul ariilor strict protejate se face numai în scopul desf ur riiactivit ilor de cercetare tiin ific i monitoring;

- trasee deschise naviga iei în scop turistic, care cuprind canale i gârlenavigabile turismului, cu ambarca iuni autopropulsate stabilite i aprobate anual deARBDD situate în zonele economice i tampon (pe traseele navigabiel suntplantate semnale de reglementare a naviga iei i de protec ie a zonelor traversatede traseele navigabile).Întrucât legatura cu majoritatea localit ilor deltei se face pe ap , este organizattransportul naval pentru pasageri (pe cele trei bra e ale Dun rii i canale), care seefectueaz cu nave de pasageri de tip clasic i cu nave rapide, pe urm toareletrasee:

Tulcea – Sulina i retur cu nav clasic cu capacitatea de 600 locuri/curs ;cu nava rapid cu o capacitate de 64 locuri/curs (plec ri zilnice în timpul verii iiernii mai pu in în perioadele cu sloiuri;

Tulcea – Periprava (Chilia) i retur cu nav clasic de pasageri cu ocapacitate de 300 sau 600 locuri/curs (dou tipuri de nave pasageri) ;

Tulcea – Sfântu Gheorghe i retur: nav clasic cu 300 locuri/curs .Pe ultimele dou trasee, navele clasice de pasageri circul , cu întoarcere a douazi, în timpul verii de trei ori, în timpul iernii de dou ori pe s pt mân (cu sistare înperioadele cu sloiuri).

De asemenea sunt curse regulate cu nave de pasageri, de mic capacitate(50 pasageri/curs ), care fac leg tura cu navele clasice de pasageri de pe canalulSulina, între: Cri an – Caraorman i Cri an – Mila 23.

Cunoa terea infrastructurii transportului pe teritoriul RBDD conduce laalegerea unui sistem adecvat pentru transportul de eurilor solide colecatateselectiv.Se impune pentru de eurile biodegradabile aprofundarea i extinderea realiz riicompostului în locuin ele cet enilor i explicarea acestora privind rolul importantpe care acest compost îl aduce îmbun irii calittative a solului i mai departe aproduselor cultivate, ducând mai departe în atribuirea etichetei de “produsecologic”.


III.5 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

III.5.1 Sursele de venituri ale locuitorilor i for a de munc

În localit ile din Delta Dun rii, sursele de venituri sunt bazate pe resurselenaturale: pescuit, cre terea animalelor, agricultur , recolatrea stufului, turism,venituirle fiind variabile de la o gospod rie la alta i de la un sat la altul.

În localit ile din Delta Dun rii: Chilia Veche, Ceatalchioi, Pardina cât i înlocalit ile limitrofe teritoriului RBDD: Dunav , Mahmudia, Murighiol, Nuf ru,Be tepe, locuitorii depind atât de pescuit cât i de agricultur . Amenaj rile agricolesunt utilizate pentru agricultur , atât de c tre localnici, cât i de al i agen ieconomici pentru ob inere de profit.

În alte localit i din interiorul deltei – Mila 23, Cri an, Sf. Gheorghe,principalul venit este ob inut din pescuit, agricultura fiind practicat doar pe loturimici în gr dinile gospod riilor dat fiind lipsa terenurilor agricole.

Tabel 23: Populatia activ , angajat i neangajat în munc (Recens mânt2002)

Comuna Populatia activ Angaja i omeri1. C.A. Rosetti 769 757 122. Ceatalchioi 223 176 473. Chilia Veche 834 594 2404. Crisan 462 318 1445. Maliuc 326 245 816. Pardina 283 237 467. Sfântu Gheorghe 296 266 308. Sulina 1858 1516 342

Total Delta Dun rii 5051 4109 942Jude ul Tulcea 92471 76589 15882Romania 8851831 7811733 1040098

* NOTA METODOLOGICA STATISTICA: omeri = persoanele apte de munca în varsta de 14 ani i peste, pân lavarsta legal de pensionare, care în perioada de referin au declarat ca nu aveau un contract de angajare i nuefectuau activit i ca lucr tori pe cont propriu indiferent dac erau înscrise sau nu la Agen ia Jude ean pentruOcuparea For ei de Munc Tulcea.

Analiza datelor ultimului recens mânt din martie 2002, ne indic un procentde 18,6% de someri*, mai ridicat decât valoarea pe ar la acea dat (11,7%).

În 2002 popula ia activ din Delta Dun rii totaliza 5051 persoane (33,7% dinpopula ia total a RBDD). Urm rind structura popula iei active pe ramuri deactivitate economic , aceasta este dominat de agricultur , silvicultur i vânat cu29,03%, urmat de piscicultura cu 15,31% i apoi de transport, depozitare sicomunicatii cu 14,7% (tabel 24).


Tabel 24: Repartizarea for ei de munc pe domenii de activitateDomeniul Cod

CAENTotalRBDD

Sulina C.A.Rosetti

Ceatalchioi

ChiliaVeche

Cri an Maliuc Pardina Sf.Gheorghe

Nr. Total de angaja i 4109 1516 757 176 594 318 245 237 266

% 28,7 32.9 64.2 23.4 16.5 22.5 23.1 33.3 27.4Pescuit, piscicultur 051;

052 629 169 60 1 69 152 45 5 128

Agricultura, silvicultur ,vânat

01; 02 1193 21 577 128 205 16 74 164 8

Industrie – Comert – Servicii – Altele(total) din care: - Industria Minier 10 – 14 4 2 0 0 2 0 0 0 - Industria Prelucratoare 15 – 37 151 100 4 7 15 7 4 1 13 - Energia electric itermic , gaze i apemenajere

40 – 41 73 23 3 1 13 11 17 1 4

- Construc ii 45 171 99 9 7 15 11 15 10 5 - Comer , repara ii auto,repara i casnice 50 – 52 318 151 18 6 58 41 15 11 18

- Hoteluri i restaurante 55 28 20 1 0 0 4 2 1 0 - Transporturi si depoziatre 60 – 63 604 487 27 7 18 18 25 4 18 - Alte activitati, educatie,san tate, servicii personalei sociale

64 – 99 938 444 58 19 201 56 48 40 72

Sursa: Direc ia de Statistic Tulcea (Recens mânt 2002)

Agricultura este o activitate complex cu ac iune direct asupra mediului, cepresupune introducerea în mediu a multor substan e ce pot afecta atât ecosistemulantropic cât i ecosistemele adiacente i care se reg se te în activitatea locuitorilordin teritoriu.

Pe teritoriul RBDD, agricultura se desf oar în sistem privat i cuprindedou activit i majore: cultivarea cerealelor i a altor plante i cre terea animalelor. Cre terea animalelor se face în sistem extensiv, taurinele i ovinele fiindinute aproape întregul an pe p uni, care de i au o pondere însemnat înstructura terenului agicol (paji ti naturale 36,7%) ele sunt de mic productivitate ,unele inundabile, altele salinizate i nu asigur decât un procent relativ mic dinnecesarul de mas verde pentru efectivele de taurine, ovine i cabaline existente.De aceea presiunea de p unat este mare, iar în unele zone popula ia î i disputzonele de p unat sau solicit p uni în zonele cu protec ie integral . Pescuitul i piscicultura sunt alte activit i cu pondere în majoritatealocalit ilor. Pescuitul, ca activitate tradi ional cuprinde pescuitul pe tilor de apdulce, pescuitul pe tilor migratori i pescuitul pe tilor marini din zona litoral .Localnicii folosesc cota de pe te (locuitorii satelor din RBDD au dreptul spescuiasc 3 kg de pe te/zi/familie) pentru consum propriu, precum i pentruasigurarea meselor pentru turi ti. Piscicultura este o activitate economic constând în cre terea pe telui decultur în bazine amenajate, bazându-se pe cre terea pe telui în regim extensiv,

furaje i f îngr minte, pe suprafe e ce reprezint procente reduse dinsuprafa a total amenajat (sub 25 %).


III.6 CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC

III.6.1 Tipuri de unit i de cazare i evolu ia num rului de turi ti

În concordan cu noul statut de protejare a Deltei Dun rii, to i actoriiimplica i în administrarea i protejarea Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii sunt în

utarea unui mod în elept de a armoniza interesele economice cu cele pentruconservarea i protec ia mediului.

Turismul este o surs de venit in special pentru locuitorii din Cri an, Mila23,Sf. Gheorghe, datorit condi iilor fizico-geografice favorabile.

Activitatea de turism desf urat în RBDD nu este pe m sura poten ialuluideosebit de ridicat al zonei. Pe lâng datele oficiale luate în considerare înaprecierea fenomenului turistic din RBDD s-a luat în considerare i turismulneorganizat prin agen i economici autoriza i, acest fenomen fiind invariabil, maiales în perioada sezonier respectiv, aprilie - octombrie.

Principalele forme de turism care se pot desf ura pe teritoriul RBDD sunt:- Sejur pentru odihn , practicat prin intermediul companiilor de turism, în

unul din hotelurile de pe teritoriul RBDD sau folosind hotelurile plutitoare - Turism itinerant, practicat fie individual sau prin intermediul excursiilororganizate - Turism specializat – tiin ific (pentru ornitologi, speciali ti, cercet tori,studen i) - Programe speciale de tineret, pentru cunoa terea, în elegerea i pre uireanaturii - Turism rural, în cadrul c ruia turi tii sunt g zdui i i ghida i de localnici - Cura helio – marin , pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe, Gura Porti ei

- Foto – safari, practicat pentru cei care vor s imortalizeze pe peliculpeisaje din Delta Dun rii

- Turism pentru practicarea sporturilor nautice - Turism pentru practicarea pescuitului sportiv i a vân torii sportive. Principalele structuri de primire turistic din RBDD sunt redate în tabel 25.

Tabel 25: Tipuri de unit i de cazareNr.crt Tipul structurii de cazare Capacitate de cazare

- locuri în 2003Capacitate cazare -locuri în 2004

1 Hoteluri 1018 12522 Hoteluri plutitoare 252 5223 Campinguri 320 2444 Cabane 26 205 Pensiuni 459 8566 Popasuri turistice 507 Sate de vacanta 262 4888 Tabere 770 7709 Vile - 24810 TOTAL 3107 4450

Pe lâng acest num r total de locuri de cazare se adaug acele gospod riicare primesc turi ti, acestea având o capacitate de cazare de aporximativ 2200locuri.


Oferta de activit i recreative cuprinde: excursii în delta cu alupe,catamarane sau b rci cu rame, observare de p ri, partide de pescuit, explorareadeltei cu caiace, vizitarea localitatilor, mese tradi ionale etc. Se are în vederedezvoltarea ecoturismului pe întreg teritoriul rezerva iei. Avantajele ecoturismului sunt multiple, accentuând importan a practic riiacestei forme de turism în toate zonele naturale, astfel:

- încurajeaz în elegerea naturii;- genereaz locuri de munc la nivel local, atât în sectorul turistic cât i alte

sectoare suport de management a resurselor;- stimuleaz dezvoltarea sectoarelor industriale locale, transporturile,

serviciile de ghidare i interpretare, artizanaturile, etc;- diversific economia local în zonele rurale unde agricultura poate fi

sporadic sau insuficient- stimuleaz îmbun irea infrastructurii locale;- creaz facilit i de recreere care pot fi folosite atât de comunit ile locale

cât i de turi ti;- turismul cultural duce la cre terea respectului comunit ilor pentru valorile

culturale i creaz oportunit i pentru îmbun irea comunic rii întreoameni.

Num rul turi tilor care viziteaz sau care î i petrec vacan ele în DeltaDun rii în fiecare an, se înscrie pe o curb descendent . Datele monitorizate lanivelul institu iei prin includerea turi tilor care au solicitat permise de acces peteritoriul rezerva iei, date soliciate de la agen ii economici care desf oar activit ide turism, de la agen i ecologi din fiecare district care au monitorizat camp rileturi tilor i caz rile în campinguri, au condus la o evaluare a num rului de turi ti,evaluare prezentat în tabel 26.

Tabel 26: Evolu ia num rului de turi ti în RBDDAnul Nr. de turi ti care au vizitat Delta

Dun rii2002 410322003 341482004 334542005 23884

O influen destul de important este exercitat i de turismul necontrolatpracticat de mul i din cei ce viziteaza zona. De-a lungul tuturor traseelor turisice,datorit lipsei locurilor de campare special amenajate i a depozit rii necontrolate ade eurilor se obsev o degradare peisagistic a zonelor ce vor conduce la omodificare accentuat a echilibrelor ecologice în ecosistemele respective.

Datorit lipsei unui serviciu permanent de salubritate, a locurilor amenajatepentru depozitarea gunoaielor, aceste zone de campare sunt deosebit de poluatecu de eurile l sate de turi ti.

Pentru o dezvoltare durabil a rezerva iei i pentru pentru punerea învaloare a poten ialului de excep ional valoare, vor fi create premise pentrupracticarea unui turism ecologic, organizat i controlat, în paralel cu protejareaorganizat pe baze tiin ifice a cadrului natural.


III.7 ANALIZA SITUA IEI DE EURILOR ÎN RBDD

Analiza situa iei de eurilor din RBDD va cuprinde: situa ia existent ade eurilor, prevenirea de eurilor, colectare i transport, pie e poten iale pentrucompost i reciclare i depozitarea de eurilor.

III.7.1 Situa ia existent a de eurilor

În conformitate cu Hot rârea de Guvern 856/2002 privind eviden a gestiuniide eurilor i pentru aprobarea listei cuprinzând de eurile, inclusiv de eurilepericuloase, în categoria de eurilor municipale i asimilabile din comert, industrie siinstitutii, i a de eurilor din construc ii i demol ri sunt cuprinse tipurile de de euricare se reg sesc la codurile:15 : Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante iîmbracaminte de protec ie, nespecificate în alt parte – cu excep ia ambalajelor dinde eurile industriale i a codurilor 15 02 02 i 15 02 0317 : De euri din construc ii i demol ri (inclusiv p mânt excavat din amplasamentecontaminate)20 : De euri municipale i asimilabile din comer , industrie, institu ii, inclusivfrac iuni colectate separat

Termenul de “de euri menajere” face referin doar la de eurile provenitedin activit i casnice sau asimilabile cu acestea, colectate în amestec sau selectiv,dar i cele asimilabile cu acestea (care prezint compozi ie si propriet i similare)generate în institu ii, industrie, comer , sectorul public sau administrativ.

Termenul de “de euri municipale” desemneaz atât de eurile menajere câti de eurile voluminoase colectate separat i de eurile rezultate de la cur irea

spa iilor publice (de euri din parcuri, din pie e, de euri stradale).Termenul de “de euri din construc ii i demol ri” face referin la de eurile

rezultate din activitati precum construc ia cl dirilor i infrastructurii civile, demolareatotal sau par ial a cl dirilor i infrastructurii civile, modernizarea i între inereastr zilor.

Termenul de “de euri biodegradabile” desemneaz atât de eurile de lapopula ie i din activi i comerciale care sufer descompunere anaerob sauaerob cât i de eurile alimentare i vegetale, hârtia i cartonul (de calitate joas ).De i, hârtia i cartonul fac parte din grupa de eurilor biodegradabile, este indicatreciclarea i recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calit i ridicate, pentruatingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea si recuperarea materialelorreciclabile.

În RBDD, materia biodegradabil din de eurile municipale reprezint ocomponent major , în aceast categorie fiind cuprinse:

- de euri biodegradabile rezultate în gospod rii i unit i de alimenta iepublic ;- de euri vegetale din parcuri, gr dini;- de euri biodegradabile din pie e i de eurile stradale;- teoretic, hârtia este biodegradabil , dar din punctul de vedere al Planului

Na ional de Gestionare a De eurilor, hârtia face parte din materialelereciclabile i nu va fi inclus în categoria biodegradabilelor, excep ie

când hârtia de cea mai proast calitate, ce nu poate fi reciclat .Sursa de baz pentru evaluarea situa iei existente a de eurilor pe teritoriul

RBDD o reprezint baza de date la nivel de ARBDD.


Principalele surse de date referitoare la generarea de eurilor sunt furnizatede c tre agen ii economici generatori de de euri care i i desf oar activitatea înteritoriul rezerva iei, de consiliile locale, de serviciile de salubritate, precum i prinestimarea cantitativ a de eurilor produse de c tre turi tii care viziteaz zona.

În ora ul Sulina de eurile stradale sunt colectate i transportate la depozitulde gunoi, iar cur enia stradal este efectutat de c tre serviciul de salubritateexistent de euirile stradale fiind colecate manual cu mijloace rudimentare itrasportate la depozitul de deseuri al ora ului.

O problem a salubriz rii str zilor în ora este lipsa sau num rul insuficient derecipien i i de co uri de gunoi stradal, cât i a utilajelor speciale pentru între inereai transportul de eurilor generate i colectate(tabel 28).

Tabel 27: Evolu ia cantit ilor de de euri generate în RBDDCatalog

EuropeanDe euri

Principalele tipuri de de euri Cod Deseu 2003 2004 2005

1.0

De euri municipale,asimilate cu cele din comer ,industrie i alte institu ii (t),din care:

2015 01 1889,8 2312,2 2472

3.0 De euri din construc ii idemolari (t), din care: 17 125 532 100

Total cantitate de de euri colectat (t) 2014,8 2844,2 2572

Tabel 28: Evolu ia cantit ilor de de euri urbane/rurale i a celor din comer , industrie, institu iiCatalogEuropeanDe euri

Principalele tipuri de de euri Cod De eu 2003 (t) 2004 (t) 2005 (t)

1.1 De euri nesortate din gospod rii 20 03 01 1474,63 1791,64 1409,30

1.2 De euri nesortate din comer ,industrie i alte institu ii 20 03 01 320,31 373,65 370,36

De euri municipale similare cucolecatrea separat (exeptândde eurile din construc ii idemolari)

20 0115 01 17,3 46,81 125,92

- hartie i carton 20 02 0115 01 01 3,5 5,51 9,8

- stilc 20 02 0215 01 07 0,7 0 0,47

- plastic 20 02 3915 01 02 2,52 13,58 12,13

- metale 20 01 4015 01 04 0,1 0,22 2,34

- lemn 20 01 3815 01 03 0,68 16 5,44

- de euri biodegradabile 20 01 08 7,4 5,7 8,4

1.3

- altele 20 0115 01 2,4 5,8 541,44

1.4 De euri voluminoase 20 03 07


1.5 De euri din gr dini i parcuri 20 02 11,75 15,04 16,921.6 De euri din pie e 20 03 02 7,76 10,11 11,281.7 De euri stradale 20 03 03 58,05 74,97 84,13

Total: de euri municipale din comer ,industrie i institu ii 1889,78 2312,21 2472,0

Tabel 29: Evolu ia de eurilor din construc ii i demol riCod De eu 2003 (t) 2004 (t) 2005 (t)

De euriinerte 17 125 532 100

Tabel 30: Evolu ia cantit ilor de de euri generate în anul 2005 în RBDDCatalogEuropeanDe euri

Principalele tipuri de de euri Cod De eu 2005 (t)

1.0 De euri municipale similare cu comerciale,industriale si institutionale din care: 20 2472,0

1.1 De euri nesortate din gospod rii 20 03 01 1409,3

1.2De euri nesortate din comer , industrie i alteinstitu ii 20 03 01 370,36

De euri municipale similare cu colecatreaseparat (exeptand de eurile din constructii sidemolari)

20 01 1501 125.92

- hartie si carton 20 02 0115 01 01 9,8

- stilc 20 02 0215 01 07 0,47

- plastic 20 02 3915 01 02 12,13

- metale 20 01 4015 01 04 2,34

- lemn 20 01 3815 01 03 5,44

- de euri biodegradabile 20 01 08 8,4

1.3

- altele 20 0115 01 541,44

1.4 De euri voluminoase 20 03 07

1.5 De euri din gradini si parcuri 20 02 16,92

1.6 De euri din pie e 20 03 02 11,281.7 De euri stradale 20 03 03 84,13

2.0 mol de la tratamentul apelor uzate 0 0


3.0 De euri din construc ii i demol ri din care: 17 100,0

3.1 De euri inerte 100,0Total de euri colecate 2572,0

Pentru cantitatea de de euri r mase necolectate (cantitate estimat ), s-aluat în calcul un indice de generare a de eurilor în mediul rural de 0,4 kg/loc.zi, iarpentru în mediul urban un indice de generare a de eurilor de 0,9 kg/loc.zi.

Pentru estimarea cantit ii de de euri necolecate, generat de turi tii careau vizitat Delta Dun rii, s-a luat în calcul un indice de generare a de eurilor de0,64 kg/de eu/zi, aceast cantitate de de eu fiind variabil de la an la an, în func iede num rul de turi ti (tabel 31).

Tabel 31: Evolu ia de eurilor necolectate în RBDD

Principalele tipuri dede euri Cod de eu 2003 (t) 2004 (t) 2005 (t)

De euri generate inecolectate

20 0115 01 38.46 44.87 44.8

Total deseuri necolecate 38.46 44.87 44.8

Din compozi ia procentual medie a de eurilor menajere furnizate de c treserviciul de salubritate din ora Sulina, au rezultat procentele din tabel 32.Tabel 32: Structura cantitativ a de eurilor colectate în RBDD

RBDDCompozitie de eu

urban %

Hartie si carton 10Sticla-PET 5

Metale 5Lemn 3

Plastic - PET(Amestec) 10Textile 2

Biodegradabile 51Minereu** 0

Fractiuni usoare*** 0Altele 14

** Minereu: ceramic , roci(pitri ) din gr dini *** Frac iuni u oare: de eu cu dimensiunea frac iunilor sub 8 mm

III.7.2 Modul de prevenire a de eurilor

Pentru o planificare corespunz toare a gestiunii de eurilor într-o anumitregiune, sunt necesare cuno tin e numeroase atât despre cantitatea de de eurirezultat , cât i despre compozi ia i originea acestora. Studierea de eurilormenajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de


gospod rire comunal a de eurilor i al implement rii unor instala ii de recuperare,reciclare i eliminare a de eurilor.

Tabel 33: Date generale privind prevenirea de eurilorsuri pentru prevenire Importan a prevenirii de eurilor

Stimularea cre rii i dezvolt rii unei pie eviabile de de euri reciclabile;Încurajarea popula iei locale princon tientizarea efectelor asupra recicl riimaterialelor refolosibile, reutilizabile, aeficien ei folosirii compostului în gospod rii.

Prevenirea apari iei de eurilor prinreducerea cantit ii acestora;Promovarea i sus inerea recicl rii,refolosirii, producerii de compost;Prevenirea polu rii mediuluiînconjur tor.

În ceea ce prive te valorificarea de eurilor din construc ii i demol ri nuexist un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare intern a acestor de euri îngospod riile proprii, o comercializare a lor pe o pia nedeclarat i o depoziatarenecontrolat i neselectiv la depozitele de de euri.

III.7.3 Colectarea i transportul de eurilor

De eurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorific riimaterialelor reciclabile (hârtie, carton, sticl , metale, materiale plastice), decât într-o foarte mic m sur , la nivel local, restul fiind eliminate prin depozitarenecontrolat .

De eurile generate de c tre popula ia local , agen ii economici, turi tii ialte institu ii din mediul urban, respectiv Sulina, au condus la începerea unui sistemde colectare selectiv a acestora. Colecatrea selectiv a de eurilor a început i laSf. Gheorghe i acest fapt s-a datorat programului de sponsorizare între ARBDD iSC Henkel România care prin ac iunea “Împreun pentru o Delt curat ” au fostdotate cu dou prese de balotat PET-uri Consiliul Local Sulina – Administra iaServiciilor Publice Locale i Consiliul Local Sf. Gheorghe.

Ac iunea a început la sfâr itul lunii mai 2004 i pân în prezent s-aucolecatat peste 13 tone PET-uri.Figura 6: Ambalaje de plastic, PET-uri colectate la Sulina i Sf. Gheorghe

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

ASPL Sulina 8564 1160 180

SS Sf. Gheorghe 5320 0 0

Total ambalaje plastic PET-uri,kg(2004-2005)

Total deseuri ambalaje hartiesi carton, kg(2004-2005)

Total alte deseuri me, Al, PVC,kg(2004-2005)


Aceast colectare selectiv a de eurilor de plastic tip PET, a ambalajelor dehârtie i carton început la Sulina prin Administra ia Serviilor Publice Locale i laConsiliul Local Sf. Gheorghe este îngreunat de valorificarea acestora c tre agen iieconomici autoriza i s desf oare activit i de valorificare a de eurilorrecuperabile, datorit transportului foarte costistor, descurajând astfel extindereacolect rii selective.

În zonele rurale, activitatea de colectare a de eurilor de la popula ie iagen i economici nu este înc organizat i ca atare popula ia rural nubeneficiaz de aceste servicii.

De eurile urbane (Sulina) rezultate în locuin e, institu ii i societ ieconomice diverse (comer , industrie) sunt precolectate în recipien i de diferitecapacit i, amplasa i în spa ii special amenajate în acest scop, iar o detalierepentru colecatrea i transportul de eurilor este redat în tabel 34.

În ceea ce prive te colectarea selectiv , prima ac iune necesar esteidentificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiv la surse ade eurilor (ambalaje, de euri organice i restul de eurilor menajere).

Tabel 34: Date generale privind colectarea i transportul de eurilor la SulinaComponenta Detalii necesare suri justificative

Cota din popula ie care beneficiazde servicii de salubritate

locuitorii ora ului Sulina in propor iede 24% fa de total popula ie dinRBDD (14966 locuitori -recens mânt 2002)

Colectarea selectiv conducela cre terea procentual dereciclabile i implicitmic orarea cantit ii dede euri depozitate final

Servicii de salubritate existentePrivat: Administra ia ServiciilorPublice Locale-Sulina ce deserve teun num r de 3600 locuitori

Identificarea posibilit ilor deextindere a serviciilor desalubritate pentru to i locuitoriiDeltei Dun rii

Echipamente pentru colecatre Europubele = 100 buc x 0,24 mc;Europet = 5 buc x 0,064 mc

Dotarea cu containere de tipeuropubele a tuturorgospod riilor prin programespeciale pentru colecatreaselectiv a de eurilor

Echipamente pentru transportTractor = 2 bucRemorc = 3 buc x 7 mcAro Teren (4x4) = 1 buc x 1 mc

Dotarea cu echipamentepentru colecatrea i transportulde eurilor colectate selectiv

Sta ii de transfer nu exist

Necesitatea rezolv riiproblemei transportuluide eurilor colectate selectiv,având în vedere costurilenavale foarte rididicate


Tabel 35: Servicii de colectare a de eurilor în RBDD

Loca ia serviciului de colecatrea de eurilor Denumirea serviciului Aria de cuprindere

a locuitorilor

ARBDD - Sulina Administratia ServiciilorPublice Locale 3600

La alegerea tipurilor de containere pentru colectarea de eurilor trebuie s sein cont de: capacitatea de umplere de c tre popula ie, s fie u or accesate igolite de c tre cei ce asigur serviciul de salubrizare, s poat fi men inute încondi ii satisf toare de igien .

Descrierea echipamentelor pentru colectarea i transportul de eurilorutilizate de c tre operatorii de salubritate din ora ul Sulina este detaliat în tabelele36 i 37.

Tabel 36: Echipamente folosite de catre operatorii de salubritate pentrucolectarea neselectiv i selectiv a de eurilor în RBDD

Container tip

Jude ul Pres compactoarePET-uri(10 balo i/h=300 kg)

Containere(4 - 5 mc)

Eurocontainere (1.1 -1.2 mc)

Altele Totalvolum(mc)

Capacitateaspecificamc/loc

ARBDD - TulceaASPL SULINA 1 0 100 5 24.32 0.67

De eurile colectate sunt transportate c tre depozitul de de euri cu tractor curemorc , tabel 37.

Tabel 37: Echipamente de transport

ARBDD - TulceaASPL SULINA

Mijloace de transport -(num r)

Capacitateamijlocului de

transport(mc)

Tractor cu remorca 2 tractoare+3 remorci 7Din înregistr rile în baza de date a de eurilor a rezultat c la nivel de

rezerva ie, în anii 2004 i 2005 s-au realizat o colectare selectiv a de eurilor,acestea urmând a fi valoricicate prin agen i specializa i în reciclarea, reutilizare,refolosire(tabel 38).

Tabel 38: Evaluarea cantit ilor de de euri sortate în RBDD, prin mijloace propriiCantitatile de de euri

sortate (t)Jude ul Numele sta iei desortare/localitatea

Tipul dede eusortat 2004 2005

hartie sicarton 1.16 0

plastic -PET 6.9 9.1

sticla 0 0metale 0.1 0.03lemn 0 0altele 0.1 1.23

Tulcea - ARBDD ASPL Sulina

Total 8.26 10.36


III.7.4 Posibilit i poten iale pentru compost i reciclare

Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare i de reducerea materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea final trebuiesc utilizate toate

surile posibile de valorificare a de eurilor biodegradabile, unica solu ie în acestmoment fiind compostarea .

Colectarea separat a materiei biodegradabile poate fi realizat în toateregiunile în care popula ia locuie te în “medii verzi”, gospod rii cu gr dini, aceastareducându-se substan ial.

Pentru colectarea separat în gospod rii a de eurilor biodegradabiletrebuiesc asigura i recipien i speciali. Pentru gospod riile mici pot fi distribui i saci,iar pentru gospod rii mai mari pot fi distribuite containere (80-120 l). Acestea vor fiamplasate aproape de locuin e. Colectarea va fi organizat într-o asemeneamanier încât s se evite problemele de igien .

În privin a organiz rii i dezvolt rii sistemului de colectare, o metodeficient organizat corespunz tor i avantajoas , ar fi preselectarea materialelorrefolosibile direct de la popula ie, f a mai fi amestecate cu de eurile urbane.

Avantajele acestui sistem sunt: - cheltuieli mici pentru colectare; - aprovizionarea continu i echilibrat a punctelor de selectare; - costul trierii materialelor refolosibile este relativ sc zut.

III.7.5 Depozitarea de eurilor

În momentul de fa depozitarea prin eliminarea final a de eurilornerecuperabile i nereciclabile se face necontrolat pe tot teritoriul RBDD, printr-odesc rcare direct în gropile respective.

În zona depozitelor de gunoaie deschise, aerul este viciat de un miros urât,iar în gunoaiele neacoperite se înmul esc rapid mu tele i exist posibilitatea deaprindere i ardere a gunoaielor. Situa ia evaluat în teren la sfîr itul anului 2004 adepozitelor de de euri este redat în tabel 39.

Tabel 39: Situatia existent la nivel de RBDD a depozitelor de de euri

Proprietar Localitatea unde este amplasatDistan a fa de

zonele locuite i fade Dun re (m)

Suprafa adepozitului

(ha)

Capacitateocupat

(mc)

C.A. Rosetti

-platforma de gunoi esteamplasata la V loclalit ii i la limitaN a terenurilor proprietateparticular , lang DC 4

1000 m fa dezonele locuite 0.03 150

Letea

-platforma de gunoi esteamplasat la E loclalit ii pe langDC 4 între p durea Letea iterenurile arabile


Periprava

- s-a stabilit amplasarea platformeide gunoi în S-V localitâ ii, pe unmoticul, fiind singurul neinundat dejur-imprejurul localit ii

600 m fa de zonelelocuite 0.03 138


Sfistofca

- s-a propus amplasarea platformeide gunoi in S-V localit ii deoareceîn partea de E este canal central, laN-V p dure


Cardon

s-a propus groapa de gunoi în N-Vlocalit ii pe o coama mai ridicat ,neinundabil , la care se poateajunge destul de greu(pod) de laDC 5


Crisan - groapa de gunoi se afl înpartea de S a localit ii

20 fa de zonelelocuite i de 150 mfa de Dun re

0.015 200

Caraorman - groapa de gunoi se afl înpartea de N a localit ii

800 m fa de zonelelocuite i de1500 mfa de Dun re

0.02 150

Mila 23 - groapa de gunoi se afl înpartea de S a localit ii

800 m fa de zonelelocuite i de1000 mfa de Dun re

0.01 200

Maliuc - groapa de gunoi se afl îndreptul Mm 24 existând 2 rampiamplasate între casele locuite

între casele locuite,neexistand teren alprim riei pt. rampade gunoi, iar pânzafreatic e foarteridicat

0.0015 100

Partizani + Ilganiide Sus

- groapa de gunoi se afl îndreptul Mm 29 a localit ii

200 m fata de zonelelocuite si 100 m fatade Dunare

0.02

Vulturu - groapa de gunoi se afl indreptul Mm 26 a localit ii

50 m fa de zonelelocuite 0.01

Ceatalchioi - groapa de gunoi se afl înlocalitate, la margine de sat

50 m fa de zonelelocuite i de 200 mde Dunare

0.03 20

Plauru - groapa de gunoi se afl lamarginea localit ii

150 m fa de zonalocuit 0.02 20

Patlageanca - groapa de gunoi se afla lamarginea localit ii

150 m fa de zonalocuit 0.015 20

Pardina - groapa de gunoi se afl la 1000m de localitate


Chilia Veche - groapa de gunoi se afla lamarginea localit ii

100 m fa de zonelelocuite i de 200 mde Dunare

0.02 50

Sf. Gheorghe - groapa de gunoi se afla lamarginea localit ii


Sulina - groapa de gunoi se afla in parteade E a orasului

7000 m fata dezonele locuite, 400 mdistanta fata deDunare si 110 m fatade Marea Neagra

1.2 ha dincare 0.3 haau fostacoperite cunisipramananddisponibil 0.9ha

14787

Depozitul de de euri amplasat în perimetrul ora ului Sulina, nu este conformcu legisla ia în vigoare, acesta urmând a fi închis în anul 2017 (tabele 40 i 41).


Tabel 40: Existen a depozitelor în RBDD

Jude ul Numarul de depozite urban TipulSuprafataproiectat

(ha)

Capacitateaproiectat (mc)

Tulcea ARBDD - Sulina 1 B 1.2 25 000

Tabel 51: Închiderea depozitelor de de euri incluse in Planul National deManagement

Jude ul Denumire depozit/locatiaSuprafa aacoperit

(ha)

Andeschidere An închidere

Tulcea ARBDD - Sulina Sulina 0.3 1996 2017

Pe teritoriul RBDD exist o unitate sanitar la Sulina Centrul de S tate,ce de ine un num r de 30 de paturi i 23 angaja i.

Gestionarea de eurilor rezultate din activit ile medicale este în prezentreglementat de Ordinul Ministrului S ii i Familiei nr. 219/2002 care aprobNormele tehnice privind gestionarea de eurilor rezultate din activit i medicale iOrdinul 219/2002 privind gestionarea de eurilor rezultate din activit ile medicale.

Normele tehnice privind gestionarea de eurilor rezultate din activit ilemedicale reprezint reglementarea modului în care se colecteaz , se ambaleaz ,se depoziteaz temporar, se transport i se elimin aceste de euri, o aten iedeosebit acordându-se de eurilor periculoase pentru a preveni astfelcontaminarea mediului i afectarea st rii de s tate.

În anul 2005 au rezultat 60 mc de euri menajere, de euri care au fosteliminate final pe depozitul de de euri din Sulina.

De eurile infec ioase, în ep toare-t ietoare rezultate în anul 2005 au fostde 148 kg, acestea au fost colecate zilnic de c tre personalul auxiliar de serviciu iincinerate în aer liber în instala ii improvizate, neexistând un contract cu vre-unagent economic prestator de servicii pentru eliminarea final în condi ii de maximsecuritate pentru protec ia mediului.

III.8 Verificarea credibilit ii datelor

Inten ia verific rii credibilit ii în timpul fazei de colectare a datelor este de aevita utilizarea unui raport gre it a situa iei curente i evitarea gre elilor în procesulde planificare.

Pe parcursul întregului proces trebuisc verificate urm toarele aspecte:Dac : - datele sunt realiste?

- datele sunt sigure?- datele sunt recente?

Compararea datelor cu date din publica ii similare din alte ri sau regiunipermite stabilirea dac schi a respectiv este realist sau nu. Este recomandat overificare a mai multor surse de date, iar atunci când sunt identificate date false,informa ia trebuie transmis institu iilor care folosesc aceste informa ii.

Aten ionarea altora despre datele gre ite trebuie s fie un lucru natural,chiar dac institu ia resprctiv are rang superior.

intele evalu rii datelor colectate sunt:- s permit descrierea detaliilor i tipurilor de c i pentru înbun irea

condi iilor solicitate în domeniul gestion rii de eurilor la nivelul RBDD;


- s se poat identificarea lipsurile i punctele slabe;- s se identifice aspectele specifice RBDD (turism ridicat - modificarea

cantit ii de eurilor în perioadele cu turism intensiv, agricultur intensiv darnum r mic de animale - necesar crescut de compost);

- s se poat identifica poten ialul pentru prevenirea i reducereade eurilor precum i recuperarea i reciclarea acestora pentru a îmbun icondi iile de mediu (sol, ap , aer, zgomot).

Cuantificarea intelor pentru reducerea de eurilor organice(biodegradabile ihârtie) la nivel na ional i calculat pnetru teritoriul RBDD s-a estimat a fi de 25 % înanii 2007 i 2010 i de 15 % în 2015.

Tabel 52: Cuantificarea intelor na ionale/RBDD (reducerea de eurilor organice)Populatia Jude ului Tulcea

(2002) 266800

Popula ia din RBDD (2002) 14966Cota din regiune % 5.6

Tulcea total jude UM 2002

inta dereducerenational

[%]

2007

inta dereducerena ional

%]

2010

inta dereducerenational

[%]

2015

Total de euri organice(biodegradabile i hartie) din zon

t/an 102805 25 77104 25 57828 15 49154

Reducerea necesar t/an 25701 25701 8674RBDDTotal de euri organice(biodegradabile i hartie) dinzon

t/an 2312 1694 1271 1080

Reducerea necesar t/an 578 578 190

Analiza punctelor slabeDepozite/gropi de de euri i norme de îndeplinire pe teritoriul RBDDTeritoriul RBDD cu o poula ie de 14 966 locuitori (recens mât 2002), nu

dispune de nici un depozit de de euri organizat, iar depozitarea de eurilor se facenecontrolat, direct pe sol i neselectiv. Cea mai bun grop ecologic de de eurinu are valoare mare dac nu este construit i exploatat în mod corect. În zonadepozitelor de gunoaie deschise, aerul este viciat de un miros urât, iar în gunoaieleneacoperite se înmul esc rapid mu tele i pot conduce la aprinderea i ardereagunoaielor.

Conform legisla iei în vigoare, locurile de depozitare trebuie s fie amplasatefa de cursurile de ap de suprafa , lacuri, instala iile de alimentare cu ap , la odistan de cel pu in 150 m. Nivelul interior al gunoaielor depozitate trebuie s fiedeasupra nivelului cel mai ridicat al apelor freatice. Acest procedeu reduceac iunile negative ale depozit rii deschise, îns are un dezavantaj foarte mare,întrucât nu poate fi aplicat decât în afara perimetrului localit ilor, cât i faptul cnecesit o suprafa de teren destul de mare. Terenurile umplute pot fi folosite înagricultur sau în alte scopuri.

Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie cât iexploatarea lor sunt reglementate de prescrip ii sanitare foarte severe, dintre caremen ion m:

- gunoaiele pot fi depuse în terenuri de depozitare numai în straturi cugrosimea de cel mult 1,8 m;


- dup o grosime de 20-22 cm, straturile trebuie s fie acoperite cu p mântsau alte materiale corespunz toare; stratul proasp t depus nu poate sta neacoperitmai mult de 24 de ore;

- împr tierea materiilor u oare de c tre vânt trebuie împiedicat pringarduri din plas de sârm ;

- materiile care se descompun u or sau cele putrescibile (pe te, alte resturianimaliere) trebuie s fie separate i îngropate într-un loc special stabilit în incintadepozitului, la o adâncime de cel pu in 60 cm;

- trebuie prevenit apari ia incendiilor, în care scop se vor asigura instala iilede stins corespunz toare.

În general, atât la proiectarea i amenajarea, cât i la exploatarea acestorspa ii de depozitare a gunoaielor, trebuie avute în vedere câteva considerentestrict necesare în cazul unei protec ii eficiente a mediului înconjur tor.

Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuiecut cu acordul organelor sanitare, agen iilor de protec ie a mediului, a oficiului

pentru ape i a altor organe de specialitate. Depozitele de gunoaie trebuie s fierealizate pe cât posibil pe baz regional . Pentru localit ile cu num rul de locuitorisub 20.000, nu este permis realizarea de depozite de gunoaie. În prealabil,trebuie analizate posibilit ile de mic orare a volumelor (concasare etc.).

De eurile spitalice tiPentru de eurile spitalice ti, considerate toxice i periculoase pentru

tatea popula iei i a mediului, de i cantit ile sunt destul de mici, existând doaro singur unitate sanitar , respectiv Centrul de S tate Sulina, trebuiesc totu i

site solu ii viabile pentru sterilizarea i transportarea acestora în stare demaxim siguran la cea mai apropiat rampa ecologic . Având în vedere faptul ctransportul se face pe Dun re, trebuiesc deasemenea gândit un sistem de navtransportoare, care s respecte întocmai cerin ele de protec ie atât a mediuluiînconjur tor cât i a sanat ii popula iei umane.

La aceast dat de eurile spitalice ti rezultate din activitatea medical de laCentrul de S tate Sulina sunt incinerate într-un loc improvizat, f s serespecte cerin ele minime de protec ie a s ii i a mediului.

De men ionat faptul c Sulina fiind port maritim este necesar s asigureservicii navelor în tranzit printre care i preluarea de eurilor menajere care potcon ine substan e periculoase pentru mediu i s tate. Prin realizarea unui studiude impact asupra mediului, s-ar da solu ii pentru rezolvarea de eurilor spitalice tidin zona respectiv , a de eurilor menajere de la navele maritime în tranzit, inclusivreziduurile de ape de santin cât i a uleiurilor uzate.

Incinerator mobil? Sau alte posibilit i pentru cadavrele din fauna s lbatic ,a p rilor migratoare i a de eurilor spitalice ti?Deasemenea un alt aspect special de care trebuie s se in cont în

realizarea obiectivelor prin acest plan de management a de eurilor de pe teritoriulrezerva iei se refer la modalitatea de incinerare a cadavrelor de animale din fauna

lbatic i gospod rii, a p rilor migratoare, a de eurilor spitalice ti - datoritcondi iilor geomorfologice ceea ce nu permite construirea de pu uri seci saucimitire de animale conform normativelor în vigoare. De men ionat faptul c Sulinafiind port maritim este necesar s asigure servicii navelor în tranzit printre care ipreluarea de eurilor menajere care pot con ine substan e periculoase pentrumediu i s tate.


Tabel 89: Tabel centralizator rezultat din analiza celor trei scenariiScenariu Istoric Pesimist OptimistAni int 2007 2010 2013 2007 2010 2013 2007 2010 2013

Deseuri colcate inamestec de la populatie

si de la agentiieconomici

2528 2767 3037 2309 2306 2305 2941 3486 4283

Deseuri din construc ii idemol ri 78.5 81 83.3 78.5 81 83.3 78.5 81 83.3

De euri colecate înamestec total 2607 2848 3120 2387.5 2387 2388 3019.5 3567 4366.3

De euri colecateselectiv 14.2 14.7 15.1 14.2 14.7 15.1 14.2 14.7 15.1

Des

euri

cole

ctat

e

De euri din parcuri igr dini 15.4 15.9 16.4 15.4 15.9 16.4 15.4 15.9 16.4

De euri din pie ecolecate 10.4 10.7 11 10.4 10.7 11 10.4 10.7 11

De euri stradalecolecate 77.1 79.5 81.8 77.1 79.5 81.8 77.1 79.5 81.8

De euri colecateseparat total 117.1 120.8 124.3 117.1 120.8 124.3 117.1 120.8 124.3

Cantitate total dede euri colecate 2724 2969 3245 2504.6 2508 2513 3136.6 3687.8 4490.6

De euri din ambalajereciclabile 54 81 111 52 75 117 55 90 117

Des

euri

din

amba

laje

Tinta de euri deambalaje reciclate 54 81 111 52 75 117 55 90 117


Reciclare hartie 14 20 28 13 18 23 15 24 36

Deseuri biodegradabilepentru compostare 132 331 662 132 331 662 132 331 662

Des

euri

bide

grad

abile

inta de euribiodegradabile reduse 146 351 690 145 349 685 147 355 698

Pe baza scenariilor realizate se va evalua poten ialul teritoriului RBDDpentru valorificarea i eliminarea de eurilor colecate.

În urma cantit ilor de de euri generate i aplicarea intelor pentru scenariulselectat i alternativa rezultat se va proceda la propunerea de sta ii de transfer ia punctelor de colectare. În acest sens trebuie s se in cont de evolu ia indiceluide generare a de eurilor menajere, evolu ia gradului de dezvoltare economic ,evolu ia ariei de acoperire cu servicii de salubritate cât i de procentul de colectareselectiv . Deasemenea în stabilirea acestora trebuie s se aib în vedere igenerarea de eurilor provenite din aglomer rile urbane/rurale vizitate de turi ti câti de minimizarea distan elor de transport.


IV. M SURI DE IMPLEMENTARE

Implementarea presupune modul în care sunt puse în practic deciziile luatepentru îndeplinirea propuse, prin realizarea unui orar cu succesiuneaevenimentelor i p ilor responsabile pentru a putea fi controlat implementarea.Pentru implementarea Planului de Management a Gestiunii De eurilor pe teritoriulRezerva ei Biosferei Delta Dun rii în conformitate cu îndrum rile UE trebuie s sein cont de urm toarele aspecte:

- M suri de reglementare- Instrumente economice- Con tientizare public

surile de reglementare - sunt cele mai comune i cunoscute m suri.Comunit ile locale trebuiesc instruite prin intermediul ghidurilor cu privire la toateproiectele actuale, propuse sau în curs de implentare (ex. constituirea unei noifacilit i de tratare a de eurilor).

surile economice – sunt cele care influen eaz comportamentul publicului înprivin a protec iei mediului. M surile economice de care trebuie s se in cont înviitor sunt: subven iile pentru încurajarea publicului în practicarea unei conduitepozitive fa de mediu, încorporarea problemelor de mediu în proiectareaproduselor ( de ex. folosirea de compost pentru produse ecologice), impozite itaxe pentru de eurile care ridic multe probleme de mediu.

Con tientizarea public – aduce succes i men ine publicul interesat în problemaprotec iei mediului. Pentru acest succes toate comunitat ile locale, micile afaceriprivate din teritoriul rezerva iei trebuie s aib cuno tin de existen a PlanuluiLocal de Management a De eurilor, s în eleag ce reprezint pentru via a lor i

-l sus in .De aceea pentru a cre te con tien izarea publicului, trebuiesc elaborate schemede instruire pentru Consiliile locale, întâlniri i dezbateri cu to i agen i economicicare desf oar activit i pe tritoriul rezerva iei i cu to i locuitorii care tr iesc înrezerva ie.

Formularea local a obiectivelor/sarcinilorFormularea local a obiectivelor i sarcinilor definesc nevoile de ac iuni necesareîn managementul de eurilor i necesit implementate în dou faze.

Tabel 90: Principalele obiectiveObiective – faza 1 Detalii faza 1

Asigurarea de teren pentru realizarea punctelor dedepozitare temporar cu standardele adecvateÎnchiderea terenurilor de depozitare vechiRealizarea unei baze de date sigure i corecte

Localizarea terenului, capacitatea de depozitareselectiv temporar , realPlanificrea pentru fiecare localitate pentruînchiderea terenului de depozitare a de eurilorvechiDezvoltarea unei strategii de transmitere adatelor privind cantit ile de de euri generate

Obiective – faza 2 Detalii faza 2Evaluarea punctului 1 de la faza 1, prin analizaterenurilor pentru realizarea punctelor de colectare

Sistemul ales trebuie s asigure securitatearidicat a popula iei din puct de vedere a


Actualizarea colec iei de dateVerificarea i adaptarea obiectivelor pe bazaevalu rii fazei 1Implementarea i realizarea planific rii din faza 1pentru întreg teritoriul

mediuluiRealizarea de proiecte pilot astfel înât s fieintegrat în infrastrustura localAlegerea de tehnologii adaptabile astfel încâtobiectivele s poat fi realizate sigurÎncurajarea privatiz rii în domeniul gestion riide eurilor

Implementarea obiectivelor propuse se reg sesc în urm toarele categorii:organizare, aspecte legale, refolosire-recuperare-reciclare, depozitarea icolecatrea selectiv , transportul de eurilor la sta ia de transfer sau depozitulecologic.Acestea sunt descrise ca activit i pe termen scurt (< 1 an cu cheltuieli mici / < 100000 EUR); pe termen mediu (1 / 3 ani cu cheltuieli medii /100 000 – 1 000 000EUR) sau lung (> 3 ani cu cheltuieli mari / > 1 000 000 EUR).

V. MONITORIZAREA IMPLEMENT RII

Planul de Gestiune a De eurilor trebuie revizuit periodic în conformitate cuprevederile legale, în scopul elimin rii solu iilor neadecvate i a introduce maimulte metode eficiente pentru realizarea obiectivelor propuse. Mai mult,monitoringul anumitor indicatori poate contribui în a stabili dac presupunerileutilizate ca baz pentru previziuni sunt valide i reale.Monitoringul implement rii unui plan presupune: - Compararea obiectivelor propuse/ intelor în plan cu rezultatele realizate - Definirea indicatorilor, frecven ei controalelor i a criteriilor de monitoring - Identificarea întârzierilor din perioada implement rii - Schi area recomand rilor privind verificarea planului - Publicarea rezultatelor

Respectarea întocmai a implement rii monitoringului în rezerva ie, vainfluen a planificarea viitoare i îndeplinirea eficient a obiectivelor.

Prin monitorizarea anumitor indicatori se verific i ipotezele pe care s-abazat realizarea scenariilor. Monitorizarea implement rii se va face în fiecare an,iar indicatorii care vor fi urm ri i sunt prezenta i în tabel 91.

Deasemenea se pot lua în considerare i al i indicatori relevan i pentrumonitorizarea implement rii planului de gestiune a de eurilor.


Tabel 91: Principalii indicatori pentru monitorizareCriterii Indicatori Perioada

Date de baz

Rata de acoperire cu servicii desalubritateGenerare de euri menajere:- total pe regiune

- pe tipuri de localitate:1. zone rurale2. zone urbane3. zone turistice

% (locuitorideservi i/totallocuitori din teritoriu)

kg/loc.an

Anual

Cantit i de de euri

Cantit i de de euri municipaleCantit i de de euri asimilabileCantit i de de euri din construc ii idemol riCantit i de de euri din parcuri igr diniCantit i de de euri din pie eCantit i de de euri stradale

Tone/an Anual

Cantitate % a de eurilorcolecate selectiv

% deseuri de ambalaje% de euri biodegradabile Tone/an Anual

Colectare - rata colect riiseparate

% cantit i colectate prinseparare/cantitatea total a de eurilorcolecatate

kg/loc.an Annual

Eliminare - depozitare

- gropi de de euri închise- reducerea cantit ilor de de euri

biodegradabile eliminate la gropi degunoi

Nr. Conformplanului

Recuperare i reciclarePlan de reciclare - cre terea ratei dereciclare pentru de eurile deambalaje

% Conformplanului

În concluzie monitoringul integrat al gestiunii de eurilor ca sistem ecologic,îndepline te urm toarele:

- Colectarea selectiv i transportul specializat;- Colectarea selectiv pentru: hârtie i carton, sticl i obiecte din sticl , folii,

recipiente i cutii plastic, metale, de euri organice, inclusiv lemn netratat,deseuri reziduale, de euri din demolari;

- Depozitarea în condi iile ecologice;- Programe de con tientizare a popula iei locale.


VII. CONCLUZII I RECOMAND RI

Concluziile i recomad rile din Planul de Gestiune a De eurilor din RBDDvor eviden ia punctele slabe întâlnite în realizarea lui i recomand rile pentru caretrebuie s se in cont. Acestea sunt:

Poluarea mediului datorit gestiunii necorespunzatoare a de eurilorCantit ile de de euri generate de activit ile casnice i gospod re ti, agen ii

economici i turi tii sunt stocate în diverse loca ii din teritoriu, necontrolat.Prin absen a dot rilor de protec ia mediului, se produce poluarea tuturor

factorilor de mediu din vecin tatea acestor depozit ri necontrolate.Exist doar un singur seviciu de salubritate la Sulina iar la nivelul localit ilor

rurale aceste servicii de salubritate lipsesc, colectarea i depozitarea selectiv ade eurilor realizându-se în propor ii destul de mici.

Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolateÎn special la nivelul localit ilor rurale sunt des întîlnite depozite de de euri

necontrolate, amplasate fie pe malurile apelor sau în zone cu pânza freatic destulde ridicat , tiut fiind faptul c pânza freatic în Delta Dun rii este caracterizatprin existen a unui strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m (1,05-1,35) pegrinduri joase i de 1,67 m pe relieful de dune joase, acesta fiind influen at deraporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic i fluctua iile nivelelor apelor Dun rii.

Inexistenta unui flux corect de eliminare a de eurilor spitalice tiPentru de eurile spitalice ti, considerate de euri toxice i periculoase pentru

tatea popula iei i a mediului nu exist un flux corect i sigur de colectare ieliminare. Eliminarea de eurilor spitalice ti de la Sulina se realizeaz cu ajutorulunor ”incineratoare„ improvizate.

Fluxul de depozitare i transport a de eurilor spitalice ti periculoase nu estepus la punct atât la nivelul localit ilor urbane - Sulina cât si la nivelul localit ilorrurale, aceasta fiind o situa ie special prezent în localit ile din Delta Dun rii. Este recomandat s se analizeze posibilitatea dot rii cu incineratoaremobile pentru cadavre de animale, p ri i de eurile spitalice ti pentrutratarea acestora înaintea depozt rii finale prin eliminarea germinilor patogeni cepot reprezenta un pericol ridicat pentru s tatea uman i pentru mediu.Existen a unui incinerator mobil pe teritoriul RBDD este justificat prin mortalit ileîn rândul faunei s lbatice i domestice sub directa influen a factorilorhidroclimatici i/sau a diferitelor îmboln viri precum i a faptului c teritoriulrezerva iei este continuu traversat de p rile migratoare ce pot fi purt toare dediver i viru i i pot influen a indirect fauna i flora.

Lipsa amenaj rii punctelor de colectare selectiv a de eurilor menajere.Unul dintre obiectivele prioritare în reducerea impactului de eurilor asupra

mediului este mic orarea cantit ii de de euri eliminate în final prin depozitare, princolectarea selectiv în vederea valorific rii a de eurilor reciclabile. Este cazulelimin rii din de eurile menajere destinate depozit rii finale a urm toarelor tipuri dede euri : metale feroase i neferoase, hârtie, plastic, sticl , lemn.

Colectarea selectiv a acestor tipuri de de euri poate conduce lacompletarea resurselor cu costuri mai mici decât cele ale produc iei ini iale . Pe


lâng slaba amenajare a punctelor de colectare la nivel urban, si inexisten aacestor puncte la nivel rural, popula ia de ine o foarte slab educa ie în acestdomeniu.

Inexisten a unui flux de colectare i valorificare PETO problematic aparte în valorificarea spre reciclare a ambalajelor tip PET,

ambalaje care în prezent constituie o surs continuu de poluare – în specialvizual a solului i apelor, oferind totodat o imagine general foarte neplacutpentru aceast zon turistic protejat .

Administra ia de Servicii Publice Locale Sulina, are în dotare recipien i dinplastic pentru colectare PET-uri i europubele pentru colectarea altor tipuri dede euri(acestea fiind insuficien i).

Colctarea selectiv a ambalajelor de tip PET a început destul de timid, totu iacest proces trebuie sus inut i încurajat, atât la Sulina cât i în celelalte localit idin Delta Dun rii.

Risc ridicat de producere a polu rilor accidentale a Dun rii cu produsepetroliere de la navele în tranzit i de la activit ile portuareSursele majore de poluare a apelor Dunarii sunt reprezentate i de

activitatea de transport naval desf urat pe c ile navigabile atât deambarca iunile mici cât i de navele maritime i fluviale aflate în tranzit.

Poluarea de la nave este determinat de faptul c nu toate navele suntdotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatareanecorespunz toare a celor existente i de faptul c porturile dun rene, nu suntdotate cu instala ii specifice pentru preluarea i reciclarea acestor reziduuri.

Astfel de eurile generate de nave - toate de eurile, inclusiv apele uzate ialte reziduuri decât cele ale m rfii, care sunt generate în timpul exploat rii navelori se afl sub inciden a prevederilor anexelor I, IV i V la MARPOL 73/78, i

de eurile asociate m rfii, astfel cum sunt definite în liniile directoare aleOrganiza iei Maritime Interna ionale (IMO) pentru implementarea anexei V laMARPOL 73/78 - Conven ia interna ional din 1973 pentru prevenirea polu rii de

tre nave, modificat prin Protocolul din 1978 privind Conven ia interna ional din1973 pentru prevenirea polu rii de c tre nave trebuiesc colectate separat ipredate la instala iile portuare de preluare a de eurilor generate de nav i areziduurilor m rfii conform Ordinului nr. 322 i 323 din 3 martie 2006.

Educa ie ecologic i informarea comunit iiLipsa unor programe de educare/informare în mas a popula iei privind efectele

polu rii asupra tuturor ecosistemelor presupune necesitatea organizarii uneicampanii de educa ie ecologic a popula iei, astfel încât popula ia s poatcon tientiza toate fenomenele care agreseaz mediul i via a i pentru care trebuie

se implice .Extinderea con tientiz rii publice a Planului de Gestiune a De eurilor din

RBDD, pân la gospod riile private, agen i economici, astfel încât ace tia sîn eleag ce înseamn acesta pentru via a lor de zi cu zi i s -l sus in .

Fundamentarea programelor de cercetare tiin ific în rela ia mediu-poluare-tate uman determin accesul comunit ii la informa ia de mediu i va

conduce la o diseminare a informa iilor de mediu la un nivel ridicat deaccesibilitate.

Impactul asupra calit ii vie ii se reflect prin efectele principale generate dedegradarea mediului natural, de sc derea posibilit ilor de recreere, de pericolele


cauzate de alunec rile de teren, de extremele climatice datorate efectului de ser ,de sc derea valorilor peisagistice.

VIII. OBIECTIVE

Obiectivele i principiile care au stat la baza întocmirii Planului de Gestiune aDe eurilor din RBDD sunt cele care se reg sesc în Strategia i Planul Na ional deGestionare a De eurilor.

Aceste obiective i principii urm resc în ordine prioritar , urm toarele:- prevenirea apari iei - prin aplicarea "tehnologiilor curate" în activit ile

care genereaz de euri;- reducerea cantit ilor - prin aplicarea celor mai bune practici în

fiecare domeniu de activitate generator de de euri;- valorificarea - prin refolosire, reciclare material i reutilizare;- eliminarea - prin incinerare i depozitare.

Obiectivele Planului de Gestiune a De eurilor din RBDD sunt redate în tabel91 i ele au fost structurate în obiective de ordin general, obiective specifice, intape care trebuie s o ating fiecare obiectiv, ac iunile ce trebuiesc întreprinse,responsabilit i i termene.

PPllaannuull ddee GGeessttiiuunnee aa DDee eeuurriilloorr ddiinn tteerriittoorriiuull RRBBDDDD//MMaaii 22000066//wwwwww..ddddbbrraa..rroo//ee--mmaaiill::aarrbbdddd@@ddddbbrraa.. - 57 -

PLANUL DE GESTIUNE A DE EURILOR DIN REZERVA IA BIOSFEREI DELTA DUN RII

Tabel 92: Obiective pentru gestionarea de eurilor din RBDDSpecificul problemei Obiectiv general Obiectiv specific inta Ac iuni Responsabilitati Termen

1.1.1 Stabilirea unui sistemeficient de colectare selectiva de eurilor menajere de lapopula ie i agen ii economici

ConsiliulJude ean/Local/Societati salubritate

2007

1.1.2 Identificarea solu iilorde valorificare a de eurilorbiodegradabile


2007

1.1Reducereacantitativ ade eurilor menajeredepozitate

a. Reducerea cantit i dedeseuri biodegradabiledepozitate; b.Reducereacantit ii de de eurireciclabile depozitate

1.1.3 Promovarea principiilorrecicl rii i reutiliz riide eurilor


permanent

1.2.1Închiderea treptat adepozitelor de de euri dinzonele rurale i g sireasolu iilor pentru terenuri undevor fi amplasate platformelede colectare selectiv ade eurilor

ConsiliulJude ean/Local/ARBDD, Societ i desalubritate

2008

1.2.2 Includerea în sistemuljude ean de depozitare ade eurilor menajere aPlanului de Gestiune aDe eurilor din RBDD


2006 -2007

1.Poluarea mediului datoritgestiunii necorespunz toarea de eurilor urbane

Reducerea impactuluiactivit ii de depozitare ade eurilor menajere asupracalit tii factorilor de mediui asupra san atii umane

1.2.Eliminareadepozit riinecontrolate ade eurilor menajere

Reducerea treptat adepozit riinecorespunzatoare inecontrolate a de eurilormenajere

1.2.3. Întocmirea unui studiuprivind modul de realizare aproblemei de eurilor dinRBDD


2007


2.1.1 Realizarea planurilor deGestiune a de eurilor la nivellocal

Consiliile Locale 2006

2.1.2 Realizarea de contractecu prestatorii de servicii desalubritate in vedereatransportului de eurilor lasta iile de transfer zonale

Consiliul Jude eanTulcea, ConsiliileLocale

2007

2.1.3 Promovarea principiilorrecicl rii, reutiliz rii siproducerii de compost inrindul locuitorilor din mediulrural

Consiliile Locale,ARBDD

2005-2007

2.Poluarea mediului datoritgestiunii necorespunz toarea de eurilor rurale

Reducerea impactuluiasupra mediului i sanat iipopula iei produs prindepozitareanecorespunz toare ade eurilor rurale

2.1 Eliminareadepozit riineadecvate inecontrolate ade eurilor rurale

Eliminarea depozitelor dedeseuri de la nivelul tuturorasezarilor rurale piuna inanul 2009

2.1.4 Con tientizarea iinformarea comunit ilorlocale cu privire lanecesitatea implicarii lor inaplicarea noului sistem degestionare a de eurilor


2005-2008

3.1 Îmbunat ireabazei de date privindde eurile menajere

Colectarea de date privindamplasamentele,suprafe e,cantit i i categorii dede euri

3.1.1 Inventariereadepozitelor de de eurimenajere or ene ti i ruralei crearea unei baze de date

reale i func ionale

ConsiliulJude ean/Local/ARBDD

2006

3.2 Imbun ireasistemului decolecatre ade eurilor menajere

Eliminarea total adepozitelor necontrolate dede euri menajere pân înanul 2017

3.2.1 Introducerea sistemuluide colectare selectiv ade eurilor menajere

ConsiliileLocale/Societ ilede salubritate

2005

3. Existenta depozitelor dedeseuri menajerenecontrolate

Asigurarea eliminariideseurilor in conditiicontolate conforme culegisla ia

3.3 Asigurareafluxului de eliminarecontrolat a d eurilormenajere

Eliminarea total adepozitelor necontrolate dede euri menajere pân înanul 2018

3.3.1 Inchiderea depozitelorde de euri care nu suntconforme cu cerin ele legale

ConsiliulJude ean/Local

2005-2017


3.3.2 Amenajarea sta iei detransfer la Sulina i apunctelor de colectare rurale

ConsiliulJude ean/Local

2005-2009

4.1.1 Instituirea unui sistemde colectare la sursa sitransport in siguranta adeseurilor medicale

Direc ia detate Public

Tulcea

2005 -2007

4.1Imbunatatireasistemului decolectare adeseurilor spitalicestiin conditii desiguranta pentrumediu si sanatate

Realizarea colectarii sitransportului deseurilorspitalicesti specifice inconditii legale 4.1.2 Identificarea de

transportatori autorizatipentru deseurile spitalicesti

Consiliul Jude eanTulcea,Direc ia de

tate PublicTulcea

2005 -2007

4. Inexistenta unui flux corectde eliminare a de eurilorspitalice ti

Asigurarea elimin riide eurilor spitalice ti inconformitate cu cerin elelegale

4.2 Evitareainciner riinecontrolate icentralizareainciner rilor

Preluarea integrala aincinerarii de eurilorcentralizat intr-un singurincinerator

4.2.1 Desfiintareacrematoriilor improvizateexistente la Sulina

Direc ia detate Public

Tulcea

2005 -2007

5. Inexisten a unui "pu sec"pe teritoriul RBDD

Reducerea impactuluiasupra mediului produs prindepozitareanecorespunzatoare acadavrelor de animale

5.1 Depozitareacadavrelor deanimale numai in"puturi seci" sauincinerator,corespunzatoare cucerin ele legale

Realizarea a unui "pusec"/incinerator la nivelulRBDD

5.1.2 Realizarea unuiincinerator de dimensiunipentru localitatile din DeltaDunarii, care poate rezolva iproblema de eurilorspitailce ti

Consiliul JudeteanTulcea, ConsiliileLocale, Direc ia de

tate PublicTulcea

2006 -2007

6.1 Extindereaserviciilor desalubritate în zoneleurbane - Sulina

Asigurarea cu servicii desalubritate a minim 95 %din populat a urban

6.1.1 Extinderea ariei deacoperire a societ ilor desalubritate i instituirea deservicii de salubritate pentruîntreaga zon urban

Consiliile Locale 2006-2008

6.Lipsa serviciilor desalubritate pentru toatpopula ia din RBDD

Asigurarea de servicii desalubritate pentru întregteritoriul RBDD

6.2 Asigurarea cuservicii de salubritateîn zonele rurale

Asigurarea cu servicii desalubritate a minim 30 %din populat a rurala într-oprima etap

6.2.1 Înfiin area serviciilor desalubritate pentru zonelerurale



7.1.1 Con tientizarea iinformarea comunit ilorlocale cu privire lanecesitatea i beneficiilecolect rii selective ade eurilor

Consiliul Judetean,Consiliile Locale,ONG, ARBDD

2006

7.1.2 Impunerea unor taxe desalubritate diferen iate pentrucei care colecteaz selectivde eurile

Consiliile Locale,Societatile desalubritate

20067. Lipsa amenaj rii punctelorde colectare selectiv ade eurilor

Asigurarea punctelor deprecolectare de eurirurale/urbane cu dot rilenecesare colect rii selectivea de eurilor reciclabile

7.1 Amenajareaspa iilor existente cudot ri minime pentrucolectarea selectiva de eurilorreciclabile

Reducerea cantit ii dede euri menajeredepozitate definitiv ireintroducerea de eurilorreciclabile în circuituleconomic

7.1.3 Ini ierea de programepentru colectarea selectiv ade eurilor reciclabile directdin locuin ele proprii

Consiliile Locale,ONG, ARBDD 2006

8.1.1 Con tientizarea iinformarea comunit ilorlocale cu privire lanecesitatea colect rii ivalorificarii spre reciclare arecipien ilor PET

Consiliile Locale,ONG, ARBDD

permanent

8.1.2 Realizarea de punctede colectare recipien i PET lanivelul localit ilor rurale

Consiliile Locale 2005-2006

8. Inexisten a unui flux decolectare i valorificare PET

Asigurarea colect rii ivalorific rii recipien lor PETîn conformitate cuprevederile legale

8.1 Dotareapunctelor decolectare curecipien i adecva i

Colectarea i valorificarea amin 80 % din recipientiiPET introdu i pe pia

8.1.3 Realizarea colect riiPET prin amplasarearecipien lor speciali la toatepunctele de colectare de euri

Consiliile Locale,Societatisalubritate

2005-2007

9. Poluarea mediului datoritlipsei depozitelor de de euriinerte la nivelul localit ilor

Asigurarea elimin riide eurilor inerte conformcerin elor legale

9.1 Selectarea idepozitareaseparat a de eurilorinerte la nivelulorasului Sulina

Depozitarea în depozitspecial destinat ade eurilor inerte a min 80 %dintre acestea

9.1.1 Identificarea iorganizarea deamplasamente pentrudepozitatea de eurilor inerte



9.1.2 Elaborarea solu iilortehnice pentru eliminareade eurilor inerte în Sulina


10.1.1 Îmbunatî ireasistemului la nivel de ARBDDde colectare, prelucrare ianalizare a datelor iinforma iilor privindgestionarea de eurilor


permanent

10. Colectarea i raportareade date i informa ii privindgestionarea de eurilor

Obtimizarea colect rii ievalu rii datelor

10.1.Ob inerea dedate i informa iicomplete i corecte

Îmbunat irea sistemuluilocal de colecatre,prelucrare, analizare ivalidare a datelor iinforma iilor privindgestionarea de eurilor

10.1.2 Îmbunatî ireasistemului de raportare lanivel jude ean i regional adatelor privind gestiuneade eurilor


permanent

11.1.1.Realizarea de sta iidemonstrative de compostare Consiliile Locale 2010

11.Deseuri din agricultura,cresterea animalelor,silvicultura si industrialemnului, industria alimentara

Exploatarea posibilit ilor denatura tehnica si economicaprivind valorificareade eurilor

1.1.Deseurivegetale, dejectii,rumegus, deseuri dela industrializarealemnului

Realizarea unor proiecte detestare a pie ei i deutilizare a compostuluiînaintea integr rii sta iilorde compostare în sistemulde gestionare a de eurilor

1.1.2.Încurajarea valorific riiprin procedee aerobe ianaerobe (compostare)


12.1.1.Reutilizarea ireciclarea EEE Consiliile Locale permane

nt12.1 Echipamenteelectrice sielectronice (EEE)

Minimizarea cantit ilor dede euri la depozitare 12.1.2 Reducerea

componentelor periculoasedin EEE

Consiliile Locale permanent

12. Echipamente electrice ielectronice

Colectarea de eurilor deecipamente electrice ielectronice în vederearecic rii-recuper rii de laconsumatori

12.2 De euri deechipamenteelectrice sielectronice (DEEE

Încurajarea colect riiselective

12.2.2. Fixarea centrelor decolecatre a EEE de lapopula ie, prin centrele carevând produsele respective



12.2.3..Încurajareaconsumatorilor în vedereareturn rii de eurilor deechipamente electrice ielectronice


13.1 Cre tereagradului de colectarea uleiurilor uzate dela utilizatori/popula ie

Organizarea de inspect itematice la obiectivele undese genereaz cantit i maride uleiuri uzate

13.1.1 Eliminarea utiliz riiuleiurilor uzate pentruevitarea genere rii unuiimpact negativ asuprasanat ii simediului/popula iei

Consiliul Jude ean,Consiliile Locale,ARBDD

permanent

13. Uleiuri uzate

Reducerea impactuluiactivit ii prin depozitareanecontrolat a uleiuriloruzate asupra calit tiifactorilor de mediu iasupra san atii umane

13.2 Reducereaimpactului asuprasanat ii popula iei imediului prinîmbun ireagestion rii uleiuriloruzate

Realizarea unei re ele decolectare uleiuri uzate care

cuprind întreg teritoriulrezerva iei

13.2.1 Înfiin area determinale în porturile Sulina iTulcea în vederea prelu riiuleiurilor uzate de la navelefluviale i navele maritime întranzit


2007

14.1 Înfiin area depuncte de colectarepentru localit ilerurale

14.1.1 Înfiin area unui sistemde colectare i transport alde eurilor colectate selectivcare s satisfac necesit ilegeneratorilor


2007

14. Colectarea i transportulde eurilor

Sistem de colecatre -transport de euri pentruDelta Dun rii 14.2 Înfiin area unei

sta ii de trasfer laSulina

Realizarea unui proiect"pilot" pentru o loca ie dinDelta Dun rii, cuposibilitatea extinderii peîntreg teritroiul rezerva iei

14.1.2 Monitorizareatransportului, a colect riiselective a de eurilor idezvoltarea bazei existente


permanent

NOT : Având în vedere caracterizarea general a teritoriului Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii în ceea ce privesc: geografia igeologia, solurile, condi iile hidrometeorologice deosebite, infrastructura teritoriului i a protec iei ecosistemelor acvatice,pe tot parcursul anului, transportul în general este mai dificil, iar accesul la o ramp ecologic nu se poate face numai pebra ele Dun rii, propunem i sus inem introducerea în Planul de Gestiune a De eurilor pe teritoriul RBDD a unui depozitecologic, iar ampasamentul acestuia s fie rezultatul unui studiu de impact.Transportul de eurilor de la punctele de colectarepe distan e mari, ar genera un impact negativ mult mai important mai ales asupra ecosistemelor deltaice decât realizarea uneidepozit ecologic.

PPllaannuull ddee GGeessttiiuunnee aa DDee eeuurriilloorr ddiinn tteerriittoorriiuull RRBBDDDD//MMaaii 22000066//wwwwww..ddddbbrraa..rroo//ee--mmaaiill::aarrbbdddd@@ddddbbrraa..- 57 -

Documents

PLANUL DE GESTIUNE A DEù EURILOR DIN REZERVA IA … · Planul de Management a Gestiunii De úeurilor din teritoriul RBDD/Aprilie 2006 PLANUL DE GESTIUNE A DEùEURILOR DIN REZERVA